universitatea de Ştiin Ţe agricole i medicin Ă · 2.3 de la tradi ţie la modernism în înv...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Specializarea: Management şi marketing în agricultură
Ec. MARIOARA G. BENŢAN (ILEA)
TEZĂ DE DOCTORAT Ph.D. THESIS
MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE LA STAŢIUNEA DIDACTICĂ EXPERIMENTALĂ MĂNĂŞTUR
(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)
THE MANAGEMENT AND ADMINISTRATION OF ECONOMIC ACTIVITY
AT THE EXPERIMENTAL DIDACTICAL STATION MĂNĂŞTUR
(SUMMARY OF Ph.D. THESIS)
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE
CLUJ-NAPOCA 2009
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
2
MULłUMIRI
Pe parcursul elaborării lucrării m-am bucurat de sprijinul unor oameni de excepŃie,
cărora vreau să le mulŃumesc.
Cu această ocazie, doresc să exprim respectul şi preŃuirea mea pentru conducătorul
ştiinŃific al acestei teze de doctorat Domnul Prof. Dr. Emilian Merce pentru încrederea
acordată şi pentru sprijinul permanent.
Alese mulŃumiri adresez colegilor mei de la Catedra de Analiză economică şi gestiune şi
de la Catedra de Management şi administrarea afacerii a FacultăŃii de Horticultură din cadrul
USAMV Cluj-Napoca pentru ajutorul acordat şi încurajările primite pe parcursul elaborării şi
finalizării tezei de doctorat.
MulŃumesc pentru colaborare şi schimb de idei Doamnei lector dr. Elena Cofas de la
USAMV Bucureşti, Domnului Prof. Dr. Ioan Rotar şi colectivului minunat de la StaŃiunea
Didactică Experimentală Mănăştur Cluj-Napoca.
Întreaga mea recunoştinŃă şi consideraŃie se adresează familiei mele şi tuturor celor care
mi-au fost alături, care m-au susŃinut şi încurajat .
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
3
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................7
PARTEA I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU................................................8
CAPITOLUL I
TRIPLETA “CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE” - INDUCTOR DE
PERFORMANŢĂ ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI........................................................8
1.1 Cunoaşterea - următoarea provocare a început ...........................................................8
1.2 Universităţile - nucleul economiei bazate pe cunoaştere ............................................9
1.3 Marketingul educaţional-element cheie în sistemul educaţional românesc ................9
1.4 Rolul cercetării agricole la nivel mondial şi organismele implicate .........................11
CAPITOLUL II
DIAGNOZA SITUAŢIEI INVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN
DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA..........................................................................12
2.1 Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică în domeniul agricol în România interbelică ...12
2.2 Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică în domeniul agricol în România în era
cunoaşterii ..........................................................................................................................12
2.3 De la tradiţie la modernism în învăţământul agricol românesc.................................14
2.3.1 Consorţiul USAMV din România.......................................................................14
2.3.2 Porţi spre cunoaştere-Staţiunile didactice experimentale aparţinând Consorţiului
USAMV din România ...................................................................................................15
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE -VECTORI
FUNCŢIONALI ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII .........................................................19
3.1 Sistemul management-gestiune-controlling ..............................................................19
3.1.1 Controlling-ul sub-sistem de gestiune economică ...............................................20
3.1.2 Particularităţi privind managementul şi gestiunea activităţilor agricole .............20
3.2 Informaţia şi sistemul informaţional în managementul şi gestiunea exploataţiei
agricole...............................................................................................................................21
3.2.1 Sistemul informaţional - instrument modern şi eficient propus pentru
managementul şi gestiunea activitaţii SDE ..................................................................21
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
4
3.2.2 SIDE-Instrument modern de management...........................................................22
PARTEA II
MATERIAL SI METODA................................................................................................23
CAPITOLUL IV
CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL INFORMAŢIONAL...........23
4.1 Analiza economico-financiară instrument de cercetare ştiinţifică ............................23
4.2 Diagnosticul global al activităţii exploataţiei agricole durabile................................24
4.3 Controllingul şi diagnoza economică în gestiunea procesului de adoptare a
deciziilor ............................................................................................................................26
PARTEA III
REZULTATE SI DISCUTII.............................................................................................29
CAPITOLUL IV
SISTEM INFORMATIC PENTRU DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎNTR-O
EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ (SIDE)..............................................................................29
5.1 Descrierea tehnico – funcţională a aplicaţiei informatice .........................................30
5.1.1 Caracteristicile tehnice ale SIDE .........................................................................30
5.1.2 Caracteristicile funcţionale ale SIDE...................................................................32
5.2 Mecanismul de funcţionare a aplicaţiei informatice .................................................33
5.2.1 Sectorul vegetal....................................................................................................36
5.2.2 Sectorul zootehnic................................................................................................44
CONCLUZII ................................................................................................................................57
Gradul de îndeplinire al obiectivelor propuse....................................................................57
Contribuţii proprii ..............................................................................................................62
Propuneri şi potenţiali beneficiari......................................................................................63
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................64
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ,,,……………………..…….70
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
5
TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION ...............................................................................................................7
PART I .................................................................................................................................8
LITERATURE REVIEW ....................................................................................................8
CHAPTER I .........................................................................................................................8
1 THE TRIPLET “RESEARCH-DEVELOPMENT-INNOVATION” - GENERATOR
OF EFFICIENCY IN THE ROMANIAN AGRICULTURE..............................................8
1.1 Knowledge – the next challenge has started ..........................................................8
1.2 Universities – the center of economy based on knowledge ..................................9
1.3 Educational marketing – key element in the Romanian educational system…….9
1.4 The role of agricultural research al international level and organism ………….11
CHAPTER II......................................................................................................................12
2 DIAGNOSIS OF THE SITUATION OF EDUCATION AND SCIENTIFC
RESEARCH IN THE AGRICULTURAL AREA IN ROMANIA ...................................12
2.1 Education and scientific research in the agricultural area in Romania – the
interwar period...............................................................................................................12
2.2 Education and scientific research in the agricultural area in Romania – the
knowledge era................................................................................................................12
2.3 From tradition towards modernism in the Romanian agricultural education36
2.3.1 USAMV Consortium in Romania............................................................14
2.3.2 Knowledge gates - experimental didactical stations of USAMV
Consortium in Romania ..........................................................................................15
CHAPTER III ....................................................................................................................19
3 MANAGEMENT AND ADMINISTRATION OF THE ECONOMIC ACTIVITY –
FUNCTIONAL VECTORS IN THE KNOWLEDGE ECONOMY ...............................19
3.1 The system management-administration-controlling ..........................................19
3.1.1 Controlling - sub-system of economic administration.............................19
3.1.2 Particularities regarding the management and administration of
agricultural activities...............................................................................................20
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
6
3.2 The information and the informational system in the management and
administration of agricultural exploitation ....................................................................21
3.2.1 The informational – modern and efficient tool proposed for the
management and administration of SDE activity ..................................................21
3.2.2 SIDE – Modern tool for management .....................................................22
PART II..............................................................................................................................23
MATERIAL AND METHOD ...........................................................................................23
CHAPTER IV ....................................................................................................................23
4 METHODOLOGICAL CONCEPTS REGARDING THE INFORMATIONAL
SYSTEM ...........................................................................................................................23
4.1 Economic-financial analisys – scientific research tool........................................23
4.2 Global diagnosis of sustainable agricultural exploitation....................................24
4.3 Controlling and economic diagnosis in the administration of decision processes
..............................................................................................................................26
PART III ............................................................................................................................29
RESULTS AND DISCUSSIONS......................................................................................29
CHAPTER V .....................................................................................................................29
5 INFORMATIC SYSTEM FOR ECONOMIC DIAGNOSIS IN A
AGRICULTURAL EXPLOITATION (SIDE)..................................................................29
5.1 Technical and functional description of the informatic application ....................30
5.1.1 Technical characteristics of SIDE............................................................30
5.1.2 Functional characteristics of SIDE ..........................................................32
5.2 Mechanism of functioning of the informatic application ....................................33
5.2.1 Vegetal sector...........................................................................................36
5.2.2 Zootehnic sector.......................................................................................44
CONCLUSIONS................................................................................................................57
BIBLIOGRAPHY..............................................................................................................64
ABSTRACT IN ENGLISH ...............................................................................................70
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
7
INTRODUCERE
Prezenta lucrare îşi propune să abordeze o parte din vasta problematică pe care o
presupune cercetarea şi inovarea în general, respectiv cercetarea şi inovarea în domeniul
agricol în Consorţiul USAMV din România şi Staţiunile Didactice Experimentale ale
acestora, în particular. Prin abordarea acestei tematici, cercetarea realizată se aliniază noii
direcţii propuse de programul Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi
implementarea Societăţii informaţionale şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din
domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.
Printre cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi exploataţiile
agricole, este căutarea modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei managementului. Drept
dovadă de creştere a interesului privind această problemă sunt evoluţiile ştiinţifice şi
practice din ultimii ani, temele seminariilor ştiinţifice şi practice privind îmbunătăţirea
actului managerial şi de gestiune. Managementul, ca proces şi artă a gestionării
resurselor, caută permanent căi inovaţionale pentru eficientizarea activităţii
antreprenoriale. Cercetarea de faţă oferă informaţii şi instrumente utile pentru
managementul şi gestiunea economică a exploataţiilor agricole, concretizate în elaborarea
unui sistem informaţional complex a cărui element central este SIDE-Sistem informatic
pentru diagnoza economică şi financiară a activităţii. Ca obiective secundare au fost
stabilite următoarele:
� valorificarea potenţialului oferit de SDE, concretizat prin creionarea unei
monografii a acestei porţi spre cunoaştere, la 140 de ani de la înfiinţare.
� reconsiderarea rolului SDE în procesul educaţional prin introducerea în tematica
de la disciplina analiza economică şi financiară a diagnozei unor situaţii
problematice identificate de către studenţi la SDE şi valorificate în scopul instruirii
lor.
� reconsiderarea rolului SDE în cercetarea ştiinţifică din agricultură prin prisma
dezvoltării durabile, prin susţinerea rolului permanent inovator oferit de SDE prin
aportul cadrelor didactice, materializat în colaborare, idei, lucrări ştiinţifice.
� investigarea eficienţei utilizării sistemului informaţional creat în vederea
promovării şi implementării acestuia la nivelul exploataţiilor agricole, precum şi în
procesul de învăţământ.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
8
PARTEA I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU
„O firmă este ca un copac. O parte din el este vizibilă – fructele sale, o parte este
ascunsă – rădăcinile. Dacă ne concentrăm atenţia doar asupra fructelor şi ignorăm
rădăcinile, copacul va muri. Pentru ca acest copac să crească şi să continue să producă
fructe, trebuie văzut de unde îşi trag seva rădăcinile sale.” [Edvinsson, Malone, 1997]
CAPITOLUL I
1 TRIPLETA “CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE” - INDUCTOR
DE PERFORMANŢĂ ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI
1.1 CUNOAŞTEREA - URMĂTOAREA PROVOCARE A ÎNCEPUT
Societatea cunoaşterii şi economia bazată pe cunoaştere sunt noile realităţi ale
secolului XXI. Semnificaţia informaţiei în dezvoltarea socială, morală şi spirituală se
estimează, adesea, la nivelul celui de-al patrulea element vital, după aer, apă, foc.
Societatea bazată pe cunoaştere se caracterizează prin democratizarea accesului la
informaţie, rolul primordial al informaţiei ca sursă de valoare şi competitivitate
economică, guvernarea interactivă profesionistă, performanţa bazată pe cunoaştere.
“O informaţie dintr-o carte sau disponibilă pe Internet, devine cunoaştere, doar după ce
este citită şi înţeleasă” [M. Drăgănescu, 2003, pp. 18-19] Cunoaşterea poate să îmbrace
patru forme de acţiune (Fig. 1).
Fig. 1.1 Forme de acţiune ale cunoaşterii
Fig. 1.1 Action types of knowledge
Sursa (Source): elaborat de autor după Quinn et al. (1996)
Why
DE CE
Who CINE
How CUM
What CE
Know CUNOAŞTERE
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
9
1.2 UNIVERSITĂŢILE - NUCLEUL ECONOMIEI BAZATE PE CUNOAŞTERE
Universităţile sunt nucleul economiei bazate pe cunoaştere. Ele nu numai că generează
cunoştinţe şi antrenează minţile creatoare, dar pot fi, de asemenea, agenţi importanţi ai
creşterii economice, răspunzând la influenţele globalizării şi noilor tehnologii, precum şi
nevoii de interacţiune cu intreprinderea. În mod concret, universităţile dezvoltă tot mai
multe parteneriate strategice cu întreprinderile, înfiinţând parcuri ştiinţifice şi incubatoare
şi generând noi companii.
1.3 MARKETINGUL EDUCAŢIONAL-ELEMENT CHEIE ÎN SISTEMUL
EDUCAŢIONAL ROMÂNESC
În contextul actual al reformei învăţământului universitar, se consideră imperativă
acţiunea UNESCO care promovează educaţia din prisma dezvoltării durabile. În acest
cadru, capacitatea de a învăţa pe tot parcursul vieţii este una dintre cheile secolului XXI.
[Ilea, 2006] Învăţământul universitar constituie un stâlp de susţinere în dezvoltarea
durabilă atât prin funcţiile ştiinţifice cât şi prin cele sociale.
Centrele de Informare Profesională, Consiliere şi Orientare în Carieră
În universităţi, standardele de calitate educaţională pot fi asigurate şi de către Centrele de
Informare Profesională, Consiliere şi Orientare în Carieră, (CIPCOC). Rolul unui astfel
de centru este de a crea o legătură directă şi permanentă între mediul de afaceri local (şi
nu numai) şi mediul universitar, cu avantaje de ambele părţi.Şi în cadrul USAMV Cluj
există un astfel de centru.
Staţiunea Didactică Experimentală Cluj-Napoca
Universităţile trebuie să-şi adapteze mixul de marketing, astfel încât să asigure un pachet
educaţional atractiv. În acest context, învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile
clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe, cele mai importante fiind cele care
combină aspectele teoretice cu cele practice.
