Anuln I. Aradu, M |* 3 Augustu, 1877. Nr. 29.

BISERICA si SCOL A. Fóia bisericésca, scolastica, literaria si economica.

Ese o data in septemana: Duminec'a.

Pret iu lu a b o n a m e n t u l u i :

Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . . 5 fl.— cr. „ „ % anu . . 2 „ 50 „

Pentru Eomani'a si strainetate pe anu . 7 , . 3 „ 50 .

P r e t i u l u i n s e r t i u n i l o r u :

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu \ cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

Corespundintiele se se adreseze Redact iune dela „ B I S E R I C A si SCOL'A" in Aradu, la institutnlu pedagogicu-teologicu, era banii l a secretariatulu consistoriului romanu ortodoxu

din Aradu.

Nr. 1636. Plen.

Cerc-u.la,rl"u. eatra oficiele protopresbiterale si parochiale; câtva si/nodele parochiale, si preste totu eatra clerulu si poporulu din părţile, ce apartienu la

consistoriulu eparchialu aradanu.

Deoraee eu finea lunei septembre a. e. espira periodulu de trei ani, pe care fusera aleşi deputaţii de acum ai congresului nostru nationalu bisericescu, si deoraee statutulu nostru organicu prescrie a se face alegeri noue de deputaţi congresuali pentru unu periodu nou de trei ani următori: Consistoriulu nostru, avendu in vedere si literile Escelentiei Sale, Inaltu Pre Santitului Domnu Arcbiepiscopu si Metropolitu Mironu Eomanulu ddto Sibiiu in 22 Iuliu a. c. Nro 121 . metr. din siedinti'a sea plenaria de astadi au aflatu de bine a dispune alegeri noue de deputaţi congresuali pe urmatoriulu periodu de 3 ani, pentru a caroru efeptuire se decreteza urmatorele:

1. Părţile, ce apartienu la consistoriulu Nostru eparchialu din Aradu, conformu usului dela alegerile trecute, formeza 14 cercuri electorale, si alegu 7 de­putaţi din cleru, 14 dintre mireni, de totu dar 21 deputaţi la congresulu nationalu; remanendu partiloru, ce apartienu la consistoriulu Nostru oradanu 6 cer­curi electorale cu 3 deputaţi din cleru, 6 dintre mi­reni, de totu dar cu 9 deputaţi congresuali. împăr­ţirea cercuriloru pentru părţile consistoriului aradanu se alătura la cerculariulu presinte sub A.)

2. In fie-care cercu electoralu se va alege unu deputatu mirenu prin singuratecele sinode parochiale; er pentru alegerea deputatiloru din cleru sunt im-preunate câte doue cercuri electorale int'runu colegiu asia: ca preotimea din astfelu de cercuri împreunate se alega la olalta câte unu deputatu din cleru. Con-speetulu alaturatu sub JB.) presinta in sumariu cer­curile electorali in sine si împreunate câte intr 'unu colegiu electoralu pentru alegerile preotiloru; apoi numele comisariloru consistoriali, adecă a celoru preo-

tieşci pentru conducerea alegerii preotiloru, si a ce­loru mireni pentru efeptuirea scrutiniului la alegerile deptitatiloru mireni, cum si locurile centrale de ale­gere pentru preoţi si de scrutiniu pentru mireni.

3 . Pentru alegerea deputatiloru din eleru: preoţii din câte doue cercuri împreunate intr 'unu colegiu se voru aduna J o i i n 1 Septemvre vechiu a. c. la 9 ore n. d. m. la loculu centralu anumitu pentru ale­gere in conspectulu de sub B. si adecă in localitatea, ce se va fl desemnatu spre acestu scopu prin comisariulu consistoriala; acolo sub presiedinti'a comisariului con-sistorialu voru constata numerulu celoru presinti, cari voru fi de a se scrie dupa nume in protocolu; apoi voru alege doi bărbaţi de încredere si unu notariu; dupa acea voru purcede numai decâtu la alegerea unui deputatu congresualu din cleru, carea se va efeptui prin votisare publica, seu—la cererea unei tertialitati din alegatori —• prin votisare secreta. Acel'a, care va fi intrunitu maioritatea voturiloru, se va pro-chiamâ de deputatu congresualu, si pe langa unu esem-plariu din cerculariulu acest'a se va provede cu cre-dentionalu subscrisu de comisariu, de bărbaţii de în­credere si de notariu. Despre actulu alegerii se va face protocolu subscrisu prin sus amintiţii, care in fine prin comisariu se va substerne consistoriului de aici negresitu pana la 8 Septemvre calend. vechiu.

4. Pentru alegerea deputatiloru mireni in spe­cialii se voru observa esactu urmatoriele.

a ) In fiecare comuna bisericesca preotimea parochiala in prim'a Dumineca seu Serbatoria dupa primirea acestui cerculariu va defige si va publica in biserica unu terminu acomodatu pentru tienerea sino­dului parochialu estraordinariu, in care se se faca votisare pentru unu deputatu mirenu la congresulu nationalu. Publicarea acest'a in biserica trebue se se intemple celu putienu cu optu dile nainte, dar ne­gresitu pana inelusivu D u m i n e c a in 28 A u g u s t u vechiu a. c. ca apoi insusi sinodulu parochialu elec­toralu pretotindenia se se pota tiene pana inelusivu in D u m i n e c ' a d i n 4 Septemvre vechiu a. c. (St. org. §§. 9. 12. §. 148. conf. §. 9 1 . k)

b) La terminulu, ce se va publica dupa puuctulu a) iu fie-care comunitate bisericésca (St. org. §. 1. 2.) se va intruní sinodulu parocbialu pentru a efeptuí din partea sa alegerea unui deputatu mirénu la congre-sulu nationalu. In sinodulu acest'a ca alegatori voru ave parte toti parochianii de sine stătători, nepetati, carii si-implinescu detorintiele parochiale (St. org. §. 148. conf. §. 9 1 . i.) Alegetorii din locurile filiale voru participa la votisare intr'un'a cu alegatorii din comun'a matre (St. org. §. 2.) Sinodulu adunatu spre scopulu acest'a se va constituí asia: ca alegetorii si-voru alege unu presiedinte, doi bărbaţi de încredere si unu notariu (St. org. §. 148. conf. §. 9 1 . e.)

c) Purcediendu sinodulu parocbialu la alegere, fie­care alegatoriu, fora restringere la vre-o canditatura, va vota pentru unu deputatu mirénu, pre care lu-va afli mai aptu pentru a representa cerculu electorala in congresulu nationalu. Votisarea acest'a va fi pu­blica, adecă eu graiu viu; daca inse vor pofti 20 de alegatori, pote fi secreta, adecă prin siedule; dar nici decum prin aclamare (St. org. 148. conf. §. 9 1 . e.) pentrucâ resultatulu alegerii va depinde dela nu-merulu voturiloru, care se voru aduna din tote sinódele parocbiale, ce se tienu de acelaşi cercu electoralu.

d) Despre actulu alegerii se va face in fie-care sinodu parocbialu protocolu, in care se scrie dupa nume fiesce-care alegetoriu, care a participatu la vo­t isare; apoi daca votisarea va fi fost publica, ală­turea cu numele votantiloru se va însemna in proto­colu si votulu fiesce-caruia; ér de va fi fost secreta, numerulu sieduleloru voru trebui se fie asemenea cu uumerulu votantiloru, si insesi siedulele de votare se voru lega laolaltă si se voru alătura la protocolu (Conf. St. org. §. 9 1 . f. k.)

