Miile, zecile de mii, milioanele de destine şi acţiuni , individuale ale celor ce formează poporul României re­voluţionare s-au unit într-un imens, potopitor şuvoi măturind din calea sa barierele, sîrma ghimpată reală sau imaginată, opreliştile de tot felul care închideau libertatea şi ne închideau pe noi în carapacea de fier a dictaturii.

Sîntem liberi să acţionăm pentru libertate şi în nu­mele ei. Sintem liberi să gîndim in libertate şi in nu­mele eu Iureşul marelui fluviu, care este naţiunea dez­robită, pătrunde tot mai adine, tot mai profund în ţă­ri mul ascuns pînă acum al democraţiei adevărate, al libertăţii cucerite cu sînge, suferinţe şi lacrimi. \

Se deschid în faţa noastră posibilităţi atît de mari, incit mintea noastră chinuită, anchilozată, vîrîtă cu de-a sila în tiparele supuşeniei totalitare, nu este încă, repet încă, în stare să le cuprindă, să le înţeleagă. Sin­tem însetaţi de schimbare, de bine şi bun, de dreptate şi, în adîncul sufletului, cei mai mulţi sînt cuprinşi de teama. îngrozitoarea teamă, că s-ar putea ca totul să ia sfîrşit, ca totul să reintre în „normalul“ cu care ne-a obişnuit monstruoasa dictatură, că s-ar putea ca revo­luţia să se auto-devore, să fie năpădită de paraziţii

UNITATE, UNITATE, UNITATE!otrăvitori care s-au prăsit prea mult sub oblăduirea ceauşiştilor mai mari sau mai mici.

■ Această teamă, această îngrijorare legitimă,_ pe de­plin justificată, ne poate duce la ceva mai rău decîtdictatura însăşi, ne'poate duce la ANARHIE!

A r fi o catastrofă naţională şi o - impietate faţă de cei care şi-au dat viaţa pentru ca poporul, ţara să tră­iască mai bine,"-incomparabil mai bine decît în trecut, şi nu pentru a ne prăbuşi intr-o catastrofă politică,, economică şi militară.

Este nevoie ca marele fluviu al forţei şi voinţei popu-; ■ lare să nu Se risipească, să nu se dividăs să nu se piardă în şuviţe neputincioase, ci să rămtnă pe mai departe unit. Unit în Jurul ideii de libertate; de de­mocraţie şi, mai ales, unit in jurul Armatei Române, carc este la ora actuală singura forţă constituită în stat, capabilă să apere ceea ce ne este sfînt şi drag. In cu- rînd va fi iarăşi pace, in curind viaţa va fi stăpţnă

intru totul in România şi atunci Armata Română îşi va relua singura ei funcţie pentru care are o raţiune de a exista — aceea de a apăra teritoriul patriei împo­triva oricărei ameninţări.

Atunci, şi numai atunci, în pace', plini de răni, dar stăpîni deplin asupra noastră, atunci vom putea să ne gîndim fiecare la căile specifice, optime, prin care să punem în valoare libertatea şi democraţia pe care le-am ciştigat singuri, doar noi-poporul şt Armata Română, fără nici o intervenţie ocultă, fără nici un ajutor de afară, fără doar adela al simpatiei şi al gîndului de bine. '

. Avem nevoie de UNITATE, avem nevoie ca revoluţia să pătrundă în fiecare colectiv de muncă şi în fiecare conştiinţă,, pentru că numai aşa vom realiza UNITA­TEA revoluţionară a tuturor celor ce respiră aerul Ro­mâniei, numai aşa vom izblndi şi vom reuşi să fim cu adevărat liberi în ţară liberăr , ; ■ .

Armata Română se sprijină pe popor şi poporul tre­buie să sprijine Armata Română. Altfel nu vom în­vinge! ' ~.y' - - " / . ■

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ ;ANUL I, NR. 6

JOI28 DECEMBRIE 19S94 PAGINI 50 BANI

IIDU3TRIA TREBUIE SA PRODUCĂ!Prezenţa'oamenilor, marţi şi miercuri,

la loturile de muncă a fost sub aştep­tări. în medie, doar 80 la sută dintre cei ce -muncesc în întreprinderi s-au dus să-ţi continue munca.

Marţi au fost constituite comitetele Frontului Salvării Naţionale în toate în­treprinderile Ar fi de dorit ca primul obiectiv în programul acestora să îl con­stituie MUNCA. Cu repeziciunea cu ca­re s-a înfăptuit revoluţia, trebuie să ne schimbăm mentalitatea în privinţa mun­cii. Producem, acum, pentru noi înşine.

Multe unităţi şi-au reluat lucrul la în­treaga capacitate.' Este vorba de „Carbo- chitn“ , I.M.M.R. „16 Februarie", „Sanex“, unităţile U.J.C.M., C .F.C.II.Dej. Altele ca I.R.E.C., „Elcctrocentralc**; Combina­tul minier, PECO, Panificaţia, I.I.L.,: In­dustria cărnii n-au încetat nici o zi să' lucreze.

Fiecare om al muncii are nevoie de alimente, de bunuri de consum, de pro­duse industriale. Industria naţională are, de asemenea, nevoie de maşini şi Utila­je care se produc în judeţul nostru. Con­tractele economice nu pot rămîne neono-' rate. Neglijarea producţiei materiale poate compromite înfăptuirea năzuinţe­lor pentru care muncitori şi tineri au ie­şit în stradă doar cu arma curajului.

Să nu uităm, exportul, excluzînd ex­portul de produse agroalimentare, este o sursă de valută de care-avem mare ne­voie. Cu valută ne putem cumpăra ma­şinile şi utilajele perfecţionate din străi­nătate, ne putem cumpăra materii prime deficitare, medicamente, citrice, cafea, tehnică de calcul avansată _ ş.a. Indus­tria românească este deja integrată în­

tr-un circuit economic mondial, are asi­gurată o piaţă de desfacere pentru foar­te multe grupe de produse. Merită fă cut efortul maxim pentru păstrarea par­tenerilor comerciali externi.^ (

Apelăm la cei care Iucrcază Ia C.U.G. „Unirea**. „Iris** să-şi reia munca, să nu pericliteze buna desfăşurare a produc­ţiei. După ELIBERARE cel mai bun lu­cru pe care îl putem face spre redresa­rea situaţiei este, să muncim. Este în in­teresul cauzei REVOLUŢIEI să fie maxi­mizat volumul producţiei.

Un apel special îl lansăm pentru cei ce lucrează la I.F.E.T. să îşi amplifice volumul activităţilor. „Libertatea**, I.P.I- Dej, C.P.L. Gherla exportă, avantajos, mobilă în străinătate. C.F.C.II. Dej, de

" asemenea, are nevoie de masă lemnoa­să. Avem stringentă nevoie şi de fire şi de hîrtie. De aceea, chiar dacă în pe­rioada de iarnă I.F.E.T. îşi încetează ac­tivitatea, se impun măsuri de reorgani­zarea muncii, de exploatare a masei lemnoase.

In judeţ avem în cantităţi suficiente energie electrică, gaz, nisipuri pentru turnătorii— se poate lucra (cu cîteva excepţii) fără probleme. ' '

Este un foarte mare deficit de fier Vechi. Rugăm cetăţenii să adune şi să pre­dea materialele refoloslbile iar I.J.R.V.- M.U. să-şi organizeze munca astfel incit să preia totul. -

Pentru 1990 sînt necesare măsuri efi­ciente de pregătire: contracte de desfa­cere, constituirea de stocuri de materii prime şi materiale pentru cel puţin două săptămîni. . '

Prin MUNCA poate şi trebuie Să tie consolidată REVOLUŢIA. S-o facem!

M B l i* V,'!* S V<

/ , 7

■* / > vr

’ t , ' * v. , * V ' * < ** * ' ' " '> . • §- , <>«■*• *. w ' t . •* •' • “ - „ Ji t §

— - : ■ v .. 1* -• ** a... i. - < / i \ * * »’ S r , * , < ' W- ,*> îîM ~ *’ • ‘ *' v - ' ~ i

*■“ / k J »v % , J*' 3 a

Unităţile armatei şi miliţiei au restabilit ordinea nubliră „* ..voluţionare. Elo contribuie la reconstrucţie. S sieurnnt»’ R» " ,,e re‘ tre personale şi comune. SA RESPECTAM OAMENII IN UNIFORMA!UnU 'M>a*'

Foto: N. PETCU

4 0 N ILIES C U şi P ET R E R O M A M au primii pe ambasadorul Uniunii Sovietice

Miercuri, preşedintele Consiliului Frontului Sal­vării Naţionale al -Româ­niei, Ion lliescu, şi primul- ministrii. Petre Roman,, au primit pe EL'; Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Re-

; publicilor Sovietice Socia­liste la Bucureşti. >■

Cu acest prilej, ambasa­dorul "< sovietic a . trans-. mis preşedintelui Consiliu­lui Frontului Salvării. Na­ţionale, Ion lliescu, . din partea preşedintelui Sovie­tului Suprem al U.R.S.S.,

la BucureştiMihail Gorbaciov, sincere . felicitări şi asigurări că po- porul român va găsi întot­deauna sprijin din partea popoarelor şi conducerii tî-