În USAMV Cluj-Napoca, acest deziderat poate fi obţinut într-o foarte mare măsură în
Staţiunea Didactică Experimentală.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
10
Fig. 1.2 Locul SDE în aria cercetării agricole durabile
Fig. 1.2 The place of SDE in the area of sustainable research area
Sursa (Source): elaborat de autor Surse de informaţii pentru inovaţie
Din perspectiva competitivităţii, este puţin folositor să deţii ştiinte de prima clasă dacă
cunoştinţele ştiinţifice nu sunt transferate de la universităţi şi centre de cercetare către
întreprindere şi societate în întregul ei. La rândul lor, firmele deţin şi ele informaţii
importante de la clienţii şi furnizorii lor. Toate acestea subliniază importanţa deschiderii
canalelor de informare, dezvoltării de noi legături, angajării în proiecte de colaborare şi
asigurarea că s-au acordat stimulentele potrivite pentru a utiliza efectiv cunoştinţele.
Vectorii societăţii cunoaşterii
În astfel de coordonate, un vector al societăţii cunoaşterii reprezintă un instrument care
transformă societatea informaţională într-o societate a cunoaşterii. În literatura de
specialitate aceşti vectori au fost clasificaţi în două mari clase: vectori tehnologici şi
vectori funcţionali. [Drăgănescu, 2003].
Esenţa cunoaşterii este reprezentată de interacţiunea dintre informaţii şi factorul uman.
Omul defineşte cunoaşterea, omul este cel care crează cunoaştere şi tot omul o transmite
şi o aplică. În modelul sinergetic al noii economii se evidenţiază noi intercondiţionări
între economic-social-mediul înconjurător şi interconexiuni ale omului inteligent, cu
tehnologiile informaţionale şi de comunicare. Se consideră că la nivel microeconomic
următoarele aspecte sunt importante:
CERCETARE AGRICOLĂ
CONSORŢIU USAMV
USAMV CLUJ-NAPOCA
SDE CLUJ MĂNĂŞTUR
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
11
� Transformarea informaţiilor şi a cunoştinţelor în principalul mijloc de producţie;
� Dezvoltarea accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor de comunicare avansată;
� Apariţia unor noi modele de realizare a afacerilor;
� Transformarea organizaţiilor în agenţi de schimb ca metodă de administrare
eficientă a resurselor în cadrul noii economii;
� Orientarea de la „producţia de masă” spre „producţia flexibilă şi diversificată”;
� Predominarea producţiei de bunuri intangibile;
1.4 ROLUL CERCETĂRII AGRICOLE LA NIVEL MONDIAL ŞI ORGANISMELE
IMPLICATE
Cercetarea agricolă trebuie să furnizeze atât cunoştinţele necesare înţelegerii aprofundate
a dezvoltării rurale, a stimulentelor pentru dezvoltarea rurală şi a impedimentelor în calea
acesteia, cât şi noi tehnologii şi inovaţii indispensabile dezvoltării sectorului
agricol.Evoluţia practicilor şi modalităţilor din agricultură a determinat ajustarea agendei
de cercetare, cu accent pe agricultura durabilă, pentru a răspunde la provocările din
sector, ţinând cont de protecţia mediului, menţinerea peisajului, conservarea elementelor
rurale. În acest sens, se consideră că este necesară o abordare comunitară, globală1.
Comitetul permanent pentru cercetare agricolă - SCAR
Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi
Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată „Spre o strategie coerentă în vederea
stabilirii unei agende europene în domeniul cercetării agricole europene” prezintă
iniţiativele şi progresele realizate în ultimii ani la nivelul «Comitetului permanent pentru
cercetare agricolă - SCAR», precum şi elemente privind viitorul cercetării agricole la
nivel comunitar, corelate cu agenda europeană în domeniu.La nivel mondial activitatea
The Global Forum on Agricultural Research (GFAR) urmăreşte să integreze un sistem de
colaborare între organismele implicate în generarea şi utilizarea cunoştinţelor agricole şi
stakeholders care să poată avea acces la rezultatele programelor de cercetare.
1 INFORMARE privind „Strategia coerentă în vederea stabilirii unei agende europene în domeniul cercetării agricole europene” discutată de către delegaţii Statelor Membre în cadrul celei de-a 2956-a reuniune a Consiliului Miniştrilor de Agricultură şi Pescuit în 13 iulie 2009
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
12
CAPITOLUL II
2 DIAGNOZA SITUAŢIEI INVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA
2.1 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL AGRICOL
ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ
În contextul istoric general al perioadei interbelice şi în raport cu cerinţele de dezvoltare
economică la nivel european şi mondial, învăţământul agricol şi cercetarea ştiinţifică în
domeniu au fost privite ca importante oportunităţi de a consolida organizarea sectorului
agrar şi de a determina valorificarea superioară a potenţialului material şi uman al
României reîntregite. Se formase opinia că ramura agricolă nu putea da rezultate tot mai
mari pe linia producţiei dacă nu i se acorda şi o reală îndrumare şi nu se aşeza întreaga ei
exploatare pe baze ştiinţifice cu ajutorul instituţiilor de învăţământ, a unităţilor de
cercetare şi experimentare [Diaconescu, 1928, pp. 347].
Pe parcursul perioadei interbelice cercetarea ştiinţifică şi experimentală în domeniul
agriculturii a cunoscut o evoluţie ascendentă, astfel încât pe lângă cele două institute de
cercetare a căror activitate a fost prezentată mai sus, la nivelul anului 1937, în România
existau 12 staţiuni experimentale, 82 de câmpuri experimentale, 142 de centre agricole şi
57 de centre de motocultură [Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, 2003, pp. 95-97]
Activităţile de cercetare ştiinţifică în slujba agriculturii au avut şi meritul de a semnala
guvernanţilor necesitatea de a se acorda un statut modern acestui sector economic de
bază, pentru generalizarea rezultatelor progresului tehnic asupra activităţii producătorilor
agricoli şi implicit creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole şi animaliere la
nivelul întregii ţări.
2.2 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL AGRICOL
ÎN ROMÂNIA ÎN ERA CUNOAŞTERII
Conform legii cercetării agricole nr.45/20.03.2009, “cercetarea-dezvoltarea-inovarea în
domeniul agricol constituie prioritate naţională susţinută de stat, având ca scop generarea,
gestionarea, valorificarea şi implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi ale
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
13
dezvoltării tehnologice, în mod deosebit privind materialele biologice valoroase,
tehnologiile de cultură vegetală, de creştere şi îngrijire a animalelor, transformarea
resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea raţională şi conservarea resurselor
naturale ale agriculturii, silviculturii şi mediului ambiant, dezvoltarea rurală, organizarea
şi managementul exploataţiilor agricole, alte tehnologii de exploatare şi industrializare în
domeniul agricol.”
Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol se compune din
următoarele unităţi şi instituţii de drept public şi instituţii de drept privat:
a) ASAS, instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sau în
coordonarea acesteia: institute naţionale, institute de cercetare-dezvoltare agricolă,
staţiuni de cercetare-dezvoltare, baze experimentale, centre de excelenţă, centre de
cercetări şi laboratoare;
b) instituţiile de învăţământ superior din domeniul agricol şi structuri de cercetare ale
acestora;
c) institutele naţionale şi institutele de cercetare-dezvoltare agricolă, staţiunile de
cercetare-dezvoltare, centrele de excelenţă, centrele de cercetări şi laboratoarele acestora;
d) societăţile comerciale şi alte unităţi de drept public sau de drept privat, care
îndeplinesc condiţiile de competenţă şi eligibilitate stabilite de lege.
Obiectivele activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare sunt:
� cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă;
� dezvoltarea tehnologică şi inovarea;
� producerea, multiplicarea şi comercializarea de seminţe, material săditor, animale
de rasă şi alte produse specifice profilului de activitate;
� transferul tehnologic al rezultatelor cercetării;
� instruirea profesională;
� servicii de consultanţă şi expertiză;
� editarea de publicaţii;
� relaţii ştiinţifice internaţionale;
� relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior;
� alte obiective ce decurg din activitatea specifică unităţilor de cercetare-dezvoltare,
inclusiv activităţi de cooperare sau de asociere cu alte instituţii, organizaţii şi
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
14
operatori economici din ţară şi din străinătate.Unităţile de cercetare-dezvoltare pot
să-şi dezvolte reţele de extensie a rezultatelor cercetării şi de verificare a unor
tehnologii.
2.3 DE LA TRADIŢIE LA MODERNISM ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL AGRICOL
ROMÂNESC
2.3.1 Consorţiul USAMV din România
Creşterea calităţii educaţiei impune un sistem de învăţămant axat pe sisteme
flexibile pentru înnoirea stocului de cunoştinţe, punând accentul pe promovarea
comportamentelor de tip «practician reflexiv», capabil să transmită abordări
interdisciplinare în susţinerea dobândirii rezultatelor învăţării, în special a celor derivate
din exigenţele socio-culturale, economice şi ambientale ale dezvoltării durabile.
Educaţia pentru dezvoltare durabilă nu trebuie să se rezume la un punct de vedere
ecologist. Ea se dezvoltă ca un concept larg şi cuprinzător, reunind aspecte interconectate
referitoare la mediu, ca şi la problemele economice şi sociale. Raportarea la gama extinsă
şi diversificată de teme care se asociază principiilor dezvoltării durabile necesită o
abordare inter- şi trans-disciplinară în formule educaţionale integrate, cross-curriculare şi
complementare care ţin seama totodată de specificitatea condiţiilor locale, naţionale şi
regionale ca şi de contextul global.
Staţiunile şi fermele didactice ale Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară constituie suportul pentru efectuarea activităţii practice şi de cercetare
ştiinţifică a studenţilor.
În USAMV Cluj-Napoca, acest deziderat poate fi obţinut într-o foarte mare măsură
în Staţiunea Didactică Experimentală.
Încă de la începutul activităţii SDE a constituit cadrul general de efectuare a practicii şi a
activităţii de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor fiind un puternic
focar pentru răspăndirea noului în agricultura Transilvaniei şi a ţării. [Ilea, 2006]
Reconsiderarea rolului SDE în învăţământul agricol universitar este necesar
deoarece obiectivele procesului educaţional, actul învăţării în sine nu presupune numai
cunoştinţe teoretice ci şi capacitatea fiecărei persoane de a se descurca în situaţii reale,
mereu noi, de a lucra în echipă, de a aplica ceea ce a învăţat. În acest context, SDE are
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
15
posibilitatea să contribuie cu baza materială atât din sectorul vegetal cât şi din cel
zootehnic, oferind spre studiu situaţii concrete.
Orele de practică tehnologică, proiectele de management, studii de marketing, lucrări de
licenţă, diferite diagnoze realizate de studenţi în procesul educaţional constituie avantaje
reale care pot fi câştigate de ambele părţi.
Fig. 2.1 Consorţiul USAMV
Fig 2.1 USAMV Consortium
Sursa (Source): elaborat de autor
Sistemul educaţional al Consorţiului USAMV din România reconectează tradiţia şcolii
agricole româneşti la educaţia pentru dezvoltare durabilă ale cărei conţinuturi tematice
sunt transversal integrate în sisteme educaţionale formale, non-formale şi informale pe
trei dimensiuni: socio-culturală, ambientală şi economică. În acest cadru general un
deziderat al sistemului educaţional devin dascălii practicieni în domeniu, iar conţinutul
cursurilor, adaptat la cel mai înalt know-how internaţional, conţine şi elemente concrete
din experienţa practică a agriculturii româneşti.
În aceste coordonate, se regăsesc şi preocupările autoarei, precum şi colaborarea în
domeniul cercetării ştiinţifice cu colegi de la universităţile din consorţiu prin schimbul de
idei şi lucrările ştiinţifice elaborate.
2.3.2 Porţi spre cunoaştere-Staţiunile didactice experimentale aparţinând
Consorţiului USAMV din România
În competiţia spre performanţă şi în comparaţie cu nivelul european, cercetarea
agronomică românească a rămas în urmă. Pentru a se putea diminua acest decalaj este
USAMV
TIMIŞOARA
UNIVERSITATEA
CRAIOVA
USAMV
IAŞI
USAMV BUCUREŞTI
USAMV
CLUJ NAPOCA
CONSORŢIUL
USAMV
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
16
necesară implicarea Guvernului care trebuie să facă un efort financiar pentru a ajuta
acest domeniu să ajungă la nivelul din celelalte ţări din Uniunea Europeană.
Ar mai fi o opţiune şi anume aportul cadrelor didactice prin cunoştinţele şi experienţa lor
dobândită în ţară şi în străinătate, astfel încât să revigoreze cercetarearea românească în
domeniul agricol, legătura între universităţi şi cercetare [Ilea, 2006]. Mai exact este vorba
de valorificarea acestui aport. Activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul agricol care
se desfăşoară în Staţiunile didactice experimentale poate genera active care pot deveni
resurse de beneficii economice viitoare, materializate în venituri din vânzarea
“produselor”, reduceri de cost sau alte beneficii, rezultate din folosirea activului,
(reducerea costurilor de producţie viitoare se produce mai curând decât cresc veniturile
viitoare). [Ilea, 2007].
Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur a Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Fig. 2.2 Vechea poartă a SDE Mănăştur
Fig. 2.2 Old gate of SDE Mănăştur
Sursa (Source): arhiva SDE În urmă cu 140 de ani pe poarta aflată la intrarea în Staţiunea Didactică
Experimentală Mănăştur intrau primii 40 de studenţi ai Institutului de Învăţământ
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
17
Agronomic Cluj-Mănăştur2, cei care, alături de dascălii lor “semănau” pe aceste
„ogoare”, primele karate ale monedei mileniului trei „capitalul intelectual”. Cu trudă şi
dăruire greu cuantificabilă (asemeni valorii activului intangibil creat), s-au format în
acest sistem (spaţiu şi proces educaţional), „produse” a căror calităţi cerute de
„cumpărător” le-au dat posibilitatea să se „vândă” singure. [Ilea, 2006]
În toţi aceşti ani s-a dovedit că pe această poartă au ieşit, la vremea „recoltei”,
„modele de vectori ai erei cunoaşterii” purtând „marca USAMV-SDE MĂNĂŞTUR
Cluj-Napoca”.
Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară Cluj-Napoca, datează din anul 1869, când a luat fiinţă, sub
denumirea de “Ferma Mănăştur”, a Institutului de Învăţământ Agronomic Cluj-
Mănăştur3.
