Stiri 22 aprilie 2020 CURSUL DE SCHIMB 22.04.2020

1 EUR 4.8382

1 USD 4.4536

ANM: vremea se incalzeste din nou in toata tara. Care sunt sansele de precipitatii Aprilie 22, 2020

Desi tempera-turile au scazut in ultimele zile, vremea va reveni la valorile normale dupa data de 23 aprilie, iar sansele de precipitatii vor creste spre finalul lunii, se arata in ultima prognoza ANM, valabila in intervalul 20 aprilie-03 mai.In Banat, vremea va fi apropiata de normalul perioadei, cu o medie a valorilor termice diurne de 19 grade, apoi se va raci usor, pana spre 16 grade. Din 22 aprilie temperatura aerului va creste din nou, spre medii ale maximelor de 23 de grade in data de 26 aprilie, vremea devenind mai calda decat in mod obisnuit.

Dupa aceasta data va urma o noua racire si pana spre sfarsitul intervalului de prognoza, desi vor fi unele variatii de la o zi la alta, maximele se vor situa in jurul a 22 de grade, in medie regionala. Temperaturile nocturne vor avea o tendinta de scadere, in medie, de la 8 la 3 grade, in 22 aprilie. Ulterior acestei date, minimele termice vor fi in crestere, spre medii de 8 – 9 grade.

1

Probabilitatea de aparitie a ploilor va fi mai ridicata incepand cu data de 26 aprilie.

In Crisana, pana in data de 23 aprilie variatiile termice diurne vor fi nesemnificative, iar media maximelor se va situa in jurul valorii de 17 grade. Dupa aceasta data va exista o usoara crestere a valorilor maxime, iar pana la sfarsitul intervalului, desi vor mai fi variatii de la o zi la alta, media regionala a acestora va fi de 20…22 de grade.

Media temperaturilor minime va scadea de la 6 la 2 grade in data de 22 aprilie, apoi va creste pana in 28 aprilie, cand va atinge 8 grade, iar pana in ultima zi de prognoza nu vor fi oscilatii termice importante. Probabilitatea de aparitie a ploilor va fi in crestere dupa data de 26 aprilie.

In Transilvania, variatiile termice diurne vor fi nesemnificative pana in data de 23 aprilie, iar media acestora va fi de 14 – 15 grade. Ulterior acestei date va exista o crestere usoara spre o medie de 20 de grade, in data de 27 aprilie, iar pana spre sfarsitul intervalului, desi vor fi usoare oscilatii de la o zi la alta, acestea nu vor fi importante.

Minimele termice vor marca o scadere, de la o medie regionala de 5 grade in prima noapte, la o medie de -2 – 0 grade, in data de 25 aprilie. Apoi, temperatura aerului va fi in crestere, spre 5 grade, in medie regionala, in data de 28 aprilie, iar pana la sfarsitul intervalului de referinta sunt estimate variatii mici in regimul termic. Probabilitatea de ploaie va creste dupa data de 26 aprilie.

In Maramures, variatiile termice diurne vor fi nesemnificative, iar media maximelor se va situa in jurul valorii de 15 grade, caracterizand o vreme usor mai rece decat in mod normal. Dupa 22 aprilie va exista o usoara crestere a temperaturii aerului, iar pana la sfarsitul intervalului nu vor fi variatii importante si media regionala a maximelor va fi de 18 – 20 de grade.

Minimele termice vor fi in scadere de la o medie de 3 grade in prima noapte, pana spre o medie de 0 – 1 grad in data de 24 aprilie. Apoi, pana la sfarsitul intervalului, tendinta va fi de crestere usoara pana la medii de 6 – 7 grade. Probabilitatea de ploaie va creste dupa data de 25 aprilie.

In Moldova, pana in data de 22 aprilie, media valorilor termice diurne va fi de 12 – 13 grade, caracterizand o vreme rece pentru aceasta data, apoi va exista o crestere usoara spre o medie de 22 de grade. Din data de 27 aprilie temperatura aerului va scadea usor si pana in 29 aprilie, media regionala a maximelor se va situa in jurul a 19 grade. Apoi, pana la sfarsitul intervalului, variatiile termice vor fi nesemnificative.

2

Minimele termice vor marca o scadere pana in data de 22 aprilie, de la o medie regionala de 4 – 5 grade, la o medie in jur de 1 grad. Apoi, vor exista variatii usoare pana in data de 24 aprilie si media acestora va fi de 2 – 3 grade. Ulterior acestei date, tendinta va fi de crestere a temperaturii aerului, spre medii ale minimelor de 7 – 8 grade. Estimarile prognostice indica o probabilitate ridicata de ploaie dupa data de 26 aprilie.

In Dobrogea, pana in data de 23 aprilie, media regionala a valorilor diurne va fi de 12 – 14 grade. Apoi temperatura aerului va creste usor, spre o medie a maximelor de 19 grade, in data de 27 aprilie. Ulterior acestei date va exista o scadere a regimului termic diurn, iar pana la sfarsitul intervalului, variatiile temperaturilor maxime vor fi nesemnificative si media acestora se va situa in jurul a 17 grade.

Temperaturile minime vor fi in scadere pana in data de 24 aprilie, de la o medie de 9 grade, la o medie de 4 – 5 grade. Apoi, temperatura aerului va creste usor si pana la sfarsitul intervalului, media acestora va fi de 9 – 10 grade. Probabilitatea de ploaie va creste dupa data de 27 aprilie.

In Muntenia, pana in data de 23 aprilie, media valorilor diurne va fi de 15 – 16 grade. Apoi, temperatura aerului va fi in crestere usoara, iar media regionala a maximelor va fi de 23 – 24 de grade, in data de 28 aprilie. Ulterior acestei date va exista o scadere usoara si pana la sfarsitul intervalului de prognoza media maximelor va fi de 20 – 22 de grade.

Minimele termice vor marca o scadere, de la o medie regionala de 9 grade in prima noapte, la o medie in jurul a 2 grade in data de 24 aprilie, apoi tendinta va fi de crestere usoara, spre 8 – 9 grade. Probabilitatea de ploaie va creste dupa data de 27 aprilie.

In Oltenia, pana in data de 22 aprilie, media valorilor diurne va fi de 14 grade, apoi va exista o crestere treptata spre o medie de 23 de grade, in data de 27 aprilie. Ulterior acestei date, temperatura aerului va scadea usor si pana la sfarsitul intervalului, variatiile termice vor fi nesemnificative, iar media regionala a maximelor va fi de 20 – 22 de grade.

Minimele termice vor marca o scadere pana in data de 24 aprilie, de la o medie regionala de 9 grade, la o medie in jurul a 3 grade. Apoi, va exista o tendinta de crestere pana in data de 28 aprilie, spre o medie a minimelor de 9 grade, iar pana la sfarsitul celei de-a doua saptamani nu vor fi oscilatii termice importante. Probabilitatea de ploaie va creste dupa data de 27 aprilie.

3

APIA si SUBVENTII

MADR: 3000 de euro pe hectar, pentru cultivarea de tomate. Cum poate fi accesat sprijinul Aprilie 22, 2020

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale informeaza ca „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate” continua si in anul 2020.Termenul limita de inscriere in program este 15 mai 2020, iar termenul limita de valorificare a productiei este 15 iunie 2020, inclusiv.

In plus, pentru a avea siguranta ca tomatele ce vor fi oferite populatiei vor avea o calitate cat mai buna, beneficiarii trebuie sa detina un registru de evidenta a tratamentelor de protectie a plantelor, ce va fi verificat de catre inspectorii Autoritatii Nationale Fitosanitare.

Reprezentantii Directiilor pentru Agricultura Judetene efectueaza verificari la inceputul rodirii si inainte de inceperea recoltarii in vederea evaluarii productiei.

Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii trebuie sa valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

Principalele modificari pentru anul 2020 au avut in vedere imbunatatirea programului, astfel incat consumatorii sa beneficieze de  tomate de calitate din productia autohtona.

Ca element de noutate, in anul 2020, verificarea preliminara a dosarelor si instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protectia plantelor se va realiza  de catre reprezentantii Directiilor pentru Agricultura judetene si respectiv, de catre inspectorii Autoritatii Nationale Fitosanitare, la Primaria localitatii respective. Masura va fi luata in special pentru cele cateva judete unde sunt foarte multi beneficiari si pentru a venii in sprijinul fermierilor.

CUM DEPUNEȚI LA APIA CEREREA DE PLATĂ pentru AJUTORUL DE STAT LA MOTORINĂ! Agroinfo  22 aprilie 2020

4

TERMEN LIMITĂ 30 APRILIE 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că termenul limită pentru depunerea cererii de plată pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură, aferent trimestrului I al anului 2020, este 30 aprilie 2020. Cum depun fermierii cererea de plată în condițiile restricțiilor impuse de criza COVID-19?Fermierii care beneficiază de ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură, aferent anului 2020, vor primi, prin poșta electronică, formularul cererii de plată de la Centrele județene APIA. După completarea acestui formular, fermierii îl vor transmite pentru înregistrare, împreună cu toate documentele, prin mijloace electronice de comunicare. De exemplu, prin e-mail.

Pentru lămurirea oricărei neclarități, fermierii sunt rugați să apeleze telefonic Centrele județene APIA de care aparțin unde vor fi consiliați de funcționarii responsabili cu aceasă activitate.

Ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură se acordă prin rambursarea diferenței dintre acciza standard la motorină şi acciza redusă  pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.

Beneficiarii depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate  și copiile facturilor/bonurilor de achiziție.

Termenul limită fixat de APIA pentru cererile de plată, aferente trimestrului I al anului 2020, este 30 aprilie 2020. Pentru anul 2019, valoarea accizei la motorină a fost de 1,8959 lei/litru.

BUGETUL 2020 pentru PLATA SUBVENȚIILOR FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo 22 aprilie 2020 - OFICIAL! Suma care-i revine României pentru plata subvențiilor agricole către fermieri, pentru anul 2020, este de 1.903.195.000 euro, potrivit Regulamentului de tranziție, supus adoptării în Parlamentul European.

Regulamentul de tranziție prevede suma destinată României pentru achitarea plăților directe către fermieri și bugetul alocat dezvoltării rurale, atât pentru anul 2020, cât și pentru anul 2021. Pentru acest an, suma pentru plățile directe este 1.903.195.000 euro, iar pentru dezvoltare rurală, suma este 1.139.927.000 euro. La dezvoltare rurală, alocarea scade cu 15% față de anul precedent. Pentru anul 2021, suma propusă pentru achitarea subvențiilor agricole ale fermierilor români este 1.856.173.000 euro, iar pentru dezvoltare rurală, 965.503.339 euro.

5

Alocările pentru plățile directe și dezvoltare rurală (mii euro). Sursa Parlamentul European.Termenul limită este 1 august 2020 pentru notificările adresate Comisiei Europene de către statele membre ale UE cu privire la alocarea fondurilor în conformitate cu plafoanele lor naționale.

De asemenea, Regulamentul de tranziție propus extinde până în 2021 legalitatea și regularitatea drepturilor la plată alocate fermierilor înainte de 1 ianuarie 2020, potrivit cărora fermierii primesc sprijin UE sub formă de plăți directe. AGROINFO v-a informat în premieră că există amendamente la Regulamentul de tranziție depuse de membrii Comisiei AGRI din Parlamentul European care propun prelungirea tranziției până-n anul 2022 și abia din 2023 noua politică agricolă comună ar urma să-și intre în drepturi. DETALIILE LA AVEȚI AICI: CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM CU PLATA SUBVENȚIILOR pentru FERMIERI!Potrivit informațiilor furnizate de Parlamentul European, articolul 10 din Regulamentul de tranziție modifică Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 pentru a aplica următoarele dispoziții în 2021:

• Normele privind degresivitatea impun statelor membre ale UE să reducă plățile de bază de peste 150 000 EUR pe fermă cu minimum 5%. Transferul sumelor (adică flexibilitatea dintre piloni) de la plățile directe la dezvoltarea rurală, până la 15% din plafonul național anual pentru plățile directe sau de la dezvoltarea rurală la plata directă, până la 15% (sau 25% în Bulgaria, Estonia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Finlanda și Suedia) a sumelor alocate dezvoltării rurale. Propunerea Comisiei se referă la cifrele bugetare post-2020 din propunerea sa pentru bugetul UE 2021-2027. Aceste cifre (care urmează să fie actualizate cu sumele finale rezultate din încheierea negocierile privind viitorul buget al UE) ar presupune mai puține fonduri alocate cheltuielilor agricole decât în bugetul UE trecut.

SUBVENȚII 2020: Fermierii care intră în eșantionul de control de la APIA în acest an! agrointeligenta.ro - 21 aprilie 2020 Fermierii care vor intra în eșantionul de control în acest an trebuie să fie pregătiți să fie verificați prin cele mai moderne tehnici. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate înlocui complet controalele fizice, în teren, cu verificarea suprafețelor prin teledecție, potrivit prevederilor din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/532

6

al Comisiei Europene, publicat pe 16 aprilie 2020 și intrat în vigoare pe 20 aprilie 2020.

Regulamentul prevede și numărul minim de fermieri ce trebuie verificați în fiecare stat membru. Față de alți ani, numărul celor care vor intra în eșantion va fi mai mic, astfel că, în mod excepțional, din cauza situației creată de noul coronavirus, în loc de 5% din totalul solicitanților, numai minim 3% vor fi supuși verificărilor. Totuși, numărul de beneficiari controlați va rămâne unul considerabil întrucât, dacă luăm în considerare că anul trecut, la APIA au fost întregistrate 846.619 de cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.711.211,43 hectare, numărul celor care vor intra în eșantion va fi de circa 24.000 de exploatații.

Conform noului regulament, eșantioanele de control pentru controalele la fața locului pentru anul de cerere 2020 cuprind cel puțin:

(a) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață;

(b) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata redistributivă;

(c) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru zonele cu constrângeri naturale;

(d) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru tinerii fermieri;

(e) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plățile pe suprafață din cadrul sprijinului cuplat facultativ;

(f) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata din cadrul schemei pentru micii fermieri;

(g) 10 % din suprafețele declarate pentru producția de cânepă;

(h) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata specifică pentru cultura de bumbac;

(i) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu;

(j) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie să respecte practicile în materie de înverzire și care utilizează schemele de certificare de mediu naționale sau

7

regionale menționate la articolul 43 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;

(k) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală;

(l) 3 % din totalul colectivelor care depun o cerere colectivă;

(m) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul schemelor de ajutoare pentru animale și cuprind cel puțin 3 % dintre animale.

De precizat că în privința selecției fermierilor care vor intra la control, regulile rămân aceleași: extragerea lor este automatizată prin softul APIA, iar criteriile care cresc ”riscul” de selecție includ:

fermieri care au avut control și în campania 2019 și au avut avertismente/sancțiuni la cerere;

fermieri care își schimbă suprafața exploatației;

fermieri care fac transfer de exploatație;

fermieri care cer subvenție pentru prima dată.

Vă reamintim totodată că la nivelul Comisiei Europene s-a decis ca eșantionul de fermieri la control să fie redus de la 5% la 3% din totalul solicitanților, iar avansul APIA să poată fi achitat de la mijlocul lunii octombrie în procent de 70% pentru schemele de plăți directe și de 85% pentru plățile din măsurile compensatorii.

Subvenție DUBLATĂ pentru fermierii români! S-a aprobat plata APIA de peste 5.000 euro/ha! agrointeligenta.ro - 22 aprilie 2020

Subvenție dublată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)! Fermierii români vor putea încasa o plată de peste 5.000 de euro la hectar în urma demersurilor făcute de Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, la solicitarea sectorului legumicol și cu susținerea mediatică a Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Avem confirmarea că la nivelul Comisiei Europene s-a aprobat majorarea plafonului alocat sprijinului cuplat pentru culturile de legume în spații protejate – sere și solarii.

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a confirmat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că a fost aprobată solicitarea României de majorare a

8

plafonului pentru SCV legume în spații protejate. Aceeași informație au primit-o și reprezentanții din sectorul de legume cu care am discutat! Astfel, la acest moment, discuțiile ne indică faptul că de la 3,4 milioane de euro, plafonul pentru această subvenție va crește la circa 8 milioane de euro, ceea ce face ca plata finală să fie de peste 5.000 de euro pe hectar, dublă față de calculul inițial de 2.600 de euro la hectar.

Suprafața totală eligibilă pentru plata sprijinului cuplat vegetal la legume în sere și solarii este de 1.420 de hectare pentru Campania APIA 2019. Inițial, în proiectul de Hotărâre de Guvern, plafonul la această schemă, adică bugetul total alocat, era de 3.457.080 de euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a semnalat imediat că între plafonul din anul anterior și cel de anul acesta este o diferență uriașă, de 70%, iar tăierea făcea ca plata pe hectar să scadă la 2.600 de euro. Mai mult, la acel moment, producătorii ne-au confirmat că tăierea s-a operat fără o consultare publică și s-a cerut imediat ca Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, să solicite la Bruxelles majorarea plafonului și repararea erorii prin care s-a omis transmiterea unei astfel de cereri în termenul legal, adică anul trecut.

Vă vom ține la curent cu evoluția situației la Bruxelles privind această schemă de plată la APIA, dar și cu privire la cuantumurile finale pentru sprijinul cuplat vegetal, ultima schemă pentru care fermierii așteaptă cuantumurile și plățile finale. Vă reamintim că termenul final pentru achitarea subvențiilor aferente campaniei APIA 2019 este data de 30 iunie 2020.

AFIR si FINANTARI

Peste 211 milioane de euro au fost solicitați la Comisia Europeană ca rambursări aferente primului trimestru al anului pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020 22 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis către Comisia Europeană declarația de cheltuieli aferentă primului trimestru al acestui an (1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020) în valoare de 211.016.820,16 euro.

Acest document este necesar pentru ca suma să fie aprobată și apoi rambursată către România și astfel să intre în bugetul de stat al României.

9

Sumele solicitate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020 în valoare de 124.506.370,12 euro, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură – 86.510.450,04 euro.

Sumelor menționate în declarația de cheltuieli li se adaugă contribuția financiară de la bugetul național, valoarea totală pentru primul trimestru 2020 fiind de 254.560.173,49 euro.

Acești bani au fost deja plătiți beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020) de către AFIR.

Rambursarea cheltuielilor efectuate de către un stat membru va certifica, de asemenea, corectitudinea acestor cheltuieli și mai ales faptul că AFIR are toate sistemele de implementare și plată în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene.

ALTELE

Ion Paunel, dupa intalnirea cu Emil Dumitru: ”Asa da! Felicitari MADR!” In apr. 22, 2020

Așa cum ați putut afla deja urmărind platforma media AGRO TV, secretarul de stat Emil Dumitru a efectuat o vizită fulger în localitatea Satu Nou, județul Olt, acolo unde zeci de hectare de culturi și solarii au fost distruse de intemperiile de la sfârșitul săptămânii trecute. Oficialul MADR a stat de vorbă cu fermierii afectați, constatând cât de mari sunt pagubele din solarii. Acesta a precizat că va încerca să găsească o formulă de ajutor pentru legumicultorii afectați, discutând în același timp și alte probleme pe care le au fermierii din zonă.

Profitând de ocazie, Emil Dumitru a reiterat poziția sa cu privire la nevoia asocierii fermierilor: ”Marea problemă aici nu este producția, nu trebuie să

10

vin eu să-i spun domnișoarei (proprietara serei – n.r.) cum trebuie să producă aici, pentru că dânsa știe cel mai bine. Problema e desfacerea. Trebuie și noi să facem mai mult. Suntem 15 oameni aici. Trebuie să vedem un statut de cooperativă, să funcționeze cooperativa pe principii corecte: uite, ăștia sunt banii pe care i-am strâns în capitalul de lucru, mergem la o bancă să asigurăm o linie de finanțare pe ce ne trebuie… Nu sunt lucruri grozave, neștiute de nimeni, dar cred că de aici putem să plecăm. La anul probabil vom fi în aceeași situație. Voi sunteți localnici, vă cunoașteți, ca în orice sat. Haideți să încercăm să construim o astfel de formă asociativă, pe principii corecte. Că nu ia nimeni banii unuia sau ai altuia. Dacă în loc de 4 lei se vinde cu 6 lei, iar cu cei 2 lei rezultați se capitalizează cooperativa și cumpărăm inputuri mai ieftine, putem să începem să gândim o altfel de abordare. Asta este o chestiune care în vest s-a întâmplat de foarte mult timp”, le-a transmis Emil Dumitru fermierilor.

După discuțiile cu secretarul de stat, președintele SPA Olt, Ion Păunel, un critic dur al actualei guvernări, a venit cu un mesaj pozitiv, spunând câ întâlnirea cu oficialul MADR a fost una ”mai mult decât constructivă”.

”O întâlnire mai mult decât constructivă! Așa da, domnule ministru secretar de stat! Realitatea din teren a fost un prilej pentru autorități și fermieri de a găsi un punct comun și de a găsi soluții. De această dată, felicitări MADR, felicitări domnule Ministru Secretar de Stat Emil Dumitru! Uniți Salvăm țăranul Român!”, a fost mesajul transmis de agricultorul din Olt pe facebook, în urma întâlnirii cu Emil Dumitru.

”Nu putem cultiva ce se cere pe piata, ca trebuie sa cultivam ce ne cer samsarii” In apr. 22, 2020

După cum AGRO TV v-a informat, în localitatea Satu Nou comuna Grădinări județul Olt zeci de hectare de culturi și solarii au fost distruse de intemperiile de la sfârșitul săptămânii trecute. Agricultorii din zonă spun că situația este fără precedent. La fața locului a ajuns și secretarul de stat în

11

ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, care a stat de vorbă cu fermierii din localitate.

”Marea problemă aici nu este producția, nu trebuie să vin eu să-i spun domnișoarei (proprietara serei – n.r.) cum trebuie să producă aici, pentru că dânsa știe cel mai bine. Problema e desfacerea. Trebuie și noi să facem mai mult. Suntem 15 oameni aici. Trebuie să vedem un statut de cooperativă, să funcționeze cooperativa pe principii corecte: uite, ăștia sunt banii pe care i-am strâns în capitalul de lucru, mergem la o bancă să asigurăm o linie de finanțare pe ce ne trebuie… Nu sunt lucruri grozave, neștiute de nimeni, dar cred că de aici putem să plecăm. La anul probabil vom fi în aceeași situație. Voi sunteți localnici, vă cunoașteți, ca în orice sat. Haideți să încercăm să construim o astfel de formă asociativă, pe principii corecte. Că nu ia nimeni banii unuia sau ai altuia. Dacă în loc de 4 lei se vinde cu 6 lei, iar cu cei 2 lei rezultați se capitalizează cooperativa și cumpărăm inputuri mai ieftine, putem să începem să gândim o altfel de abordare. Asta este o chestiune care în vest s-a întâmplat de foarte mult timp”, le-a transmis Emil Dumitru fermierilor.

Profitând de ocazie, fermierii din zonă i-au făcut cunoscute secretarului de stat problemele lor. La fel ca în multe alte zone din România, și fermierii din Olt se confruntă cu problema samsarilor.

Fermier: ”Ea poate vrea să cultive goji, pentru că citește, e scump fructul, se caută… și dacă nu are unde să-l ducă…”

Emil Dumitru: ”Trebuie să plecăm și de la piață. Ce ne cere piața?”

Fermier: ”Nu putem să cultivăm ce ne cere piața, că trebuie să cultivăm ce ne cere samsarul. Acolo e marea problemă.”

Emil Dumitru: ”Aici, cu samsarii și domnii primari și domnul prefect trebuie să se ocupe. Domnul prefect, faceți și dumneavoastră pe controlul de legalitate, când faceți controale la primării, măcar prin eșantinare, 5-10%. Știți cum este modul cel mai corect de a-i testa pe oameni să vedeți dacă sunt samsari sau producători? Vă uitați la mâinile lor, dacă sunt muncite sau nu. E simplu, nu le trebuie colegilor de la controlul de legalitate de la prefectură prea multe cunoștințe.”

Secretarul de stat a păstrat însă doza de realism în fața fermierilor, spunându-le că România trece printr-o situație dificilă, iar banii nu sunt atât de mulți pe cum am avea nevoie: ”Nu vreau să vă promit marea cu sarea, pentru că România, din păcate, trece printr-o situație mai puțin plăcută, bani

12

nu sunt pe măsura nevoilor. Când am avut bani nu am știut să-i investim. Dar încercăm să vă asigurăm toate condițiile”, le-a mai transmis Emil Dumitru fermierilor.

Emil Dumitru (MADR) a efectuat testul pentru COVID-19! Care e rezultatul? In apr. 22, 2020

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, a efectuat astăzi testul pentru a afla dacă este sau nu infectat cu noul coronavirus. Rezultatul testului este unul negativ, așadar oficialul MADR, cât și oamenii cu care a intrat în contact în ultimele zile, sunt în siguranță.

Rezultatul este extrem de relevant, mai ales în contextul în care secretarul de stat s-a deplasat ieri, 21 aprilie, în comuna Grădinari, județul Olt, acolo unde a avut o întâlnire cu fermierii din zonă și le-a vizitat solariile, pentru a constata pagubele produse de intemperiile de la sfârșitul săptămânii trecute. În condițiile de risc actuale și măsurile de distanțare socială impuse de autorități, vizita lui Emil Dumitru a fost una riscantă, însă după cum relevă rezultatele testului, sănătatea fermierilor prezenți la întâlnire nu a fost pusă în pericol.

Ordinul MADR privind confidențialitatea stocurilor agroalimentare a fost scos de pe site-ul ANZ! agrointeligenta.ro - 22 aprilie 2020

Ordinul MADR prin care angajații din Ministerul Agriculturii erau obligați să țină secrete datele legate de stocurile de produse agroalimentare a dispărut de pe pagina Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), acolo unde a fost publicat ieri, marți 21 aprilie.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a arătat public că funcționarii care sunt în subordinea MADR trebuie să semneze o declarație în care se angajează să divulge acest date atât pe durata raportului de muncă cât și pentru o perioadă

13

de 2 ani după încetarea acestuia, iar nerespectarea prevederilor impuse prin ordinul de ministru atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.

Conform ordinului semnat de ministrul agriculturii, Adrian Oros, postat pe site-ul Agenției Naționale pentru Zootehnie, din 14 aprilie angajații care se află în subordinea MADR, cu atribuții privind colectarea/centralizarea datelor furnizate de operatorii economici în legătură cu stocurile de produse agroalimentare/capacitatea de producție deținute, precum și datele de identificare ale acestor operatori, sunt obligați să completeze o Declarație pe propria răspundere prin care se obligă să nu divulge datele despre care au cunoștință decât persoanelor autorizate în acest sens.

Rareș Bogdan, în dialog cu Vlad Macovei: Fermierii – sprijiniți direct cu bani, agricultura – prioritate naţională, comunicarea MADR lasă de dorit!Vlad Macovei - 22 aprilie 2020

Numărul doi în PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan și prim-vicepreședinte liberal, a acceptat invitația mea de a discuta despre temele la zi din agricultură, mai ales că în urmă cu o zi a fost o ședință a liderilor partidului de guvernământ în care au existat destule critici din partea sa cu privire la activitatea Executivului. În mai toate relatările din presa centrală, pe surse ce-i drept, ministrul Agriculturii Adrian Oros a fost una din țintele criticilor în acea ședință, nu numai din partea lui Rareș Bogdan. Europarlamentarul a ținut să liniștească spiritele, pe de o parte, dar să și transmită niște semnale foarte clare. Unul dintre acestea este că agricultura națională, fermierii români, antreprenorii din industria alimentară au devenit subiecte de interes pentru el. Spune că îi va da tot ajutorul colegului său din Parlamentul European, Daniel Buda, pe care îl apreciază în mod deosebit.

Îl cunosc pe Rareș Bogdan de ceva vreme, de când el începea emisiunea ”Jocuri de Putere” la Realitatea TV și eu eram redactor-șef la Evenimentul Zilei, și pot să vă spun un lucru sigur: este foarte priceput și experimentat în a identifica subiectele cu miză. Iar sectorul agroalimentar este cu siguranță un subiect cu miză. Se vor întâmpla lucruri importante în perioada următoare.

Cele mai importante semnale pe care le-a transmis Rareș Bogdan:

14

– uneori fermierii români sunt discriminați la Bruxelles și mă voi lupta pentru a împiedica acest lucru;

– voi discuta serios, printr-o interpelare, cu Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, despre toate problemele;

– viticultorii din România au fost tratați incorect de către Comisie;

– am reușit să obținem mai mulți bani pentru legumicultori;

– seceta din acest an mă sperie;

– am arătat tot timpul că mă interesează două priorități, chiar dacă nu am arătat-o tot timpul: conservarea pădurilor și bunăstarea fermierilor;

– apreciez ce au făcut jucătorii din industria alimentară în această perioadă: au ținut prețurile jos, au păstrat locuri de muncă, au plătit taxe și impozite;

– este inacceptabil să avem importuri de legume și fructe în zona produselor pe care le cultivăm și noi;

– bani europeni și naționali injectați direct către agricultură și industria alimentară;

– criza COVID-19 este o oportunitate pentru noi, dacă punem agricultura și industria alimentară pe primele locuri, dacă nu vom deveni doar o piață de desfacere;

– dacă vom avea fermieri prosperi vom avea și sistem de sănătate performant sau autostrăzi;

– vreau ca România să cultive cât mai mult sparanghel, să nu trebuiască românii să meargă să îl culeagă pe al nemților;

– liderii ministerului Agriculturii iau măsuri bune dar comunicarea lasă de dorit;

– apreciere deosebită pentru secretarul de stat Emil Dumitru.

15

Dragă Rareș, îmi spuneai înainte de interviu de niște vești proaspete de la Bruxelles, despre ce este vorba mai exact, este una pentru zona viticolă și una pentru legume, nu?

Sunt două chestiuni, este o veste bună și o veste mai puțin bună. Vestea mai puțin bună este că România a fost discriminată grav și este discriminată de Comisarul pe Agricultură și de Comisie și vom avea o discuție extrem de serioasă printr-i interpelare pe care o voi face la ora 12 în numele grupurilor Europarlamentarilor români din PPE, adică 14 persoane, a treia delegație ca forță, în Parlamentul European, în grupul PPE, cel mai mare grup. Vorbim de o chestiune care a fost acordată Franței și care a fost refuzată României.

Noi am cerut o plată pe suprafață, să ni se permită plata pe suprafață în domeniul vitivinicol. Aici avem o situație în care avem un disponibil de 47 de milioane de euro, din care România folosește anul cam 15 – 16 milioane și am cerut ca aceea diferență de 30 – 31 de milioane de euro care pot fi cheltuiți până în 16 octombrie, deci avem o perioadă extrem de scurtă în care putem folosi acești bani, să poată fi alocați prin plată pe suprafață după modelul pe care Franței i s-a acordat în domeniul vitivinicol, distilarea de criză. Franței i s-a permis să folosească o sumă mult mai mare pe așa numita distilare de criză.

