Anulu IV. Nr. 36.

S C O L ' 4 ROMANA. FOIA PEDAGOGICA PENTRU ÎNAINTAREA CAUSEI ŞCOLARE LA ROMANI.

Edata si redactata

cu eoncursulu Domni loru : V. Gr. B o r g o v a n u , prof p rep . in Gher l ' a , Dr . D. B a r c i a n u , prof. semin. in Sihi iu, T. Ceontea , prof. prep . in A r a d u , Dr . A. Gram'a , prof. de teol . in Blas iu . I. L a z a r i c i u , prof p rep . in D e v ' a , Gr. P l e t o s u , prof. si catich. g. o. la gimn. din N a s e u d u , Dr . P . T a n c o , d i rec toru gimn. in N a s e u d u s. a. m. m

de Max. Popu, Vasile Petri,

prof. gimn, iu Naseudu. prof. preparandialu em.

Apare in tota Marti'a si costa pe 1 anu 4 fi., pe ţ 2 fl. Prenumeratiunile sunt a se adresă la redactiune in Naseudu C/v>

(Nassod, Transilvani'a).

Pentru inserate se respunde de siru 5 cr. si tax'a timbrului câte 30 cr de fie care \ ~\ hCL î t&St s i t a x ' a timbrului cate au cr de î

CLo&MKjW/j W'CCj XllAAAAL loOl. piinlifntinn" Scrisori nefrancate nu se primescu, anonime nu se considera,

Circulariu catra invetiatorii din cerculu Rodnei.

(Fine). Limb'a româna câ obiectu de invetiamentu

in scdl'a poporala are patru ramur i : c e t i r e a (cu scrierea), g r a m a t i c ' a , o r t o g r a f i ' a si s t i l u l u .

Catu pentru c e t i r e , constatu mai antaiu de tote cu bucuria, ca nici unulu din DVdst ra nu inve'tiati pre micuţi a ceti dupa metodultt anticttatu alu slovenirei, ci toti Ve folosiţi de metodulu foneticu dupa principiala scriptolegiei.

De alta parte inse am observaţii, ca DVd stra comiteti la aplicarea metodului foneticu o alta erdre, si adecă ca pronunciati consonantele si faceţi si pre elevi a le pronunciâ cu razimulu î in urma si inca marcandu-lu afara din cale, si acest 'a nu numai la consonantele mute (b, p etc), ci chiar si la cele siueratdre (s, z,) pro-nunciarea cărora nu face nici o greutate. T re ­bue se Ve deprindeţi a pronunciâ consonantele si a face si pre elevii DVdstre se le pronnncie catu se pdte mai curatu, fora ele a recurge la a-jutoriulu vre-unei vocale, asiadara nici ef, dar' nici fi, ci f (lipindu dinţii din susu de buza din josu si suflandu aeru printre aceste organe)

Alu doile neajunsu, ce l'am observaţii la o-biectulu acest'a, este ca in multe scdle începă­torii abia invdtia in anulu de antaiu 7 - 1 0 litere mici; ba sciu o scdla, in care micuţii pana la esamenulu de vera nu invetiasera de catu cele 5 vocale c la re : i, u, e, o, a.

Recunoscu si eu, ca totu inceputulu e greu si ca grab 'a strica trdb'a; tocmai pentru aceea am luatu in Abcdariulu meu mai antaiu literile de scrisdre, si inca antaiu literile mici, apoi cele

mari, si numai dupa esercitii multe cu aceste ca­ractere, urmdza literile de tipariu. Cu tdte aceste urmeze-se ori ce modu, invetie-se literile de scri­sdre deodată cu cele de tipariu, nu intielegu totuşi, cum se pdte tandali unu anu scolastecti intregu cu invetiarea a 5 —10 litere — cate o luna si ddue la fia-care litera. Apoi se ne mai miramn, ca copii noştri nu ambla cu dragu la scdla ? Ceea ce pdte indemnâ pre copii se amble regulaţii la scdla, este mai vertosu progresulti, ce vedu ca-lu facu pe tdta diu'a, si o tractare umana si cu iubire din partea invetiatoriului.