Încă de la începutul activităţii a constituit cadrul general de efectuare a practicii şi
a activităţii de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor, fiind un puternic
focar pentru răspândirea noului în agricultura Transilvaniei şi a ţării. Începând cu anul
19674, a funcţionat sub denumirea de Staţiune Didactică Experimentală, urmând ca în
anul 19755 să treacă în subordinea Departamentului Agriculturii de Stat, având ca sarcină
prioritară obţinerea de producţii vegetale şi animale. În organizarea acestora se prevedea
conducerea şi administrarea întregului proces de producţie de către cadrele didactice şi
executarea lucrărilor agricole de către studenţi, cu respectarea indicatorilor de plan,
economici şi financiari, elaboraţi centralizat de către Departamentul Agriculturii de Stat,
similari cu cei ai intreprinderilor din subordine. Acest sistem de organizare şi funcţionare
a staţiunii nu a asigurat necesitaţile de instruire didactică şi cele de desfăşurare a
cercetărilor ştiinţifice în diverse profile.
2 Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv. 1064
3 Decizia nr.12790/1869, a Ministerului Învăţământului şi decizia nr. 14167/1869 a Ministerului de Agricultură Industrie şi comerţ a Ungariei 4 Ordinul nr. 77/1967 emis de Ministrul Învăţământului 5 HCM nr.23/1975
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
18
În anul 19916, Staţiunea Didactică a fost reorganizată ca Regie Autonomă, iar din
anul 19937 îşi desfăşoară activitatea tehnico-economică sub denumirea de Staţiunea
Didactică Experimentală Mănăştur, Cluj-Napoca, ca subunitate cu activităţi autofinanţate
în structura Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Obiectul de activitate al staţiunii aşa cum este el prevăzut în regulamentul de
ordine interioară şi în actele normative care legiferează desfăşurarea activităţii staţiunii,
constă în:
� Instruirea practică a studenţilor în câmpuri şi exploatări zootehnice dotate cu
echipamente tehnice moderne;
� Desfăşurarea activităţii de cercetare de către cadre didactice şi studenţi;
� Producerea de seminţe şi material săditor;
� Reproducţia şi selecţia animalelor;
� Industrializarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi animale;
� Alte activităţi legate direct sau indirect de obiectivul de activitate al acestora;
� Bază demonstrativă de referinţă pentru domeniul agricol în zona de influenţă din
centrul şi nord-vestul ţării.
Cadrul legislativ în baza căruia SDE şi-a desfăşurat activitatea în cei 140 de ani de
la înfiinţare, a fost studiat de către autoare pe parcursul derulării acestei cercetări şi este
prezentat în Anexă .
6 HG.nr 533/1991 7 H.G. nr. 123/1993, privind organizarea şi funcţionarea Staţiunilor didactice experimentale din structura institutelor de învăţământ superior agricol
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
19
CAPITOLUL III
3 MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE -
VECTORI FUNCŢIONALI ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII
Managementul, ca disciplină complexă, integratoare, de graniţă, se bazează pe
cunoştinţele oferite de disciplinele tehnologice şi economice, precum şi pe cele care, în
mod generic, sunt incluse în grupa disciplinelor de calcul operaţional. În rândul acestora
din urmă, un rol esenţial îl au: statistica, analiza economică, teoria probabilităţilor,
programarea matematică, informatica, psihologia, sociologia etc [Merce, 1999]
De aceea, managementul reprezintă un vector de bază al creşterii economice, el
fiind direct şi indirect un generator de substanţă economică, de valoare adăugată.
Arsenalul metodologic, oferit de ştiinţa managerială, reprezintă - în sfera producţiei, a
desfacerii şi consumului - un factor al prosperităţii economice şi de armonizare a vieţii
sociale. [Merce, 1999]
Managementul profesionist conturat în ultimele decenii, contribuie la derularea
revoluţiei cunoştinţelor şi la construirea societăţii şi economiei bazate pe cunoştinţe prin
noile sale modalităţi de acţiune.
3.1 SISTEMUL MANAGEMENT-GESTIUNE-CONTROLLING
În contextul gestiunii întreprinderii, managerii utilizează diferite instrumente de
informare care pot orienta acţiunea şi luarea deciziilor şi anume [Ilea, 2006]:
- informaţiile privind planurile pe termen mediu şi lung;
- studii economice punctuale;
- statistici extracontabile, care privesc de regulă operaţiile curente;
- contabilitatea financiară şi analizele economico-financiare;
- contabilitatea de gestiune;
tablouri de bord;
- sistemul de bugete al întreprinderii.
Managementul contemporan divizează obiectivele întreprinderii în două grupe:
strategice (pe termen lung, de perspectivă) şi operative (pe termen scurt).
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
20
Monitoringul permanent asupra realizării atât a obiectivelor strategice ale întreprinderii,
cât şi a celor operative poate fi efecuat cu ajutorul sistemului de controlling.
3.1.1 Controlling-ul sub-sistem de gestiune economică
Controlling-ul este o noţiune relativ nouă în teoria şi practica gestiunii contemporane, ce
a apărut la hotarul dintre analiza economică, planificare, evidenţa managerială şi
management. Controlling-ul trece gestiunea întreprinderii la un nivel calitativ nou,
integrând, coordonând şi orientând activitatea diverselor subdiviziuni structurale ale
întreprinderii spre atingerea obiectivelor ei operative şi strategice [Preibler,2007, p.147].
În viziunea noastră, principiul centrelor de responsabilitate este elementul central în
sistemul controlling-ului [Ilea, 2008]
Un element necesar pentru formarea sistemului de controlling este evidenţa cheltuielilor
apărute:
• Pe tipuri de cheltuieli;
• Pe purtătorii de cheltuieli;
• Pe locurile de apariţie a cheltuielilor;
• Pe centre de responsabilitate.
Evidenţa şi analiza pe centre de responsabilitate constituie un sistem, cu ajutorul căruia se
măsoară şi se estimează compararea rezultatelor obţinute cu cele planificate în fiecare
centru de responsabilitate.
Particularităţi privind managementul şi gestiunea activităţilor agricole
Managementul agricol este ştiinţa şi arta conducerii unei exploataţii agricole către
realizarea obiectivelor stabilite. Particularităţile procesului agricol fac ca managerul să se
confrunte cu probleme complexe în activitatea de fundamentare şi aplicare a deciziilor.
Acest lucru este evident dacă ţinem seama de faptul că managerul unei exploataţii
agricole este limitat în acţiunile sale de factorii naturali şi biologici.
Pentru a se realiza exploataţii agricole durabile trebuie să se practice un management de
performanţă care să favorizeze privatizarea şi organizarea rapidă a noilor exploataţii care
să asigure o folosire eficientă a resurselor din agricultură şi stabilizarea veniturilor
fermierilor
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
21
3.2 INFORMAŢIA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN MANAGEMENTUL ŞI
GESTIUNEA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
Sistemul informaţional este un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale organizate
într-o concepţie unitară, el utilizează modele, proceduri, resurse umane şi materiale
pentru colectarea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a
informaţiilor, prin intermediul cărora asigură interconexiunile informaţionale dintre
sistemul de conducere şi sistemul condus.
Sistemul informaţional primeşte intrări, le prelucrează şi furnizează ieşiri. Intrările şi
ieşirile unui sistem informaţional, sunt date, informaţii şi decizii. Ansamblul operaţiilor la
care sunt supuse intrările pentru a furniza ieşirile se constituie în proceduri.
În cazul când metodele, procedurile şi mijloacele utilizate pentru colectarea, înregistrarea,
prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a informaţiilor sunt cu preponderenţă
automatizate, sistemul informaţional devine un sistem informatic.
Una dintre sursele de informaţii pentru manageri este analiza economico-financiară.
Principalul scop al analizei economico-financiare este acela de a oferi o apreciere asupra
situaţiei economice şi financiare a întreprinderii.
Aplicarea metodologiei analizei economico-financiare beneficiază de un real suport
atunci când se folosesc aplicaţii ale tehnologiei informaţiei.
3.2.1 Sistemul informaţional - instrument modern şi eficient propus pentru
managementul şi gestiunea activitaţii SDE
La baza conceperii şi funcţionării sistemului informaţional al organizaţtiei – ca şi a
managementului informaţiei – se află acţiunea de concentrare asupra identificării
necesităţilor de informaţii şi a modalităţilor de satisfacere a lor, concomitent cu abordarea
utilizării informaţiilor într-o viziune concomitent strategică şi economică, centrată pe
eficienţă. [Ilea et al, 2009]. Aceasta paradigmă este o predicţie a evoluării spre firma
bazată pe cunoştinţe, care este tipul de organizaţie care se dezvoltă cel mai rapid.
Sistemul informaţional propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE oferă
următoarele instrumente :
� Sistemul de indicatori cu ajutorul căruia se poate aborda analiza activităţii;
� Modelele de analiză economică şi financiară folosite pentru exploatarea datelor;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
22
� Sistemul informatic SIDE care oferă gestionarea flexibilă a fluxului informaţional
al firmei cu posibilitatea urmăririi operative a desfăşurării activităţii agricole la
nivelul fiecărui centru de responsabilitate sau grup de astfel de centre care
participă la un anumit proces, ceea ce permite intervenţia managementului prin
pârghiile specifice;
� Prin interpretarea informaţiilor valorice oferite de sistemul informatic, se pot
schiţa direcţii de acţiune şi alternative decizionale.
3.2.2 SIDE-Instrument modern de management
Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi Experimentale
Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor analizei
economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de vedere
informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei analizate[Ilea et
al, 2009].
Sistemul de indicatori propus, a fost utilizat ca suport în elaborarea instrumentului sistem
informatic de diagnoză pentru fiecare dintre tipurile de culturi/ categorii de animale,
recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare: indicatori specifici; indicatori de
rezultat;indicatori de rentabilitate;rate de rentabilitate; marje de rentabilitate;indicatori de
risc.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
23
PARTEA A II-A
MATERIAL ŞI METODĂ
„ Nu tot ceea ce poate fi numărat contează şi nu tot ceea ce contează poate fi
numărat [Albert Einstein, 1916]”
CAPITOLUL IV
4 CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL
INFORMAŢIONAL
4.1 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ INSTRUMENT DE CERCETARE
ŞTIINŢIFICĂ
Realizarea unui management performant în agricultură, ca în orice ramură a
economiei naţionale, este posibilă numai cunoscând perfect evoluţia diverselor fenomene
economico-financiare pe parcursul unui an de activitate, variaţia lor faţă de prevederi şi
în dinamică, precum şi diagnosticul corect al perioadei.
O asemenea competenţă poate fi dobândită cu ajutorul analizei economico-financiare a
activităţii din cadrul exploataţiei agricole.
Teoretic, analiza studiază metodologia cunoaşterii activităţii economico-financiare a
întreprinderii agricole a factorilor şi cauzelor care le-au determinat, precum şi a
rezervelor interne de îmbunătăţire a rezultatelor prin utilizarea cât mai eficientă a
resurselor disponibile.
Practic, analiza economico-financiară se manifestă ca instrument al cercetării
ştiinţifice a exploataţiilor agricole. Ea are, în egală măsură, o funcţie de diagnoză –
ajutând la diagnosticarea diverselor rezultate economico-financiare prin prisma relaţiilor
cauzale ce le-au determinat şi a exigenţelor etapei şi o funcţie de reglare – contribuind la
îmbunătăţirea acestor rezultate.
Orice analiză este unică în felul ei, ea fiind determinată nu numai de obiectul
cercetării şi scopul ei, ci şi de caracterul specific al situaţiei în care se elaborează. În
cadrul lucrării de analiză se manifestă, pe de o parte, inventivitatea ştiinţifică a persoanei
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
24
care o efectuează, capacitatea sa de a aplica în situaţia concretă procedeele cunoscute,
puterea gândirii sale logice, iar pe de altă parte, munca metodică de rutină, care se repetă
de fiecare dată.
În cazul analizelor care se repetă frecvent sub aspectul metodologic (studii de
fezabilitate, planuri de afaceri etc.), se pot elabora algoritmi adecvaţi, ceea ce favorizează
într-un grad înalt automatizarea nu numai a culegerii informaţiei ci şi a calculaţiilor de
analiză. Oricum însă, interpretarea datelor şi formularea concluziilor rămân atribute ale
specialistului care efectuează analiza.
4.2 DIAGNOSTICUL GLOBAL AL ACTIVITĂŢII EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
DURABILE
Exploataţiile agricole durabile trebuie să acorde o importanţă deosebită planificării
activităţii ţinând cont în primul rând de resursele pe care le deţin şi nu în ultimul rând, de
cererea populaţiei. Această planificare se va concretiza în planul exploataţiei agricole
durabile care reprezintă un instrument sistemic, unitar, de fundamentare ştiinţifică a
obiectivelor de producţie, de corelare şi folosire optimă a resurselor, de respectare a
diverselor legături obiective, reciproce, între laturile activităţii de producţie – laturi redate
de o serie de indicatori ce necesită a fi realizaţi într-o anumită perioadă de timp.
Planificarea unităţilor agricole presupune stabilirea unor corelaţii între eforturile
solicitate şi disponibile pentru procesul de producţie viitor, şi rezultatele la care trebuie să
se ajungă. Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a
unei societăţi comerciale în general, respectiv o exploataţie agricolă în particular este
necesară sintetizarea diagnosticelor pe componente (producţie, calitate, concurenţă, cifră
de afaceri, situaţie financiară, personal etc.) într-un diagnostic global, care să sintetizeze
situaţia exploataţiei [Ilea et al, 2006, pp197-202].
Prin diagnostic se fixează punctele tari şi punctele slabe ale activităţii întreprinderii,
disfuncţionalităţile care apar în activitatea firmei şi cauzele lor.
Analiza diagnostic îşi demonstrează utilitatea prin funcţiile pe care le realizează în
managementul firmei:
� cunoaşterea şi interpretarea realităţii în domeniul abordat;
� stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltării şi ale relaţiilor dintre ele;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
25
� informarea conducerii, a partenerilor de afaceri şi a organelor financiare cu privire
la starea economico-financiară, la performanţele realizate, la eficienţa valorificării
resurselor;
� identificarea de noi surse de avantaj concurenţial;
� fundamentarea măsurilor de reducere sau de ameliorare a performanţelor;
� fundamentarea strategiilor de dezvoltare într-un mediu concurenţial dinamic.
Diagnosticul global este menit ca într-o formă sintetică şi în mod operativ să ajute la
realizarea funcţiilor menţionate mai sus, să pună în evidenţă în ce măsură se realizează
obiectivul major al activităţii exploataţiei. În legătură cu definirea obiectivului major,
punctele de vedere au evoluat în timp. Profitul a fost mult timp plasat singular ca obiectiv
major. Ţinând cont de necesităţile economiei de piaţă, în activitatea practică de diagnoză
economico-financiară, în ultimele decenii s-au conturat şi alte formulări ale obiectivului
major care sunt mai cuprinzătoare:
� asigurarea viabilităţii firmei ţinând cont şi de lichidităţile necesare;
� creşterea valorii întreprinderii.