: niunii Sovietice pe drumul său de reînnoire,. pentru a- firmarea cu adevărat a or­dinii democratice în Ro-,

■ mânia.De ' asemenea, au fost

transmise felicitări primu­lui ministru român, Petre Roman,' din . partea pre­şedintelui Consiliului de

Miniştri al U.R.S.S., Niko- lai Rîjkov. ' _ ’ -

In cadrul întîlnirii, des­făşurată într-o -atmosferă deosebit de. caldă, din par-> tea noii conduceri române s-a exprimat convingerea

■ că prietenia şi colaborarea multilaterală dintre cele două ţări şi popoare se vor întări şi dezvolta. în toate domeniile, în interesul transformărilor democraţi-- ce, al păcii şi înţelegerii internaţionale. \

Convorbire tcltfonică OorBaciov - HicscuPreşedintele -Consiliului

Frontului Salvării Naţio-, nale din' România, Ion lliescu, a avut miercuri după-amiază o convorbire telefonică cu Mihail Gor­baciov, preşedinţele Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. Solicitat,să prezinte su­biectul discuţiei, Ion lliescu a declarat: Preşedintele Gorbaciov, care mi-a trans­mis şi fn scris un mesaj de prietenie, de solidaritate, de sprijin, a ţinut să-n«i transmită şi verbal aceleaşi sentimente calde, de spri­jin în transformările noas­tre revoluţionare. ‘ Ne-ara salutat şi ne-am urat rsci- proc dezvoltarea pe baze

noi, sănătoase, a . relaţiilor dintre ţările noastre.

i' MOSCOVA. — Informînd despre convorbirea telefo­nică ce a - avut loc, miercuri, între Mihail Gor­baciov, secretar general al

' C.G. al P.C.U.S., preşedin­tele Sovietului Suprem al W.R.S.S., şi Ion lliescu, preşedintele ^Consiliului. Frontului Salvării Naţio­nale, agenţia TASS relatea­ză că accentul a fost pus pe schimbările ce au loc îri cele două ţări. în ace­laşi timp se arată că Fron­

tul Salvării Naţionale din România apreciază că cel de-al doilea Congres al de-; putaţilor poporului i-a sprijinit pe oamenii mun­cii din România în lupta lor revoluţionară " împotri­va regimului dictaturii per­sonale, pentru schimbările democratice şi înnoirea So- . cietăţii. Gorbaciov şi . lliescu au "căzut de acord că In perioada actuală o importanţă deosebită o au înţelegerea şi sprijinul re­ciproc al celor două ţări şi popoare, adîncirea colabo­rării 'în toate domeniile vieţii.

(Agcrpres)

VĂ COMUNICĂM:1. Consiliul judeţean Cluj al Frontului'

Salvării Naţionale îşi desfăşoară activita­tea în clădirca din B-dul. Lenin nr. 58, te­lefoane 1-61-16 şi 1-31-22. '

2. Componenţa nominală a Comitetului cxecutiv provizoriu ăl Consiliului jude­ţean al Frontului Salvării Naţionale este în curs de definitivare, urmînd a fi dată publicităţii în primele zile ale lunii ia­nuarie 1990.

3. Cetăţenii se pot adresa cu orice pro­bleme consiliilor teritoriale ale Frontului

Salvării Naţionale, iar la nivel de judeţ prin Colectivul pentru relaţiile cu cetăţe­nii şi problemele social-umanitare, la te­lefoanele 1-64-16 şi 1-31-22, interior 265.

4. Cetăţenii judeţului se . pot adresa or­ganelor administraţiei de stat în soluţio­narea problemelor specificc activităţii acestora.

- 5. La ghişeele paşapoarte, evidenţa populaţiei şi circulaţie s-a reluat activita­tea. :

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ AL FRONTULUI ŞALVARII NAŢIONALE

COMUNICATE• Consiliul Frontului Salvării Naţionale a hotărlt ca

întreaga activitate de stat să fie separată de activitatea politică.

/ ' ‘: • Consiliul Frontului Salvării Naţionale a hotărlt ca pastorul reformat Laszlo Tâkăs să fie repos tn toate drepturile sale la parohia Timişoara. .

Comandamentul ti* nerilor din Judeţul Cluj îşi deschide se­diul la Casa Tinere­tului incepînd cu da­ta de 29 Xlt 1989. VA AŞTEPTAM.

ADEVĂRUL =. IN LIBERTATE P A G IN A 2

PENTRU O SOCIETATE CIVILA Şi DE DREPT. Organismul ' constituit ad-h'oc prin voinţa maselor; ■ în ' acest" moment. de 'grea cumpănă ^pentru ţară;' de-. numit Consiliul Judeţean al . Frontului Salvării. N a-; tionale, reprezintă, la Ţorâ, actuală • singura modalitate'Vi d e ; a împiedica apariţia â-, >1 anarhiei,. a haosului,' rolul săli fundamental fiind ace- V la de a coordona acţiunile consiliilor pe întreprinderi, L. instituţii, unităţi de învă- ţăriiint, - ;Cooperative. insli-- tute culturale şi de cercer ■ tare etc.‘ etc. • -ŢV-; W ^ i Consiliul - Judeţean • al ' Profitului Salvării/ Naţio- •- nale este^iinorganism apo­litic, >âflat în slujba intere;- i selo.r poporului român, cu scopul linie' şi bine preci-'. zat de. a aiuta societatca ; civilă să treacă Ia organi-' zarea de alegeri libere, ca­re vor constitui baza de drept pentru viitoarele or­gane ale administraţiei.; populare. Consiliul • Jude­ţean al Frontului Salvării Naţionale cheamă şi arc - nevoie de specialişti, telmi-‘ cierii ai vieţii ecorioriiice şi; sociale care să asigure bu­nul mers,, al lucrurilor în . judeţul nostru. ;/,_ Este de la sine" înţeles că

toţi - acei care ; colaborează ’ cu . Consiliul Judeţean al Frontului. Salvării Naţio--, nale, precum şi chiar mem­brii' săi i se vor retrage* dan • funcţiile şi atribuţiile lor la momentul alegerilor, lă- ,

sînd ca puterea executivă în; judeţ să fie- hotărî tă de reprezentanţii aleşi ai 'pq-.\« porului.",'.' -. .:r..-v- o - i ’ v

Este. absolut,, necesar să - înţelegem că toţi acei. care. participă într-uh fel sau, altul„la activitatea Consi- • liului,.Judeţean al Fyontu-' lui ^Salvării Naţionale , fac; liicrul -acesta, din curat şîj Sfînt ' patriotism;, nu din - cine.- ştie;, ce interese rhes-, chine. Iar . dacă . cumva' fi­xiste şi 'asemenea ; cazuri, opinia ‘ publică :;ya r,- avea grijă să le spulbere, planu- •rile şi visele de mărire cea-.- uşigtă. . ; ■ / ■ > ; ■ =, ' Alegerile,- şi- numâi-'fllcr-. gerile libere.-vor fi;;acelea

care vor hotărî cine şi de ce va ocupa un post de decizie de la cea mai mică responsabilitate pînă. la cea

- supremă în . judeţ şi, în sţat.• E momen tuîj’ dragi cori-

cetăţenj, să gîridim respon­sabil; ; să ‘ ne . dezbărăm‘ dr

' clişeele.; vechi în acţiune, de; reflexele, automate, să no dam seama că n o is în -

i tem . ponorul iar . poporul eşu* p rea. Să folosim pi e de muncă şi .de

-g in i » fiecăruia dintre nu; peniril a da - contur, fom ia şi sens- libertăţii ’cîş^ tigate cu atîta vărsare' Se sînge, /pentru a o încre­dinţa unei democraţii ‘ fâu-;

• tehtiee.:

ţFR-5

W NM Hi* I - ' ■«v'<$> ^*2 * >6. « M l

X ' P l

APEL LA ADEVĂRUL ECONOMIC

Momentul adevărului economic trebuie repus în drepturile sale legitime, fireşti. Să-i facem lo­cul, acum, muncind, de azi cu toţii. Să-i facem locul înainte de a încheia anul 1989 — şi aceas­ta nu doar din necesitatea reflectării dimensiu­nilor reale ale denaturării, cit mai ales pentru a porni pe drumul cel nou, fără balastul trecutu­lui. Desigur că operaţia economică de corecta­re generează influenţe multiple asupra tuturor indicatorilor cantitativi; şi calitativi de reflectare a rezultatelor muncii, există însă posibilitatea creării cadrului juridic necesar astfel ca între realizările anuale declarate şi cele efective să- primeze concordanţa necesară.

m m niiiiiwr, driptaii şi adevăr!Ierarhii, clerul şi credincioşii Arhiepiscopiei Ortodoxe

Române a Vadului, Feleacului şi Clujului trăiesc cu emo­ţie sfîntă nespusa bucurie a renaşterii întru libertate, dreptate şi adevăr a poporului român, exprimîndu-şi sin­cera şi întreaga adeziune .faţâ de Programul de acţiune al Frontului Salvării Naţionale, menit să asigure' trium­ful libertăţii şi demnităţii poporului român. ,