În cazul nostru noi nu avem multe distilerii, nu putem folosi asta și am cerut pentru domeniu extrem de afectat, plin de investitori români, în acest domeniu sunt foarte mulți investitori români și nu vorbesc doar de cei mari, ci vorbesc de o mulțime de companii mai mici, de case mai mici, de crame mai mici, de cultivatori mai mici, nu doar de giganți, de Jidvei, de Murfatlar, de Cotnari. Am cerut acest lucru, Comisarul și Comisia au respins cererea României și au acceptat cererea Franței, asta mi se pare o discriminare extrem, extrem de gravă, mai ales că este vorba de un buget distinct, nu trebuia decât să ne dea dreptul să folosim acești bani.

În același timp, vin cu o chestiune ca să arăt că Europa nu e neapărat rea și e vorba strict de oameni care pot să acționeze într-un fel sau altul, vin cu o veste bună și spun așa: în domeniul legumicol de asta aceasta, la sere și solarii, noi primeam bani europeni undeva la 2500 de euro, în momentul

16

acesta am reușit pe sere și solarii să mărim la 5000 euro acest sprijin și practic, să ajungem la 7 – 8 milioane de euro în acest domeniu.

Sunt două chestiuni distincte, două chestiuni în care am fost tratați complet diferiți. Pe de o parte am fost discriminați pe domeniul vitivinicol și pe de altă parte ni s-a permis să folosim bani în plus și să facem realocări de sume, să schimbăm parctic destinațiile unor sume pe domeniul sere și solarii.

Văd că ești preocupat serios de toate aceste lucruri. De ce?

De ce această preocupare a mea? Pentru că urmează, toți specialiști vorbesc, nu mă refer la o criză alimentară, asta cred că este exagerat, dar în schimb la o secetă extrem de serioasă care va afecta producțiile. Sunt oameni cu care vorbesc, fermieri care îmi spun că șansele de a avea 50% din producția de anul trecut la cereale sunt deja optimiste, că pot fi sub 50%. Lucrul acesta mă sperie!

Eu vin dintr-o familie care a trăit la țară, bunicii mei au trăit la țară, eu chiar dacă nu arăt astăzi și puțini vor crede, bunica mea mă ducea la prășit, îmi amintesc cu mare drag de acea perioadă, știu ce înseamnă munca câmpului, o apreciez, vin dintr-o familie care respectă acest lucru. Sunt două domenii, pe care poate nu am arătat de-a lungul carierei mele publice că sunt foarte importante pentru mine: unul, este legat de păduri, de conservarea fondului forestier al României, dar și de exploatarea judicioasă, corectă, și în același timp de sprijinirea sectorului agroalimentar din România. Fermierii, crescătorii de animale, aceștia nu pot rezista astăzi fără bani europeni, noi avem disponibil de bani europeni, trebuie să îi convingem pe cei la Bruxelles, pe cei din Comisie că acești bani trebuie să ajungă la agricultorul român. Respect fermierul român, susțin că trebuie sprijinit, susțin ca marile lanțuri trebuie să facă aprovizionarea cu precădere din producția noastră internă.

Am văzut în perioada de vârf a crizei COVID-19 că procesatorii români au fost cei mai corecți în fața pandemiei, pentru că am vorbit în acele momente cu Radu Timiș de la Cris-Tim, cu Ioan Popa de la Transavia, cu Mohammad Murad și Ahmed Murad de la Mandy, am vorbit și cu cei de la Agricola Internațional, cu mari jucători din piață români care nu au modificat prețurile, unii dintre ei mi-au trimis facturile pentru a-mi arăta că nu au modificat prețurile la ieșirea din fabrici, deși pe lanțurile de supermarketuri sau pe magazinele de proximitate unele prețuri pur și simplu explodaseră.

Antreprenori care, foarte important, sunt și cu taxele la zi, susțin bugetul național…

17

Corect, au plătit taxele, nu au trimis oamenii în șomaj tehnic și au păstrat prețul cu care vânduseră înainte cu 10 zile. Asta arată încă o dată că a miza pe producătorul român, a miza pe capitalul românesc este un atu pe care noi trebuie să îl folosim la maxim, este un atu extrem de important al României.

Din punctul tău de vedere, acum, pe zona europeană, care este atmosfera Parlamentului European și a Comisiei, există o preocupare, credeți că va exista o flexibilitate mai mare pentru ca la fermierii români să ajungă mai mulți bani și poate un pic mai simplu, știi povestea cu birocrația…

Eu sper că da, deși am văzut și voci de-a lungul dezbaterilor noastre din ultimele săptămâni care parcă refuză să înțeleagă noua ordine și noua situație la nivel mondial și european, dar cred că sunt mai mulți cei conștienți. Dacă Europa nu înțelege că trebuie să își arate menirea să își arate scopul și să sprijine scopul pentru care a fost creată, există pericole uriașe pentru această construcție absolut minunată să fie profund afectată.

Criza care urmează din punct de vedere economic nu va fi o criză asemănătoare celei din 2008 -2009, vorbim de o criză pe care toți specialiștii o compară cu marea criză din ’29 – ‘ 30, unii vorbesc de o forță a acestei crize, o lovitură care va aduce efectele de atunci. Ei bine, atunci, în afară de efectele sociale și economice, au fost și efecte politice are au dus la extremism, atunci au apărut partidele extremiste, atunci au apărut marii lideri ai extremismului la nive european care au creat teroare, care au creat durere, care au creat râuri de sânge și de lacrimi. Noi trebuie să învățăm din asta. Deci, dacă nu înțelegem momentul, riscăm să facem greșelile trecutului și să ne trezim cu o serie întreagă de lideri europeni care proslăvesc radicalismul, extremismul, cu un ultranaționalism exacerbat care să ne creeze probleme de existență a însăși ordini democratice a acestei părți a lumii.

Sunteți unul dintre promotorii și susținătorii intervenției statului direct în economie, cu injectarea de bani luați de pe piețele intrenaționale. De ce?

Sunt un susținător, sunt primul om politic care am vorbit despre asta și voi continua să spun că România are o datorie publică pe locul 21 din 27 de țări, căte sunt astăzi în Uniunea Europeană. Stăm bine și gândiți-vă ca Italia are o datorie publică care a depășit 4000 de miliarde, noi avem o datorie publică în jurul a 100 de miliarde. Diferența este colosală, sigur și diferențele de PIB sunt mari, dar în același timp nu trebuie uitat un lucru: banii încă pot fi luați ieftin de pe piețele internaționale, noi putem emite obligațiuni, noi putem lua cu dobânzi de sub 1% și putem pompa sumele atrase în economie. Dacă nu vom pompa bani în economie, economia românească nu va rezista și în loc

18

să transformăm în oportunitate această criză, putem fi îngropați de această criză.

Vreau să fie foarte clar, în momentul acesta, nu jucăm decât în doua feluri: sau jucăm pe oportunitatea crizei și încercăm să ne ridicăm industriile cu care să jucăm la nivel concurențial în Europa sau ne prăbușim și devenim o simplă piață de desfacere în care practic nu mai contează nimic altceva decât mâna de lucru. Eu nu vreau să ne transformăm într-un popor de culegători de sparanghel în fermele din Germania, din italia sau din Marea Britanie, eu vreau să fim cultivatori de sparanghel, aici, în România, dacă vreți. Am dat doar un exemplu.

Te deranjează situația în care am ajuns?

Noi am ajuns să importăm cartofi. Asta când avem o Țară a Bârsei care este fabuloasă din punct de vedere al creșterii cartofului. Noi am ajuns să importăm pătrunjel, aducem pătrunjel din Ungaria sau usturoi din China. Lucrurile acestea sunt inacceptabile într-o țară care poate hrănii 80 milioane de oameni și care nu este în stare să își hrănească poporul de 20 de milioane cât suntem cu toții, inclusiv cei plecați afară. Sunt lucruri care trebuie să ducă la tragerea unor semnale de alarmă și tocmai de asta, șansa noastră este sprijinirea agricultorului, a cultivatorului, a crescătorului de animale, a fermierului român.

Vezi agricultura și industria alimentară drept beneficiare a unei părți importante din suma care va fi injectată direct în economie, mai ales că Comisia Europeană permite, face o excepție în acest an, și dă voie statelor membre să sprijine direct agricultura, ceea ce până acum nu se întâmpla?

Noi avem o chestiune extrem de simplă, nu avem astăzi o problemă legată de deficit, practic Europa a ridicat limita de deficit, deci nu avem această barieră de deficit care ne-a omorât în ultimii 10 ani, păstrarea deficitului în 3%, acesta este un mare avantaj.

Doi, în 30 de ani nu am înțeles că nu putem face ceasul ca elvețienii, nu putem face mașini ca nemții și respectiv haine sau parfumuri ca italienii? Deci, dacă nu putem face asta, ce putem face noi? Păi putem să facem o mâncare de calitate, o mâncare naturală cu care pur și simplu să invadăm piețele și galantarele Europei. Noi putem să fim mari cultivatori de grâu care să trimită produse procesate și nu doar grâu brut prin portul Constanța. Noi putem face mobilă, pentru că aveam fabricile de mobilă peste 150 și astăzi mai avem 7 românești. Asta într-o Românie care are un fond forestier uriaș și care doar din căzături, fără să taie pe picior, poate face fără nici o problemă față afluxului pe un lanț tehnologic în fabrici de mobilă. Deci noi

19

trebuie să învățăm ceva, trebuie să jucăm acolo unde putem fi performanți, în agricultură, în creșterea animalelor, în procesare și în comercializarea de astfel de produse de alimentare.

Putem fi extrem de competitivi la nivelul Italiei, la nivelul Franței, la nivelul Germaniei, la nivelul Irlandei. De ce nu suntem? E o problemă de management, e o problemă de abordare guvernamentală, e o problemă de abordare politică. Deci cred că trebuie să ne îndreptăm atenția spre acest sector, cred că trebuie să îl considerăm vital și prioritate zero în România.

Cum putem facem asta?

Azi trebuie să ne gândim la ce putem face, agricultura este asul nostru din mânecă, tot ceea ce ține de acest domeniu uriaș este asul din mânecă neexploatat de către români. A venit momentul să fructificăm acest lucru și să băgăm bani europeni în acest domeniu. Nu vreau să facem acum, aici, o pledoarie naționalistă sau suveranistă.

În schimb spun un lucru, Dumnezeu mi-a dat șansa să umblu mult în Europa și în lume și vreau să vă spun ceva. Eu îi invit pe toți să mergem la un târg în Koln sau în Strasbourg sau unde vreți dumneavoastră în Europa, în Londra sau în Roma și să punem 30 de persoane la masă, fără a spune de unde sunt, roșii din România, ardei din România, să punem ceapă, brânză din România și să ne jucăm și cu cele ma bune produse pe care le au țările respective. Fără a le spune de unde vin produsele. Vă dau scris aici, ca 8 din 10 produse ale noastre vor fi apreciate și vor fi considerate numărul unu. Doar că nu știm ce înseamnă marketingul, nu știm ce înseamnă bătălia pentru agricultorul român, nu știm să ne protejăm interesele, nu știm să ridicăm produsul românesc pe piața internațională.

A venit momentul, prin această criză să jucăm în acest fel. Italia este afectată, Spania este afectată, doi jucători majori, două țări care împreună însumează peste 120 de milioane de suflete și de guri care trebuie să mănânce, vor avea nevoie de hrană pentru că vor avea condiții complicate de trai în următorul an. România poate să intre pe acele piețe mai ales că avem deja fondul uman acolo, avem 1 milion de români în Spania, avem 1 milion și jumătate de români în Italia, care pot fi promotorii acestor produse.

Noi nu trebuie să fugim de aceste lucruri, eu nu vreau să dăm exemple aici despre cașcaval românesc, dar spun ceva, dacă te duci pe toată Valea Rucărului și iei orice fel de cașcaval, dacă iei o brânză de la Sibiu sau de la Făgăraș, dacă iei un cârnat sau un salam sau niște roșii extraordinare din jurul Slatinei sau din jurul Craiovei, poți juca cu toate aceste produse și cu multe altele. Dacă iei niște pepeni de la Dăbuleni, te duci cu ei și joci la

20

același nivel cu pepeni din Sicilia care sunt ulta-vânduți în Europa, dacă iei niște roșii sănătoase din Giurgiu sau din Mehedinți, Gorj sau Ialomița, faci fără nici o problemă concurență roșiilor din regiunile sudice italiene sau spaniole. Deci haideți să tratăm criza ca o oportunitate.

Probabil că fermierii care vor citi interviul vor fi surprinși în mod plăcut de cât de implicat și cu câtă pasiune vorbești de zona aceasta agricolă. Ai în intenție să comunici mai mult?

Am un coleg europarlamentar extrem de bun în această zonă, foarte respectat în această zonă, se numește Daniel Buda, un om care s-a luptat mult pentru interesele agriculturii din România, îl voi sprijini cu aportul meu, cu energia mea, cu forța mea, cu stilul meu ceva mai abrupt. Eu am învățat ceva. Când am ajuns la Bruxelles, mi s-a spus, nu supărați șeful de delegație german, nu supărați Germania. Și eu am spsu așa: Ce am eu de pierdut? Care e problema mea? Uitați-vă la ăla, ce e mai deștept, mai înalt decât mine, e mai frumos decât mine? Sunt și mai frumos îmbrăcat, știu și mai multe limbi străine ca el, sunt și mai cultivat decât el. Nu mă deranjează că îl deranjez, ca să zic așa. Și am început să deranjez și atunci când deranjezi, contezi! Dar în ce sens deranjez, nu obraznic, nu tupeist, pur și simplu în apărarea intereselor României și asta voi face în continuare.

Eu vin dintr-o zonă unde, îmi amintesc și am pozele copilăriei mele în via bunicilor mei din zona Ocna Mureș – Blaj, e multă viță de vie, am crescut practic în vie alături de bunicii mei. Știu ce înseamnă cultivarea pământului, știu ce înseamnă livezile, știu ce înseamnă cultivarea roșilor sau a ardeilor sau a cartofilor, știu toate aceste lucruri și vreau să vă spun ceva, de câte ori mă gândesc la aceste lucruri îmi dau lacrimile și îmi amintesc de munca și de arșița pe care o îndura bunica mea în zilele cu 38- 40 de grade, la munca câmpului. Sunt lucruri pe care mi le amintesc cu drag și tocmai în amintirea bunicilor mei vreau să sprijin agricultorul român.

Sunt 800 000 de fermieri înregistrați în România, inclusiv cei cu ferme de subzistență, inclusiv cei cu gospodării individuale. Este o masă uriașă de oameni care nu poată fi abandonată, pe care nu o voi abandona, așa cum nu voi abandona nici credințele mele chiar și atunci când deranjez linia partidului, eu sunt o voce care reprezintă pe români, nu reprezint doar un partid politic. Poate unii dintre colegii mei mă consideră prea radical sau prea agresiv sau prea dur, dar acesta sunt și nu o să mă schimb niciodată.

Apropo de partid, ești mulțumit? A existat o evaluare din interiorul partidului a activității ministerului, a ministrului și a secretarilor de stat din agricultură?

21

Sunt foarte mulțumit de domnul Emil Dumitru de la Ministerul Agriculturii, relativ mulțumit de toți ceilalți. Cred că pot să îmbunătățească comunicarea, iau măsuri bune, unele dintre ele extraordinare și Adrian Oros și toți ceilalți, dar comunică într-un mod care lasă de dorit. Așa că trebuie să îi ajutăm în comunicarea acestor măsuri.

În final, un mesaj direct către fermieri, către publicul nostru care este format din majoritatea fermierilor din România. Ce are să le transmită Rareș Bogdan?

Oameni buni, nu sunteți singuri. Veșnicia s-a născut la sat, spunea marele Lucian Blaga. Toți marii scriitori ai perioadei interbelice, de la Goga la Rebreanu și Slavici, toți au legătură directă cu satul românesc. Practic, România nu poate exista fără lumea rurală, noi toți ne tragem într-un fel sau altul din această lume, de la țărani fruntași, de la intelectuali ai satului, dascăli, medici, preoți, de la simpli lucrători ai pământului. Cred că a venit momentul să dăm șansa țăranului român să arate ce poate, pentru asta are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijinul statului, are nevoie de sprijinul instituțiilor europene.

Țăranul român a câștigat războiul de independență, țăranul român a ținut România în momentele grele din Primul Război Mondial, țăranul român a făcut Marea Unire, țăranul român a primit pe marea împroprietărire cu pământ. Țăranul român a ținut a eliberat pământul sfânt al Transilvaniei. Ce a urmat după, o industrializare forțată în orașe, un exod, iar acum vedem un exod invers. Cred că trebuie să înțelegem că forța României în Europa poate fi exact agricultura.

Dacă nu vom înțelege acest lucru, nu vom avea șanse să jucăm competitiv. Vreau să le spun tuturor celor care lucrează în acest sector agroalimentar care cred în acest domeniu, că nu sunt singuri și că sunt oameni care se gândesc la ei și care vor să îi sprijine. Eu știu ce înseamnă munca câmpului, respect întru totul munca oamenilor și îi apreciez pe cei care au avut inițiativă și care au reușit să depășească agricultura de subzistență, au trecut la marile exploatări sau la marile ferme, îi apreciez pentru asta.

Din 15 mai, românii vor putea circula din nou liber, fără declarații pe proprie răspundere!agrointeligenta.ro - 22 aprilie 2020 Președintele Klaus Iohannis a convocat o nouă ședință de urgență, pentru a doua zi consecutiv, la Palatul Cotroceni. La finalul discuțiilor, președintele a declarat că după data de 15 mai restricțiile de circulație vor fi ridicate astfel că nu va mai fi nevoie de declarația pe proprie răspundere, însă, în spațiile publice închise și în transportul în comun, toți românii vor fi nevoiți să poarte mască.

22

”Dragi români, așa vom arăta după 15 mai în spațiile publice închise și atunci când folosim transportul public în comun”, a fost mesajul președintelui care a apărut în fața presei purtând o mască de protecție.

”Am avut astăzi o nouă întâlnire cu Premierul Orban și cu un grup de miniștri și consilieri, pentru a începe să detaliem ce am anunțat ieri, așa-numitul plan de relaxare. Este vorba, evident, de relaxarea măsurilor pe care le-am luat pentru protecția populației și, în acest sens, vom avea, în scurt timp, un plan destul de detaliat pe care îl vom prezenta public. Dar am considerat că unele din chestiunile care ne privesc pe toți, vă privesc pe toți, trebuie anunțate din timp, ca să ne pregătim. Una dintre aceste măsuri este cea cu masca de protecție. Astfel, am decis astăzi că după data de 15 mai toată lumea va fi obligată să poarte măști de protecție în spațiile publice închise și atunci când folosim transportul public în comun. Această măsură nu este limitată în timp și vom putea să renunțăm la purtarea măștii poate la anul, atunci când această pandemie va fi sub control și nu mai există riscul infectării”, a arătat șeful statului.

Acesta a arătat că o a doua măsură pe care a decis-o este una care cu siguranță va bucura pe foarte mulți români. ”După data de 15 mai, deci după ce se epuizează actuala stare de urgență, vom renunța la restrângerile care privesc persoane. Deci, nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale. Sau, invers spus, vom putea să ne deplasăm în spații publice fără să trebuiască să declarăm în prealabil unde mergem și de ce mergem. Este vorba despre libertatea de mișcare individuală.

Evident, pentru protecția generală a populației și pentru protecția individuală, multe restrângeri vor rămâne în continuare în vigoare. În acest fel, vor rămâne cu siguranță o vreme – vorbesc după 15 mai – în vigoare interdicțiile pentru adunări publice, pentru manifestări de tot felul. Vor rămâne și alte interdicții în vigoare, dar aceasta nu va rămâne în vigoare, și mi s-a părut important să vă dau această veste, ca să avem cu toții această perspectivă, după 15 mai”, a mai spus Iohannis care a menționat că până în 15 mai, până când se epuizează actuala stare de urgență, toate restricțiile rămân în vigoare!

23

Planul de relaxarea se va aplica gradual

Președintele României a mai arprar că după 15 mai vom putea să ne mișcăm mai liber, însă viața nu va reveni, din păcate, la normalitatea pe care am cunoscut-o înaintea acestei pandemii.

”Vom avea un plan de relaxare în pași, vom stabili exact care activitate când poate să înceapă. O activitate extrem de importantă este activitatea școlară și chiar în această după-amiază voi avea o întâlnire cu conducerea Ministerului Educației pentru a începe să elaborăm un plan concret pentru revenirea elevilor la școală. Cum va arăta acest plan va fi prezentat public în momentul în care este elaborat cu toate detaliile aferente. În paralel, se lucrează la o analiză și la un plan care va prevedea exact cum se va reveni în activitatea economică, în special în zonele care au fost puternic restricționate, de exemplu zona comercială. Să nu ne imaginăm că totul revine la normal în 15 mai”, a mai spus șeful statului.

Klaus Iohannis a spus în final că unele restricții vor dispărea, multe altele, din păcate, vor rămâne în picioare și, pas cu pas, după un calendar care ține, evident, și de evoluția cazurilor de COVID-19, se va încerca să intrăm în ceea ce se numește „într-o nouă normalitate”, fiindcă, din păcate, specialiștii, experții, medicii ne spun că virusul nu va dispărea.

”Deci, va trebui să găsim o modalitate de trăi cu acest virus, cu această epidemie. Asta înseamnă, în traducere liberă că, pe măsură ce interdicțiile impuse de autorități vor fi luate înapoi, răspunderea fiecăruia dintre noi va deveni mai mare. Răspunderea fiecăruia va deveni mai mare pentru toți, în mod special însă pentru categoriile vulnerabile. Cei mai în vârstă, cei cu alte afecțiuni vor trebui să aibă mult, mult mai multă grijă de ei și noi va trebui să avem mai multă grijă cum interacționăm cu persoanele care sunt mai expuse riscului de infectare. Pe parcurs, cum vom avea noi date, vom comunica public acest lucru”, a conchis Iohannis.

Președintele Iohannis: ”Nu vine nimeni să vă ia de acasă! Nu vine nimeni să vă impună lucruri inumane!” agrointeligenta.ro - 21 aprilie 2020 Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, 21 aprilie că planul făcut de Institutul condus de Streinu Cercel, care propunea izolarea la domiciliu a persoanelor de peste 65 de ani pentru trei luni de acum înainte și chiar despărțirea obligatorie a bătrânilor de familiile lor, este ”inacceptabil” într-o societate liberă și a dat garanții că această propune nu va fi pusă în aplicare.

24

”(…) Și am avut chiar în aceste zile un contraexemplu de „cum nu” de la un institut, de altfel bine cotat. A apărut o documentație care venea să explice ce trebuia făcut. Așa nu se poate! Nu poate fiecare institut, oricât de bine ar fi cotat, să vină cu un plan propriu, să-l pună pe masă și să spună „așa se va întâmpla”. Repet, lucrurile se vor întâmpla așa cum vor fi decise de autorități, în baza dovezilor clare, practice, științifice”, a declarat șeful statului.

Acesta a dorit să clarifice că ideea lansată de directorul Institutului Matei Balș, Adrian Streinu-Cercel, de a izola de familiile lor persoanele cu vârste de peste 65 de ani. ”Într-un astfel de plan, cineva propunea, de exemplu, o măsură aberantă – aberantă, altfel nu pot să-i spun – cum că persoanele peste 65 de ani să fie carantinate, ba chiar să fie luate de acasă și duse în anumite zone de carantină. Dragii mei, așa ceva nu se întâmpla, este inacceptabil! Noi trăim într-o societate liberă, o societate care se protejează în cazul epidemiei, dar în niciun caz nu venim cu astfel de măsuri totalitare, altfel n-aș putea să le spun! Deci, persoanelor în vârstă le spun clar: stați liniștiți! Nu vine nimeni să vă ia de acasă, să vă ducă în carantină! Nu vine nimeni să vă impună lucruri inumane! Atunci când va fi nevoie vom veni și vă vom explica ce măsuri trebuie luate ca să vă protejați voi față de această boală. În niciun caz – repet, în niciun caz – statul nu va veni să impună astfel de măsuri inumane, care nici nu trebuie discutate într-o societate din secolul XXI”, a subliniat șeful statului.

Klaus Iohannis a mai arătat că astfel de planuri, prost gândite și prost prezentate, nu fac decât să inducă panică în populație, or panica este ultimul lucru de care avem nevoie.

”Așadar, revin: toată lumea trebuie să fie responsabilă, inclusiv cei de la diferitele institute de știință, inclusiv oamenii care sunt considerați experți, fiindcă nu putem să avem un plan pentru fiecare, noi trebuie să avem un plan pentru România. Iar la acest plan lucrăm împreună cu Guvernul Orban. Chiar acum câteva minute am încheiat o întâlnire, în care am evaluat impactul măsurilor, acum, în aceste zile de sărbătoare. Este important să știm că după 15 mai vom începe să implementăm măsuri de relaxare. Este la fel de important de știut că aceste măsuri vor fi graduale. La început vor fi posibile iarăși activități care prezintă un risc mic de contaminare cu acest virus. Este evidentă nevoie de o evaluare a medicilor, a specialiștilor, dar și o evaluare economică, fiindcă noi dorim să repornim economia României. Este la fel de important să înțelegem acum – după ce cât de cât am parcurs o etapă importantă din această epidemie – să înțelegem că relaxare înseamnă că autoritățile se vor implica mai puțin în viața fiecăruia și atunci responsabilitatea revine mai mult decât până acum fiecăruia dintre

25

dumneavoastră, dragi români. Fiecare dintre noi va fi mai responsabil în privința chestiunilor care îl privesc direct. Fiecare dintre noi va trebui să aibă mai multă grijă de el, de familia lui și de ce cei apropiați”, a mai spus Iohannis.

Reamintim că un proiect al doctorului Adrian Streinu Cercel care propune izolarea la domiciliu a persoanelor de peste 65 de ani pentru trei luni de acum înainte și chiar despărțirea obligatorie a bătrânilor de familiile lor, și care a generat deja reacții negative în rândul opiniei publice, este respins categoric de către Guvern, care se dezice de astfel de idei și susține că nu au fost luate în discuție. Streinu Cercel a reunit propunerile în cadrul unui așa-zis proiect de relaxare a măsurilor de combatere a răspândirii epidemiei, care însă nu are girul Guvernului și a fost respins, categoric, luni, și de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Ce a lăsat guvernarea PSD în urmă: România, cel mai mare deficit din UE, la finalul lui 2019 DE MIRCEA MARIAN 22.04.2020 -

România a avut în 2019 cel mai mare deficit guvernamental din UE, 4,3% din PIB, anunță Eurostat. Pentru comparație, Bulgaria a avut excedent de 2,1% din PIB.Deficitul guvernamental a crescut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană în 2019, comparativ cu 2018, însă doar două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Franţa (3% din PIB) şi România (4,3% din PIB), arată datele preliminare pentru anul 2019 publicate miercuri de Eurostat.

Potrivit acestor date, în zona euro deficitul guvernamental a crescut de la 0,5% din PIB în 2018 până la 0,6% din PIB în 2019, în timp ce în UE27 s-a majorat anul trecut la 0,6% din PIB, de la 0,4% din PIB în 2018.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 până la 4,3% din PIB în 2019, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale s-au majorat de la 34,8% din PIB în 2018 până la 36% din PIB în 2019, iar veniturile au scăzut uşor până la 31,7% din PIB în 2019, faţă de 31,9% din PIB, cât se consemna în 2018.

În schimb, datele Eurostat arată că există mai multe state membre care în 2019 au înregistrat un surplus guvernamental, în frunte cu Danemarca (+3,7%), urmată de: Luxemburg(+2,2%), Bulgaria (+2,1%), Cipru şi Olanda (ambele cu +1,7%), Grecia (+1,5%), Germania (+1,4%), Austria (+0,7%), Malta, Slovenia şi Suedia (toate cu +0,5%), Irlanda şi Croaţia (ambele +0,4%), Cehia şi Lituania (ambele cu +0,3%) şi Portugalia (+0,2%).

26

Pe de altă parte, în 2019 comparativ cu 2018, datoria guvernamentală ca procent din PIB a scăzut atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, de la 85,8% până la 84,1%, respectiv de la 79,6% până la 77,8%. Statele membre care la finele lui 2018 aveau cea mai redusă datorie guvernamentală ca procent din PIB erau: Estonia (8,4%), Bulgaria (20,4%), Luxemburg (22,1%), Cehia (30,8%) şi Danemarca (33,2%).

Pentru România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală ca procent din PIB a crescut de la 34,7% în 2018 până la 35,2% în 2019.

În luna ianuarie, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea autorităţilor din luna noiembrie. Un nivel mai mare al deficitului bugetar a fost consemnat doar în anul de criză 2010, când bugetul s-a închis cu un un sold negativ de 6,5% din PIB. În 2018, deficitul bugetar a fost 2,88% din PIB.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maxim 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB. Cu toate acestea, oficialii europeni au semnalat deja că regulile vor fi suspendate pe măsură ce guvernele se străduiesc să limiteze consecinţele economice ale pandemiei de coronavirus şi să evite insolvenţele şi concedierile în masă.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 543/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 2538] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 121 din 20.04.2020. A intrat în vigoare la 20.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 478/2020 de rectificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 22.04.2020

27

Ordonanţa de urgenţă nr. 53/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind măsuri de protecţie socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 325 din 21.04.2020. A intrat în vigoare la 21.04.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 543/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 2538] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 121 din 20.04.2020. A intrat în vigoare la 20.04.2020

Decizia nr. 545/2020 privind mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru finanţarea măsurilor bugetare imediate în contextul epidemiei de COVID-19 şi pentru consolidarea Parchetului European, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 125 din 21.04.2020. A intrat în vigoare la 21.04.2020

Decizia nr. 546/2020 privind mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru finanţarea măsurilor bugetare imediate în contextul epidemiei de COVID-19, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 125 din 21.04.2020. A intrat în vigoare la 21.04.2020

Decizia nr. 547/2020 privind mobilizarea marjei pentru situaţii neprevăzute în 2020 în scopul de a furniza asistenţă de urgenţă statelor membre şi de a consolida în continuare mecanismul de protecţie civilă al Uniunii/rescEU ca răspuns la epidemia de Covid-19, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 125 din 21.04.2020. A intrat în vigoare la 21.04.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 549/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsurile de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 2592] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 123 din 01.04.2020. A intrat în vigoare la 01.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 544/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu ţări terţe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obţinute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 121 din 20.04.2020. Va intra în vigoare la 23.04.2020

28

LEGE PENTRU PRODUCATORII AGRICOLI AFECTATI DE SECETA, INUNDATII SAU TEMPERATURI SCAZUTE Agroromania.ro 22 Apr. 2020 in: Subventii

Parlamentarii au pregatit o lege in regim de urgenta pentru producatorii agricoli afectati de seceta, inundatii sau temperaturi scazute, avand in vedere relatarile recente din teren cu privire la modul in care arata culturile.