În prezentul studiu s-a considerat ca obiectiv major asigurarea viabilităţii în condiţii de
competiţie internă şi internaţională cu respectarea restricţiilor impuse de dezvoltarea
durabilă (sustenabilă).
În teoria şi practica mondială se întâlnesc diferite modele de diagnostic global:
� SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities and threats);
� Roland Berger;
� A.G. (Alexandru Ghoerghiu);
� CEMAT;
� B.C.R.;
� Histogramă;
� Metoda scorurilor (scoring).
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
26
4.3 CONTROLLINGUL ŞI DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎN GESTIUNEA
PROCESULUI DE ADOPTARE A DECIZIILOR
Diagnosticul unei exploataţii agricole nu poate fi încadrat într-unul standard, ci
poate fi adoptat în funcţie de scopul urmărit. După modul în care se realizează comparaţia
între efecte şi eforturi, în analiza activităţii eonomic-financiare se utilizează două serii de
indicatori de evaluare care se exprimă în mărimi absolute şi în mărimi relative.
Indicatorii în mărimi absolute se obţin sub forma unor marje, (diferenţe) între
venituri şi cheltuieli, iar indicatorii în mărimi relative se obţin sub forma unor rate
(rapoarte) între diverse rezultate şi cheltuielile sau capitalurile utilizate.
Experienţa arată că unele analize ale activităţii exploataţiei se repetă sub aspectul
metodologic (studii de fezabilitate, planuri de afaceri, calculare indicatori bonitate
necesari accesare resurse financiare etc.). În acest caz se elaborează algoritmi adecvaţi,
ceea ce favorizează într-un grad înalt automatizarea nu numai a culegerii informaţiei ci şi
a calculaţiilor de analiză.
În dorinţa de a asigura un suport metodologic cât mai cuprinzător, se propune un
model de analiză prin care situaţia economico-financiară este cercetată cu ajutorul unui
sistem ce cuprinde două categorii de indicatori, de eforturi, respectiv de efecte, care să
reflecte activitatea, finanţarea, creştere economică, respectiv riscul de exploatare [Ilea et
al, 2009].
Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi
Experimentale Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor
analizei economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de
vedere informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei analizate
[Ilea et al, 2009].
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
27
Tabel 4.1
Sistemul de indicatori folosit la diagnoza economico-financiară
System of indicators used in the economic financial diagnosis
Rate de rentabilitate / Profitability
rate Indicatori specifici Specific
indicators
Indicatori de rezultat Output
indicators
Indicatori de rentabilitate Profitability
indicators Rrcons
Consume
profitability
rate
Rv Profit
on
Margin
Sales
Rec Rfin Return On
Equity-ROE
Marje de rentabilitate Profitability
margins
Indicatori de risc
financiar Financial
risk
indicators
Cost unitar de producţie
Unitary
production
cost
Cifra de afaceri
Turnover
Valoarea adăugată
Value added
Funcţie de venitul
impozabil Based on
taxable
revenue
Comercială
Comm
ercial
Marja valoare adăugată
Value-added
margin
Marja costului de producţie
Margin cost
of
production
Risc de exploatare Exploitati
on risk
Preţ unitar de vânzare
Unitary
selling price
Producţia marfă
Commodity
output
Excedentul brut de
exploatare Gross
surplus of
exploitation
Funcţie de venitul net + subvenţii Based on
net revenue
and
subventions
- Marjă brută de exploatare
Operating
profit margin
Marja costurilor salariale Margin
income costs
Coeficient de
flexibilitate
Flexibility
coefficient
Producţie medie
Average
production
Valoarea producţiei
marfă Value of
commo-dity
output
Rezultatul exploatării
Exploitation
output
- - Marjă netă Net margin
- Coeficient de
volatilitate Volatility
coefficient
Marja brută la hectar/
Gross
margin at
hectar
Profit brut Gross profit
Rezultatul curent brut /
Gross
current
output
- - Marjă brută de
autofinanţare Cash-flow
- Coeficient de levier
Lever
coefficient
Rata marjei brute Gross
margin rate
Profit net Net profit
Rezultatul net
Net output
- - - - -
- - Capacitatea de
autofinanţare Self-funding
capacity
- - - - -
Pentru susţinerea funcţiilor de bază ale managementului -planificarea, controlul,
evidenţa şi analiza, coordonarea diferitelor aspecte ale gestiunii proceselor de afaceri,
multe companii manifestă interes faţă de produsele software de planificare şi evidenţă a
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
28
activităţii întreprinderii. În susţinerea acestor funcţii devine necesară modelarea unui
instrument ce realizează diagnoza potenţialului tehnic şi economic al exploataţiei
agricole, precum şi situaţia la nivelul bugetelor de producţie în urma unui ciclu de
exploatare.
Pentru asigurarea sustenabilităţii producţiei şi consumului acest instrument ajută la
rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă managerul exploataţiei agricole, zi
de zi, în aplicarea concretă a tehnologiilor de producţie.
Porivit metodologiei şi precizărilor Ministerului Finanţelor, operatorii economici
trebuie să adoptate unele reglementări specifice, după cum urmează:
• Introducerea în rapoartele anuale de bilanţ şi în bugetele de venituri şi cheltuieli
ale operatorilor economici a indicatorului „productivitatea resurselor”, măsurat prin
raportul dintre valoarea adăugată brută şi valoarea consumului intermediar şi valoarea
consumurilor materiale totale. Introducerea acestui indicator face posibilă stabilirea unei
culturi de performanţă în rândul managerilor cu privire la eficienţa valorificării
achiziţiilor, vizând atât latura tehnologică cât şi cea comercială precum şi evaluarea mai
corectă de catre actionari a calităţii administrării şi managementului din punctul de
vedere al evoluţiei durabile a afacerilor intreprinderii; adoptarea unor politici eficiente de
investiţii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung, inclusiv prin introducerea în practica
de lucru curentă a planurilor de afaceri şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli multianuale;
identificarea şi valorificarea sistematică a surselor potenţiale de reducere a consumurilor
de materiale şi energie şi de creştere a productivităţii prin modernizare tehnologică şi
înnoire a produselor conform cerinţelor pieţei.
• Introducerea, începând cu anul 2009, în rapoartele anuale ale societăţilor listate
la bursă şi, începând din anul 2010, ale tuturor societăţilor din industrie, agricultură şi
transporturi a obligaţiei de a furniza informaţii relevante cu privire la managementul
resurselor, funcţionalitatea sistemelor de monitorizare a mediului, precum şi a etichetării
ecologice (numărul şi ponderea produselor etichetate ecologic).
Sistemul de indicatori propuşi pentru analiza randamentului financiar a fost astfel
conceput încât să permită şi rezolvarea acestei cerinţe de mare actualitate.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
29
PARTEA A III-A
REZULTATE ŞI DISCUŢII
„..Valoarea unui sistem depinde de cât de folositor le este executivilor, de cât de
bine este înţeles şi cât de mult este utilizat” D. Delong, J.F. Rockart în cartea Identifying
the Attributes of Successful Executive Support System Implementation, John Wiley &
Sons, 1992
CAPITOLUL V
5 SISTEM INFORMATIC PENTRU DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎNTR-O
EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ (SIDE)
Sistemul informatic pentru diagnoza economică într-o exploataţie agricolă (SIDE)
este o aplicaţie software care a fost creată cu scopul de a realiza diagnoza potenţialului
tehnic şi economic al exploataţiei agricole, precum şi situaţia la nivelul bugetelor de
producţie în urma unui ciclu de exploatare. Această aplicaţie poate fi considerată un
“consilier” care ajută la rezolvarea problemelor care apar zi de zi în aplicarea concretă a
tehnologiilor de producţie, fiind un instrument util în managementul exploataţiei agricole.
De asemenea, este un instrument foarte util pentru managerul exploataţiilor agricole,
pentru cercetătorii şi profesorii din domeniu, precum şi pentru persoanele implicate în
activitatea de consultanţă agricolă.
Fig. 5.1 Fereastra de intrare în aplicaţia informatică
Fig. 5.1 Access window for the informatic application
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
30
Sistemul informatic creat este un program construit pe o platformă de SGBD (sistem
relaţional de gestiune a bazelor de date), în mediul Visual FoxPro. Elementele care au
contribuit şi au fost determinante în alegerea acestei soluţii soft sunt legate strict de
introducerea elementelor caracteristice programării orientate pe obiecte şi a
instrumentelor vizuale de dezvoltare în cadrul mediului de programare Visual FoxPro.
FoxPro permite comunicarea cu alte aplicaţii (de exemplu, Excel) prin mecanismul DDE
(Dynamic Data Exchange – transfer dinamic de date), permite schimbul de date între
tabelele sale şi alte aplicaţii, în calitate de server sau de client, respectiv transmite sau
primeşte informaţii către şi de la programele care ruleazã sub Windows.
5.1 DESCRIEREA TEHNICO – FUNCŢIONALĂ A APLICAŢIEI INFORMATICE
5.1.1 Caracteristicile tehnice ale SIDE
Din punct de vedere constructiv, sistemul informatic SIDE cuprinde următoarele
elemente:
� Informaţii input
� Constantele sistemului
� Informaţii ouput
1. Informaţiile de intrare (input-uri) sunt acele informaţii introduse de către utilizator,
conform obiectivului urmărit:
� date de identificare utilizator;
� date de identificare exploataţie agricolă;
� tip de cultură/categorie de animale;
� zonă de producţie (câmpie, deal, munte)/sistem de producţie (irigat, neirigat);
� suprafaţa agricolă utilizată;
� tarife lucrări mecanizate;
� tarife lucrări manuale;
� preţuri materii şi materiale;
� preţ de vânzare producţie principală, respectiv producţie secundară;
� subvenţia pe hectar;
� procente aferente diverselor tipuri de cheltuieli (de aprovizionare, cu forţa de
muncă, cu asigurările, generale şi de management, cu dobânzile la credite);
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
31
� valori pentru alte tipuri de cheltuieli (amortisment pe clădiri şi utilităţi, impozite şi
taxe);
� soldul iniţial etc.
2. Constantele sistemului (informaţii luate din nomenclatoare şi tabele) reprezintă
nomenclatoarele, tabelele interne şi tabelele de legătură ale programului. Sistemul
foloseşte următoarele tabele:
� tabela de culturi/categorii de animale;
� tabela cu lucrări manuale;
� tabela cu lucrări mecanizate;
� tabela cu materii şi materiale;
� tabela cu necesar anual (raţii lunare pe tipuri de furaje);
� tabela de acţiuni fitosanitare pentru fiecare cultură;
� tabela cu pesticide (fungicide, ierbicide).
Aceste constante pot fi actualizate prin funcţia de mentenanţă (întreţinere) a
nomenclatoarelor şi a tabelelor folosite.
3. Informaţiile de ieşire (output-uri sau rapoarte) sunt acele rapoarte pe care sistemul le
generează după încărcarea şi prelucrarea informaţiilor de intrare şi a constantelor, definite
anterior, având la bază algoritmi de calcul specifici fiecărui modul de proiectare. De
exemplu:
� tehnologia culturii/ha, tehnologia culturii/exploataţie agricolă;
� devizul tehnologic/categorie de animal;
� bugetul de venituri şi cheltuieli al culturii/ha, bugetul de venituri şi cheltuieli al
culturii/exploataţie agricolă;
� bugetul de venituri şi cheltuieli/cap animal, bugetul de venituri şi cheltuieli/total
capete;
� indicatorii de rentabilitate pentru producţia vegetală/producţia animală.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
32
5.1.2 Caracteristicile funcţionale ale SIDE
Sistemul informatic pentru diagnoza economică permite managerilor să caute
informaţii obţinute atât din surse interne (situaţii financiare anuale, contabilitatea de
gestiune şi bugetarea analitică), cât şi din surse externe (altele decât contabilitatea
exploataţiei), informaţii necesare pentru a menţine competitivitatea propriei activităţi şi a
propriilor produse.
Astfel, programul informatic propus permite analiza economico-financiară a unei
exploataţii agricole, identificând: cheltuielile fixe, cheltuielile variabile, costurile de
producţie, rata profitului pe produs, bugetele pe produs etc. De asemenea, permite
determinarea în orice moment a indicatorilor tehnico-economici ai exploataţiei agricole, a
volumului fizic al producţiei vândute corespunzător pragului de rentabilitate etc.
Din punct de vedere funcţional, produsul informatic SIDE prezintă următoarele
funcţii de bază:
� generarea tehnologiei/devizului tehnologic,
� generarea bugetului de venituri şi cheltuieli,
� generarea indicatorilor tehnico-economici pentru fiecare dintre tipurile de culturi/
categorii de animale, recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare:
- indicatori specifici;
- indicatori de rezultat;
- indicatori de rentabilitate;
- rate de rentabilitate;
- marje de rentabilitate;
- indicatori de risc financiar.
� mentenanţa tuturor subsistemelor (nomenclatoare şi tabele) utilizate pentru
obţinerea rezultatelor generate de sistemul informatic.
� funcţia de creare/actualizare: sistemul este dotat cu o funcţie specială de creare şi
actualizare a constantelor sale (mentenanţă). Prin această funcţie se pot realiza
următoarele:
- actualizarea/modificarea informaţiilor conţinute în nomenclatoarele şi tabelele
sistemului;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
33
- adăugarea unor înregistrări noi (lucrări mecanizate, lucrări manuale, materii şi
materiale, tipuri de culturi, categorii de animale etc.);
- ştergerea anumitor informaţii din bazele de date;
- căutarea/verificarea informaţiilor dorite;
- listarea nomenclatoarelor sau a altor informaţii utile din sistem.
� funcţiile de căutare, localizare, calcul, extragerea informaţiilor dorite din baza de
date şi pregătirea pentru listare; aceste funcţii alcătuiesc componenta cea mai
importantă a sistemului, în care au fost încorporaţi algoritmii procedurali de
calcul. În această secţiune, utilizatorul are posibilitatea de introducere a
parametrilor în sistem (alegerea culturilor/categoriilor de animale, stabilirea
preţurilor de vânzare pentru producţiile principală şi secundară, stabilirea valorilor
aferente diverselor tipuri de cheltuieli, a subvenţiilor şi a amortismentului etc.).
Nomenclatoarele utilizate iau în considerare reglementările în vigoare şi informaţii
provenite de la institutele şi staţiunile de cercetări din ţară precum şi de la specialişti din
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi din unele calculaţii ale Institutului de
Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR) Bucureşti.
