managementul resurselor umane usamv iasi

7/26/2019 Managementul resurselor umane usamv iasi

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-resurselor-umane-usamv-iasi 1/48

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICINĂ VETERINARĂȘ Ț Ș

’’ ION IONESCU DE LA BRAD’’ IA IȘ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE AN LA MANAGEMENTULRESURSELOR UMANE

ÎNDRUMĂTOR, STUDENT,CONF. DR. STEJĂREL BREZULEANU IANCU NICOLAE Grupa !"

#"$%&#

1



TEMA PROIECTULUI

RA IONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ IȚ ȘORGANIZAREA MUNCII ÎN PRODUC IA AGRICOLĂȚ

2



CUPRINS

CAP .%. RESURSELE UMANE#FACTOR DE PRODUC IE ÎN AGRICULTURĂȚ

1.1. Caracteristicile resurelor umane în agricultură

1.2. Fi a postului-importan ă, elemente componenteș ț

1.3. Model de fi ă a postului pentru func ia de contabilș ț

CAP. ". CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

2.1. Contractul de munca: defini ie, trăsături, elemente componenteț

2.2. Contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată

2.3. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată

2.. !nc"eierea contractului individual de muncă

2.#. Clau$e specifice contractului individual de muncă

2.%. Modificarea contractului individual de muncă

CAP.'. NORMAREA TE(NICĂ A MUNCII ÎN AGRICULTURĂ

3.1. &specte privind normarea muncii în agricultură

3.2. Metoda simplificată de normare

3.3. &plica ie practica privind normarea muncii la '.C &()*+C '.).ț

CAP.. OPTIMIZAREA MĂRIMII FORMA IILOR DE MUNCĂ PENTRUȚ

E)ECUTAREA LUCRĂRILOR COMPLE)E

.1. &specte generale

.2. Metode de optimi$are a forma iilor de muncăț

.3. &plica ie practică privind optimi$area forma iilor de muncă la '.C. &()*+C '.).ț ț

CAP. *. OPTIMIZAREA NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANEN IȚ

#.1.&specte generale privind salaria ii în agriculturăț

#.2. Metodologia optimi$ării numărului de muncitori permanen iț

#.3. &plica ie practică privind optii$area numărului de muncitori permanen i la '.C.ț ț

&()*+C '.).

3



CAP. &. EVALUAREA PERFORMAN ELOR ANGAJA ILOR Ț Ț

%.1. Fi a de evaluare a angaa ilor ș ț

%.2. &utoevaluarea performan elor angaa ilor ț ț

%.3. valuarea performan elor de către eful ierar"ic superior ț ș

CAP.!. PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

/.1.laborarea unui C0 tip europass

/.2. valuarea situa iei actuale-anali$a ' a propriei persoaneț

/.3. biective de carieră

/..*dentificarea nevoilor de de$voltare/.# Monitori$area progresului

/.%. )evi$uirea i actuali$area planuluiș

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANE)E



CAPITOLUL %. RESURSELE UMANE#FACTOR DE PRODUC IE ÎNȚ

AGRICULTURĂ

%.%. Cara+-r/+0- r-/ur-01r u2a3- 43 a5r+u0ur6

Ca orice altă resursă 4i cele umane, necesită un management specific, adaptat

particularită ilor sale. le sinteti$ea$ă caracteristicile specifice activită5ilor din agricultură.ț

6nele dintre cele mai importante caracteristici sunt :

• procesele de muncă se întrep7trund cu procesele biologice 4i se condi5ionea$ă

reciproc8

• munca din agricultură necesită o varietate mare a cuno4tin5elor profesionale8 acestea sedob7ndesc at7t prin pregătire profesională, c7t 4i prin instruire practică8

• caracterul se$onier al activită5ilor, determinat 4i de dependen5a muncii fa5ă de factorul

biologic, particulari$ea$ă, de asemenea. munca din agricultură, influen57nd ordinea 4i

perioada de e9ecutare a unor lucrări8

• din cau$a unui grad mai redus de mecani$are a lucrărilor din agricultură consumul de

for5ă de muncă 4i implicit c"eltuleille cu aceasta, de5in o pondere mare în structura

consumului 4i a c"eltuielilor totale de produc5ie8)ecrutarea este activitatea de identificare a persoanelor care au aceste caracteristici

solicitate de posturile vacante 4i de atragere a acestora în cadrul organi$a5iei.

Criteriile de recrutare folosite sunt: competen5a, poten5ialul de de$voltare 4i e9perien5.

Fa$ele unui plan de recrutare sunt: studiul politicii de personal, culegerea informa5iilor privind

coresponden5a oameni-posturi, anali$a informa5iilor care permit definirea nevoilor de

recrutare, planificarea ac5iunilor în vederea recrutrii.

;rin resursă umană se în5elege o persoană sau un grup de persoane care pre$intă

capacită5i de muncă fi$ică 4i intelectuală, pe care le pot e9tercita în procesul muncii în cadrul

unor sisteme te"nico-economico-sociale.

)esursele umane se diferen5ia$ă din punct de vedere al poten5ialului, datorită faptului

că at7t capacită5ile fi$ice c7t 4i cele intelectuale pot fi mo4tenite sau dob7ndite prin instruire 4i

e9perien5ă practică.

#



rice resursă umană se caracterizează prin următoarele:

• cantitate8

• calitate8

• structură8

• cost.

Ca3a-a de resursă umană este e9primată de numărul de personae e9istente sau

necesare într-o e9ploata5ie agricolă.

Ca0a-a este dată de capacită5ile fi$ice 4i intelectuale precum 4i gradul de instruire 4i

e9perien5ă necesare pentru desfă4urarea de către personal a diferitelor activită5i din

agricultură.

Sru+ura r-/ur/-01r u2a3- constituie un concept comple9 care se referă la:

calificare, v7rstă, se9, vec"ime, po$i5ie ierar"ică etc.

C1/u0 resurselor umane e9primă valoarea unitară a diferitelor activită5i în vederea

ob5inerii unor produse sau servicii din agricultură. a se e9primă, de e9emplu, în lei la o

unitate de timp consumată <oră, $i, lună etc.=.

I2p1ra37a r-/ur/-01r u2a3- este unanim recunoscută, repre$ent7nd p7rg"ia cea

mai importantă pentru punerea în valoare a poten5ialului păm7ntului 4i a animalelor, precum 4i

a miloacelor te"nice, financiare 4i informa5ionale.

Ma3a5-2-3u0 r-/ur/-01r u2a3- 43 a5r+u0ur6 repre$intă acea latură a

managementuluiprin care, utili$7nd metode 4tiin5ifice se urmăre4te r-+ruar-a, /-0-+7a,

3-5rar-a 8 p-r9-+713ar-a p-r/13a0u0u, 1r5a3ar-a 2u3+, a/5urar-a +13;701r

+1r-/pu361ar- ;- 2u3+6, ar213ar-a +02au0u /1+a0, a3r-3ar-a 8 21<ar-a

p-r/13a0u0u 43 pr1+-/u0 2u3+.

&sigurarea cu resurse de muncă a e9ploata5iilor agricole comportă un aspect cantitativ

legat de asigurarea numărului strict necesar de personal muncitor în func5ie de poten5ialul de produc5ie al e9ploata5iilor 4i un aspect calitativ, care se referă la calificarea profesională cerută

de structura de produc5ie, precum 4i la structura personalului muncitor, pe categorii de v7rstă,

se9, vec"ime, etc.

%



%.". F a p1/u0u#2p1ra3 6, -0-2-3- +12p13-3-ș ț

Fi4a de post este documentul de management al resurselor umane care sinteti$ea$ă

elementele caracteristice ale unui post, pentru a putea fi în5elese 4i însu4ite de către ocupantul

postului. &ceasta este adusă la cuno4tin5a angaatului preferabil înainte de angaare, 4i trebuiesemnată de către acesta pentru luare la cuno4tin5ă, devenind ane9ă la contractul individual de

muncă. rice modificare sau actuali$are a fi4ei de post trebuie adusă la cuno4tin5a acestuia,

sub o nouă semnătură 4i ane9are la contractul de muncă.

'tructura de ba$ă - Fi4a postului este compusă din două păr5i: descrierea postului, 4i

specificarea postului. >escrierea postului arată caracteristicile acestuia, în timp ce

specificarea postului descrie caracteristicile ocupantului acestuia, pentru a putea face reali$a

cu succes sarcinile atribuite.

%.'. F a p1/u0uș

DENUMIREA POSTULUI: CONTABIL

RELATII IERAR(ICE: se subordonea$a Contabilului-'ef

RELATII DE COLABORARE: cu personalul de e9ecutie al firmei )&** >

REPREZENTARE: repre$inta firma fata de persoanele cu care intra in contact in interes de

serviciu.

SCOPUL POSTULUI: itularul postului asigura inregistrarea cronologica si sistematica

a operatiunilor financiar-contabile angaate de societate.