Atît cît a fost cu. putin ţă în condiţiile dej îngrădire se­veră a libertăţilor impuse de diabolica dictatură, Bise­rica noastră a menţinut şi cultivat necontenit conştiinţa de neam şi de credinţă, de promovare a, valorilor-mora­le .ţi'Spirituale ale poporului. ’ ' r ’ • ;

Păşim cu nădejde şi încredere, alături de toată sufla­rea românească, sub oblăduirea Providenţei divine şi a oamenilor aleşi; pe drumul de libertate deschis pi’in jert­fele atîtor tineri şi tinere, bărbaţi şi femei, bătrîni şi copii nevinovaţi, .martiri; şi eroi ai neamului nostru, că­rora Ie vom purta o veşnică recunoştinţă şi îi vom po­meni pururea în rugăciunile noastre. Clopotele Catedra­lei ortodoxe vor cînta numele lor în fiecare dimineaţă şi seară, aşa cum. au făcut-o înccpînd cu dimineaţa fieui- tatei zile de vineri, 22 Decembrie 1989. '

Aducem mulţumirile bunului Dumnezeu pentru* belşu­gul de har şi biriecuvîntare ce l-â revărsat asupra noas­tră, în preajma praznicului Naşterii Domnului nostru Isus Hristos, Domn al păcii şi al iubirii, făgăduind po­porului drept credincios, întregului popor român, că îl vom s lu ji. cu ; toată dăruirea, pentru biruinţă deplină a SLIBERTAŢII, DREPTĂŢII ŞI PĂCII pe pămîntul stră­bun.

Aşa, sâ ne ajute Dumnezeu! ' ' .

CONSILIUL EPARHIAL’'A I, ARHIEPISCOPIEI VADULUI, FELEACULUI SI CLUJULUI

DIRECŢIA COMERCIALA NE INFORMEAZĂ-Revelionul 109(1 — REVELIONUL POPORULUI LI-

tîr * i 0r2a,' i*C!''-ă în ■ unităţi de alimentaţie pu­blica, de turism, cooperaţie ş.a. Este asigurat fondul oc marfa. Cel carc nu lansat conicm i pentru orgnni-Îîsm3 rcve11.10nu' u i. sî«* rugaţi să ia 'legătura cu uni taţilc de alimentaţie publică, turism şl cooperaţie pen­tru contirmarc.

RENAŞTEREANOASTRĂ

SPIRITUALĂ-Colectivul Inspeetoratu- tului şcolar judeţean. Cluj aderă cu toată convinge­rea Ia Programul Frontului Salvării Naţionale.'■ Victoria Revoluţiei redă îhvăţămîntului românesc demnitatea şi adevărata sa menire. •

Adresăm tuturor elevilor şi cadrelor didactice ; din judeţul Cluj. chemarea de a-şi mobiliza forţele pen­tru triumf u i, ideilor Revo­luţiei în toate unităţile dc învăţămînţ. Să" punem sîn- gele vărsat de tinerii din şcoli, de. fraţii şi părinţii lor, la’ temelia renaşterii noastre spirituale, într-o Românie care să fie în vcci cu adevărat liberă şi independentă.

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

■ ■; ■ ■ CLUJ 'V.

* APELURI• Foştii deţinuţi politici

din oraşul Cluj şi din judeţ sînt invitaţi la întrunirea ce va avea loc la data de29 decembrie 1989, ora 16, îh Cluj, la.Muzeul etnogra­fic al Transilvaniei, ■ str.30 Decembrie nr. 21. COMITETUL POLITIC

DE ORGANIZARE -• Comit;tul provizoriu de

coordonare al grupării eco- logisţe din Cluj, constituit în-ziua de 24 decembrie

, 1989 la Asociaţia scriitori­lor din Cluj, str. Universi­tăţii nr. 1, face apel • către toţi cetăţenii care doresc să se -tnscrie în această grupare să prezinte în scris adeziunea lor, însoţită de nume, prenume, adresă. .

.;s-

wŞi armata e cu noi!". Dumitru Fărcaş în mijlocul ostaşilor unei subunităţi itaili(;»r«'' clujene

Cuvînt câire copiii liberi ai Clujului■ Să nu uiţi, copile, riimic

să nu uitaţi, copii! Să nu uitaţi că un crucial act al istoriei va fi tema primei voastre lecţii de istorie,: din primul an al libertă­ţii. Numele ei: Revoluţia din decembrie 1989.

A început ;într-o iarnă cu boare de primăvară, la Timişoara, la Bucureşti, la Cluj şi la Iaşi, la Craio- va . şi -la Braşov, Ia Sibiu. Să nu uitaţi, copii, că aţi.< auzit în loc de zurgălăi răpăieli’ de automate şi bubuit de-tunuri, prea a- proape insă „ de inima

. voastră ca să le puteţi ui­ta curînd. Aţi^văzut pe caldarîmul bătrînului nos­tru oraş pete mari de sîn­ge, vegheate actim da lu­minări ce plîrig ceară a- măruie. Şi-aţi aşezat şi voi, -cu mtiia ’ tremurătod- ’ re, o .făclie a gînduiui vostru curat pentru cei căzuţi cu cuvîntul LI­BERTATE pe buze.' Mi-au reţinut atenţia, în ziua primului Crăciun' liber, după o aşteptare de mai bine de 40 de ani, ci-

teva gesturi emoţionante: un băieţel, căţărat pe un tanc aflat in faţa Teatru­lui Naţional, pariind în pumn 6 parte din darul sărac adus de un tri.it Moş Crăciun, a întins sol­daţilor cîteva bucăţi, de c ioco la tă : In faţă statuii Lupoaicei, o fetiţă numai ochi şi păr buclat se stră­duia să-şi facă loc cu un- brăduţ împodobit cu glo­buri mititele. In faţa sta­tuii, acolo - unde au căruţ

'atîtea vieţi tinere, un co­pil liber al Clujului liber aducea un pom de Cră-

-vciun celor care n-au mai apucat să şi-l . împodo­bească acasă. La Primă­rie, o „coadă" imensă la care oamenii se aşezau în tăcere fără. să mai între­be „ce se'dă" sau „cît se dă“ ; începuse colecta p ett- tru familiile y martir'lor Clujului.

N-am văzut niciodată o ladă cu bani, nu acesta este,-insă,, lucrul .es'efţ iai, dar m-au impresionat a- celeaşi minuţe ale copiilor Clujului care îşi aduceau

cu - pioşenie - agoniseala măruntă a puşculiţelor. Am văzut in primele zile ale libertăţii copii de-o şchioapă ţinîndu-şi părin­ţii de mină, oprindu-se în faţă vitrinelor librăriilor din care au dispărut otră­vitoarele opere ale tira­nului, care ne-au stat oti­ta vreme tn gît. Ochii lor mari privesc acum ■doar cărţi cu povesti, cu poezn. cu cuvinte adevărate.,

Irimănunchez aceste c/în­duri sub cel mai frumos brad de Crăciun, cu ura­rea să creşteţi mari, cu creştetul în lumină, cu a- ăevărul în simţiri şi idea­lul libertăţii în inimi. Co pilăria voastră liberă a început în 22 decembrie 1959. Deschideţi fereaU-'i sufletului vostru c j r<it r.pre t colindele cele cric frumoase ale neonului românesc şi cîntaţi ală­turi de părinţii voştri „Deşteaptă-te romăne“ f A- lăturaţi-vă . 'organizali-n copiilor României libere

Maria Orfensia POPA

Da, da! Se lasă noaptea şi .ceaţa, dar grupele de or­dine îşj fac în continuare datoria Poate, cu mai multă vigilenţă. Un cordon de ti­neri controlează cu toată atenţia maşinile care cir­culă pe strada Gheorgheni. Ne aşteptăm rtndul şi ,cînd mi se ce,r; actele îi întreb dacă este bună o „legjti- ; maţie“ de Ia ..Adevărul în Libertate1'. UniiI din ei cer- * cetează cartonul noii le­gitimaţii, apoi ridică spre' mine nişte ochi mari: v

— Pe mine'mă cheamă ■ Mircea şi vă iubesc din su- flet. •

.DIN'. ANONIMAT, De unde atîta maturitate,

în glâsul încă neformat a) unui copil de nici 13 ani?_ întrebarea răniîne nerostită pentru că, iată, n -au trecut nici 24 de ore de cînd acest tînăr, alături de întregul tineret clujean, se aţi a în bătaia puştilor Ucigaşe.

— Care-i numele'tău.;;de. familie?

— E u'sînt'la.'L iceul de. matematică-fizică, aşa...ca, sper. nu mă puteţi suspec­ta de sentimentalisme. Am făcut precizarea ca sâ nu

DEMOCRAŢIA UNIVERSITARAPentru a sprijini’ efortul de reconstrucţie şi regene­

rare culturală a întregii ţări, pentru reintegrarea şco­lii româneşti în circuitul educaţional moridial, cadre­le didactice şi studenţii de la Facultatea de Filolo­gie se alătură apelului Pentru o nouă universitate a Daciei Superioare. Semnează 46 dc cadre didactice şi 14 studenţi.

vă surprindă răspunsul. Pe noi ne; cheamă Români;).