Legea pentru producatorii agricoli afectati de seceta gandita de cei doi si sustinuta de alti cinci membri au grupului parlamentar social-democrat contine urmatoarele prevederi principale:

se instituie o schema de ajutor; beneficiari vor producatorii agricoli persoane fizice si juridice; se instituie acordarea de despagubiri; se precizeaza documentele necesare pentru obtinerea banilor; se stabilesc metodele de verificare de catre DAJ-uri.Schema de ajutor este, in intelesul legii, orice act pe baza caruia pot fi acordate ajutoare pe o perioada nedefinita si cu o valoare nedefinita intreprinderilor. Sumele se acorda cu caracter individual.

Fenomenul meteorologic nefavorabil este definit ca fiind seceta excesiva care afecteaza terenurile neirigate, inundatiile si temperaturile excesiv de scazute.

Conform legii, de ajutoare vor beneficia:

producatori agricoli PFA, II sau IF constituite conform OUG nr. 44/2008;

producatori agricoli persoane juridice; producatori agricoli care fac parte din forme asociative cu sau fara

personalitate juridica.Pentru a putea beneficia de banii prevazuti de aceasta schema, beneficiarii enumerati mai sus vor trebui sa detina un proces verbal de constatare si evaluare a pagubelor care va fi incheiat de o comisie speciala ce va fi

29

formata in conformitate cu legislatia aplicabila in vigoare. In acest document vor fi incluse obligatoriu cultura, suprafata afectata si gradul de afectare.

Conform art. 3 din proiectul de lege, bani vor primi doar producatorii agricoli ale caror culturi au fost afectate in conditiile mentionate anterior si pentru daunele care reprezinta mai mult de 30% din productie. Limita pentru suma care va fi acordata este stabilita la 70% din cheltuielile efectuate pana la data producerii fenomenului.

Pentru a obtine sprijinul, producatorii agricoli afectati de seceta, inundatii sau temperaturi scazute vor trebui sa depuna o cerere in care sa includa:

copie dupa cartea de identitate sau imputernicire/procura si o copie a reprezentantului mandatat;

copie a atestatului de producator; copie certificat ONRC sau RNAF sau a actului in baza caruia isi

desfasoara activitatea; copie proces verbal constatare si evaluare pagube; numar cont bancar.DAJ-urile vor verifica actele si vor stabili sumele care urmeaza a fi incasate de producatori, iar MADR va solicita MFP deschiderea de credite bugetare. Resursele financiare vor fi asigurate din bugetul MADR, capitolul 83.01.

Fermierii vor fi informati, conform art. 11 din proiectul de lege, direct pe site-ul MADR imediat ce actul va fi oficial.

Momentan, cei interesati trebuie sa retina ca actul se afla in procedura parlamentara. Astfel, pentru a intra in vigoare sunt necesare voturile senatorilor, ale deputatilor, promulgarea presedintelui Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial.

B175/2020 urmeaza a fi introdus in curand pe ordinea de zi a Senatului, asadar actul va trece rapid de Legislativ. Ramane de vazut daca si presedintele va fi de acord.

………………….

INTERNE

Prețul grâului MATIF a ajuns la 203,75 de euro pe tonă!agrointeligenta.ro - 21 aprilie 2020

30

Prețul grâului este în urcare în plină criză! Pe bursele europene, dar și în SUA, grâul se apreciază de la o zi la alta. Astfel, cotaţiile futures la grâu în SUA şi Europa au crescut luni cu peste 2%, în condiţiile în care seceta din Europa şi apropierea interdicţiilor la export în Rusia au generat îngrijorări cu privire la situaţia ofertei, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În schimb, pe piaţa din SUA cotaţiile la porumb şi soia boabe au scăzut în contextul în care ieftinirea petrolului a atras atenţia asupra scăderii cererii de biocombustibili în perioada pandemiei de coronavirus. Despre această prăbușire puteți citi mai multe în articolul: Prețul porumbului, prăbușire în SUA. UE ar putea introduce taxe vamale pentru protejarea pieței unice! Luni seara, pe 20 aprilie, la bursa Euronext de la Paris, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna mai erau în creştere cu 2,6% până la 203,75 euro, fiind pentru prima dată după luna august 2018 când au depăşit pragul de 200 de euro.

Firma de consultanţă IKAR a anunţat că şi-a revizuit în mod semnificativ, în jos, estimările privind recolta de grâu a Rusiei din acest an, fapt care a alimentat îngrijorările cu privire la condiţiile secetoase din cea mai mare parte a Europei şi regiunea Mării Negre. Mai multe zone de pe continent au beneficiat de ploi începând de vineri, însă traderii aşteaptă să vadă dacă mai multe precipitaţii vor cădea în momentul în care culturile de grâu ajung în faza crucială de creştere din timpul primăverii.

”Lipsa de precipitaţii în nordul Europei este un motiv de îngrijorare pentru că afectează randamentul culturilor de grâu de iarnă dar şi faza de încolţire a culturilor de primăvară”, susţin analiştii de la firma de consultanţă.

Îngrijorările cu privire la oferta de grâu pe termen scurt au fost agravate şi de riscul ca Rusia, cel mai mare exportator mondial, să oprească livrările în decurs de o lună precum şi de discuţiile privind exporturile limitate de grâu ale Franţei. Viceministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, a declarat vineri că Rusia va suspenda exporturile până la 1 iulie, după ce se va epuiza cota la export aprobată pentru trimestrul al doilea, lucru care ar urma să se întâmple undeva la mijlocul lunii mai.

De asemenea, Ucraina, un alt mare furnizor de grâu, este pregătită să interzică exporturile de grâu dacă vânzările vor depăşi limitele convenite cu traderii, a declarat săptămâna trecută adjunctul ministrului Agriculturii. Aceasta în condiţiile în care, în săptămâna 11-17 aprilie, exporturile de grâu ale Ucrainei au crescut cu aproape 50%.

Cotatia graului a crescut din cauza secetei! Ce se intampla cu porumbul si soia?In apr. 21, 2020

31

Cotaţiile futures la grâu în SUA şi Europa au crescut luni cu peste 2%, în condiţiile în care seceta din Europa şi apropierea interdicţiilor la export în Rusia au generat îngrijorări cu privire la situaţia ofertei, transmite Reuters, citat de Agerpres.ro.

În schimb, pe piaţa din SUA cotaţiile la porumb şi soia boabe au scăzut în contextul în care ieftinirea petrolului a atras atenţia asupra scăderii cererii de biocombustibili în perioada pandemiei de coronavirus. Luni seara, la bursa Euronext de la Paris, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna mai erau în creştere cu 2,6% până la 203,75 euro, fiind pentru prima dată după luna august 2018 când au depăşit pragul de 200 de euro.

Firma de consultanţă IKAR a anunţat că şi-a revizuit în mod semnificativ, în jos, estimările privind recolta de grâu a Rusiei din acest an, fapt care a alimentat îngrijorările cu privire la condiţiile secetoase din cea mai mare parte a Europei şi regiunea Mării Negre. Mai multe zone de pe continent au beneficiat de ploi începând de vineri, însă traderii aşteaptă să vadă dacă mai multe precipitaţii vor cădea în momentul în care culturile de grâu ajung în faza crucială de creştere din timpul primăverii. “Lipsa de precipitaţii în nordul Europei este un motiv de îngrijorare pentru că afectează randamentul culturilor de grâu de iarnă dar şi faza de încolţire a culturilor de primăvară”, susţin analiştii de la firma de consultanţă.

Îngrijorările cu privire la oferta de grâu pe termen scurt au fost agravate şi de riscul ca Rusia, cel mai mare exportator mondial, să oprească livrările în decurs de o lună precum şi de discuţiile privind exporturile limitate de grâu ale Franţei. Viceministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, a declarat vineri că Rusia va suspenda exporturile până la 1 iulie, după ce se va epuiza cota la export aprobată pentru trimestrul al doilea, lucru care ar urma să se întâmple undeva la mijlocul lunii mai.

De asemenea, Ucraina, un alt mare furnizor de grâu, este pregătită să interzică exporturile de grâu dacă vânzările vor depăşi limitele convenite cu traderii, a declarat săptămâna trecută adjunctul ministrului Agriculturii. Aceasta în condiţiile în care, în săptămâna 11-17 aprilie, exporturile de grâu ale Ucrainei au crescut cu aproape 50%.

În România, săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a declarat că trebuie realizate ‘urgent’ achiziţiile de grâu şi porumb pentru rezerva de stat, arătând că după ce vor fi asigurate cantităţile necesare, exporturile ar urma să fie reluate. “Sigur, se vor relua exporturile, dar întâi să ne asigurăm că avem în rezervele de stat cantităţile necesare. Iar aici va trebui să ne mişcăm

32

foarte repede”, a spus miercuri Orban în debutul şedinţei de guvern, citat de Agerpres.ro.

Pe 10 aprilie, Ludovic Orban declara că suspendarea, pe perioada stării de urgenţă, a exportului de cereale şi a altor produse agricole nu se aplică şi spre ţările din Uniunea Europeană.

Traderul de cereale East Grain din judeţul Cluj a avut venituri de 302 mil. lei în 2019, mai mici cu 5%, dar profitul a crescut aproape de zece ori Florentina Niţu 21.04.2020,

East Grain are un număr mediu de 17 angajaţi, iar din 2013 până în prezent nu a mai înregistrat o scădere a cifrei de afaceri

East Grain, trader de cereale controlat de mai mulţi antreprenori din România şi Ungaria, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 302 milioane de lei (64 mil. euro), în scădere cu 5% faţă de anul precedent, în timp ce profitul a crescut aproape de zece ori, de la 425.000 de lei, la 4,2 milioane de lei (907.000 euro), arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Traderul vândut anul trecut 340.000 de tone de cereale, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are în portofoliu atât cereale şi seminţe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiţă, soia), cât şi produse destinate fabricării nutreţurilor combinate (şroturi de soia, floarea-soarelui şi rapiţă, DDGS, tărâţe de grâu, făină furajeră etc.). East Grain are un număr mediu de 17 angajaţi, iar din 2013 până în prezent nu a mai înregistrat o scădere a cifrei de afaceri. Totuşi, anul trecut preţul cerealelor a fluctuat destul de mult, iar producţiile agricole au fost mai mici decât cele din 2018.

Fermierii au nevoie de un sistem de irigaţii bine pus la punct: Avem seminţe, îngrăşăminte, dar nu avem apă şi nu putem înfiinţa culturile de primăvară. „Suntem în situaţia în care 95% din culturile de toamnă, de grâu, orz, rapiţă, sunt compromise din cauza secetei.“ Florentina Niţu 22.04.2020,

În 2018, România a produs 30 de milioane de tone de cereale, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

În timp ce autorităţile se gândesc ce să facă cu producţia de cereale din 2019, pentru care au oprit exporturile în afara UE timp de câteva zile, dar şi ce vor face cu producţia de cereale din 2020 pentru a garanta siguranţa alimentară a ţării, fermierii se confruntă cu o secetă acută şi nu ştiu dacă îşi

33

mai pot salva culturile, deoarece „nu toate zonele sunt irigabile, apa nu vine la timp, iar echipamente necesare pentru udat nu există“.

„Avem seminţe, îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor, dar nu avem apă şi suntem într-o situaţie critică. Din august 2019 şi până acum am avut precipitaţii de 30-35 l/mp, cumulat. Culturile de păioase sunt într-o sta-re gravă. Am anunţat Ministerul Agriculturii despre această situaţie, am cerut apă pentru că nu putem să semănăm, dar statul face ce poate, când poa-te“, a spus Mihai Oancea, preşedintele cooperativei agricole Braicoop, for-mată din 55 de fermieri, care cultivă cereale şi plante oleaginoase pe o su-prafaţă de 13.000 de hectare în judeţul Brăila.

Nu putem „trata” seceta, dar putem ajuta culturile și diminua efectele secetei. Tehnologia ieftină care îți poate salva cultura!agrointeligenta.ro - 22 aprilie 2020

În perioada 18-20 aprilie erau așteptate precipitații. Cel puțin așa ne indicau mai multe prognoze. Din păcate acestea nu s-au mai concretizat, sau au fost modice, de 3-5 litri/mp. Avem deja, în functie de zonă, între 6 si 8 luni de secetă severă.

Cele mai afectate astăzi sunt culturile de cereale păioase. In județele Ialomița, Galați, Tulcea, Constanța sau Călărași zeci de mii de ha au dispărut. Pentru prima dată in ultimele decenii, grâul dispare primăvara, din cauza lipsei de apă. Culturile erbicidate in luna martie au fost primele afectate. Cele trei reprize de ger din perioada martie-aprilie, seceta și diferența mare de temperatură zi-noapte – toti acești factori au condus către distrugerea culturii în procent de 70%-100%.

Următoarea rundă prognozata de precipitații ar fi in perioada 1-5 mai, cu o probabilitate de 50%. Ce putem face? Ne abandonăm culturile? Renunțăm la investiția de până acum, de peste 1.500 de lei /ha? Ultimii ani au fost tot dificili si ne-au învățat ca merită să speri până la final. Merită să iți protejezi cultura, pentru a păstra cât mai mult din potentialul de producție. Vara anului 2018 ne-a invățat asta la cultura de porumb. Cine a sperat, a tratat cultura si a păstrat-o în condiții cât mai bune, a câștigat după precipitatiile record de la finalul lunii iunie.

34

Care ar fi soluțiile? Regăsiți mai jos patru variante, având un cost / ha de aproximativ 40- 60 de lei.

1. Dacă au fost aplicate ingrășăminte solide în perioada de secetă, acestea rămân indisponibile plantei. Soluția ar fi Nutrino Pro (https://agroest.ro/produse/nutrino-pro/ ), în doza de 2-4 litri/ha. Conține azot cu eliberare lentă 23%, MgO 2.6% si SO3 5%. Dar conține și patru biostimulatori, printre care cel mai valoros este acidul pidolic. În mediu de stres, acidul pidolic reduce acumularea de amoniac toxic, accelerează asimilarea azotului și sinteza aminoacizilor. Insă mai avem în compoziție si acidul poliglutamic care asigură sinteza proteinelor și creșterea. Recomandarea de aplicare pentru perioada de secetă ar fi un volum de solutie de 400 litri/ha, pentru a ajuta plantele.

2. Plyaminol (https://agroest.ro/produse/plyaminol/ )– aminoacizi liberi 30%, având în compoziție peste 20 de aminoacizi, produs organic cu rata de absorbție mare. Plyaminol este produsul antistres ideal, cu o doză de aplicare de doar 1.2-1.4 litri/ha, un cost mic, dar cu referințe foarte bune. Varianta ideală ar fi in amestec cu un fertilizant foliar cu un conținut de azot.

3. Estive (https://agroest.ro/produse/estive/ ) – este un regulator termic, de ultimă generație, care protejează cultura de secetă, de perioadele cu temperaturi extreme, de arsură. Prin compoziția sa, silicon policarboxilați, reduce considerabil evaporarea apei la nivel foliar, permițând insă transferul produselor fitosanitare si nutrientilor către plantă. Prin doza de 2 litri/ha, Estive îi oferă culturii cel puțin 10 zile de protecție la secetă în plus.

4. Groplan A Plus (https://agroest.ro/produse/groplan-a-plus/ ) – un biostimulator revoluționar, având în compoziție acid aspartic, triptofan, acid pidolic, di-metil sulfone si R100. Este un energizant pentru plante, eliminând efectele perioadelor de stres, în doza de 2-2.5 litri/ha.

Indiferent de variantă, veți reuși să prelungiti viața culturii cu 7-14 zile, in funcție de mixul de produse ales, sau de starea culturii de azi. Această perioadă se poate dovedi extrem de importantă pentru a avea precipitatii si pentru a salva cultura. Iar costul tehnologiei reprezinta sub 100 de kg de grau/ha! Toate detaliile le puteți găsi pe www.agroest.ro. Orice informații suplimentare și comenzi, rugăm să aceesați www.agroest.ro/echipa

Nicuşor Şerban: “Până acum e catastrofă! Pot să constat că nu s-a făcut nimic în afară de vorbe!” Marian MUŞAT, Nicoleta Dragomir  21 aprilie 2020 Aceasta este opinia cunoscutului fermier Nicușor Șerban, administratorul Agroserv Măriuța din comuna ialomiţeană Drăgoești și

35

președinte al Asociației Clubul Fermierilor Români, care solicită măsuri rapide de constatare a calamităţii!

“Eu nu văd nicio măsură până la ora asta de ieşire din criză! Mi-e greu să spun ce ar trebui să facă Ministerul Agriculturii, Guvernul României! Eu pot, doar, să constat că până acum nu a făcut nimic! În afară de vorbe, asta DA! Restul… nicio măsură concretă!”, a declarat pentru Revista Ferma crescătorul de vaci cu lapte care deţine o fermă cu 2.500 de animale din rasa Holstein (din care 1.000 de animale la muls) şi administrează 3.500 ha de teren agricol.  

Grâul compromis să fie însilozat pentru animale!“Prima problemă ar fi dacă să avem o hotărâre să vedem ce facem cu grâul care oricum e calamitat! Dacă nu se vor lua măsuri rapide de constatare a calamităţii şi lăsăm să se usuce de tot, o să-l pierdem şi din punct de vedere al furajului. La ora de faţă din grâul afectat - eu zic - că putem face un fân, un am putea face un siloz, l-am putea valorifica în hrana animalelor. Şanse să mai facă boabe în zona noastră, e clar! nu mai sunt! Dar nici nu-l putem să-l cosim, să-l facem siloz sau fân pentru că riscăm să nu primim despăgubiri, dacă Guvernul le va acorda! (Doamne Ajută!) Însă nu s-a constatat şi nici evaluat nimic până acuma. De aia vă spun că în afară de vorbe, restu-s poveşti!”, a susţinut agricultorul ialomiţean.

Dacă nu va ploua, porumbul se va usca de-atâta uscăciune!Nicuşor Şerban a cultivat cu grâu 900 de hectare, 700 de rapiţă şi 250 ha de lucernă.   “Grâul este din punctul meu de vedere terminat; s-a sfârşit povestea pentru anul ăsta cu producţia de boabe! La rapiţă, probabil, că vom face 1.000 kg la hectar, iar prima coasă de lucernă este la 50 la sută din potenţial. Am semănat şi 1.600 hectare cu porumb, a răsărit şi… atât! Dacă nu plouă în următoarele două săptămâni se va duce şi el! Dar să vedem ce facem cu furajele, că este secetă cruntă!”, şi-a exprimat îngrijorarea Nicuşor Şerban.

Preţul laptelui în scădereFermierul nu cultivă în acest sezon floarea-soarelui pentru că “fără neonicotinoide nu e cazul! Îi lăsăm pe albinari să vedem ce vor mânca ei în loc de floarea-soarelui, că era toxică, tratată cu neonicotinoide. O să fie flori de câmp acum netoxice!”, a comentat uşor sarcastic.   Agricultorul este nemulţumit de scăderea preţului la laptele de vacă vândut în afara contractului cu unităţile de procesare. Acesta a coborât spre 1,2 – 1,3 lei pe litru.

36

De asemenea, fabricile de prelucrare au scăzut preţurile de achiziţie spre nemulţumirea crescătorilor de animale!

Grâu compromis TOTAL şi în Vaslui. Fermierii aşteaptă autorităţile în teren!"Încă din 10 aprilie am depus la Primărie înştiinţarea cu privire la pierderile pe care le am din cauza secetei şi a îngheţului. Nu s-a luat nici o măsură pentru constatarea pagubelor. Am depus o nouă sesizare. Aş vrea să întorc grâul şi să apuc să semăn în următoarele zile, ca să mai profit de puţina rezervă de apă din sol pentru germinarea noilor seminţe. Dar nu pot să fac nimic până nu se constată calamitatea. Suntem legaţi de mâini şi de picioare. De ce nu se iau măsuri? E o situaţie de urgenţă!", ne spune şi fermierul Florin Platon din Muntenii de Jos, jud. Vaslui.

”Fermierii nu cred in cooperative…” Cum putem sa schimbam aceasta mentalitate? In apr. 22, 2020

În România sunt puține cooperative agricole sustenabile economic, în comparație cu numărul lor ”pe hârtie”. De cele mai multe ori, acestea întâmpină foarte multe greutăți încă de la înființare, iar dacă trec de această etapă, nu reușesc să devină relevante din punct de vedere economic. La această concluzie a ajuns Doru Popescu, director executiv Mabo Utilaje, în cadrul emisiunii ”Agricultura, o șansă pentru România”, la AGRO TV.

În opinia sa, în Oltenia, subiectul asocierii este unul tabu, iar fermierii nu cred în aceste forme, nu cred în cooperative. 

37

”În momentul în care zece sau cincizeci de fermieri se asociază și formează o cooperativă, au avantajul să negocieze un preț bun atât pentru vânzarea producției, cât și pentru achiziționarea de inputuri. Și pentru mine, ca dealer de utilaje și tehnologie agricolă, este mult mai ușor când vând. Atunci când o astfel de asociație îmi solicită și tractor și combină și remorcă și alte utilaje, pot oferi un preț mai bun. Pentru că pot negocia cu furnizorul și eu din altă poziție, vorbind de un număr mare de utilaje. Astfel se obține un preț mai mic. Fermierii trebuie să înțeleagă că odată ce folosesc tehnologie performantă, pot obține recolte uniforme și de aceeași calitate. Iar cel care vine și cumpără o cantitate mare din același loc, oferă și prețul cel mai bun. Am întâlnit un primar din Dolj, care vrea să adune toți fermierii din comună și să îi indemne să se asocieze. În opinia edilului este singura soluție prin care agricultorii pot face performanță” a afirmat Doru Popescu, director executiv Mabo Utilaje, pentru AGRO TV.

 În cadrul emisiunii, dealerul de utilaje agricole din inima Olteniei susține că o ”platformă tehnocrata de dezbateri ar fi binevenită, iar la ea să adere toți factorii angrenați în agricultură.

”Ne trebuie o platformă pe care AGRO TV o lansează. Ne trebuie un loc unde să ne strângem toți, atât reprezentanții companiilor de utilaje, de inputuri, cât și reprezentanții marilor și micilor fermieri. Fiecare să își spună punctul de vedere, să își spună problemele, și să găsim soluții pentru toți. Nu trebuie să găsim soluții doar pentru cei mari sau pentru cei cu teren sub 50 de hectare. Trebuie să găsim o rezolvare a problemelor pentru toți. Nu trebuie să mai aruncăm cu piatra în politicieni că nu au făcut mare lucru. Dacă nu au făcut nimic, haideți să ne strângem noi și să trimitem reprezentanți la Senat, la Guvern și să le spunem că noi suntem cei care trebuie să decidem. Ei sunt doar aleși. Politicienii trebuie să ne reprezinte pe noi și să ne ajute sa obținem ce ne dorim”, a declarat Doru Popescu, director executiv Mabo Utilaje.

Vă invităm să ne spuneți părerea dumneavoastră. Este sau nu asocierea o soluție pentru a face cu adevărat performanță în agricultură?

Studentii din Craiova le ofera gratuit producatorilor locali soiuri adaptate la schimbarile climatice In apr. 22, 2020

38

Studenţii Universităţii din Craiova au înfiinţat o seră la Staţiunea Didactică Banu Mărăcine cu scopul de a adapta diverse soiuri de plante la schimbările climatice şi de a crea soiuri hibride, pe care le oferă gratuit producătorilor locali, transmite AGERPRES.

Potrivit Universităţii din Craiova, grupul ţintă al acestui proiect îl reprezintă 50 de producători/agricultori înregistraţi la nivelul judeţului Dolj, care vor beneficia de produsele generate şi, în acelaşi timp, de sprijin şi îndrumare în procesul de producţie a soiurilor noi.

“Activitatea este parte din proiectul antreprenorial social GRENA – din cadrul CRAF (Centrul de Resurse şi Angajament Ford), beneficiind de sprijinul financiar al Ford Motor Company Fund, având ca parteneri Primăria Municipiului Craiova şi Universitatea din Craiova. Caracterul inovator al proiectului GRENA îl reprezintă faptul că va reuşi să întrunească, în cadrul aceleiaşi unităţi structurale şi funcţionale, elemente de teorie şi practică, urmărind un întreg proces de producţie. În acest sens, se vor lua în calcul următoarele elemente: identificarea nevoilor existente pe piaţa de consum, locală şi regională; preconizarea impactului asupra consumatorilor, a tipurilor/soiurilor de produse noi, hibrizate; studii teoretice şi practice de specialitate; sprijin şi îndrumare oferită celor interesaţi să-şi dezvolte propria reţea de producţie; producţia vegetală, în sine; programe de educaţie pentru sănătate etc.”, se arată într-un comunicat de presă al Universităţii din Craiova.

Un element inovator în cadrul proiectului GRENA, cu impact social, îl reprezintă iniţierea şi dezvoltarea, la nivelul comunităţii agricole a judeţului Dolj, a unei reţele de mici producători de producţie vegetală. În acest sens se vor identificarea şi selecta zece mici producători din Dolj care sunt interesaţi de dezvoltarea propriilor culturi de producţie vegetală, care vor beneficia gratuit de răsaduri, în funcţie de perioada anului şi tipologia soiurilor produse în sera GRENA. În acelaşi timp, producătorii care vor beneficia gratuit de răsaduri îşi vor asuma obligativitatea ca, la rândul lor, să ofere gratuit altor zece producători răsaduri obţinute din producţia GRENA.

39

“Tot ceea ce se va genera din seră şi prin cultura răsadurilor GRENA va purta denumirea GRENA. Proiectul GRENA – GREEN NATURE FOR HEALTHY LIFE are ca principal scop recondiţionarea potenţialului agricol al judeţului Dolj (producţie vegetală), dat fiind că în ultimii ani s-a înregistrat la nivelul regiunii, o reducere semnificativă atât a randamentelor medii, cât şi a producţiilor totale în raport cu producţiile vegetale. Toate activităţile organizate în cadrul GRENA sunt susţinute de studenţi şi absolvenţi ai Universităţii din Craiova, cu sprijinul consilierilor de proiect, în colaborare cu ingineri de profil din cadrul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ Craiova”, mai precizează Universitatea din Craiova.

Veste buna pentru apicultori! Cum vor avea loc verificarile?In apr. 22, 2020 Apicultorii care beneficiază de ajutoarele europene și de stat disponibile pentru apicultură vor fi scutiți de verificările în teren, în acest an! În contextul pandemiei de COVID-19 au fost făcute derogări pentru ca verificările în teren să fie suspendate.

Cu toate acestea, specialiștii din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pot efectua controale prin utilizarea altor metode, care nu presupune deplasarea la fața locului. Mai exact, se pot solicita fotografii sau se pot organiza apeluri video pentru a verifica respectarea măsurilor incluse în programul apicol.

Măsurile prevăzute în Programul naţional apicol 2020-2022 sunt monitorizate şi gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar controlul la faţa locului se realizează de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ). Decizia a fost luată la nivel european de către Comisia Europeană (CE). Potrivit Regulamenutului CE se fac derogări, pentru anul 2020, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1368 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele din sectorul apicol.

Programul Național Apicol (PNA), reprezintă o masură de sprijin a apicultorilor și a formelor asociative cu finanțare comună (România – U.E.) prin care apicultorii și formele asociative își pot deconta diverse cheltuieli pe care le fac în stupină, cât și cheltuieli legate de achiziția mijloacelor de transport și încărcare descărcare a stupilor în pastoral, pentru achiziția de echipament pentru procesarea cererii în vederea obținerii de faguri artificiali cât și echipament pentru ambalarea mierii.

40

Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Programul naţional apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale.

a) pentru anul 2020: 50.210.000 leib) pentru anul 2021: 50.232.000 leic) pentru anul 2022: 50.186.000 lei

ZF 15 minute cu un antreprenor. Ioan Biianu, proprietar al Glissando: Lucrăm zile întregi pentru a face tot felul de rapoarte cerute de instituţiile statului, nu e normal într-o perioadă de criză Miruna Diaconu 21.04.2020,

Ioan Biianu, proprietar al grupului de firme Glissando: Am momente în care am regretat că am continuat activitatea, poate era mai bine să închidem compania. Dacă munceşti, începi să fii agasat din toate direcţiile

♦ Grupul de companii Glissando, care activează în domeniul furnizării de inputuri pentru agricultură, a început să producă şi igienizante.

Instituţiile statului, prin intermediul funcţionarilor publici, trimit multor companii cereri de rapoarte pentru obţinerea diferitelor date. În ultimele două săptămâni, grupul de companii Glissando, care activează în domeniul furnizării de seminţe, pesticide şi îngrăşăminte, a primit o serie de cereri de rapoarte din partea instituţiilor de control, lucru anormal pentru o astfel de perioadă,  spune Ioan Biianu, proprietar al grupului de firme Glissando, în cadrul emisiunii de business ZF 15 minute cu un antreprenor.

„În ultimele două săptămâni, compania mea a fost asaltată de tot ceea ce înseamnă instituţii de stat. În fiecare zi trimit cel puţin două cereri cu situaţii pe care trebuie să le trimitem. Autorităţile şi-au trimis angajaţii acasă, care se gândesc la un formular pe care îl trimit la 100 de societăţi. Noi lucrăm zile întregi ca să facem nişte rapoarte, pe care probabil nu se va uita nimeni niciodată, fără nicio relevanţă. Am momente în care am regretat că am continuat activitatea, poate era mai bine să închidem compania. Dacă

41

munceşti, începi să fii agasat din toate direcţiile. Patru oameni au muncit două zile pentru un singur raport, nu este normal într-o perioadă de criză“, spune Ioan Biianu.

Fabrica de arome şi uleiuri esenţiale Aromatics din Făgăraş continuă producţia. „Dacă piaţa românească o să dezvolte mai mult consumul intern propriu, atunci şi noi o să creştem“Georgiana Mihalache 21.04.2020,

Aromatics, o companie înfiinţată în 1994 în Făgăraş, produce arome pentru industria băuturilor răcoritoare şi cea alimentară

♦ Aromatics are o fabrică în Făgăraş, iar aromele ajung la cele mai mari companii de băuturi răcoritoare, dulciuri, îngheţată, suplimente alimentare, patiserie.