E u sunt de părere — si prax 'a şcolara a confirmaţii deja părerea mea — ca in decursnlu primului anu scolaru, începătorii potu se invetie a ceti bine cu tdte literile mici si mari ale unui alfabetu; ddca inse şcolarii începători fonneza o clasa de sine, cu invetiatoriu propriu, ei potu se invetie a ceti in primulu anu de scdla nunumai cu literile de scrisdre, ci si cu cele de t ipariu. De altmintrea eu tocmai lucru la unu planu de invetiamentu pentru scdlele poporale de tdte ca-tegoriele, in care penşurile se voru specifica dupa drele de predare, si carele, cu ajutoriulu lui D-dieu, va apard inca inainte de a se incepe a-nulu scolaru viitorii!.

Alu treile neajunsu, ce l'am intimpinatu la cetitu, este ca bucăţile de lectura se cetescu mai multu mehanice, f o r a c â c u p r i n s u l u l o m s e s e f i e s p l i c a t u m a i a n t a i u c u m s e c u v i n e . Se nu uitamti, Domnii mei, ca scopulu principalii aici nu este, de a invetia pre copii se cetdsca mehanice, ci ele a l e i n a v u t f s p i r i ­t u l u c u i d e i s a n e t d s e ; acdst'a inse se in-templa mai bine tocmai esplicandu cu pricepere bucăţile de lectura. Cum sunt de a se tracta bu-

catile de lectura cu privire la cuprinsulu loru, am aratatu in „Instrucţiune pentru invetiatori la tracta­rea cartiloru şcolare," in „Scriptolegia" si in „Scd­l'a Romana ," la cari me provocu si de asta data.

Ce privesce g r a m a t i c ' a , am observatu, ca in multe locuri se propune si dens'a, de totu mehanice, fora intuitiune si fora vre-unu planu premeditatu. Asia cl. e. cercetandu o scdla in lun'a lui Maiu, am aflatu, ca in timpu de aprdpe 7 luni invetiatoriulu nu propuse din gramatica in cursulu superiorii de catu despre vocale, con­sonante, silabe si substantivu pana la caşuri. Veti intielege usioru, cata isprava a pututu se mai faca respectivulu invetiatoriu pana la esa-menulu de vera, în timpu abea de o luna, jude-candu dupa ceea ce făcuse in 7 luni de dile. E u unulu tare me temu, ca şcolarii mai marisiori ai acelui invetiatoriu voru fi parasitu scdl'a, fora se ti auditu ceva despre pronume, verbu si cele-lalta parti ale vorbirei, tacendu cu totulu de sin­taxa, despre care n'a fostu nici pomenire. Di-dactic'a inse eere, câ obiectele se se propună in c e r c u r i c o n c e n t r i c e , cu alte cuvinte, in fia-care cursu se se propună din fia-care obiectu de invetiamentu unu pensu corapletu in feiiulu seu, unu totu organicii, care — micu in cursulu primu — se desvdita totu mai multu in cursurile urmatdre. Asia d. e. in fia-care cursu de gra­matica va fi vorb'a la etimologia despre substan­tivu, adiectivu si verbu, cari sunt părţile princi­pale de vorbi re ; inse in cursulu primu se voru tracta numai momentele mai simple si mai usidre, d. e. la verbu numai cele 3 timpuri principale, in cursulu alu doile apoi se voru repeta timpu­rile principale si se voru propune din nou tim purile secundare etc. Si pentru ce dre obiectele se se propună in cursuri concentrice? P e n t r u c a 1. fragmente neorganisate nu sunt de natura a inaintâ cu l tu ra spir i tuala; 2 . trebuindu copilulu se parasi 'sca scdl'a inainte de timpu, elu va luâ cu sine unu pensu compleţii, de care se va putd folosi in vietia. Dar ' si catu bidt'a se propune din gramatica, se propune reu de totu, cu to t a l a desconsiderare a reguleloru metodice. Spre a me convinge despre acdst'a, am invitaţii pre invetia­toriulu, carele n 'apucase inca a tracta caşurile substantivului, se se pregatdsca cum va sci mai bine si dupa amddi se tiena o lectiune asupra acestui subiecţii. Permiteti-mi a Ve decopiâ aici lectiunea t ienuta: „Sunt 4 caşuri si cate odată 5. Casulu antaiu se dice casulu nominativu sdu nu-mitoriu si vine la întrebarea: cine sdu ce? Vomu pune unu substantivu in casulu aces l ' a : omulu merge la biserica sdu omenii. Di si tu unu sub­stantivu in nominativu! — Alu doile casu este casulu genetivu si vine la întrebarea: a cui? Ta*

blitiele afara! Unde ve sunt tablî t iele? N'avet i? (inv. observa numai acum, ca şcolarii n'au ta-blitie). A cui e cas'a acâs t ' a? (a comunei). — Alu treile casu e casulu dativu si vine la între­barea : cu i? Omului se cuvine ondrea. — Alu patrule easu e casulu acusativu si vine la între­b a r e a : p re cine sdu ce? P r e cine a manatu tatalu teu in pădure? ( . . . p r e mine). — Voca-tivulu fara esemplu. Nimicu mai multu despre

"caşuri. Si acdst'a caricatura de propunere a avutu locu in faci'a mea, dupa unu timpu de pregăt i re de mai multe dre!