e) Dupa finirea votisârii, resultatulu ei se va constata si publica in presinti'a votantiloru alegetori; apoi protocolulu facutu dupa punctulu d) se va în­cheia in presinti 'a alegatoriloru; se va subscrie de presiedinte, de bărbaţii de încredere si de notariu; se va impaturá si sigila cu sigilulu parocbialu si cu alu presiedintelui séu alu vre-unui barbatu de încre­dere; in fine se va preda unui'a dintre bărbaţii de încredere, ca la tempulu seu se-lu duca la comisari-ulu consistorialu (Conf. St. org. §. 9 1 . g). La com­punerea acestui protocolu in casu de votisare publica se recomenda formulariulu de sub O.)

f) J o i i n 8 S e p t e m v r e vecbiu a. c. la 9. ore nainte de mediadi bărbaţii de încredere tramisi din partea singurateciloru sinóde parocbiale se voru aduna la loculu centralu alu cercului, de care se tienu dupa împărţirea si conspectulu de sub A) si B) ducendu cu sine protocólele electorale gătite si sigilate dupa puntulu e ) ; apoi adunaţi in localita­tea, ce va fi desemnata prin comisariulu consistorialu sub presiedinti'a acestuia se vor constitui in colegiu de scrutiniu, alegendu-si unu notariu pentru facerea protocolului (Conf. St. org. §. 9 1 . n.)

g) La actulu scrutiniului, comisariulu consisto­rialu in presinti'a barbatiloru de încredere va desface

i pe rondu tote protocólele electorale; apoi le va ceti I cu voce inalta si se va ingrigi, ca voturile din pro-; tocóle sé se compute la rondulu seu si sé se inscríe ! in protocolulu colegiului de scrutiniu (Conf. st. org. | §• 9 1 . b.) | h) Ácelu individu, care dupa computarea tutu-í roru voturiloru se va allá, câ a intrunitu celea mai | multe voturi, numai decâtu se va prochiamá de de­

putatu alesu din partea cercului respectivu, si ca atare se va provedé cu credentionalu. La casu inse, candu dora doi séu mai multi voru fi avendu maioritate in asemene numera: intre densii va decide sortea ese-cutata indata in fati'a locului (Conf. st. org. §. 9 1 . h.)

i) Protocolulu colegiului de scrutiniu si creden-tionalulu alesului deputatu se voru subscrie de comi­sariulu consistorialu si de toti ceialalti membri, adeca de bărbaţii de încredere ai sinódeloru parocbiale; apoi credentionalulu pe langa unu esemplariu din cercu-lariulu presinte se va preda, orí se va tramite pe cale secura la manile alesului deputatu: ér protoco­lulu colegiului de scrutiniu, impreuna cu tote actele electorale, adeca cu protocólele singuraticeloru sinóde electorali, comisariulu consistorialu lu-va substerne consistoriului de aici negresitu pana in 12 Septemvre

; vecbiu a. c. (Conf. st. org. §. 9 1 . h. k.) : 5. La casu, candu vre-unu comisariu consistori-; alu preotiescu ori mirénu aru fi impedecatu in ori \ ce modu, câtu se nu pota plini misiunea de comisa-S r iu : acel'a va face numai de câtu aretare la consis-

toriulu de aici pentru alta provisiune; daca inse pana i la alegere, respective pana la scrutiniu nu va fi ur-j matu de aici denumirea altui comisariu, séu dora

impedecarea comisariului denumitu se ve aretá numai cbiar in diu'a séu sub actulu alegerii, respective alu scrutiniului: in astfelu de casu alegetorii, respective

Í membrii colegiului de scrutiniu sunt autorisati a-si alege unu locutieninte alu comisariului consistorialu, care apoi va indepliní tote agendele cpmisariului. (Conf. st, org. §. 9 1 , c. k.)

6. Oficíele protopresbiterale sunt însărcinate a spedá cu tota grab'a câte unu esemplariu din cer-culariulu acest'a la singuraticele oficie parochiale din

| fracturile loru spre publicare si spre efeptuirea ce-', loru de efeptuitu; ér comisarii consistoriali sunt pof-i titi a-si impliní misiunea loru in sensulu celoru inde-| getate mai sus.

Candu aducemu cele de sus la cunostinti'a iu­bitului nostru cleru si poporu, ne tieneniu de deto-rintia a observa si la acésta ocasiune, câ congresulu nostru are o chiamare marétia in biserica, dela care depinde binele clerului si alu poporului nostru. Deci sfatuimu parintesce pre iubitulu nostru cleru si po­poru, ca la eserciarea celui mai insemnatu dreptu, alu alegerii deputatiloru congresuali, se proceda cu tota conscientiositatea, se fie cu precautiune judecandu bine in cine si-pune încrederea, in cele mai momen-tóse trebi bisericeşti. Recomendâmu dar tuturoru ce­loru chiamati la actulu alegerii, se fie conduşi de

| simtieminte adeveratu crestinesci, alegendu de depu-

tat i congresuali numai barbati devotati causeloru nòstre bisericeşti, barbati zelosi si apti de a concurge cu statura si intìeleptiuriea loru la regularea, consòlida-tea si înaintarea trebilòru biserieei nostre naţionale.

v Batu in Aradu, l a 1 1 . Aupustu 1877.

Ioanu Metianu, in. p. Episeopu.

Poporulu nostru in faci'a veciniloru sei. (Fine.)

Este o aparintia naturala, candu vedi grupandu-se demente omogene in giuruln unui punctu si for-inandu unu intregu, unu singura corpu in caşuri, candu se serate, cà se apropia vre unu periclu, ce le ame-nintia de o potriva. Puterile întrunite astfeliu Înfrunta cu o tăria mnltu mai mare perielulu, pentruca in unu atare casn se punu in activitate forciele fiecărui individn, dandu-i-se loculu, ce lu-merita si carele este capace a lu-sustiené in acţiunea întregului.

De câte ori ajunge la valore si se practica in viéti'a popóreloru acesta lege, totdeuna sunt ele incoro­nate de succesu in acţiunile loru. In acesta privintia se pare inse, cà omulu este pré adesea inferiora altora vietati din lume, càci pre eandu acelea urméza acesta procedura, conduse de inştinctulu, ce le predomnesce : pre atunci omulu in caşuri analoge pré de multe ori schiopatéza, si se lasa a se orbi de cutare interest! parutu, si in loeu de a se angagiá la lupta cu ai sei contra perielului comunu, face servitie inimicului ce voiesce se lu-omóre, si astfeliu si-sépa insusi gróp'a, dandu inimicului ajutoriu spre a lu-conduce la o ruina sigura.

Este unu ce tristu si durerosu a vedé pre unele si altele popóre ocupandn-se cu frecări interne in timpuri, candu puterile loru aru trebui se se con­centreze contra cntarui inimicu, carele pandesce dupa momentulu oportunu, ea se le faca tributarie si se le raposea e s i s t e n t i ' a s i l i b e r t a t e a .

Cu atâtu mai tristu si mai durerosu este inse, candu vedi ivindu-se astfeliu de frecări si certe a nimic'a in senulu unui poponi cum este poporulu nostru, carele scie : cà ori câte suferintie a trebuitu se indure in decursu de secuii, si ori câte calamitati au venitu preste elu, mai tòte au fost consecintiele l i p s e i d e a c ţ i u n e c o m u n a , causata parte prin mani straine, parte prin negrigea propria.

