mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 941

16 AUGUST 2018 16 pagini * 1,00 leu

La Drobeta Turnu Severin, manifestãrile prilejuitede Ziua Marinei s-au desfãºurat pe malul Dunãrii, în port, înprezenþa unui public numeros. Prefectul judeþului, Nicolae DRÃGHIEA a primit onorulmilitar, dupã care, alãturi de Aladin GEORGESCU –preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi, Alina TEIª –deputat, Marius SCRECIU – primarul municipiului ºi alþireprezentanþi din marinã au rostit alocuþiuni dedicate acestuieveniment deosebit.

În cuvântul sãu, prefectul Nicolae DRÃGHIEA a îndemnatla demnitate, solidaritate ºi sacrificiu, adãugând: “A venittimpul sã fim mai aproape unii de alþii, sã demonstrãm cãromânii construiesc nu distrug, zâmbesc, nu se uitã urât,mângâie, nu lovesc, iubesc, nu dispreþuiesc!”.

În continuarea ceremonialului, prefectul însoþit de ºefiistructurilor Ministerului Afacerilor Interne, a depus o coroanãde flori la Monumentul Eroilor Marinari, dupã care s-a datstartul jocurilor marinãreºti.

Ziua Marinei sãrbãtoritã la Drobeta Turnu Severin

Biroul de presã

CITIÞI ÎN PAGINA 3Am retehnologizat niºte hidrocentraleaflate încã în garanþie. Cu bani de treiori mai mulþi decât au dat sârbiipentru acelaºi lucru ºi mult mai târziu.Prostia naþionalã nu are limite.Toatã lumea fuge ca de dracu’ cândaude de subiectul „Porþile de Fier”.

2pag.Deputata Alina Teiº: „Uneori mã uit în ochii cetãþenilor cu

aceeaºi afecþiune ºi grijã cu care mã uit în ochii mamei mele”

JudecãtorulAdriana Stoicescu:

„Toþi suntemvinovaþi pentru

haosul ºi mizeriamoralã în care ne

bãlãcim”pag. 4

pag. 6

Covor roºu pentruhuligani?!

Criza salariilor dela DJASPCMehedinþi,

generatã deincompertenþã

pag. 7

Patriotismul, unsentiment de care

ar trebui sã neruºinãm?

pag. 8

PORÞILE de LUT ale României. 300de milioane de euro TOCAÞI pentruo retehnologizare de careNU ERA NEVOIE

PORÞILE de LUT ale României. 300de milioane de euro TOCAÞI pentruo retehnologizare de careNU ERA NEVOIE

social - politicOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Deputata PSD deMehedinþi, Alina Teiº, a fãcutcâteva referiri la audienþele pecare le þine sãptãmânal lacabinetul sãu parlamentar culocuitori ai judeþului. Easpune cã de când este învacanþã parlamentarã, fiindtot timpul în judeþ, areposibilitatea sã se întâlneascãºi sã vorbeascã cu tot maimulþi cetãþeni.

Alina Teiº a declarat cã îndiscuþiile cu aceºtia face totposibilul sã-i ajute laproblemele pe care le au,adãugând, totodatã, cã, fiindfemeie, singura femeieparlamentar din judeþ, are ocapacitate mai mare de a înþelegenevoile semenilor.

„De când sunt parlamentar ºi decând þin audienþele mã întâlnesc cutot felul de oameni la mine lacabinet. Pe toþi îi tratez cu acelaºirespect ºi cu dorinþa de a-i ajuta înproblemele lor, iar de fiecare datãcaut o soluþionare la nevoile pe carele au. Am plecat întotdeauna înaceste discuþii cu cetãþenii de laprincipiul: Mereu aproape deoameni! Sunt femeie, singura femeieparlamentar din judeþul Mehedinþi.Iar o femeie, o mamã, aresentimentul maternitãþii ºi ºtie celmai mult ce înseamnã suferinþa,pentru cã ea dã naºtere unui copilsau la mai mulþi de care urmeazã sãaibã gijã. Uneori mã uit ºi în ochiicetãþenilor cu care stau de vorbã cuaceeaºi afecþiune ºi grijã cu care mãuit în ochii mamei mele. Femeile aumai dezvoltat simþul sensibilitãþii, Mircea Popescu

Deputata Alina Teiº:„Uneori mã uit în ochii cetãþenilorcu aceeaºi afecþiune ºi grijã cu

care mã uit în ochii mamei mele”

pentru cã ele însele sunt de lanaturã mai sensibile. Însã dincolode aceastã trãsãturã sufleteascã amea ca femeie, am ºi simþulresponsabilitãþii. Pentru cã ºtiu cãdeþin o funcþie publicã datã decetãþenii judeþului Mehedinþi, pe careîi reprezint. Sensibilitatea ºiafecþiunea mea de femeie, dublatãºi de simþul responsabilitãþii, mã facsã mã aplec cu mai multã atenþie ºimai mult devotament asupranevoilor oamenilor. Datoria mea, încalitate de ales, de deputat, este sãfiu mereu alãturi de oameni, sãîncerc sã-i ajut atât cât pot. Pentrucã vrea ca la sfârºitul mandatului sãam sentimentul datoriei împlinite, cãam fãcut tot ce am putut pentru ceipe care îi reprezint în ParlamentulRomâniei, cã atunci când îi privescîn ochi, aºa cum o privesc pe mamamea, sã nu-mi fie ruºine”, a declaratAlina Teiº.

Mi-a plãcut atitudineaSimonei Halep care a avut curajul caîn finala Rogers Cup de la Montrealsã spunã românilor din tribunã cãtrebuie sã aibã grijã ce strigã pe unteren de tenis, arãtând astfel cã nutolereazã mesaje de acest fel. ªtim cutoþii cã în timpul meciului SimoneiHalep, unii din tribune au strigat demai multe ori “Mÿÿe PSD”, deja unslogan „celebru”, de care ne-am totlovit în sãptãmânile din urmã. “Vã rog ca data viitoare când maiveniþi pe un teren de tenis sãrespectaþi aceastã arenã pentru cã estemult prea deosebitã pentru astfel delucruri”, a spus Simona Halep îndiscursul de la finalul meciului. Bine spus, ºi fãrã patimã. De cenu a avut o atitudine la fel deserioasã ºi Klaus Iohannis? Ar fiputut ieºi sã se pronunþe împotrivatrivializãrii spaþiului public, cred cãar fi fost chiar de datoria sa, ca factorconstituþional de necesar echilibru.Înclin tot mai mult sã-i dau dreptateNoricãi Nicolau care declara zileleacestea: “Singurul proiect politic aldomniei sale (Klaus Iohannis –n.m.) este puterea ºi confortulpersonal. Altceva nu are pentruRomânia de oferit. Nu a propus unproiect politic, a vorbit de ocomponentã socialã care estediscutabilã ºi la care ar trebui sãcontribuim toþi pe un model socialromânesc. Vineri seara, în plineveniment violent, tu ieºi pe o reþeasocialã ºi dai un mesaj deîncurajare? Nu pot sã îl mai calificpe domnul Iohannis prin atributelefuncþiei pe care o ocupã temporar,sper, pentru cã sunt absolutconvinsã cã este primul ºi ultimulmandat pentru Iohannis.” Lui Klaus Iohannis sigur cã-i

Atitudiniconvin protestele recente, crededumnealui cã-l avantajeazã înperspectiva alegerilor de anul viitor.Îl avantajeazã pe moment în bãtãliacontra PSD. Protestele aduc PSD, ºimai ales îl aduc pe Liviu Dragnea ºipe Viorica Dãncilã, în corzi. E clar cãatâta vreme cât Liviu Dragnea vaconduce PSD, guvernarea Dãncilã vafi calul de bãtaie al alegerilor, ºi þintamultor proteste ºi reproºuri. Chiardacã PSD reuºeºte pe moment sãfandeze, sã se facã cã nu înþelege cespune Ecaterina Andronescu,realitatea strãzii ºi a politicii deopoziþie va grãi de la sine, ºi îndefavoarea PSD. Dar nu Klaus Iohannis va profita deacest rãzboi, sau nu va fi el principalulbeneficiar, ci probabil Dacian Cioloº,omul de centru dreapta cotat caprincipalul candidat la preºedenþiaRomâniei. Klaus Iohannis a greºitcând prin declaraþiile sale de la finalulsãptãmânii trecute, când cuprotestele. Ce au reuºit, de fapt,aceste proteste, dacã nu sã ne maiarate încã o datã cã trãim într-oRomânie a dezbinãrii ºiconflictualitãþii? O þarã în care uniidintre noi sunt mereu gata sã-ºi apere“adevãrurile” cu pumnii, picioarele,cu bastoanele de cauciuc ºi scuturile.Nu mã aºteptam de la Klaus Iohannissã facã jocul unei “tabere” sau alteia,în fond e preºedintele tuturor. Îi dau dreptate lui VarujanVosganian: „Un om politic, cu atâtmai mult preºedintele României,care este reprezentantul tuturorromânilor, trebuie sã-ºi exprimecompasiunea pentru oricare victimã,sã acþioneze pentru prevenirea ºicombaterea agresiunilor de orice fel.Este imoral sã alegi dintre victimedoar pe acelea care îþi convin ºi sãcauþi profit politic de pe urmasuferinþelor lor”. Dincolo de taote astea, de jocuripolitice ºi declaraþii, e trist ºi foartetrist cã am ajuns sã ne amuzãm ºi sã„protestãm” luând din limbajul celmai de jos, de gang, o expresie ºi sãfacem din ea un... slogan politic. Ce mai urmeazã?