ACTIVITATI PRINCIPALE:

1. ASIGURA EVIDENTA CONTABILA A STOCURILOR, RELATIILOR CU

TERTII, A TREZORERIEI SI EVIDENTA VENITURILOR SI C(ELTUIELILOR

/



2. INTOCMESTE SI VERIFICA SITUATIILE SI RAPOARTELE

FINANCIAR#CONTABILE

ATRIBUTII PRINCIPALE <si sarcini aferente=:

%. A/5ura -<;-3a +13a=0a a /1+ur01r, a r-0a01r +u -r, a r-1r-r- / -<;-3a

<-3ur01r / +>-0u-001r

• Contabili$ea$a facturile emise pentru clientii interni

• *nregistrea$a incasarile si platile in lei conform e9trasului de cont

• perea$a incasarile si platile in numerar conform registrului de casa

• perea$a avansurile din tre$orerie conform deconturilor

• *nregistrea$a facturi de prestatii furni$ori interni

• *nregistrea$a intrari de marfa in ba$a documentelor primite de la maga$ie <facturi interne,

facturi e9terne, >0* si +*)=

".I31+2-/- /ua / rap1ar- 93a3+ar#+13a=0- / <-r9+a +1r-0ar-a a+-/1ra

• *ntocmeste saptamanal lista facturilor emise si neincasate si lista avansurilor

disponibile in lei

• *ntocmeste balante de verificare pentru clienti

• *ntocmeste liste de avansuri din tre$orerie

?



CAPITOLUL ". CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

".%. C13ra+u0 ;- 2u3+6: ;-93 -, r6/6ur, -0-2-3- +12p13-3-ț

;ersoana care accede la un loc de munca înc"eie cu angaatorul un contract individual

de muncă. ;rin acest contract, cel angaat se obligă la prestarea unei anumite munci,

accept7nd subordonarea sa fa ă de angaator, care, la randul său, se obliga la plata salariului siț

la asigurarea conditiilor de munca.

Codul muncii define te contractul individual de muncă ca fiind @contractul în temeiulș

căruia o persoana fi$ică, denumită salariat, se obligă să preste$e munca pentru i subș

autoritatea unui angaator, persoana fi$ică sau uridică, în sc"imbul unei remunera ii,ț

denumită salariuA.

+umai titularii unui contract individual de munca sunt considera i ca fiind salaria i i,ț ț ș

ca atare, sunt proteati prin normele dreptului muncii.

Contractul individual de muncă este Bîn elegerea sau conven ia în forma scrisă prinț ț

care salariatul se obligă să pună la dispo$i ia angaatului for a sa de muncă fi$ică sauț ț

intelectuală iar angaatorul este obligat să asigure plata salariului pentru munca prestată iș

condi ii adecvate de muncăA.ț

Cara+-r-0- ?ur;+- a0- +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6

D



Contractul individual de muncă este un act uridic numit, bilateral, sinalagmatic,

oneros, comutativ, consensual, personal <intuitu personae=, cu e9ecutare succesivă, ba$at pe

un raport de autoritate.

Contractul individual de muncă este un act uridic deoarece repre$intă o manifestare

de voin ă a două persoane, în scopul ob inerii unor anumite consecin e uridice ceț ț ț

caracteri$ea$ă un raport uridic.

Caracterul personal al contractului vi$ea$ă deopotriva ambele păr i. &ngaatul preferăț

un anumit angaator cu care înc"eie contractul de muncă, datorită obiectului de activitate al

acestuia, condi iilor de muncă, locului desfă urării activită ii, rela iilor cu ceilal i angaa i etc.ț ș ț ț ț ț

!n acela i timp, angaatorul preferă de pe pia a muncii un anumit salariat datorită pregătiriiș ț

sale, profilului moral, integrarea sa în firmă, e9perien a în meseria respectivă i nu în ultimulț ș

r7nd, pentru nivelul de salariu pe care îl accepta. Caracterul personal al contractuluiindividual de muncă a fost negliat în a doua umatate a secolului trecut, c7nd pia a muncii aț

func ionat dupa alte principii dec7t cele actuale. &stă$i, caracterul personal al contractului,ț

de i nu este afirmat e9presis verbis de Codul muncii, nu este contestat de nici un autor deș

literatura de specialitate. !n virtutea acestui caracter, salariatul nu este îndreptă it să trimită laț

serviciu în locul său o alta persoană i nici un angaator nu î i poate substitui un alt angaator.ș ț

'igur că este posibilă înlocuirea temporară la serviciu printr-un repre$entant, dar numai cu

acordul ambelor păr i i nu prin voin a unilaterală a salariatului. >e altfel, persoana care îlț ș ț

înlocuie te eventual pe salariat la serviciu nu are o rela ie directă cu angaatorul i, prinș ț ș

urmare, acceptarea înlocuirii presupune asumarea unui risc de catre patron.

Contractul individual de muncă dă na tere la obliga ia salariatului de a face <a munci=ș ț

i în consecin ă această presta ie trebuie e9ecutată în natură, prin muncă, neput7nd fiș ț ț

niciodată presc"imbată în de$daunari <spre e9emplu salariatul sa-i ofere angaatorului, în

locul muncii, o anumita valoare materiala=. Cu titlu de e9ceptie este posibil ca, atunci c7nd

salariatul produce angaatorului sau o paguba materiala, sa se angae$e raspunderea

patrimoniala. 'alariatul va acoperi paguba cau$ata prin plata unei sume de bani drept

despagubire. &ceasta suma nu trebuie confundata cu plata unei indemni$atii în locul prestarii

muncii din contract. >e altfel, acesti bani se recuperea$a, de obicei, prin retineri din salariul

platit de patron luna de luna, p7na la acoperirea întregului preudiciu sau din alte surse

<garantii materiale sau personale=.

1E



".". C13ra+u0 3;<;ua0 ;- 2u3+6 p- p-r1a;6 3-;--r23a6

egisla ia romană actuală re ine, ca regulă, înc"eierea contractelor individuale deț ț

muncă pe durata nedeterminată. &rt. 12 <1= alin.2 din Codul muncii, precum i alte acteș

normative prevăd, ca o e9cep ie, posibilitatea înc"eierii de contracte individuale de muncă peț

durata determinată.

Contractul individual de muncă pe durata determinată se poate înc"eia numai în formă

scrisă, cu preci$area e9presă a duratei pentru care se înc"eie i care nu poate depă i 1? luni.ș ș

otodată, salariatul încadrat cu contractul individual de muncă pe durata determinată

poate fi supus unei perioade de proba cuprinsa între # # $ile, în func ie de durataț

contractului.

;entru a determina angaatorii să înc"eie contracte de muncă cu durata nedeterminată

i pentru a determina gradul de precaritate al angaării, art. ? al Codului muncii prevede ca laș

e9pirarea contractului înc"eiat pe durata determinată, pe postul respectiv nu poate fi angaat

un alt salariat decat cu contract individual de munca pe durata nedeterminată.

&ceste dispo$i ii nu sunt aplicabile:ț

• în ca$ul în care contractul individual de muncă cu durata determinată este înc"eiat

pentru a înlocui temporar un salariat absent, daca intervine o noua cau$a de suspendare

a contractului acestuia8

• în ca$ul în care un nou contract individual de munca pe durata determinata este

înc"eiat în vederea e9ecutarii unor lucrari urgente, cu caracter e9ceptional8

• în ca$ul în care contractul individual de munca anterior a încetat din initiativa

salariatului sau din initiativa angaatorului pentru o abatere grava sau abateri repetateale salariatului.

Cu unele e9cep ii, angaatorul va oferi posturile pe durata nedeterminată disponibileț

mai int7i persoanelor care le-au ocupat anterior pe durată determinată.

C13ra+u0 3;<;ua0 ;- 2u3+6 +u 2p par a0ț

11



Codul muncii reglementea$ă pentru prima dată în legisla ia muncii auto"tonă trei noiț

modalită i de derulare a raporturilor de muncă, i anume munca cu timp par ial, munca prinț ș ț

agent de muncă temporară i munca la domiciliu.ș

Contractul individual de muncă cu timp par ial este o altă formă de contract individualț

de muncă, ce permite o mai bună conciliere între via a personală a lucrătorului iț ș

constr7ngerile profesionale. ;e plan macro-economic, el este un instrument de distribuire a

muncii.

Mu3+a pr3 a5-3 ;- 2u3+6 -2p1rar6

Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un angaat temporar,

care, din dispo$i ia unui agent de muncă temporară, prestea$a munca în favoarea unuiț

utili$ator.

6n utili$ator va putea apela la agen ii de muncă temporară doar pentru e9ecutarea uneiț

sarcini precise cu caracter temporar, denumită în Codul muncii misiune de muncă temporară,

numai în urmatoarele situa ii: înlocuirea unui salariat al carui contract individual de muncăț

este suspendat, pe durata suspendării, prestarea unor activită i cu carater se$onier, precum iț ș

pentru prestarea unor activită i speciali$ate sau oca$ionale.ț

Misiunea de muncă temporară se stabile te pentru un termen care nu poate fi mai mareș

de 12 luni, durată ce poate fi prelungită o singură dată pentru o perioada care, adăugată la

durata ini ială a misiunii, nu poate conduce la depă irea unei perioade de 1? luni.ț ș

otodată, prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă

pentru reali$area misiunii a cărei durată este fi9ată în func ie de solicitarea utili$atorului, dar ț

care, în func ie de perioada pentru care este înc"eiat, nu poate fi mai mare de # $ile lucratoare.ț

>e asemenea, între agentul de muncă temporară i un angaat temporar se inc"eie, deș

regula pe durata unei misiuni, un contract de muncă temporară.