Pre câtu este de salutariu si avantagiosu a in-vetiá din esperienti'a altor 'a: pe atâtu este de tristu si deprimetoriu a nu te intielepti n i c i d i n e s p e ­r i e n t i ' a p r o p r i a . La noi se pare inse, cà acésta regula, desi o cunoscemu cu -totii, bá am sì gustatu amare fructe provenite din neobservarea ei, nu se pote ridica pre deplinu la valóre,

Noi romanii de dincóci de Carpati suntem in I acésta monarchia unu poporu nu nensemnatu, cu tòte

acestea nu ocupàmu intre vecinii nostri loculu, ce ne compete, si nu ne bucuràmu nici de védi'a ce amu

i dori-o si ne ar competí dupa numerulu, servitiele si sacrifici ele, cele amu prestatu totdeuna pentru societate;

| si nici nu ne impartasimn de beneficíele, de cari se bucura celelalte populatiuni din mediloculu nostru. Daca s'ar apuca unu omu neinteresatu se studieze forciele nóstre si numerulu nostru, si le ar asemená acestea cn starea nóstra actuala, i s'ar paré totu lucru o

] enigma. ÎJoue inse, cari scimu, de unde ne vinu tote | desastrele, ne este unu lucru forte nsioru de espli-

catu, pentruca trebue se ne fie fiecăruia din noi ) forte prospetu in memoria, câ totu reulu vine de unu

timpu incóci mai mnltu din nentielegerile nutrite in senulu nostru. Pare câ este mani'a lui Dumnedieu pre noi si pre némulu nostru, câ de câte ori suntem chiamati, fia in biserica, fia in scóla, fia ori unde a întreprinde cu totii vre o acţiune, totdeun'a te tre-

j diesci, câ vine cutare seu cutare si condusu de inte-! rese private, séu de provincialismu si particularismu,

séu voindu a-si resbuná asupra unui'a sen altui'a | strica totu lucru, si resultatulu éste, câ caus'a co­

muna mai totdeun'a trebue se sufere. I Astadi medilócele de comunicatiune conducu lumei . cu o repediune forte mare totu aceea ce se intempla

ori unde. Astfeliu lumea mare si cu deosebire vecinii noştri sciu totu ce se intempla in viéti'a nóstra, si ori ce actn ce lu-facemu este espusu indata criticei,

i Daca lumea observéza la noi vre o scădere, atunci | acést'a nu o descrie numai asia cum este, ci o face j multu mai mare, decâtu cum este ea in adeveru. Apoi | candu este acţiunea cuiva sub ochii publicului, si cu

deosebire a unui publicu, care nu pré aré indulgentia facia de scăderile, ce le vede la al ţ i i : atunci gresielele,

| ce le faci sunt multu mai greu de reparatu. | Marturisimu, câ ne dore inim'a candu vedemu,

cum- se latiescu in poporulu nostru o mulţime de fre-câri pre di ce merge. Acésta durere apoi devine cu atâtu mai mare, cu câtu adesea avemu nenorocirea a ne convinge, câ intru lăţirea reului concurgu de multe ori acei'a, căror'a le demanda mantuitorinlu se lucre si se concurgă cu sfatulu si esemplulu loru intru promovarea păcii pe pamentu. Avemu in biserica o constitutiune frumósa, ce pote serví de modelu, si cu

i tote acestea o trista esperientia ne aréta, câ cei chia-i mati a o practica si esecutá nu sunt totdeuna la în­

ălţimea missiunei loru; ci din contra pré adesea se nasce chiar la eserciarea cutarui actu constituţio­nalii ura si certa intre membrii bisericei lui Cristosu. Scrutandu apoi dupa caus'a nentielegerei, nu arareori te poti convinge, câ unulu séu altulu din cutare motivu proveniţii din egoismu a semenatu discordia in medi­loculu unoru omeni, cari pana aci traiéu in cea mai buna armonia.

Se nu uitâmu, câ ori ce lege, fia câtu de aco­modată si câtu de buna, esecutata ren pote aduce pentru poporulu, la care se aplica forte mari desastre, si astfeliu are mai totdeuna infiuintie demoralisatórie. Se nu uitâmu apoi, câ adesea se impedeca organele nóstre bisericesci in esecutarea corecta a legii prin

j cutare „gura rea," carea sémena ura si face intrigi in

poponi. Ar fi bine, daca astfeliu de „guri rele" ar cugeta mai multu la reulu, ce lu-causéza bisericei prin respandirea de faine tendentióse, si nu s'aru lasâ conduşi si in causele cele mai sante ale nòstre de resbunare si alte passiuni. Legea nòstra bisericésca este chiamata a regula referintiele nòstre in o insti-tutiune destinata a respandi moral'a. Aplicata reu inse produce numai demoralisare. Acést'a se ni o notàmu bine, si se ne aducemu aminte de ea in totu momen-tulu, cu atâtu mai multu, cu câtu scimu, cà astadi gresielele ori cui se critica de vecinii sei in unu modu fòrte aspru.

Este adeveratu, cà in viéti'a ori carui poporu, ce traiesce in constitutiune poti se observi nentielegeri si frecări intre diferitele partide ce compunu — so­cietatea. Astfeliu de partide inse lupta mai multu séu mai pucinu pentru validitarea vre unui principiu, pre care lu-tienu mai acomodatu pentru promovarea inte-reseloru generali. La noi inse nu provinu nentiele-gerile intru atât'a din principie, câtu mai multu din unu egoismu, capace a ruina si nimici caus'a pré adesea numai pentru a satisface unei passiuni, séu cutarui interesu personalu. La noi din nenorocire se pare, cà nu este tient'a, ca principiele se domnésca si se ne conduca, ci persónele. Daca vorbesce cineva in vre o adunare pentru un'a séu alta causa, nu ne intrebamu nici odată, daca aceea ce vorbesce este bine séu reu, este consultu séu nu ; ci mai totdeuna cine vorbesce, si óre ce motive lu-indómna e tc , si astfeliu farà nici o sfìéla respingemu de multe ori argumente pu­ternice numai din causa, cà nu ne place de ochii vorbitoriului, séu din motivu eà a propusu elu si nu noi cutare lucru, din realisarea carui'a amu potè trage foióse cu toţii.

Ar fi deci timpulu ca privindu in giuru de noi, si vediendu cele ce se petrecu in apropiarea nòstra, se euratimu din mediloculu nostru tote relele, de cari suferimu, si urmandu invetiaturiloru mantuitoriului Christosu, carele ne a demandatu „se ne iubimuunii pre alţii, precum si elu ne a iubitu pre noi" — se punemu cu toţii umeru la umeru si se lucramu pre cài si prin mediloce iertate a ridica poporulu prin luminare si cultura, influintiandu in direcţiune buna in fiecare momentu si prin fiecare actu alu nostru asupra starei lui morale. Timpurile sunt grele, necessi­tatile multe si mari, cu tòte acestea acolo, unde esista voia, esista si putere de ajunsu. Se nu ne amagésca nici decâtu vre o sperantia, cà dora sórtea nòstra s'ar potè imbunatati prin alţii ; — pentru cà nu este omu mai nenorocitu in lume, decâtu acel'a, carele ascèpta, si este avisatu a trai din ajutoriulu altuia. Binele si fericirea nòstra le vomu ajunge numai prin o munca neobosita in solidaritate si armonia.

Romanii din Turci'a. In articlulu precedentu alu acestui tractatu am disu,

cà au fost, si pana astadi sunt multi barbati invetiati, insuflaţi de spiritulu curiositàtii, prin urmare amatori de a cerceta si a cunósce adeveratulu numera alu diferiteloru

! popóre de pe pamentu; si pentru a-si satisface acea nobila piacere, unii din trensii intreprindu caletorii grele prin tieri îndepărtate, prin provincie necultivate, incercandu cele mai aspre dificultàti spre a-si puté ajunge laudabilulu lora scopu. Aceşti caletori, barbati eminenti, si in feliulu Ioni

l autorităţi celebre, carii fiindu ómeni onesti, si lucrurile pe j acolo vediendu-le cu proprii Ioni ochi, dupa ce se intorcu

martori oculari si-dau la lumina pretiósele Ioni observări ethnografice cu atât 'a scrupulositate culese, a ca-

ì roru opere apoi, lumei cei însetate de asia isvóre sigure, i » servesce de baze pentru scrierea unei istorie autentice a acelora ! popóre si locuri, pe cari ei le-au vediutu. ! Asemenea barbati renumiţi au fost si sunt nu pu-! cini, carii interesandu-se, au scrisu, si pana adi bine scriu

pentru romani, aratandu-le numerulu si locurile pe unde sunt ei asiediati si resipiti, nu numai in Europ'a, unde sunt ei la 15 milióne, dar ei mai gasescu si prin Asia, pe tòta marginea orientala a marei negre si a celei mediterane ; pe la Smirna si de acolo in dios pe malulu marei pana la Jafa si Gaza si inainte pana in Africa. La Egipetu in

\ Alesandria, intr'o mahal'a sunt mai totu romani; asemenea | pe marginile Nilului si ale marii sunt multe comune romane.