5.2 MECANISMUL DE FUNCŢIONARE A APLICAŢIEI INFORMATICE
Sistemul informatic pentru diagnoza economică este structurat în două părţi:
� Sectorul vegetal (destinat exploataţiilor specializate în producţia vegetală)
� Sectorul zootehnic (destinat exploataţiilor specializate în producţia animală)
Sistemul informatic destinat diagnozei economice în exploataţiile agricole a fost
conceput pe baza următoarei scheme generale:
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
34
Fig. 5.2 Reprezentarea simplificată a sistemului informatic destinat diagnozei economice în exploataţiile agricole (SIDE)
Fig. 5.2 Simplified representation of the system for the economical diagnosis in
agricultural exploitation (SIDE)
Sistemul informatic a fost structurat astfel încât să răspundă celor două elemente
esenţiale ale unui management eficient: planificarea şi evaluarea.
Aceste două componente au fost delimitate prin module de lucru separate: modulul
de estimare (proiectare) a producţiei, respectiv modulul de realizare a producţiei.
Cele două module sunt legate prin ferestre de legătură şi date interconectate care
permit o viziune amplă asupra procesului de producţie.
Corespunzător celor două sectoare analizate - vegetal şi zootehnic - şi
particularizând pentru fiecare dintre cele două variante, reprezentarea schematică a
sistemului informatic poate fi descrisă conform Fig. 5.3.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
35
Sectorul vegetal
Proiectare productie
Tehnologie cultura
Realizare productie
Buget cultura Indicatori tehnico-economici
Generare rapoarte
Raport general
Rapoarte comsumuri specifice
Rapoarte complexe
Fig. 5.3 Reprezentarea schematică a sistemului informatic
Fig. 5.3 The general scheme of the system - the vegetal modul
Sectorul zootehnic
Proiectare productie
Deviz tehnologic
Realizare productie
Buget de venituri si cheltuieli
Indicatori tehnico-economici
Generare rapoarte
Raport general
Rapoarte comsumuri
specifice
Rapoarte complexe
Consumuri Cheltuieli
Fig. 5.4 Schema SIDE – sector vegetal / sector zootehnic
Fig 5.4 The general scheme of the system - the zootehnic modul
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
36
5.2.1 Sectorul vegetal
La nivelul sectorului vegetal se pot realiza două operaţiuni:
-Estimarea producţiei - permite gestionarea structurii de producţie, fişelor tehnologice şi
bugetelor de cultură estimative;
-Realizarea producţiei - permite gestionarea introducerii veniturilor şi cheltuielilor
efectuate, repartizarea acestora pe culturi şi generarea rapoartelor specifice.
5.2.1.1 Sectorul vegetal – Estimare producţie
Estimarea producţiei cuprinde următoarele etape:
- selectarea structurii de producţie şi introducerea datelor referitoare la suprafaţa cultivată
- introducerea unor date de intrare specifice tipului de cultură selectat.
- generarea tehnologiilor, a bugetelor de cultură şi a indicatorilor tehnico-economici,
direct din fereastra “Fişă cultură”.
Programul permite generarea următoarelor rapoarte în format MSExcel:
Tehnologie pt 1,00 ha; Tehnologie pt n ha (n reprezintă numărul de hectare aferent
culturii, care a fost introdus în structura de producţie), Buget pt 1,00 ha; Buget pt n ha;
Indicatori tehnico-economici.
În imaginile următoare sunt prezentate toate tipurile de rapoarte pe care sistemul
informatic le poate genera, exemplificat pentru cultura: Grâu; zonă geografică: deal;
sistem: neirigat; producţie principală: 3000 kg/ha; producţie secundară: 1000 kg/ha.
Fig. 5.5 Generarea tehnologiei de cultură pentru 1 ha
Fig. 5.5 Generating the technology plan for a crop (1 hectare)
MA
RIO
AR
A G
. BE
NŢ
AN
(ILE
A) R
EZ
UM
AT
AL
TE
ZE
I DE
DO
CT
OR
AT
37
38
Fig. 5.6. Generarea tehnologiei de cultură pentru n ha (n = 10)
Fig. 5.6 Generating the technology plan for a crop (for n hectares)
MA
RIO
AR
A G
. BE
NŢ
AN
(ILE
A) R
EZ
UM
AT
AL
TE
ZE
I DE
DO
CT
OR
AT
38
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
39
Fig. 5.7 Generarea bugetului de cultură pentru 1 ha
Fig. 5.7 Generating the budget for a crop (for 1 hectare)
Fig 5.8. Generarea bugetului de cultură pentru n ha (n=10)
Fig. 5.8 Generating the budget for a crop (for n hectares)
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
40
Fig. 5.9. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii rentabilităţii
Fig. 5.9 Generating tehnico-economic indicators – Efficiency indicators
Fig. 5.10 Generarea indicatorilor tehnico-economici - Marje de rentabilitate
Fig. 5.10. Generating tehnico-economic indicators – Profitability margin
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
41
Fig. 5.11. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Rate de rentabilitate
Fig. 5.11. Generating tehnico-economic indicators – Profitability rates
Fig. 5.12. Generarea indicatorilor de rentabilitate – Indicatorii de risc financiar
Fig. 5.12 Generating tehnico-economic indicators – Financial risk indicators
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
42
5.2.1.2 Sectorul vegetal – Realizare producţie
Fişa F2 - Fişa de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor
Este cea mai importantă fereastră a programului, din cadrul modulului producţiei vegetale,
deoarece are o destinaţie multifuncţională:
� preia şi afişează toate datele introduse prin intermediul fişei F1, elementele de venit
sau cheltuială putând fi vizualizate în ordinea în care au fost completate;
� gestionează repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe culturi;
� permite vizualizarea cantităţii consumate şi a soldului aferent (respectiv o viziune
asupra stocurilor sau a omiterilor în repartizare), pentru o anumită înregistrare
efectuată prin F1.
Fig. 5.13 Fereastra cu evidenţa consumurilor
Fig. 5.13 Window with the evidence of consumption
Fig. 5.14. Fereastra de repartizare a cheltuielilor pe culturi
Fig. 5.14. Window for distributing costs by crop type
Etapele care trebuie parcurse în cadrul acestei fişe sunt următoarele:
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
43
Etapa 1: Selectarea unei înregistrări din listă. În funcţie de categoria căreia îi
aparţine, cheltuială sau venit, se activează butonul Adăugare bon consum sau
butonul Repartizare pe cultură:
Etapa 2: Prin această fereastră (Adăugare bon consum sau Repartizare pe cultură)
se asigură evidenţa corectă a operaţiunilor derulate. Prin repartizare, elementul de
cheltuială sau de venit se ataşează devizului tehnologic şi bugetului unei anumite
culturi.
Fig. 5.15 Fereastra de adăugare bon consum
Fig. 5.15 Window for entering voucher consumption
Fig. 5.16. Opţiunea de ştergere a bonului de consum
Fig. 5.16 Removal of consumption voucher
Fişa F3 – Fişa de generare rapoarte
Această fişă gestionează diferite rapoarte care pot fi generate şi listate, corespunzător
culturilor din structura de producţie vegetală. Generarea este controlată în primul rând prin
aspectul temporal al rapoartelor date; altfel spus, primul pas îl reprezintă selectarea
perioadei pentru care se doreşte afişarea înregistrărilor; dacă această selecţie nu se face, vor
fi afişate toate înregistrările introduse.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
44
Se pot genera trei tipuri de rapoarte:
-raport general - se pot genera raportul de casă, situaţia încasărilor, a plăţilor şi a soldului
final dintr-o anumită perioadă de timp;
-rapoarte speciale - rapoartele de consumuri specifice, care centralizează pentru perioada de
timp selectată toate înregistrările ce au fost repartizate pe categoriile de cheltuieli
corespunzătoare; aceasta oferă o imagine asupra întregului proces de producţie, la nivelul
structurii alese;
Fig. 5.17. Fereastra de generare a raportului de casă, devizului tehnologic,
bugetului de cultură şi indicatorilor tehnico-economici
Fig 5.17 . Window to generate the cash report, technology plan, crop budget and tehnico-
economic indicators
-rapoarte complexe - acestea cuprind devizele tehnologice, bugetele de producţie şi
indicatorii tehnico-economici pentru culturile cuprinse în structura de producţie, oferind o
imagine atât la nivel global, cât şi unitar (pe 1 hectar); practic, aceste rapoarte sunt identice
ca formă şi structură cu rapoartele generate la modulul de estimare .
5.2.2 Sectorul zootehnic
La nivelul sectorului zootehnic se pot realiza două operaţiuni, asemănătoare celor de la
sectorul vegetal
Estimarea producţiei - permite gestionarea structurii de producţie, fişelor tehnologice şi
bugetelor de producţie estimative;
Realizarea producţiei - permite gestionarea introducerii veniturilor şi cheltuielilor efectuate,
repartizarea acestora pe specii şi generarea rapoartelor specifice.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
45
5.2.2.1 Sectorul zootehnic – Estimare producţie
Proiectarea producţiei cuprinde mai multe etape:
Etapa 1: Selectarea anului calendaristic de lucru
Etapa 2: Introducerea preţurilor. Fereastra este structurată astfel încât să permită
variaţia lunară a preţurilor, în situaţia în care se doreşte.
Etapa 3: Stabilirea producţiei.
În imaginile următoare sunt prezentate toate tipurile de rapoarte pe care sistemul informatic
le poate genera, exemplificat pentru categoria de animale: vaci lapte 4000; furaj de bază:
rădăcinoase; zonă geografică: deal.
Fig. 5.18. Generarea consumurilor pe cap animal
Fig. 5.18 Generating the consumptions per head
MA
RIO
AR
A G
. BE
NŢ
AN
(ILE
A) R
EZ
UM
AT
AL
TE
ZE
I DE
DO
CT
OR
AT
46
47
Fig. 5.19. Generarea cheltuielilor pe cap animal
Fig. 5.19 Generating the expenditures per head
M
AR
IOA
RA
G. B
ENŢ
AN
(ILE
A) R
EZ
UM
AT
AL
TE
ZE
I DE
DO
CT
OR
AT
47
48
Fig 5.20 Generarea consumurilor pe total capete
Fig. 5.20 Generating total consumptions per total heads
MA
RIO
AR
A G
. BE
NŢ
AN
(ILE
A) R
EZ
UM
AT
AL
TE
ZE
I DE
DO
CT
OR
AT
48
49
Fig. 5.21. Generarea cheltuielilor pe total capete
Fig. 5.21 Generating the expenditures per total heads
M
AR
IOA
RA
G. B
ENŢ
AN
(ILE
A) R
EZ
UM
AT
AL
TE
ZE
I DE
DO
CT
OR
AT
49
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
50
Fig. 5.22 Generarea bugetului de venituri şi cheltuieli
Fig. 5.22 Generating the revenue and expenditure budget
Fig. 5.23. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii specifici
Fig. 5.23 Generating the tehnico-economic indicators – Specific indicators
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
51
Fig. 5.24 Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii de rezultat
Fig. 5.24 Generating the tehnico-economic indicators – Output indicators
Fig. 5.25. Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii de rentabilitate
Fig. 5.25 Generating the tehnico-economic indicators – Profitability indicators
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
52
Fig. 5.26 Generarea indicatorilor tehnico-economici – Marje de rentabilitate
Fig. 5.26 Generating the tehnico-economic indicators – Profitability margins indicators
Fig. 5.27. Generarea indicatorilor tehnico-economici – Rate de rentabilitate
Fig. 5.27. Generating the tehnico-economic indicators – Profitability rates
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
53
Fig. 5.28. Generarea indicatorilor tehnico-economici – Indicatori de risc financiar
Fig. 5.28. Generating the tehnico-economic indicators – Financial risk indicators
5.2.2.2 Sectorul zootehnic – Realizare producţie
Modulul de realizare permite declararea unei producţii noi sau lucrul pe o bază de date
creată anterior (Fig. 5.31). Se alege Realizare producţie nouă atunci când se intră iniţial
în baza de date, iar Realizare producţie salvată atunci când se doreşte gestionarea
lucrului cu baza de date, care permite deschiderea ferestrei Fişe de evidenţă a veniturilor
şi cheltuielilor.
Fig. 5.29 Fereastra de selecţie a variantelor de producţie
Fig. 5.29. Window for selectiong the options of production
Datele se introduc iniţial prin intermediul fişei F1 (Fişă de colectare venituri şi
cheltuieli), care permite introducerea datelor privind veniturile şi cheltuielile realizate
efectiv. Apoi, datele sunt preluate de program în fişa F2 (Fişă de gestiune a veniturilor şi
cheltuielilor), care permite gestionarea acestora, fie prin intermediul bonurilor de
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
54
consum, fie direct prin repartizarea pe specie. Fişa F3 (Fişă de generare rapoarte)
permite generarea de rapoarte privind consumurile specifice, devizele tehnologice şi
bugetele.
Fig. 5.30. Fereastra de introducere a sodului iniţial şi anului de producţie
Fig. 5.30. Window to enter the initial sold and year of production
Fig. 5.31. Fereastra de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor
Fig. 5.31. Window for the evidence of revenues and expenditures
Fişa F1 - Fişa de colectare venituri şi cheltuieli
Fig. 5.32. Lista tipurilor de venituri şi cheltuieli – pentru sectorul zootehnic
Fig. 5.32 List of revenues and costs types – for the zootehnic
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
55
Introducerea datelor se realizează conform detalierilor din facturi sau bonuri, respectiv
element cu element, pentru a se putea face o repartizare corectă pe categoriile de venit
sau cheltuială.
Fişa F2 - Fişa de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor
Această fişă este cea mai importantă a programului, din cadrul sectorului zootehnic,
deoarece are o destinaţie multifuncţională:
� preia şi afişează toate datele introduse prin intermediul fişei F1, elementele de
venit sau cheltuială putând fi vizualizate în ordinea în care au fost completate;
� gestionează repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe specii animaliere;
� permite vizualizarea cantităţii consumate şi a soldului aferent (respectiv o viziune
asupra stocurilor sau a omiterilor în repartizare), pentru o anumită înregistrare
efectuată prin F1.
Etapele de lucru în cadrul prezentei ferestre (Fig.5.35) sunt următoarele:
Etapa 1: Selectarea unei înregistrări din listă
Fig 5.33. Fereastra de adăugare bon consum
Fig. 5.33. Window for entering the consumption
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
56
În funcţie de categoria de cheltuială sau venit, se activează două butoane: Adăugare bon
consum sau Repartizare pe specie:
� Etapa 2. Prin această fereastră se asigură evidenţa corectă a operaţiunilor derulate;
prin repartizare, elementul de cheltuială sau venit se ataşează devizului tehnologic
şi bugetului unei anumite specii.