!n plus, contractul de muncă temporară se poate înc"eia i pentru mai multe misiuni,ș

între misiuni, angaatul temporar afl7ndu-se la dispo$i ia agentului de muncă temporară.ț

&gentul de munca temporară care concedia$ă salariatul înainte de termenul stabilit în

contractul de muncă temporară pentru alte motive dec7t cele disciplinare are obliga ia de aț

respecta reglementările privind încetarea contractului individual de muncă.

".'. C13ra+u0 3;<;ua0 ;- 2u3+6 p- p-r1a;6 ;--r23a6

12



Sua7 43 +ar- /- p1a- 43+>-a

Contractul individual de muncă poate fi înc"eiat pentru o durată determinată numai în

următoarele ca$uri:

• înlocuirea unui salariat în ca$ul suspendării contractului sau de muncă, cu e9cep5ia

situa5iei în care acel salariat participa la grevă8

• cre4terea temporară a activită5ii angaatorului8

• desfă4urarea unor activită5i cu caracter se$onier8

• în situa5ia în care este înc"eiat în temeiul unor dispo$i5ii legale emise cu scopul de a

favori$a temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă8

• angaarea unei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care în termen de # ani de

la data angaării îndepline4te condi5iile de pensionare pentru limită de v7rstă8• ocuparea unei func5ii eligibile în cadrul organi$a5iilor sindicale, patronale sau

nonguvernamentale, pe perioada mandatului8

• angaarea pensionarilor care, în condi5iile legii, pot cumula pensia cu salariul8

• în alte ca$uri prevă$ute e9pres de legi speciale ori pentru desfă4urarea unor lucrări,

proiecte, programe, în condi5iile stabilite prin contractul colectiv de muncă înc"eiat la

nivel na5ional 4isau la nivel de ramura

Duraa 2a@26 8 p1/=0a-a ;- pr-0u35r-

Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi înc"eiat pe o

perioadă mai mare de 2 luni.

Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit 4i după

e9pirarea termenului ini5ial, cu acordul scris al păr5ilor, de cel mult două ori consecutiv, dar

înăuntrul termenului de 2 luni.

a e9pirarea contractului individual de muncă pe durată determinată, pe locul de

muncă respectiv va fi angaat un salariat cu contract individual de muncă pe duratanedeterminată.

13



".. Î3+>--r-a +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6

;entru înc"eierea legală i valabilă a unui contract individual de muncă trebuiescș

întrunite un număr de condi ii. 6nele dinte acestea sunt comune înc"eierii unui contract:ț

capacitatea, obiectul, consim ăm7ntul i cau$a.ț ș

&ltele, însa, sunt specifice dreptului muncii, i în acest sens am putea enumera condi iiș ț

precum: e9isten a postului, pregatirea personală, vec"imea, sus inerea unui e9amen,ț ț

concursul.

C13; 2p1ra3- a0- 43+>--r +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6ț :

• Capa+a-a ?ur;+6 a p-r/1a3- +- ur2-a6 a 9 43+a;ra6

!nc"eierea contractului individual de muncă presupune e9isten a ambelor laturi aleț

capacită ii uridice a unei persoane: cea de folosin ă i cea de e9erci iu.ț ț ș ț

Capacitatea uridică de a înc"eia contracte individuale de muncă este condi ionată deț

capacitatea biopsi"ică de a munci, deci capacitatea biopsi"ică e9traudiciară devine premisa

capacită ii uridice.ț

Capa+a-a u36 +ar- 19-r6 01+u0 ;- 2u3+6ț

&ngaatorul poate fi atat o persoană uridică, c7t i o persoană fi$ică.ș ;ersoanele

uridice pot fi repre$entate de unită i publice, cu capital maoritar de stat, cu capital privat sauț

alte persoane uridice.)egiile autonome i societatile comerciale cu capital maoritar de stat sunt conduse deș

către manageri, între ale caror atribu ii intra i aceea de a selec iona, angaa i concediaț ș ț ș

personalul.

C13/2 623u0ț

;entru ca un contract individual de muncă să fie înc"eiat în mod legal este necesar ca

voin a ambelor păr i să fie e9primnată în mod valabil, neec"ivoc i în deplină cuno tin a deț ț ș ș ț

cau$ă, acordul de voin ă trebuind să se reali$e$e în condi iile legii.ț ț

Consim ăm7ntul este valabil numai dacă provine de la o persoană cu discernăm7nt,ț

întrunind, în plus urmatoarele condi ii: este e9primat cu inten ia de a produce efecte uridice,ț ț

este e9teriori$at, nu este alterat de un viciu de consim ăm7nt <dol, eroare, violen ă=.ț ț

O=-+u0 +aua +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6ș

1



Făc7ndu-se aplicarea dispo$i iilor art. D%2 Cod Civ., conform căruia @obiectulț

conven iilor este acela la care păr ile sau numai una din păr i se obligăA, re inem ca obiectulț ț ț ț

contractului individual de muncă îl constituie c"iar presta iile reciproce ale păr ilor, i anumeț ț ș

prestarea muncii de către angaat i remunerarea lui de către angaator.ș

Cau$a contractului individual de muncă, este un element subiectiv ce concreti$ea$ă

scopul urmărit de păr i la momentul înc"eierii contractului individual de muncă care constă înț

ob inerea unor resurse financiare i, respectiv, asigurarea func ionării unită ii.ț ș ț ț

V-r9+ar-a apu;301r pr-56r pr19-/13a0-.ș C13+ur/u0 -r2-3u0 ;-ș

43+-r+ar-

;entru verificarea aptitudinilor salariatului, la înc"eierea contractului individual de

muncă se poate stabili o perioadă de proba de cel mult 3E $ile calendaristice pentru func iileț

de e9ecu ie i de cel mult DE $ile pentru func iile de conducere.ț ș ț

;entru a se evita eventualele abu$uri ale angaatorilor, este inter$is a se face angaarea

succesivă a mai mult de 3 persoane pe perioade de probă pentru acela i post.ș

C-r9+au0 2-;+a0

Certificatul medical este obligatoriu pentru toate categoriile de salaria i. !ncadrarea înț

muncă a unei persoane, fără pre$entarea prealabilă a avi$ului medical este nelegală,

contractele individuale de muncă înc"eiate fără respectarea acestei condi ii fiind lovite deț

nulitate.a efectuarea e9amenului medical trebuie să se aibă în vedere i faptul că e9istă unită iș ț

i locuri de muncă în care pot fi încadrate numai persoane care îndeplinesc condi ii specialeș ț

din punct de vedere medical, acestora put7ndu-li-se solicita efectuarea unor teste medicale

specifice.

C13 3uu0 +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6ț

>in punctul efectiv al con inutului, contractul individual de muncă con ine clau$eț ț

generale, care se regăsesc în orice contract, i clau$e speciale, caracteristice unui anumitș

contract individual de muncă.

1#



6nele clau$e sunt apreciate ca fiind esen iale, în randul acestora inclu$7ndu-se cele ceț

se referă la felul muncii, locul muncii, salariul. Contractele individuale de muncă mai includ

clau$e privind durata contractului, timpul de lucru, concediul de odi"nă, condi iile de muncă,ț

protec ia i igiena muncii, ordinea i disciplina muncii etc.ț ș ș

otodată, clau$ele contractului de muncă, indiferent că el este înc"eiat pe durată

determinată sau nedeterminată, prevăd i obliga iile generale ale păr ilor.ș ț ț

".*. C0au- /p-+9+- +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6

&nterior înc"eierii sau modificării contractului individual de muncă, angaatorul are

obliga ia de a informa persoana selectată în vederea angaării ori, după ca$, salariatul, cuț

privire la clau$ele esen iale pe care inten ionea$ă să le înscrie în contract sau să le modifice.ț ț

;ersoana selectată în vederea angaării ori salariatul, după ca$, va fi informată cu

privire la cel pu in următoarele elemente <care trebuie să se regăsească si în continutulț

contractului individual de muncă, iar orice modificare a unuia dintre elementele prevă$ute mai

os în timpul e9ecutării contractului individual de muncă impune înc"eierea unui act

adi ional la contract, într-un termen de 1# $ile de la data încuno tin ării în scris a salariatului,ț ș ț

cu e9cep ia situa iilor în care o asemenea modificare re$ultă ca posibilă din lege sau dinț ț

contractul colectiv de muncă aplicabil=.

".&. M1;9+ar-a +13ra+u0u 3;<;ua0 ;- 2u3+6

I391r2ar-a /a0arau0u

dată contractul de muncă înc"eiat, angaatorul are posibilitatea de a modifica

clau$ele acestuia, cu respectarea obliga5iei de informare.

&nterior modificării contractului individual de muncă, angaatorul are obliga5ia de a

informa salariatul cu privire la clau$ele generale pe care inten5ionea$ă sa le modifice. rice

modificare a unuia dintre elementele contractului individual de muncă, în timpul e9ecutării

acestuia, impune înc"eierea unui act adi5ional la contract, într-un termen de 1# $ile de la data

1%



încuno4tin5ării în scris a salariatului, <cu e9cep5ia situa5iilor în care o asemenea modificare

re$ultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil=.

lementele contractuale care sunt supuse cel mai frecvent modificării prin acordul

păr5ilor sau în mod unilateral sunt locul muncii, felul muncii 4i salariul.