D. Nicolae Georgiade, romanu din Alesandria, negu-tiatoriu cu buna stare si cu câti-va insi, inainte de câti-va ani, veni la Bucureşti cu petitiune catra guvernulu romanu,

! cerendu se li-se dea unu agentu diplomata acolo, carele | se-i mai apere de asupririle ce li se facu de guvernulu

localu din Egiptu. Martoru pentru romanii din partile acelea este D. Dimitrie Stoienescu, stenografu la Senatu, carele in caletoriele sale prin acele locuri a găsita pe menţionaţii romani prin satele aretate din Asia si Africa, precum si

| tânguirea cetatiénului romanu din Egiptu Nicolau Georgiade, Ì o audi din gur'a aceluia, — Nu farà cuventu a fost in ; senatu intimpinarea ce d. Cogolniceanu o facu in 26. feb-

ruariu a, c. pentru suprimarea agentului comercialu din Varna ; càci Dsa primi, nu a se suprime postalu acelui agentu, ci a se stremutâ „postalu lui din Varna la Salo-nicu, unde sunt o mulţime de romani, adecă in Macedoni'a, in Tessali 'asi Epiru, si unde, fiindcà Greci1 a, care combate reu romanismulu, avendu^si agenţii ei, carii jóca unu rolu forte activu in asta privintia, este bine ca si Romani'a se

j aiba unu omu, (ba si doi n'ar strica in Salonicu si la Bi-tolia), nu ca se faca polemica si propaganda *) dar ca se ne intretiena si pe noi romanii despre cele ce se facu pe acolo in privinti'a romaniloru."

Prof. Nifonu Balasiescu.

1 Propaganda?! Mi se pare cà acesta cuventu „propaganda" aici j nu si-are loculu. Se cercetàmu. — Ce va se dica propaganda, pe care ( o audimu asia de desu citandu-se ? Propaganda este silinti'a ce o j pune, acţiunea ce o face cineva, cu scopu de a lati o opiniune, de a

întinde o doctrina órecare, fia aceea politica, fia religiósa ori nationalo-\ politica. Acum ce feliu de propaganda ar face unu romanu invetiatu > intre alti romani mai neinvetiati ; fia acelu romanu agentu, profesoru l preotu, veri-ce ? Ar' face elu propaganda polit ica? nu-Iu credu atâtu j de simplu. — Ar' face propaganda religiósa? nici acést'a nu o credu, ! càci nu-si are raţiunea. Dar potè ar face propaganda naţionala ro-J mana; acésta se potè. Dar óre asemenea propaganda, pe care unu

Ì romanu, patriotu hunu, fia elu agenta diplomatu, fia dascalu, fia

! preotu, o ar face confratiloru sei romani, indemnandu-ii, insufletindu-ii

( si invetiandu-ii ca se fia romani buni, patrioti adevăraţi, naţionalişti i zeloşi, ba infocati pana la fanatismu pentru naţiunea, patri'a si limb'a S loru stramosiésca, dupa cum sunt ungurii si grecii pentru magiaris-l mulu si grecismulu loru : totu asia aparandu-si si ei, romanii roma-j nismulu, naţionalitatea si limb'a loru romana in biserica si scóla, ca i si religi unea; aici intrebu eu, rugandu-ve se-mi respundeti seriosa : j acesta invetiatura, îndemnare si atitiare ce o face acestu bunu ro-Ì mânu catra confraţii sei romani, la conservarea celoru mai sacre ale j nationalitàtii sale, acést'a propaganda se chiama ? nu, nici de cum. — ! Acesta nu e propaganda, ci din contra, este o datoria santa, pe care î o are fiecare romanu, fia e ia agentu, invetiatoriu, preotu, datoria

D i v e r s e. = Spre scire. Aveudu a publica multe materii de inte-

resu, si multe concurse, foi'a nostra apare de asta data mai nainte; er septeman'a viitdria va apare de doue ori, si anu­me Mercuri si Dumineca. impusa fie căruia se o implinesca catra consângenii sei cu cea mai mare scrnpulositate, nelasandu nici o ocasiune se treca, fara ca acestu diregatoriu alu natiunei se nu si-faca datori'a sa, invetiandu si indem-nandu pe confraţii sei a tiene tare la limb'a loru naţionala, ca la celu mai pretiosu odoru mostenitu dela mosi strămoşii sei. Si acel'a, care uu ar tiene la naţionalitatea si limb'a sa naţionala de cea mai mare dogma a credintiei sale, care se se invetie in biserica si scola, (I. Corint. C. IV. v. 19). unu asemenea renegata seu mai bine lepadatu, gunoiu alu societăţii, unulu ca acel'a anathema, afurisitu si departatu s e fia de t6ta împărtăşirea celoru credintiosi si buni naţionalişti. — Nu, iubitiloru, aceşti servitori ai poporului, functiunari ai altariului natiunei sale, profesori, preoţi de tdta trept'a, invetiandu pe poporu datoriele sale, intarindu-lu si spriginindu-lu in naţionalitatea sa, in demnandu-lu se fuga, ferindu-se de naţionalităţile străine, cari cu in-sielatoria caută se-lu amagĂsca, se-lu eorumpa, si abatandu-lu de la adeverat'a, vechi'a seu naţionalitate, se-lu perda (cum face Apostolulu Mărgărita, profesorulu romanu din Macedoni'a, carele implinindu-si datoriile sale ca bunu Apostolu alu natiunei sale, a patimitu si pana adi patimesce cele mai aspre perseeutiuni din partea greciloru, cari cerca tdte chipurile, cum prin sc61e grecesci se greciseae pe romani, si elu are curagiulu se le stea in contra.) — Nu, aceştia nu facu propaganda, ci sl-implinescu datori'a loru cea sânta, pe care e i daca nu voru implini-o, (Oh! si de aceştia suntu mulţi,) unii ca aceştia ar trebui se se sc6ta, se se dea afara din servitiu, ca nisce netrebnici, ba vătămători societăţii naţ ionale; — ce propaganda facu ungurii printre romanii din Ungaria si Transilvania, voindu cu sil'a pe acesti'a se-i magiariseze, si iarasi propaganda facu grecii in pro­vinciile romane din interiorulu Turciei, Macedoni'a, Tessali 'a, Epiru, Albani'a si Traci'a, unde prin episcopii si metropolitii greci, cn ajutoriulu (unetiunariloru turci, facu cu sil'a sc<Sl& prin tdte comunele curatu romane, aducendu dascăli greci dela Aten'a si Jonina, cari nesciindu nici o vorba romanesca, si leseu pe baieti si fete de. romanu a invetiâ carte grecesca, si numai grecesce, neiertandu copiiloru de romanu nici măcar a vorbi, neci ei intre ei romanesce, sub cea mai mare pedepsa, ci numai grecesGe; ba nici a casa mergendn, fraţii intre densii cu surorile, n'au voia se vorbesca decâtu numai grecesce, fia «âtu de reu, numai grecesce se fia, er nu romanesce, limb'a acea pr6sta si mojicesca romanesca. — Acest'a e adeverata propaganda, cu care grecii cei asia de pucini Ia numeru, prin scole, câ intr'altu chipu nu potu, vreau pe toti romanii din Turcia se-i desnationaliseze, si se-i grecesca si cu chipulu acest'a, ei, cei asia de pucini la numeru, vreau numerulu loru se-lu maresca. — Se nu ne miramu dar câ greciloru nu le place de locu, câ face cineva ethnografi'a Romani loru; asia la articlulu ce D . Dame-lu dede in foia s'a L'Orient si in Nr. 33. 34. si 38. aratandu numerulu romaniloru din Turcia, foia grecesca „Silogon" s'a suparatu f6rte tare, incriminandu pe D . D a m e pentru ce a aretatu adeverulu, negandu dis'a foia grecesca numerulu Romaniloru macedoneni, sciuti de tota lumea, si dicendu, câ nimenea nu vorbesee nicairi de romanii-macedoneni. Ati auditu, fratiloru ro-mani-macedoneni, ce dicu grecii de voi, câ adecă voi nu esistati pe faci'a pamentului, câ voi aprope 2.000,000 de romani, cunoscuţi de t6ta lumea, câ voi nu mai sunteţi romani, in mosi'a vostra, in pa-mentulu vostru, in tier'a vdstr'a, moştenită dela mosi si strămoşii voştri, pamentu locuitu de 2000 ani, si voi acumu, nu sciu pentru ce dra­goste si plăcere a greciloru, nu mai sunteţi romani, ci greci, eâci de voi de macedo-romani nu se mai pomenesce nicairi prin istorii. Primiţi voi acesta defăimare, acesta batjocura, suferiţi voi acesta calumnia, pe eare grecii vreau se vi-o aducă, unui poporu atâtu de renumita din vechime, si carele numera astadi milione din fii sei cei plini de vietia si de sperantia pentru viitoriu, risipiţi, ca cei mai mari negu-tiatori in tdte părţile pamentului. Nu credu. Asupr'a acestui articlu veti dioe si voi ceva; si noi vomu mai reveni in numerele urmatore.