Se se bage bine de sdma, ca esemplele aduse consista dintr 'unu substantivu masculinu (omulu), din unulu femeninu (comunei) si dintr 'unu pro­nume (pre mine). Nici unulu inse n'a fostu mar­caţii cum se cade, câ copii se scie, care cuventu represinta casulu respectivu. Si-apoi copii se se lumineze cate dintr'unu singuru esemplu!

Nu Ve veti mira, Domnii mei, ddea Ve voiu spune, ca elevii din scdl'a respectiva erau spiri-tualmente cu totulu nedesvoltati, din ochii l o m nu strălucea inteligintia, ci prostia. Nici ea se pdte al tmintrea; ei nu intielegu nimicu din pro­punerea invetiatoriului, — ddea 'mi este permisii a numf „propunere ," ce nu este decatu o simpla încleştare de cuvinte. Am compatimitu pre acei şcolari si mi-am d isu : „De catu asia o scdla, mai bine nici o scd la ; atunci copii voru cresce incai in intregitatea loru naturala." —

Cum trebue a se tracta gramatic 'a in scdl 'a poporala, am aratatu in „Instrucţ iune" si Scdl'a Romana."

Totu in „Instrucţ iune" am aratatu, in pu­ţ ine cuvinte, si însemnătatea si moduln de t rac-tare alu d e p r i n d e r i l o r u s t i l i s t i c e . Cu tdte acestea ele figureza pana acum in scdlele ndstre abia numai dupa nume. La unu esamenu de vdra am vediutu in catalogu, ca copii erau clasificaţi din deprinderile stilistice cu note din cele mai bune ; am invitaţii deci pre invetiatoriu se faca pre unii din şcolari a-si ceti vre-o cate-va din elaboratele stilistice, gătite in decursul u anului. „Nu ue-am ocupatu cu elaborate stilistice," fu respunsulu invetiatoriului. — „ Dar ' in catalogu şco­larii sunt clasificaţi si din obiectulu acest 'a." — „Nu­mai, pentru câ rubric'a se nu remana gdla." _

Acest 'a este sdrtea deprinderiloru stilistice, pre cari pedagogii le numescu „florea" invetia­mentului si cari, bine tractate, sunt de cea mai mare importantia pentru desvoltarea spirituala a junimei .

Se trecemu la c o m p u t u . Constaţii mai antaiu de tdte, ca si aici fia-care invetiatoriu pro­pune catu vrea sdu catu pdte. Unii a jungu in a-nulu primu pana la 10, alţii pana la 20, alţii pana la 100. Unii facu pre copii a nnmerâ in-

data la inceputu" pana la 100 si apoi se intdrna la tractarea numeriloru in specialu; alţii tractdza numerii, dar' negliga cu totulu numerarea. Am vediutu scdle, in cari copii nu sciau nuraerâ in­dereptu nici chiar cu unulu,— semuu ca acestu felin de numerare nu s'a deprinsu.de locu. Unii deprindu mai multu qomputulu in capu, alţii mai multu computulu cu cifre, Preste totu copii scriu cifrele catu se pdte de reu.

Catu pentru t r a c t a r e a computului, am gasitu si aici multu mechanismu si multa nesciintia. Spre convingerea DVdstre voiu reproduce doue esemple, luate din prax'a şcolara.

Unu invetiatoriu din clas'a elementara, a-vendu a tracta numeruîu 9, a procesu din cu­ventu in cuventu precum urmdza: „8 — 4 cate sunt? Ddca langa 8 mai punemu 1, catu face? Ddca din 9luamu 3, cate voru remand? 8 mere, langa ele inca 6; cate sunt? De cate ori ai tu totu cate 3 mere in 9 mere? Scrie-mi 2 X 2 ==4! Cate ti-ar' mai trebui lâ 5, câ se ai 9? 4 - j - 5 = ? Deca vei luâ pe 5 din 9, catu mai ai ?"