;e l7ngă obliga5ia de a informa cu privire la clau$ele generale ale contractului

individual de muncă, în situa5ia în care, după înc"eierea contractului de muncă salariatul

urmea$ă să î4i desfă4oare munca în străinătate, angaatorul este obligat să îl informe$e cu

privire la:

G durata perioadei de muncă ce urmea$ă să fie prestată în străinătate8

G moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum 4i modalită5ile de plată8

G presta5iile în bani 4isau în natură aferente desfă4urării activită5ii în străinătate8

G condi5iile de climă8G reglementările principale din legisla5ia muncii din acea 5ară8

G obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar pune în pericol via5a, libertatea sau siguran5a

personală.

&ceastă informare se va completa cu reglementări specifice în muncă din legisla5ia

5ării unde urmea$ă să î4i desfă4oare activitatea salariatul.

CAPITOLUL '. NORMAREA TE(NICĂ A MUNCII ÎNAGRICULTURĂ

'.%. A/p-+- pr<3; 31r2ar-a 2u3+ 43 a5r+u0ur6

)olul resurselor umane în cadrul e9ploata5iilor agricole este deosebit de important,

deoarece efectuarea la timp 4i în bune condi5ii a unui comple9 de lucrări, influen5ea$ă în

mod "otăr7tor re$ultatele de produc5ie.

1/



Ca orice activitate cu caracter productiv 4i activitatea din ramurile agricole trebuie să

fie sus5inută cu un volum corespun$ător de resurse umane. &cesta este variabil de la o

e9ploata5ie la alta 4i este dependent de:

• volumul lucrărilor agricole8

• gradul de comple9itate a lucrărilor8

• nivelul de în$estrare te"nică a e9ploata5iilor8

• gradul de calificare a personalului8

• se$onalitatea activită5ilor agricole.

>atorită caracterului aleatoriu al acestor factori, necesarul de resurse umane din

e9ploata5ile agricole varia$ă în timp, nu numai de la un an la altul, dar c"iar în decursul

aceluia4i an, de la un se$on la altul.

'tudiul muncii cuprinde două laturi principale:

• studiul metodelor de muncă8

• măsurarea timpului de muncă

1?



F5.'.%. Eap-0- /u;u0u 2u3+

1D



'.". M-1;a /2p09+a6 ;- 31r2ar-

I. M-1;a a3a0+1#-@p-r2-3a0 ;- 31r2ar-

ste metoda considerat cea mai comple9, întruc7t se ba$ea$ pe msurtori ample,

cu caracter direct. ;entru msurarea diferitelor categorii de timp se utili$ea$ cronografierea.Msurarea timpului se face asupra a cel pu5in muncitori, fiecruia revenindu-i una sau mai

multe fi4e de observare <fi4e cronografice=. !n urma calculelor efectuate se determin, mai

înt7i timpul normabil.

+ H pi I op I s I ir

în care:

pi timp de pregtire 4i înc"eiere8

op timp operativ8

s timp de servire te"nic 4i organi$atoric8

ir timp de întreruperi reglementate.

;e ba$a timpul normabil 4i a volumului de lucrri e9ecutate 0l= în cadrul unui sc"imb

se determin norma de munc pe unitatea de timp <Mmu=.

!n continuare, se stabile4te norma de munc, pe ba$a rela5iei:

în care:

sc" durata unui sc"imb de lucru <ore=8

J s coeficientul de utili$are a sc"imbului de lucru.

II. M-1;a a3a0+6 ;- +a0+u0 const în folosirea normativelor de timp pentru unele

opera5ii 4i componente ale timpului de munc, corespun$tor caracteristicilor lucrrii pentru

care urmea$ s se calcule$e norma de munc. !nregistrrile se fac pe durata întregului sc"imb

de lucru, dar numai pentru categoriile de timp de ba$a 4i auttor. +orma de munc se

stabile4te utili$7nd formulele de la metoda precedent.

Metoda se utili$ea$ mai ales pentru lucrrile ce se e9ecut mecani$at.

2E



'.'. Ap0+a pr<3; 31r2ar-a 2u3+ 0a S.C AGRINC S.R.L.ț

'ă se calcule$e norma de muncă la lucrarea de pră4it manual porumb, pe r7nd după

cultivator, cu o densitate a buruienilor de peste 1EE bucmp:

F8a ;- 31r2ar- Par-a I.

Lu+rar-a: PRĂ IT MANUAL PORUMBȘ

+r.crt Caracteristicile locului demunca

+r.crt Caracteristicile cultuii

1. undimea i lă5imeaș

parcelei în lucru/EE2#E 1. >enumirea culturii ;orumb

2. )elieful ;landrept

2. 'istemul de semănat !n r7nduri

3. +atura solului 6 or ș 3. >istan5a între r7nduri /E cm. 'tarea de umiditate a

solului +ormală . >istan5a între plante pe

r7nd2#-3E cm

#. +r. Kuruienim2 #E #. !năl5imea plantelor 3# cm%. 'tarea cultuală a solului +ormală

D-/+r-r-a p-r/1a3-01r

+r.crt +ume i prenumeș 07rstă 'e9 'tare fi$ică (rad calificare1. C"iriac mil / M Kună +ecalificat2. (rosu *oana E F Foarte bună +ecalificat

3. 'ăvuc Maria 2 F Kună +ecalificat. 0ieru >an 3D M Foarte bună +ecalificat

Par-a a II#a

Or5a3ar-a 2u3+

• Metoda de lucru folosită: prasilă manuală

•

Forma5ia de muncitori: persoane• rgani$area locului de muncă: ? ore orele /-12 1#-1?

• &lte condi5ii: buruienile din apropierea plantelor se smulg cu m7na

Par-a a III#a

21



Ca0+u0u0 2pu0u u3ar

Lu+rar-a

Op-ra7a /au5rupa ;-1p-ra723u-

T2pu09101/

Su2a+1r-+a6 Nr.-r2.

M-;a+1r-+a6

C1-9+-3;- /a=0a

tma9tmin

;rasit1EEmp

*13,1#,1D,21,2,1E,1,1%,1D,2E 2E# 1/,1 2,1E,2

**11,1#,1%,1?,2#,13,1/,21,2,1D 21# 1/,D 2,3

11,2#

***1,1#,1?,21,23,13,1%,1/,1D,2E 21E 1/,% 1,?13,23

MediaH1/,#3

Par-a a IV#a

Ca0+u0u0 31r2- ;- 2u3+6

C13/u2ur0-;- 2p3<ara=0- Tp4 23u-

R-/ ;-2p31r2a 23u-

C13/u2 ;- 2p 0a >a, N1r2a ;-2u3+6 M3u- 8 /-+u3;-

= a T13 * T; C13/u21a0 ;-2p 0a

1E min /E 1/#3 - ?/,%# - 2%2#

CAPITOLUL . OPTIMIZAREA MĂRIMII FORMA IILOR DEȚ

MUNCĂ PENTRU E)ECUTAREA LUCRĂRILOR COMPLE)E

.%. A/p-+- 5-3-ra0-

ucrările comple9e sunt lucrări acompuse din mai multe lucrări simple.

biectivul optimi$ării este stabilirea numărului minim de muncitori pentru fiecare

lucrare simplă, astfel ca to i muncitorii care vor compune forma ia de muncă să lucre$e înț ț

acelasi timp, respect7nd normele de mucă i e9clu$7nd stagnările care ar putea fi determinateș

de necorelările numărului alocat fiecărei lucrări simple.

22



*nforma iile necesare:ț

- lucrările simple care compun lucrarea comple9ă pentru care se stabile te forma ia de muncă8ș ț

- normele de muncă pentru fiecare lucrare simplă8 dacă normele de muncă sunt date de unită iț

de măsură diferite, se vor recalcula transform7nd toate în aceea i unitate de măsură8ș

.". M-1;- ;- 1p2ar- a 91r2a 01r ;- 2u3+6ț

!n vederea optimi$ării mărimii se parcurg următoarele etape:

• stabilirea forma iei de muncitori pentru efectuarea unei lucrări comple9e se poate faceț

folosind 2 metode:

• metoda celui mai mic multilpu comun8

• metoda normei de muncă celei mai mari.

;entru metoda c.m.m.m.c. se va proceda astfel:

- se stabilesc lucrările simple componente8

- se determină c.m.m.m.c. pentru numărul care repre$intă normele de muncă ale lucrării

simple8

- se împarte c.m.m.m.c. la fiecare normă de muncă i se află numărul de muncitori necesariș

fiecărei lucrări care compun lucrarea comple9ă respectivă8

- se fac simplificările posibile, stabilindu-se astfel forma ia minimă.ț

M-1;a 31r2- ;- 2u3+a +-0- 2a 2ar

• se stabilesc lucrari simple componente8

• in ca$ul in care norma de munca ale lucrarilor simple nu sunt e9primate in aceeasi

unitate de munca se fac transformari necesare pentru a obtine aceeasi unitate demasura8

• se imparte norma de munca cea mai mare la fiecare norma de munca a celorlalte

lucrari, iar re$ultatul se inmulteste cu numarul de muncitori necesari e9ecutarii

normei de munca celei mai mari8

23



• se totali$ea$a numarul de muncitori re$ultati pentru fiecare lucrare din calculele

anterioare obtinute astfel formatiei de muncitor.

.'. Ap0+a - pra++6 pr<3; 1p2ar-a 91r2a 01r ;- 2u3+6 0aț ț

S.C. AGRINC S.R.L.