Nifon Balasiescu, „(România l ibera.)" profesoru.

| X Esamenele de cualiflcatiune cu candidaţii de hv* vetiatori din dieces'a Aradului se voru tiene incependu de

| Luni, in 22 Augustu a. c. c. v. I D Spre orientare facemu cunoscuta tuturora domni-

Ioru, Cari se adreseza catra noi, a ne tramete epistolele f r a n c a t e si nu d i n o f i c i u , pentru câ in casulu din

| urma totdeuna trebue se platimu noi porto postata. \ £ 3 Albin'a Carpatiloru. Subscrisii aducemu prin ace-| st'a la cunoscinti'a onor. publicu romanu si a onor. noştri l abonaţi, câ foi'a anunciata de noi cu titlulu „Al b i n ' a D a-S c i e i " se va numi „ A l b i n ' a C a r p a t i l o r u . " Inaltulu \ ministeriu ung. de interne prin ordinatiunea sa dela 5 Aug. \ a. c. Nr. 2523, ne interdice intrebuintiarea cuventului „D a-( c i e i . „Acesta vorba — dice ordinatiunea — nu are nici \ unu feliu de intielesu i n d r e p t a t i t u , si acesta espresiune ; se tiene de acele cuvinte, c a r e s u n t s c 6 s e d i n l e s s i -l c o n u l u a g i t a t i u n i l o r u o s t i l e s t a t u l u i . " In urm'a

acestei drdinatiuni ne amu vediutu nevoiţi se modificamu numirea fdei. Conditiunile de abonamenta remanu intru tdte asia, cum s'au specificata in programu. Sibiiu in 6 Aug. 1877. Visarionu Romanu editoriu. I. Al. Lapedatu redactoru.

•\ Ordinatiunea rospectiva suna: Domnului directora Visa-< rionu Romanu in locu. In urm'a insciintiarei Domniei tale

tramisa mie prin organulu vice comitiatului in 18 ale lunei cur. câ ai de gandu a edâ o fdia periodica beletristica,

( care se apară inca in lun'a lui Augustu a. c. eu am făcuta l despre acest'a, si anume pre bas'a respectivelora ordinatiuni

ministeriali din 1852. arătare Escelentiei Sale, Domnului ministru reg. de interne. Escelenti'a Sa D. ministru reg. de

i interne prin ordinatiunea sa din 5 Augustu a. c. gasindu Câ in titlulu fdieivorb'a ,,Daciei" nu se pote concede din acea

\ causa, ca acesta vorba in genere nu are nici unu feliu de | intielesu indreptatitu, si câ mai departe acesta espresiune

se tiene de acele cuvinte, cari sunt scdse din lessiconulu agitatiunilora ostile statului, te provocu pe Domniata, câ

\ djn titlulu fdei „Albina Daciei" se ştergi cuventulu „Daciei" [ si se iai ca titlu alu fdei alta curenta, care se p6ta fi accep­

t a t a ' i n sensulu legiloru; despre acest'a se me msciintiedi indata, ca se potu face aretarea necesara la loculu mai inaltu. Sibiiu in 10 Aug. 1877. Corniţele supremu alu Comi-

l tatului Sibiiu si comite sasescu Wâchter. I % Principele Dimitrie Ghica a adresata mai mul-j t o r u diarie din Romani'a urmatdrele; Domnule redactoru!

Astadi candu grelele evenimente s'au apropiata, incâtu din-> tr 'unu momentu in altulu societatea „Crucea Roşia" va fi \ cbiamata a corespunde cu missiunea ce are, comitetulu cen-5 tralu, pre care am ondre a-lu-presidâ, desvdlta tdta activi­

tatea posibila pentru Îndeplinirea detorielora sale. Inse tdta a ndstra bunavointia va fi inzadara, daca mai cu sema pres'a

| nu ne va dâ concursulu seu spre a stimula societatea ro -\ mana, carea mai cu sema de unu timpu incdce pare a crede, i câ sacrificiele ce a făcuta, sunt suficiente. Ve rogu dar cu < staruintia, dle redactoru, se binevoiţi a ne veni in ajutoriu ş in acesta privintia prin organulu stimabilului diurnalu ce \ dirigeti. Primiţi ve rogu etc. Presiedinte, Dimitrie Grbica. } O petrecere romanesca arangiata in folosuiu i sco iei . Dumineca in 7 / i 9 1- c - s e a e * e m opidulu Siri'a o i ' " | productiune teatrala impreunata cu o petrecere de dantiu, \ Unu amieu alu fdiei ndstre, descriendu-ne acesta petrecere,

la care a participatu ca dspe, ne spune, câ a semtitu o mare j plăcere, si a fost pe deplinu satisfăcuta atâtu cu resultatulu ( productiunei câta si cu alu petrecerei de dantiu. Pies'a „Miresa

pentru Miresa", compusa de Iosifu Vulcanu a fost esecutata, dupa cum ni se spune, cu destula precisiune. Publiculu si-a es-

I primata deplin'a sa multiamire prin aplausele ce le secerară l diletanţii in decursulu esecutarei piesei. Dintre diletante ni l se amintesce dr'a Sidonia Secasianu, carea pentru isteţimea,

gustulu si delicati'a, cu carea a esecutatu rol'a sa, a atrasu cu deosebire asupra-si atenţiunea publicului. Dintre juni

j amintimu pre dnii Georgiu Mladinu si Stefanu Petcoviciu.

Aseminea merita tfjta recunoscinti'a dnulu invetiatoriu Ni-colau Stefu, conducetoriulu corului, carele intre acte a ese-cutatu cu multa precisiune si tactu mai multe piese na­ţionali. La finea productiunei presentandu-se pre scena in urm'a dorintiei publicului autoriulu piesei esecutate, dlu Iosifu Vulcanu, fu salutatu de publicu cu mare bucuria si urâri „se trăiască" ce pareu, ca nu voiescu a mai luâ fine. Venitulu curatu alu acestei productiuni destinatu pentru scoTa de fetitie romana confessionala din Siri'a si pentru corulu vocalu de acolo se urca la sum'a de 130 fi. v. a. Amiculu nostru incheiandu esprima dorinti'a, ca se dea Dumnedieu se putemu vede in multe locuri arangiandu-se asemenea pe­treceri ! La ce noi adaugemu, ca ar fi in adeveru de doritu, ba unu medilocu f6rte insemnatu intru desvoltarea n6stra, daca am pote vede si inregistrâ astfeliu de petreceri, prin cari se desvdlta gustulu esteticu si se prom6veza semtiulu nationalu si de solidaritate in poporulu nostru.