Ioan Burzo, fondatorul şi unul dintre acţionarii Aromatics, o companie care produce arome folosite ulterior în industrii precum cea alimentară sau a băuturilor răcoritoare, spune că are dificultăţi la aprovizionarea cu materii prime ca urmare a pandemiei de coronavirus, însă fabrica din Făgăraş continuă să funcţioneze.

„Este complicată aprovizionarea şi expedierea de materii prime, furnizorii sunt din ţări dezvoltate, Germania, Spania, Italia. Noi folosim sute de ingrediente, unele sunt deficitare la nivel global, iar preţurile au explodat. Oamenii conştientizează că nu putem opri producţia. Dacă piaţa românească o să se dezvolte mai mult, consumul intern propriu, atunci şi noi o să creştem“, a spus Ioan Burzo, fondatorul companiei şi unul dintre acţionari.

MĂ DOARE SUFLETUL CĂ RENUNȚ LA 40 DE VACI, VIAȚA E NEDREAPTĂ!Agroinfo: 22 aprilie 2020 - NECAZ MARE. Mă doare sufletul că sunt obligată să renunț la cele 40 de vaci, dar, uneori, viața e nedreaptă. Nu oricine poate să facă așa ceva, spune cu tristețe Vasilica Caloianu din Insula Mare a Brăilei. Este nevoită să renunțe la toată ferma, 40 de vaci rasa Holstein, purtătoare de sprijin cuplat zootehnic, cu certificate de origine. Necazul a lovit fulgerător și acum nu are altă soluție.

42

Soțul meu a decedat fulgerător. Ce pot face eu, o femeie care nu știe nimic despre creșterea animalelor? El făcea totul. De 5 ani de zile s-a chinuit să ajungă la această performanță. Dar uneori viața nu este dreaptă. Mă doare sufletul că sunt obligată să fac asta. Nu oricine poate să facă așa ceva, spune necăjită Vasilica Caloianu.

Crescătorul de vaci Ionel Caloianu din Insula Mare a Brăilei, soțul Vasilicăi, a decedat, în urmă cu două săptămâni, la vârsta de doar 46 de ani. Tragedia a lovit în plin familia crescătorului. Era un fermier pasionat, mereu în căutarea performanței. Soția lui, Vasilica, s-a văzut dintr-o dată singură cu o fermă de 40 de vaci.

AGROINFO încearcă să-i dea o mână de ajutor soției crescătorului, facem cunoscut acest necaz, ca să se găsească un crescător adevărat de animale care să preia cele 40 de vaci. Animalele beneficiază de una dintre cele mai mari subvenții din zootehnie, sprijinul cuplat. Pentru anul trecut, cuantumul SCZ pentru vaci de lapte a fost de 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal.

Ferma de vaci este în Insula Mare a Brăilei, aproape de Blasova. Vacile sunt înscrise în controlul oficial al producțiilor de lapte, sunt purtătoare de subvenție, SCZ. Doamna le vinde pentru că soțul dânsei a decedat din cauza unui infarct. Mare păcat, mare nenorocire. Vă dați seama că pentru dânsa e foarte greu și au decis în familie să vândă vacile. Doamna a dat numărul meu de telefon pentru că pot să ofer toate detaliile despre cele 40 de vaci, de la preț până la producție de lapte.

Prețul pentru o văcuță începe de la 1.000 de euro. Vacile beneficiază în continuare de sprijinul cuplat pentru că e un caz special (forța majoră, decesul fermierului n.r.) că altfel nu se putea să beneficieze de la APIA de bani dacă nu era la mijloc forța majoră. Vacile vor trece de pe o exploatație agricolă pe alta, dar fiind dată această situație specială, cel care va cumpăra vacile va putea să primească subvențiile pe ele în noiembrie. Crescătorul nu a apucat să depună cererea unică la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Vacile sunt toate însămânțate artificial, avem vaci în lactație, care sunt fătate recent, iar în două-trei luni vor veni și altele la fătare. Sunt vaci tinere. Crescătorul făcea însămânțări artificiale și căuta mereu să-și îmbunătățească efectivul, a păstrat doar vacile bune, competente care dau o producție de lapte foarte bună. Cantitatea de lapte se poate lua și de la procesator, un act că s-a predat laptele și acolo este exact adevărul. Noi avem buletine care sunt atașate la fermă la fiecare control, cu ce cantități au fost, cu ce procent de grăsime.

43

Văcuțele au certificate de origine, sunt înscrise în registrul genealogic al rasei. Crescătorul Ionel Caloianu a căutat să obțină produși de calitate, să facă ceva bun, mereu se mândrea cu ce obținea. A fost pasiune, se ocupa cu plăcere de fermă și abia aștepta să meargă mai departe, dar soarta nu i-a mai permis asta. E foarte dureros. Nimeni nu se aștepta la așa lovitură.

Cu furajele pentru vaci nu se pune problema. La criza care este, în fermă mai sunt furaje pentru încă doi ani. Soția crescătorului însă nu se poate ocupa de animale. Are o fată, dar fata are alte rosturi, poate dacă ar fi avut un băiat, ar fi preluat ferma, a povestit Radu Ștergărel, cel care se ocupă de controlul oficial al producțiilor (COP) pentru ferma de vaci din Insula Mare a Brăilei., în exclusivitatea pentru AGROINFO.

Soția fermierului nu ar vrea să le vândă la bucată, vrea să vândă tot efectivul, toată ferma. Pentru toți cei care sunt interesați de preluarea celor 40 de vaci, numărul de telefon unde se pot obține informații este 0766469800.

Cultura minune! Poate aduce fermierilor un profit de patru ori mai

mare decat investitia In apr. 22, 2020 În timp ce mulți români lucrează din greu pe câmpurile Germaniei, la culturile de sparanghel, aceasta poate deveni o afacere de succes în România. Cu un gust fantastic, efecte nemaipomenite asupra sănătăţii, sparanghelul a cunoscut o creştere puternică în România în ultimii ani.

44

O plantă de sparanghel poate produce timp de 15 ani sau chiar mai mult, aceasta asigurând un venit constant. Din punct de vedere financiar, cultura de sparanghel nu necesită eforturi mari. Pentru o investiţie de 25.000 de euro într-o plantaţie de un hectar, după patru ani, timp în care planta ajunge la productivitatea maximă, profitul poate ajunge la circa 100.000 de euro cu o recoltă de cel puţin 10 tone la hectar, scrie Ziarul Financiar. 

În România această cultură de nișă este în creștere. În prezent, o legătură de 300 de grame de sparanghel ajunge la 15 lei, în timp ce în Italia preţul este dublu, aproape 30 de lei, potrivit zf.ro. Are o mulțime de proprietăți benefice pentru sănătate, iar o afacere care să aiba în prim plan o cultură de sparanghel poate avea un profit uriaș.

O cultura de sparanghel, numită și „aurul alb” la germani, nu este nici foarte greu de întreținut deoarece planta nu este pretențioasă. În fiecare primăvară se discuieste terenul și se fac biloane. Pentru sparanghelul verde se fac biloane mai mici, decât in cazul celui alb. Bilioanele se pot face cu sapa sau cu motosapa, care adună pământul și, printre rânduri cu ajutorul unei freze, se elimină buruienile. Prinderea sparanghelului se poate face din mai multe sortimente de semințe sau chiar din rădăcină.

 Fermierii trebuie să țină cont de câteva lucruri pentru cultura de sparanghel:

 Solul: sparanghelul prefera solurile usoare, nisipoase sau semi nisipoase, bine drenate. Temperatura: planta de sparanghel este o specie rezistenta la fluctuatii de temperatura, suportand cu bine chiar si iernile reci. Apa: nu suporta umezeala, se va uda moderat doar in caz de necesitate. Lumina: daca se cultiva ca sparanghel verde nevoia de lumina este ridicata, de preferat terenuri cu expozitie sudica; sparanghelul alb trebuie ferit de lumina solara pentru a nu se inverzi. Una din amenințările acestei culturi este gândacul sparaghelului, care poate ajunge să mănânce plantele. Pentru a nu folosi erbicide este nevoie sa îl înlături manual, zilnic. Cu toate acestea, sparanghelul se dovedește a fi o plantă rezistentă și nu are dăunători foarte mulți. Consumul de sparanghel în Romania a crescut foarte mult în ultima perioadă, majoritatea producției provenind din import. Astfel, această cultură poate deveni o afacere de succes, piața de desfacere fiind ușor accesibilă și foarte avantajoasa din punct de vedere financiar. 

45

46

De ce nu este sparanghelul cultivat de fermierii romani? Experimentul unei universitati din tara noastra Aprilie 22, 2020

Cu toate ca Romania are o clima potrivita si soluri suficient de fertile pentru cultivarea sparanghelului, aceasta cultura nu este foarte raspandita pe teritoriul tarii noastre. Exista foarte putini fermieri romani care au luat decizia de a cultiva aceasta planta, insa cei care au incercat se bucura de rezultate multumitoare.

Unii dintre cultivatorii de sparanghel din tara noastra sunt cercetatorii de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj, care au decis sa cultive, ca un experiment, sparanghel, si care s-au bucurat de rezultate surprinzatoare.

Potrivit cercetatorilor din cadrul universitatii, sparanghelul este o planta care se dezvolta rapid, iar dupa doar trei ani, cantitatea recoltata va fi una industriala.

„Cei care doresc sa isi infiinteze aceste culturi pot sa isi faca pepiniera lor proprie. Aproximativ dupa trei ani de zile se poate recolta, vorbim de cantitati industriale. Asteptam sa se dezvolte si vom mari treptat cultura de sparanghel si vom incerca sa punem direct in camp pentru ca aceasta mica cultura este infiintata intr-o sera rece”, spune Ioana Moldovan, asistent cercetare USAMV Cluj.

Motivele pentru care sparanghelul nu este cultivat in Romania

Sparanghelul este foarte putin cultivat la noi in tara pentru ca oamenii nu sunt familiarizati cu aceasta specie, spun specialistii. In plus, costurile de productie sunt mari.

„Nu este o cultura traditionala romaneasca pe care sa o cunoastem foarte bine sa o apreciem in mod deosebit. E o cultura care merge la peste 20.000 de euro pe hectar, este o investitie consistenta, dar e vorba si de investitia in tehnica aferenta pe care nu o ai la indemana . E vorba de o tehnologie care presupune o investitie de sute de mii de euro la nivelul unei gospodarii de

47

unul sau doua hectare, nu se justifica o astfel de investitie pentru o tara care nu are traditie”, declara Avram Fitiu, profesor USAMV Cluj.

Pretul unei legaturi de sparanghel, in supermarketurile din Romania este de 14 lei, in timp ce in tarile din vestul Europei, pretul aceeasi cantitati poate ajunge chiar si la 5 euro.

Un exemplu de succes este cel al fermierului Dan Cristea, care a reusit sa infiinteze o cultura de sparanghel pe o suprafata de 7.500 de metri patrati si care obtine anual productii de 400-500 kg.

OLT: Doar 500 de cultivatori s-au înscris până acum în Programul Tomata! Marian MUŞAT : 22 aprilie 2020 - La o lună de la aprobarea în şedinţa de Guvern a Hotărârii privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2020, doar 500 de legumicultori olteni și-au depus cereri pentru a primi subvenţia.

Majoritatea celor care au depus cereri sunt din bazinele legumicole: Izbiceni, Giuvărăști, Tia Mare, Gârcov, Grădinari, Pleșoiu.  Suprinzător este faptul că, deşi nu s-a încheiat perioada de depunere a dosarelor, numărul legumicultorilor este destul de mic, în condițiile în care în ultimii doi ani judeţul Olt a ocupat locuri fruntașe pe ţară la acest program.

Programul Tomata ar putea fi prelungit!“În principal, cauzele sunt condițiile meteo nefavorabile; temperaturile au coborât foarte mult, au înghețat culturile în solarii, iar unii cultivatori au fost nevoiţi să replanteze. În plus, Programul Tomata s-a deschis mult mai târziu decât în anii precedenţi. O altă cauză este lipsa registrelor agricole noi; doar o parte din primării le-au achiziţionat de la Imprimeria Naţională; normal ar fi fost să aibă registrul agricol electronic. Apoi, instituirea situaţiei de urgenţă a făcut ca autorităţile locale să nu lucreze la capacitate şi cu întregul aparat administrativ.

De asemenea, inspectorii Direcţiei Agricole nu au început controalele în teren pentru că producătorii agricoli nu au tomatele pe rod. Întârzierea poate fi pusă şi pe seama faptului că la Ministerul Agriculturii se lucrează la modificarea schemei de ajutor de minimis, în sensul prelungirii până prin luna iulie”, ne-a declarat Ion Păunel, fermier din Pleşoiu, liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.  

48

Potrivit lui Ion Păunel, până la 15 mai, data limită de depunerii a cererii de înscriere în program și documentele aferente, în jur de 3.500-4.000 de legumicultori vor accesaSchema de ajutor de minimis în valoare de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.În 2019, mai bine de 6.000 de fermieri din judeţul Olt au solicitat înscrierea în Programul Tomata.

Piaţa îi cere! Cum şi când producem mieii grei? Ioan Pădeanu: 22 aprilie 2020 - Prognozele pe termen mediu estimează că se conturează o creştere importantă a consumului de carne de calitate provenită de la mieii grei. Atunci ce mai aşteptăm?!

Avem efective de oi mame şi crescători, tot mai puţini, dar pasionaţi şi dornici să facă afaceri profitabile cu consum mai redus de forţă de muncă. Trebuie doar să perfecţionăm şi să aplicăm tehnologiile de îngrăşare a mieilor grei, care pot să aducă cea mai ridicată rată de profit. Totodată, trebuie să producem mieii grei atunci când cererea este cea mai mare, adică în perioada estivală pentru piaţa vestică şi în perioada de toamnă-iarnă pentru piaţa arabă. Valoarea nutritivă şi calitatea gustativă a cărnii de ovine este determinată de compoziţia chimică, în special conţinutul în aminoacizi esenţiali pe care fiinţa umană nu îi poate sintetiza, în vitamine, săruri minerale şi acizi graşi nesaturaţi de tipul omega 3 şi omega 6. Carnea de tineret ovin îngrăşat, datorită proporţiilor optime între aceste substanţe componente şi a digestibilităţii ridicate, prezintă însuşiri dietetice superioare, fiind extrem de apreciată de consumatorii din vestul Europei şi din ţările arabe.În numărul trecut (252/2020) al revistei Ferma, am arătat tehnologia de hrănire suplimentară a mieilor sugari până la înţărcare, iar acum doresc să tratez câteva variante practice pentru obţinerea mieilor grei.Oierii care practică mulsul oilor, de regulă, înţarcă mieii între 1,5 şi 2,5 luni de la fătare, în funcţie de data Sărbătorilor de Paşti. Alţii lasă mieii să sugă la oile mame şi în perioada de păşunat, până în lunile iulie-august.Apare firesc întrebarea: Ce variante trebuie să folosim ca să producem mieii grei?Pentru a obţine aceşti miei, de la început şi pe toată durata sezonului estival (mai-septembrie) este nevoie să avem fătări eşalonate în lunile ianuarie şi februarie, oile mame să producă suficient lapte pentru miei (0,8-1,2 l/zi) şi de la 10-14 zile după fătare să aplicăm furajarea suplimentară a mieilor în mielare.

49

Ce trebuie să faci ca să ai fătări timpurii?Ca să avem fătări în luna ianuarie, trebuie să organizăm campania de monte în luna august. Este oare posibil?În zona de şes, în această lună, din cauza temperaturilor ridicate, oile }urcană manifestă călduri în procent scăzut (20-30%) cu fecunditate redusă. Dar oierii care întreţin oile în zona montană, unde temperaturile sunt moderate, au rezultate mulţumitoare.În data de 21 ianuarie a.c., am vizitat o fermă nouă, în judeţul Caraş-Severin, la Slatina Timiş, a crescătorului Martin Suciu, care respectă normele europene de bunăstare. La acea dată, 60% dintre oile }urcane erau fătate şi împărţite în grupe de oi cu un miel şi oi cu doi miei. Fiecare grupă avea mielar (şcoala mieilor) cu fân de otavă de bună calitate şi granule la discreţie pentru mieii cruzi. Crescătorul a precizat că oile mame au fost întreţinute în zona montană a Semenicului în vara anului 2019 şi a introdus berbecii în turmă, bine pregătiţi pentru reproducţie, la începutul lunii august. Deci se poate!

Cum obţii produşi de circa 40 kg?Oierul mai spunea că doreşte, în circa 150 zile, adică la sfârşitul lunii mai şi în luna iunie, să producă mieii grei pentru piaţa externă. În acest sens, după înţărcarea mieilor, berbecuţii şi o parte din mieluţele necorespunzătoare pentru prăsilă se vor întreţine în saivan cu granule şi fibroase la discreţie, pentru a realiza un spor mediu de 220-240 g/zi. Este un exemplu real şi demn de urmat. Aplicând această variantă tehnologică, poate ajunge uşor să producă devreme miei grei de 38-40 kg (150 zi x 0,23 kg/zi â 34,5 kg + 4

50

kg/greutate la fătare â total 38,5 kg).Obiectivele principale ale oierilor care doresc să producă mieii grei sunt realizarea unui spor mediu zilnic mare cu un consum specific de furaje cât mai mic per kilogram spor greutate vie.Principalii factori care influenţează viteza de creştere a mieilor sunt: starea de sănătate, individualitatea, sexul, vârsta, greutatea la naştere, tipul de fătare (simplă sau multiplă), cantitatea de lapte consumată de miel, hrănirea suplimentară, consumul de apă, sistemul de creştere (extensiv, semiintensiv şi intensiv), temperatura, umiditatea etc. Aceşti factori vor fi trataţi detaliat într-un viitor număr al revistei.

Patru variante tehnologice. Care este cea mai eficientă?Variantele tehnologice pentru care pot opta oierii pentru a obţine mieii grei sunt:1. Înţărcarea tardivă a mieilor obişnuiţi cu furajarea suplimentară şi îngrăşarea lor în adăpost (V1);2. Separarea mieilor în saivan şi întreţinerea oilor (V2) pe durata zilei la păşune şi noaptea cu mieii în saivan;3. Întreţinerea mieilor la păşune cu oile mame şi furajarea suplimentară la saivan (V3);4. Înţărcarea tardivă a mieilor obişnuiţi cu furajarea suplimentară şi întreţinerea lor numai la păşune (V4).Dintre aceste patru variante, cele mai bune rezultate s-au obţinut prin aplicarea variantelor (V1) şi V2, care limitează mişcarea şi se obţine cel mai redus consum specific.Adăpostul destinat pentru îngrăşarea, finisarea mieilor trebuie să respecte normele de bunăstare (temperatura 12-25oC, umiditatea relativă (UR) a aerului - 75-80%, volum 3-5 mc/miel).După înţărcarea mieilor, la vârsta de 2,5-3 luni, când deja sunt obişnuiţi să consume concentrate şi fân, miei destinaţi pentru îngrăşare (berbecuţi şi mieluţe reformă) se lotizează în boxe, câte 50-100, în funcţie de dezvoltare (V1). În fiecare boxă se pune în buncărul pentru furaje concentrate şi o iesle grătar prevăzută cu jgheab pentru colectarea frunzelor de fân sau un jgheab circular pentru baloţi mari. Cele mai bune rezultate s-au obţinut când furajele fibroase (fân, paie) au fost tocate la 2-3 mm. Apa potabilă se asigură prin jgheaburi longitudinale cu nivel constant. Înălţimea adăpătorilor se corectează periodic ca să fie la nivelul spinării mieilor, pentru a evita defecarea în apă, ce ar provoca toate consecinţele nedorite.Suprafaţa unei boxe se stabileşte în funcţie de numărul şi greutatea mieilor. În prima perioadă de îngrăşat se asigură 0,5 mp pe miel, iar spre sfârşit 0,7-0,8 mp/miel. Pentru a asigura un confort sporit, zilnic, aşternutul se primeneşte cu 0,3-0,4 kg/mp de paie uscate şi fără a fi mucegăite.

51

Cea mai bună viteză de creştereFrecvent am asistat la discuţii aprinse între crescătorii de oi cu privire la modul de administrare a concentratelor. Unii susţin că le administrează la discreţie numai porumb boabe şi fân, alţii că dau amestec de cereale (porumb, orz, grâu, secară etc.) nemăcinate sau măcinate şi fân, iar unii, cam puţini, granule şi fibroase.Categoric, cea mai bună viteză de creştere se obţine când se administrează mieilor la îngrăşat granule specifice vârstei şi greutăţii corporale.La începutul perioadei de îngrăşare aceste granule trebuie să conţină 16-17% proteină brută şi apoi 14-15% PB.Reţeta compoziţiei granulelor este realizată de specialişti în nutriţie care combină cerealele măcinate la 2-3 mm cu surse de proteină, vitamine şi minerale. Unii miei consumă cantităţi mari de concentrate şi, ca o consecinţă, apar calculi renali care blochează rinichii şi animalele nu mai urinează. Această boală cu efect letal, numită urolitiază, se poate preveni prin includerea în granule a clorurii de amoniu.Pentru mieii care la înţărcare realizează 20-22 kg şi se îngraşă în adăpost, se consumă, de regulă, 4-5 kg granule/kg spor, revenind pe întreaga perioadă de îngrăşare cu consum de 80-100 kg granule pe miel cu o greutate finală de 38-43 kg la începutul lunii iunie.Producerea eşalonată a mieilor grei începând cu a doua jumătate a lunii mai este, în prezent, o mare oportunitate pentru oierii români.

„CIUMA” CARE A DESTABILIZAT FINANCIAR FERMELE DE OVINEDacă în urmă cu un an, mieii valorau 7 lei/kg în viu şi cererea era aproape inexistentă, în acest sezon preţul este dublu şi comercianţii se bat pe marfa din stânele româneşti. E un paradox greu de explicat. “Comercianţii fluctuează preţurile cum vor ei. Ar trebuie să avem o unitate între noi în care să spunem: «Măi oameni buni, de aici în jos preţul mielului nostru nu poate coborî». Acum, preţul l-a adus intrarea în piaţă a două ţări: Arabia Saudită şi Emiratele Arabe, pentru care e normal să ne trimită tot felul de ONG-uri să ne încurce (vezi protestele împotriva transportului de ovine vii - n.r.),

52

deoarece am intrat în Piaţa Golfului. (...) Am intrat în jocul acesta să vedem ce se întâmplă cu pieţele de la apariţia limbii albastre (2014 - n.r.). Până atunci n-a fost problemă: aveam mult, mult vindeam. Vindeam pe tot parcursul anului. De-atunci încoace parcă a venit ciuma în curţile noastre şi noi n-am mai vândut animale până în 2019. Înainte doar ne-am scăpat de ele, nu le-am vândut”, a declarat Nicolae Cioranu, preşedintele Federaţiei Romovis, la Forumul asociaţiilor responsabile cu Registrele de Rasă pentru speciile ovine şi caprine, de la Sibiu. (O.F.) Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

BASF inițiază programul „Mulțumim Fermierilor”, menit să promoveze micii producători locali din România 22 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară

Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.  

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local. 

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți. Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

53

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook. Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România. ”Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.”

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra

54

un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează – pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.Despre BASFÎn cadrul BASF, dezvoltăm chimia viitorului. Noi îmbinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cei aproximativ 117.000 de angajați ai grupului BASF lucrează pentru a contribui la succesul clienților noștri în aproape toate sectoarele și aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în şase segmente: Produse Chimice, Materiale, Soluţii Industriale, Tehnologia Suprafeţelor, Nutriţie şi Îngrijire şi Soluţii pentru Agricultură. BASF a generat o cifră de afaceri de aproximativ 59 mld. € în 2019. Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursa din Frankfurt (BAS) şi ca American Depositary Receipts (BASFY) în SUA . Puteţi afla mai multe informaţii, accesând www.basf.com.POLYVERSUM este autorizat şi pentru utilizarea în agricultura organică 22 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

POLYVERSUM este produsul care parazitează prin hidroliză enzimatică fungii fitopatogeni din peste 20 de genuri și, în plus, este autorizat şi pentru utilizarea în agricultura organică.

Specialiștii ALCEDO recomandă biofungicidul POLYVERSUM pentru a combate Fuzarioza (Fusarium spp.) din culturile de grâu și orz, dar şi Putregaiul negru /fomoza (Phoma lingam) și putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) din cultura de rapiță.

55

POLYVERSUM (Pythium oligandrum M1, 1×106 oospori/g produs) este un produs natural care nu poluează chimic și nu induce rezistență plantelor împotriva bolilor provocate de fungi. De asemenea, ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă. Intervalul de pauză până la recoltare este de 0 zile și supradozarea este imposibilă! Nu prezintă limitări în aplicare, nu lasă reziduuri și este sigur pentru utilizatori.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. Damian Mereu a dus businessul Croco din Oneşti la afaceri de 170 mil. lei în 2019. Biscuiţii Croco ajung, conform ultimelor date, în peste 30 de ţări Mădălina Panaete 21.04.2020,

Croco, producător de biscuiţi controlat de antreprenorul Damian Mereu, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 170 mil. lei (35,8 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Astfel, businessul din Oneşti (jud. Bacău) cunoaşte cel mai înalt nivel al businessului din istoria sa de peste 25 de ani. De altfel, în ultimii 15 ani compania a avut an de an majorare a businessului, fiind una dintre companiile antreprenoriale româneşti care au crescut şi în perioada crizei din 2009. Profitul net al companiei s-a ridicat la 35,3 mil. lei, în creştere cu 6% faţa de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Damian Mereu a pus bazele businessului din producţie în urmă cu mai bine de două decenii, după ce anterior avea câteva magazine de dimensiuni mici.

Covid-19: CLITRAVI solicită sprijin pentru procesatorii europeni de carne  meatmilk  22 aprilie 2020Organismul comercial care reprezinta procesatorii de carne din UE a solicitat sprijin și recunoaștere pentru activitatea depusă de sector, cu scopul de menținere a securității alimentației cetățenilor europeni în timpul pandemiei coronavirusului.În acest sens, Centrul de legătură pentru industria de prelucrare a cărnii din UE (CLITRAVI) a subliniat gravitatea situației coronavirusului și impactul pe care l-a avut asupra unei industrii de prelucrare a cărnii deja sub presiune.

56

Pe lângă câteva dintre principalele efecte ale situației coronavirusului, cum ar fi scăderea vânzărilor către sectorul serviciilor alimentare, siguranța și motivația la locul de muncă și presiunile puse la liberă circulație a mărfurilor și serviciilor, CLITRAVI a cerut, de asemenea, măsuri pentru a ajuta recuperarea procesatorilor, în sens economic.

CLITRAVI a subliniat importanța menținerii pieței unice, descriind-o drept ”o condiție prealabilă pentru atenuarea crizei și accelerarea recuperării odată ce va fi cuprins focarul. Solicităm să oprim cu fermitate fragmentarea pieței interne și denaturarea concurenței cauzate de guvernele naționale (exemplu: etichetarea originii, scheme FOP) și să mergem mai departe cu rezoluția și determinarea spre armonizare.”

CLITRAVI a solicitat, de asemenea, o strategie de la fermă la furculiță și a sugerat Comisiei Europene să sprijine repornirea sectorului alimentar.

De asemenea, a solicitat recunoașterea sectorului de prelucrare a cărnii din lanțul de aprovizionare. În timp ce principalele mesaje transmise de autoritățile publice subliniază rolul fermierilor și al vânzătorilor cu amănuntul, nu există cunoștințe despre eforturile depuse de procesatori. Ne îndeamnă la creșterea gradului de conștientizare asupra rolului procesatorilor în menținerea eficienței lanțului de aprovizionare cu alimente, fără lipsuri semnificative care ar putea avea consecințe dramatice pentru cetățeni”, se arată în mesajul transmis Comisiei Europene și citat de GlobalMeatNews.

ABN-AMRO: În era Covid-19, consumul a scăzut cu 22 %  meatmilk  22 aprilie 2020

ABN-AMRO a dat publicității ultimul raport privind nivelul consumului în Uniunea Europeană, concluziile nefiind deloc mulțumitoare.

PIB-ul european se prăbușește

Potrivit analiștilor olandezi, după cum este descris în scenariul de bază publicat în raportul remis redacției Meat.Milk, este de așteptat ca produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene să se contracteze cu aproximativ 4%. Principalul catalizator al acestei recesiuni este scăderea accentuată a

57

consumului privat, care reprezintă aproximativ 45% din produsul intern brut total (PIB).

Cheltuielile consumatorilor scad brusc și nu este o surpriză. Sute de magazine și unități de ospitalitate au fost obligate să se închidă, iar călătoriile și excursiile turistice sunt în afara agendei. Pentru a măsura scăderea exactă a cheltuielilor consumatorilor, am utilizat date interne de tranzacții în timp real și un set de date CBS, pentru a estima impactul direct al coronavirusului asupra cheltuielilor.

Presupunerea este că blocarea autoimpusă va dura două luni (între 12 martie și 12 mai) înainte de a fi eliminată treptat. Din cauza blocajului de două luni, consumul va scădea  cu 4,75%, în fiecare trimestru din 2020, odată cu ridicarea pas cu pas a măsurilor, cu o reducere suplimentară de 0,25%.

Prin urmare, în acest scenariu, consumul va scădea la o rată fără precedent de aproximativ 5% y-o-y. Pentru comparație, declinul în punctul scăzut al crizei financiare din 2009 a fost de aproximativ 2%.

Weekendul de Paște spune povestea blocajului: consum cu 22% mai mic

Weekendul de Paște, de obicei un moment pentru excursii de o zi, mâncare și adunări de familie, a căzut chiar la mijlocul perioadei de închidere. Acest lucru este clar reflectat în cifre. În acest an, consumul în weekendul de Paște a fost cu 22% mai mic decât anul trecut.

Cea mai mare scădere a avut loc în următoarele categorii de cheltuieli: sănătate (-80%), alte bunuri (-90%) și casă, grădină și interior (-60%). Scăderea categoriei de sănătate este remarcabilă, având în vedere că tocmai această categorie s-a bucurat de o creștere relativ puternică a cheltuielilor în perioada de blocare.

În mod evident, consumatorii au cheltuit mai puțin pentru îngrijirea personală, deoarece stăteau acasă în weekendul de Paște. O altă categorie care a asistat la o scădere severă a fost „alte bunuri”, cu magazinele deosebit de puternice în comparație cu anul trecut. În perioada de pregătire a Paștelor, marile magazine fac, de obicei, un comerț cu roade și articole de cofetărie. În acest an, însă, majoritatea marilor magazine au fost închise, astfel că aceste venituri s-au evaporat total, ceea ce a provocat o scădere accentuată a „altor bunuri”.