Eca tdta tractarea! Esemple aruncate câ cu furc'a, fora planu si fora precepere!

• Alto : invetiatoriu a propusu divisiunea in clas'a superidra asia: „Cate operaţiuni amu in-vetiatu pana acum'a? Astadi vomu invetiâ un'a din nou, si acdst'a se numesce divisiune sdiiim-partire. La divisiune vinu doi numeri: dividendulu si divisorulu. Dividendulu e, numeruîu, care se impartiesce; divisoru numeriilu, care impartiesce; ce ese afara se numesce quot sdu quotientu. Vomu face o impartire, câ se sciţi si voi De unu pă­rinte a remasu o avere de 844 fl, care se se Îm­partă intre 4.fii. Semnulu împărţirii sunt doue puncte cari insemndza „in." Dupa divisiune se punu ddue liniutie."

Dupa vorbele acestea invetiatoriulu scrise pe tabla: 844: 4 = 20. N! esi la tabla si vei face si tu o impartire. 572 fl. se se impartidea intre 2!"

Asia procese invetiatoriulu alu doile! Antaiu regule cu gramad'a fora esemple; dupa aceea unu esemplu, la .care tdta positiunea divendului este divîsibila fora restu, si totuşi câ tema unu esemplu, la care positiunea a dou'a a dividendului dâ unu restu. Cum se scie copilulu dividâ, ne-vediendu mai inainte esemple denatur'a acdst'a?

Veti fi de acordu cu mine, ca propuneri câ cele de susu nu sunt de natura a duce lumina in spiritulu copiiloru noştri.

Me oprescu pentru astadata aici si Ve dicu: Nevoiti-Ve a Ve împlini mardti'a DVdstre chie-mare cu santienie si devotamentu; acdst'a o cere dela DVdstra naţiunea, biseric'a, patri'a si con-sciinti'a DVdstre! — Salutare!

Petri.

Ceva despre gimnastica. (Urmare).

d) Combinatiunea esercitiului bustului cu altele ale bracieloru:

1. I n t d r c e r e a b u s t u l u i l a s t a n g ' a (seu la drdpt'a) si braciele in flancu, palmele in­ainte: apoi intdrcerea maniloru indereptu-inainte, pentru unu numeru datu de timpi.

— Finalulu, intdrceti frontulu, facendu doue batai din palme, (vedi XI.)

2. î n d o i r e a b u s t u l u i i n a i n t e si îm­pingerea bracieloru in susu:

Se indoiesce bustulu inainte pentru unu nu­meru datu de timpi, in cele din urma, SGolarii standu drepţi, ducu braciele încovoiate si apoi le impingu in susu pentru unu numeru de timpi datu.

Braciele se potu împinge in unulu din va­riile moduri indicate in modu câ acdst'a combi-natiune se pdta asume diferite forme.

3. I n t d r c e r e a s u c c e s i v a a b u s t u l u i si positiunea alternativa a bracieloru in terti'a si secund'a.

Unu, intdrcerea la stang'a a bracieloru in tertia.

D o i , frontu cu braciele in secund'a. T r e i si patru , acelaşi la drdpt'a. 4. î n c o v o i e r e a b u s t u l u i i n d e r e p t u

SÎ positiunea alternativa a bradului inainte si in secunda.

Unu. — Bustulu indoitu indereptu si bra­ciele inainte.

Do i . — Bustulu ridicaţii in positiune si braciele in secunda.

Esercitiulu se continua pentru timpi deter­minaţi.

XVI. Intdrcerea la s t a n g ' a , Ia drept'a, obl ic i i , ina in te , indereptu , i n a f a r a . Coinbinati i i i i i , c o n i p o s i t i u u i

s i eserci t i i c u bracie le . a) Intdrcerea la stang'a. — I n t d r c e r e a : ——

La comanda de avisareşcolariidepartdza pucinu piciorulu stangu de celu dreptu, câ positiunea flancului se fie mai pucinu incomoda. — La co­manda i n t d r c e r e a , ei se invertescu iute pe picidre si c'o 1U de rotatiuue a corpului, ajungu la flancu, unii in. urm'a altor'a, si prin acdst'a in siru.