Fişa F3 – Generare rapoarte
Această fereastră gestionează diferite rapoarte ce pot fi generate şi listate, corespunzător
speciilor din sectorul zootehnic. Generarea este controlată în primul rând prin aspectul
temporal al rapoartelor date; altfel spus, primul pas îl reprezintă selectarea perioadei
pentru care se doreşte afişarea înregistrărilor. Se pot genera următoarele rapoarte:
� raport general – raportul de casă, situaţia încasărilor, a plăţilor şi a soldului final
dintr-o anumită perioadă de timp;
� rapoarte speciale - rapoartele de consumuri specifice, care centralizează pentru
perioada de timp selectată toate înregistrările ce au fost repartizate pe categoriile
de cheltuieli corespunzătoare; aceasta oferă o imagine asupra întregului proces de
producţie, la nivelul structurii alese;
� rapoarte complexe – devizele tehnologice, bugetele de producţie şi indicatorii
tehnico-economici (de rentabilitate) pentru speciile cuprinse în structura de
producţie, oferind o imagine atât la nivel global, cât şi unitar (pe un cap de
animal).
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
57
CONCLUZII
GRADUL DE ÎNDEPLINIRE AL OBIECTIVELOR PROPUSE
Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea sunt domeniile care pot susţine
reducerea decalajelor existente în orientarea României către “noua economie” şi către
“societatea cunoaşterii”.
Intenţia acestei teze este de a oferi o imagine clară şi cât mai completă despre ceea ce s-a
realizat în aceste domenii din prisma învăţământului universitar agronomic în România în
general, a USAMV Cluj-Napoca şi a SDE Mănăştur Cluj în particular, în vederea
susţinerii importanţei de a se supune atenţiei acest domeniu şi pe plan naţional la nivelul
Consorţiului USAMV.
În cadrul evoluţiei actuale a economiei şi a societăţii în general, problematica adoptării
deciziilor devine din ce în ce mai complicată. În plus, decidenţii sunt afectaţi de o serie
de limite economice şi cognitive, ca şi de existenţa unui mare volum de informaţii ce le
sunt aduse la cunoştintă sau pe care trebuie să le cunoască în timp ce-şi desfăşoară
activitatea.
O concluzie conturată în etapa de auditare a activităţii economice a Staţiunii Didactice
Experimentale Mănăştur şi de determinare a nevoilor generale şi specifice ale fermelor
agricole se referă la sistemul de informaţii necesar procesului decizional. În acest demers
de analizare a sistemului informaţional existent s-au avut în vedere următoarele: modul
de organizare şi de conducere a exploataţiei, obiectele principale de activitate,
particularităţile proceselor desfăşurate, principalele documente folosite, structurile
funcţionale implicate, frecvenţele şi termenele de realizare a documentelor. Au fost
conturate o serie de probleme care trebuie rezolvate: oferirea acelor informaţii care sunt
necesare procesului decizional, posibilitatea creării de fişe tehnologice pentru un număr
mare de culturi şi tipuri de animale, reducerea timpul necesar activităţii de planificare,
diagnoza potenţialului tehnic şi economic al exploataţiei agricole, precum şi situaţia la
nivelul bugetelor de producţie în urma unui ciclu de exploatare. În acest cadru,
necesitatea existenţei unui sistem informaţional destinat organizării datelor, a extragerii
de informaţii utile şi cunoştinţe noi şi relevante, a prezentării acestora într-un format
sintetic şi specific managementului de vârf a fost evidentă.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
58
Primul obiectiv major al acestei lucrări a fost elaborarea unui sistem informaţional
complex a cărui element central este SIDE-Sistem informatic pentru diagnoza
economică şi financiară a activităţii.
Sistemul informaţional propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE
oferă următoarele instrumente :
� Sistemul de indicatori cu ajutorul căruia se poate aborda analiza activităţii;
� Modelele de analiză economică şi financiară folosite pentru exploatarea datelor;
� Sistemul informatic SIDE care oferă gestionarea flexibilă a fluxului informaţional
al firmei cu posibilitatea urmăririi operative a desfăşurării activităţii agricole la
nivelul fiecărui centru de responsabilitate sau grup de astfel de centre care
participă la un anumit proces, ceea ce permite intervenţia managementului prin
pârghiile specifice;
� Prin interpretarea informaţiilor valorice oferite de sistemul informatic, se pot
schiţa direcţii de acţiune şi alternative decizionale.
Concret, s-a subordonat sistemului de management şi gestiune a exploataţiei
agricole, subsistemul controlling-ului care propune metodologia coordonării, gestiunea
procesului de adoptare a deciziilor.
Scopul lui a fost obţinerea unui set standard de proceduri, ce asigură caracterul
repetat şi logica trecerii, reducerea riscului în procesul de adoptare a deciziilor şi
nivelarea subiectivismului.
În ultimul timp necesitatea implementării controlling-ului tot mai mult e legată de
necesitatea pregătirii şi acordării de asistenţă conducătorilor în ce priveşte reacţionarea
lor rapidă la evenimentele neaşteptate. Acest aspect este foarte important în cazul
exploataţiilor agricole, a căror activitate se află în permanenţă sub impactul modificărilor
climatice şi de mediu, cu necesitatea folosirii durabile a resurselor naturale.
Pornind de la acest principiu, prezenta cercetare propune ca suport pentru activitatea
managerilor un sistem util în procesul de susţinere a adoptării deciziilor, care să-i permită
o analiză pertinentă, fiind posibilă în acelaşi timp, diagnosticarea stării economice a
exploataţiei, evaluarea şi controlul stării exploataţiei. În realizarea acestuia a fost elaborat
un sistem de indicatori de analiză, consideraţi ca având impact asupra gestiunii
exploataţie. Metoda propusă reprezintă o sinteză a tehnologiilor şi instrumentelor de
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
59
controlling şi permite realizarea mai deplină a activităţii de gestiune a resurselor prin
sistemul de indicatori. Esenţa metodei date constă în trecerea consecventă de la
formalizarea obiectivelor strategice ale exploataţiei spre obiectivele serviciului de
gestiune pe centre de responsabilitate şi pe baza acestora–la elaborarea indicatorilor
concreţi pentru măsurarea gradului de eficienţă. Cu ajutorul SIDE comparaţia se poate
face prin cele două module de estimare respectiv de realizare producţie.
Pornind de la sistemul de indicatori formulat, calculul şi evaluarea lor, se elaborează
programul de măsuri pentru atingerea rezultatelor planificate în sfera de gestiune .
În analiza economico-finaniară, activitatea exploataţiei agricole este apreciată prin
intermediul unor indicatori care caracterizează volumul activităţii: cifra de afaceri,
valoarea adăugată, producţia exerciţiului în corelaţie cu totalul activelor, potenţialul
uman, precum şi a unor aspecte privind activitatea financiară respectiv comercială. O
diagnoză pertinentă, în măsură să evidenţieze situaţia reală, necesită corelarea
indicatorilor menţionaţi cu rata inflaţiei, poziţia firmei pe piaţă, politica de preţuri şi tarife
Diagnosticul unei exploataţii agricole nu poate fi încadrat într-unul standard, ci
poate fi adoptat în funcţie de scopul urmărit. Experienţa arată că unele analize ale
activităţii exploataţiei se repetă sub aspectul metodologic (studii de fezabilitate, planuri
de afaceri, calculare indicatori bonitate necesari accesare resurse financiare etc.). În acest
caz se elaborează algoritmi adecvaţi, ceea ce favorizează într-un grad înalt automatizarea
nu numai a culegerii informaţiei ci şi a calculaţiilor de analiză.
În dorinţa de a asigura un suport metodologic cât mai cuprinzător, se propune un
model de analiză prin care situaţia economico-financiară este cercetată cu ajutorul unui
sistem ce cuprinde două categorii de indicatori, de eforturi, respectiv de efecte, care să
reflecte activitatea, finanţarea, creştere economică, respectiv riscul de exploatare .
Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi
Experimentale Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor
analizei economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de
vedere informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei
analizate.
Sistemul informatic pentru diagnoza economică permite managerilor să caute informaţii
obţinute atât din surse interne (situaţii financiare anuale, contabilitatea de gestiune şi
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
60
bugetarea analitică), cât şi din surse externe (altele decât contabilitatea exploataţiei),
informaţii necesare pentru a menţine competitivitatea propriei activităţi şi a propriilor
produse. Astfel, programul informatic propus permite analiza economico-financiară a
unei exploataţii agricole, identificând: cheltuielile fixe, cheltuielile variabile, costurile de
producţie, rata profitului pe produs, bugetele pe produs etc. De asemenea, permite
determinarea în orice moment a indicatorilor tehnico-economici ai exploataţiei agricole, a
volumului fizic al producţiei vândute corespunzător pragului de rentabilitate etc.
Din punct de vedere funcţional, produsul informatic SIDE prezintă următoarele funcţii de
bază:
� generarea tehnologiei/devizului tehnologic,
� generarea bugetului de venituri şi cheltuieli,
� generarea indicatorilor tehnico-economici pentru fiecare dintre tipurile de culturi/
categorii de animale, recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare
� mentenanţa tuturor subsistemelor (nomenclatoare şi tabele) utilizate pentru
obţinerea rezultatelor generate de sistemul informatic.
� funcţia de creare/actualizare: sistemul este dotat cu o funcţie specială de creare şi
actualizare a constantelor sale (mentenanţă). Prin această funcţie se pot realiza
următoarele:-actualizarea/modificarea informaţiilor conţinute în nomenclatoarele
şi tabelele sistemului;-adăugarea unor înregistrări noi (lucrări mecanizate, lucrări
manuale, materii şi materiale, tipuri de culturi, categorii de animale etc.);-ştergerea
anumitor informaţii din bazele de date;-căutarea/verificarea informaţiilor dorite;-
listarea nomenclatoarelor sau a altor informaţii utile din sistem.
� funcţiile de căutare, localizare, calcul, extragerea informaţiilor dorite din baza de
date şi pregătirea pentru listare; aceste funcţii alcătuiesc componenta cea mai
importantă a sistemului, în care au fost încorporaţi algoritmii procedurali de
calcul. În această secţiune, utilizatorul are posibilitatea de introducere a
parametrilor în sistem (alegerea culturilor/categoriilor de animale, stabilirea
preţurilor de vânzare pentru producţiile principală şi secundară, stabilirea valorilor
aferente diverselor tipuri de cheltuieli, a subvenţiilor şi a amortismentului etc.).
În concluzie, se poate spune că rezultatele obţinute sugerează faptul că, sistemul
informaţional prin sistemul de indicatori propus, metodologia formării lui şi metodele de
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
61
calculare a unor indicatori pot fi folosite drept bază pentru elaborarea de către fiecare
exploataţie a sistemului propriu, adaptat anume la particularităţile sale, dar indiferent de
acestea orientat spre asigurarea eficienţei în gestiune .
În derularea cercetării s-au avut în vedere şi obiectivele secundare stabilite.
Unul din obiectivele secundare ale acestei cercetări a fost reconsiderarea rolului
SDE în procesul educaţional. Acest aspect s-a concretizat prin introducerea în tematica
de la disciplina analiza economică şi financiară a diagnozei unor situaţii problematice
identificate de către studenţi la SDE şi valorificate în scopul instruirii lor. Temele aduse
în discuţie pot fi soluţionate prin diagnoza economico-financiară efectuată cu ajutorul
instrumentului SIDE.
Reconsiderarea rolului SDE în cercetarea ştiinţifică din agricultură prin prisma
dezvoltării durabile, a fost un alt obiectiv secundar propus în această cercetare, prin
susţinerea rolului permanent inovator oferit de SDE. Acest obiectiv s-a materializat pe
parcursul celor cinci ani de cercetare prin prezentarea punctului de vedere al autoarei cu
privire la aspecte din activitatea SDE într-un număr mare de lucrări ştiinţifice, susţinute
şi publicate în cadrul diverselor simpozioane interne şi internaţionale, prin colaborarea şi
schimbul de idei cu cadre didactice de la alte facultăţi. Prin diseminarea rezultatelor s-au
făcut cunoscute în primul rând eventualele îmbunătăţiri de natură metodologică care
permit obţinerea unor informaţii cât mai corecte. Totodată rezultatele obţinute pot servi
ca punct de plecare în alte cercetări.
Un rezultat interesant s-a obţinut în realizarea celui de al treilea obiectiv privind
investigarea eficienţei utilizării sistemului informaţional creat în vederea promovării şi
implementării acestuia la nivelul exploataţiilor agricole, precum şi în procesul de
invăţământ.
Ultimul obiectiv secundar propus a fi realizat în prezenta cercetare este valorificarea
potenţialului oferit de SDE, concretizat prin creionarea unei monografii a acestei porţi
spre cunoaştere, la 140 de ani de la înfiinţare. Baza de date creată în urma documentării
intreprinse, prin studierea documentelor existente la USAMV Cluj, SDE, Fondul de
documente de la Arhiva Academiei Române Cluj poate constitui un material
informaţional bogat pentru editarea unei broşuri aniversare a SDE Mănăştur.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
62
Rezultatele preliminare şi finale ale cercetării desfăşurate pentru elaborarea acestei
teze de doctorat au fost prezentate în 17 lucrări ştiinţifice, susţinute şi publicate în cadrul
diverselor simpozioane internaţionale pe perioada 2005-2009, precum Simpozionul
Internaţional „Prospects for the 3rd Millennium Agriculture” USAMV Cluj-Napoca,
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Romanian Agriculture in EU – opportunities and
perspectives” Iaşi, 5th Congress of the Public and Non-Lucrative Marketing International
Association, Cluj-Napoca, Conferintei internationale “ Dezvoltarea complexă şi durabilă
a spaţiului rural ” Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Economia
Agroalimentară şi a Mediului Bucuresti, Conferinţa internaţională „Research people and
actual tasks on multidisciplinary sciences”, Lozenec, Bulgaria, Simpozionul Internaţional
de Agricultură, Opatija, Croaţia şi Simpozionul Ştiinţific Internaţional Competitivitatea
agriculturii româneşti în procesul de integrare europeană ICEADR Bucureşti.