Blocarea acaparează mentalitatea consumatorilor

Datele noastre arată că cheltuielile consumatorilor au scăzut cu o medie de aproximativ 13% în fiecare an de când guvernul și-a prezentat măsurile la 12

58

martie. Această medie omite ziua de „cumpărare a panicii” din 13 martie. Mai multe tendințe interesante apar din datele privind cheltuielile consumatorilor.

Supermarketurile și magazinele locale de specialitate au încasat șocuri

Când a izbucnit criza pentru prima dată, consumatorii au cheltuit mult mai mult pentru mâncare și băutură, dar creșterea cheltuielilor totale cu alimente s-a aplatizat în ultimele săptămâni.

Acestea fiind spuse, cheltuielile cu alimente zilnice vor rămâne mai mari din punct de vedere structural, atâta timp cât unitățile de ospitalitate sunt închise și oamenii lucrează mai ales de acasă. În plus, consumatorii cheltuiesc mai mult în magazine alimentare specializate.

Munca forțată la domiciliu lasă probabil oamenilor mai mult timp să facă cumpărături la aceste magazine.

De la offline la online

Vedem o schimbare clară de la offline la online: produsele și serviciile pe care consumatorii le-au achiziționat fizic sunt acum achiziționate parțial online. De fapt, această tendință s-a accelerat în ultimele săptămâni – probabil pentru că retailerii și consumatorii care au fost anterior mai puțin activi online apelează acum la ambele platforme digitale.

În săptămânile trecute comenzile online plasate la restaurante s-au dublat față de 2019. Această creștere nu face însă în niciun fel scăderea (-74%) a cheltuielilor în unitățile tradiționale de ospitalitate. Piața meselor livrate la domiciliu este mult mai mică decât piața totală din afara casei. Piața livrărilor de masă valorează aproximativ 1,7 miliarde EUR, în timp ce piața din afara caselor reprezintă 19 miliarde EUR.

Diferența dintre cheltuielile de weekend și cele din zilele de muncă dispare

Există o scădere marcată a consumului de weekend față de 2019. Consumul mediu în weekendurile din 21 martie, 28 martie și 4 aprilie a fost cu 30% mai mic decât în weekendurile comparabile ale anului trecut. În perioada de blocare, nu există aproape nici o diferență între zilele lucrătoare și week-end.

Motivul principal este că cheltuielile în baruri și restaurante tind să fie concentrate în weekend. Acum că multe dintre aceste unități sunt închise, numărul tranzacțiilor s-a redus în mod evident la o fracțiune din numărul total anterior.

59

Mai mult, faptul că multe persoane lucrează de acasă înseamnă că cumpărăturile obișnuite de weekend, cum ar fi magazinele de specialitate și bricolaj, sunt de asemenea răspândite de-a lungul săptămânii. Pe scurt, modelul tradițional de cheltuieli cu vârfurile de weekend se aplatizează într-un model mai egal pe parcursul întregii săptămâni.

Achiziții de bunuri de folosință îndelungate în scădere

Bunurile durabile sau semi-durabile (durata de viață de un an sau mai mult) reprezintă aproximativ 20% din totalul cheltuielilor consumatorilor. În mod clar, consumatorii au adus aceste achiziții înainte.

Vârful achizițiilor de locuințe, grădină și interior este deosebit de izbitor, centrele de bricolaj, magazinele pentru case și centrele de grădină generează în medie 25% mai multe venituri în săptămâna următoare 12 martie.

Dar aceasta a fost urmată de o scădere accentuată: în ultimele trei duminici cheltuielile cu consumabilele pentru acasă și grădină au fost în medie cu 40% mai puțin decât în zilele de duminică normale. Blocarea inteligentă a redus în mod sever activitățile în aer liber ale oamenilor, lăsând mai mult timp pentru unele bricolaje de acasă.

Nu este de neconceput că în prima săptămână după anunțul blocajului, oamenii au decis să se aprovizioneze cu aceste mărfuri în cazul în care situația ar crește într-un blocaj complet. De asemenea, vânzările de produse electronice (în principal online) au crescut brusc (50%) în săptămâna după ce a fost anunțată blocarea, dar au scăzut încet din nou de atunci. Aceste achiziții au fost parțial legate de munca la domiciliu forțată și altfel nu s-ar fi făcut. Dar achiziționarea altor tipuri de electronice, cum ar fi televizoarele și aparatele de bucătărie, au fost probabil aduse în față.

Natura durabilă a majorității acestor bunuri de consum înseamnă că acestea nu vor avea loc ulterior în cursul anului. Prin urmare, este puțin probabil ca o renaștere puternică a achiziționării de bunuri de consum durabil în a doua jumătate a anului 2020. În schimb, cheltuielile non-durabile (baruri și restaurante, dar și servicii, cum ar fi coaforii) sunt susceptibile să crească brusc odată ce blocarea este ridicată.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Kaufland continuă expansiunea în 2020: Mergem în oraşe mai mici din Muntenia şi Ardeal, dar continuăm să ne dezvoltăm şi în Bucureşti Cristina Roşca 21.04.2020,

60

Nemţii de la Kaufland au spus la începutul anului că vor investi în 2020 pe piaţa din România circa 300 de milioane de euro, banii urmând a fi direcţionaţi cu precădere spre achiziţia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune şi construcţie.

♦ Grupul german Kaufland are în România o reţea de aproape 130 de hipermarketuri cu preţuri mici ♦ Din total, circa 10% sunt în Bucureşti, restul fiind împărţite între toate judeţele ţării ♦ Compania a mers până acum în oraşele de peste 20.000-30.000 de locuitori.

Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, va deschide până în luna iunie trei hipermarketuri per-manente şi un altul temporar, astfel că lanţul de hipermarketuri cu preţuri mici merge mai departe cu planurile de dezvoltare anunţate la început de 2020. Dintre acestea, două sunt în Bucureşti, pe str. Energeticienilor nr. 13-15 şi pe str. Theodor Pallady nr. 51.

„Kaufland România va continua planurile de extindere în România, conform strategiei deja existente şi în perspectivă optimistă, dar care depinde foarte mult de evoluţia contextului actual. Avem în plan ca până în luna iunie să deschidem trei noi magazine, respectiv redeschiderea celui pop-up, sezonier, amenajat sub formă de cort”, spun reprezentaţii Kaufland.

#trebuiesarepornimbusinessul. Harta comerţului modern: unde au mers retailerii cu cele 4.300 de magazine alimentare aflate acum în prima linie a economiei locale Cristina Roşca 22.04.2020, Pentru a realiza această hartă au fost analizate datele pentru 11 reţele de comerţ modern ce au local magazine de tip hipermarket, supermarket, cash & carry, discount şi proximitate modernă.

Harta comerţului modern local este de fapt o copie fidelă a economiei româneşti dat fiind că cele mai multe magazine sunt deschise în judeţele puternice economic, în frunte cu Bucureştiul. Mai exact, Capitala găzduieşte

61

aproape 800 de magazine, respectiv aproape o cincime din totalul unităţilor moderne, indiferent de tipul lor.

Pe poziţiile următoare la nivel de judeţe se găsesc Timiş (217), Cluj (191), Ilfov (189), Braşov (178) şi Constanţa (165). Astfel, judeţele cele mai puternice din punct de vedere economic sunt şi cele care au acoperire bună din punctul de vedere al numărului de magazine. Situaţia este uşor de explicat dat fiind că aici şi salariile sunt mai mare datorită investiţiilor, deci şi puterea de cumpărare e pe măsură. Astfel, retailerii merg după consumatori şi îşi aleg spaţiile pentru noile investiţii în funcţie de o serie de indicatori socio-economici – de la putere de cumpărare, la populaţia dintr-o anumită zonă şi de la nivelul concurenţei, la  disponibilitatea forţei de muncă.

Harta, realizată cu ajutorul Studio Interrobag - un birou de design specializat în vizualizare de date şi design informaţional -, pune în perspectivă dezvoltarea disparată a comerţului modern la nivel naţional. Din 2018, compania dezvoltă dashboarduri şi aplicaţii de raportare interactivă a datelor pentru organizaţii de toate dimensiunile cu scopul de a le ajuta să exploreze

62

şi comunice mai bine datele pe care le deţin.

„Prin vizualizarea interactivă a datelor poţi să descoperi trenduri şi răspunsuri la întrebări speficice”, spune Răzvan Zamfira, fondatorul businessului care în 2019 a luat o finanţare prin Start-up Plus.

Pe hartă se poate observa că la coada clasamentului se găsesc cele mai sărace judeţe, precum Tulcea cu doar 27 de magazine sau Mehedinţi cu 29 de unităţi. În total sunt 13 judeţe care au mai puţin de 50 de magazine moderne.

În aceste judeţe au mers de regulă discounterii Lidl şi Penny Market, reţeaua Profi care are o politică a preţurilor mici şi LaDoiPaşi, care vine să schimbe la faţă comerţul tradiţional. Încet dar sigur, şi Kaufland, liderul comerţului modern local, a acoperit toate judeţele cu cel puţin un hipermarket cu preţuri

63

mici, iar Carrefour a mers cu cel puţin un format dat fiind că are suficiente pentru diferite zone geografice şi categorii de clienţi.

Reţelele care au cea mai mică răspândire geografică sunt lanţurile de tip cash & carry care se adresează revânzătorilor şi care acoperă de regulă oraşele mari, reşedinţă de judeţ. Lor li se adaugă lanţurile de hipermarketuri, magazine mari, de 7.500-10.000 mp în medie, destinate oraşelor de peste 100.000 de persoane. Tocmai pentru că aceste magazine au potenţial limitat de expansiune, retailerii au început să dezvolte formate mai mici cu care să acopere toată ţara. Dat fiind că cei mai mulţi retaileri pariază în continuare pe expansiune, harta comerţului modern local se schimbă de la zi la zi.

Reţelele de magazine alimentare Kaufland, Lidl, Profi, Mega Image şi Penny Market merg mai departe cu investiţiile planificate pentru 2020 în pofida pandemiei de Covid-19 care a băgat economia în „stop cardiac“, multe sectoare cheie precum auto, mobilă sau comerţ nonalimentar fiind blocate temporar.

La începutul lui 2020, estimările ZF pe baza informaţiilor comunicate de retaileri arătau că jucătorii din comerţul modern vor scoate din buzunare aproape 1 mld. euro pentru 400 de magazine noi, pentru investiţii în logistică şi online.

Acesta a fost unul dintre sectoarele care au continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai. Acum, în pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor din comerţul modern con-tinuă să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii. Cinci din zece jucători şi-au reconfirmat planurile de investiţii în această perioadă, iar dintre ceilalţi cinci doar trei anunţaseră deschideri sau bugete pentru 2020.

Datele pentru hartă au fost culese la final de martie, început de aprilie şi relevă că România adună circa 4.300 de magazine moderne, respectiv hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash & carry. Unele reţele sunt prezente cu un singur brand precum Kau-fland, Lidl, Selgros sau Penny Market, pe când altele au mai multe declinări cum e cazul Carrefour – Market pentru supermarketuri, Supeco pentru un mix de discount şi cash & carry, Express pentru proximitate şi Carrefour simplu pentru hipermarketuri. Există şi reţele care au branduri diferite pe segment, cum este cazul Mega Image care foloseşte această marcă pentru supermarketuri şi Shop & Go pentru proximitate. În cazul Metro Cash &

64

Carry a fost analizată atât situaţia magazinelor proprii cât şi a francizei LaDoiPaşi.

De altfel, LaDoiPaşi şi Profi sunt reţelele care se bat parte în parte pentru poziţia de „lider” ca număr de magazine în fiecare judeţ. Singurele excepţii sunt Bucureştiul şi Ilfovul unde conduce detaşat Mega Image, acesta fiind modelul de dezvoltare al companiei încă de la început. Toate trei reţele sunt active pe formatul magazinelor mici – supermarketuri şi proximitate modernă - aşa că au sute sau chiar peste 1.000 de unităţi fiecare.

Pentru că cele mai multe magazine noi sunt deschise în chirie şi pentru că măsoară între câteva zeci şi câteva sute – doar excepţiile sar de 1.000 mp -, investiţia pentru un astfel de magazin este net inferioară unui hipermarket spre exemplu care ajunge să coste şi 20 mil. euro. Şi un magazin de discount costă mai mult ca un supermarket, investiţia fiind undeva la 1-2 mil. euro, dat fiind că de cele mai multe ori acestea sunt construite de la zero pe teren propriu.

Istoria comerţului modern a început să se scrie în 1996 şi odată cu expansiunea rapidă - ritmul a ajuns la 350-400 de magazine pe an în ultimii ani – reţelele străine au ajuns la peste 4.000 de unităţi şi peste 60% din tot comerţul cu dominantă alimentară ca cifră de afaceri.

Videoconferinţa ZF Retail 2020. Transformarea forţată a retailului şi adaptarea la noua realitate. Bianca Vlad, Mazars România: Digitalizarea poate fi un efect pozitiv al pandemiei, atât în ceea ce priveşte companiile, cât şi autorităţile Cristina Roşca 22.04.2020,

Bianca Vlad, tax partner Mazars România: De obicei, în perioade de criză au loc majorări de taxe. România oricum a tot redus taxele în ultimii ani. Poate acum am fi avut spaţiu de manevră dacă nu făceam asta, dar aşa e greu. Dacă mai reducem taxe acum, în termen mediu am putea să vedem majorări. Să ne aducem aminte de criza anterioară.

Pandemia actuală de Covid-19 va aduce o serie de schimbări la nivelul modului de operare al businessului românesc, digitalizarea forţată şi rapidă din această perioadă putând avea însă un impact pozitiv atât la nivelul companiilor, cât şi al autorităţilor.

65

„Digitalizarea poate fi ceva pozitiv, atât în ceea ce priveşte modul de operare al companiilor, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor dintre companii sau dintre firme şi oameni. Putem să ne gândim la digitalizare şi la nivel de autorităţi care acum sunt nevoite să treacă mai repede la acest proces“, spune Bianca Vlad, tax partner al companiei de consultanţă şi audit Mazars România. Ea a fost prezentă ca speaker în cadrul videoconferinţei „ZF Retail 2020. Transformarea forţată a retailului şi adaptarea la noua realitate“.

Un alt aspect pozitiv al actualei crize este faptul că schimbările se produc mai repede. Decizii pe care înainte companiile se gândeau dacă să le ia sau nu şi acţiuni pe care le amânau pentru alte perioade acum se iau mai repede, crede Bianca Vlad.

Pandemia relansează problema autosuficienţei alimentare, cu miros de naţionalism: Catalina Apostoiu 22.04.2020,

Când vine vorba de pâine, discuţiile pot căpăta o încărcătură politică foarte rapid, scrie Bloomberg. De la Revoluţia Franceză, la Primăvara arabă, creşterile de preţuri şi penuriile de alimente au alimentat conflicte, au dus la căderea unor lideri şi a unor regimuri.

În contextul pandemiei, în multe ţări mai bogate rafturile goale, achiziţiile de panică ţin titlurile ziarelor. Ţări mai sărace ca Ucraina, un producător major de cereale, şi-au limitat exporturile de cereale, iar Vietnamul, al treilea mare furnizor de orez din lume, a interzis exporturile acestei materii prime.

Coronavirusul nu numai că a perturbat lanţurile de aprovizionare, dar a şi relansat o discuţie despre autosuficienţă, cu o nuanţă de naţionalism. Cel puţin 10 ţări au introdus restricţii cu privire la exporturile de cereale sau orez de la mijlocul lunii martie, iar deşi unele dintre aceste acţiuni nu vor fi unele de durată, probabil faptul că astfel de ameninţări au fost lansate ar trebui să servească drept avertisment pentru guverne.

Şi chiar şi pentru unele economii dezvoltate care depind masiv de importuri de orez sau cereale, ca UK, problema poate deveni una mai urgentă din punct de vedere politic. „A fi bogat nu mai garantează că vei putea obţine ce vrei pe pieţe dificile“, arată Tim Benton, de la think tank-ul Chatham House.

Specialiştii din domeniul alimentar sunt de acord că în prezent există suficiente stocuri de cereale şi alimente de bază la nivel mondial. Ce generează unele deficite sunt problemele de distribuţie cauzate de măsurile

66

de carantină. Problema ar putea încuraja totuşi unele ţări să-şi întărească sectorul agricol.

„Vom asista la sisteme alimentare mai naţionaliste şi încercări de a obţine autosuficienţa alimentară“, arată Rami Zurayk, profesor la American University of Beirut.

„Însă cred că totul are un caracter politic. Sunt trimise semnale către oamenni că statul încearcă în mod activ să-i protejeze şi face tot posibilul pentru a asigura securitatea alimentară“.

În actuala criză, naţionaliştii vă d o oportunitate de a c-ştiga teren. Cu multilateralismul sub asediu, şi lideri populişti controlând state cu un sector agricol foarte dezvoltat de la Brazilia la India, astfel de dezbateri s-ar putea intensifica.

Chiar şi înainte de COVID-19, protecţionismul era un refren comun. Şi chiar există motive de îngrijorare cu privire la securitatea alimentară. În decurs de trei ani până în 2010, c-nd mari exportatori de cereale ca Rusia s-au panicat în legătură cu stocurile de alimente şi şi-a limitat exporturile, preţurile au crescut.

Şeful pe comerţ al UE Phil Hogan a lăsat deoparte orice diplomaţie în timpul unei conferinţe video cu omologii G20 după ce Rusia a propus restrângerea exporturilor: „Nu există niciun deficit la nivel mondial în acest moment şi astfel de măsuri sunt complet nejustificate“.

Acest lucru se întâmpla în martie. În această lună, miniştrii UE pe comerţ dezbat cum să avanseze „autonomia strategică“ a blocului, iar preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen vorbeşte despre diminuarea dependenţei prin „scurtatea şi diversificarea lanşurilor de aprovizionare“.

Discuţiile delicate sunt doar la început.

Lanţul de hipermarketuri Cora a încheiat un parteneriat cu platforma foodpanda pentru livrări în Bucureşti în termen de 60 de minute. Până la finalul lunii mai va fi extins şi în alte oraşe Cristina Roşca 21.04.2020,

Peste 1.000 de produse disponibile pe rafurile hipermarketurilor Cora pot fi comandate acum de pe platforma de livrări de mâncare foodpanda şi au timp de livrare de 60 de minute. Serviciul este disponibil în Bucureşti, însă există planuri pentru a fi extins şi în alte oraşe din ţară.

67

Serviciul este disponibil începând cu 21 aprilie 2020, iar produsele alimentare şi non-alimentare vor fi livrare în regim express de foodpanda iniţial doar în zona de proximitate a hipermarketului Cora Lujerului, cel mai bun magazin al reţelei ca încasări, potrivit datelor ZF.

„Până la data de 1 mai 2020 proiectul se află în faza pilot, ceea ce presupune livrarea de comenzi doar în zona hipermarketului Cora Lujerului, pe o rază de aproximativ 5 kilometri. Astfel, doar cei care comandă cu livrare în această zonă pot să acceseze acest nou serviciu”, spun oficialii celor două părţi.

După această dată serviciul va fi disponibil la nivelul tuturor hipermarketurilor Cora din Capitală, pentru cei care doresc livrare pe o rază de aproximativ 8 km în jurul acestora. Ulterior, până la finalul lunii mai, serviciul de livrare expres va fi extins şi în alte oraşe în care reţeaua de magazine e prezentă, respectiv Ploieşti, Constanţa, Cluj, Bacău şi Baia Mare, Drobeta Turnu Severin.

Flota de livratori foodpanda va livra comenzile în regim expres, în 60 de minute de când comanda este plasată în aplicaţia foodpanda, de luni până vineri, între orele 10:00 – 21:30. Taxa de livrare variază între 10 şi 20 lei, în funcţie de aria de livrare. Valoarea minimă a comenzii este de 50 lei şi greutatea maxim acceptată pentru o comandă este de 20 kg.

În vremuri de criză, Carrefour pariază pe formatul de discount. Reţeaua Supeco a ajuns la 24 de magazine după ce a acoperit circa 20 de localităţi. „Ne extindem în toată ţara.“ Cristina Roşca 21.04.2020

Retailerul francez Carrefour continuă să dezvolte reţeaua Supeco, activă pe segmentul de discount, segment considerat câştigător în această perioadă de criză, dar şi după.

Astfel, reţeaua a ajuns la 24 de magazine după o deschidere la Călăraşi, un oraş unde compania nu era prezentă cu formatul Supeco. Aceasta este prima inaugurare din 2020, însă expansiunea accelerată a început încă de anul trecut, când reţeaua Supeco aproape s-a dublat.

O veste bună. IFC acordă cea mai mare finanţare în domeniul real estate din România: Grupul belgian WDP ia un împrumut de 205 mil. euro pentru a construi un milion de metri pătraţi de spaţii semi-industriale şi logistice eficiente energetic Cristina Bellu 22.04.2020,

WDP, dezvoltator cu capital belgian, care operează peste 230.000 mp de spaţii logistice şi industriale în România, anunţă contractarea unei finanţări de 205 mil. euro de la IFC, divizia de investiţii a Băncii

68

Mondiale, pentru a sprijini construirea unei suprafeţe totale de un milion de metri pătraţi de proprietăţi semi-industriale şi logistice certificate  „verde“ EDGE, pe întreg teritoriul României.

Certificarea EDGE presupune economii de minimum 20% din consumul de energie şi apă al clădirilor şi din energia utilizată pentru producerea materialelor de construcţie. Prin certificarea independentă a clădirilor sale, WDP va reduce costurile cu utilităţile suportate de utilizatorii clădirilor şi îşi va consolida poziţia în rândul acestora.

„România este un element central al strategiei WDP. Plănuim ca, până în 2023, să deţinem şi să operam un portofoliu de 1 miliard de euro în această ţară, echivalentul a aproximativ 20% din portofoliul total al activelor WDP. Creditul verde al  IFC, împreună cu certificarea întregului nostru portofoliu cu EDGE, ne vor permite să devenim cel mai mare deţinător de depozite cu certificare verde din România“, estimează Jeroen Biermans, Director General al WDP România.

Acesta este primul împrumut verde acordat de  IFC sectorului proprietăţilor imobiliare în regiunea Europei şi Asiei Centrale ( ECA), investiţia făcând parte dintr-o finanţare verde de 750 de milioane euro care include finanţare de la investitori terţi mobilizaţi de  IFC în cadrul programului său de portofoliu de co-creditare şi de la bănci comerciale internaţionale.

DIVERSE

ANPC: Nu există risc real de infecţie cu COVID-19 prin alimente şi nici din ambalaje 22 aprilie 2020, 13:31de Elena Deacu

Nu există risc real de contaminare din ambalajele alimentare, spune Nu există risc real de infecţie cu COVID-19 prin alimente şi nici de contaminare din ambalaje alimentare, a scris miercuri pe Facebook directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Paul Anghel.

„Nu există risc real de infecţie prin alimente. Din comunicările transmise de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) rezultă că nu există nici un raport sau alte evidenţe de transmitere a bolii COVID -19 prin consumul de alimente. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente, ele au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica. Nu există informaţii privind prezenţa în aliment a virusului, supravieţuirea acestuia în aliment şi riscul de infectare a oamenilor. Nu există risc real de contaminare din ambalajele alimentare. Deşi studiile recente arată că virusul SARS-CoV-2

69

persistă până la 24 de ore pe carton şi până la câteva zile pe suprafeţe mai dure (oţel, plastic) nu există nicio dovadă că ambalajele contaminate transmit infecţia”, precizează Paul Anghel.

El a reamintit, în context, că operatorii din domeniul alimentar au deja reglementate, implementate şi verificate regulile de igienă, acestea având ca scop evitarea contaminării alimentelor cu agenţi patogeni, inclusiv cu cei responsabili de COVID -19. Anghel subliniază, totodată, că pe perioada COVID-19 în unităţile din domeniul alimentar sunt necesare măsuri suplimentare cum am ar fi distanţarea fizică, evitarea contactelor externe, măsuri suplimentare de igienă acolo unde este cazul (în unităţile de vânzare cu amănuntul) sau alte măsuri de prevenire a răspândirii virusului şi pentru situaţiile în care s-a identificat o persoană infectată.

„În plus faţă de măsurile de igienă curente, sunt necesare următoarele: punerea la dispoziţia consumatorilor a dezinfectanţilor/şerveţelelor de unică folosinţă la intrarea şi ieşirea din unitate, informarea corectă şi corespunzătoare a consumatorilor privind regulile de igienă, identificarea punctelor de atingere cu risc şi asigurarea că ele sunt curăţate şi dezinfectate (coşuri cumpărături, cântare, mânere etc). În cazul vitrinelor deschise cu produsele alimentare, vânzarea poate fi asistată sau cu autoservire directă de către consumator, fiind necesare următoarele: vânzare asistată (preparate carne, brânză, preparate culinare gătite, brutărie şi patiserie), spălarea frecventă a mâinilor lucrătorilor, utilizarea de mănuşi, curăţarea şi igienizarea tejghelelor, vitrinelor, tacâmurilor şi a tuturor suprafeţelor cu care intră în contact produsul alimentar”, arată directorul general al ANPC. La standurile de autoservire (produse panificate şi patiserie), produsele de panificaţie şi patiserie vrac expuse în magazine trebuie să fie plasate în vitrine din plexiglas, fiind puse la dispoziţie pungi şi cleşti, iar în cazul în care acestea se vând în standuri deschise cu autoservire trebuie să fie plasate spre vânzare în ambalaje din plastic, celofan sau hârtie.

Incendiu pus intenționat la o fermă! Au ars 15 tone de furaje, paguba se ridică la 25.000 de lei! Angelica Lefter - 22 aprilie 2020

Pierdere uriașă pentru un fermier căruia i-au ars furajele! Pompierii spun că focul a fost pus intenționat, iar intervenția a fost de amploare și a durat peste 4 ore. Focul a izbucnit noaptea trecută, marți spre miercuri, 21-22 aprilie, în localitatea Vornicești, județul Botoșani, și au ars 15 tone de furaje, cinci copaci și o parte dintr-o anexă gospodărească, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, de către ISU Botoșani.

70

Toate bunurile aparțineau unui singur localnic, iar valoarea întregii pagube se ridică la peste 25.000 de lei.

Deoarece exista pericolul ca incendiul să se extindă și la alte clădiri din gospodărie, pentru înlăturarea efectelor au intervenit 27 pompieri militari şi voluntari, mai bine de patru ore.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost solicitat să intervină puţin înainte de miezul nopții. La faţa locului s-au deplasat imediat două echipaje din cadrul Detaşamentului de Pompieri Dorohoi și Gărzii de Intervenție Săveni, cu două autospeciale cu apă şi spumă. La acțiune au luat parte și pompierii voluntari din comună.

Pompierii au reușit să salveze bunuri materiale în valoare de 60.000 de lei. Din primele cercetări se pare că focul a fost pus intenționat, după cum se arată în comunicatul ISU Botoșani.

GLOBAL

Vaccinul împotriva COVID-19 şi legătura cu AGRICULTURALiviu GORDEA 22 aprilie 2020

Nu mai puţin de 3 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 pe săptămână până în iunie? Este ceea ce şi-a propus să realizeze una dintre cele mai mari companii de ţigarete din lume...

British American Tobacco (BAT) a anunţat că dezvoltă un vaccin pentru Covid-19 şi că în prezent acesta se află în faza de testare pre-clinică. Dacă totul va decurge conform planurilor, compania estimează că ar putea produce între 1 şi 3 milioane de vaccinuri pe săptămână începând cu luna iunie a acestui an.

BAT a precizat că a reuşit să cloneze o parte din secvenţa genetică a SARS-CoV-2, ceea ce a dus la dezvoltarea unui potenţial antigen. Un antigen este o substanţă care determină un răspuns imun în organism şi producerea de anticorpi. Compania a declarat că acest antigen a fost apoi introdus în plantele de tutun pentru reproducere şi, după ce plantele au fost recoltate, antigenul a fost apoi purificat, şi este acum supus testării pre-clinice.

"Dezvoltarea vaccinurilor este o muncă complexă, dar credem că am făcut o descoperire semnificativă cu platforma noastră tehnologică pentru plantele de tutun şi suntem pregătiţi să lucrăm cu guvernele şi cu toţi factorii interesaţi pentru a câştiga războiului împotriva Covid-19", a declarat David O'Reilly, director de cercetare ştiinţifică la British American Tobacco.

71

Raportul global privind crizele alimentare scoate în evidență proporțiile crizelor alimentare în timp ce COVID-19 prezintă noi riscuri pentru țările vulnerabile Cosmin Zaharia in Recomandate 22 April 2020Raportul global privind crizele alimentare indică faptul că la sfârșitul anului 2019, 135 de milioane de persoane din 55 de state și teritorii s-au confruntat cu o nesiguranță alimentară acută . În plus, în 2019,  în cele 55 de state, afectate de crize alimentare, care se regăsesc în raport, 75 de milioane de copii aveau tulburări de creștere iar 17 milioane au suferit de malnutriție.

Acesta este cel mai înalt nivel de nesiguranță alimentară severă și malnutriție documentat de Rețea de la prima ediție a raportului din 2017.

Adițional, în 2019, 183 de milioane de persoane au fost clasificate ca fiind în condiții de stres alimentar (IPC / CH nivelul 2) – la limita foamei acute, cu risc de alunecare în situația de criză alimentară sau mai grav (IPC / CH nivelul 3 sau mai sus) dacă s-ar confrunta cu șocuri sociale sau economice precum pandemia COVID-19.

Mai mult de jumătate (73 de milioane) din cele 135 de milioane de persoane care fac obiectul raportului trăiesc în Africa; 43 de milioane trăiesc în Orientul Mijlociu și Asia; 18,5 milioane locuiesc în America Latină și Caraibe.Principalii factori care au stat la baza tendințelor analizate în raport au fost: conflictul (factorul cheie din cauza căruia 77 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută), condițiile meteorologice extreme (34 de milioane de persoane) și turbulențele economice (24 de milioane).Raportul Rețelei globale împotriva crizelor alimentare, constatările cheie, declarațiile partenerilor și produsele multimedia care prezintă conținutul raportului sunt acum publicate și disponibile pe :

Site-ul Rețelei Globale: www.fightfoodcrises.net/food-crises-and-covid-19/en/

72

UNIUNEA EUROPEANA

Masurile prin care UE ii sprijina pe fermieri, pe timp de coronavirus Aprilie 22, 2020Comisia Europeana a decis sa sustina fermierii, in conditiile pandemiei de coronavirus, si sa le creasca fluxul de lichiditati, in aceste momente.

Astfel, Comisia va majora avansurile la platile directe (de la 50% la 70%), respectiv platile pentru dezvoltare rurala (de la 75% la 85%).

Fermierii vor incepe sa primeasca aceste avansuri de la jumatatea lunii octombrie. Pentru mai multa flexibilitate, statele membre vor putea sa faca platile catre fermieri inainte de controalele la fata locului.