— I n t d r e r e a la drdpt'a. — In modu analogu.

b) Intdrcerea oblicu la steng'a I n t d r c e r e a : — Este o Vs din intdrcerea la stang'a. — Şco­larii se intorcu astfeliu, ca umerulu dreptu a ce­lui care sta inainte se corespundia cu numeruîu stangu a celui care vine imediaţii in urm'a lui.

— I n t d r c e r e a o b l i c i i la s t a n g ' a . — In modu analogu.

c) Intorcerea inainte. — I n t d r c e r e : — Es te o reintdrcere de frontu din positiunca flancului, seri clin cea oblica.

d) Intorcerea intereptu. — I n t O 1* C e 1' e : — Se se intdrca facia in facia. Ddea doi şcolari facu de odată, un flancu stangu si altu flancu dreptu, in roodu de a fi frontu in frontu, se dicu intorsi indereptu.

e) Intorcerea in afara. — I n t d r c e r e : — E inversulu celei precedinte. Unu elevu esecuta in-tdrcerea la stang'a si unu altu iutdrcerea la drept'a, in modu de a-si intdrce respectivu spatele.

N B . Intorcerea indereptu si aceea din afara se potu esecuta chiar prin file, prin secţiuni etc. — Vorbe loru : I n t d r c e r e a l a s t e n g ' a , i n -t d r c e t i , e t c , se potu substi tui pentru baieti u rmatore le : f l a n c u l u s t a n g u , s t a n g ' a .

La intdrcere se cuvine a nu face celu mai niicu sgomotu posibilii cu picidrele, pentru a nu ridica prafu, nici a aduce superare cuiva. Băn­cile, se intielege, t rebue se fie construite in modu de a permite aceste misicari de flancu.

f) Combinitiunea moduriloru de intdrcere cu posi-tiunile si esercitiile bracieloru.

l - iu . I n t d c e r e a 1 a s t a n g ' a (seu la drept'a) cu braciele in su su ; pe urma se se esecute pentru unu numeru datu de timpi positiunea bracieloru -jn terti 'a si in susu finalii, bătaie din mani si in­torcerea frontului cu braciele in secnnd'a.

2-lea. I n t d r c e r e a i n d e r e p t u prin sec­ţiuni (suposandu doue secţiuni): — Pr im 'a sec­ţiune, cu braciele in flancu, manile întinse, ese­cuta pentru unu numeru datu de timpi încovoierea maniloru in susu-josu; in acelaşi t impu a d o u a secţiune cu braciele in susu, palmele inafara, esecuta pentru unu acelaşi numeru de timpi datu si cu aceiaşi cadentia intdrcerea maniloru inde­reptu in atara. — Finalulu, intdrcerea frontului si asiediare.

3-lea. I n t d r c e r a i n a f a r a c a t e d o i : — Fi indu şcolarii numerati cate doi, numerile

pare se intorcu la dre'pt'a, cele impare la s tang'a seu vice-versa. Numeri le u n u , au braciele in s u s u , numerile d o i in f l a n c u . L a fie-care bătaie a invetiatoriului, adecă pentru unu numeru determinaţii de timpi, se alterneza intre numerile pare si impare positiunea data a bracieloru.

4-lea. I n t d r c e r e a l a s t e n g ' a (adu la dre'pt'a) e positiunea maniloru la umeru si in tertia. — Fiindu intorsi in flancu, fie-care şco­lăriţi pune in modu usiurelu degetele unite pe umerulu cameradului seu, care 'i sta in frontu si pe urma se repune cu braciele in tertia la semnulu invetiatoriului.

N B . Acestu esercitiu pdte se se esecute in modu simultaneu, succesivu sdu alternativu facia cu positiunea maniloru pe umeru.

Nu va fi fora folosii a repeta ca manile t rebue se se pue usiurelu pe umerulu camara­dului ce-i sta inainte. — In ace'st'a positiune bra­ciele nu sunt întinse inainte, ci pe jumetate în­doite

(Intr 'u aceiaşi combinafiune se potu uni cele ddue direcţiuni ale flancului stangu si ale flan­cului dreptu. („Invetiatorulu").

Bibliografi'a. Nou Abcdaru Romanescu. De V a s i l e P e t r i . Sibiiu.

E d i t u r ' a au toru lu i . Tipografi 'a lui Josifu Drotleff & Comp. P r e t i u l u unu i esemplaru l ega tu 25 cr.