CONTRIBUŢII PROPRII
Contribuţia autorului la această cercetare poate fi sintetizată astfel:
� analiza situaţiei actuale a sistemului de cercetare dezvoltare inovare din domeniul
agricol din România pe baza legilaţiei în vigoare, la nivelul Consorţiului USAMV,
ca o necesitate derivată din importanţa atribuită acestuia;
� creionarea unei monografii a Staţiunii Didactice Experimentale Cluj Mănăştur
� construirea unui sistem informaţional complex care include ca element principal
sistemul informatic SIDE
� prezentarea metodelor de gestiune abordate în lucrare într-o viziune nouă, cu
includerea sub sistemului de controlling care să permită o evaluare a activităţii;
� prezentarea conceptului de informaţie ca punctul de plecare al tuturor tentativelor
de perfecţionare a conducerii şi implicit a gestiunii unei entităţi într-o manieră
originală.
� modelarea sistemului clasic de indicatori utilizaţi în diagnoza economică şi
financiară la necesităţile analizei activităţii în exploataţiile agricole. Aceşti
indicatori reprezintă informaţii cheie pentru managerii exploataţiilor agricole în
elaborarea planurilor de managament, precum şi în eforturile depuse pentru
gestionarea durabilă a resurselor.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
63
� deschiderea unui orizont larg pentru aplicarea sistemului informaţional propus şi
în alte exploataţii din România.
PROPUNERI ŞI POTENŢIALI BENEFICIARI
Pe baza rezultatelor obţinute şi a concluziilor exprimate se pot trasa câteva propuneri:
� folosirea sistemului informaţional în aprecierea comparativă a costurilor activităţii
exploataţiei agricole în sistem convenţional respectiv ecologic;
� utilizarea sistemului de indicatori de diagnoză economico-financiară, respectiv
adaptarea acestora în analize economice diverse;
� rezultatele cercetării pot constitui bază de informare pentru manageri şi pentru
organismele competente în cadrul proceselor decizionale cu care se confruntă în
alocarea de resurse pentru desfăşurarea activităţii, la elaborarea planurilor de
activitate şi a strategiilor de management .
O importanţă deosebită o reprezintă identificarea potenţialilor beneficiari. Ţinând cont de
natura informaţiilor obţinute în prezenta cercetare, s-au identificat câteva categorii de
potenţiali beneficiari.
Un interes deosebit faţă de acest sistem informaţional este de aşteptat din partea
personalului angrenat în administrarea activităţii economice la Staţiunea Didactică
Experimentală Mănăştur.
Studenţii USAMV CLUJ reprezintă o altă categorie de utilizatori ai acestui Sistem
informaţional prin folosirea SIDE în procesul de învăţământ.
Managerii exploataţiilor agricole reprezintă o categorie de potenţiali beneficiari pe
considerentul că informaţiile prezentate în lucrare reprezintă un îndreptar foarte util
pentru promovarea metodelor moderne de management în scopul obţinerii de avantaje
economice.
O altă categorie de potenţiali beneficiari, este reprezentată de cercetătorii şi persoanele
implicate în activitatea de consultanţă agricolă, care folosesc metode de analiză
economico-financiară în diagnoza activităţii economice a diferitelor entităţi, analize ale
activităţii exploataţiei care se repetă sub aspectul metodologic ca de exemplu la
elaborarea studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, la calcularea indicatorilor de
bonitate necesari accesării de resurse financiare etc.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
64
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandri Cecilia, I. Davidovici, I., D. Gavrilescu, D.,2003, Tratat de economia agriculturii, Academia Româna, Institutul de Economie Agrară, Bucureşti, Editura Expert;
2. Ardelean M., 2005, Principii ale metodologiei cercetării agronomice şi medical veterinare, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;
3. Atkinson R., D., 2002, The 2002 state new Economy Index, Publications from the Progressive Policy Institute (PPI) ;
4. Bătrâncea I., 2004, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
5. Cobb C. V., Douglas, 1928, A teory of production;
6. Cofas Elena, 2009, Eficienta sistemelor informatice in analiza rentabilitatii exploatatiilor agricole, Editura ArsAcademica Bucuresti;
7. Cofas Elena, 2006, Sisteme informatice în activitatea de management – Simpozionul naţional cu participare internaţională “Perspective ale dezvoltării agriculturii în competiţia pentru integrarea în Uniunea Europeană”, U.S.A.M.V. Bucureşti;
8. Cofas E., Toma E., Dragomir W., 2008, Design system for agricultural holdings management, Simpozionul naţional cu participare internaţională “Prospects of agriculture and rural areas development”, U.S.A.M.V. Bucureşti, Editura Do-Minor;
9. Cojocaru C. Constantin, 2000, Analiza economico-financiară a exploataţiilor agricole şi silvice, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti;
10. Costescu M., Constantin M., 2001, Intercondiţionări privind principalii indicatori ce caracterizează câştigul salarial şi costul mediu lunar al forţei de muncă din agricultura României, Economistul, 17 aprilie;
11. Danciu V., 2000, Managementul internaţional, Editura Economică, Bucureşti;
12. Danciu V., Grigorescu A., 2000, Marketing. Metodologie şi practică”, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj;
13. Diaconescu I., 1928, Chestiunea ţărănească în România, Bucureşti, p. 347;
14. Dona Ion, 2002, Economie rurală, Editura Economică, Bucureşti, pg. 313;
15. Drăgănescu M., 2003, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 18-19;
16. Drăgănescu M., Gh. Ştefan, C. Burileanu, 1991, Electronica funcţională, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 98-99;
17. Drăghici M., M. Oancea, G. Pleşoianu, I. Zahiu, F. Scrieciu, 2004, Manual de management al fermei, Editura Atlas Press SRL, Bucureşti;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
65
18. Drexler K.E., 1992, Nanosystems: MolecularMachinery, Manufactu-ring and Computation, John Wiley, New York, pp. 63-64. 66;
19. Epuran Mihail, Băbăiţă Valeria, Grosu Corina, 2003, Contabilitate şi control de gestiune, Editura Economică, Bucureşti, pg. 339;
20. Farrington D., 2005, Legislative Initiatives in the Context of the Bologna Process: A Comparative Perspective
21. Feleagă N., Ionaşcu, I, 1998, Tratat de contabilitate financiară, vol.I, Editura Economică, Bucureşti, pg.55;
22. Florescu V., V. Stanciu, A. Cozgarea, 1999, Baze de date, Editura Economică, Bucureşti;
23. Fotache M., I. Brava, L. Creţu, 2002, Visual FoxPro, Editura Polirom, Iaşi;
24. Garoflid C., N. D. Cornăţeanu, 1939, Politica agricolă în Enciclopedia României, vol. III, Bucureşti, pp. 152-153;
25. Gheorghiu Alexandru, 2004, Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti
26. Goşa V., 2003, Management financiar în agricultură, Editura Mirton, Timişoara;
27. Ilea Marioara, 2008, Production potential of diferent crops. Experiments and callenges at SDE Cluj-Napoca, Volumul 65(2) International Symposium Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, 4-6 octombrie 2008, USAMV Cluj;
28. Ilea Marioara, 2009, The SDE Cluj-Napoca-140 Years To Spreading The Innovation In Agriculture, ICEADR Bucureşti;
29. Ilea Marioara, 2005, Consideration regarding the analyze of the objectives at Experimental Didactical Station Cluj”, 3rd International Symposium “Prospects of the 3rd Millennium Agriculture, October 2005, Bulletin of USAMV Cluj-Napoca no. 62/2005, Series Horticulture, page 277;
30. Ilea Marioara, 2008, Alternative ways to improve the management of agricultural production, Buletinul USAMV-Cluj Napoca, 65/2008;
31. Ilea Marioara, 2006, Consideration regarding the roles of SDE in higher education, Buletinul USAMV-CN, 63/2006 ;
32. Ilea Marioara, 2007, Analysis of the intellectual capital as generator of economical financing performance in a company, Lozenek Bulgaria;
33. Ilea Marioara, 2006, Educational marketing – a key element in the Romanian Educational System, 5th Congress of the Public and Non-Lucrative Marketing International Association , 2006, Cluj-Napoca;
34. Ilea Marioara, Diana Dumitras, 2007, Aspects regarding the entrepreneurial initiative at SDE Cluj-Napoca, Volumul 64(1-2) 6th International Symposium Prospects for the 3rd Millennium Agriculture”, 4-6 octombrie 2007, Cluj-Napoca;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
66
35. Ilea Marioara, Simona Roxana Patarlageanu, 2006, Approach on the application of Roland Berger analyze Model in agriculture, The 5 th International Sympozium Prospects for 3rd Millennium Agriculture, USAMV Cluj-Napoca, 5-6 octombrie, pp 197-202;
36. Ilea Marioara, 2006, Informarea zilnică asupra operaţiunilor desfăşurate în întreprindere, Simpozionul Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei, Facultatea de management, ASE Bucuresti;
37. Ilea Marioara, Cofas Elena, 2009, Research regarding the use of modern diagnosis tool in the administration of the economical activity in animal sector, Facultatea de management Timisoara;
38. Ilea Marioara, Cofas Elena, 2009,S.I.D.E.-Key instrument of modern management, Simpozionul Competitivitatea agriculturii romaneşti în procesul de integrare europeana,Bucureşti, 5-6 iunie
39. Ilea Marioara, Cofas Elena, 2009, Technical and Economical Indicators System used to forecast the economical diagnosis tool SIDE ,Simpozionul Competitivitatea agriculturii romaneşti în procesul de integrare europeana,Bucureşti, 5-6 iunie ;
40. Ionescu – Siseşti, Agricultura şi capitalismul, Bucureşti f.a.
41. Ivanciuc N., 1986, Istoria doctrinelor economice, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, p. 229-264;
42. Kelly Kevin, 2002, New Rules for the New Economy, www.dina.kvl.dk/efita-conf/program/paperspdf/ii_a_2.pdf
43. Kleps Cristian, Absher Curtis, 1997, Information Technologies used in extension services of some Central and Eastern European Countries and USA, First European Conference for Information Technology in Agriculture, Copenhagen, 15-18 June, 1997;
44. Kotler Ph., 1997, Managementul marketingului”, Editura Teora, Bucureşti
45. Lebraty J., 1992, Management et gestion: quel apprentisage? Serie Sciences de Gestion 18 ;
46. Malassis L., G. Ghersi, 1992, Initiation a l'economie agro-alimentaire, Haitier, Paris ;
47. Manole V., M. Stoian, R.A. Ion, 2003, Agromarketing, Editura Academia de Studii Economice Bucuresti ;
48. Mărghitaş L., 2004, Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină veterinară Cluj-Napoca. Tradiţie şi modernitate”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca ;
49. McConnell C., S. Brue, 1996, Economics. Principles, Problems, and Policies, 13th Edition, McGraw-Hill Inc., New York ;
50. Merce E., F. H. Arion, C. C. Merce, 2000, Management general şi agricol, Editura Academicpres, Cluj-Napoca;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
67
51. Merce E., I. Ivan, 2005, Managementul exploataţiilor agricole, Editura Rissoprint, Cluj-Napoca;
52. Merkle R.C., 2001, Nanotechnology: What Will it Means?, IEEE Spectrum, January 2001, pp. 19-21;
53. Negruţiu E., 1969, Institutul Agronomic dr. Petru Groza Cluj 1969, Tipografia Cartea Românească, Cluj;
54. Nicolescu O., I. Verboncu, Fundamentele managementului organiza-tiei, Biblioteca digitala;
55. Oancea Margareta, 2003, Managementul modern în unităţile agricole, Editura Ceres, Bucureşt;
56. Oprea Călin, 2000, Contabilitate de gestiune, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, pg. 251;
57. Pântea Iacob Petru coordinator, 2008, Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva, pg. 5;
58. Pawlowski K., 2004, Rediscovering Higher Education in Europe;
59. Preibler Peter R, 2007, Controlling, Wien, p.147
60. Quinn J., Anderson, Ph, 1996, Managing Professional Intellect: Making the Most of the Best, Harvard Bussiness Reviw, pp. 71-86
61. Rotar I., L. Carlies, 2005, Cultura pajiştilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
62. Salontai Al., L. S. Muntean, 1982, Curs de fitotehnie, Tipografia Agronomia, Cluj-Napoca;
63. Sâmbotin L., 1999, Managementul exploataţiilor agricole, Editura Mirton;
64. Şerban M., 1938, Academia de Inalte Studii Agronomice Cluj. Dare de seamă, Tipografia Cartea Românească, Cluj;
65. Slăvescu V., 1944, Literatura economică până la unirea principatelor, Tipografia R. Cioflec, Bucureşti;
66. Steffe Jerome, 1997, Estimation of farmers’management needs: toward multi-function software title, First European Conference for Information Technology in Agriculture, 15- 18 June, Copenhagen, 1997, www.dina.dk/efita-conf/program/papaerspdf/x_c_3.pdf;
67. UrecheV., A.,1965, Istoria şcoalelor, vol II, Bucureşti, p. 117-120 ;
68. Vătuiu Teodora, 2004, The Information System in the 21st Century, Editura Academica Brâncuşi, Tg-Jiu;
69. Vintilă Georgeta, 2003, Analiza pragului de rentabilitate neliniar, Revista Finanţe credit contabilitate, nr. 2/2003;
70. Weintraub E.R, 1985, General Equilibrium Analysis: Studies in appraisal, Cambridge, UK: Cambridge University Press;
71. William M. Modrow, 2003, Encyclopedia of the New Economy;
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
68
72. Yonezawa A., Kaiser,F, 2003, System Level and Strategic Indicators for Monitoring Higher Education in the Twenty-first Century;
73. Zahiu L., A. Dachin, 2004, Impactul politicii de preturi asupra performantei agriculturii românesti, lucrare publicată în volumul Aderarea României la Uniunea Europeana – provocare pentru agricultura si mediu, Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti;
74. Zahiu L., A. Dachin, 2001, Politici agroalimentare comparate, Editura Economică, Bucureşti;
75. Zahiu Letiţia, 1999, Management agricol, Editura Economică, Bucureşti;
76. ***Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv. 1064;
77. ***Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv. 1064;
78. ***Documente financiar contabile aparţinând SDE CLUJ;
79. ***2000 Research, MIT Presse, Cambridge,Massachusetts;
80. ***2003 Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Atlas statistic “Agricultura în România” (1938), Bucureşti, reeditare 2003, pp. 95-97;
81. ***1927 Codul Hamangiu, vol. XV-XVI, pp. 705-708;
82. ***1937 Activitatea Institutului de Cercetări Agronomice al României. De la 1928 până la 1936, Bucureşti, p. 102;
83. ***1997, “The Treasure Within”, UNESCO report for Education for the 21st Century, published by the German UNESCO Commission. Neuwied; Kriftel; Berlin: Luchterhand;
84. ***1999, Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România - MAA - Direcţia de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară;
85. ***Lista pesticidelor şi a altor produse de uz fitosanitar avizate în România” - MAA -CIAPAPUFR/1992
86. ***Norme de producţie şi de consum motorină - MAIA-DGEMA/1985
87. ***Norme tehnice de muncă pentru unităţile agricole de stat şi cooperatiste - MAIA-DOPM/1986
88. ***Reglementări contabile pentru agenţi economici - Ministerul Finanţelor Publice, Editura Economică, 2002
89. ***Standardul ISO / IEC 12207 (1995)-E (Internaţional Organization for Standardization / International Electrotechnical Comission)
90. ***PC-REPORT, nr.5/2002, Editura Agora, Târgu-Mureş
91. ***Reference Reviews Volume: 17 Issue: 5 Page: 32
92. ***2002 Reglementări contabile pentru agenţi economici, Editura Economică, pg. 124
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
69
Legislaţie:
***Ordonanta nr.45 din 4 august 2005 privind organizarea pieţei produselor agricole şi agroalimentare aparuta in M.Of. nr. 754/18 aug. 2005
***Decizia nr.12790/1869, a Ministerului Învăţământului şi decizia nr. 14167/1869 a Ministerului de Agricultură Industrie şi comerţ a Ungariei
***Ordinul nr. 77/1967 emis de Ministrul Învăţământului
***HCM nr.23/1975
***1999 Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România - MAA - Direcţia de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară
Pagini internet:
www.neweconomyindex.org/states/2002/index.html , iulie 2009
www.egfar.org, iulie 2009
http://scdpcluj.ro/istoric.html, iulie 2009
www.dina.kvl.dk/efita-conf/program, iulie 2009
www.scdaturda.ro, iulie 2009
www.scdvvbujoru.ro/istoric, iulie 2009
www.scdasuceava.ro/istoric, iulie 2009
www.statiuneabaneasa.ro/despre_noi, iulie 2009
www.kk.org/newrules// Tools , iulie /paperspdf/ii_a_2.pdf, iulie 2009
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
70
ABSTRACT
The socio-economic evolution of the modern world is characterized by
complexity, dynamics and overlap of the values of two millenniums. The development of
information and communication technologies has changed, in a great manner, the nature
of global relations, the sources of advantage in competition and the opportunities for
economic and social development.