A doua masura adoptata astazi reduce, de la 5% la 3%, numarul de controale fizice, la fata locului, privind eligibilitatea pentru partea principala a bugetului politicii agricole comune (PAC). In circumstantele actuale exceptionale, este esential sa se reduca la minimum contactele fizice intre fermieri si inspectori.

Comisia relaxeaza controalele pe teren

Comisia ofera, de asemenea, mecanisme de flexibilitate in ceea ce priveste calendarul controalelor. Statele membre vor putea sa utilizeze surse alternative de informare pentru a inlocui vizitele traditionale la ferme (de exemplu, imagini prin satelit sau fotografii geoetichetate pentru a dovedi ca investitiile au avut loc).

Astfel se asigura cea mai eficienta utilizare a resurselor, respectarea normelor de izolare, reducerea sarcinii administrative si evitarea intarzierilor inutile in procesarea cererilor de ajutor pentru ca sprijinul sa ajunga la fermieri in cel mai scurt timp posibil.

Valoarea produselor alimentare IGP reprezintă 74,76 miliarde de euro meatmilk  22 aprilie 2020

Conform unui studiu publicat de Comisia Europeană, produsele agroalimentare și băuturile protejate de Uniunea Europeană ca „indicații geografice” (IG) reprezintă o valoare a vânzărilor de 74,76 miliarde EUR.

Peste o cincime din această sumă provine din exporturile în afara Uniunii Europene. Studiul a evidențiat că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul

73

produselor similare fără niciun fel de certificare. 

Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a afirmat: ”Indicațiile geografice europene reflectă bogăția și diversitatea produselor pe care le oferă sectorul nostru agricol. Beneficiile pentru producători sunt clare. Aceștia pot vinde produse la o valoare mai mare consumatorilor care sunt în căutare de produse regionale autentice.

IG reprezintă un aspect esențial al acordurilor noastre comerciale. Protejând produsele în întreaga lume, prevenim utilizarea frauduloasă a denumirilor produselor și ne asigurăm că se menține buna reputație a produselor agroalimentare și a băuturilor europene. Indicațiile geografice protejează valoarea locală la nivel mondial.”

Produsele alimentare europene au reputația de a fi sigure, hrănitoare și de înaltă calitate. Metodele tradiționale de producție contribuie la obiectivul UE de a deveni etalonul global pentru durabilitate în producția de alimente.

Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea geografică, precum și de priceperea locală. Aceste denumiri de produse fac parte din sistemul UE de drepturi de proprietate intelectuală, care le oferă protecție juridică împotriva imitațiilor și a utilizării ilegale.

Produsele agroalimentare și vinurile sunt protejate ca denumiri de origine protejată (DOP) și ca indicații geografice protejate (IGP), iar băuturile spirtoase ca indicații geografice (IG). Uniunea Europeană protejează, de asemenea, eticheta „specialitate tradițională garantată” (STG), care evidențiază aspectele tradiționale ale unui produs fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Valoarea vânzărilor de produse agricole și alimentare etichetate ca STG se ridică la 2,3 miliarde EUR.

74

Studiul s-a bazat pe toate cele 3 207 denumiri de produse protejate în cele 28 de state membre ale UE la sfârșitul anului 2017 (până la sfârșitul lunii martie 2020, numărul total al denumirilor protejate a crescut la 3 322). Concluzia studiului a fost că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare. 

Conform studiului, există un avantaj economic clar pentru producători în ceea ce privește comercializarea și creșterea vânzărilor, datorită calității deosebite și reputației acestor produse și faptului că, pentru a obține produse autentice, consumatorii sunt dispuși să cheltuie.

Principalele concluzii ale studiului sunt:

Valoarea semnificativă a vânzărilor: Indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate au reprezentat împreună o valoare estimată a vânzărilor de 77,15 miliarde EUR în 2017, respectiv 7 % din valoarea totală a vânzărilor din sectorul alimentar și al băuturilor din Europa, estimat la 1,101 miliarde EUR în 2017.

Vinurile au reprezentat mai mult de jumătate din această valoare (39,4 miliarde EUR), produsele agricole și alimentele 35 % (27,34 miliarde EUR) și băuturile spirtoase 13 % (10,35 miliarde EUR). Dintre cele 3 207 denumiri de produse care au fost înregistrate în 2017 (atât IG, cât și STG), 49 % erau vinuri, 43 % produse agroalimentare și 8 % băuturi spirtoase.

O primă de vânzare mai mare pentru produsele protejate: valoarea de vânzare a produselor vizate de studiu a fost, în medie, de două ori mai mare decât valoarea de vânzare a unor produse similare fără niciun fel de certificare. Rata primei de valoare se ridica la 2,85 pentru vinuri, 2,52 pentru băuturi spirtoase și 1,5 pentru produse agricole și alimentare.

O politică pe deplin europeană: Fiecare țară din UE produce produse ale căror denumiri sunt protejate la nivelul UE și care servesc drept embleme pentru patrimoniul culinar tradițional al regiunilor și ca vectori economici pentru sectorul agroalimentar național.

Exportarea indicațiilor geografice: indicațiile geografice reprezintă 15,5 % din totalul exporturilor de produse agroalimentare ale UE. Vinurile au rămas cele mai importante produse, atât în ceea ce privește valoarea vânzărilor totale (51 %), cât și în ceea ce privește comerțul extra-UE (50 %). SUA, China și Singapore sunt primele destinații ale produselor IG din UE, reprezentând jumătate din valoarea exporturilor de produse IG.

75

Pentru a garanta că politica UE în domeniul calității continuă să funcționeze optim, a fost lansată o consultare publică online între 4 noiembrie 2019 și 3 februarie 2020, menită a obține feedback de la părțile interesate cu privire la această politică.

Printre principalele constatări se numără faptul că majoritatea respondenților au fost de acord că sistemele de calitate ale UE aduc beneficii atât producătorilor, cât și consumatorilor. Raportul factual de sinteză face o prezentare detaliată a feedback-ului primit prin intermediul consultării publice.

Context

Denumirile de origine protejată (DOP), indicațiile geografice protejate (IGP) și indicațiile geografice (IG) pentru băuturi spirtoase garantează consumatorilor că produsul în cauză este cu adevărat fabricat în regiunea sa de origine, cu ajutorul priceperii și tehnicilor locale.

Principala diferență dintre DOP și IGP este legată de cantitatea de materii prime care provin din zonă sau de etapele procesului de producție care trebuie să aibă loc în regiunea respectivă. Printre indicațiile geografice celebre se numără, de exemplu, Bayerisches Bier, Champagne, Irish Whiskey, măslinele Kalamata, Parmigiano Reggiano, votca poloneză, Queso Manchego și Roquefort.

Pe de altă parte, specialitățile tradiționale garantate (STG) evidențiază aspectele tradiționale, cum ar fi modul în care produsul este fabricat sau compoziția sa, fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Printre STG celebre se numără Bacalhau de Cura Tradicional Portuguesa, Amatriciana tradizionale, Hollandse maatjesharing și Kriek.

UE a încheiat peste 30 de acorduri internaționale, care permit recunoașterea multor indicații geografice ale UE în afara UE și recunoașterea indicațiilor geografice din afara UE în UE. Indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în  negocierile comerciale dintre UE și alte țări. De asemenea, Comisia alocă aproximativ 50 de milioane EUR în fiecare an pentru promovarea produselor de calitate în UE și în întreaga lume

Europa se încălzește mai repede decât restul planetei  Sorin Breazu apr. 22, 2020Datele climatice pentru Europa arată că 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor făcute pe Bătrânul Continent. În timp ce la nivel global, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din istorie, o serie de episoade de caniculă au propulsat Europa la un nou maxim.

76

În ultimii cinci ani, temperaturile globale au fost, în medie, doar cu un grad Celsius față de cele înregistrate la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În schimb, în Europa, ele au fost cu aproape două grade Celsius mai mari.

Datele au fost publicate cu ocazia celei de-a 50-a Zi a Pământului, sărbătoare dedicată planetei noastre.

Organizația Meteorologică Mondială spune că semnele unei schimbări climatice, dar și impactul acestora asupra planetei noastre, s-au intensificat în ultimii cinci ani, cei mai călduroși de când au început să fie făcute măsurători.

2019, anul cu cele mai multe ore de vreme însorită

Potrivit datelor, 11 din cei mai călduroși 12 ani din istorie au fost înregistrați începând cu anul 2000.

Canicula a afectat aproape toată Europa anul trecut, fiind înregistrate recorduri de temperatură în numeroase țări. Numărul de ore cu soare pe perioada întregului an este un alt record doborât în 2019.

În multe locuri de pe Bătrânul Continent, temperaturile au fost cu 3-4 grade Celsius mai mari decât în mod normal.

Cea mai caldă vară din istorie a fost urmată de una dintre cele mai ude luni noiembrie din istorie, cu precipitații de patru ori mai mari decât în mod obișnuit în vestul și sudul Europei.

”Europa se încălzește mai repede decât media globală. Acest lucru se întâmplă din două motive: Zonele uscate se încălzesc mai mult decât oceanele, în principal datorită faptului că umezeala are și rol de răcire, dar și

77

din cauza poluării aerului”, a spus profesorul Rowan Sutton, de la Centrul Național pentru Științe Atmosferice al Marii Britanii, citat de BBC.

Climatologii studiază acum impactul pe care îl are pandemia de coronavirus.

”Chiar dacă poluarea a scăzut odată cu activitatea economică, drept răspuns la amenințarea coronavirusului, dioxidul de carbon din atmosferă nu va dispărea peste noapte”, a adăugat prof. Daniela Schimdt, de la Universitatea din Bristol.

”Trebuie să aplatizăm nu doar curba pandemiei, ci și pe cea a schimbărilor climatice”, spune și secretarul general al Organizației Mondiale a Meteorologiei, Petteri Taalas.

..............................................................

ROMANIA

Românii din străinătate au trimis in țară anul trecut 7,2 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Băncii Mondiale . 22 apr, 2020 | Agerpres

Remitenţele trimise către Europa şi Asia Centrală (ECA) au crescut cu aproximativ 6% anul trecut, la 65 de miliarde de dolari, cele mai mari transferuri de bani în regiune fiind către Ucraina (15,8 miliarde de dolari), Rusia (10,6 miliarde de dolari) şi România (7,2 miliarde de dolari), potrivit unui raport publicat miercuri de Banca Mondială (BM), transmite Reuters, citată de Agerpres

În 2020, Europa şi Asia Centrală ar urma să înregistreze cel mai semnificativ declin al remitenţelor - de aproximativ 28%, din cauza efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) şi a scăderii preţului la ţiţei, apreciază Banca Mondială. Azerbaidjan, Kazahstan şi Rusia, cei mai mari producători de ţiţei din regiune, ar urma să înregistreze scăderi semnificative ale veniturilor la buget, ceea ce va spori presiunile asupra monedelor lor şi, posibil, ar putea duce la recesiune.

În special remitenţele către Asia Centrală vor fi afectate, din cauza deprecierii rublei ruseşti faţă de dolar. Pe plan global, remitenţele ar urma să scadă cu 142 de miliarde de dolari în 2020, cel mai semnificativ declin din istoria recentă, din cauza efectelor epidemiei. Scăderea de aproape 20% a sumelor de bani trimise de migranţi acasă va fi cauzată de reducerea salariilor şi a nivelului angajărilor de peste hotare, se arată în raportul Băncii Mondiale.

78

"Remitenţele sunt o sursă vitală de venit pentru ţările în curs de dezvoltare. Actuala recesiune provocată de epidemie va afecta semnificativ capacitatea de a trimite bani acasă şi de aceea va fi extrem de important să scurtăm perioada de redresare pentru statele dezvoltate", a afirmat David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale. Se estimează că peste un miliard de migranţi - aproximativ 270 de milioane care lucrează în afara ţărilor lor natale şi 760 de milioane migranţi interni - au ajutat la hrănirea, îmbrăcarea şi adăpostirea a trei persoane din locul lor natal, a declarat, pentru Reuters, Dilip Ratha, autorul raportului Băncii Mondiale.

"Luăm în considerare o treime din omenire", a declarat oficialul BM. Iar aceşti angajaţi sunt şi mai vulnerabili în perioada crizelor.

OLANDA

Consumatorii încep să accepte carnea cultivată in vitro  meatmilk  22 aprilie 2020

Un studiu realizat la Universitatea Maastricht susține că oamenii sunt pregătiți să accepte și să plătească mai mult pentru carnea cultivată în laborator, după ce li s-a vorbit despre beneficiile percepute, se afirmă într-un articol publicat de FoodNavigator.Ca tehnologie alimentară emergentă, una dintre principalele provocări cu care se confruntă carnea cultivată, este acceptarea consumatorilor. Pentru a înțelege mai bine șoferii din spatele acceptării consumatorilor și percepția senzorială a cărnii in vitro, cercetătorii de la universitate au cerut 193 de participanți din Olanda să guste carne adevărată, astfel încât nu știau posibilitatea de a li se oferi carne cultivată în prealabil. .

Participanții au fost împărțiți în trei grupe potrivite de vârstă și sex și li s-au prezentat informații despre calitatea și gustul cărnii cultivate și despre beneficiile sale sociale sau personale percepute.

Fiecare grup a primit un tip diferit de informații: Grupul 1: Beneficii societale (mediu, bunăstare animală). Grupul 2: Beneficii personale (proces,

79

informații despre nutriție și siguranță). Grupa 3: Calitatea și gustul cărnii (nimic din beneficiile specifice ale cărnii cultivate).

Subiecții au completat apoi un chestionar și li s-au oferit două bucăți de hamburger, unul etichetat „convențional” și celălalt etichetat „cultivat”. În realitate, amândoi erau burgeri obișnuiți. Neștiind asta, fiecare dintre cei 193 gustau carnea „cultivată”.

În ciuda absenței vreunei diferențe obiective, participanții au apreciat gustul hamburgerului „cultivat” ca fiind mai bun decât cel „obișnuit”.

De fapt, 58% dintre respondenți au declarat că vor fi pregătiți să plătească o primă pentru carnea cultivată, în medie, de 37% peste prețul cărnii obișnuite. Gradul de informare a fost în cele din urmă cel mai important predictor al acceptării consumatorilor.

Studiul a concluzionat: „Conținutul informațiilor pare de o importanță minoră. Când sunt încadrate pozitiv și când experiențele de degustare sunt favorabile, acceptarea cărnii cultivate este potențial ridicată. Beneficiile percepute ale cărnii cultivate se pot traduce printr-o disponibilitate de a plăti un preț premium. „

Mark J. Post, unul dintre autorii studiului și care este, de asemenea, șef științific și cofondator al Mosa Meat, o companie care își propune să comercializeze carne cultivată, a declarat:

„Acest studiu confirmă că carnea cultivată este acceptabilă pentru consumatori. dacă sunt furnizate informații suficiente și beneficiile sunt clare. Acest lucru a dus, de asemenea, la o acceptare sporită în ultimii ani. Studiul arată, de asemenea, că consumatorii vor mânca carne cultivată dacă le sunt servite. ”

Cercetătorul UM, Nathalie Rolland, a declarat: „Am fost surprins de rezultatele studiului și de nivelul de acceptare a participanților. Acest studiu arată importanța informațiilor fiabile și accesibile pentru consumatori. Interesant este că toți participanții au fost dispuși să mănânce o bucată de carne pe care credeau că este cultivată. Acesta este un pas mai departe decât acceptul verbal. ”

Ea a adăugat: „Participanții la acest studiu par să fie deja bine informați: 55% au răspuns că știu ce este carne cultivată, care este mare în comparație cu alte studii.”

80

MAREA BRITANIE

Lucrătorii în agricultură din România solicitaţi şi în Anglia, la cules de fructe şi legume 22 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Fermierii britanici sunt îngrijoraţi că vor rămâne cu recoltele neculese. Astfel, culturile vor fi lăsate să putrezească pe câmp din cauza lipsei de lucrători sezonieri din Europa de Est.

Restricţiile de călătorie cauzate de pandemia de coronavirus au făcut ca majoritatea celor interesaţi să muncească în Albion să rămână acasă.

Acţiunea de recrutare lansată de fermierii englezi care solicită lucrătorilor locali să se angajeze pentru recoltare, pentru a preveni pierderea a milioane de tone de fructe şi legume, a demarat.

Oficialii National Farmers’ Union au precizat că este nevoie de până la 70.000 de muncitori sezonieri pentru recoltarea de fructe şi de legume, în 2020.

G’s Fresh, unul dintre cei mai mari producători de alimente proaspete din Marea Britanie, cu sediul în Cambridgeshire, a confirmat că s-a ocupat de două din cele şase zboruri care transportă muncitorii din România. Deja primul transport de 150 de lucrători români au ajuns în fermele din estul Angliei pentru recoltarea salatei. Firma a confirmat că transportul s-a desfăşurat  în condiții de siguranță, iar grupul de români a fost consultat la sosirea în Marea Britanie. Conform autorităţilor, cei vor avea febră vor fi plasaţi în carantină.

Alţi 3.000 de lucrători sezonieri vor fi solicitaţi de fermierii englezi în luna mai, la începutul recoltării cepei de primăvară, urmată de mazăre şi fasole în luna iunie.

81

FRANTA

NU STAU ACASĂ! MUNCESC ÎNTR-O FERMĂ!Agroinfo  22 aprilie 2020

BRAȚE DE MUNCĂ PENTRU FERME! Ajută-i pe fermierii noștri care luptă să ne asigure hrana! Nu este nevoie să ai bacalaureatul plus 5 ani de facultate. Sunt suficiente două brațe! Așa sună apelul la mobilizare lansat în Franța de un proiect prin care sunt sprijiniți fermierii francezi și, în același timp, li se oferă un loc de muncă celor pe care criza sanitară i-a lăsat fără serviciu.

82

Scopul misiunii, al mobilizării, este să nu-i lase pe fermierii francezi fără ajutoare, fără brațe de muncă, într-un moment de cumpănă în care ei trebuie să asigure hrana comunității, dar și să-i ajute pe cei care au rămas fără locuri de muncă și care sunt nevoiți să stea acasă.

Forța de muncă lipsește mai mult ca niciodată. Este necesar să ne mobilizăm pentru a satisface nevoile alimentare ale populației, este sloganul acestui program-model care s-ar putea aplica și în România.

Prin intermediul unei platforme online, persoanele care au fost disponibilizate, cele care sunt momentan inactive din cauza crizei COVID-19, dar care vor să ajute fermierii și, implicit, comunitățile pot lua legătura cu fermierii ca să se angajeze într-o fermă. Ajutorul lor este plătit. Inițiativa „Des bras pour ton assiette”, Brațe pentru farfuria ta, susținută de regiunea Grand Est, a fost dezvoltată pentru a asigura aprovizionarea constantă a comunităților cu produse alimentare, cu hrana necesară, în ciuda crizei actuale.

Pe platforma proiectului apar două secțiuni: Sunt disponibil pentru a munci în agricultură, unde se înregistrează cei care vor să muncească într-o fermă și alta, Sunt fermier și am nevoie de mână de lucru, unde se înregistrează fermierii.

PENTRU CEI CARE VOR SĂ SE ANGAJEZE LA FERME: Aveți timp liber și sunteți gata să vă puneți la dispoziție? Pentru câteva ore sau mai mult, pe câmp, în livadă sau la fermă ... Nu este nevoie de un bac + 5, cele două brațe sunt suficiente!Înregistrează-te gratuit pe Mission.wizi.farm, completează abilitățile pentru care poți lucra (de exemplu, recoltarea manuală a legumelor ...). Vom oferi automat profilul dvs. fermierilor. Ajută-i pe fermierii noștri care luptă să răspundă nevoilor noastre alimentare!

83

PENTRU FERMIERI. Covid-19 are un impact direct asupra ta, forța de muncă planificată sezonieră nu mai poate veni și totuși munca de primăvară (recoltare, însămânțare sau orice altă activitate sezonieră) se apropie rapid? Căutați angajați pentru plantare, însămânțare, cules sau conducere utilaje agricole?Înregistrează-te gratuit pe Mission.wizi.farm și găsește muncitori disponibili pentru a te ajuta cu sarcinile tale!

Sunt câteva condiții de îndeplinit pentru cei care vor să muncească în ferme: trebuie să fie sănătoși, să nu fie în categoria de risc, să respecte instrucțiunile legate de siguranță și alte măsuri impuse de pandemia de COVID-19. Potrivit presei din Franța, de la lansarea platformei în martie, sute de mii de persoane sunt înregistrate, agricultori și cei care vor să muncească în ferme.

ITALIA

Italia. „Avem nevoie de imigranti in agricultura, altfel lantul alimentar va fi in pericol” In apr. 22, 2020

Italia se află în criză de muncitori pentru prelucrarea terenurilor agricole și strângerea roadelor! Zeci de ONG-uri cer o „măsură extraordinară pentru regularizarea străinilor din UE și din afara UE care sunt deja în Italia”. Fără brațele imigranților pe câmpuri, lanțul alimentar este în pericol. Ministra Agriculturii din Italia, Teresa Bellanova, spune răspicat: „Avem nevoie de imigranți pentru a asigura funcționarea normală a lanțului alimentar“, la Radioul Capital din Italia, citat de ilfattoquotidiano.it. 

Guvernul italian se gândeste deja la un plan de regularizare a migranților ca raspuns la solicitarea de muncitori in agricultura. După o întâlnire cu ambasadorul României în Italia, George Bologan, cu ministrul pentru politici agricole, alimentare și forestiere,Teresa Bellanova a transmis asigurări din partea autorităților italiene privind respectarea drepturilor contractuale ale muncitorilor agricoli români, subliniind totodată aprecierea pentru contribuția fundamentală a acestora la piața agricolă italiană.

Aproximativ 90% din lucratorii agricoli italieni sunt sezonieri, majoritatea fiind din Romania. Potrivit sindicatelor, daca nu se intreprinde nicio actiune, mai mult de 35% din culturi risca sa putrezeasca pe campuri.

84

SANATATE si GASTRONOMIE

Adevărul despre Ketchup! Nimeni nu știe cât este de periculos1  Cristina Melinte - 23 februarie 2020

Ketchup-ul este unul dintre cele mai consumate condimente. Alături de cartofii prăjiți, ketchup-ul este consumat de foarte multe persoane din întreaga lume.

Totuți, puțini știu din ce este făcut acest condiment și cum a apărut.

A fost produs în China

Ketchup-ul a apărut în china și nu era produs din sos de roșii. Se numea katchop și era făcut din fructe de mare, murate timp de câteva zile în oțet și mirodenii. Sosul a fost descoperit de britanici în Singapore și l-au adus în Europa în 1700.

Englezii i-au modificat rețeta adăugând 12-14 anșoa, dar nu s-a pus problema de roșii. Acestea au fost incluse în 1820. Rețeta de acum a fost inventată de Heinz, în 1870.

Cât bine face ketchup-ul?

Nutriționiștii recomandă să aruncați acest condiment din frigider! Ketchup-ul conține fructoză din sirop de porumb, care este foarte greu de procesat de către ficat.

1 https://voxbiz.ro/adevarul-despre-ketchup-nimeni-nu-stie-cat-este-de-periculos.html?fbclid=IwAR1J-VgMUYGOh9ei8qgMAIkHEiaw8EY3LhC_4ZEW_Jn-05QtruKMp8YXM3o

85

Ketchup-ul poate provoca mai multe probleme de sănătate, precum: steatoza hepatică (ficat gras), trigliceride ridicate și dezechilibre ale apetitului.

Se știe că un consum mare de fructoza poate duce la aparitia diabetului de tip 2 și a sindromul metabolic (toleranța scăzută la glucoză, dislipidemie, hipertensiune arterială, obezitate și hiperinsulinemie).

Ketchup-ul din comerț e periculos?

Potrivit unui studiu, 2 din 3 sosuri de roșii din comerț conțin conservanți.

Pe lângă roșii, roşii/ pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate, s-au mai identificat: apă, zahăr, oţet din vin, sare iodată, sare de mare, sare, amidon modificat din porumb, acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza , acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă xantan, gumă guar, arome, aromă tomate, ceapă, usturoi, frunze de dafin, cuişoare, chimen, ienibahar, piper, ţelină, extract de ardei iute, boia de ardei iute, lactoză, sirop de glucoză-fructoză.

Dintre produsele analizate numai  12% respectă rețeta tradițională a ketchup-ului.

Ce au găsit inspectorii în ketchup

– La 47% dintre produsele analizate s-a folosit pasta de tomate în proporţii ce variază între 12% şi 66% din cantitatea produsului analizat;

– La 23% dintre produsele analizate s-a folosit piure de roşii în proporţii ce variază între 46% şi 74% din cantitatea produsului analizat;

– La 12% dintre produsele analizate s-a folosit concentrat de tomate în proporţii ce variază între 19% şi 24% din cantitatea produsului analizat;

– La 12% dintre produsele analizate s-au folosit roşii, specificându-se cantitatea de roşii utilizată pentru obţinerea a 100 grame produs, adică între 148 grame roşii şi 150 grame roşii.

– La 6% dintre produsele analizate s-a folosit pulpă de tomate în proporţie de 66% din cantitatea produsului analizat.

86

Cantitatea de zahăr per unitatea de vânzare variază între 12 linguriţe şi 26 de linguriţe.

La 76% dintre produsele analizate s-a folosit apă la realizarea reţetei, iar la 47% dintre acestea, apa constituie primul ingredient.

La 76% dintre produsele analizate s-a folosit amidon.

La 71% dintre produsele analizate s-a folosit zahăr.

La 65% dintre produsele analizate s-au folosit conservanţi, iar la 53% dintre acestea s-au folosit câte 2 conservanţi.

La 35% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric.

La 35% dintre produsele analizate s-a folosit aroma de tomate.

La 24% dintre produsele analizate s-au folosit îndulcitori artificiali, respectiv sucraloza la 12% dintre produsele analizate şi acesulfam de potasiu la 12% dintre produsele analizate.

La 24% dintre produsele analizate nu există declaraţie nutritională.

La 18% dintre produsele analizate s-a folosit gumă de guar şi gumă de xanthan pe post de stabilizatori.

S-au găsit și 12 aditivi alimentari: acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă xantan, gumă guar, arome, aromă tomate.

Arome periculoase

În ketchup s-a mai găsit și:

-E 202 – sorbat de potasiu, conservant, un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

-E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.

-E412 – guma de guar este un agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

87

-E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare.

Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

-E415 – guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

-E 950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia exista suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.

-E 955- sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decît zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului.

În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv. Moleculele de clorină scad fertilitatea şi au efecte neurotoxice.

Sucraloza afectează timusul, organul care este responsabil cu sistemul imunitar. Consumul ridicat de sucraloză duce la atacuri de panică, stări de agitaţie, dureri musculare. Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 600 de ori mai mare decât zahărul.

Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.

-E 1422 – adipat de diamidon acetilat face parte din categoria „E-uri suspecte”, fiind responsabil de o serie de reacţii adverse cum ar fi: alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburările hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburările nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

88

De la gripa aviară și porcină, la   coronavirus. Declarațiile   controversate ale lui Adrian   Streinu-Cercel 22.04.2020 10:15

Managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, autorul planului de măsuri numit Vacanța Mare, respins public de președinte, a fost în centrul atenției și în 2006 și 2009, când România era afectată de gripa aviară sau cea porcină.

Managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, Adrian Streinu-Cercel, a lansat un plan pentru perioada de după ridicarea stării de urgenţă, denumit „Vacanţa Mare”. Acesta prevede o serie de măsuri mult mai dure decât cele luate în timpul stării de urgenţă. Una dintre acestea ar fi izolarea în hoteluri a persoanelor de peste 65 de ani. Proiectul a fost deja respins public de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Şi Preşedintele României, Klaus Iohannis, a catalogat această propunere ca fiind una „aberantă”.

Declarațiile profesorului Adrian Streinu-Cercel au ținut prima pagină a ziarelor încă de la începutul epidemiei, se arată într-o analiză a Mediafax.

Declarațiile lui Adrian Streinu-Cercel despre coronavirus

În luna ianuarie, la o săptămână după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii convocase Comitetul de Urgenţă, în faţa ameninţării globale a epidemiei, doctorul Adrian Streinu-Cercel spunea public că ţara noastră este ferită de orice risc. „Focarul este un punctişor pe harta Chinei. Riscul ca virusul să ajungă în România este substanţial redus”, a spus Streinu-Cercel în 27 ianuarie.

O lună mai târziu, pe 26 februarie, în România se confirma primul caz de coronavirus. După o zi, Streinu-Cercel apărea la televizor şi spunea că epidemia e treaba „lumii medicale” şi îi lua peste picior pe cei care erau îngrijoraţi de coronavirus: „Văd că se alertează şi ceilalţi care nu ar trebui”.

Tot atunci, el spunea că „noul virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal”. Deși România este una din țările europene cu cele mai puţine testări, Streinu-Cercel anunţa încă din martie că se vor testa 10.000 de bucureşteni.

89

„Nu trebuie să lăsăm oamenii să se îmbolnăvească. Nu trebuie să ne pregătim doar la nivelul spitalelor. Trebuie să facem în aşa fel încât oamenii să nu se îmbolnăvească”, spunea Adrian Streinu-Cercel.

România a trecut, marți, pragul de 9.240 de cazuri de îmbolnăvire şi a raportat până acum aproape 500 decese provocate de coronavirus.

Epidemiile l-au făcut celebru pe Streinu-Cercel

Doctorul Adrian Streinu-Cercel declara, în decembrie, 2015, că răniţii de la Colectiv transferaţi în Belgia au fost colonizaţi: „Bolnavii nu sunt infectaţi cu nosocomiale, sunt doar colonizaţi”.

În 2018, Rise Project publica o investigaţie prin care arăta cum pacienţi care trec pragul Institutului „Matei Balş” pleacă cu mult mai multe boli în fişă, fără ca ei să ştie. La vremea respectivă, toate acestea fiind demostrate cu dovezi. A păţit-o chiar fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care s-a internat pentru o gripă, dar a plecat mai bolnav.

Epidemiile l-au făcut celebru pe Streinu-Cercel. Vârf de audienţă a avut în 2005, când gripa aviară instala panica în ţară.

„Într-un prim val al pandemiei, adică în primele 4-5 luni, se pot îmbolnăvi până la 4 milioane de români, iar 2 milioane dintre aceştia vor muri. Oamenii trebuie să ştie că ne aşteptăm la un virus foarte agresiv”, spunea, în iunie 2006, Adrian Streinu-Cercel.

În țară au fost înregistrate câteva sute de mii de decese la păsările contaminate de păsările migratoare. În ţările cele mai afectate, precum Vietnam, Indonezia şi Thailanda, bilanţul se ridica la 87 de morți.