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 3

Am retehnologizat niºtehidrocentrale aflate încã în

garanþie. Cu bani de trei ori maimulþi decât au dat sârbii pentruacelaºi lucru ºi mult mai târziu.Prostia naþionalã nu are limite.

Toatã lumea fuge ca de dracu’când aude de subiectul „Porþile

de Fier”. Inaugurarea, pe 16 mai 1972, ahidrocentralei Porþile de Fier, dinamonte de Drobeta Turnu Severin, afost un moment de triumf pentruNicolae Ceauºescu care, alãturi de

omologul sãu iugoslav, Iosif BrozTito, a tãiat panglica giganticeilucrãri. Pentru construirea ei, vechiuloraº Orºova a fost ras de pe suprafaþapâmântului ºi inundat. La fel, celebrainsulã Ada Kaleh. Mii de oameni aufost strãmutaþi pentru ca þara sã fiecât mai puþin dependentã energetic. Dupã 1989, la sfârºitul anilor ‘90,noii guvernanþi au luat deciziaretehnologizãrii Porþilor de Fier I (PFI) ºi a suratei sale mai mici, Porþilede Fier II (PF II), aflatã 60 de kilometriîn aval de Severin. Asta cu toate cãgaranþia echipamentelor fuseseprelungitã cu zece ani de furnizorulrusesc. Trebuiau cheltuiþi niºte banisau, mai exact, trebuia ca niºte banisã intre în buzunarele unor „bãieþideºtepþi”. ªi sârbii s-au apucat demodernizãri numai cã ei au ales sã lefacã mai târziu ºi pe o sumã de treiori mai micã. Retehnologizarea s-aîncheiat, cel puþin pe hârtie, darincidente grave se petrec. Ultimul,pe 12 iulie a.c., a constat într-unincendiu de proporþii latransformatorul uneia dintre

PORÞILE de LUT ale României. 300 de milioanede euro TOCAÞI pentru o retehnologizarede care NU ERA NEVOIE

turbine. A fost un noroc chior cãnu a murit nimeni ºi cã n-a explodattransformatorul. Dacã ar mai fi fostla putere, Ceauºescu îi împuºca petoþi cei care ºi-au pus semnãtura pedocumentele retehnologizãrii. Pentrusabotajul economiei naþionale.Costurile proiectului iniþial s-au dublat Porþile de Fier 1 este, în ziua deastãzi, o hidrocentralã cu ºase turbinex 194 MW. Înainte deretehnologizare, care a început în1995, ºi nu s-a terminat, practic, niciastãzi, avea 175 MW pe fiecareturbinã. Concret „puterea instalatã”,pe timpul comuniºtilor, era de 1050MW, iar azi este, dupã o investiþieenormã, doar cu puþin mai mare, de1170 MW. „Pentru diferenþa de 120de MW statul român a plãtit cãtrefirma elveþianã Shulzer Hydro 150de miioane de euro, în acte. Darde fapt s-a plãtit dublu pentru cãs-au majorat costurile, dar nu s-audecontat prin investiþii, ci prinlucrãri de mentenanþã. ªi asta le-am spus-o ºi procurorilor DIICOT

în dosarul privind jaful de la celedouã hidrocentrale”, povesteºte, peun ton amar, inginerul mecanicCristinel Popescu, de 54 de ani,liderul sindicatului „Porþile de Fier”,de la Hidroserv, firma care se ocupãde mentenanþa celor douã centralehidro-electrice. Omul lucreazã aici din1990 ºi este responsabilul pentrusituaþiile de urgenþã al Hidroserv.Pentru luãrile sale de poziþie ºi pentrucã a demascat jaful de la Severin afost sancþionat ºi chiar dat afarã. Acâºtigat procesul ºi a fost reangajat.Sã te fereascã Dumnezeu de omulcare n-are nimic de pierdut!Dosarul pierdut de la DIICOT Dosarul la care se referã CristinelPopescu a fost instrumentat de oechipã de trei procurori condusã deprocuroarea Adriana Cristescu. „Dupãce l-a finalizat, în 2014, i s-a luatlucrarea! Apoi, s-a pensionat.Dosarula dispãrut pur ºi simplu! Am fãcuto adresã la DIICOT, în care am cerutsã mi se comunice stadiul acestuiaºi, de trei ani, n-am primit niciunrãspuns”, e indignat sindicalistul. Printre cei cu care am stat de vorbãse numãrã ºi Sorin Viaºu, uneconomist de 55 de ani, care din2003, de când lucreazã la Hidroserv,a aflat multe dedesubturi. Cei doisunt singurii care au avut curajul sã-ºi asume, cu nume ºi prenumedeclaraþiile. Restul, fie cã lucreazãdirect la cele douã hidrocentrale, la

Hidroelectrica – firma mamã, sauMinisterul Energiei, au alesanonimatul. Le este fricã pentrulocul lor de muncã. „În 1989 lucrau,la ambele hidrocentrale – laexploatare – circa 850 de salariaþi,500 la PF I ºi 350 la PF II. Acum,în total, sunt doar 500 ºi peexploatare ºi pe Hidroserv, care s-a desprins de Hidroelectrica înnoiembrie 2002”, contabilizeazãeconomistul.Au concediat scafandrii ºi auintrat la apã Printre cei diponibilizaþi majoritateacovârºitoare au fost specialiºti:lãcãtuºi-mecanici, ingineri,electricieni cu înaltã calificare care seocupau de protecþie ºi automatizare– aºa-numiþii PRAM-iºti.Iar în 2015 a venit rândul ºi celorpatru scafandri angajaþi permanent.„Ei erau absolut necesari pentrulucrãri de întreþinere. Nici nucostau mult. Un scafandru primeacam 3.000 de lei, lunar, cu tot cuorele de scufundare. Astãzi,Hidroserv plãteºte o echipã 1.100pe ora de lucru, nu de scufundare!Doar pe o lucrare care dureazã optore se plãteºte aproximativ dublulsalariului celor patru scafandri daþiafarã acum trei ani!”, se enerveazãCristinel Popescu. continuare în numãrul urmãtor

Mihnea-Petru Pârvu Teodor Abagiu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 4

John Galsworthy (n. 14august 1867 - d. 31 ianuarie 1933)a fost un prozator englez. A studiat la Harrow ºi la NewCollege, Oxford. A fost admis înbarou în 1890, dar la puþin timp apãrãsit avocatura ºi s-a dedicatscrisului. Scrierile lui descriu încea mai mare parte viaþa înalteiburghezii engleze, dar adesea seocupa cu simpatie ºi de ceioprimaþi social ºi economic.

O idilã nefericitã îl deprimã atâtde mult, încât tatãl lui îl trimite într-ocãlãtorie pe mãrile sudului, în cursulcãreia este obligat sã se familiarizezecu dreptul maritim. În drum spreAustralia pe pachebotul Torrens,John Galsworthy se împrieteneºte cuun ofiþer maritim de origine polonezãcare-ºi povesteºte minunat aventurilesale de marinar ºi contrabandist.Aceastã întâlnire cu Joseph Conrad,care deja îºi terminase primul sãuroman, va trezi în el tentaþia de adeveni scriitor. Debuteazã în literaturã sub numele sãuadevãrat, în 1904, cu romanul The IslandPharisees (“Insula fariseilor”), care areparte de o primire obiºnuitã. Va primitotuºi pentru acest manuscris, ca ºi pentru Biroul de presã

John Galsworthy

celelalte, sfaturi avizate ºi susþinerea unuiconsilier literar, pe cât de talentat pe atâtde influent, Edward Garnett, faimosuleditor care a jucat un rol la fel de decisivpe lângã Joseph Conrad, D. H. Lawrenceºi Arnold Bennett. Succesul îl cunoaºtecu cea de-a doua lucrare: The Manof Property (1906). Cu puþin înainte de moarteascriitorului, în 1932, un premiu Nobelpentru literaturã vine sã încoronezeaceastã operã. Galsworthy nu vaputea sã-ºi primeascã personal acestpremiu, încetând din viaþã în ziua de31 ianuarie 1933.

Operele sale pot fi citite deutilizatori în toate locaþiile BiblioteciiJudeþene Mehedinþi.