— Noi ne-am temut că.-, prin Spărtura asta din gard

; ar putea aînnere oameni de rea credinţă Ia depozitele de carburanţi aie ceferişti­lor. Şi am venit N-.-. fost nimic, dar noi ne-am or­ganizat asa cum ne-^a Sn- văţat 'nişte, orictem care au făcut armata. .

Adică?— A dică... nsa pi n M m-

buri, că unii dormeau■ si'* alţii păzeau

— Şi ce ati fi făcut dacă . . .?

— Unul din noi stâicn ceva mai departe, pe linii, vreau să zic, şi trebuia să fugă pînă la soldaţii din gară La soldaţii adevăraţi.

Am simţit că o lacrimă , îşi face vad spre marginea

ochilor şi am plecat fără să-i ■ scqt din anonimat A- veau între 8 şi 12 ani şi

, precis nu se jucau de-a „hoţii şi vardiştii'1.

- Radu VIDA

CONTUL „ L IB E R T A T E A 1989”• Sindicatul oamenilor muncii din unităţile de trans­

porturi feroviare ale complexului C.F.R. Gluj au depus în contul „Libertatea 1989* suma de 75.000 Iei. Acelaşi organism ne informează că s-au luat măsuri pentru aju­torarea familiilor care au avut de suferit de pe urma represiunii regimului de dictatură., • .Satul Hediu^de pe raza comunei Feleacu a depus în contiil „Libertatea 1989“ suma de 52.260 lei, bani adu­naţi în parohia Rediu prin grija preotului Nicolae Pop.

• Sindicatul învăţămînt preuniversitar din CIuj-Napo- ca o depus în contul „Libertatea 1989“ suma de 100.000 lei pentru ajutorarea familiilor celor căzuţi pe baricade- • • le revoluţiei. ; ' "

• Asociaţia de locatari de pe strada Micuş.nr. 2 din Cluj-Napoca a depus în contul „Libertatea 1989“ suma

de 7.465 lei, în semn de solidaritate cu familiile case au suferit prin pierderi de vieţi omeneşti.

• Locuitorii comunei Apahida au depus In contul „Li­bertatea 1989“ suma de 120.000 lei. iar Asociaţia de lo­catari de pe strada Albini nr. 134—141, prin reprezen­tanţii săi Gherasins Răceanu, preşedinte şi Lazăr fior- şeu, administrator a depus în acelaşi, cont suma de 12'.650.. • Ne-a parvenit ştirea unei iniţiative de omenje la O.U.G. Colectivul serviciului G.T.G. de la Fabrica me­talurgică a hotărît să depună în contul „Libertatea" cota parte din beneficiu rare ie revine pe anul 1989. •

• ;In deplin consens cu actele umanitare care au loc Sn întreaga ţară, Asociaţia de locatari de pe Aleea Iia- şinari nr. 1 a. depus în contul „Libertatea 1989“ sunaa-de 5.000 lei. . ' ■ . . . . . . . ţ • - ■

• Incepînd de luni, 2S decembrie, suma intrata în con­tul „Libertatea 1989“ ta nivelul municipiului CIUj-Napo­ca este de 1.512.30? lei. , ■

-.PA G IN A I ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE

AGRICULTURA SĂ REVINĂ PE..; PĂMÎMÎAfirmaţia pe care ,mi-a

fost dat e-o aud, şi inu o dată,' cum că revoluţia a : fost - înfăptuită doar de

".muncitori, de studenţi, de ■ tinc-rclul- oraşelor, în gene- • ral,. n-a putut să mă’ lase ' indiferent, „Unde sînt' ţă-

: rănii?*! se întreba indignat . unul dintre colegii mei, năs­cut şi crescut Ja oraş. „De ce.'riu ies şi .ei, de ce"' nu participă , mai activ la re­voluţie?11 a continuat el.

înainte de orice, trebuie ' să se înţeleagă bine că poate jumătate, 3 poate mai - - puţini sau mai m ulţi,din- f tre; participahţii' lâ~ iH ă ij i r ' testările - revoluţionare ale acestor zile, la Cluj sau în" ; altă’ parte, sînt de fapt ţă- : rănii-; rURţi , de ■' pămîntul lor, înstrăinaţi de sat; câ urmare a „magistralei" idei de depopulare rurală, de

Industrializare • făcută ori­cum, dar mai ales „gran; dioş“, grandoare "care ; a' stors: agriculturii atîtea braţe -de muncă. . . Şi apoi n ici' industria ii-a ajuns' pe acele- ‘ trepte atît de: mult : trinibiţate, multe sectoare c; alei acestei ramuri fiind a* duse': Iar.. , sapă < de lemnlf Ge sevâlntîmpîa de acum înainte?' Greu de prevăzut7. evoluţia * în amănunt a 'sir ’ tuaţiei agriculturii, y Este ' nevoii de multă chibzu- inţă, de multă - răbdare'\şi înţelepciune!E ste nevoie* ' ca ţSranul .să-şi-recapete .'dragostea pentru * pămînt, /! de care a fost frustrat . fără cea raai mică jenă. Şi-apoi, ‘ e nevoie să se treacă la. acţiune hotărită pentru re­punerea agriculturii pe lo­cul ce i se cuvine.în Româ­

nia.' Nu'’ va1 fi, nicidecum uşor. Ba>ya fi chiar-'foărte greu. Agricultură se .afla din nou-"într-uri moment; de răscruce. . Drumul ? col bun, trebuieiisă fie căutat’, împreună,' de! către ţărani * de. către'" specialiştii: : cari pînă - actini ? ri-air f ost Jăsa ţi nici ei - să-îji - facă meseria,' nefiirid |>iătiţî nici 'pentru iîitincă nici^nentnr născo­cirile’ ridicole şi deplasate

prociucţiile. .nemaivăzute şi i-nemaiauzite undeva, cindva.-.. • V„ '..Aşadar după revoîuţie.

care esle şi a ţăranilor,;,cu muiţă chibzuinţă;, cu ;'răb-' dare’ - şi înţetepemne,-. să- readucem agricultura ia lo­cul • ce i se-, cu v in e-a ici.'. pe pămînt!

• : • Emil LUCÂ

' s -"'v < „ * * *-<. «4* 'l\ * r * * *■* * ■,++■ ♦ *+*

f t * '%

*.-îH t (

Către Comitetul judeţean al Frontului Salvării Naţionale: Comitetul judeţean democratic provi­

zoriu al cooperativelor agricole de pro­ducţie îşi exprimă adeziunea faţă de Platforma-program a Frontului Salvării Naţionale, .manifestindu-şi bucuria nes­pusă pentru, răsturnarea dictaturii ceau- şiste, care timp de peste două decenii a ţupus ţărănimea noastră, uneia dintre cele mai perfide exploatări. Ace'astă odi­oasă dictatură mi a permis uniunii co­operativelor agricole de producţie să-şi exercite liber rolul pentru care a {ost creată, de a apăra drepturile ţărănimii, fiind îngrădite aceste Srepturi de legi, dccrete, ordine şi alte indicaţii care ve­neau în contradicţie flagrantă cu aspi­raţiile ţărănimii şi necesităţile agricul­turii, dispoziţii pe care le detestăm.

Sîntem mîndri şi ne-am alăturata ca suflet curat, tineretului, ţării şi armatei

poporului, care au luptat ji s*au jertfit pentru înfăptuirea, măreţului âct istoric de la 22 Decembrie 1989, a revoluţiei cu adevărat democratice, pentru asigurarea libertăţii de care naţiunea română avea alîfa, nevoie .de a-şi manifesta,cu demni­tate şi fără cqnstrîngeri ideile creatoare şi punctele de vedere.’ Ţărănimea, care este principala produ­

cătoare de produse agricole şi păstrătoa­rea tradiţiilor satelor noastre, a fost lip­sită de mijloacele de existenţă necesare unui trai demn şi civilizat.

Comitetul judeţean democratic provi­zoriu al ţărănimii, nou constituit, aderă şi va lupta cu toată fiinţa pentru aplica­rea -Programului şi acţiunilor Comitetu­lui judeţean al ^Frontului Salvării Naţio­nale.

TRAlASCA ROMÂNIA LIBERA!

MINERII — fa datorie!Ieri dimineaţă am fost la

Combinatul minier pentru a ne informă asupra modu­lui în care se desfăşoară activitatea. Directorul Com­binatului, irig. loan Barna; ne spune că la mina lara, la Căpuşu, Aghireşii, Mun­tele Rece. în unităţile din celelalte judeţe minerii, s-au prezentat la lucru Pretutindeni se lucrează la capacitate în vederea rea­lizării producţiei planifi-: cate. Este deosebit de im­portant acest lucra, avlnd în vedere că 1000 de bene­ficiari primesc produse e-‘ senţjale de la Combinat! O problemă care trebuie să-şi

găsească: o mai / bună „.re- .zolvare este!' cea a 'trans­

portului produselor minie­re — în cantităţi mari, a- flate în stoc —, spre bene-’

’ ficiâri.S e solicită un spri­jin cît mai urgent din par­tea Regionalei de căi fera-, te, a Ministerului de re-' so rt-’ ■: ; - •. . ' ’; Paralel cu aceste preo­cupări,.. se finalizează pre­gătirea producţiei pentru: anul viitor. ; Acţiunile . ce trebuie întreprinse în acest, sens au fost discutate ieri

„'cu toate conducerile din'; subunităţi.