'ă se determine, folosind cele două metode, mărimea forma5iilor de muncă pentrue9ecutarea lucrării de recoltat manual porumb compusă din următoarele lucrări simple:

• recoltat porumb cu totul

• încărcat porumb în milocul de transport,

• transport porumb cu remorca,

• descărcat porumb din remorcă manual,

• cură5at 4tiule5i

• încărcat snopii de coceni în milocul de transport,

• transport snopii de coceni,

• descărcat snopii de coceni,

• clădit 4ira de coceni.

N1r2a ;- 2u3+6 p-3ru 0u+rar0- /2p0- 0a r-+10a PORUMB CU MANUAL

Nr. +r. Lu+rar-a /2p06 U.M. N1r2a ;-2u3+6

N1r2a ;-2u3+65

% R-+10a p1ru2= 2a3ua0 t 1,#3 1#3E" Î3+6r+a p1ru2= 43 r-21r+6 t ,E EEE' ra3/p1ra p1ru2= t #,# ##EE

D-/+6r+a p1ru2= t D,? D?EE* Cur67a u0-7 ;- +1+-3ș t E,?# ?#E

2



& Î3+6r+a /31p ;- +1+-3 t ?,1 ?1EE! Tra3/p1r /31p ;- +1+-3, t %,# %#EE D-/+6r+a /31p ;- +1+-3, t /,/ //EEH C06; ra ;- +1+-3ș t /,# /#EE

D--r23ar-a 3u26ru0u ;- 2u3+1r pr3 2-1;a +-0u 2a 2+ 2u0p0u +12u3:

Nr.+r Lu+rar-a /2p06

N1r2a;-

2u3+6#5#

C-0 2a2+

2u0p0u+12u3:

+.2.2.+. S- /2p09+6+u

+-0 2a 2+3u26r:

%H.&H%.%$$

Nu26ru0 ;-2u3+1rN1r2a

0u+r6r

%R-+10a p1ru2=2a3ua0

1#3E 2L32L#L1/ 12%.12%.EEE %,E %

"Î3+6r+a p1ru2= 43 r-21r+6

EEE 2#L#3 ?.23.1D# 2,# 2

' ra3/p1rap1ru2=

##EE 22L#3 3#.E?#.D%E 1,/? 2

D-/+6r+ap1ru2=

D?EE 23L#2L/2 1D.%D1.1EE 1,EE 1

*Cur67a u0-7ș;- +1+-3

?#E 2L#2L1/ 22/.E2%.?EE 11,#3 12

&Î3+6r+a /31p ;-+1+-3

?1EE 22L3L#2 23.?23.?EE 1,21 1

!Tra3/p1r /31p;- +1+-3,

%#EE 22L#3L13 2D.%??.12E 1,#1 2

D-/+6r+a /31p;- +1+-3, //EE 22L#2L/L11 2#.E%1.EE 1,2/ 1

HC06; ra ;-ș+1+-3

/#EE 22L3L# 2#./2D./E 1,31 1

+.2.2.+."*K'K*K!"K%%K%'K%! %H".H!".!$.$$$ " 2u3+1r

D--r23ar-a 91r2a7- ;- 2u3+6 pr3 2-1;a 31r2- +-0- 2a 2ar:

Nr. +r. Lu+rar-a /2p06

N1r2a ;-

2u3+65

Nu26r ;- 2u3+1r

R-u0a ;3+a0+u0 R1u3?

% R-+10a p1ru2= +u 1u0 1#3E %,E %" Î3+6r+a p1ru2= 43 r-21r+6 EEE 2,# 2' ra3/p1ra p1ru2= ##EE 1,/? 2 D-/+6r+a p1ru2= D?EE 1,EE 1* Cur67a u0-7 ;- +1+-3ș ?#E 11,#3 12& Î3+6r+a /31p ;- +1+-3 ?1EE 1,21 1

2#



! Tra3/p1r /31p ;- +1+-3, %#EE 1,#1 2 D-/+6r+a /31p ;- +1+-3, //EE 1,2/ 1H C06; ra ;- +1+-3ș /#EE 1,31 1

TOTAL " 2u3+1r

CAPITOLUL *. OPTIMIZAREA NECESARULUI DE MUNCITORIPERMANEN IȚ

*.%.A/p-+- 5-3-ra0- pr<3; /a0ara 43 a5r+u0ur6ț

;entru angaat, salariul repre$intă plata muncii, care asigură e9isten5a sa 4i a familiei

sale, obtinerea, prin venituri, a unei anumite po$i5ii sociale, un mod de apreciere, din partea

managerului a activită5ii desfă4urate.

2%



'istemul de salari$are repre$intă ansamblul instrumentelor, 4i formelor prin

intermediul cărora se fundamentea$ă nivelul remunerării fiecărei persoane pentru cantitatea,

calitatea muncii depuse 4i re$ultatele ob5inute.

'istemul de salari$are este structurat pe trei elemente principale: salariul de ba$ă, adaosurile

la salariul de ba$ă 4i sporurile.

*.". M-1;1015a 1p26r 3u26ru0u ;- 2u3+1r p-r2a3-3 ț

I391r2a 3-+-/ar-ț

;entru determinarea numărului de muncitori permanen i cărora să li se asigureț

posibilitatea de a efectua un număr determinat de $ile-ommuncitor permanentan trebuie să

cunoască următoarele date:

- numărul de $ile-om necesar desfă urării procesului de produc ie pe fiecare lună <datele se iauș ț

în considerare din fi ele te"nologice ale culturii=8ș

- numărul de $ile pe lună în care se pot efectua lucrările8

- numărul de $ile-om propus să fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

M1; ;- +a0+u0:

- din numărul total de $ile-ommuncitor permanentan propus a se reali$a se scade un număr

egal cu 29n, unde n repre$intă numărul de luni cuprins între 1 i 11, de regulă lunile cu celș

mai mare număr de $ile-om.

- se totali$ea$ă numărul de $ile-om din lunile rămase iar suma se împarte la numărul rămas la

scăderea din numărul de $ile-oman propus a se reali$a a produsului <29n=, re$ultatul fiind

numărul de muncitori permanen i în fiecare lună.ț

- se determină numărul de $ile-om ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună prin

împăr irea numărului total de $ile-om din fiecare lună la numărul de muncitori permanen iț ț

re$ultat din calcul. 'e va avea în vedere ca acest număr să nu depă ească cifra de 2 lună.ș

- se totali$ea$ă aceste $ile i se observă dacă s-a reali$at condi ia asigurării numărului de $ile-ș ț

ommuncitoran propus ini ial.ț

- se fac calcule cu un alt număr de luni n p7nă se ob ine c7tul cel mai mic <repre$intă numărulț

de muncitori permanen i= i implicit numărul de $ile-ommuncitor permanentan propusț ș

ini ial.ț

2/



- pentru lunile neacoperite de muncitori permanen i se va determina numărul de muncitoriț

temporari prin împăr irea pe fiecare lună a numărului de $ile-om rămase disponibile la 2.ț

2?



*.'. Ap0+a - pra++6 pr<3; 1par-a 3u26ru0u ;- 2u3+1r p-r2a3-3 0a S.C.ț ț AGRINC S.R.L.

'ă se determine necesarul de muncitori permanen5i 4i se$onieri într-o e9ploata5ie agricolă în care activită5ile de produc5ie dinsectorul vegetal 4i animal au înregistrat următoarele valori e9primate în $.o.lună:

Ca0+u0u0 3u26ru0u ;- 2u3+1r p-r2a3-37

+r.crt 'pecificatie * ** *** *0 0 0* 0** 0*** * * ** otal1D2-<2L#=H/2 /??E/2H1ED,

1. $.oe9ploatati

e

/#E 11EE 1EE 1/#E '!*$ $$$ '!&& '*$$ "%$ 13?E 1EEE #EE

2. $.om. per. %.?% 1E.E# 12.?E 1%.EE 2 2 2 2 1D.23 12.%1 D.1 .#/ 1?/.2%3. $.o. pt. m. per. /#E 11EE 1EE 1/#E 2%2#.

%2%2#.%

2%2#.%

2%2#.%

21E 13?E 1EEE #EE

1D2-<2L=HD% 23#E D% H 2,?1. $.oe9ploatati

e

/#E %%$$ %$$ %!*$ %'$ 1EEE #EE

2. $.om. per. 2 2 2 2 2 2 2E.2

1%.2

3. $.o. pt. m. per. #?? #?? #?? #?? #?? #?? #EE1D2 - <2L3=H 12E

1. $.oe9ploatati

e

!*$ %%$$ *$$

2. $.om. per. %.2# D.1/ .1/ 1D.#?3. $.o. pt. m. per. /#E 11EE #EE. $.o. pt. m. tp. 112 13/ 11E ?/#. $.o. m. tp.$i 3 3 2



CAPITOLUL &. EVALUAREA PERFORMAN ELOR Ț

ANGAJA ILOR Ț

&.%. F a ;- -<a0uar- a a35a?a 01rș ț;rocedura de evaluare a performan elor profesionale individuale nu se aplică înț

urmatoarele situa ii:ț

a= persoanelor angaate ca debutan i, pentru care evaluarea se face dupa e9pirareaț

perioadei corespun$atoare stagiului de debutant8

b= angaa ilor al caror contract individual de muncă este suspendat, potrivit legii, pentruț

care evaluarea se face la e9pirarea unui an de la reluarea activită ii8ț

c= angaa ilor promova i într-o altă func ie de e9ecu ie sau într-o func ie de conducere,ț ț ț ț ț

precum i celor angaa i din afara unită ii, pentru care momentul de evaluare se stabile teș ț ț ș

de conducerea fiecărei institu ii publice8ț

d= angaa ilor afla i în concediu plătit pentru îngriirea copiilor în v7rsta de p7na la 2 ani,ț ț

pentru care evaluarea se face la e9pirarea unui an de la data reluării activită ii8ț

e= angaa ilor care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni, fiind în concediu medicalț

sau în concediu fară plată, acordat potrivit legii, pentru care momentul evaluării se

stabile te de conducerea fiecărei institu ii publice.ș ț

Calificativul final al evaluării se stabile te pe ba$a notei finale, după cumș

urmea$ă:

a= între 1,EE i 2,EE nesatisfacator8ș

b= între 2,E1 i 3,#E satisfacator8ș

c= între 3,#1 i ,#E bine8ș

d= între ,#1 i #,EE foarte bine.ș

+otarea criteriilor de evaluare a performan elor profesionale individuale se faceț

cu note de la 1 la #, nota e9prim7nd gradul de îndeplinire a respectivului criteriu.