„Peste câþiva ani, nu mulþi,România privitã din spaþiu va semãnacu un uriaº cimitir. În care, pe lângãorãtãnii gripate ºi porci africanizaþi,se vor odihni ultimele fãrâme desperanþã ºi normalitate. Nu, nu vor fiucise de americani ºi nici de ruºi.Vorfi îngropate de noi, bravii cetãþeni cetropãim, veºnic tineri ºi neliniºtiþi, peaceste meleaguri. Nici un om sãnãtosla cap, educat ºi decent, nu poate stanepãsãtor în faþa invaziei de prostie,hoþie ºi minciunã. Nici un om sãnãtosla cap nu poate sta nepãsãtor în faþaunei þãri devalizate, în care încã ardemogoarele ºi otrãvim, cu bunã ºtiinþã,fântânile. În care, pe clãdiriledãrãpãnate ale unor gãri uitate desoartã, încã zace scris „TrãiascãPartidul Comunist Român”. Dar, oriceom de bun simþ, trebuie sã accepte cãtoþi suntem vinovaþi pentru haosul ºimizeria moralã în care ne bãlãcim, cuo inconºtienþã halucinantã”, scriejudecãtorul pe contul sãu de Facebook.„Nu ne acceptãm sub nicio formãvinovãþia de a fi complici”

Pentru Adriana Stoicescu,problema românilor este una moralã,

a valorilor ºi a asumãrilor, moralã carenu ne caracterizeazã ºi asumãri decare fugim mâncând pãmântul,tocmai pentru a nu împãrþi vinovãþia. „Nimeni nu vrea corupþie. Pentrucã asta ne lasã ºi fãrã drumuri ºi fãrãspitale. Nimeni nu vrea abuzuri înjustiþie. Pentru cã dovedim cã nusuntem mai buni decât hoþii.Aºteptãm salvãri miraculoase de undeor veni ele, dar nu ne acceptãm subnicio formã vinovãþia de a fi complici.Tributari obiceiurilor comuniste, ne-a intrat în sânge minciuna.Neasumarea responsabilitãþii ºisuperficialitatea în tot ce facem audevenit obiºnuinþã; nu mai mirã penimeni. Raportãm ºi acum producþiirecord la hectar; doar cã acumvorbim de vieþi distruse. Un fleac, cemai…”, mai scrie magistratul.„Judecãtori ce îºi negociazã ºpagaîn lift ºi procurori cu limbaj ºiapucãturi de interlopi” Adriana Stoicescu crede cã totacest comportament se datoreazãfaptului cã, nici la 30 de ani de lacãderea lui, mulþi dintre români nuau renunþat încã la mentalitateacomunistã: „Minþim cu nonºalanþã,pentru o glorie efemerã, copleºiþifiind, de fapt, doar de micimeanoastrã. Infatuaþi ºi zgomotoºi, vremsã ieºim în evidenþã peste tot,reuºind sã ne umplem de ridicol, încel mai fericit caz. Suntem forme fãrãfond, dar extrem de vocale...

Judecãtorul Adriana Stoicescu:„Toþi suntem vinovaþi pentru haosulºi mizeria moralã în care ne bãlãcim”

Preºedintele Tribunalului Timiº, judecãtorul Adriana Stoicescu, ºocheazãdin nou printr-o postare pe contul sãu de pe o reþea de socializare.

Continuare în pag. 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 5

Manifestãrile au începutpuþin peste ora 10,00, cu intonareaimnului de stat ºi discursuloficialitãþilor locale, dupã care s-au depus câteva coroane laMonumentul eroilor marinari dinport. În timpul discursurilor, dealtfel extrem de plicticoase, maimulþi severineni serveau o bererece la o terasã din apropiere Dealtfel, sunt umbrele aceleiaºi tereses-au înghesuit ºi oficialitãþile desoarele care ardea puternic. Primarul Severinului, MariusScreciu, (foto) prezent lamanifestãri, a fost extrem de durºi a criticat vehement faptul cã înPortul din Drobeta Turnu Severinnu s-au fãcut investiþ ii , iarPrimãria este legatã de mâini ºide picioare în acest sens, nefiindproprietar. Portul din DrobetaTurnu Severin se aflã înadministrarea CompanieiNaþionale Administraþia PorturilorDunãrii Fluviale (CN APDF) SAGiurgiu, Compania Naþionalã lacare acþionari sunt MinisterulTransporturilor (80%) ºi SCFondul Proprietatea SA (20%). “Stãm toþi înghesuiþi în aceastãzonã pentru cã Portul ºi terenulaferent nu aparþin comunitãþii. Esteun teren ºi sunt clãdiri pentru careau muncit toþi mehedinþenii, toþi

Purcelul din celebrul joc marinãresc înlocuit cu un curcan deZiua Marinei la Severin Foarte mulþi severineni ºi-au îndreptat paºii miercuri dimineaþã spre Portul Drobeta

Turnu Severin pentru a participa la manifestãrile prilejuite de Ziua Marinei.Imaginea dezolantã a Portului, dar ºi programul extrem de scurt al jocurilor

marinãreºti i-a fãcut însã sã plece acasã total dezamãgiþi.

severineni ºi acum suntem conduºide unii de pe la Giurgiu ºi oameniiaceºtia care lucreazã aici, ca sãcumpere un pix sau un top de hârtietrebuie sã cearã aprobare la Giurgiu.Avem obligaþia ca oameni politici,ca ºi conducãtori, sã facem toateeforturile ca Portul turistic ºi Portulcomercial sã revinã comunitãþii, sãrevinã Severinului pentru cã este alnostru ºi am muncit cu toþii ca el sãexiste. Este pãcat sã nu puteminvesti banii europeni pentru cã neconduc alþii. Din 1989 pânã acum

în Portul comercial nu s-a investitun leu, încã sunt macarale de petimpul lui Ceauºescu, sunt zone carearatã jalnic”, a spus edilul ºef. Dupã momentul festiv, au urmatjocurile marinãreºti, adicã proba de

prins raþe ºi mersul pe ºcondru,probã la care se oferã ca premiu unpurceluº. Numai ca anul acesta,autoritãþile portuare au hotãrât capurceluºul sã fie înlocuit cu uncurcan. „Ca ºi jocuri marinãreºtivor fi tradiþionalul mers pe ºcondru,dar purcelul va fi înlocuit cu uncurcan, datoritã condiþiilor caresunt cu pesta porcinã, iar raþele vorfi lãsate în zona portului, pentru a Alexia M.

Mesajul prim-ministruluiViorica Dãncilã cu ocazia

Zilei Marinei Române“15 august este o zi cu semnificaþii puternice pentru români:

prãznuirea Adormirii Maicii Domnului ºi Ziua Marinei Române. Gândul meu se îndreaptã astãzi spre marinarii militari ºi civili,spre toþi cei care s-au dedicat domeniilor cu specific naval. Subdrapelul naþional, ei aduc zi de zi noi sensuri ºi înþelegeri profundedevotamentului, curajului, profesionalismului. Prin participarea la exerciþiile multinaþionale alãturi de parteneriidin Alianþa Nord-Atlanticã ºi contribuþia activã la implementareamãsurilor colective de securitate ale Alianþei, militarii din ForþeleNavale Române aduc cinste României. Urez “La mulþi ani” tuturor marinarilor militari ºi civili! SfântaFecioara Maria, protectoarea marinarilor români, sã vã ocroteascãºi sã vã cãlãuzeascã drumul spre casã, spre familie ºi toþi cei dragi!”

Biroul de presã al Guvernului

fi prinse de concurenþii cei maidestoinici”, a precizat Ionel Baloºin,preºedintele Ligii Navale Române,Filiala Mehedinþi. Premiul a fost câºtigat de un„veteran” al acestor jocuri, Dan

Vãduva, 29 de ani, (foto) dinDrobeta Turnu Severin. „Nu ºtiu de ce nu au mai pusporc, dar e bun ºi curcanul, îl bagla varzã”, a spus câºtigãtorulconcursului. La ora 11,00, manifestãrile s-auîncheiat, iar severinenii s-auîndreptat cu mic cu mare spreterasele din centrul Severinului.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Hotãrât lucru, mulþi semenide-ai noºtri ºi-au pierdut completbusola, ca sã nu zic de-a dreptulbunul-simþ. Sau uzul raþiunii.Vasãzicã, fraþilor ºi voi cumnaþilor,PSD-ul bate popoul român cujandarmii! Da-l bate de-l omoarã,înþelegeþi ce vã spun eu aicea? Lãsândgluma la o parte, noi am zis, din acestcolþ de paginã, încã de când era

anunþat cu surle ºi tobe marele mitingal diasporezilor din 10 august, cã, lamijloc, e o manipulare de proporþii,menitã sã ascundã cine ºtie cemizerie a luptelor politice autohtone.Spunând asta, noi ne bazam pe faptulcã, oricât ai fi tu de diasporez, de omumblat, adicã, prin lume, deh, trebuiesã ai cel puþin o micã bubã la cap ca,dupã ce tragi la jug un an prin celestrãinãtãþuri sã câºtigi un ban, sã ieiacum concediu, sã vii în þarã ºi, înloc sã petreci câteva sãptãmâni întihnã, fie ea ºi relativã, cu ai tãi, sã-þipierzi timpul prin pieþele publice aleBucureºtilor ºi sã strigi pentru ocauzã despre care nici nu ºtii prea