Legendaru seu Carte de cetire pen t ru scolele popo­rale . De V a s i l e P e t r i . P a r t e a I : pen t ru a lu 3-le si a lu 4-le anu de scola. Sibiu. E d i t u r ' a au to­rului . T ipar iu lu tipografiei archidiecesane. P re t iu lu unui esemplaru l e g a t u 45 cr.

„Scol'a Romana," anu lu I , I I , I I I si I V . F i a - c a r e anu cu 2 fi. 50 cr., franco Naseudu .

Resbelulu orientalu de profesorii Dr . A . P . A l e s s i si Max. P o p u Graz . E d i t u r ' a lui P a u l u C i ' e s l a r X V bros iure (724 pagine) cu o mul ţ ime de por t re te , h a r ţ e si i lus t ra t iun i . P r e t i u l u 6 fl.

mP*" Catra onorabilii lectori **Şpf Cursulu IV, ca re s e incheia cu numerulu d e facia, a fostu din p a r t e a n o s t r a u l t i m ' a

înce rca re cu , S c 6 1 ' a R o m a n a . ' Resul ta tu lu es te , ca din 5 0 0 e s empla re t ipăr i te nu s 'au pu tu tu desface deca tu 180, din cari erasi o b u n a p a r t e p e credi tu . P a g u b ' a se p 6 t e calcula usioru. N e fiindu in s t a re a a d u c e si mai d e p a r t e jer t fe a ta tu d e g re l e pen t ru noi si fara speran t ia , ca ele ni-se voru in t6rce cand-va, ne vedemu siliţi a ne d e p u n e condeiulu de re­dac tor i si a a ş t e p t ă t impuri mai b u n e , r e c o m a n d u - n e to tu -oda ta onorabi l i loru lectori si mul-t iamindu-le d e bunavoin t i ' a , ce ni-au a ra ta tu .

Redactiunea „Scolei Romane."

SUMAEIDLTJ M A T E R I E I » c u p r i n s e i n „ S c o T a R o m a n a " a n u l u IV.

(Numeru indica paginele).

I. Aiticlii principali, lecthmi practice, corcspondintie etc. Catra onor. lectori _ 1

Curagiulu câ elementu alu educatiunei 2 io 19 Quod differtur non aufertur 4 Din sinulu conferintieloru invetiatoresci . . . . 5 13 24 31 72 74 Tractarea unoru poesii: I. Păstrarea 6 15 Istori'a naturala in scol'a poporala II 20 33 Educatiunea femeii '7 2 9 InTeUamentmTTrtmtivu . . . 22 30 36 45 52 59 70 77 84 94

102 110 118 126 135 165 173 182 189 207 220 240 254 Despre fondurile şcolare comunale din fostulu regimentu alu 2-le

romanescu de granitia ,26..-Autoritatea invetiatoriului 27 Reuniunea Mariana 35 41 49 57 6 S z 6 4 Lectiuni din geometria 38 47 53 61 Cantulu in scol'a poporala 43 In caus'a „Scoici Romane" 48 Mesur'a pătrata (lectiune practica) 62 Corespondintia: Bistritia 63. Dela isvorele Somesiului 86. Mo­

nom 87. Naseudu 95 231. Cincihiserici 119 149. Selagiu \Î2jp Cristurulu secuescu 159. Tier'a Oltului 215

Sinodu tractualu 46 Joanu Lemenyi 68 76 83 100 109 132 140 147 157 Folosulu fisicei si modulu ei de propunere . . 73 81 89 93 97 Carabusiulu de Maiu (lectiune practica) 79 112 La santirea unei scdle nâue (poesia) 88 O fapta demna de imitatu 9c Caracterulu educatorii! alu scrjlei poporale 99 îndrumări la propunerea limbei in sc61'a poporala . 105 113 121 129 138 Legea de pensiune 116 134 142 150 167 174 Din Romani'a 123 130 169 262 274 275 Circulariu catra invetiatorii din cerculu Rodnei . 137 145 177 133 281 Program'a adunării generale a senatului şcolarii greco-cat. din

dislrictulu Naseudului 144 Manuale didactice • 145 Frângerile diecimale in scol'a poporala 153 161 Masin'a de computu 155 162 171 180 Reflexiuni . 159 închiderea unui institutu de fete 179 începerea si incheiarea anului scolasticii 185 Dispositiuni transitorii despre cualificarea si esamenele profeso­