"„ Concursu pentru compunerea de cârti scolas­tice publica consistoriulu aradanu cu terminu pana la / Hlar-fiu 1878. st. v. si anume pentru urmat6rele apuri: 1) pen­tru essercitiale intuitive si gramatica cu premiu de 200 fl. 2) pentru unu manualu de soc<5ta cu premiu de 100 fl. 3) pentru unu manualu de istori'a naturala cu premiu de 100 fl. 4) unulu pentru fisica cu 100 fl. 5) unulu pentru drepturile si detorintiele civili cu 1 00 fl.

Conferintie invetiatoresci in dieces'a Aradului se vom tiene in 17 si 18 Augustu st. v. a. cur. in urmatdrele lo­curi. 1) In Aradu sub conducerea invetiatoriului Ioanu Ar-deleanu din Pecica romana; 2) in Lipova sub conducerea invetiatoriului Ioanu Tuducescu; 3) in Timisi6ra sub con­ducerea invetiatoriului Traianu Lungu din Timisi6ra; 4) in Buteni sub conducerea invetiatoriului Petru Popoviciu din Aradu. Incependu din 19 pana in 30 Augustu st. v. a. c. se voru tiene cursuri supletorie totu sub conducerea dloru amintiţi mai sus in acelesi locuri.

C o n c u r s e . 1—3. 'Pentru deplininirea staţiuniioru invetiatoresci clasa I.

si a I i -a din Birchisiu, se deschide concursu, cu terminu pana in 4. Septemvre a. c. st. v. candu va fi si alegerea. Emolumintele pentru clasa I. sunt : 1) Bani gata 315 fl. v. a. 2) Cuartiru libera cu gradina de legume. 3) 27-3 m. c. de lemne, din care se va incaldi si scol'a. 4) Pausialu pentru scripturistica 10 fl. 5) Pausialu de călătoria la con­ferintie 10 fl.

Emolumintele pentru clasa I I . : 1) Bani gata 400 fl. 2) Cuartiru libera cu gradina de legumi. 3) 2 jugere de pamentu aratoriu. 4) 27 - 3 met. cub. de lemne, din care se va incaldi si scola. 5) Pausialu pentru scripturistica 10 fl. 6) Pausialu de călătoria pentru conferintie 10 fl.

Daca invetiatoriulu de clasa I l -a va aretâ in anulu primu progresu bunu in sc61a, i-se va mai inbunatati sala-riulu amesuratu impregiurâriloru.

Recurenţii voru ave a se presentâ in un'a duminica seu serbat6re la B i r c b i s i u , pentru a se face cunoscuţi cu poporulu, si a-si aretâ desteritatea in cântare, apoi pe-titiunile, in care se fia espresu pusu, pentru care clasa recurgu, voru ave a le substerne, inspectorului cercualu de scale subscrisu per K â p o l n â s in B a c a m e z e u .

Birchisiu in 24. Iuliu 1877. Comitetulu parochialu.

In contielegere ca Laurentiu Barzu iuspectoru cercualu de scole.

' 1—3. Pentru deplinirea statiuniloru invetiatoresci clasa I . si

a I l - a din Capolnasiu, se deschide concursu pana in //. Sep­temvre a. c. st. v. candu va fi si alegerea.

Emolumintele pentru clas'a I. sunt: 1) Bani gata 315 fl. v. a. 2) Cuartiru libera. 3) Gradina de legumi de 1200° • 4) 34*1 met. c. de lemne, din care are a se incaldi si se61'a.

i 5) Pausialu pentru scóla 10 fl. 6) Pausialu pentru conferin-tiele invetiatoresci 10 fl.

Emolumintele pentru clas'a a I l -a sunt: 1) Bani gata 400 fl. v. a. 2) Cortelu libera. 3) Gradina pentru legumi 1 jugeru. 4) 3 4 - l met. c. de lemne, din care are a se in­caldi si scol'a. 5) Pausialu pentru scóla 10, fl. 6) Pausiale pentru conferintiele invetiatoresci 10 fl.

Recurenţii voru ave a se presenta in un'a duminica séu serbatore la biserica, de a se face cunoscuţi cu popo­rulu si a-si aretâ desteritatea in cantare; apoi petitiunile voru ave a le substerne inspectorului cercualu de scóle. per

| Kapolnas in Bacamezeu. Capolnasiu, in 3. Iuliu 1877.

Comitetulu parochialu. > In contielegere cu inspectorulu cercualu de scóle Laurentiu Barzu.

1 - 3 . Conformu ordinatiunei ven. consistoriu din 28 Iuliu

a. c. Nr. 1633. se publica concursu pentru deplinirea parochiei vacante din comun'a gr. or. Lapusnicu, protopresbiteratulu Lipo-

s vei. Emolumintele incopciate cu acésta parochia sunt: dela 9 1 . j case câte o mesura de cucuruzu sfarimatu; (31 litre.) sto­

lele usuate; intravilanu de 800 • si un'a sesiune de pa ­mentu, parte fenatiu, parte pamentu aratoriu.

Doritorii de a ocupa acést'a parochía sunt avisati a se presenta in un'a din duminecile pana la 14. Septembre a. c. st. v. candu se vá tiene alegerea, spre a si aretâ des-, teritatea in cântări, si tipicu. Recursurile sunt a se adresa

\ la dlu protopresbiteru Ioanu Tieranu in Lipova. \ Lapusnicu 7. Augustu 1877.

Comitetulu parochialu. i In contielegere cu mine Ioanu Tieranu, protopresbiteru.

| 1—3. Pentru îndeplinirea statiuniloru invetiatoresci gr. orien-

\ tale romane din comunele urmatóre: \ 1. Chislac'a protopresbiteratulu Beîiului, comitatulu: Í Bihariei, cu terminu pana in 21. Augustu vechiu a. c. in

care di se vá tiene si alegerea. Emolumintele sunt: in bani 60 fl. v. a. in naturale

13. cubule, diumatate grau, diumatate cucuruzu, 10. cente-narie de fenu, 8. orgii de lemne si cuartiru cu gradina de legumi.

Chislac'a 28. Iuliu v. 1877. Comitetulu parochialu.

2. Hasmasiu, protopresbiteratulu Beliului, comitatulu i Bihariei cu terminu pana in 22. Augustu vechiu a. c. in

care di se vá tiene si alegerea. \ Emolumintele sunt: in bani 52 fl. v. a. in naturale Í 15. cubule, diumatate grau, diumatate cucuruzu, 11 . cente-\ narie de fenu, 8. orgii de lemne si cuartiru cu gradina de

unu jugeru catastralu. I Hasmasiu 31 . Iuliu vechiu, 1877. I Comitetulu parochialu.

] 3. Groşi, protopresbiteratulu Belialui, comitatulu Bihariei, > cu terminu pana in 25. Augustu vechiu, a. c. in care di se » vá tiene si alegerea. S Emolumintele sunt: 59 fl. v. a. in naturale 15 cubule, I diumatate grau, diumatate cucuruzu, 13. centinarie de fenu, i 11. orgii de lemne si cuartiru cu gradina de legumi. I Groşi 1. Augustu v. 1877. | Comitetulu parochialu. > Doritorii de a concurge la vre un'a din staţiunile aceste, | au a-si aşterne petitiunile lora bine instruate in sensulu î statutului organicu bisericescu la subscrisulu in T a g a d o u ! M. post'a ultima B e é l pana la terminele indicate. > Tagadou M. 3. Augustu v. 1877. > In contielegere cu comit, parochiale concerninte Zenobiu Munténu, ) inspectora cerc. de scóle.