Covor roºu pentru huligani?!sigur cã e cauza ta. Pe de altã parte,sã vinã un milion de diasporezi înBucureºti, diasporezi care au deapãrat niºte interese cît se poate deconcrete în þãrile lor de adopþie, sãstrige contra unui guvern care nu evinovatul exclusiv fiindcã ei au ajunsunde au ajuns e o chestiune la fel deabsurdã ca posibilitatea ca PiaþaVictoriei sã... înghitã un milion de

suflete înfierbântate. Fãcãtura s-adesumflat dupã câteva diversiunimenite sã incite populaþia autohtonã.Aºa-ziºii orgnizatori, dupã ce auprimit absolut toate aprobãrile, cudouã zile înainte de... marele mitings-au derobat de orice rãspundere,motivele acestei decizii rãmânânddefinitiv în ceaþã. Mai puþin ceea ceputea deduce orice minte cît de cîtevoluatã. Anume cã pe 10 august s-a dorit deliberat crearea unui climatpropice izbucnirii violenþelor, a uneiatmosfere care sã ducã, fãrãprobleme, la instaurarea haosuluimult dorit. Cu atât mai mult cu câtdiasporezii autentici prezenþi la miting

nu au depãºit numeric câteva mii. Darhaos mult dorit de cine? Iatã oîntrebare de doar douã puncte! Pãicine este amator de pescuitul în apetulburi, poate-poate va încropi un„guvern al lui”? Ia sã vedem, cine? * Pãi cine altul decât însuºinedemnul ºef al statului, care nu acrezut de cuviinþã sã facã altceva decâtsã facã responsabili exclusivi pentruviolenþele din Piaþa Victoriei din 10august pe jandarmi. Atitudine depreºedinte al tuturor românilor ºi deapãrãtor al ordinii constituþionale! N-a contat, pentru acest nedemncetãþean cã mitingul cu pricina nu fostautorizat, dupã cum nu a contat nicicã jandarmii au fost mereu provocaþide nuclee huliganice diverse, careameninþau explicit cu pãtrunderea însediul Guvernului României. Ce voiaacest Werner sã facã jandarmii, sã leîntindã huliganilor covorul roºu, sã-i conducã prea plecaþi în incintaGuvernului, sã le arate unde lucreazãminiºtrii ºi ce fac ei, sã le ofere flori?Sau sã-i lase pe derbedei sã intre însediul Guvernului ºi sã le punã pieleape bãþ miniºtrilor gãsiþi la lucru ori,Doamne fereºte, sã le facã oarecediverse... bucurii doamnei prim-ministru Viorica Vasilica sau celorlalþiminiºtri de sex feminin? Nu ºtiu dacãs-a mai întâmplat cândva sau undevape lumea asta ca un ºef de stat sã-ºipunã la zid organele de ordine pentrusimplul fapt cã apãrã instituþiilestatului! Adicã pentru simplul fapt cãîºi fac datoria! Aºa ceva? Da, aºa ceva! * Din 2014, de când acest ciudat aajuns, printr-un complex deîmprejurãri nici pânã azi lãmurit,

preºedintele României, n-am obositafirmând ºi susþinînd vehement cãsãrbãtorirea Centenarului Marii Unirinu ar trebui sã ne gãseascã, pardonde expresie, cu el la Cotroceni.Aveam o sumedenie de motive sãsusþin aºa ceva ºi iatã cã aceste motivedevin evidente pentru tot mai multãlume. Nu mã bucur de asta, dar nupot uita sinistra propagandã prin careromânii erau intoxicaþi acum patruani, din care trebuia sã înþelegem cãacest sas rumegãtor de limbã deparcã ar ronþãi gresie ºi bazalt ar fi,aidoma nu ºtiu cãrui rege,reconciliatorul, reunificatorulromânilor dezbinaþi de atâtea ºi atâteaevenimente în ultimele decenii.Trebuie sã fi fost ori idiot congenitalori un ins cu creierii spãlaþi,îndobitocit de atâta îndoctrinaremanipulatoare ca sã spui aºa ceva!ªi totuºi, acesta este sloganul ce acirculat imediat dupã instalareaDulapului Sãsesc la Cotroceaua Mov.Rîsu’ – plânsu’!- ar fi spus regretatulNichita Stãnescu, numai cã râsul neîngheaþã sinistru pe buze iar pentruplâns lacrimile ni s-au cam uscat... * ªi o ultimã întrebare pentru acestimpostor: cum ar fi reacþionatdumnealui dacã, vreodatã, cineva dinmulþimile în care face bãi repetate i-ar arunca în faþã o pungã cu urinã,dacã nu chiar una cu materii fecale,aºa cum au fãcut unii dintre „tineriifrumoºi ºi liberi”, vineri, 10 august,cu jandarmii care protejau clãdireaGuvernului? Ei, cum ar fi reacþionat?Ar fi ordonat cumva represiuneanediferenþiatã, în imensa lui „grijã”faþã de cetãþean?

actualitateOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 7

Salariile restante ale luniiiulie pentru cei 900 de angajaþi ai

Direcþiei Judeþene pentruAsistenþã Socialã ºi Protecþia

Copilului Mehedinþi vor fi plãtite,dupã ce oamenii au fost nevoiþi sã

aºtepte întoarcerea consilierilordin vacanþã. Pentru a face rost de

bani, Direcþia Economicã aConsiliului Judeþean a procedat la

o rectificare prin mutarea de banidintr-un trimestru în altul. Dinpãcate, întârzierea s-a produs

deoarece conducerea economicãa Consiliului Judeþean nu

cunoaºte legea finanþelor publice.Direcþia Economicã a Consiliului

Judeþean Mehedinþi a dovedit cãlucreazã dupã ureche, deºi din pixulfuncþionarilor de aici sunt plãtitesalariile a sute de funcþionari publicidin direcþiile subordonate ConsiliuluiJudeþean. Cea mai clarã dovadã deincompetenþã crasã este întârziereasalariilor pentru angajaþii DirecþieiJudeþene de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi. Nu maipuþin de 900 de oameni au aºteptatcu sufletul la gurã sã îºi ia salariile,pentru cã directorul economic al CJMehedinþi, Loredana Vijulie, nu a ºtiutcum trebuie sã facã transferul decredite de la un capitol bugetar laaltul. Pentru a plãti salariile respective,Consiliul Judeþean avea nevoie de orectificare bugetarã de 1,6 milioanede lei, care conform legii finanþelorpublice locale se face doar prinHotãrâre a Consiliului Judeþean. Înloc sã o facã în ºedinþa din 7 august,þinutã la Hotelul Caraiman dinMamaia, au fãcut-o abia pe 13 august2018. Motivul? Directorul economicnu a ºtiut cã era nevoie de HCJ ºi acrezut cã e nevoie doar de o dispoziþiea preºedintelui Consiliului Judeþean.Cu alte cuvinte nu cunoºtea legea! Toatã tãrãºenia a ieºit la ivealã înplinã ºedinþã a Consiliului Judeþean,când consilierul judeþean Stela Firua abordat-o direct pe directoareaeconomicã Loredana Vijulie:„Dumneavoastrã nu ºtiaþisãptãmâna trecutã cã nu o sã aveþi

Mult promisa ºi aºteptatarectificare bugetarã, în care primãriiledin judeþul Mehedinþi îºi puneau ultimasperanþã, este una sumbrã. Ceea ceMinisterul Finanþelor numeºtepretenþios „SUME ALOCATE DINIMPOZITUL PE VENIT ªI DIN SUMEDEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREAADÃUGATà PENTRU ECHILIBRAREABUGETELOR LOCALE ÎN ANUL 2018”,nu înseamnã pentru primarii dinMehedinþi decât un coºmar autentic. În momentul în care impozitul pevenit a scãzut de la 16 la sutã, la 10 lasutã, mulþi primari din judeþulMehedinþi au protestat vehement,deoarece au intuit faptul cã le vorscãdea alocãrile bugetare. Tot atunci,pentru a-i liniºti, Guvernul Românieile-a promis cã la prima rectificarebugetarã le va echilibra bugetele localecorespunzãtor. Ce s-a întâmplat înrealitate, se numeºte dezastru! Undocument oficial emis de Ministerulde Finanþe atestã clar cã multe dintreprimãriile judeþului Mehedinþi primesczero lei, iar altele vor rãmâne în fundulgol, deoarece rectificarea este negativã,adicã vor trebui sã dea banii înapoi. În judeþul Mehedinþi existã 66 deunitãþi administrativ teritoriale, mai