Thus, in “The New Economy Index” report, the term “new economy” emphasizes
a set of quantitative and qualitative changes, which, in recent years, have transformed the
structure, rules and economy functioning.
The new economy is based on knowledge and ideas, essential factors for creating
high standards of living being innovative ideas and technologies incorporated into
products and services manufactured. In turn, "Encyclopedia you know the new economy"
stipulates: "When talking about the new economy, we are talking about a world where
people are working in the brain to place his hands. A world in which communications
technology creates global competition in all economic life spheres. A world in which
innovation is more important than mass production. A world in which rapid change is
constant. A world that, at least, is different from the former, as the industrial world from
the previous agricultural one".
Into such a world, research conducted to develop this PhD thesis may be
considered a necessity in this field.
The current research offers information and useful tools for the management and
economic administration of agricultural exploitations, reflected by the development of a
complex informatic system whose central element is SIDE – informatic system for
economic diagnosis in a agricultural exploitation. The paper addresses renowned
methodologies and proves once again their utility.
This work proposes to address a part of wide concern involving research and
innovation in general, i.e research and innovation in the agricultural sector in the
USAMV Consortium in Romania and, in particular, the corresponded Experimental
Didactical Station. Through this approach, the research carried out is according the new
directions proposed by the program of National strategy for promoting the new economy
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
71
and the implementation of the Informational System and of the System of research and
development in the fields of agriculture, forestry and food industry.
The work The management and administration of economic activity at the
Experimental Didactical Station Mănăştur was conceived unitary, systematized on 5
chapters well structured, conclusions and annexes.
The main objective of the research was developing a modern instrument of
management and administration of economic activity materialized through the informatic
system SIDE.
Secondary objectives were the following:
� valuing the potential offered by SDE, resulted in a draft of a monograph of this
gate to knowledge, at 140 years from its creation;
� reconsidering the role of SDE in the educational process by introducing in the
syllabus of economic and financial analysis discipline some problematic situations
identified by students at SDE and by valuing them with the purpose of their
training.
� reconsidering the role of SDE in the agriculture scientific research in the light of
sustainable development, by supporting the innovative permanent role offered by
SDE through the input of academic staff, materialized in collaboration, ideas,
scientific works.
� investigating the efficiency of using the informatic system created to be promoted
and implemented at the level of agricultural exploitations, as well as in the
academic work.
The research area is represented by the patrimony of the Experimental Didactical
Station Mănăştur Cluj-Napoca and of USAMV Cluj used in the process of teaching,
practical training, research, production
The data base was created after exploring documents related to the researched
area, offered by USAMV Cluj, SDE, The Romanian Academic Archive from Cluj.
Special attention was given to way of collecting data because the quality of the results
depends in a great measure on the quality of the collected data. The data base was
constructed using the Microsoft Office Excel application, as well data analysis were
performed with the use of this tool
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
72
The literature review in the filed is underlined by approaching two major aspects
which regard the chosen topic, respectively the research and innovation in the Romanian
agricultural field with the aid of the USAMV Consortium and the Experimental
Didactical Stations, as entities of the rural area and the management and economic
administration of agricultural exploitations as know-how vectors.
In Chapter I The triplet “Research-Development-Innovation” – generator of
efficiency in the Romanian agriculture; the analysis of several visions was carried out on
the concept of society of knowledge, its features, showing the essence of the economy
based on knowledge.
Knowledge society is a more advanced stage of the information era, which
involves extending the use of knowledge as a non-exhaustible resource both for
economic growth as well as for human development.
The society based on knowledge is characterized by the democratization access to
information, the primary role of information as valuable source and economic
competitiveness, the interactive professional governance, the performance based on
knowledge. The value of a company in the knowledge economy, the efficiency ("market
power") is determined by its ability to acquire, disseminate and value knowledge and
information.
The universities have an important role in this approach; they constitute the core
economy based on knowledge. They not only generate knowledge and train creative
minds, but can also be important agents for the economic growth, responding to
globalization influences and new technologies, and to the need to interact with the
company. More precisely, all universities develop several partnership strategies with
businesses, building scientific parks and incubators and new companies. The educational
marketing considered as the key element of the Romanian educational system responds to
the needs of the business environment through the image offered by CIPCOC in
universities.
The vectors of the knowledge society classified into two major classes:
technological vectors and functional vectors are instruments that transform the
informational society into a knowledge society. In this work, functional vectors are
considered knowledge management for institutions, generation of new technological
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
73
knowledge, development of a culture of knowledge and innovation, an education system
based on information society and knowledge, systematic study of knowledge.
Scientific research, technological development and innovation, are considered
creative activities with fundamental role in generating and sustaining the technical
progress in the Romanian agricultural sector (areas of agriculture, forestry, food industry,
aquaculture, environmental protection and rural development).
In Chapter II The diagnosis of the situation of education and scientific research in
the agricultural sector in Romania, it is intended a presentation of the most important
aspects of education and scientific research in the agricultural sector in Romania. During
the interwar period, the scientific and experimental research in agriculture has known an
increasing trend, such that in the year 1937 there were 12 experimental stations, 82
experimental fields, 142 agricultural centers and 57 motoculture centers, along with the
two research institutes: The Institute of Agronomic Research in Romania (ICAR) and the
National Zootechnic Institute.
The activities of scientific research in agriculture job had the merit of emphasizing
to government officials the need to be granted a modern status to this economic sector,
for the generalization of the results of technical progress on the work of agricultural
producers and hence the quantitative and qualitative increase of the agricultural
production and livestock throughout the country.
The knowledge obtained during the scientific research process, the solutions, as
well as the elaborated work plans have been transferred with difficulties in practice due
to the reduced number of specialists, the weak financial support of research work and
agriculture propaganda, the reticence of farmers in experimenting new methods and
means of cultivation and livestock, and not the least, the bureaucratic and political issues
that separate the research work from the current agricultural practice, fact that has
contributed to maintaining Romania, at continental and global level, among the countries
with low yields per hectare.
In the current context, in the area of knowledge, when "the research-development-
innovation in the agricultural sector constitutes national priority supported by the state,
aiming to generate, administrate, value and implement results of scientific research and
technological development, particularly concerning valuable biological material, crop
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
74
technologies, livestock, process of transforming agriculture resources into food products,
rational use and conservation of natural resources in agriculture, forestry and
environment, rural development, organization and management of farms and other
technologies for operation and industrialization in the agricultural sector.” It requires a
system of education focused on flexible systems to renew the stock of knowledge, with
the emphasis on promoting behavior type of « reflexive practitioner », capable of
transmitting interdisciplinary approaches in supporting the results of learning,
particularly those derived from socio-cultural, economic and environmental requirements
of sustainable development.
The USAMV Consortium from Romania, USAMV Cluj-Napoca, SDE Mănăştur,
through the contribution of staff, their knowledge and experience acquired at national and
international level, may revive the Romanian research in the agricultural sector, the link
between universities and research. Precisely, the value of this contribution, the scientific
research activity in agricultural area performed in the Experimental Didactical Stations
may generate assets reliable to be transformed in future economic benefits, materialized
in revenues from selling “products”, discounts or other benefits, as a result of the use of
the assets.
An important part of this work is reserved to sketch a monograph of the
Experimental Didactical Station Mănăştur Cluj; in 1869, 140 years ago, the first 40
students of the Institute for Agronomic Education were passing its gate. They have
“planted” here along with their professors, on this land, the first karats of the coin of the
third millennium “the intellectual capital”. The hard work and devotion, difficult to the
quantified (like the value of intangible assets) has generated “products” in this system
(space and educational process); their quality required by the “customer” has given them
the opportunity to “sell” themselves alone. All these years, it was proved that at “harvest”
time, “vector models of the knowledge era” with the brand “USAMV-SDE MĂNĂŞTUR
Cluj-Napoca” have gone over this gate.
Aspects regarding the evolution and activity of the didactical stations of other
universities of the USAMV Consortium from Romania are discussed at the end.
Chapter III The Management and administration of economic activity – functional
vectors of the knowledge economy preset an approach about the system of management-
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
75
administration-controlling as a synergetic relationship imposed by the agriculture entity
that functions in a sustainable economy.
In agriculture, the production activity is closely linked in time and space to a series
of elements: land uses, structure of crops, equipment, livestock species, age categories
and production.
The development of realistic strategies must be based on a correct assessment of
the historical development for analyzed period. This recommendation has special
importance, in case of agricultural production, due to the actions of the climate and
economic factors. Under these considerations, part of this chapter is devoted to a
diagnosis that surprises particularities of the analysis of production objectives and
technical performances at the Experimental Didactical Station Mănăştur Cluj.
The methodology chosen is presented in Chapter IV, Methodological concepts
regarding the informational system.
The chapter presents the theoretic-methodological support to measure phenomena
and economic processes typical for economic and financial diagnosis represented by the
developed information system, at its basis being the action of focusing on identifying the
needs for information and the terms of meeting them, while addressing the use of
information in a strategic and economic vision, centered on efficiency.
The system of indicators used in the diagnosis of the activity performed by the
Experimental Didactical Station Cluj-Mănăştur is the proposal of the author to value the
techniques of the financial and economical analysis to operate with maximum efficiency,
from informational point of view, data available in the information system of the
analyzed exploitation. The suggested system of indicators was used as support in the
development of the information system tool of diagnosis for each of the types of
crops/animal categories, recognized by the system based on data entry:
� specific indicators;
� output indicators;
� profitability indicators;
� profitability rates;
� profitability margins;
� financial risk indicators.
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
76
The Informatic system is presented in Chapter V, in the context of the present Phd
thesis. It is a modern tool for management and economic administration for economic
diagnosis in an agricultural exploitation.
SIDE is a software application built to perform the diagnosis of the technical and
economical potential of agricultural exploitations, as well as the situation at the level of
production budgets after the cycle of exploitation. The proposed information system is a
program constructed on a SGBD display (relational database management system), under
Visual FoxPro. The elements that have contributed and were decisive in the choice of this
soft solution are strictly related to the introduction of the elements characteristic to
programming oriented on objectives and visual tools of development in the area of Visual
FoxPro programming.
This application may be considered a “consultant” that helps solving issues that
appear every day in the actual application of production technologies, being an useful
instrument in the management of agricultural exploitations.
Also, it is a useful instrument for farm managers, for researchers and professors in
the field, as well as for persons involved in the agricultural extension.
Results of the research may form the basis of information for managers and
competent bodies in decision-making processes, in the issues of optimal resource
allocation.
The contributions made by the author can be summarized as follows:
- the analysis of the actual situation of the research-development-innovation
system in the agriculture field in Romania, based on legislation, at the level of USAMV
Consortium, as a necessity derived from its importance;
- the sketch of a monograph of the Experimental Didactical Station Cluj Mănăştur
- the development of a complex informational system that includes the informatic
system SIDE as main element
- the presentation of the methods of managerial accounting, discussed in the
paperwork in a new vision, by including under the controlling system that allows the
evaluation of the activity
MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
77
- the presentation of the concept of information as leading point for all processes
of perfecting the management and implicitly the administration of an entity in a original
way
- the particularization of a classic system of indicators used in the economic and
financial diagnosis for the necessities of the analysis of the agricultural exploitation
activity.
- the opening of a large horizon of using the proposed informational system in
other exploitations from Romania as well.
During the period of completing the PhD study, preliminary and final results were
presented in 17 scientific paper, submitted and published at several international
symposiums during the period 2005-2009, such as the International Symposium
„Prospects for the 3rd Millennium Agriculture” USAMV Cluj-Napoca, the International
Scientific Conference „Romanian Agriculture in EU – opportunities and perspectives”,
Iaşi, the 5th Congress of the Public and Non-Lucrative Marketing International
Association, Cluj-Napoca, the International Conference “Complex and sustainable
development of the rural area” The Bucharest Academy of Economic Studies, faculty of
Agro-food and Environmental Economics Bucharest, the International Conference
„Research people and actual tasks on multidisciplinary sciences”, Lozenec, Bulgaria, the
International Symposium on Agriculture, Opatija, Croatia and the International Scientific
Competitivitatea agriculturii româneşti în procesul de integrare europeană ICEADR
Bucureşti.