S-au i-ezoivat şi cîleVa probleme V organizatorice.^

t.a nivelul Combinatului . minier s-a constituit Comi­

tetul Frontului Salvării Na- _ ţionale, format din repre- : zentanţi 'a i conducerii ad-

ministrati ve, ai Sindicatu­lui liber, ăi Tineretului li­ber, reprezentanţi aleşi- de colectivele unităţilor ■ su­bordonate din judeţul. Cluj.

Un fapt important: se' â- cordă o . mare atenţie îm­bunătăţirii aprovizionării ? cantinelor şi punctelor a - : iimentare din unităţile mi­niere. Semnalăm, ca o piK duitoare replică a mineri­lor la tot pe se întimplă ■ astăzi în . tară. contribuţia ; la contul LIBERTĂŢII: 100 000 lei depuşi provin de Ia sindicatele miniere din- Cluj. ^

■ I. G.

....

La „Tehhofrijî" • se munceşte

ARMATA E CU NOI!Faptul că „armata-i cu

noi’1 nu ne dă dreptul să fim suficient de liniştiţi. Importantă este atît pozi­ţia actuală cît şi de viitor. Este a'devărat că în unele ţări armata a avut un ţol pozitiv în - realizarea pro­cesului revoluţionar dar să nu uităm că în altele a contribuit la, frînarea aces­tui proces,- a generat haos. Ştim ce s-a întîmplat în u- nele ţări din'Am erica de Sud, America Latină, Asia etc. Există etape- triste ale istoriei care, ne îndeamnă să fim vigilenţi şi chiar da­că în aceste momente cru­ciale armata e cu noi tre­buie să lămurim unele pro­bleme. Iată unul din moti­vele pentru care ans pur­tat o discuţie cu generalul colonel Iulian Ţopliceanu, comandant : al Armatei . a n i-a .: — Domnule general.: do­rim să ştim situaţia tero­riştilor arestaţi şi care ur­mează a fi deferiţi noilor instanţe de Judecată.

MUNCITORI! .întreprinderile care au

obligaţii contractuale cu alţi parten eri,- excep-, tînd celc de produse a- limentare, trebuie să respecte ferm graficele de muncă, relaţiile cu partenerul extern!

PRODUCŢIA In s p r i j i n u l r e v o l u ţ ie iPînă acum cîteva zile, cînd mergeam la „Flacăra", sim­

ţeam o puternică strîngere de inimă. Datorită imobilis­mului cunoscut al structurii economice, discrepanţei ini­maginabile dintre anumiţi indicatori, unor repartiţii doar pe hîrtie, anomalii generale, oamenii se confruntau cu; numeroase probleme,•; erau necăjiţi că, în ciuda efortu-; rilor lor, nu de puţine ori supraomeneşti, treabă mer-; «ea din ce în ce mai prost Cît despre cîştigiiri, ce să: mai vorbim . . . ;; Incontestabil, tarele, centralismului ilogic, impus pînă; la smintism, care a încorsetat economia nu pot fi înlă-’: turate de la o zi la alta. Pînă se va stabili o structură adecvată, care să permită funcţionarea normală şi efi-, cientă, trebuie să gîndim ce putem face pentru Înnoirea economică şi, raai cu seamă, pentru ca potenţialul pro­ductiv să fie utilizat cît mai bine, deoarece cursul firesc al revoluţiei cere neapărat şi un curs firesc al produc-' tiei.‘ Ce se face la „Flacăra*, unde la fel ca în întreaga ţară, tristeţea de pe chipurile, oamenilor a dispărut, ca de altfel şi sentimentul dezastrului economic care ne Păştea. Ne vor spune chiar oampnii de aici. Sâ dăm cu- vîntul maistrului Romulus. Moldovan. In zilele de creaîncercare — ne-a precizat Interlocutorul nostru__cuvîn-tul de ordine a fost apărarea fabricii. Cei prezenţi aici," cînd nu erau în post, lucrau. ,In fiecare schimb s-a mun­cit cîteva ore. în 26 decembrie, cînd sTa reluat activita­

tea, toată lumea s-a'prezentat ia unitate. Şi s-a început bine. Dovadă I m ilion .746 mii lei, valoarea producţiei, realizate ieri. : v / -. Întrebîndu-l pe interlocutorul mei) ce trebuie- făcut', acum ca producţia să susţină revqluţia, răspunsul a ve­nit prompt. Să muncim cît mai bine pentru ca procesele^ productive să nu sufere,, să dovedim o înaltă conştiincio­zitate, şă instaurăm în fiecare sector ordinea şi disci­plinăm , .. {. ; , ' '■> î Avem multe de făcut, a ‘ intervenit în discuţie şi. eco-: nomistul- Palfi Ion.' Moştenirea lăsată ne mai dă bă-; taie de cap. Oameni şi maşini au plecat după naaterie primă,, cea raai mare problemă cu.care-ţietâm confrun­tat înainte. , ; ' - ... ,,7 Capacitaţi :de dezideratul'zilei: „Producţia tn sprijinul revoluţieiI*... oamenii se , gîndesc şi la viitor. Vor să creeze'O economie, modernă şi eficientă, structurată în raport- de nevoile reale ale societăţii şi nu după dorin-: ţe . absurde,, cura s-a întîmplat pină acum, economie in ejare competenţa; iniţiativa, cointeresarea reală să stea la loc de cinste. Pînă atunci însă oamenii, sînt conştienţi că acum cel mai important lucru este să muncim cît reai bine. - , ,

Ara plecat de la „Flacăra* cu o mare bucurie în su­flet, la fel de mare ca şi a oamenilor de aici.' Mă gîn- deam că de acum înainte voi veni la „Flacăra" fără Să mai simt acea strîngere de inimă.

' I. • GONSTANTINESCU

, Patriotismul şi eroismul fiecăruia se validează nu numai pe baricade, în focul' Gloanţelor sau în tensiunea a°tiuniior provocatoare. A- ceste minunate, inestima* oile calităţi umane se pot afirma şi altfel, mai simplu Si mai firesc pentru fiecare dintre rioî. Iriafara sumei ®G 100.000 lei, depusă în «ontul „Libertatea 1989“,

CONSTRUCTORII —pentru poporla toate subunităţile trus­tului continuă colcctelei in­dividuale şi colective In scopul suplimentării aces­tei modeste contribuţii. Fa­cem un apel călduros către toate colectivcle de cons­tructori din judeţul Cluj pentru a *c alătura accstor

acţiuni - umanitare, nu cu vorbe, ci cu faptei Ni se cere în aceste momente grija deosebită faţă. d e . ca­litatea muncii, disciplină, gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi mate­rialelor.

Chemăm, la acest ceas al Istoriei, pe toţi cops-

, tructorii să revină pe şan­tierele reconstrucţiei pa­triei. contribuind prin mun­că devotată Ia victoria re­voluţiei. neaţtre..................

Glieorghe FODOR, , vicepreşedintele Sindicatu­lui liber ai oamenilor mun­cii din T.A.G.C.M. Cluj

— Armata (a IlI-â) nu are terorişti arestaţi,; deşi- au fost unele acţiuni ale a- cestora care au produs pierderi.' In perioada 22—26 decembrie armata a a vut 16 morţi şi 9 răn'ţi.

: Datorită armelor cu lunetă . ale teroriştilor s-a tras în . general în cap, de obicei noaptea. Se apreciază ■ că

- majoritatea teroriştilor - au fo s t ' drogaţi, nu cunoşteau situaţia reală din ţară, wso- tiv pentru care trăgeau la îritîmplare, fără a ataca uri anumit obiectiv, Nefiinâ

' posibilităţi1 pentru a-i con-• vinge să se predea, s-a tre­

cut la lichidarea lor prin folosirea armamentului a- şor şi greu de infanterie.! ~ ' Cc ştiţi despre foştii

activişti de partid ai jude-, ţuiuif Cluj? .

. — Ei nu sînt arestaţi şi nici nu se află sub protec­ţia. armatei.

—r Care este situaţia Securităţii de la Cluj? -

— Indicaţia Frontului Salvării Naţionale, dată prin ministrul apărării, es­te ca cei loiali revoluţiei sâ fie la posturile lor (comu­nicat telefonic de la_gene- ral-colonel Nicolae '■ Miii- taru). :' — Vă rugăm- să ne spu­neţi dacă armata rfvnc.şte Ia acapararea' puterii lo­cale?

— Armata este; a po­porului, sprijină şi contri­

buie lâ realizarea obiecti­velor, aşa cum stabileşte Consiliul Judeţean, dar nisi acura şi nici în viitor nu vom rlvni la acapararea puterii locale; Aceasta pen­tru că misiunea Marilor U- nităţl veste de a se pregăti tocmai pentru apărarea a-, cestora. In prezent armata participă la menţinerea or­dinii, la paza unor obiecti­ve de importanţă priorita­ră, la paza transporturilor, a coloanelor auto ce vin cu

• ajutor din străinătate etc.- — Dar cînd obiectivele acestor misiuni se vor în-„ cheia? ’ ■ / c-, • '.