Criza salariilor de la DJASPCMehedinþi, generatã de

incompertenþãbani de salarii? Totuºi, veniþi înfiecare zi la muncã, sunteþidirector economic ºi ºtiþi cumlucreazã ºi trezoreria ºi finanþele!” O întrebare cât se poate depertinentã, având în vedere cã legeafinanþelor publice este cât se poatede clarã. Din pãcate, directoruleconomic nu o cunoaºte, aºa cã aînceput sã bâjbâie precizând cã ºtiaea cã rectificarea bugetarã prinmutarea de fonduri de la un capitolbugetar la altul se poate face prindispoziþie a preºedintelui ConsiliuluiJudeþean, fãrã HCJ. Toate bune ºi frumoase, doar cãdirectoarea economicã minte cutalent sau încearcã sã îºi ascundãincompetenþa. Potrivit legii finanþelorpublice locale, transferurile de crediteprin dispoziþie a preºedinteluiConsiliului judeþean se pot face doardacã e vorba de transferuri întresubcapitolele aceluiaºi capitolbugetar. Ori în cazul de faþã avem dea face cu transfer între douã capitolebugetare, caz în care e nevoie de ohotãrâre a Consiliului Judeþean. Virãrile de credite s-au realizat întrecapitolele „Cheltuieli de personal” ºi„Asistenþã socialã”, deci între capitoleºi nu între subcapitole. O recunoaºtechiar doamna director economic!ªi mai grav este faptul cãpreºedintele Consiliului Judeþean,Aladin Georgescu s-a lãsat indus îneroare de subordonata sa ºi aprecizat cã dacã aºa i-a comunicatdirectorul economic el a crezut cã sepoate ºi cu dispoziþie, dar ulterior aconstatat cã este nevoie de Hotãrârea Consiliului Judeþean. În loc sã cunoascã legea finanþelorpublice locale ºi sã introducãrectificarea de astãzi pe ordinea dezi a ºedinþei din data de 7 august2018, Direcþia Economicã a CJMehedinþi a preferat sã lucrezedupã ureche, sã presupunã cãmerge ºi pe lângã lege sau la limitaei ºi sã întârzie, din incompetenþã,salariile a 900 de oameni carelucreazã la DJASPC Mehedinþi.

Rectificare dezastruoasãpentru Mehedinþi

exact 2 municipii, 3 oraºe ºi 61 decomune. Municipiul reºedinþã dejudeþ, Drobeta Turnu Severin, nuprimeºte la aceastã aºa-zisã rectificareniciun leu, în timp ce municipalitateaare conturile blocate din cauzaarieratelor cãtre firma ce a furnizatpãcura necesarã încãlzirii în sistemcentralizat din iarna 2017 – 2018. Cel de-al doilea municipiu aljudeþului, Orºova, nu numai cã nu vaprimi bani, dar s-a ales cu o rectificarenegativã în cuantumul de 16 mii delei. Alte douã comune, Brezniþa-Motruºi Dubova, au rectificãri negative alebugetului, de câte 3 mii de lei fiecare. Comunele Gogoºu ºi Opriºor sunttrecute pe listã, de asemenea, cuzero lei. O serie de alte comunemehedinþene, precum Bîcleº,Dumbrava, Vînjuleþ ºi Vlãdaia,primesc sume derizorii, cuprinseîntre 2.000 ºi 6.000 de lei. În total, rectificarea prin echilibrarea bugetelor locale aduce în judeþulMehedinþi suma de 2.989.000 de leidin sume alocate pentru asigurarebuget minim de funcþionare ºi sumade 11.718.000 de lei, din sumedefalcate din TVA pentru echilibrareabugetelor locale. Romeo Crîºmaru

Prefectul NicolaeDRÃGHIEA a convocatComisia mixtã de controla respectãrii obligaþiilor deprevenire, combatere ºidistrugere a buruieniiambrozia. La ºedinþã au fost invitaþireprezentanþi ai drumurilornaþionale ºi judeþene, aicãilor ferate, adminis-traþiilor bazinale de ape,fond funciar etc. În cadrul ºedinþei prefectul aprelucrat obligaþiile legale aleproprietarilor ºi administratorilor deterenuri privind mãsurile luate pentrucombaterea ambroziei, plantãinvazivã ce determinã reacþii alergiceunui numãr foarte mare de persoane. A mai arãtat, prefectul NicolaeDRÃGHIEA, cã ºedinþa a avut scopulinformãrii, iar timpul scurs de la

R. C.

Biroul de presã

ªedinþã privind ambrozia

constituirea comisiei ºi pânã laoperaþionalizarea sa, prin instruireapersonalului, elaborarea regulamentuluietc., a fost suficient pentru ca toþi ceiprevãzuþi de lege sã ia mãsurilenecesare de combatere, precizând cãnu se doreºte sancþionarea ciîndepãrtarea plantei, însã acolounde se constatã nepãsaresancþiunile vor fi aplicate potrivitlegii.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 8

Am întâlnit nenumãraþicetãþeni, patrioþi adevãraþi, care sejeneazã sã-ºi recunoascã patriotismul.Am cunoscut tineri instruiþi, doveditataºaþi statului român, care persifleazãsentimentul patriotic considerându-l caduc, socotindu-l o periculoasãreminiscenþã comunistã. La nivelstatal, despre educaþia patrioticã nicinu se discutã. Nicãieri în programeleinstituþiilor responsabile de educareageneraþiilor viitoare nu am gãsit vreoaluzie, mãcar, privitoare la sãdireasentimentului patriotic în mintea celorcare vor conduce, peste unul sau douãdecenii, þara. Nu sunt primul caredescoperã aceste realitãþi. Nu sunt nicicel dintâi care vorbeºte despre ele.Privind din aceastã perspectivã, a celuipreocupat de ce se întâmplã cusentimentul patriotic al generaþiilor cevin, toate par a fi vechi. Rãmâne actualão întrebare. Una care, în ciuda celorce o doresc ºtearsã din mintea noastrã,persistã: Este ruºine sã-þi iubeºtilocurile natale, sã-þi numeºti þara

Teo Palade, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Patriotismul, un sentiment de care ar trebui sã ne ruºinãm?Patrie, sã-þi respecþi înaintaºii, sã fiimândru cã aparþii acestui popor?S-au încercat explicaþii. S-a dat vinape curentul de opinie pro european.Pe strãini. Pe acel „trend” carepromoveazã intens diminuareaimportanþei entitãþilor statale înfavoarea exacerbãrii rolului întegratoral bãtrânului continent aflat pe cale dea se transforma în Statele UniteEuropene. S-a arãtat cu degetul spreglobalizare. Sunt unii care vãd înpatriotism un sentiment jenant, specificslugii incapabile sã priceapã cã a-þispune patriot înseamnã a te recunoaºte„subjugat clasei conducãtoare”. Iatã,pentru exemplificare numai,raþionamentul absolut aiuritor, al unuiautor anonim, afiºat pe un blog care,în mod declarat, se ocupã cu„dezvoltarea personalã”: „Patriotismule o valoare falsã, impusã de societate,pentru cã sunã bine ºi e lãudabil sã aigrijã de alþii ºi de locul unde te-ainãscut, dar în fapt e doar un alt modde a te subjuga ºi determina sã faciceea ce spun alþii (în acest caz clasaconducãtoare), pentru cã cineva carese crede patriot va executa ordineleînsoþite de adjectivele „apãrarea þãrii”ºi „siguranþa naþionalã” fãrã crâcnireºi nu-ºi va pune întrebãri în legãturãcu ordinele”. Cu alte cuvinte, dacãar fi sã folosim vorbe împrumutatede peste ocean (acolo undesentimentul patriotic se aflã la locde cinste), omul acesta ne spunenouã, românilor: „Fuck Patriotism!”ªi el nu este singurul. Se mai afirmã cã „patrie”,„patriotism”, „naþionalism”, suntexpresii perimate, specifice regimurilor

totalitare de genul nazismului ºicomunismului. Cã, fluturându-se„stindardul” lor s-au produs crime deneiertat împotriva umanitãþii. Este,desigur, o þintã falsã. Considerând-oadevãratã, ce am mai putea spunedespre credinþele adânc patrioticesemãnate în educaþia prietenilor noºtriamericani, ori despre crezul declaratîn faþa întregii lumi de al 45-leapreºedinte al S.U.A., Donald Trump:„America înainte de orice”?Se poate trãi fãrã patriotism, fãrã patrie?„Desigur!” vor rãspunde mulþi. „Nusentimentul patriotic ne plãteºtefacturile, nu ne astâmpãrã foamea ºinu ne scuteºte de sãrãcie. De multeori, patria ne alungã”. Aparent, ei audreptate. Doar cã, fie ignoranþa, fieasprimea vremurilor pe care le trãim,fie cascada de deziluzii, fie toate la unloc, nu au permis acestor indivizi sãînþeleagã cã fãrã existenþasentimentului patriotic þara asta n-armai fi existat. Cã fãrã patriotismulînaintaºilor, poate, azi ei ar fi vorbit oaltã limbã. Cã numai dovedindu-sepatrioþi, românii au putut traversavremurile potrivnice. Cã pentru a pãstraacest pãmânt, de-a lungul secolelortrecute sute de mii de tineri au pieritde sabie, de glonþ, de baionetã sau debombe având în suflet acest mãreþsentiment. Cã, fãrã el, fãrã existenþapatriotismului, punctele de reper aleistoriei þãrii îºi pierd semnificaþia iarviitorul nostru devine incert. Rezultatul blamãrii iubirii de patrie prinpersiflarea respectului faþã de tot ceînseamnã istoria ºi viitorul neamuluieste deja vizibil azi, este dureros ºi, dinnefericire, pare a fi ireversibil. Vedem,simþim chiar, cum nu ne mai aparþinbogãþiile þãrii, cum am dat pe doi arginþipetrolul ºi gazele naturale, cum ampermis defriºarea în masã a pãdurilor,cum am devenit slugile preaplecate alestrãinãtãþii, cum ne vindem pãmântulîmpreunã cu oasele strãbunilor cu tot,cum ne-am destrãmat armata naþionalã,cum ne-am pierdut aprecierea atât de greuºi costisitor câºtigatã a naþiunilor lumiiºi cum, încet-încet, ne pierdem ºi ultimulrãmas: respectul nostru faþã de noi. Ne credem, deja, mai mult cetãþeniai continentului decât ai þãrii. Nesocotim mai mult slujitori ai umanitãþiidecât ai României. Nu þinem cont cã