În 2009, Adrian Streinu-Cercel era primul român care se vaccina împotriva gripei porcine şi anunţa un alt nou pericol.

Tot în toiul pandemiei de gripă porcină, profesorul îşi consolida o poziţie-cheie în aparatul guvernamental, cea de preşedinte al „Comisiei de boli infecţioase”. Însă, din 2016 Streinu nu mai are nici calitatea de membru.

De altfel, CV-ul lui Adrian Streinu Cercel este bogat. În 1984, s-a angajat la Infecţiose în Spitalul Colentina, după o perioadă la Direcţia de Sănătate Publică. În 1999, la reorganizarea spitalului, când s-a separat Institutul „Matei Balş”, fostul şef de secţie a preluat noul aşezământ. Este manager de 19 ani.

90

DOSAR

Ce se discută în spatele uşilor: Scenariul unei căderi economice de 9%, un necesar de finanţare al bugetului între 23-32 mld. euro, sumă pe care nici BNR nu ar putea să o finanţeze, creşterea impozitului pe venit la 16% de la 10%, taxarea averilor de peste 1 mil. euro, impozitarea pensiilor mari, facturile să devină titlu executoriu, să nu se mai acorde scutiri fiscale pentru nimeni Cristian Hostiuc 22.04.2020,

Marile companii şi marii investitori din România, reuniţi în Coaliţia pentru dezvoltarea României, dar şi alte organizaţii antreprenoriale, discută diferite scenarii privind evoluţia economică a României, cât va fi căderea, care vor fi sectoarele cele mai afectate, care este necesarul de finanţare al guvernului, câţi bani trebuie luaţi de pe pieţele internaţionale de capital, care este capacitatea BNR de finanţare indirectă a deficitului bugetar, care sunt sursele externe disponibile pentru ca executivul să atragă bani şi care sunt măsurile economice imediate care ar trebui luate astfel încât această cădere economică să fie mai atenuată, iar redresarea să vină rapid.

Conform unui document văzut de Ziarul Financiar, în T2-T3 afacerile se vor reduce între 20-40%, trimestrul doi fiind cel mai critic.

91

În industrie, căderea este prevăzută la 17%, în comerţ la 10%, în industria de spectacole, prăbuşirea este de 80%, în transport căderea este de 40%, iar în industria de hoteluri şi restaurante, prăbuşirea este de 80%.

Singurele sectoare care vor creşte sunt administraţia publică, cu un plus de 7%, industria de IT şi comunicaţii, cu 5%, industria de intermediere financiară şi asigurări, cu 5% şi sănătatea, cu 15%.

Problema cea mai mare este legată de deficitul bugetar, întrucât o prăbuşire a PIB-ului de 8-9%, un scenariu pesimist, dar realist, va conduce la o scădere masivă a veniturilor bugetare şi la o creştere de cheltuieli, în special cu indemnizaţiile de şomaj.

Guvernul estima o cădere economică de numai 1,9%, FMI de 5%, iar economiştii între 4 şi 5%. 

În cazul în care nu se iau măsuri de corecţie bugetară, cum ar fi amânarea creşterii pensiilor şi amânarea creşterii alocaţiilor pentru copii, deficitul bugetar va ajunge la 11% (deficit de 110 mld. lei) din PIB, deficit care va fi practic imposibil de finanţat, chiar şi cu ajutorul BNR.

PIB-ul este estimat la 1.006 mld. lei.

În primul scenariu, cel mai optimist, deficitul bugetar este de 7% din PIB, iar necesarul brut de finanţare al guvernului (datoria anterioară care trebuie plătită plus noul deficit bugetar), este de 114 mld. lei, adica 23,7 mld. euro. 

În al doilea scenariu, cu un deficit bugetar de 9% din PIB, necesarul de finanţare al guvernului este de 133 mld. lei, adică 27,7 mld. euro. 

În scenariul dramatic, cu un deficit bugetar de 11% din PIB, necesarul brut de finanţare al guvernului este de aproape 155 mld. lei, adica 32,3 mld. euro.

Raportul menţionează că pentru acoperirea necesarului de finanţare al guvernului, un minim de 10 mld. euro trebuie asigurate din pieţele internaţionale şi de la principalii creditori internaţionali, respectiv Comisia Europeană, Banca Mondială şi FMI.

”Dacă condiţiile din pieţele financiare nu se îmbunătăţesc semnificativ, mai ales dacă ratingul de ţară va scădea şi / sau deficitul bugetar este mai mare de 7% din PIB, apelarea la un acord clasic de finanţare cu condiţionalităţi de la FMI devine inevitabil”,  se menţionează în document.

O altă problemă pe care o are guvernul este că dincolo de mărimea imensă deficitului, băncile din România au expunerea pe titluri de stat deja la limita

92

maximă, iar continuarea achiziţiilor de titluri de stat pentru noul necesar de finanţare va fi făcută foarte greu.

”BNR va trebui să cumpere sume semnificative de titluri de stat din piaţa secundară, pentru a înlesni finanţarea deficitului bugetar, chiar şi la un deficit de 7% din PIB. Un deficit de 7% din PIB pare foarte greu de finanţat, dar un deficit mai mare va fi probabil imposibil de finanţat”, se menţionează în document.

Administraţia publică din România este extrem de birocractică şi consumă foarte multe resurse (salariile sunt de 102 mld. lei, adică 20 mld. euro pe an), iar bugetul nu are venituri suficiente, şi de aceea guvernul trebuie să treacă la o reformă fără precedent, respectiv o reducere cu 30% a personalului bugetar în următorii 5 ani.

Pensiile care nu sunt bazate pe contributivitate trebuie reduse sau impozitate şi trebuie introdus CASS la pensiile care depăşesc salariul mediu pe economie.

Cheltuielile de investiţii în cadrul programului PNDL ar trebui oprite.

Impozitul pe venit, care acum este de 10%, trebuie să crească la 16%, fără nicio scutire.

Se propune taxarea patrimoniului fiecărei persoane, iar sumele ce nu pot fi justificate trebuie impozitate. Se porneşte de la o declaraţie iniţială de patrimoniu peste 1 mil. euro net.

Documentul trece în revistă toate liniile de finanţare externe la care guvernul trebuie să apeleze pentru a susţine economia, companiile, în special cele mici şi mijlocii, şi bugetul.

Pentru atenuarea impactului economic adus de COVID-19, guvernul trebuie să găsească soluţii pentru câteva probleme majore: creditul comercial - neplata furnizorilor poate crea blocaje în lanţ, întărirea disciplinei de plată (facturile nerefuzate de client în termen de 5 zile de la primire trebuie să devină titluri executorii, astfel încât creditorii să îşi poată recupera prin executare silită, mult mai rapid creanţele ajunse la scadenţă şi neachitate de debitor).

Companiile mari trebuie să beneficieze de o schemă de garantare derulată prin Exim Bank, complementară celei derulată prin Fondul de Garantare Pentru IMM-uri.

93

Statul trebuie să îşi plătească la termen toate datoriile.

Piaţa forţei de muncă trebuie să se adapteze condiţiilor curente de criză, propunându-se introducerea modelului german Kurzarbeit.

Se mai propune ca statul să poată prelua acţiuni în companii, din creanţe rezultate prin acordarea de ajutoare de stat.

De asemenea, o surpriză este propunerea ca ministerul de Finanţe, împreună cu BNR, să solicite Băncii Centrale Europene includerea datoriilor în euro ale României în programul de achiziţie de active ale BCE.

”Acest lucru ar creşte substanţial lichiditatea acestor instrumente, ar reduce semnificativ volatilitatea yield-urilor şi ar facilita împrumuturile guvernului de pe pieţele externe. Mai mult, această măsură poate conduce şi la reducerea primei de risc a României, cu efecte benefice (din perspectiva accesului la finanţare, costului, lichidităţii) pentru finanţarea în valută, atât a Guvernului, cât şi a firmelor”.

ASF şi Bursa de Valori trebuie să simplifice accesul companiilor pe piaţa de capital, astfel încât firmele să aibă o alternativă la finanţarea bancară.

Pilonul II de pensii trebuie protejat.

Documentul este un draft care circulă între mai multe organizaţii patronale şi de antreprenori.

Acest document nu este discutat cu guvernul. 

94

95

96

97

98

Interviu cu Ovidiu Ranta despre Agricultura 4.0Liviu GORDEA  21 aprilie 2020

Utilizarea tehnologiei informaţiei (IT) şi-a pus amprenta şi asupra agriculturii.

Procesul de decizie al producătorului rural, bazat în mod istoric pe tradiţie, experienţă şi intuiţie, a început să fie susţinut de informaţii precise şi în timp real. Iată cum vede Ovidiu Ranta, specialist în mecanizarea agriculturii şi conferenţiar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, această transformare la care sunt astăzi martori...

Redactor Ferma: De la imaginea carului tras de boi şi până la platformele digitale în jurul cărora gravitează astăzi domeniul agriculturii e o distanţă uriaşă. Cât de pregătiţi suntem să adoptăm ceea ce generic numim acum Agricultura 4.0?

Ovidiu Ranta: Societatea, în general, este destul de pregătită pentru a aplica şi a accesa tehnologii digitale, datorită faptului că putem constata o evoluţie extrem de rapidă a acestora, sub toate aspectele vieţii noastre de zi cu zi. În primul rând, avem acces la telefoane mobile inteligente.

Şi dacă acum vreo 10 ani toată lumea se întreba la ce ne folosesc atâtea aplicaţii, şi eram abia la început, în prezent putem accesa mii de aplicaţii, unele pe care le putem descărca gratuit şi altele pe bani.

Deci, din acest punct de vedere, terenul este foarte propice pentru dezvoltarea acestui segment al tehnologiilor digitale. Iar domeniul agricol are, desigur, particularităţile sale.

Mai cu seamă, faptul că operează cu nişte variabile destul de mari şi complicate, ceea ce implică, pe de o parte, variaţii foarte mari de temperatură, de precipitaţii, de tipuri de sol şi, pe de altă parte, regimuri pedologice şi structuri de suprafeţe diferite. Iar toţi aceşti parametri pot să influenţeze performanţele, modul de aplicare a tehnicii în fiecare fermă, alegerea culturilor, sistemul de rotaţie al acestora. Până la urmă, chiar şi specificul fermei derivă din multe situaţii de conjunctură locală.

Redactor Ferma: Concret, cum poate ajuta această digitalizare pe fermier?

99

Ovidiu Ranta: Digitalizarea vine cumva în scopul de a optimiza tot ce înseamnă parte de proces. Dar digitalizarea nu rezolvă probleme tehnologice sau problemele organizatorice din fermă. Adică dacă un fermier nu stăpâneşte întocmai tehnologiile sau face greşeli şi erori tehnologice, digitalizarea nu va ajuta. Ea rezolvă problemele acolo unde lucrurile sunt înţelese din punct de vedere fundamental şi structural. Agricultura 4.0 vine ca o mănuşă acolo unde există un management al fermei bine pus la punct. Oferă date şi chiar soluţii. Există astăzi softuri de analiză care îţi fac tot felul de interconexiuni. Avem, spre exemplu, platforme prin care monitorizăm pe fiecare suprafaţă cantitatea de materiale cumpărate, tot ce înseamnă input. Pe de altă parte, putem monitoriza deplasările maşinilor agricole, consumurile de combustibil, în timp real sau pe suprafaţa lucrată. Putem chiar calcula uzura pieselor de schimb. Nu în ultimul rând, putem trasa hărţi satelitare sau la nivelul solului, prin intermediul cărora se poate analiza structura parcelelor, productivitatea şi o mulţime de alţi parametri. Se poate face inclusiv o cartare agrochimică a solului.

 Redactor Ferma: Putem face chiar o determinare în ceea ce priveşte structura solului?

Ovidiu Ranta: La partea de senzoristică şi de laboratoare mobile încă se lucrează. În momentul de faţă, scanarea superficială a solului determină nişte parametri în timp real, însă aceşti parametri sunt calculaţi în mare parte pe baza unor algoritmi. Nu sunt valori strict măsurate. Din acest punct de vedere, agricultura digitală are nevoie vitală de senzoristică. Pentru ca softurile şi toate platformele de lucru să poată să-şi preia date în mod automat. Iar acest lucru sigur că se suprapune peste eficienţa economică. Şi să nu uităm faptul că toate aceste tehnologii digitale răspund foarte bine cerinţelor legate de protecţia mediului şi grija faţă de resurse.

Redactor Ferma: Care ar fi principalele beneficii pe care roboţii le pot aduce agriculturii?

100

Ovidiu Ranta: Roboţii, sau vehiculele autonome cred că ar fi termenul corect, au apărut în primul rând din considerente legate de deficitul forţei de muncă, ceea ce a fost oarecum previzibil. Dar acesta este doar un aspect. Iar un al doilea aspect derivă din necesitatea executării cu mare precizie a operaţiilor la faţa locului, punctual, lângă plantă. Şi coborârea de la înălţimea cabinei tractorului până la nivelul solului a fost posibilă prin digitalizare. Pe de o parte, ca şi acţionare, coordonare, conducere a vehiculelor autonome şi, pe de altă parte, ca şi metode fizice, cum ar fi prăşitul între plante, pentru că au apărut camere de luat vederi care sesizează rândul, sesizează prezenţa plantelor şi chiar volumul acestora. Şi atunci aceste scanere pot comanda acţiunea unui cuţit mecanic care are în spate „un creier” ce comandă când să taie şi unde să taie. E doar un exemplu. Iar un astfel de robot, pe lângă faptul că are o masă mică, are o autonomie destul de mare.

El execută operaţia de prăşit pe rânduri între plante, ceea ce este foarte avantajos pentru că nu folosim mijloace chimice de combatere. Aşadar, mai există o componentă care a condus la dezvoltarea acestor sisteme şi anume presiunea socială pusă pe utilizarea substanţelor fitosanitare. Iar această presiune socială a creat nevoia de a acţiona în mod diferit. Astfel s-a ajuns la eliminarea a 50 de substanţe active în ultimii zece ani din nomenclatorul Uniunii Europene. Dar fără protecţia plantelor omenirea nu poate supravieţui. Studiile susţin că fără substanţele de combatere a bolilor şi dăunătorilor am putea produce hrană pentru aproximativ 2 miliarde de oameni, în condiţiile în care populaţia globului se apropie de 8 miliarde. Deci nu ne putem lipsi de aceste substanţe chimice, însă avem nevoie de o mai mare precizie la aplicare, de „soluţii smart” în luarea deciziilor.

Redactor Ferma: Sunt dronele o soluţie pentru diminuarea cantităţilor de substanţe chimice aplicate pe sol?

Ovidiu Ranta: În faza actuală, dronele au două mari avantaje. Pe de o parte, faptul că acoperă suprafeţe mari de teren într-un timp relativ scurt, iar pe de altă parte faptul că pot prelua şi transmite imagini. Dar deschiderea pentru

101

viitor este să transporte senzori care să efectueze diferite măsurători sau analize. Şi vă dau un exemplu: dacă o dronă ar conduce un senzor de citire a NDVI-ului (indice care măsoară nivelul de clorofilă din plante), pe baza unor algoritmi şi a acelui indice măsurat se poate stabili necesarul de fertilizant. În momentul de faţă aplicarea se face generalizat, fără a ţine cont de rezervele deja existente în sol. Ori dacă aş face această scanare aş putea ştii precis de câtă substanţă am nevoie şi în loc de 300 de tone aş cumpără doar 120 de tone. Asta înseamnă economii importante şi aş acţiona în favoarea mediului. Sigur, au apărut deja drone cu capacităţi mari de lucru, care transportă rezervoare de soluţie, dar sunt încă probleme cu bateria pentru că autonomia de zbor este relativ redusă. Există aşadar o oarecare limitare în această privinţă, dar, cu toate acestea, dronele reprezintă o alternativă extrem de valoroasă pentru agricultură.

 Redactor Ferma: Colectarea datelor şi prelucrarea lor în timp real îmbunătăţesc productivitatea până la un nivel apropiat de potenţialul maxim, însă gestionarea unei cantităţi uriaşe de informaţii ar putea fi, totuşi, o povară pentru fermieri...

Ovidiu Ranta: Aşa şi este. Primind o grămadă de date, el nu mai are timpul fizic să le analizeze pentru a lua măsurile care se impun. Toată ziua ar trebui să urmărească tabele şi grafice, iar activitatea dintr-o fermă e mult mai complexă şi nu se poate rezuma doar la asta. Legat însă de date, aici intervine o discuţie foarte sensibilă şi anume cui aparţin datele din agricultură? Cine este proprietarul acestora? Pe lângă asta, ne putem întreba şi de câte date avem cu adevărat nevoie pentru a fi eficienţi? E nevoie oare de toţi aceşti parametrii? Răspunsul la aceste întrebări le vom primi probabil în timp...

 Redactor Ferma: Inteligenţa artificială ar putea juca un rol în interpretarea acestor informaţii?

Ovidiu Ranta: Poate fi o temă viitoare, însă în momentul de faţă sigur nu. Inteligenţa artificială poate aduce plus valoare în multe zone, dar, repet, datorită faptului că avem foarte multe condiţii diferite, foarte mulţi factori de influenţă, interconexiunile şi algoritmii de calcul sunt atât de complexi încât oricât de inteligent ar fi un astfel de sistem, el poate da erori. Nu cred că vom ajunge acolo prea curând. Pentru moment, conceptul de machine learning (maşini care învaţă) este singura opţiune în această direcţie. Nu cred că putem dezumaniza agricultura!

 Redactor Ferma: La ultima ediţie Agritechnica am văzut o sumedenie de tehnologii inovatoare, printre care şi câteva concepte de tractoare autonome. Desigur, Case IH a venit cu modelul deja cunoscut, însă John Deere a imaginat cu totul altfel cum ar putea arăta tractorul viitorului. De unde

102

această nevoie de autonomie, când oamenii în mod normal tind să ţină totul sub control?

Ovidiu Ranta: Păi hai să facem o analiză strict statistică a populaţiei ocupate în agricultură în ultimele trei decenii. Şi o să constatăm că în ţările dezvoltate, dacă în urmă cu 35 de ani procentul era de 4,3%, astăzi probabil ne aflăm undeva între 0,5 şi 0,7%. Agricultura nu este un domeniu care să atragă foarte mulţi tineri. Dacă privim la societatea românească, ne vom lovi şi de tarele comunismului. Vă amintiţi cu siguranţă îndemnul - învaţă ca să nu ajungi la coada vacii! De parcă asta ar fi o ruşine. Realitatea e că tinerii se îndreaptă tot mai puţin spre agricultură, iar sectorul are nevoie disperată de forţă de muncă calificată şi chiar de forţă brută. Iar aceste vehicule autonome pot înlocui cu succes în mare parte muncile fizice, în special cele repetitive.

Spre exemplu, lucrările solului pot fi efectuate fără probleme, mai ales acolo unde există suprafeţe mari. Precizia umană este variabilă, pe când precizia mijloacelor autonome este fixă. Un robot va acţiona de fiecare dată cu aceeaşi eficienţă, în timp ce omul e pregătit la 8 dimineaţa să intre în forţă, la ora 10 bea o cafea, la 13 dă semne de oboseală, iar la 15 e deja plictisit. Redundanţa în general ne expune greşelilor. În zootehnie, desigur, lucrurile au avansat mai rapid. Acolo avem tehnică de furajare automată, muls robotizat, gestionarea dejecţiilor care se face în mod autonom. Omul nu intervine aproape deloc. Însă activitatea se desfăşoară într-un mediu închis. Pe când în câmp apar tot felul de variabile mult mai greu de controlat. Avantajul este că toate tractoarele şi combinele moderne sunt conectate la serverul producătorului. Şi atunci apare din nou problema legată de transmiterea datelor.

 Redactor Ferma: Din acest punct de vedere, senzaţia mea este că dincolo de Atlantic lucrurile evoluează mult mai rapid şi Europa e cu cel puţin un pas în urmă. În America de Nord şi chiar în sud nu există această preocupare excesivă privind partajarea datelor către terţi...

Ovidiu Ranta: Europa este foarte conservatoare şi plătim un preţ pentru asta. Din această cauză şi noutăţile pătrund mai greu la noi. Dar mai există un element important de care trebuie să ţinem seama. Faptul că în Europa şi în special în România aceste date care nu se dau mai departe nu pot fi utilizate şi nici consultate. De ce nu funcţionează la noi consultanţa agricolă? O temă care se leagă perfect de noţiunea de digitalizare. Actul de consultanţă este exact ca şi actul medical. Te duci la un doctor atunci când ai o problemă, iar ca să rezolvi această problemă trebuie să spui tot ce simţi. Fermierii români în general nu sunt pregătiţi să-şi ofere datele. Există o oarecare secretomanie. Nu ştiu dacă e vorba de trecutul nostru sau de teama de

103

transparenţă. La modul să nu afle altul ce fac eu ca să nu-mi ia businessul. Şi atunci, prin digitalizare s-ar rezolva multe aspecte.

 Redactor Ferma: Ştiu că am mai atins acest subiect, dar insist cu el oarecum obsesiv, este tractorul electric o opţiune de luat în considerare?

Ovidiu Ranta: Electricitatea utilizată ca sursă de energie pentru propulsie, indiferent dacă discutăm de transportul persoanelor, al mărfurilor, procesele din agricultură, poate fi o soluţie viabilă. Doar că în zona tractoarelor electrice discutăm de nişte nevoi de puteri foarte mari, pe care astăzi nu le avem la dispoziţie. Concret, nu există încă baterii care să susţină sarcini de zeci de tone. Totuşi, că vrem sau nu, combustibilii fosili se diminuează dramatic şi cândva se vor epuiza. De aceea, în viitor tractoarele cu motoare termice care funcţionează pe bază de combustibili fosili vor dispărea probabil. Şi atunci, o variantă alternativă poate fi motorul cu hidrogen sau motorul cu biogaz obţinut din resurse agricole. De asemenea, nu exclud varianta unor investiţii în infrastructură care să faciliteze instalarea de fire de curent în câmp, prin care să se realizeze alimentarea. Ceea ce, iată, ar fi o altfel de soluţie electrică.

Redactor Ferma: Discutăm foarte des despre necesitatea de a produce mai mult cu mai puţine resurse. Şi totuşi o bună parte din hrana pe care o producem se risipeşte.

Ovidiu Ranta: Producţia este strict legată de inputuri. De aceea nu cred că putem creşte foarte mult cantitatea de produse obţinute, dar putem în schimb creşte calitatea acestora. Pe de o parte, e nevoie de produse care se pretează industrializării, iar pe de altă parte aceste produse trebuie să fie vandabile la un preţ corect, care să acopere costul de producţie. Nici nu cred că e nevoie să creştem foarte mult producţia. Europa, de pildă, produce de trei ori mai multă mâncare decât consumă. Unele state dezvoltate utilizează acest excedent pentru a produce energie. La noi, însă, nu există această abordare. Pentru noi, agricultura trebuie să producă doar mâncare, ceea ce consider că este total greşit.

 Redactor Ferma: Unde se află România în raport cu toate aceste schimbări, apropo de Agricultura 4.0?

Ovidiu Ranta: Din punct de vedere a receptivităţii sau a dorinţei de a aplica tehnologii inovatoare România stă foarte bine. Suntem pe loc fruntaş când vine vorba de viteza la internet şi asta contează într-adevăr. Telefonia mobilă s-a extins mult mai rapid decât anticipau operatorii din domeniu. Ceea ce înseamnă că noi suntem deschişi la a utiliza tehnologii digitale, software şi IT, inclusiv în agricultură. În ce măsură oamenii sunt dispuşi să plătească pentru digitalizare rămâne de văzut. Pentru că dacă o platformă

104

inteligentă de integrare a inputurilor, spre exemplu, costă în jur de 500 de euro, nu ştiu câţi fermieri şi-o doresc cu adevărat ştiind că vor trebui să plătească anual o anumită subscribţie. Sau câţi îşi permit să achiziţioneze o staţie de mare precizie pentru conducere satelitară a agregatelor încât să poată lucra cu precizie de 2 cm între două treceri la o lăţime de lucru de 50 de metri. De aceea cred că deschiderea e foarte mare până se ajunge la bani.

 Redactor Ferma: Îţi propun la final un exerciţiu de imaginaţie. Cum crezi că ar putea arăta agricultura peste 10 ani?

Ovidiu Ranta: Ora exactă se va da cu siguranţă peste Atlantic. Europa este cumva retrogradă din punct de vedere a tehnicii agricole, deşi în mod paradoxal sunt foarte multe inovaţii care apar. Peste ocean, însă, lucrurile sunt mai vizionare, conexiunea cu sateliţii şi implicarea mijloacelor inteligente este mult mai prezentă şi mai dezvoltată. Acolo lucrurile vor arăta mai bine, sunt convins.

În zona europeană lucrurile se duc spre conservare şi aici există o tendinţă clară de a se închide ferme. Se depun eforturi mari pentru a orienta tinerii către acest domeniu de activitate. Dacă luăm însă în calcul acele exploataţii care vor funcţiona în parametri corecţi, cu siguranţă vom avea multă tehnică deşteaptă. Nu ştiu dacă chiar peste tot vor exista roboţi sau, mă rog, vehicule autonome. Pe scară largă, nu cred că suntem încă în stare să le accesăm. În schimb, cred că fiecare fermă va avea cel puţin o platformă digitală de monitorizare şi control a diverselor operaţii.

Vor exista, de asemenea, camere şi sisteme de măsurare a tuturor parametrilor din câmp, care să fie integrate în platforma respectivă. Iar dacă ar fi să mă refer la fermele din România, cred că cei care sunt profesionişti vor supravieţui, iar codurile de exploataţii de la APIA pentru cei mici şi locuitori ai satelor, care practic nu produc pentru piaţă ci mai mult pentru consumul propriu, încet şi natural se vor diminua. Şi probabil suprafeţele respective se vor recomasa, urmând a apărea noi nuclee de excelenţă în ceea ce priveşte tehnologia.

Pregătiri pentru tratamentele esențiale aplicate culturii de viță-de-vie agrointeligenta.ro - 21 aprilie 2020

Luna mai alături de luna iunie sunt cele mai importante luni din punct de vedere al sensibilității viței de vie față de boli și dăunători cât și la aportul de microelemente în fenofazele esențiale. Vă voi prezenta succint aspecte ce privesc simptomatologia, ecologia și biologia principalelor boli și dăunători urmate de măsurile de prevenire și combatere.

105

Conform statisticilor meteorologice din România, în lunile mai și iunie sunt înregistrate cele mai mari precipitații lunare raportate la media anuală iar temperatura medie a aerului este între 22-26°C. Am ținut să fac aceste precizări meteorologice deoarece condițiile climatice sunt principalul factor de dezvoltare al plantelor dar totodata și sursa apariției atacului bolilor și dăunătorilor din plantații.

“Regula de 30”, pentru mană, Plasmopara viticola, este descrisă în literatura de specialitate ca fiind regula condițiilor de producere a infecției primare și anume: 10 °C  temperatura minimă a aerului măsurată dimineața, 10 mm de ploaie căzută în ultimele 24-48 de ore și 10 cm lungimea lăstarului, suma celor trei factori =30. Ciuperca iernează pe frunzele infectate de pe suprafața solului sub forma de oospori rezistenți până la temperaturi de -25 °C și pot să supravețuiască în sol înte 5 și 10 ani. Atunci când ”Regula de 30” este îndeplinită,  oosporii au capacitatea de germinare emițând zoospori responsabili de producerea infecțiilor primare. În perioada de incubație întâlnim și primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor  țesuturilor foliare, luând aspect pe partea superioară a frunzei de ”pete undelemnii”. La sfârșitul perioadei de incubație, în momentul îndeplinirii altor factori, dacă timp de 4 ore nocturne avem umiditaea relativă a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depășind 13°C, pe partea dorsala  ”petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formă de conidii cu conidiofori. Ciuperca fiind policiclică în cursul anilor ploioși poate produce între 50-60 de infecții secundare. Recomand la BBCH 53 ”inflorescențele sau dezvoltat dar butonii sunt încă compacți ”aplicarea unui tratament pe bază de mancozeb utilizând produsul Dithane M45 în doză de 2 kg/ha.

Cele mai importante (dar și cele mai sensibile) fenofaze sunt BBCH 60 ”Înainte de înflorit” când prima inflorescență de pe racem înflorește iar capișoanele primei flori se desprind de pe receptacul și BBCH 69 ”Sfârșitul înfloritului” când toate florile au corola/capișoanele căzute și se observă cele 5 stamine libere, motiv pentru care vom folosi doua tratamente succesive cu Zorvec Zelavin Bria, produs sistemic pe baza de oxathiapiprolin și folpet, aplicat in doză de 0,2lt/ha oxathiapiprolin + 1,25kg/ha folpet. Vă reamintesc că în momentul de dinainte și după înflorit putem aplica alături de Zorvec

106

Zelavin Bria și îngrașăminte foliare pe bază de bor, microelement ce ajută la o alungire a racemului, implicit o spatiere a boabelor pe ciorchi.  În următoarele fenofaze de creștere ale lunii iunie vom utiliza pentru combaterea manei produsele Eqation Pro și Curzate F.

În materialul precedent am facut referire mai pe larg la o altă boală păgubitoatre întâlnită în plantațiile cu viță de vie, fainarea, Uncinula necator, din acest motiv vă voi enumera doar produsele ce le vom aplica pentru fiecare fenofază: pentru BBCH 53 respectiv BBCH 85 ”Struguri în pârgă” –> boabele sunt moi la atingere, vom utiliza produsul Karathane Gold în doză de 0,5 lt/ha , la BBCH 60, BBCH 73 ”Dezvoltarea boabelor”, boabele se evidențiază bine în cadrul ciorchinelui și BBCH 81 ”Începutul coacerii boabelor”, recomand 0,225 lt/ha Talendo iar pentru BBCH 69 si BBCH 77 ”Compactarea ciorchinelui”-> boabele și-au mărit dimensiunea la 70% din dimensiunea finală și încep să se atingă între ele , vom aplica produsul Systhane Forte în doză de 0,2 lt/ha. Mai jos veți regăsi centralizat tabelar schema de tratamente necesară fiecărei fenofaze de creștere.

Molia verde a strugurilor(eudemisul)- Lobesia botrana, cauzează daune însemnate în plantațiile viticole din România.  Eudemisul este o specie polivoltă ce dezvoltă două generații/an în zona de Nord a României și 3 generații pe an în zona de Sud. Insecta iernează sub formă de cocon mătăsos sub scoarța exfoliantă a butucilor sau coardelor.

Ca mod de dăunare, larvele din G1 rod bobocii florali, inflorescențele și apoi ciorchinii foarte tineri(o larva consuma până la 80 de boboci florali în timpul dezvoltării sale). Cele din G2 rod în interior boabele verzi sau în pârga iar cele din G3 boabele în pârgă sau coapte.