— Atunci, deci la data precizată de Comitet, ar­mata îşi va retrage forţele în unităţi, realizîndu-şî procesul pregătirii de luptă. Aşa cum aţi putut obser­va, în cursul după-ansiezii, tancurile de pe străzile Stu-

• jului au fost retrase în a- nităţL .. — 0e se- întîaiplâ co do­cumentele Securităţii? -j

: — importanţa lor pentra cuhoaştierea adevărului na

: trebuie comentată.Arhiva este In prezent In

paza'armatei. -> Nofa redacţiei: n« pro­pune:» să păstrăm şi îă continuare legătura cu re­prezentanţii armatei.

- Vasile L0CA

„fo c continuu" m zootcliiilcIntre probleme!e care-şi

aşteaptă o rezolvare grab­nică şi eficientă este şi cea , a asigurării, în cantităţi cu adevărat îndestulătoare, a v alimentelor. ■.

Ne-a fost greu să reali­zăm adevărata măsură: a situaţiei' privind .posibili- i taţi le de. acoperire a nccc- sarului de.caine — element de bază în •; alimentaţie. Ne-a fost - greu 'din moti­vele prea bine “ cunoscute, care au I generat starea de agonie în care a. ajţins zo>: ' tehnia, ca de altfel intrea'- ga agricultură; ; - . ■ -

Concret, se fac peste tot eforturi de' redresare a si-' tuaţiei. - Ara luat legătura cu I.S.C.J.P. Bonţida,' cu

„Avicola* Floreşti, cu Com- î plexul pentru creşterea şi

îngrăşarea porcilor Gligo- reşii. Cea .din urmă .unitar te a livrat numai ieri ' 400 âe porcine, reprezentînd 28 tone; de carne, urmînd că azi să''fie-livrate alte 400. Sînt. asigurate; furajele ţii cantităţi 'suficiente. Ce es­te de. subliniat, este parti-: ciparea mult mai conştien­tă, responsabilă - a lucrăto^

: rilor.. Nu sînt absenţe. ' nu se consumă băuturi alco­olice, iar directorul Com­plexului de : la Gligoreşti, ing. Cornel Hudrea, apre-, ciază.că şi posibilitâţile jşi formele noi de . cointeresare a lucrătorilor sînt cu ade­vărat mobilizatoarei (E. L.)

OAMENI, CONCETĂŢENI - CE CAUTATI ld cozile create ed-hoc, DUPĂ O PUNE PE CARE O PUTETl CUMPĂRA. O PĂTURĂ DE CARE ESTE NEVOIE IN CĂMINELE PENTRU COPII $1 8ATRINI, PROCEDÎND ASTFEL, FURAŢI BUNURILE DES­TINATE CELOR AFLAŢI IN NEVOI Şl ADUCEŢI O PATĂ PE ACTUL ÎNFĂPTUIT DE POPOR,

Spitalele, cantinele, creşele, căminele de bâ- trîni şi copii sâ înainteze lislo forului su*perior la nivel de judeţ, în vederea stabilirii ne­cesarului de medicamente, alimente şi alte,pro­duse şi bunuri şi dirijării ajutoarelor ce sosesc, după depozitarea şi sortarea îa centrele special ainenajate. , ..

PAGINA 4 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

Iiimembru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

Mai înainte de â face precizările cu privire Ia te­rorist, la actele-de . tero­rism, se impune a se pre­ciza că în ţara noastră Co­dul penal, cu excepţia dis­poziţiilor expres abrogate prin Decretul recent publi-

- cat, este şi rămîne în vi­goare, pînă la adoptarea

: unui nou cod penal. Ga a- tare, săvîrşirea infracţiuni­lor prevăzute de Codul pe­nal atrage răspunderi pe­nale pentru cei care Ie să-

. vîrşesc şi care vor fi ju­decaţi ţinîndu-se seama de faptele săvîrşite. Dată fiind

_ starea excepţională în ca­re ne găsim prin continua­rea împotrivirii elemente­lor teroriste la cuceririle pe care le-am realizat, a

. fost, necesară emiterea ace- lui comunicat şi ultimatum care dă posibilitatea ca e- lementele teroriste să se

. predea pentru a se curma ' astfel vărsarea de sînge în

continuare. Înainte de toate : trebuie' să precizez ce . se Înţelege prin terorist Men­ţionez că toate prevederi'e legale care vor veni în completarea Comunicatu- lui-ultimatum vor fi Ia rindul lor ptiblicate pentru a nu exista nici o neînţe­legere.

Este considerat terorist şi declarată ca atare persoa­na care poartă asupra sa ’

-armă de foc sau armă al­bă,' muniţie, explozivi sau orice alt mijloc de distru­gere ori aparatură de emi- sie-recepţie şi care, folo-a a e s r a

sindu-se de astfel de mij­loace, luptă cu ele împotri-

. va Frontului Salvării Na­ţionale şi a cuceririlor Ro­mâniei libere.

De asemenea, este consi­derat terorist şi declarată că atare persoana care răs- pîndeşte sau publică zvo­nuri sau informaţii exage­rate sau tendenţioase cu privire • Ia situaţia, \excep- ţionată cu scopul derutării populaţiei civile şi creări; stării de . panică, ori . în scop 'de diversiune.»

In fine, tot terorist va fi- considerată şi declarată ra atare persoana care ţine le­gătura cu teroriştii sau fa-

■ vorizează - actele de tero-' rism.

După cum s-a reţinut,, s-a fixat un termen şi o dată, respectiv o oră pînă la ca­re teroriştii au posibilita­tea să se predea şi acest lucru trebuie înţeles că vi­ne în avantajul lor, pentru viitor, întrucît* le va da şansa de a se reintegra în societate, în s6cietatea p e ,: care noi vrem s-o con­struim, mai exact, pe care -poporul vrea s-o constru­iască. Teroristul care se va preda pînă la data de 28 decembrie 1989, ora 17,00 - potrivit prevederilor: din Comunicatul-ultimatum, va fi judecat cu acordarea de circumstanţe atenuante, fi- indu-i comutată pedeapsa capitală în pedeapsă cu în­chisoarea. Cu alte cuvinte, cei care nu se vor preda pînă la ora 17,00 în cursul'

zilei de joi vor tiJude­caţi de tribunalele militare excepţionale după o proce­dură sumară, de excepţie, pedeapsa aplicată fiind pe­deapsa capitală; ' Cuantu­mul pedepsei, cu închisoa­rea se va stabili potrivit pedepselor prevăzute în Codul penal sau în legile penale speciale pentru in­fracţiunile contra vieţii şl sănătăţii, infracţiune . de defetism, infracţiunile la regimul juridic al armelor de foc şi armelor albe, mu­niţiilor şi explozibililor să­vârşite de cei în cauză.

Teroristul care, " triţole gînd: umanitarismul ulti­matumului dăt de noi, se va preda pe sine şi vâ'pre-

" da pe unul sau mai mulţi terorişti — ca re refuză să înceteze lupta după data şi ora stabilită <— va beneficia de o clemenţă sporită, m-jr- gînd, de la ca? la caz, pînă Ia graţierea totală.a pedep- sei.

Repet încă o dată: dis­poziţiile speciale în com­pletarea ComujjicatuTui-ul- timatum vor' fi publicate.

Pînă, acum s-au înregis­trat cîteva cazuri de" preda­re voluntară tocmai pen­tru că Frontul Salvării Na­ţionale nu urmăreşte o răzbunare, nu ^urmăreşte să .răspundă prin teroare/ înţelege să adopte măsurile cuvenite pentru o justă proporţionalizare a gravi­tăţii faptelor şi a pedepse­lor de la caz la. caz.

ffotărîrea COnsiliiilu

Frontului Salvării

Naţionaleîn legătură cu introdu­cerea în ţară de bunuri

de către persoanele fizice .

Consiliul Frontului Sal­vării Naţionale a hotărît, în legătură cii introduce­rea în ţară de bunuri de către persoanele fizice, ur-i mătoarcle: i >

1) Să fie scutite de plata taxelor vamale bunurile de orice fel introduse în. ţară pe orice cale. de către per­soanele fizice. Scutirea să se aplice şi pentru bunu­rile intrate în ţară nevă- muite! pînă la data. recen­telor măsuri. Să se menţi­nă în' vigoare numai prohi­birea introducerii în ţară de către -■ persoanele fizice a armamentului, muniţiilor, substanţelor; explozive şi radioactive,V , substanţelor stupefiante,.. şi psihotrope, precum , şi r a , substanţelor tox ica ,

2) Cu privire la introdu­cerea îrj ţară a bunurilor destinate persoanelor juri­dice: . . ,. — '

Să se aplice scutirea de plata taxelor vamale a bu­nurilor sosite în ţară ca a- jutoare; ş i ' donaţii indife­rent .dacă destinatarul es­te statul român sau o per­soană juridică nominaliza­tă de expeditor. Bunurile .destinate ca .ajutoare statu­lui român, să fie dirijate la Bucureşti vama Antrepozi­te şi puse : Ia; dispoziţia* Consiliului Frontului - Sal­vării Naţionale.