„Slujirea omenirii în general nu sepoate face fãrã particular, fãrã preþuireacomunitãþii în care ne-am nãscut”, aºacum frumos ne-o spune istoriculardelean Ioan Aurel Pop. ªi, cãpiaþi deo propagandã menitã sã neîndobitoceascã, lipsiþi de repere ºi deidealuri, uitãm ceea ce, tot cu sens,ne-o reaminteºte acelaºi Ioan AurelPop: „...cel mai uºor de dominat ºichiar de anihilat este comunitatea fãrãpersonalitate, dezorientatã, fãrã repereclare. Un popor cu simþul istoriei ºi almisiunii sale pe pãmânt nu poate fiabãtut uºor, fiindcã idealurile buneconferã o forþã de neînvins”.Mulþi au încercat sã explicesentimentul patriotic pornind de ladefiniþia scrisã în dicþionar. ªi s-auîmpotmolit. Fiindcã, sentimentulpatriotic este mult mai mult. El seregãseºte în atitudinea conducãtorilornoºtri aflaþi faþã în faþã cu omologii lorstrãini, în modul cum cei responsabilirãspund provocãrilor interne ºi externemenite sã ne umileascã ori sã nedesconsidere ca naþiune, înintrasigenþa cu care reuºim sã neafirmãm identitatea cu orice ocazie, înseriozitatea cu care dezvoltãminfrastructura României, în rezultateleobþinute de sportivii care ne reprezintãþara, în promovarea adevãratelor valoriºi nu a unor nulitãþi la modã, în felul încare aleºii noºtri gândesc legile þãrii,în organizarea sistemului educaþionalºi medical, în modul cum ne tratãm ºirespectãm armata... Toate acestea,luate separat ori puse împreunã cumulte altele aproape nevãzute ºi neclamate de nimeni, înseamnãsentimentul patriotic. Vrem-nu-vrem,el este ºi va fi întotdeauna unul dintreatributele definitorii ale unui popor,ale unei naþiuni. Iar naþiunea, la rândulsãu, va fi mare sau micã, puternicãori slabã, dupã câtimea de sentimentpatriotic cultivat acolo. De aceea,doamnelor ºi domnilor, nu trebuiesã jucãm la ruleta vremurilorsimþãmântul acesta. El nu poate ficâºtigat din noroc, nu poate ficumpãrat cu bani sau promisiuni ºinu poate fi vândut. El existã sau nu.ªi dacã îl regãsim în noi, sã nupregetãm în a-l hrãni!Grafica - I.M

opiniiOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 9

Lucrurile au ajuns într-unpunct din care nu se mai poate daînapoi. Sunt destul de clare, dupãcum evolueazã de la o zi la altasocietatea româneascã. Esteîmpãrþitã cel puþin în douã.Politicienii au reuºit ce nu a reuºitnimeni pânã acum, nici serviciileinterne sau externe: sã divizeze þaraîn cel puþin douã falii, dacã nucumva în mai multe. ªi românii setot luptã unii cu ceilalþi. Aproapecã nimeni nu mai pricepe ceva dinciorba asta groasã ºi pe alocuriîmpuþitã. Deºi dacã e împuþitã e

împuþitã total. Adicã poate sã fie ºiacriºoarã ºi nu împuþitã de tot. Probabil cã cei mai câºtigaþi dintoatã aceastã poveste cu jandarmi ºicu bãtuþi prin pieþe sunt tot româniidin afara þãrii care deja ºi-au fãcut unrost ºi chiar sunt cetãþeni ai altor þãriºi chiar nu mai este cazul sã strigeorice pe la meciurile de tenis aleSimonei Halep. Chiar nu are rost,pentru cã fata respectivã chiar nu arelegãturã cu politica ºi îºi vede de

ªtefan Bãeºiu

Dezbinaþi ºi despãrþiþiStai liniºtit ºi mergi la vot, cât mai existã. Oricum nu ai niciun viitor.

treabã. Pânã ºi ea este un fel demembru al Diaspora pentru cã aleargãºi munceºte mai mult pe afarã, decâtîn þarã. În þarã Simona a investitmilioanele de euro câºtigate dintenisul de câmp. Nu vrea sã audã depoliticã, ci sã îºi vadã de muncã. ªicând nu o mai avea treabã cu tenisulva putea sã trãiascã din turism ºi nuva fi legatã de nimic. Sau va putea sãtrãiascã oriunde în lume cu banii pecare îi strânge acum. Aºadar, românii de pe afarã ºi caredesfãºoarã treburi care nu au legãturãprea mare cu politica din România îºi

vor vedea la un moment dat liniºtiþide treabã. Poate mai trimit, poate numai trimit bani acasã. ªi aºa nu suntnici ultimii, nici primii care au rãmasafarã sau care vor rãmâne la unmoment dat definitiv. Mai estecategoria de români care lucreazã casezonieri în þãrile din Vest ºi staujumãtate din an afarã, jumãtate sauchiar mai puþin în þarã. Încet-încetochii care nu se vãd se uitã, chiar dacãdorul de þarã este mare. Dar este un

dor faþã de locuri ºi de familie, rudeºi prieteni, nu faþã de politicieni ºifaþã de sistemul politic. Chiar dacãvoteazã ºi cei de afarã. Deocamdatã.În rest, fiecare înþelege ce vrea ºiprocedeazã cum vrea din ce vede latelevizor sau din ce trãieºte în stradã. Fiecare ºi-a format o opiniedespre România, români, viitorulþãrii, politicieni, autostrãzi, viaþaafarã ºi aºa mai departe. Fiecare esteliber sã îºi aleagã þara, fãrã niciunfel de constrângere. Românii trebuiesã fie încã bucuroºi cã încã mai potpleca din þarã. Românii din þarã sãfie încã bucuroºi cã încã mai potvorbi liber. Nu trebuie sã ne maifacem iluzii ºi sã mai aºteptãm o þarãca afarã. Este greu de crezut cã semai poate întâmpla ceva bun cuviitorul þãrii, având în vedere cãjumãtate dintre elite, dacã nu cumvaºi mai mult au plecat de acasã. Peste20% din forþa de muncã a þãrii esteplecatã în alte state pe salarii maibune sau îºi face o altã viaþã în afarãde þara aceasta. Sã spunã merci cãau posibilitatea sã îºi facã valizele,sã plece. Cei care rãmân ºi care aumeserii cât de cât independente ºicare nu depind de politic sã îºi vadãliniºtiþi de treabã ºi sã meargã la votºi sã dea cu ºtampila. Nu pentru cãar schimba ceva în felul acesta, cipentru cã se poate, încã se mai poate.

Oricum românii sunt extrem dedivizaþi ºi este greu sã îi mai uneascãceva teme comune. Poate SimonaHalep ºi încã vreo douã-trei. Nu preamai are cine sã vinã din spate. Toþitinerii pleacã, toatã spuma se duceafarã. Cine mai construieºte aceastãþarã? Nu mai are cine. O olimpicãde clasa a VIII-a, la limba românã,ar putea sã o înlocuiascã oricând cusucces pe Viorica Dãncilã ºi nu ºi-ar da nimeni seama cã e ceva înneregulã. Poate cã ºi-ar da seamacã nu mai este Dãncilã pentru cã arvorbi mai frumos româneºte. Cert este cã dezbinarea la românieste mai accentuatã ca niciodatã.Tocmai în anul Centenarului MariiUniri. Oare în avantajul cui, pentru cãîn afarã de Marea Neagrã nu cred cãcineva ar vãrsa o lacrimã pe seamaruperii þãrii pe provincii istorice. Astanu pricep românii din þarã ºi de afarã.E posibil sã ne gãsim în zona aceastaºi nici sã nu ne dãm seama. Atuncivom fi nu numai dezbinaþi, ci chiardespãrþiþi. Totul þine de bunul-simþ ºiinteligenþa politicienilor ºi deresponsabilitatea partidelor faþã deþarã. Adicã singurul lucru care ne-armai putea surprinde acum, dupã câteam vãzut ar fi ruperea României. Înrest, le-am cam vãzut pe toate dinrãzboiul româno-român, cumspunea Paler.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 10

Doi scafandri din cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã “Drobeta” al

Judeþului Mehedinþi, plt. maj. Anghel Cruceruºi plt. maj. Marian Niþã, aflaþi în misiune de

patrulare pe apele Mãrii Negre, în staþiuneaEforie Nord, au reuºit sã salveze douã

persoane aflate în pericol de înec. În cadrul ISU „Drobeta”, de cele mai multe ori,scafandrii sunt solicitaþi sã intervinã atunci când opersoanã pierde lupta cu viaþa, acestora revenindu-le dificila misiune de a recupera victima, pentrucare ºansa la viaþã scade cu fiecare secundã.