î Doritorii de a ocupă vreun'a din acestea doue staţiuni, | carii trebue se fie absolvatu preparandi'a cu succesu bunu,

si se fie depusu esamenulu de cualificatiune erasi cu succesu bunu — au a se presentâ in biseric'a din I a n o v ' a spre documentarea desteritatii loru in cântare si tipicu, si recur­sele loru a le substerne pana in 31 Augustu a. c. t ractu-alului Prot. si inspectoru de scole din Timisidr'a.

Comitetulu parochialu ( Iu coutielegere cu mine : Mei. Dreghic iu , m. p. Prot. Thimis. si i inspect. de scale.

2 — 3 .

Pentru ocuparea postului de invetiatoriu suplentu langa emeritulu invatiatoriu Iosifu Motiu din Gy.-Varsiandu, P r o ­topresbiteratulu Chisineului cu acest'a se escrie Concursu, cu terminu de alegere pe Dumineca in 4. Septemvre st. v. a. c.

Emolumintele sunt : 100. fl. v. a. 6. orgii de lemne, din care se va incaldi si scoTa, 8. iugere de pamentu ara­toriu, si cortelu liberu in edificiulu sc61ei.

Cei ce dorescu a dobândi acestu postu sunt avisati a-si substerne recursele loru provadiute cu documintele prescrise in statutulu organicu pana la 1 Septemvre la dnulu protopres-

| biteru si Inspectoru scolariu in Chitighazu (Ketegyhâz, Co-S mitatulu Bekes) avendu a se presentâ pana la terminulu de ; alegere in vreo dumineca seu serbatdre in faci'a locului

la biserica pentru de a-si aretâ desteritatea in cântările r i ­tuali si tipicu.

Gy.-Varsiandu la 1 Augustu 1877. Comitetulu parochialu

\ Iu contielegere cu mine Petru Chir i lescu , inspectoru csolariu.

| 2 — 3 .

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la sc61'a ro ­mana gr. orientala de nou infiiutianda in Gy.-Varsiandu, protopresbiteratulu Chisineului se escrie concursu, cu ter­minu de alegere pe Dumineca in 4 Septemvrie st. v. a. c.

Emolumintele sunt : 230 fi. v. a. 4 orgii de lemne pentru invetiatoriu, si 4 pentru sc61a, — 16 iugere de pa­mentu comasatu, cortelu liberu cu gradina, si tacsele înda­tinate dela inmormentari.

Cei ce dorescu a dobândi acestu postu, voru ave a-si substerne recursele loru provediute cu documintele prescrise in statutulu organicu, pana la 1 Septemvrie a. c. domnului protopresbiteru si inspectoru scolariu in Chitighazu (Ket­egyhâz Comit. Bekes). Recurenţii sunt tot de odată poftiţi

\ a se presentâ inainte de diu'a alegerii, in vreo Dumineca \ seu serbatdre in biseric'a din Gy.-Varsiandu, spre a-si aretâ | desteritatea in cântările rituali si tipicu. ( Gy.-Varsiandu 1 Augustu 1877.

Comitetulu paroohialu.

; In contielegere cu mine, Petru Chir i l escu , prot. si inspectoru scolariu

2 - 3 .

( Pentru deplinirea parochiei devenite vacanta prin m a r ­ţea parochului Mihaiu Ciobrisiu din Gy.-Varsiandu in pro­topresbiteratulu Chisineului, se escrie concursu cu terminu de alegere pe Dumineca in 3. septemvre st. v. a. c.

Emolumentele suntu: una sessiune de pamentu estra-vilanu, dela fie care casa cu pamentu câte o vica de grâu si una de cucurudiu, precum si stolele indatinate dela ser-vitiele preotiesci.

Doritorii de a dobândi acesta parochia, au a-si sub-sterne recursele loru, provediute cu documintele prescrise in statutulu organicu pana la 1-a Septemvre a. c. la dnulu protopresbiteru tractualu, Petru Chirilescu in Chitighazu

\ (Ketegyhâz Comitat. Bichisiului.) Cei cu clase gimnasiali

Pentru staţiunea invetiator6sca gr. or. din Tamasda, Comitatulu Bihariei, inspectoratulu Tuleei. Emolumintele Îm­preunate cu acesta staţiune sunt :

1) In bani 44 fi. 36 cr. v. a. 2) In bucate 10 cubule -de grâu si 6 de cucuruzu 3) Pamentu aratoriu 20 jugere. 4 ) Lemne de focu 8 orgii, si a 5) Relutu pentru fenu 9 fl. v. a.

Doritorii de a ocupa acesta staţiune sunt avisati re­cursele loru instruate in intielesulu statutului organicu, si adresate comitetului parochialu din Tamasda, a le trimite la subscrisulu in T u l e a , post'a ultima S a 1 o n t a, pona 1 a 29 A u g u s t u st. v. candu va fi si alegerea.

Tamasda in 20 Iulie 1877. Comitetulu parochialu.

I n contielegere cu Moise Porumbii , inspectoru cercualu de scale.

2—3. Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la a I l - a

sc<51a paralela elementara din San-Nicolaulu romanu, in comitatulu Bihariei, protopresbiteratulu Oradii mari, in­spectoratulu Cefei, cu terminu de alegere pe 28. A u g u s t u s t . v. a. c.

Salariulu anualu e 300 fl. v. a., patru cărăuşii dela comuna pentru lipsele invetiatoriului, cortelu liberu si l / 2

din st6lele cantorale. Recurenţii suntu avisati, a si-substerne recursele loru

provediute cu testimoniu de preparandia si de calificatiune, subscrisului inspectoru cerc. de sc61e in B e r e c h e i u (Barakony) p. u. Cseffa pan' la terminulu alegerii.

Berecheiu, 3 . Aug. 1877. I n contielegere cu comit, paroch. Teodoru Papu, insp. cerc. de scole.

2 — 3 .

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci la sc61'a con-fessionala gr. or. din comun'a D i e c i u — cottulu Aradu inspectorat. Borosineu, cu terminulu de alegere pe 4 s e p -t e m v r i e a. c. st. v. pe langa urmatorele emoluminte:

In bani gata, 180 fl. v. a. in frupte, 8 cubule grâu, si 6 cubule cucuruzu — 20 magi fenu — 1 2 orgii de lemne, din care este a se incaldi si scol'a, cuartiru liberu cu in-travilanu.

Doritorii de a ocupă acestu postu au se producă testimoniu de preparandia — de cualificatiune — de IV. clase gimnasiale, seu reale, precumu si atestatu de conduita, — Clericii absoluţi voru ave preferintia. — In fine au a se presentâ nainte de alegere in vre-o Dumineca ori serbatore la sant'a biserica din locu, ca se si-arete desteritatea in cântările bisericesci si tipicii.

Recursele adresate comitetului parochialu se voru tr i­mite dlui inspectoru scolariu N i c o l a u B e l d e a in Bo­rosineu pana la 31 A u g u s t u a. c. st. v.

Dieciu, 5 Augustu 1877. Comitetulu parochialu.

Iu coutielegere cu mine Nicolau Beldea inspectoru.

~ ~ ~ 2—3.

Prin acest'a se deschide concursu pana in 1 Septemvre a. c. candu se va tiene si alegerea — pe d6ue staţiuni in­vetiatoresci din I a n o v 'a : si anume:

1. Pe clas'a prunciloru, provediuta cu emolumintele anuali de 180 fl., 60 chible (meti) de grâu, 3. jugere de livada, 8 orgii de lemne — din care are a se incaldi si scoTa — si cortelu liberu, pe langa conditiunea, ca alegan-dulu invetiatoriu se de din t6te acestea a trei'a parte eme­ritului invetiatoriu Dimitriu Regescu;

2. Pe clas'a fetitieloru, provediuta cu leafa anuala de 120 fl., 40 chible de grâu, 4 orgii de lemne, 1 jugeru de livada si cortelu liberu, la care clasa vor ave preferintia in-vetiatoresele seu candidatele de invetiatorese avendu a ins-ţruâ pre fetitie si in lucru de mena.

voru ave preferintia. Se observa inse, câ la acesta parochia se afla si unu capelanu, asia dara, daca altu recurentu ar fi alesu si intaritu, va fi datoriu a dâ capelanului una a treia parte din sessiune si din tdte venitele parochiali pana la promovorea acestuia.