M-1;- ;- -<a0uar-



9istă multe feluri de sc"eme de evaluare, de4i de obicei sunt elaborări sau

varia5iuni ale uneia din următoarele:

a Î3+a;rar-a 43 3<-0- ;- p-r91r2a376, care cere ca managerul să-4i împartă

subordona5ii în func5ie de merit, de obicei ba$at pe abilitatea lor totală pe post dar

c7teodată în func5ie de c7teva caracteristici separate. ste destul de u4or pentu un

manager să folosească această metodă cu un număr mic de subordona5i 4i de obicei se

cade u4or de acord asupra ordinii c7nd angaa5ii sunt cunoscu5i bine. 'e poate folosi

pentru a decide asupra salariului în cadrul negocierilor salariale, 4i într-o oarecare măsură

pentru folosirea viitoare a angaatului dar nu pentru identificarea nevoilor de instruire sau

pentru oferirea motiva5iei. ricum, de4i pune subordona5ii într-o ordine în func5ie de

merit nu ne arată cu c7t este mai bun primul fa5ă de ultimul.

b= C0a/9+ar-a, care distribuie angaa5ii în serii de categorii de merit "otăr7teanterior de obicei cinci pe ba$a performan5ei lor totale.Metoda operea$ă destul de

bine pentru un grup omogen de subordona5i, 4i un acord ust este de obicei ob5inut între

evaluatori. 9istă totu4i, o tendin5ă puternică de evitare a e9tremelor <tendin5a de centru=,

adică foarte pu5ini subordona5i sunt clasifica5i ca slabi sau ca e9cep5ionali. ;entru a

depă4i această tendin5ă, o distribu5ie for5ată este folosită c7teodată8 managerii sunt

instrui5i să asigure ca subordona5ii să fie pu4i în cele cinci categorii în următoarele

propor5ii, asigur7nd că evaluarea meritului este distribuit normal:

'lab 'ub standard 'tandard ;este standard 9cep5ional

1EN 2EN EN 2EN 1EN

c S+a0a ;- 3<-0- este una din cele mai comune metode de evaluare. a

constă dintr-o listă de caracteristici personale sau indicatori care fiecare sunt punctate

puncta5i pe o scală, de obicei de cinci puncte pe care managerul î4i marc"ea$ă evaluarea

sa asupra subordonatului. 'e poate folosi în varianta sa mai simplă în care fiecare

indicator sau caracteristică este cotată cu, de e9emplu, 'lab,'ub standard, ;este standard,

9cep5ional, sau, în loc să întitulăm punctele scalei, ele pot fi descrise <ca în model=

pentru a încuraa consecven5a în udecare între evaluatori. *ndicatorii sunt de asemenea



defini5i, 4i e9istă sec5iuni la sf7r4itul formularului pentru remarci generale 4i sugestii

pentru ac5iuni viitoare.

d= M-1;a ;-/+>/6 este o inova5ie relativ recentă, introdusă datorită

lipsei de satisfac5ie legată de metoda scalei de nivele. !n loc să ceară managerului să

evalue$e un număr de indicatori, nu to5i la fel de relevan5i, metoda pune accent pe modul

în care munca este făcută 4i se a4teaptă de la manager să scrie c7teva propo$i5ii despre

subordonat în locul bifării în coloane.

e= S+a0a +12p1ra2-3a06.

!n dreptul fiecărei afirma5ii e9istă un număr de puncte indic7nd c7t de dorit este

comportamentul în termeni relativi. !n e9emplul de mai sus, B>evine frustratA sub stres

este cotat cu puncte în compara5ie cu B'capă controlulA care e mult mai rău.

F--;=a+u0 ;- '&$ 5ra;-

FeedbacOul de 3%E grade este de asemenea cunoscut ca Binstrument de ierar"i$are

multiplăA sau Bevaluare prin surse multipleA.

o5i cei care au interese legate de activitatea unei persoane au posibilitatea de a comenta

4i de a oferi feedbacO.

*nforma5ia este de obicei colectată anonim prin c"estionare pe "7rtie sau calculator.

E<a0uar-a ;- ?1/ 43 /u/

&colo unde angaa5ii nu sunt evalua5i de către superiorii lor ci de către subalterni.

&ceastă metodă este destul de rară.



FI A DE EVALUAREȘNr. "! DIN $%$""$%

PERSOANA EVALUATA

Numele şi prenumele: Andronic Ionela

Functia: secretară

Locul de muncă ( unitatea/compartimentul/oficiul):

'.C &()*+C '.). Studii: Inginerie Economică în agricultură

ata anga!arii în unitate:

E1.E/.2E11 ata ultimei e"aluari: #$%$&%&'$#

ata de la care ocupa postul: '$%'%&'$$

oti"ul e"aluarii şi perioada la care se refera e"aluarea:

(evaluarea anuala: 01.01. an curent la 31.12. an curent)

(evaluare partiala: 6 luni/12 luni de la 01.01 până la 31.12 - pentrudefinitivare/promovare/incetare raporturi de muncă etc.)

0&6&)

+umele 4i prenumele: ;opescu Cosmin

Fu3+a: R-/ur/- u2a3-L1+u0 ;- 2u3+6: S.C AGRINC S.R.L

&.". Au1-<a0uar-a p-r91r2a3 -01r a35a?a 01rț ț

Au1-<a0uar-a p-r91r2a7-01r

S- <a +12p0-a ;- +6r- /a0ara : Andronic Ionela

NUMELE I PRENUMELE:

*. Su2aru0 43;-p03r /ar+301r1=-+<-01r <pre$entati pe scurt punctul dvs.de vedere privind reali$arile perioadei pentru care se face evaluarea =8

**. Pu-r-a ;- 2u3+6 <descrieti efortul personal 4i cum s-a sc"imbat fa5ă de perioada precedenta volumul de muncă=8



***. Pr1pu3-r pr<3; 42=u366 r-a;-<10ar-a /ar+301r1=-+<-01rț3;<;ua0- <identifica i aspectele critice care vi$ea$ă activitatea dvs., propuneriț

de îmbunătă ire, posibilitati de e9tindere a atribu5iilor,etc.=8ț

*0. I3-r-/u0 p-3ru +ar-r6 <dacă sunte i interesat în sc"imbarea func5iei sau aț

compartimentului, avand în vedere 4i pregătirea pe care o aveti8 mentiona iț

interesele profesionale pe termen lung=80. Su5-/3-2u0 u2r /au pr-9-r3 -ț ț

S-23aura, Daa,

&.'. E<a0uar-a p-r91r2a3 -01r ;- +6r- -9u0 -rar>+ /up-r1rț ș

valuarea performantelor se poate efectua astfel :

2a3a5-r 4 -<a0u-a6 +0a/9+6 /u=1r;13a ș ș ț

valuarea salaria ilor de către manager are la ba$ă ra ionamentul că managerulț ț

este persoana cea mai autori$ată să evalue$e în mod realist i obiectiv performan eleș ț

subordona ilor.ț Ca orice evaluare , udecata managerului trebuie să fie obiectivă i să seș

ba$e$e pe performan ele reale .ț

• /u=1r;13a 4 -<a0u-a6 +0a/9+6 /up-r1rț ș

&cest procedeu de evaluare , are aplicabilitate în diferite tipuri de organi$a ii ,ț

datorită avantaelor pe care le oferă . !n acest fel este posibilă eviden ierea situa iilor ț ț

conflictuale dintre manageri i subordona i , îmbunătă irea performan elor i poten ialuluiș ț ț ț ș ț

managerial , precum i identificarea managerilor incompeten i .ș ț

Folosirea acestui tip de evaluare îi poate determina pe manageri să acorde mai

multa aten ie rela iilor cu subordona ii.ț ț ț

• /a0ara ;- p- p1 -+><a0-3- /- -<a0u-a6 +0a/9+6 43r- -ț ț

&ceastă metodă se folose te destul de rar sub forma de grup desc"is . >acă unș

grup de salaria i se adună pentru a se evalua între ei , rela iile viitoare de muncă se potț ț

deteriora în mod substan ial . >atorită acestui fapt sunt utili$ate de regula evaluarileț

individuale .