În cadrul misiunilor de sprijin, desfãºurate înmunicipiul Constanþa, aceºtia reuºesc pe timpulacþiunilor de patrulare pe mare sã devinã eroii unoroameni, pe care marea îi atrage atât de tare, încât nuse pot opune chemãrii ei.În data de 10 august a.c., marea le-a atras într-o

cursã pe douã adolescente, care odatã intrate în apã,

Doi scafandri de la ISU “Drobeta” au reuºit sãsalveze douã persoane aflate în pericol de înec

nu au mai reuºit sã se întoarcã la mal. În ajutor, le-au sãrit un bãrbat, în vârstã de circa40 de ani, ºi un tânãr, de circa 25 de ani. Deºi unadintre tinere a reuºit sã ajungã la mal, pentrucelelalte trei persoane a fost imposibil. Atrase decurenþii puternici ºi valurile mari, aceºtia au avutnevoie de ajutorul salvatorilor profesioniºti. În acea searã de 10 august, colegii noºtri plt.maj. Anghel Cruceru ºi plt. maj. Marian Niþã seaflau pe mare, împreunã cu un alt scafandru dela ISU BIF, pe ambarcaþiunea SMURD condusãde un echipaj al ISU Constanþa. Aceºtia tocmai încheiaserã o misiune de salvare,când au fost solicitaþi sã le acorde sprijinul celortrei persoane. Deºi marea le-a fost potrivnicã,salvatorii nu s-au lãsat intimidaþi, reuºind sã oînfrângã ºi sã aducã persoanele la mal. A fost o misiune extrem de dificilã, încheiatãcu satisfacþia cã tinerii au fost salvaþi. Din

nefericire, cea de a treia persoanã – bãrbatul învârstã de circa 40 de ani, a plãtit un preþ preamare, sacrificiul suprem.COMPARTIMENTUL INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

COMUNICAT DE PRESÃOFERTA EDUCAÞIONALÃ

A MINISTERULUIAPÃRÃRII NAÞIONALE

În perioada 13-29 august 2018, la CentrulMilitar Judeþean (CMJ) Mehedinþi se vor desfãºuraactivitãþi de recrutare a candidaþilor pentru:- categoria maiºtri militari, filiera directã: ªcoalaMilitarã de Maiºtri Militari a Forþelor Navale“Amiral Ion Murgescu”, sesiunea a II-a, 140 delocuri, 16.08 – 22.08.2018;- categoria ofiþeri, filiera directã: la InstitutulMedico-Militar din cadrul Universitãþii deMedicinã ºi Farmacie Târgu-Mureº seorganizeazã o nouã sesiune de admitere(sesiunea a II-a, 20 de locuri cu predare în limbaenglezã), 13.08 – 24.08.2018;- subofiþeri, filiera indirectã specialitateaconstrucþii: la ªcoala de Aplicaþie pentruLogisticã „General Constantin Zaharia” -Chitila (Construcþii), sesiunea a II-a, 13.08– 29.08.2018; Persoanele interesate pot contacta Biroulinformare-recrutare din cadrul CentruluiMilitar Judeþean Mehedinþi, la sediul dinMunicipiul Drobeta Turnu Severin, B-dulCarol I nr. 25, zilnic de luni pânã vineri între08.00 -16.30, sau la numerele de telefon0252/317702 ºi 0352/422209.

Vând apartament 2 (douã) cameresituat în Drobeta Turnu Severin.Relaþii la telefon 0744 514 605.

a n u n þ

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 11

Ministerul Finanþelor Publice amodificat ºi completat HotãrâreaGuvernului (HG) nr. 807/2014 pentruinstituirea unor scheme de ajutor de statavând ca obiectiv stimularea investiþiilorcu impact major în economie, prin HGnr. 476/2018 publicatã în MonitorulOficial nr. 580/09 iulie 2018. Obiectivul schemei de ajutor de statinstituite prin HG nr. 807/2014, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare îlreprezintã dezvoltarea regionalã prinsprijinirea investiþiilor de mare anvergurã,cu importante efecte în economie,orientate spre sectoarele de activitate devârf. Se acordã sume sub formã degranturi, de la bugetul de stat, pentrucheltuieli eligibile de natura activelorcorporale ºi necorporale, precum ºipentru cele legate de închiriereaconstrucþiilor aferente investiþiei iniþiale. Pot solicita ajutor de stat în baza acesteischeme întreprinderile nou-înfiinþate sauîntreprinderi în activitate, atât IMM-uri,cât ºi întreprinderi mari, cu personalitatejuridicã, înfiinþate conform Legii nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Principalele modificãri aduse HG nr.807/2014 sunt:- valoarea minimã a investiþiei s-adiminuat la 13,5 milioane lei (aprox. 3milioane euro);- bugetul mediu anual al schemei estede 638 mi l ioane le i , respectivechivalentul a 145 milioane euro;- operatorul economic poate demaraproiectul de investiþii dupã depunereacererii de acord pentru finanþare;- cererile de acord pentru finanþare se

Scheme de ajutor de stat pentruoperatorii economici

depun în sesiune continuã pânã laepuizarea bugetului anual.Structurile de specialitate din cadrulDirecþiei Generale Regionale a FinanþelorPublice Craiova vor organiza întâlnirilunare cu operatorii economici pe temaacordãrii ajutorului de stat. Informaþii suplimentare privind aceastãschemã de ajutor de stat pot fi obþinuteaccesând site-ul Ministerului FinanþelorPublice, www.mfinante.ro, sectiunea„Ajutor de stat – HG 807/2014” sautelefonic, dupã cum urmeazã:- pentru judeþul Dolj la numãrul0251402228, fax 0251525925, Serviciulajutor de stat, practici neloiale ºi preþurireglementate sau în format electronic laadresa de email: date.dj@anaf.ro;- pentru judeþul Gorj la numãrul0253219292, interior 230, Serviciulajutor de stat, practici neloiale ºi preþurireglementate sau în format electronic laadresa de email: date.gj@anaf.ro;- pentru judeþul Mehedinþi la numãrul0252322055, interior 289, Serviciulajutor de stat, practici neloiale ºi preþurireglementate sau în format electronic laadresa de email: date.mh@anaf.ro;- pentru judeþul Olt la numãrul0249413107, interior 273, Serviciulajutor de stat, practici neloiale ºi preþurireglementate sau în format electronic laadresa de email: date.ot@anaf.ro;- pentru judeþul Vâlcea la numãrul0250737777, interior 262, Serviciulajutor de stat, practici neloiale ºi preþurireglementate sau în format electronic laadresa de email: date.vl@anaf.ro.

Compartimentul Comunicare, relaþiipublice ºi mass-media

Structurile de specialitate dincadrul Direcþiei Generale Regionale aFinanþelor Publice Craiova organizeazãîn luna august 2018 întâlniri cu operatoriieconomici de pe raza judeþuluiMehedinþi, pe tema acordãrii ajutoruluide stat prevãzut prin HotãrâreaGuvernului nr. 807/2014 pentruinstituirea unor scheme de ajutor de statavând ca obiectiv stimularea investiþiilorcu impact major în economie, modificatãºi completatã prin H.G. nr. 476/2018,

Întâlnire cu contribuabiliipe tema schemei de ajutor de stat

Urmãrit internaþional, depistat în P.T.F. PF IPoliþiºtii de frontierã din cadrul P.T.F. Portile de Fier I au

depistat ºi predat autoritãþilor competente un cetãþean sârb,urmãrit internaþional, care avea de executat o pedeapsã

privativã de libertate de 3 ani, pentru sãvârºirea deinfracþiuni contra proprietãþii.