Mesajul adresat de preşedintele

Statelor Unite, George BushMiercuri, ambasada Statelor Unite a prezentat, la M i­

nisterul Afacerilor Externe al României, mesajul adresat de preşedintele George Bush al Statelor Unite c ă tre , Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Mesajul a re , ur­mătorul conţinut: -

în numele poporului american; salut constituirea nou­lui guvern român. - . . ,

Participăm la bucuria poporului român, al cărui curaj în faţa represiunii şi devotament faţă de libertate a u făcut posibilă. această dramatică revoluţie.1 Simpatiile noastre se îndreaptă către toţi cei care au suferit piers- deri, ca urmare a violenţei din ultimele două săptămîni şi sperăm că tragica vărsare de sînge a luat, în cele din. urmă, sfîrşit. . * <

Ca un prim gest de bunăvoinţă şi de sprijin din par-, tea poporului american, guvernul Statelor Unite a donat Comitetului Internaţional al Crucii * Roşii 500 000 de do­lari şi este gata să furnizeze alte forme de ajutoare de; calamitate,-pentru uşurarea suferinţelor poporului r,o- 7 mân în această perioadă dificilă de tranziţie.

Statele Unite aplaudă angajamentul de a se înfăptui : alegeri democratice şi alte reforme necesare politice 'şi economice. Ne pregătim să conlucrăm cu noul guvern ro­mân la construirea relaţiilor bilaterale pe baza angaja­mentului comun al popoarelor libere pentru o reală d e ? - - voltare democratică şi pe temeiul domniei legii.' , î ;

Azi, s-a constituit Comitetul Organizaţiei României L i­bere a copijlor care-şi subordonează activitatea Comite-, tului Frontului Salvării Naţionale Judeţene Cluj. Aceas­tă organizaţie ea caracter provizoriu şi-a prezentat com­ponenţa nominală şi numerică în mod deschis. Intenţia sinceră- este de a contribui !a realizarea u n u i^ consens naţional necesar vieţii politice şi sociale din România, i

COMITETUL COP IILOR AL ORGANIZAŢIEI „ROMÂNIEI LIBERE" . ;

DE LA MINISTERUL ÎNVĂŢĂMINTULUI r

Ministerul Invăţămîntului aduce la cunoştinţa popu­laţiei că, datorită situaţiei complexe prin care trece ţa­ra, vacanţa de iarnă a preşcolarilor şi a elevilor se pre­lungeşte pînă la 17 ianuarie 1990, inclusiv, iar cea a stu­denţilor pînă Ia 14 ianuarie 1990, inclusiv. ( .

• (Agerpres)

b ta > n a

M I C A P U B L I C I T A T E

0 Cu ad in că d urere in su fle t anunţăm încetarea d in . v ia ţă a scum pei noas­

tre d r . A N N Y P A LAM AB E SC U . tnm or- m ln tarea va avea Ioc In ziua de sim bătă, 30 d ecem ­b r ie a .c ., ora 14, Ia cim i­tiru l Central. Fam ilia. (23314)

. # Cu resem n a ţi d urere anunţăm că ing . s ilv ic

p en sion a r P A VEI» H A N G A N , tatăl, socru l şl bu n icu l nostru drag a p le ­ca t d in m ijlo cu l nostru d u ­p ă o cu m p lită ş l n edreap ­tă su ferin ţă . N e p lecăm fru ntea in fa ţa ce lu i care n e -a dat tot ceea ce a fost m a l fru m os şi bun in viaţă, tnm orm ln tarea va avea lo c in ziua de. 29 d ecem brie 19S9, ora 14, din capela c i­m itiru lu i C entral. F am ilia îndurerată . (2234?) —

0 Cu su fletele întristate anunţăm încetarea d in via ­ţă , la data d e 21 d ecem ­b r ie , a bunu lu i nostru p r o f . TIBERK1 N ICO ABA, tn vlrstă d e SS ani, Inega­la b il soţ, tală ş l bu n ic, tn­m orm ln tarea are lo c azi,29 d ecem b rie , ora ÎS, din ca p e la cim itiru lu i Central. F am ilia . , (2247C)

_ c a adtncă durere tn «u lle t anunţăm ’ trecerea tn eternitate a ce lu i c e ne -a fo s t soţ şl lată c i o p r r u FA N E L, ncls In aceste •Ingeroase z ile d * . g loan ­ţe le ceauşiste. fnm brm ln* tarea va avea lo c sim bătă,10 decem brie 198J, In ora ­şu l R om an . N u-I v o m uita n iciodată . S ă-l fie ţărlna uşoară . S oţia M arcela |l fiica M ădăllna.

1# A d in e îndureraţi a- n u r ţ im încetarea d in via­ţă, In u rm a un ei grele su ­ferin ţe . a scu m p ei noastre so ţii, m am e, soacre ţ i bu ­n ic i EUG EN IA MUNTEAN, In v îrstă d e 7» ani. tn m or­m ln tarea v a avea loc vi­n e r i, 29 d ecem b rie , ora 12, In ca lu l D ezm lr. Fam ilia în trista tă . ( 2 2 3 4 9 )_________

. • Cu in im ile îndoliate şl nem ărgin ită d urere an u n ­ţăm că in ziua d e 24 d e ­cem b rie 1939, s -a stins d in via tă , în vîrstă de .61 d e ani, iub itu l nostru soţ, ta ­tă, socru , frate , cum n at şl .unchi VIOREL d a m ş a : Inm orm lntarea sim bătă, 30 d ecem b rie 1989, ora 13, In cim itiru l de p e str. C rişan. Fam ilia îndurerată . - (22353)

0 A nunţăm cu nespusă d u rere încetarea fu lg eră ­toare d in v iaţă a scu m p ei

noastre m am e şi soţii A CIU LUCI NEGREA1 Ia virsta d e 37 a n i. M ăm ică dragă, acum cîn d n o i, T u - d o r ş l M ihai îm plin im 9 ş l 12 an i, r&Siînem p e v e c i s inguri, lipsiţi d e m ln g îie - rea ta caldă ş i s fln tă . D u m ­nezeu să od ihnească în p a ­c e şl m in g îicre su fletu l tău ca ld , scu m p şl cu ra t, m ăicu ţă dragă . tn m orm tn - tarea are loe a z i, 2* d e ­cem b rie 1989, o r a 14, de Ia capela n ou ă a cim itiru lu i M ănâştur. Soţu l ş l co p iii Îndoliaţi. (22368)

t Cu Inim ile zd rob ite d e d u rere anunţăm ^ Încetarea fu lgeră toare d in v iaţă, In data d e 2S d ecem b rie 1989, a iub itu lu i nostru so f, ta ­tă , socru şl b u n ic V ASILE P E R Ş A , In vlrstă d e 64 a n i. lnm orm intarta v a avea lo c tn data d e 29 d ecem b rie 1989, ora 13, d in cap e la v e ­ch e a cim itiru lu i M ănâş­tur. Soţia M arla , fiica C la- udla , g in erele A n d re i ş l n e p o (il R aluca, O ctavia ş l V la d . (22366)

• F lori şl lacrim i pe m ortn intu l dragu lu i nostru

soţ, tată şl s ocru PO P ZO L T A N , la îm plin irea u - n u l an d e Ia d eces . V a răm ine m ereu v iu tn in i­m ile noastre . M arla, M a- rika ş l E ugen . (21781)'

• Se îm p linesc 10 ani d e cînd Inima ce lu i m al b u h tătie M IH A i l A PETRE a Încetat s9 m al bată . L a­cr im i şl flo r i p e m orm ln t. so ţia şl co p iii A d in a şl Crlna. (21973)

■® P ioa să ad u cere am in te la treccrea a c in c i a n i de la p leca rea d intre n o i a d ragu lu i nostru soţ, tată,

so cru şl b u n ic , p r o f . C O N STA N TIN BORŞ, ş i 13 a n i, resp ectiv 3 ; an i d e la m oartea d ra g ilo r m e i p ă ­rin ţi V A SIL E şi TEO D O SIA CO R PODEAN . R afila .(21821)

• P io s om ag iu m em orie i bu n u l ii m eu so ţ LU ID O R T A N D RE I la Îm plin irea u - n u l an d e Ia d eces . 11 r e ­a d u cem 'p en tru • o c lip ă in m em or ia c e lo r c e l -a u c u ­n oscu t. S oţia . (21703)

• M ereu prezent In in i­m a m ea la îm plin irea a 1 an i d e la d eces 11 re a d u c In am in tirea ce lo r ca rel-a u cu n o scu t p e d ragu l m e u so ţ TIBERIU M OŞIU . A m in tirea lui v a răm in e v e ş n ic In Inim a m ea. S o ­ţ ia . (22008)

• L a data d e 23 d e ce m ­b r ie se Îm plinesc 2 an i de la d ureroasa d esp ă rţire de

scu m p a m ea soţie A N A M O L D O V A N . Un p io s O- m a g iu . S oţu l T e o d o r şl cu m n ata M aria . (22216)

0 D ragă L ena şi U cu sin tem a lături de v o i Ia trista despărţire de iu b i­tu l vostru tată ş l so cru . N aşii. (20526/A)

• C olectivu l S pita lu lu i oră şen esc C lm pla T urzli regretă p ro fu n d d ecesu l

prem atu r a l d r . A N A DO RD EA , m ed ic pediatru la D ispensaru l n r . 1 C im - p la T urzli. T ransm item fa ­m ilie i în d o lia te s in cere con d o lea n ţe .