• au1-<a0uar-a



E<a0uar-a p-r91r2a37-01r ;- +6r- 8-9u0 -rar>+ /up-r1r

I. E<a0uar-a +apa+6701r pr19-/13a0- 8 p-r/13a0-

Capa+a pr19-/13a0- 8 p-r/13a0-

Ca09+a<

F./0a= S0a=Sa/9a+a1r B3- F.=3-

%p

"p

'p

p

*p

&p

!p

p

Hp

%$p

%. Cu31 3- pr19-/13a0-ș @". C12u3+ar- <-r=a06 8 /+r/6 @'. Or5a3ar- p-r/13a06 @

. A;apa=0a- @

*. Pr1;u+<a- @&. Ca0a-a 2u3+ @

!. Lu+ru0 43 -+>pa @. R-0a a +u /up-r1rț @H. R-0aa +u +0-3 ț @%$. I3 a<6ț @TOTAL

TOTAL GENERAL H

Apr-+-r-a 5-3-ra06%$ %* pu3+- 3-+1r-/pu3a1r < nivel inacceptabil8 se va proceda la sc"imbarea postului=8

%& " pu3+- 91ar- /0a= <capacitatile profesionale 4i personale se situea$a subcerintele minime ale postului8 se impune corectarea sau eventual sc"imbarea postului=

"* pu3+- /0a= < se impune imbunatatirea radicala a activită5ii într-un termenlimita de % luni=8

* & pu3+- /a/9a+a1r <nivel mediu, care corespunde cerin elor postului8 e9istăț

aspecte de ameliorat=8

&* & pu3+- =3- <nivel superior cerin elor postului, care trebuie stimulat înț

continuare pentru atingerea performan elor superioare=8ț

! %$$ pu3+- 91ar- =3- <nivel e9cep ional, poten ial de evolu ie către posturi cuț ț ț

responsabilită5i superioare, care trebuie motivat corespun$ător=8



II. Apr-+-r a/upra r-a06r 1=-+<-01r 9@a- a3-r1r:&ngaatul de ine cuno tin e profesionale ma9ime, iar punctele forte suntț ș ț

adaptabilitatea, lucrul în ec"ipă, spiritul de ini iativă. &re o rela ie foarte bună cuț ț

superiorii i interac ionea$ă bine cu clien ii.ș ț ț

&cesta se încadrea$ă la un nivel e9cep ional i are poten ial de evolu ie cătreț ș ț ț

posturi cu responabilitate superioară.

III.O=-+<- p-3ru a+<a-a <1ar-:;entru activitatea viitoare, angaatul va trebui să aibă o mai bună verbală i scrisă,ș

o mai bună organi$are personală i o productivitate mai bună. !n condi iile ob inerii unuiș ț ț

post cu responsabilită i superioare, acesta va fi remunerat corespun$ător.ț

IV. P1-3a0 ;- ;-<10ar- 43 +a;ru0 a+-0-a8 9u3+7 /au +6r- 1 a06 9u3+7- /-+12p0--a6 3u2a ;a+6 -/- +au0:Nu -/- +au0.

V. A+7u3 ;- 91r2ar- 3-+-/ar-:

!n condi iile ob inerii unui post cu responsabilită i superioare, acesta va fi remuneratț ț ț

corespun$ător. &ngaatul va trebui sa i i îmbunătă ească capacită ile de comunicare,ș ț ț

nivelul de productivitate a muncii, capacitatea de organi$are personală i calitatea munciiș

VI.O=/-r<a 8 r-+12a3;6r:ț

&specte de ameliorat în activitate: comunicarea verbală i scrisă.ș

&ptitudini de de$voltat: productivitate, calitatea muncii.

VII. Apr-+-r- 5-3-ra06:

< 'e va bifa aprecierea generală corespun$atoare=

VIII. E<-3ua0-0- +12-3ar a0- p-r/1a3- -<a0ua-1=05a1r 43 +a ;- ;-a+1r; +u sunt.

I). S-236ur ;- <a0;ar-



CAPITOLUL !. PLANUL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

!.%. E0a=1rar-a u3u CV p -ur1pa//

Curriculum vitaeEuropass

Informaţii personale

Nume / Prenume Iancu NicolaeAdresă(e) Str.Moldovei,Bl.Moldova,Sc.D,Ap.4,Pascani,jud.asi

!ele"on(oane) #$%&'444

*a+(uri)

-mail(uri) nicu.iancumail.com

Na0ionalitate(tă0i) 1omana

Data na2terii 33 Noiemrie 35

Se+ Masculin

Locul de muncă vizat /Domeniul ocupaţional

IT/Internet Marketing/dvertising

E!perienţa profesională nternet Advertiser

Perioada Mai 2012 - Prezent

*unc0ia sau postul ocupat *reelancer

Activită0i 2i responsailită0i principale 6ptimi7are in Motoarele de 8autare ( Searc9 -n:ine 6ptimi7ation )

Numele 2i adresa an:ajatorului Ad:ate Media 543 ;est $t9 Street, Suite 5Ne< =or>, N= 3##3

!ipul activită0ii sau sectorul de activitate !



Educaţie "i formare

Perioada8ali"icarea/diploma o0inută

Disciplinele principale studiate /competen0e pro"esionale do?ndite

Numele 2i tipul institu0iei de @nvă0ăm?nt /"urni7orului de "ormare

Perioada

Septemrie 5#35Pre7entA:rote9nica

A:roc9imieBa7ele -conomiei8adastru-conomie 1uralan"ormaticaMar>etin:Mana:ementMatematicaSociolo:ie 1urala!opo:ra"ie!e9nolo:ia 8ulturii 8ampurilor

niversitatea de Stiinte A:ricole si Medicina eterinara Con onescu de la Brad asi

Septemrie 5##& E unie 5#35

8ali"icarea / diploma o0inută Bacalaureat

Disciplinele principale studiate /competen0e pro"esionale do?ndite

8erti"icat competente lin:vistice in lima en:le7a nivel e+perimentat.8erti"icat competente di:itale nivel e+perimentat.8erti"icat competente lin:vistice lima romana nivel e+perimentat.

Numele 2i tipul institu0iei de @nvă0ăm?nt /"urni7orului de "ormare

Ficeul !eoretic CMiron 8ostin Pascani

Nivelul @n clasi"icarea na0ională sauinterna0ională

ptitudini "i competenţepersonale

Fima(i) maternă(e) #omana

Fima(i) străină(e) cunoscută(e) Engleza$%ranceza

Autoevaluare &nţelegere 'or(ire )criere

Nivel european (*) Ascultare 8itire Participare laconversa0ie

Discurs oral -+primare scrisă

Lim(a 85 -n:le7a 85 -+perimentat 83 -+perimentat 83 -+perimentat 85 -+perimentat

Lim(a A5 *rance7a B3 Mediu A3 ncepator A3 ncepator A5 Mediu

8ompeten0e 2i ailită0i sociale 8apacitate de adaptare sporita,capacitate sporita de asimilare a noilorin"ormatii,competente,serio7itate,competente de comunicare imunatatite acumulate in perioada liceuluiunde am participat ca memru intro trupa de teatru.

8ompeten0e 2i aptitudinior:ani7atorice

Aptitudini de coordonare,capacitate de evaloare a aptidunilor colaoratorilor,capacitatea de a anali7asarcini si responsailitati,spirit analitic,spirit critic,spirit de evaluare si imunatatire,capacitatea deautoper"ectionare



8ompeten0e 2i aptitudini te9nice 8ompetente te9nice in domeniul !,competente :ool:e trends,>e<ords,ad<ords si analtics.

8ompeten0e 2i aptitudini de utili7area calculatorului

Detin cunostinte e+perimentate de utili7are a calculatorului (Microso"t 6""ice nivele+perimentat,Dia:no7a si Solutionare proleme So"t<are si Gard<are)

8ompeten0e 2i aptitudini artistice !eatru

Alte competen0e 2i aptitudini Ailitati de comunicare,capacitate de invatare rapida de lucruri noi,dorinta de cunoastere,dorinta dpromovare,pasionat de te9nolo:ie,capacitate de lucru in ec9ipa,capacitate de invatare rapida

Permis(e) de conducere Detin permis de conducere cate:oria B

!.". E<a0uar-a /ua - a+ua0-#a3a0a SOT a pr1pr- p-r/1a3-ț

INGINER ECONOMIST PUNCTE TARI

o abilita5i de comunicare si negociere 8

o abilitate de a lucra at7t în ec"ipa ,c7t i independent8ș

o creativ8

o perseverent8

o capabil să-mi men5in energia i elanul corespun$ător direc5ionate8ș

o adaptabil la sc"imbărifle9ibilo serio$itate8

o cuno4tin5e de ba$a softPare <ord,9cel,&ccess=

PUNCTE SLABE

o lipsa de e9perien5a în domeniu8

OPORTUNITATI

o posibilitate de a cunoa4te multe persoane i de a-mi crea multe rela5ii8ș

o posibilitatea de a dob7ndi cuno4tin5e8

o pia5a într-o continua evolu5ie

AMENINĂRI



o e9istenta unui număr ridicat de tineri ce î i doresc o carieră în acestș

domeniu8

o cererea mare de candida5i cu e9perien5ă în domeniu8

o a4teptări din ce în ce mai mari i mai sofisticate ale clien5ilor , ce duc la oș

necesitate de perfec5ionare permanenta

!.'. O=-+<- ;- +ar-r6

*nten5ione$ ca peste 1 an sa aung inginer economist în cadrul unei firme

de$voltate, ba$7ndu-mă pe cuno tin ele profesionale dob7ndite în timpul studiilor ș ț

universitare de licen ă, aptitudinile de bun organi$ator, pe creativitatea i fle9ibilitatea deț ș

care dau dovadă.!mi doresc acest lucru datorită faptului că aceasta func5ie, prin responsabilită5ile

pe care le implica ,m-ar impulsiona să evolue$ , sa mă de$volt, iar din punct de vedere

profesional, consider că voi avea foarte multe lucruri de învă at în acest domeniu.ț

!n 3 ani inten5ione$ să am propria afacere în ra$a udetului *a i. !mi doresc să amș

propria mea afacere pentru a mă bucura de o libertate mai mare , pentru a fi propriul meu

ef. 'unt con4tient că a avea o afacere proprie implica foarte multe responsabilită i , însăș ț

pot afirma că am mereu contact cu persoane ce au propriile afaceri < mi-am făcut o

imagine clară = i consider că în 3 ani voi fi pregătit să fac un asemenea pas fiind spriinitș

de persoanele din urul meu.