rale pentru scalele medie 187 Ceva despre cutremurile de pamentu 192 Lipsirile prunciloru dela scola 193 Masin'a de cetitu 194 201 Istori'a aritmeticei si principiile fundamentale la tractarea arit

meticei in scol'a poporala 196 209 244 258 Ceva despre titulaturi igg Sentintie igg Ocupatiunile secundare ale invetiatoriului 203 Acţe_referit6re la constituirea reuniunei invetiatoriloru romani

greco-cat. din giurulu Gherlei 212 226 Scol'a (poesia) 216 Reformele Măriei Teresiei si ale lui Josifu II. in privinti'a in­

structiunei 2J7. Apelu in caus'a espositiunei- naţionale 223

» « » gimnasiului din Beiusiu 238 „ catra damele romane . . . • 274

Ceva despre gimnastica [ '235 251 268 283 Ceva despre educatiune si educatori 249 265 Unu monumentu lui Andreiu Muresianu 261 Dispositiuni pentru invetiamentulu intuitivii 273

II. Varietăţi. Dr. Silvestru Morariu, archiepiscopu si metropolitu . 8 Gimnasiulu din Naseudu \ g Din Romani'a g Multiamita publica , 8

Scolele in Ungari'a de susu . ' < 6

Statistic'a Dobrogei . . . . 56

Scolele din diversele staturi ale Europei So Muscatur'a dc albine si alte insecte 80 Unu nou triumfa alu sciintiei 80 Ilanchetii de adio 88 Cursuri pentru limb'a magiara 88 Scolele primare in Statutele-Unite Esamene de cualificatiune 120 Stipendiu 120 Comisiunea pentru a controla manipularea fondului de studii si

religionaru alu Ungariei 120 Poporatiunea iu Bosni'a si Ilertiegovin'a 120 Diu'a naseerii Majestatii Sale 144 Avisu (începerea anului scolaru) . . , i44 Programe gimnasiale 15 2 , Preparandi'a din Dev'a 152 | Anujiciu (adunarea generala a reuniunei invetiatoriloru rom g. o.

din dieces'a Caransebesiului 168 Josifu Hodosiu Ţ 200 Conservarea pencloru de f ieiu . 200 Muntele celu mai inaltu 200 Scolele poporale din Ungari'a 216 Crescerea in pensionaţii 216 Scola romana de tiesutu 216 Societatea corpului didacticii din Ploiesei 216 Nu-i reu 216 Erasi cârti oprite ' 232 Voiesce si vei pute 232 Starea scoleloru in Dobrogea 248 Dr. Glodariu 248 Statistic'a diuareloru din Ungari'a 248 Reuniunea femeiloru rom. din Brasiovu 248 Date statistice • 248 264

III. Bibliografia. Dr. Puscariu, Principii de pedagogi'a generala 8 Dogariu si Dariu, Aritmetic'a 8 232 Dr. G. Popa, Istoria universala 8 T, Ceontea, Compendiu de geografi'a universala 8 I. Stefanelli, Catechetie'a bisericei resaritene . . . . . . 8

a Cateehese 8 Titu Budu, îndreptării! pra ticu pentru pastori sufletesci . , . 40 N. Petrescu, Nepotulu câ unchiu 40

w Biografii romane 40 » Mandrinu 40

Statute pentru reguîarea invetiamentului elementarul in dieces'a Luposiului 72

Dr. Alessi si M, Popu, Resbelulu orientalii 80 Filipesculu J. Chemi'a organica 144 Tacitu I C. Gramatic'a latina , . . . 14-i Lengeru 1. Despre metru in poesia I44 Analile reuniunei invetiatoriloru romani Selageni ^76 Ş Bordeaux Map'a tieriloru tiit6re de coron'a Ungariei . . . 184 Moldovanu I. M. Map'a Europei 184

n Semigloburile 184 Globuri terestre 184 Aparatulu metricu 184 Atlasu de istori'a naturala • 184 Masin'a de computu , . 184 Tabele de pariete . 1S4 Tom'a M. Catechismu , 192 Popescu S. Genes'a Evangeliiloru 192 Romanu V. Amiculu poporului , 192 Calendariulu tipografiei archidiecesane din Sibiiu 192 Bumbacu, florint'a , 192 Putnoky, Abcdara magiaru-roinanu 200

j, Manuducere 200 Legea de pensiune 280 Manliu I. Cursu elementarii de literatura 280

; ) Gramatic'a romana 280 ?> Cursu de compositiuni si de stilu . . . . . . 280