D în treaga noastră c o m ­p asiu n e fa m ilie i. G llg o r ln a ceste m om en te g re le . F a ­m ilia C iu ce . (22311)

• R egretăm - în cetarea prem atu ră d in v iaţă a b u ­nu lu i nostru v e c in G L IG O R D A N IIL . T ransm item s in ­ce re con d olea n ţe fa m ilie i. F am ilia G roza . (22323)

• L oca tar ii d in str . A l-b a c 12 regretă p ro fu n d În­ceta rea prem atu ră din v ia ţă a distinsu lu i c o lo c a ­tar con feren ţiar d r . lng. GLIG O R T R A IA N D A N IIL ş l transm item s in cere c o n ­d o lean ţe fa m ilie i îndure­ra te . (22323)

O Sintem a lături de p r ie ­tenul A ciu D in u in m area durere pricinu ită d e m o a r­tea soţiei d ra g i. Fam ilia G organ .

• P ios ş i în d u rera t o - m agiu la îm p lin irea a d o i an i d e la d ispariţia - m ult iub ite i n oa stre soţii, m a­m e, bun ici G E O R G IN A

CRIŞAN , a că re i Im agine lum inoasă v a dă in u i ve ş ­n ic In su fle te le n oastre . F am ilia . (22181/A) .

• L acriih i ş l d o r nestins iub ite i n oastre

GEORGIN A C R IŞ A N , n ăs­cută FEURDEAN d in S o - m eşen l la d o i an i d e la d eces . N uţa si -P etru cu fam iliile . (22181) ■

0 P ios om ag iu şi aceeaşi nestinsă dtirere dragu lu i

- nostru in g . V A SIL E B O T O R O A G A Ia 4 an i de la d esp ă rţire . F am ilia .(21998) '

• P ios om ag iu şi un m o ­m ent de recu le g e re la Îm ­p lin irea a d o i an i d e la d ureroasa d esp ă rţire de d ragu l n ostru so ţ şl tată G A V R IL P IR T O C din R ăs­cru c i. F am ilia . (21493)______

• Sîntem a lături d e c o ­legu l n ostru E m il P o p In m ărea d u rere p ric in u ită de p ierd erea tatălu i d ra g . C o­leg ii d e la „E n e rg o u tila j” (21775)

i ţ S intem a lături de fa ­m ilia R oca ş In m area d urere p ricin u ită d e 1 d e ce ­sul soţu lu i, tatălu i ş l b u n i­cu lu i drag V A S IL E . F am i­liile M lrcea A lm ăşan .(22084)

• S intem alături d e c o ­legu l nostru M ihai P o p ln a ceste m om en te gre le p ri­cinu ite d e m oartea b u n i­cu lu i drag. C oleg ii c o le c ­tivului de C onstru cţii M e­ta lice . (21783) _________

• Sintem alături d e c o ­legu l nostru Tltus

A rm an ca ln a ceste m o m e n ­te g re le prin ca re trece . C olegii de Ia S erv ic iu l M e- ca n o -E n erg e llc C .P .I. C lu - jan a . (22040)

# s in tem alături d e c o ­lega noastră . A n a V alda tn m om en tele , g re le prin ca re trecei - la p ierderea tatălui iub it. C o lectivu l c l i ­n ic ii M edica le IU. (220W)

• C u d u rere In su flet a - d u cem u n ultim şi p ios om ag iu fostu lu i nostru c o ­

le g ş i p rieten IOAN C IM PEAN , ca re tim p de p este 25 an i a con d u s cu d ăru ire ş i com p etenţă a c ­tivitatea co le ct iv u lu i d e to - p o g ra fi d in cadru l A te lie ­ru lu i d e P ro iecta re a l R e ­g ion a le i d e că i fe ra te C lu j. S intem a lături d e co legu l n ostru H oraţiu C îm pean la p ierd erea tatălui iubit şi transm item con d olea n ţe În­treg ii fa m ilii . C oleg ii de se rv ic iu . (21775)

• Cu d u rere In su flet ne d esp ărţim d e ru da noastră

a p rop ia tă P A VEL P U P A z A d in Ie lciu — su ­fle t ca ld şl Iub itor. NU-I

vo m u ita n ic iod a tă . F am i­lia I!ieşlu^J22036)

0 S in tem alături d e fa ­m ilia Oşan tn m area du re ­re p ric in u ită d e trecerea In nefiin ţă a ta tă lu i.ş i s o cru ­lu i d ra g şt transm item s in cere con d o lea n ţe . F a ­m ilia Ing in er V asile V arga din N egreştl-O a ş. (772)

• T ransm item s in cere co n d o lea n ţe fam ilie i Oşan p e n tru ' m area d urere p r i­cinu ită d e în cetarea din v iaţă a tatălui ş l socru lu i drag. C o leg ii d e la F.U . M .T . N egreşti-O aş. (772)

0 S in tem a lături d e c o ­lega n oastră M ariana

Câsu In m area d u rere p r i­cinu ită d e m oartea tată­lu i. C o leg ii d e L aborator. (22153), _____________________

0 D ragă N eli sînt alături de tin e , d e fiii ş l fraţii tăi cu p r ile ju l decesu lu i Iu­bitu lu i tău soţ ION. Crt- şan . (22156)

0 Cu nesfirşită durere anunţăm că s-a stins din viaţă fiu l, fra te le , cu m n a­

tul ş l -unchiul nostru IOAN CÂM PEAN . A m inti­rea Iul va răm ine veşn ic In in im ile noastre. M am a Lenuţa, G h eorgh e şl n e p o ­ţii. (22078/A) .

, 0 S intem alături d e fa ­m ilia ş a n d o r tn - m arca p ierdere su ferită p rin d e ­cesu l tatălui şl bunicu lu i drag. V e c in ii! fam iliile Da- d lu , J lşa şl A lb . («UC>

O C oleg ii d e Ia M oara „S o m e ş u l" sînt a lături d c fam ilia Ioan Ş an dor la trista despărţire d e tatăl d ra g . C on dolean ţe^ Întregii fa m ilii. (22057) •

O In aceste c lip e de d u rere pricin u ite d e m o a r­tea tatălui, sîn tem a lătu ri

d e co loca tara noastră L iv ia A ndreiaş. A socia ţia d e loca ta ri. (2176S)

i© Cu sentim ente de co m ­pasiune* n e aiăturăm du re ­rii co le g e lo r noastre O nlga

N uţi şi M ăriuţa B od iu ’ p r ic in u ită d e p ierd erea m a ­m e i lo r drag i. S in cere c o n ­d o lean ţe . C olectivu l secţie i

A .T .I ., Spita lu l M ilitar C lu j.(21999)

0 S întem alături d e E- len a şt V ic to r O niga in m area d u rere pricin u ită de m oartea m am ei lo r dragii F am ilia M ereu T ra ian şl E len a. (21873)- • S in cere con doleanţe

fa m il ie i ' B irău R adu la p ierd erea m am ei dragi. C o le c t iv u l ' L iceu lu i E ner­g e t ic . (21878)

0 Un u ltim om agiu fo s ­tu lu i nostru co leg VASILE BO CH IŞ. F am iliei Îndolia ­te s in cere con dolean ţe . C o­leg ii d e Ia A telieru l de p iese . (21883)

0 S întem alături d e c o ­legu l n ostru V io fe l

M unteanu In aceste m o ­m ente triste. - S in cere c o n ­d olean ţe . C oleg ii d e la I.I. R .U .C . (21984)

• Cu nem ărgin ită d u re ­re In su flete , anunţăm tre­cerea în n efiin ţă , du pă 'O lungă şl grea suferinţă^ a s cu m p ei n oastre soţii ' şl

m am e, p r o f . DOINA M A N E A , in vîrstă d e n u ­m ai 48 an i. C orpul n e ln su -, fle ţlt este depus la cap cia d in str. B abeş, u nde se va ţin e o s lu jb ă re lig ioasă , v i­n er i 29 d ecem b rie 1989, o r e ­le 11. în h u m area v a avea lo c slm bătă 30 d ccem b rie 1989, o re le 12, In oraşu l R e­gh in . Soţul P om p iliu , co p iii M irela şi B ogdan . .O Cu d u rere anunţ În ceta --

rea din viaţă a soţiei m e le d ragi N A O Y E LISA BE TA . tn­m orm ln tarea va avea loc la data de 19 d ecem b rie 1983, la ora M, in cim itiru l Mănâştur. Soţul îndurerat. (11467)

«Scfotcia poporalai", din Bucureşti, şl-a luat un noo nume — „Adevărul**. Pentru a nu se naşte confuzii, ilarttf nostru se ra numi „ADEVARUt IN LfBERŢATE**. Intrării masele de revoluţionari clujeni ne-au ce­rut sS scriem adevSrul, acest cuvînt va rSmtae pe frontispiciul ziarului nostru — yi in paginile sate.

Tiparul executat la întreprinderea poligrafică Cluj. Tirajul 79.000 ex.40.100 . 1