Daunele provocate de G2 și G3 favorizează atacul ciupercii Botrytis cinerea. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser 240 SC 0,2 l/ha atat pentru fenofaza BBCH 53 pentru G1 dar si pentru generațiile G2 și G3 corespunzatoare fenofazelor BBCH 73 și BBCH 85 .

107

Ing. Alfred Ștefan

* * *

Lely a vândut mai mulți roboți Astronaut Gheorghe GHIŞE

108

21 aprilie 2020

2019 a fost un an excepțional pentru Lely iar robotul de muls Astronaut A5, care a fost introdus pe piaţă în 2018, a generat vânzări record. Astfel, anul trecut cifra de afaceri a Lely a fost de 606 milioane euro, cu 46% mai mare decât în 2018 (416 milioane euro).

Compania a înregistrat o creştere a vânzărilor în toate cele 46 de țări în care este activă şi în special în Europa, unde sistemele robotice sunt acum un standard. De asemenea, cifra de afaceri de anul trecut a beneficiat şi de o creştere a vânzărilor de consumabile și servicii, echipamente de furajare şi instalaţii de muls. Creşterea vânzărilor de roboţi, atât roboţi de muls cât şi alţi roboţi de fermă, arată că adoptarea roboților în fermele de vaci de lapte continuă la nivel mondial.

În aprilie, compania a fost votată „Afacerea de familie a anului” (‘Family Business of the Year") şi Lely a fost certificată oficial ca "Great Place to Work", la sfârşitul anului trecut.

Anul 2019 a fost marcat și de numirea lui Alexander van der Lely în funcţia de Președinte al noului Consiliu de supraveghere al Lely. De la 1 ianuarie, în funcția de CEO al Lely a fost numit Andre van Troost, un fost membru al Comitetului Executiv al companiei. Sarcina Consiliului de Supraveghere este de a se asigura că Lely va continua să fie o afacere de familie robustă şi în viitor.

  Prognoza pieței 2020

Anul trecut prețurile produselor lactate de bază au crescut pe plan mondial. O creșterea mai modestă a producției globale de lapte este așteptată în 2020. Încetinirea creșterii economice, Brexit-ului și, desigur, răspândirea virusului COVID-19 vor afecta, de asemenea, piaţa globală și prețul laptelui şi produselor lactate.Importanța sustenabilității este un subiect fierbinte, aflat pe ordinea de zi, în special în Europa, datorită legislației și a cererilor consumatorilor (cum ar fi trasabilitatea alimentelor, bunăstarea animalelor, păstrarea biodiversității, etc.). Societatea manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru produsele lactate iar fermierii trebuie să aibă un dialog continuu și deschis cu părțile

109

interesate și să-și administreze în mod conștient fermele în ceea ce privește sustenabilitatea, bunăstarea animalelor și siguranța alimentelor.

Şi în 2020, Lely va continua să investească în cercetare și dezvoltare astfel încât să rămână un jucător de frunte în robotică și managementul fermelor la nivel mondial. Compania doreşte să rămână un lider în gestionarea fermelor și în automatizarea activităților de producție în fermele de vaci de lapte.

În timpul evenimentului „Lely Future Farm Days”, pe parcursul mai multor zile din iunie 2020, Lely își va prezenta viziunea asupra fermei de vaci de lapte durabile și complet automatizate a viitorului şi vor fi expuse o serie de inovații.

* * *

PE PERIOADA STĂRII DE URGENŢĂ Peste 13 milioane de puieţi forestieri au fost plantaţi de specialiştii Romsilva I.M. Miscellanea / 22 aprilie

Peste 13,4 milioane de puieţi forestieri au fost plantaţi de specialiştii Romsilva pe perioada stării de urgenţă, începând cu 16 martie şi până în prezent, iar în total, de la începutul campaniei de împăduriri de primăvară, în fondul forestier administrat de Romsilva au fost plantaţi peste 18,1 milioane de puieţi forestieri, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a regenerat de la începutul campaniei de împăduriri de primăvară 6.186 hectare fond forestier, din care 3.857 hectare regenerări naturale şi 2.329 hectare regenerări artificiale, prin împăduriri, inclusiv 17 hectare perdele forestiere.

De asemenea, s-au realizat lucrări de refacere a plantaţiilor calamitate pe 172 hectare şi completări curente pe alte 1.264 hectare.

În fondul forestier aflat în alte forme de proprietate şi administrat de Romsilva s-au realizat lucrări de regenerare pe 624 hectare.

110

Lucrările de regenerare a pădurilor administrate de Romsilva continuă pe raza mai multor direcţii silvice, în zonele de munte.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale. În cele două campanii vor fi plantaţi peste 28 de milioane puieţi forestieri, cu o investiţie de 199,2 milioane lei.

În ultimii şapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului, din aceasta 80% având certificarea managementului forestier la nivel internaţional. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pe bază de contract pentru circa 1 milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate.

* * *

HUWASAN, produsul perfect pentru dezinfecția spațiilor de producție și comerț din domeniul alimentar  meatmilk  21 aprilie 2020

După cum am publicat în perioada anterioară în revista Meat.Milk, ANSVSA, la recomandarea OMS, a transmis recomandări privind acțiunile de prevenire a îmbolnăvirii personalului lucrător din sectorul alimentar. Iată ce trebuie făcut, alături de alte măsuri similare:

Ce spun specialiștii

”În cazul în care personalul lucrător din sectorul alimentar respectă cu strictețe bunele practici de igienă personală nu există posibilitatea ca acesta să contamineze produsele alimentare pe care le manipulează sau suprafețele din cadrul unității.

111

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă menținerea unor criterii de igienă generală standard, utilizate în mod obișnuit la reducere expunerii la o serie de boli transmisibile. Acestea includ: 

-Sălarea și igienizarea adecvată/frecventă a mâinilor;

-Practici de producție a alimentelor sigure; 

-Evitarea contactului/apropierii, atunci când este posibil, cu orice persoană care prezintă simptome de boală respiratorie, cum ar fi tuse și strănut.

Lucrătorii din sectorul alimentar trebuie să se spele și să își dezinfecteze mâinile: 

înainte de începerea activității; 

înainte de manipularea produselor alimentare gătite sau gata pentru consum; 

după manipularea sau prepararea materiilor prime; 

după manipularea deșeurilor;

după realizarea operațiunilor curățenie și dezinfecție a ustensilelor; 

după utilizarea toaletei; 

după suflarea nasului, strănut sau tuse;

după consumul de alimente, de băuturi sau fumat;

după manipularea banilor.

Igiena și curățenia sunt, de asemenea, importante pentru a evita contaminarea încrucișată între materiile prime netratate termic sau semipreparate și cele care sunt gata pentru consum uman.

Ca măsură de precauție, dacă manipulați alimente (lucrați într-o unitate din sectorul alimentar) și aveți suspiciuni cu privire la simptome de boli respiratorii, ar trebui, de asemenea, să informați angajatorul dumneavoastră, pentru ca acesta să poată lua măsurile necesare retragerii dumneavoastră din spațiile producție a alimentelor”.

HUWASAN, un produs de dezinfecție cu eficiență estrem de ridicată

Pornind de la cele de mai sus, producătorii europeni din domeniul igienei industriale au realizat și oferă companiilor din Industria Alimentară HUWASAN, un produs dezinfectat fabricat în Belgia, de o eficiență extrem

112

de ridicată, având triplă acțiune: VIRUCIDĂ, BACTERICIDĂ și FUNGICIDĂ.

HUWASAN este autorizat la nivel mondial, precum si in Romania, conform standardelor TP2, TP3 si TP4.

Diferențiindu-se net de alte produse similare de pe piață, prin calitatea deosebită și, mai ales, prin eliminarea unor acțiuni suplimentare de igienizare și dezinfectare, care presupun asocierea cu substanțe suplimentare, HUWASAN este produsul care poate asigura deplina igienă și dezinfecție a spațiilor de producție și comerciale, atât din domeniul alimentar, cât și din cel industrial general. Informații suplimentare și comenzi la mitrea@infogroup.ro  , tel: 0744.631.456.

* * *

Vinul de azi: Tarapaca Gran Reserva Syrah 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Vina San Pedro Tarapaca este una dintre cramele cu mare tradiție în Chile, o cramă ale cărei vinuri au pătruns și pe piața internațională.

Podgoriile de viță de vie se bucură de un terroir excelent, cu o puternică influență marină ceea ce face că vinurile produse aici să fie unele de o calitate superioară.

Vinul de astăzi are un buchet complex ce mixează aromele de fructe negre, flori de violete și carne afumată cu notele de piper negru, măsline sau cedru. Pe palat, vinul este catifelat și complex, cu o persistență plăcută.

Se recomandă degustarea acestui vin la 17-18 grade Celsius, în diverse combinații culinare, de la friptură de miel, vită și brânzeturi maturate, până

113

la curcan la grătar și mâncăruri ceva mai condimentate. 

Fiziopatii ale viței de vie – meierea şi mărgeluirea22 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Mierea este un proces de natură fiziologică, manifestat printr-o avortare în masă a florilor viţei-de-vie. După înflorit, ovarele nu se mai dezvoltă şi pe ciorchine cresc doar bobiţe de mărimea seminţelor de mei. Mărgeluirea constituie procesul fiziologic în care boabele de struguri, ca o consecinţă a nefecundării, se opresc din creştere atunci când ajung la mărimea unui bob de mazăre. Aceste bobiţe nu au seminţe şi acumulează cantităţi mai sporite de glucide.

Fenomenele de meiere şi de mărgeluire pot apărea şi ca urmare a unor carenţe în microelemente, aşa cum este cea de bor. Ca urmare a imobilităţii acestui element nutritiv, care nu poate fi translocat de la frunzele mature, situate la baza lăstarilor, la cele tinere de la vârfurile acestora, carenţa manifestată determină pierderi semnificative de recoltă. Carenţa de bor este favorizată de fenomenul de secetă și se manifestă pe terenuri cu soluri nisipoase, acide, sărace în substanţe nutritive, dar și pe terenuri cu soluri argiloase şi calcaroase. Ca măsuri preventive se amintesc amendarea cu calcar a solurilor acide şi fertilizarea cu îngrăşăminte chimice a solurilor sărace în substanţe nutritive. De asemenea se recomandă aplicarea îngrăşămintelor foliare pe bază de bor.

Virusurile produc fenomene de meiere şi de mărgeluire. Cazurile cele mai frecvente se produc ca urmare a atacului de către virusul scurt-nodării. Principalele simptome ale scurt-nodării sunt: creşteri în zig-zag ale lăstarilor, noduri duble, bifurcări anormale, frunze deformate având sinusul peţiolar larg deschis şi lobi îngustaţi, cu vârfuri ascuţite. În acest caz, cele mai cunoscute măsuri de prevenție sunt: utilizarea exclusivă a materialului biologic certificat la înființarea plantațiilor, defrișarea plantațiilor infectate şi arderea tuturor viţelor eliminate din aceste parcele în care s-a depistat atac de scurt-nodare.

114

Apariţia dereglărilor fiziologice sau a fiziopatiilor poate fi redusă sau limitată prin alegerea corectă a soiurilor la momentul înființării plantațiilor și prin evitarea fertilizării excesive cu azot a plantelor de viță de vie.

Oricine poate salva păduri cu o nouă aplicaţie ce utilizează inteligenţa artificială. Singura cerinţă este o conexiune la internetLidia Neagu in Schimbări Climatice 22 April 2020

Cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a Zilei Pamântului, SAS şi Institutul International pentru Analiza Sistemelor Aplicate (IIASA) îşi unesc fortele şi au creat o aplicație online crowdsource, unde oricine poate ajuta la identificarea zonelor din pădurile tropicale în care au loc defrișări.

În acest sens, SAS și IIASA implementează modele noi de Inteligență Artificială (AI) bazate pe inteligența comunității pentru a înțelege mai bine Pământul.

Toată lumea poate ajuta la îmbunătățirea capacității Inteligenței Artificiale de a proteja pădurile. De la elevi care învață în prezent de acasă, până la specialiști AI, această activitate permite fiecăruia dintre locuitorii acestei planete să facă diferența doar uitându-se la câteva imagini.Cei interesați pot accesa link-ul sas.com/rainforest pentru a clasifica imaginile care prezintă semne de defrișare și ajuta modelele de AI să învețe și să se îmbunătățească la fiecare iterație.

IIASA este un institut de cercetare independent, cunoscut pentru expertiza sa în analiza sistemelor și furnizarea de soluții și informații valoroase pentru rezolvarea celor mai stringente probleme cu care se confruntă umanitatea. Institutul pune un accent deosebit pe tăierile de păduri și aplicabilitatea Inteligenței Artificiale în înțelegerea tuturor ecosistemelor planetei. În prezent, acestea trec prin transformări rapide, depășind nivelul de înțelegere a cercetătorilor, ceea ce face din ce în ce mai dificil pentru oameni să intervină eficient și în timp util pentru salvarea mediului înconjurător.

115

“Urgența necesară pentru a face față acestor transformări necesită aplicarea celor mai bune soluții tehnologice. Din acest motiv am apelat la SAS. Combinând puterea platformelor noastre de cercetare științifică, tehnologiile SAS de computer vision și AI și inteligența voluntarilor preocupați de protecția mediului, vom dezvolta modele de Inteligență Artificială care vor crește exponențial valoarea informațiilor umane și vor oferi aproape în timp real evaluări privind schimbările mediului înconjurător, oriunde s-ar petrece în lume”, a declarat Albert van Jaarsveld, CEO IIASA.

Dezvoltarea unui model AI începe cu inteligența umanăPentru acest proiect, SAS și IIASA lansează împreună o aplicație online crowdsource, pentru a aduna informațiile colective ale comunității. Cele două organizații solicită voluntarilor pasionați de știință (elevi, studenți, artiști, cercetători) să sprijine demararea acestui efort prin examinarea și evaluarea imaginilor din pădurea tropicală. Aceste imagini arată terenuri neatinse și terenuri care ar putea fi afectate de dezvoltarea umană.

„Întrucât analizarea imaginilor este un prim pas important pentru evaluarea și proiecția exactă a defrișărilor, le cerem oamenilor să vadă ce tehnologia nu poate vedea, examinând și raportând imagini cu incursiuni graduale în teritoriul forestier din toată lumea. Prin utilizarea metodei de crowdsourcing, reușim să îmbunătățim algoritmii de Inteligență Artificială, accelerând un proces care ar fi durat ani de zile, contribuind astfel la adoptarea mai rapidă a măsurilor legislative necesare pentru protejarea pădurilor”, a adăugat van Jaarsveld.

Atunci când oamenii marchează regiuni în care au identificat semne ale intervenției umane asupra mediului, aceștia ajută modelele AI să devină mai inteligente. De exemplu, este ușor pentru un om să distingă între un drum (care semnalează intervenție umană) și un râu, dar un model AI nu va cunoaște diferența până când nu va obține o pregătire suficientă prin învățarea din observațiile umane.

În plus, rezultatele modelului asigură o distribuire eficientă a resurselor aplicației crowdsourcing în zonele unde nevoia de expertiză umană este mai stringentă. Modelul va permite creșterea eficienței comunității de voluntari care își folosesc atenția și informațiile pentru o gamă largă de proiecte care urmăresc monitorizarea și măsurarea problemelor importante privind schimbările globale.Combinând puterea comunității de voluntarii și a celor mai noi tehnologii, SAS și IIASA vor crea o platformă robustă și extinsă, care va permite pasionaților de știință să ajute în cercetarea avansată, ajutând umanitatea să înțeleagă, să prezică și să se dezvolte mai bine pe Pâmânt. În timp ce prima

116

fază a acestui parteneriat se concentrează pe defrișări, există planuri de extindere a acestei platforme la alte probleme de mediu, în cadrul cărora modelul de crowdsourcing poate servi binelui comun.SAS este lider global în business analytics. Produsele și serviciile SAS sprijină clienții din întreaga lume prin transformarea datelor în informații valoroase, care să sprijine deciziile strategice de business.

* * *

Nouă plângere la Comisia Europeană privind distrugerea ariilor naturale protejate ale României  Oana Racheleanu in Biodiversitate, Business, EcoLIFESTYLE 22 April 2020

Organizațiile pentru protecția mediului Agent Green, ClientEarth și EuroNatur au depus astăzi o nouă plângere la Comisia Europeană în care expun, cu noi dovezi, dimensiunea catastrofală a exploatării ilegale a pădurilor din ariile naturale protejate din România.

Plângerea este îndreptată împotriva Ministerului Mediului și critică lipsa de acțiune privind exploatarea forestieră intensivă a pădurilor naturale din zonele protejate, inclusiv în păduri virgine, ceea ce a condus în timp la pierderea ireversibilă de habitate și specii.

Acțiunea în justiție este o continuare a plângerii anterioare depuse de aceleași organizații ecologiste care au dus în luna februarie a anului curent la demararea de către Comisia Europeană a procedurilor de infringement împotriva autorităților române pentru nerespectarea sistemică și continuă a protejării pădurilor. Acestă procedura duce la plata unor amenzi uriașe de către statul român, din banii contribuabililor, până la intrarea în legalitate. Până în prezent, nu a fost făcută nicio declarație oficială legată de măsurile pentru evitarea penalităților din cadrul infringementului.

„Noua plângere oferă Comisiei Europene noi dovezi care arată că exploatarea ilegală provoacă o criză profundă de mediu care afectează multe arii naturale protejate din România. Sperăm că aceasta va oferi Comisiei suficiente dovezi pentru o intervenție rapidă, deoarece aceasta ar putea fi ultima noastră șansă de acțiune înainte ca deteriorarea la scară națională a acestor ecosisteme unice să devină ireversibilă”, a declarat Gabriel Schwaderer, director executiv al EuroNatur.Dovezile obținute de grupurile ecologiste expun impactul devastator al exploatării pădurilor din siturile Natura 2000 Făgăraș, Domogled, Maramureș și Nordul Gorjului de Vest, unde majoritatea habitatelor analizate au prezentat semne severe de deteriorare. În Maramureș, au fost

117

documentate chiar și tăieri rase pe o suprafață de peste 10.000 de hectare, adică o arie mai mare decât orașul Paris. „Există munți întregi, unde habitatul forestier a fost complet înlăturat și odată cu acesta, întreaga viață sălbatică. Avem nevoie de o intervenție rapidă din partea Comisiei pentru a începe aplicarea corectă a directivelor privind natura în România”, a spus Veronica Tulpan, coordonator campanii – Agent Green.

„Reprezint Agent Green în mai bine de 60 de procese pentru acces la informații secretizate privind distrugerea planificată din ariile protejate și pentru a suspenda planurile de exploatare. Cu încălcarea legislației, autoritățile din România continuă să permită exploatări silvice fără luarea în considerare a obiectivelor specifice de conservare a speciilor și habitatelor din ariile protejate la nivel comunitar, care ar trebui să fie protejate cu prioritate, fapt remarcat și de instanțele de judecată care au suspendat unele amenajamente silvice pentru acest motiv, cum ar fi Avrig, Domogled, Lerești, unde Noua plângere depusă astăzi la Comisia Europeană arată este esențială pentru a pune autoritățile române pe drumul cel bun”, a încheiat Cătălina Rădulescu, avocatul Agent Green.

România adăpostește două treimi din pădurile primare și seculare ale Europei din zona de climă temperată. Aceste prețioase ecosisteme, apărate de legislația europeană ca arii protejate de tip situri Natura 2000, sunt distruse sistematic și în mod planificat prin operațiuni de exploatare pe scară largă aprobate chiar de Ministerul Mediului.Ewelina Tylec-Bakalarz, avocatul ClientEarth pentru animale sălbatice și habitate, a declarat într-o conferință de presă organizată astăzi de cele trei organizații pentru protecția mediului:

„Exploatarea intensivă, realizată sau aprobată de regia națională a pădurilor Romsilva, a provocat deteriorarea gravă a habitatelor și a speciilor protejate în conformitate cu directivele UE privind natura. Exploatarea forestieră din ariile protejate a fost și continuă să fie o amenințare permanentă pentru ecosistemele unice europene și sa încalce flagrant legislația UE. Cazul precedent pe care l-am câștigat pentru a proteja Pădurea Bialowieza din Polonia ne dă speranță. S-a dovedit cât de eficientă poate fi legislația europeană în protejarea valorilor naturale inestimabile ale continentului nostru”.

Informații  generale: Inventarul PRIMOFARO (Primary and Old Growth Forest Areas of

Romania), o analiză a EuroNatur și Agent Green, relevă că distrugerea pădurilor progresează rapid.

118

România are încă are peste 525.000 de hectare de păduri potențiale seculare și primare, adică mai mult decât orice alt stat membru al UE (în afara Scandinaviei).

Aproximativ 300.000 de hectare de pădure din România sunt situri Natura 2000. Multe animale protejate, cum ar fi carnivorele mari strict protejate (râs, lup, urs), barza neagră, bufnițele, ciocănitoarele, liliecii și gândacii depind de ele pentru a supraviețui.

În ciuda eforturilor grupurilor societății civile din România de a stopa exploatarea ilegală, situația a continuat să se deterioreze. Inventarul Forestier Național arată că, pe lângă cele 18 milioane m3 de lemn recoltat legal, alte 8,8 milioane m3 de material forestier au lipsit anual între 2009 și 2013, iar între 2014 și 2018 s-a ajuns la 20,6 milioane m3 de lemn lipsă, anual.

Campania „SaveParadiseForests” are ca scop protejarea celor mai valoroase păduri seculare ale Carpaților, în special a celor din România. Este coordonată și realizată în comun de ONG-urile EuroNatur (Germania) și Agent Green (România).

 Despre EuroNatur:

EuroNatur este o fundație de conservare a naturii cu sediul în Radolfzell, Germania.„Eforturile noastre pentru o Europă cu râuri curgătoare, păduri străvechi și o varietate bogată de peisaje culturale sunt transfrontaliere; susținem organizațiile locale de conservare și creăm rețele internaționale între ele. Împreună cu rețeaua noastră de parteneri la nivel european, creăm soluții care permit oamenilor să trăiască și să lucreze în armonie cu natura. Scopul nostru este o rețea puternică care sa se implice  în protejarea moștenirii noastre naturale europene”, spun aceștia.

Despre Agent Green

Asociația Agent Green este un ONG pentru protecția mediului și conservarea biodiversității înființat în 2009 în România. Înființat pentru a proteja Munții Retezat, unul dintre ultimele peisaje forestiere intacte din climatul temperat al Europei, Agent Green s-a implicat în investigații, cooperare strategică și campanii eficiente, orientate spre a aduce o schimbare pozitivă și de durată pentru natură

Despre ClientEarth:

ClientEarth este o organizație care folosește puterea legii pentru a proteja oamenii și planeta.

119

„Suntem avocați internaționali care găsesc soluții practice pentru cele mai mari provocări de mediu din lume. Luptăm împotriva schimbărilor climatice, protejăm oceanele și animalele sălbatice,  ecologizăm energia, facem sectorul de afaceri mai responsabil și impulsionăm transparența guvernamentală. Considerăm că legea este un instrument pentru schimbarea pozitivă. De la birourile noastre din Londra, Bruxelles, Varșovia, Berlin și Beijing, lucrăm asupra legilor, de la  propuneri până la implementarea lor. Iar când aceste legi sunt încălcate, mergem în instanță pentru a le pune în aplicare”, au explicat reprezentanții ONG-ului.

  https://www.green-report.ro/plangere-comisia-europeana/

* * *

Cum să faci RAI din CE AI în LEGUMICULTURĂ?Paula CIUPAG 21 aprilie 2020

Tânăra familie Marin, de loc din sat Băleni-Sârbi, judeţ Dâmboviţa, ne dă o frumoasă lecţie de viaţă. Cei doi soţi, stabiliţi în Bucureşti, dar ajunşi în somaj tehnic, din cauza pandemiei CoV-SARS 19, s-au mutat la ţară. Iată ce a urmat!

Acolo, grădinari cu tradiţie, socrii Marianei Marin, Ecaterina şi Ion Marin, au suprafeţe întinse cultivate cu legume, atât în solarii, cât şi în grădină. I-au angrenat şi pe tineri în activitatea de zi cu zi a legumiculturii. Mai mult decât atât, în contextul izolării oamenilor în case, au luat decizia de a-şi proteja părinţii şi totodată de a face livrări la domiciliu în Bucureşti şi Ilfov. O decizie înţeleaptă, respectând toate reglementările în vigoare. Iată ce spune Mariana, nora soţilor Marin.

„Noi locuiam în Bucureşti, dar am intrat în somaj tehnic şi am zis că am putea profita de asta şi să mergem la ţară, la părinţii soţului meu să ne izolăm acolo. Aşa îi putem ajuta şi cu lucrul în solarii. Ei mergeau constant la piaţă, la fiecare sfârşit de săptămână la Academia Militară la piaţa volantă, dar în situaţia asta am decis să îi ajutăm cu vânzarea şi să facem

120

livrări, aşa încât să fie bine şi pentru noi, dar şi pentru consumatori. Trebuia să luăm taurul de coarne şi să facem ceva. Aşa ne ajutăm şi părinţii”, a declarat pentru Ferma, Mariana Marin.

Având doi copii mici şi cunoscând traiul de Bucureşti, Mariana şi soţul ei au alcătuit p listă de preţuri decente, au stabilit o comandă minimă de 60 de lei, iar plata se poate face şi prin transfer bancar sau Revolut. Transportul este GRATUIT!

„Am făcut aşa pentru că, în primul rând suntem oameni, apoi avem şi noi copii şi ştim ce mult înseamnă să mănânce sănătos, dar şi pentru că ştim cât de greu e pentru multă lume traiul în Bucureşti. Nu ne îmbogăţim, vrem să fim oameni”, spune cu tărie Mariana.

Comenzile curg şi asta nu poate fi decât de bun augur, iar noi îi numim: EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ!

Aşa arată anunţul lor pe Facebook:

Noi, familia Marin adică Legume Tradiţionale din comuna Băleni, sat Baleni-Sârbi, judeţ Dâmboviţa am hotărât să livram la domiciliu pentru a vă avantaja atât pe dumneavoastră, cât şi pe noi; Situaţia fiind de aşa natură de a ne ajuta unii pe alţii.Livrarea se va face atât în Bucureşti cât şi în Ilfov pentru o comandă minimă de 60lei, iar plata se poate realiza :Cash REVOLUT - 0729900277ING Comenzile se pot face în cursul săptămânii de luni pana miercuri pentru a putea fi onorate în ziua de sâmbătăNe puteţi găsi la următoarele numere de telefon 07268133000732092871

121

WathsApp , sms text şi messengerListă produselor este :Ridichii - 2 lei/legătura (5 bucăţi)Ceapă verde - 2lei/legătura (4fire)Usturoi verde - 2lei/legăturaSalata creata şi normla - 3lei/ bucataPătrunjel verde - 1leu/legăturăMărar verde - 1leu/legăturaLeuştean verde - 2lei/legăturaLoboda - 1,5 leiCimbru uscat - 2 lei /legăturaSpanac 8lei/kgMorcov - 5lei/kgPătrunjel - 10lei/kgPastarnac - 10lei/kgTelină - 12lei/kgCeapă uscată - 5lei/kgRidichie neagră - 5lei/kgSfeclă roşie - 5lei/kgCastraveţi - 12 lei /kgArdei kapia- 15lei/kgCartof nou - 15lei/kgDovlecei - 12lei/kgVarza - 5lei/kgOu - 1,2/ BucataBorş - 5lei/litruMurături- gogoşari în oţet umpluţi cu conopidă 20lei/borcan (2kg)-gogonele în saramură - 20lei/borcan (2kg)-varză murată - 5lei/kgVa mulţumim!

* * *

Seceta şi erbicidarea la porumbFerma  22 aprilie 2020

După o iarnă destul de blândă şi lipsită de precipitaţii, primăvara a debutat cu secetă în multe zone ale ţării, dar şi cu temperaturi foarte scăzute.

Semănatul porumbului a început, iar întrebarea pe care ne-o punem acum este: ce fel de erbicidare să efectuăm, având în vedere că nu se anunţă precipitaţii în următoarea perioadă? Aplicăm erbicide preemergente sau

122

aşteptăm răsărirea culturii şi a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetaţie?Compania Corteva Agriscience deţine un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergenţă, când plantele de porumb şi buruienile sunt răsărite, începând de la faza de 2 frunze a culturii porumbului şi până la faza de 8 frunze:

erbicide care controlează buruienile moncocotiledonate anuale şi perene şi dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);

erbicide complete care controlează buruienile moncocotiledonate anuale şi perene şi dicotiledonate anuale şi perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (9.2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron)

erbicide care controlează buruienile dicotiledonate anuale şi perene: Mustang™ (6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)

În contextul acestei primăveri secetoase vă prezentăm avantajele aplicării postemergente faţă de erbicidarea preemergentă.

Erbicidarea în postemergenţă nu necesită umiditate după aplicare, pe când erbicidarea preemergentă depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de după aplicare.

De asemenea, erbicidarea în postemergenţă nu are nevoie de o pregătire foarte bună a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primăverile secetoase, pe când erbicidarea preemergentă trebuie să se facă pe un teren foarte bine pregătit, care să nu aibă bulgări sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor în postemergenţă se pretează pentru toate tipurile de lucrări ale solului (sistem minim de lucrări, arătură, etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergenţă care nu este potrivită pentru sistemul fără lucrări sau lucrări minime.

Un alt mare avantaj al erbicidării în postemergenţă este aplicarea personalizată "la vedere" în funcţie de problemele care apar pe fiecare parcelă, începând cu postememergenţa timpurie (Arigo®), postemergenţa normală 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergenţa târzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergentă "pe teren negru" care nu poate garanta ca buruienile care urmează să răsară sunt din spectrul de combatere al produsului.

Erbicide, precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemă: pălămida, volbura, costrei, samulastra de

123

floarea soarelui. Aplicarea în preemergenţă întotdeauna necesită corecţii în condiţii normale, pentru următoarele buruieni: pălămida, volbura, costrei din rizomi. În condiţiile unor primăveri secetoase, cum se prefigurează şi aceasta, aplicarea în preemergenţă va avea nevoie de corecţii şi pentru buruieni, precum: cornuţi, mohor, iarba bărboasă.

Aplicarea în postemergenţă cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezintă soluţia completă pentru combaterea buruienilor graminee problemă (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substanţe active: nicosulfuron şi rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergenţă, nu avem probleme pentru culturile care urmează dupa cultura de porumb tratată.

De aceea, vă recomandăm cu încredere produsele companiei Corteva ce se pot aplica în postemergenţă!

Ion Mutafa – Category Marketing Manager HerbicidesCorteva Agriscience Romania& Moldova

* * *

* * *

124