Gy.-Varsiandu, 1. Augustu 1877.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine Petru Chir i lescu , protopresbit. Chisineului.

2—3.

Pentru îndeplinirea statiunei invetiatoresci din Radma-nesci, Conaitatulu Carasiu, provediuta cu emolumintele anuali de 133 fl. 36 cr. in bani gata, 8 stengeni de lemne, dela 110 case câte 12 oche de bucate ; adeea 4 oche grâu si 8 oche cu-curuzu, 4 jugere de livada, cortelu liberu cu gradina de 1 / 2

jugeru; grajdu si cămara : se escrie concursu pana la 29 augustu a. c. candu se va tiene si alegerea. — Recurenţii sunt avisati recursurile loru provediute cu testimoniulu pre-parandialu si de cualificatiune a le substerne Inspectorului cercualu alu Secasiului, reverend. D. Procopiu Lelescu, parochu in Visma, per L u g o s - S z e k â s (Temes-megye) pana in 28 Augustu. a. c. si a se presentâ in vre o dumineca seu serbatdre in s. biserica din Radmanesci, spre documentarea desteritatii loru in cântare si tipicu.

Radmanesci, in 27 Iuliu 1877.

Comitetulu parochialu. Vincentiu Miculu,

presiedinte.

In contielegere cu Procopiu Le lescu , inspectoru cercualu de scole.

2 — 3 .

Pentru staţiunea invetiatoresca din Spatta, comitatulu Carasiu, provediuta cu emolumintele anuali de 52 fl. 50 cr. 30 meti bucate, din care 10 meti grâu, si 20 meti cucu-ruzu, 8 stengeni de lemne, 100 punţi clisa, 50 punţi sare, 15 punţi lumini, 4 jugere pamentu, cortelu liberu cu gra­dina de V2 jugeru, — se escrie concursu pana 28 augustu a. o. candu se va tiene si alegerea. — Recurenţii sunt avisati recursele loru provediute cu testimoniulu preparan-randialu si de cualificatiune a le substerne Inspectorului cercualu alu Secasiului reverend, dnu P r o c o p i u L e l e s c u , parochu in Visma p e r L u g o s - S z e k â s (Temes megye) pana in 16 augustu a. c. si a se presentâ in vreo dumineca seu serbatdre in s. biserica din S p a t t a , spre documentarea desteritatii loru in cântare si tipicu.

Spatta in 27 Iuliu, 1877.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu Procopiu Le lescu , inspectorii cercualu de scole.

2 - 3 .

Pentru vacant'a staţiune invetiatoresca din Gy. Rohani se deschide concursu pana in 28 augustu, candu va fi si alegerea. Emolumintele anuali sun t : 46 fl. v. a. 12 cubule de bucate, diumetate grâu, diumetate cucuruzii, 8 stangini de lemne, din cari are a se incaldi si scoTa, 3 punţi de lumini, 5 lantiuri de pamentu aratoriu plus 1 si V2 de clas'a I ca competintia pentru cantoratu si cortelu cu gradina.

Recurenţii au a-si adresa recursele conformu statutu­lui «rgauicu pana in 27 augustu st. v. inspectorelui cercualu Iosifu Pinti 'a cu p. u. Hollod, in Gyanta.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine, Iosifu Pintia, adm. protopres, si inspectoru de scole.

In contielegere cu Mihaiu Sturza, inspectoru scolaru.

2 — 3 .

Conformu ordinatiunci de sub Nr. 459. Pres. 1877. se escrie concursu pentru parochi'a romanesca gr. or. din comun'a Tornia comitatulu Cianadului protopr. Aradului. Emolumintele sunt: 36 jugere pamentu comasatu, dela 82 case birulu; dela cei cu pamentu câte doue mesuri ; dela cei cu case un'a mesura de grâu, si st61ele indatinate.

Doritorii de a recurge pentru parochi'a acest'a, — care e de a I l -a clasa au a produce testimoniu de teologia, de cualificatiune, atestatu de moralitate si celu putienu de­spre absolvirea a siese clase gimnasiali si a se presentâ in vreo Dumineca seu serbatdre la biserica pentru a-si aretâ desteritatea in cântare, tipicu si cuventare. Recursurile se le adreseze catra comitetulu parochialu prin Oficiulu proto-presbiteralu din Aradu pana in 29 augustu st. v. Alegerea se va tiene in 4 / 1 6 Srptembre 1877.

Tornia 2 / 1 4 augustu 1877. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine, loanu Ratiu, protopopulu Aradului.

3—3 Concursu pentru intregirea postului invetiatorescu,

dela scoTa conf. gr. or. rom. din comuna Partosiu, protopopi-atulu Ciacovei, comit. Torontalu, pana in 8 septembre an. 1877: s. v, in care diua va fi si alegerea.

Emolumintele sunt in bani gata 130 fl. 10 meti grâu, 10 meti cucuruzu, 2 orgie de lemne, pentru invetiatoriu ; 6 orgie de paie pentru scdla, 3 3 / 4 iugere de pamentu aratoriu, 6 fl. spesele scripturistice, 6 fl. spesele conferintieloru, 20 cr. de­la una inmormentare unde va fi poftitu, cortelu liberu cu V4 iug. de gradina pentru legumi.

Recurenţii au se producă testimoniu despre absolvi­rea preparandiei gr. or. din Aradu; testimoniu de califica-t iune; atestatu de moralitate, era pentru a-si documenta deprinderea in cântările bisericesci si tipicu, pana la diu'a alegerii se se presinte in vre o domineca ori serbatdre la s. biserica. Recursurile cu aci insiratele documente, se se adre­seze respectivului comitetu parochialu catra concornintele D. Protopresbiteru l o a n u P . S e i m a n u in Ciacova.

NB. Alesulu aretandu progresu intru invetiatura cu tinerimea, pdte ave speranti'a de imbunatatirea salariului seu.

Partosiu in 20 Iuliu 1877. s. v. Comitetulu parochialu

In contielegere cu loanu P. S e i m a n u , m. p. protopresbiteru. Zacharie Din'a, parochu si presied. Comit, paroeh.

EedluttoHu respnndietoriu: V ineent i l l IHangr».

Pentru ocuparea postului invetiatorescu dela scol'a romana confessionala din Somoschesiu nepreseatandu-se r e ­curente la antaiulu terminu de alegere, prin acest'a se p u ­blica concursu de nou, cu terminulu de alegere pe 21 au­gustu st. v. Emolumintele sunt : Bani gata 105 fl. v. a . ; pentru naturalie 132 fl.; pentru curăţirea scolei 20 fl.; spese de călătoria la conferintiele invetiatoresci 10 fl.; V4

sessiune de pamentu estravilanu; cuartiru liberu cu gradina mare de legume; 12 stangeni de lemne, din care se va in­caldi si scol'a; dela inmormentari pentru mortu mare 40 cr. micu 20 cr.

Recurenţii se aviseza a-si trimite recursele loru, p ro­vediute cu testimoniu de cualificatiune la subsemnatulu in­spectoru de sc61e, si nainte de alegere a-se presentâ in vre-o dumineca ori serbatdre la s. biserica, pentru a-sî aretâ capacitatea in cântări si tipicu.

Somoschesiu 4 / 1 6 . augustu 1877. Comiteiulu parochialu.