!.. I;-39+ar-a 3-<101r ;- ;-<10ar-

&bilita5i, cuno4tin5e i competen e pe care trebuie să leș ț ;-<10 pentru a aunge în

func5ia de consultant în agricultură:

• &bilită5i de comunicare în public8

de persuasiune8

de planificare , organi$are i negociere8ș

de anali$ă.

• Cuno4tin5e domeniul agricol8

• Competente capacitatea de conducere8



capacitatea de a face pre$entări8

ini5iativă.

&bilită ile i cuno4tin5ele de careț ș 2a a2 3-<1-:

• &bilită5i de rela9are

• Cuno4tin5e administrarea afacerilor

fotografie .

!.* M131rar-a pr15r-/u0u

9perien5ele pe care le voi avea, cred că vor fi în marea lor maoritate po$itive.

0oi avea i de$amăgiri ,fire4te , acestea fiind iminente în via a profesională i personală aș ț ș

fiecărei persoane.

Consider că în următorii 3 ani voi reu4i să trec în C0 <pr3r- a0-0-=

următoarele:

E@p-r-37a pr19-/13a06:

2E12-2E1% : 6niversitatea de tiin e &gricole i Medicină 0eterinară ,,*on *onescu de laȘ ț ș

KradQQ *a i >iploma de licen5ă.ș

!.&. R-<ur-a a+ua0ar-aș

!mi voi revi$ui planul în permanen ă dat fiind faptul că :ț

• în agricultură pot interveni diver4i factori perturbatori , cum ar fi seceta, ce a

condus la falimentul multor firme din )om7nia i din lumea întreaga8ș

• pot interveni diverse probleme de sănătate ce pot sista unele planuri priorită5ile

vor fi cu totul altele8

• evoluea$ă concep5iile i preferin5ele consumatorilor ceea ce presupune studiuș

permanent .



CONCLUZII

;otrivit literaturii de specialitate, resursele umane abordate prin prisma

managementului resurselor umane care, spre deosebire de teoria tradi5ională a

organi$a5iei referitoare la for5a de muncă, pre$intă următoarele caracteristici:

• abordea$ă personalul ca individualită5i, personalită5i, nevoi, comportamente,

vi$iuni specifice 4i nu în mod global, ca o masă de oameni, capabilă să

muncească doar8

• salari$area resurselor umane se reali$ea$ă în func5ie de performan5ele ob5inute

4i nu în func5ie de munca depusă8

• evaluarea performan5elor profesionale ale angaa5ilor devine o componentă

esen5ială a managementului resurselor umane8

• ini5iativa salaria5ilor devine mai reală, nefiind considerată ca o afectare a 4efilor

ierar"ici8

• motivarea angaa5ilor este sus5inută prin sistemul de recompense destul de

diversificat, prin promovare în posturi ierar"ic superioare în func5ie de

competen5ă8

• abordea$ă problemele stresului, conflictelor, rela5iilor sociale etc. ca păr5i

componente ale managementului resurselor umane.



&ne9a nr. 1

*+ES,I-NA.

ASI0.A.EA NE*ESA.0L0I E .ES0.SE 0ANE

1 *n compania dumneavoastra e9ista un departament de resurse umaneR

• >&• +6

2 *n compania dumneavoastra este elabotata o strategie in domeniul resurselor umaneR

• >&• +6

3 *ncercuiti principalele obiective ale companiei dumneavoastre in domeniul resurselor umane

• promovarea oportunitatilor egale de angaare



• mentinerea angaatilor in cadrul companiei pe termen lung , rin motivare• imbunatatirea performantelor angaatilor • de$voltarea carierei angaatilor• asigurarea starii de bine in munca a angaatilor

=*n compania dumneavoastra e9ista proceduri foarte clare si cunoscute de catre totiangaatii, pentru urmatoarele activitati de resurse umane8

• recrutare si selectie,• motivarea resurselor umane,• formarea resurselor umane,• managementul resurselor umane,• disciplina in munca

#= managerii de resurse umane dispun de un calculatorR

• >&

• +6%= Care dintre activitatile de mai os se regasesc intre oreocuparile managementuluiresurselor umane

• planificarea resurselor umane• recrutarea• selectia angaarea• integrarea profesionala• perfectionarea profesionala• salari$area• evaluarea performantelor angaatilor • activitati cu caracter social• altele, care anume

/= *n cadrul companiei dumneavoastra , recrutarea si selectia resurselor umane are la ba$a8

• planul de resurse umane

• nevoile spointane de resurse umane

?= acordati o nota de la 1 la # <1- cel mai important, #- cel mai putin important= pentrufiecare dintre criteriile in functie de care sunt recrutati si selectati angaatii in cadrulcompaniei dumneavoastre,

• studiile



• nationalitate• aspectul fi$ic• e9perienta in domeniu• conostintele profesionale• varsta• relatiile si cunostintele• recomandarile• se9ul• calitatile, abilitatile, aptitudinile individuale

D= care dintre urmatoarele surse si metode de recrutare a personalului sunt folosite cu precadere in cadrul companiei dumneavoastra, in functie de categoria de personal vi$ataR&cordati o nota de la 1 la 3 < i- intotdeauna, 2- frecvent, 3- rareoriE, pentru a indicafrecventa cu care este utili$ata fiecare dintre modelele mentionate mai os8

'urse de recrutare8

'urse interneSSSN

• ;ublicarea anunturilor de angaare in interiorul companiei• )ecomandarile angaatilor • ista fostilor angaati

'urse e9terneSSSN

• &nunturi de angaare publicate in presa• )ecrutarea din institutiile de invatamant• &pelarea la serviciile unor companii private de recrutare• )ecomandarile• ferta &gentiei +ationale de ocupare a fortei de Munca

1E= Care dintre urmatoarele metode de selectie a personalului sunt utili$ate cu precaderein cadrul companiei dumneavoastra

• C.0.-ul si scrisoarea de intentie• *nterviul clasic

• estele se aptitudini• estele de cunostinte• estele de personatitate• ;robele practice• 'imularile

11= )ecrutarea este afectata deR



• Conditiile si sc"imbarile de pe piata muncii• &tractia $onei si facilitati locale• Cadrul legistic si uridic• *maginea organi$atiei• biectivele organi$ationale• Cultura organi$ationala• &lti factori. Care anumeR

12= 'copul recrutarii esteR

• ;rocesul de cautare , identificare si atragerea candidatiilor potentiali din careurmea$a sa fie selectionati cei competenti

• &ngaarea candidatiilor cu calificari satisfacatoare care sunt in cautarea unui

loc de munca

13= Care sunt avantaele recrutarii interne pentru firma dumneavoastra

• posibilitatea unei mai bune cunoasteri a angaatilor

• selectia mai rapida

• timpul integrarii angaatilor pe post este mai mic

• alte avantae.. care anume.

1= Care sunt avantaele recrutarii e9terne

• permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali

• noii angaati pot constitui o sursa potentiala de idei si cunostinte noi

• permite diminuarea c"eltuieliloer cu pregatirea personalului

• altele, care anumeR

1#= *n cadrul companiei dumneavoastra predomina urmatoarele categorii de de angaatiR

+ecalificati SSSTN

Calificati SSSS..N



Cu studii medii SSS..N

Cu studii superioare S..N

1%= Care este varsta medie a mangerilor di organi$atia dumneavoastraR

• pana in 3# ani

• 3%- # ani

• peste% ani

1/= reputatia e9terna a avut de suferit datorita nerespectarii legislatiei , nelpatacontributiei la asigurarile sociale, amen$i aplicate firmei,

• >&• +6

BIBLIOGRAFIE

1. Kurloiu, K., !ana"ementul resurselor umane-tratare "lo#ală interdisciplinară, ditura

umina e9, Kucurești, 1DD/.

2. Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, <2EE/-2E1E=.

3. >essler, (., $uman %esource !ana"ement , ;earson ;rentice Uall, 6'&, 2EE#

. ales-"ite, )upert, &um să formezi ec'ipe eficiente, ditura &ll KecO,Kucure ti, 2EE.ș

#. Uarrington, U.V., Uarrrington, V.'., !ana"ement total n firma secolului 21,

eora, Kucure ti, 2EE1.ș

%. Moldovan 'c"ol$, !ana"ementul resurselor umane, ditura comomică,

Kucurești, 2EE1.



/. ;urdea, >., soian, C., r"anizarea er"onomică a muncii, iteratura 6niversității

Creștine >. Cantemir, Clu-+apoca, 1DD/.

managementul resurselor umane usamv iasi

Documents