În data de 14.08.2018, în jurul orei 14.00, în Punctul de Trecerea Frontierei Portile de Fier I – I.T.P.F. Timiºoara s-a prezentat pesensul de intrare în þarã, pentru efectuarea formalitãþilor specifice,cetãþeanul sârb M.A. în vârstã de 29 de ani. Cu ocazia efectuãrii controlului specific, poliþiºtii de frontierãau constatat cã pe numele bãrbatului era emis un mandateuropean de arestare, alertã introdusã de autoritãþile italieneîn data de 14.03.2018. Persoana în cauzã era cãutatã învederea executãrii unei pedepse cu închisoarea de 3 ani pentrusãvârºirea de infracþiuni contra proprietãþii. Bãrbatul în cauzã a fost predat unei echipe operative dincadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Mehedinti, învederea luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Þigãri de contrabandã confiscate depoliþiºtii de frontierã severineni

* Poliþiºtii de frontierã din cadrul Serviciului Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi au depistat o femeie care

transporta aproximativ 500 de pachete cu þigãri de contrabandãpe care urma sã le comercializate ilegal în Drobeta Turnu Severin. În ziua de 11.08.2018, ora 10.30, poliþiºtii de frontierã dincadrul Compartimentului Sprijin Operativ - Serviciul Teritorial alPoliþiei de Frontierã Mehedinþi au organizat o acþiune, în bazaunor informaþii, pe linia combaterii traficului cu produse accizabile. În urma efectuãrii acþiunii, în zona Piaþa Lucian, a fostdepistatã T.E., în vârstã de 43 de ani, care deþinea într-un sacde culoare neagrã, cantitatea de 500 de pachete cu þigãri marcaAshima, fãrã marcaje fiscale. Femeia a declarat cã intenþionasã comercializeze þigãrile pe piaþa neagrã de desfacere dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin. Þigãrile, în valoare totalã de 6000 de lei, au fost confiscate,iar în cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de contrabandã.

publicatã în Monitorul Oficial nr. 580/09iulie 2018.

Întâlnirea va avea loc în data de 20.08.2018,ora 10 la sala CECCAR Mehedinþi. Operatorii economici se pot înscrie învederea participãrii la numãrul de telefon0252232055, interior 289, Serviciulajutor de stat, practici neloiale ºi preþurireglementate sau la adresa de email:date.mh@anaf.ro.

Compartimentul Comunicare, relaþiipublice ºi mass-media

PURTÃTOR DE CUVÂNT,Agent ºef adjunct de poliþie CORINA MORARU

diverseOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 12

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

În prima parte a sãptãmânii se pare cã eºti foartepreocupat. Energia vitalã este fluctuantã, aºa încâtdozeazã-þi eforturile. Bine este sã gãseºti unechilibru între îndatoririle sociale ºi cele legatede viaþa ta privatã. Este posibil sã-þi lãrgeºtiorizontul spiritual prin dezvoltarea unei munci decreaþie. În contextul acestei activitãþi poþi întâlnio persoanã specialã, ce îþi va ghida paºii în viaþãcu multã înþelepciune ºi mult farmec. Un hobbypoate sã devinã o adevãratã profesie. Pe de altãparte, relaþiile sentimentale ºi cele cu copiii vorcãpãta noi dimensiuni pentru tine. Partenerul deviaþã þi-ar putea face reproºuri, însã dreptatea estede partea lui. Lãmureºte lucrurile ºi fii mai atentla nevoile celor din jurul tãu. Spre sfârºitulsãptãmânii apar chestiuni financiare legate debanii ºi bunurile altora, taxe, impozite, credite sauaspecte legate de moºteniri.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

La începutul sãptãmânii, tu dai tonul la veselieºi aventuri. Ai chef de petreceri, însã ceilalþi îþiîmpãrtãºesc elanul prea puþin. Sau s-ar putea sãte implici în mai multe relaþii amoroase simultan,ceea ce nu este de dorit. Apar noutãþi în zonafamiliei ºi a locuinþei. Este posibil sã descopericã un membru al familiei are o pregãtire aparte îndomeniile spirituale ºi sã doreºti ºi tu acest lucru.Se poate stabili o legãturã gen discipol-profesorcu cineva din neamul din care provii. Pe de altãparte poþi primi informaþii ºi sfaturi deosebitelegate de o casã, un teren sau bunuripatrimoniale. Pe 16 ºi 17 August sãnãtatea estevulnerabilã. Fii mai rezervat ºi tempereazã-þireacþiile de moment. În ultimele zile alesãptãmânii, astrele îþi activeazã mult relaþiileparteneriale. Bine ar fi sã-þi faci o reevaluare aproiectelor ºi colaborãrilor în care eºti implicat.Poþi descoperi nereguli, dar se rezolvã cu bine.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Activitãþile gospodãreºti îþi vor ocupa primelezile ale sãptãmânii. Elanul cu care faci curãþenie,repari, redecorezi ambientul va fi apreciat de ceidragi. Însã, tendinþa de exagera în tot ce þine decasã ºi familie este destul de mare, aºa încâtmoderaþia trebuie avutã în vedere. Este posibilca un membru a familiei sã aibã probleme desãnãtate ºi sã fii nevoit sã îi dai o mânã de ajutor.Se contureazã experienþe deosebite pesegmentul studiilor ºi al relaþiilor cu anturajulapropiat. Este posibil sã începi o activitate deinstruire ºi educare a oamenilor. Sunt zile buneºi pentru a te ocupa de un hobby, cum ar fipictura sau arta în toate formele ei. În ultimelezile ale intervalului analizat, oboseala va fievidentã. Pe de altã parte, la locul de muncã aimulte de fãcut, colegii nu te susþin, iar ºefii niciatât. Ocupã-te de prioritãþi ºi ai grijã mai multde sãnãtatea ta. Informaþii extraordinare pentrusãnãtate ºi pentru activitatea profesionalã.

CONTINUARE ÎN PAGINA 13

(16 - 22 august 2018)

Criza prin care trece lira turceascã a afectateuro dar ºi monedele de la marginea ei, datoritãexpunerii marilor instituþii financiare la bãncileturceºti, un semnal de alarmã fiind tras chiar deBCE, care a transmis cã este „îngrijoratã”. Lira turceascã s-a prãbuºit la începutul perioadeila 7,98 de lire/euro, cel mai scãzut nivel ai ultimilor13 ani, în ciuda faptului cã Banca Centralã a Turcieia anunþat cã va oferi „toate lichiditãþile de carebãncile au nevoie”, dar ºi cã va diminua cerinþelecu privire la rezervele minime obligatorii, mãsuracare ar trebui sã permitã intrarea în sistem financiara ºase miliarde de dolari. Scãderea s-a amplificat dupã ce AdministaþiaTrump a anunþat creºterea tarifelor de import peoþel ºi aluminiu fãcute din Turcia. Evoluþia leului din perioada analizatã a fost influenþatãºi de proiecþiile negative ale BNR, care în ultimul sãuraport asupra inflaþiei estimeazã o scãdere puternicã acreºterii economice, la un nivel de 4%. În Raport,banca centralã anticipeazã „decelerarea notabilã acreºterii economice în 2018, marcatã de evoluþiilenefavorabile din trimestrul I, inclusiv în contextuldiminuãrii încrederii agenþilor economici”. Reamintimcã PSD ºi-a construit proiectul de buget pentru acestan pe o creºtere a PIB de 5,5%. O veste bunã a venit din partea INS care a

Vacanþa leului s-a sfârºitanunþat o decelerare a creºterii preþurilor în iuliela 4,56%, dupã ce rata lunarã a inflaþiei din iuniea fost de 5,4%. Pe de altã parte, PIB-ul României a înregistrat,conform INS, o creºtere de 4% pe serie brutã ºide 4,2% pe seria ajustatã sezonier, ceea ceinfirmã proiecþiile guvernului. Cursul euro a început perioada cu o medie de4,6426 lei ºi a încheiat-o la 4,6590 lei, într-oºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat înculoarul 4,654 – 4,66 lei. Media dolarului american a urcat de la 4,0024 la 4,0937lei, cotaþiile de sfârºitul intervalului atingând un vârf de4,091 lei iar media a fost stabilitã la 4,0854 lei. La sfârºitul perioadei, moneda elveþianã s-a apreciat,urmare a crizei create de sistemul financiar din Turcia,pânã la 1,129 franci/euro, investitori cãutând „refugiisigure” pentru plasamente, iar media a urcat la 4,1212lei, cel mai ridicat nivel începând cu 26 iulie 2017. Perechea euro/dolar a scãzut spre finalul perioadeipânã la 1,1365 dolari, minim care nu a mai fost atinsdin mai 2017, iar tranzacþiile din 14 august serealizau în culoarul 1,1385 – 1,1433 dolari. Indicele compozit al bitcoin calculat deBloomberg a încheiat perioada la 6.027,20 dolari.Analiza cuprinde perioada 8 – 14 august.

Radu Georgescu

Horoscop

SC COTTONTEX SRL Drobeta-Turnu Severincompanie producãtoare deechipament sportiv

AngajeazãMUNCITORICONFECÞIONERICerinþe: bune cunoºtiinþe de utilizare a maºinii de cusut;Descrierea jobului:- salariu net motivant; - tichete de masã;- condiþii de muncã la nivelul standardelor UEPentru cei din afara localitãþii (Orºova, Motru, Floreºtietc.) se asigurã transportul.CV-urile se depun la sediul firmei dinDrobeta-Tr. Severin, (vis-a-vis de Hotel CONDOR)Relaþii la Tel.: 0720.530.520

urmare din pagina 4„Toþi suntem vinovaþi...

Consecinþele levedem cu toþii. Avem parte de imbecilitatearþãgoasã, incompetenþã, nesimþire. Elitele facapologia mizeriei, analfabeþii funcþional audescoperit plãcerea de a face scheme pe tablã… Judecãtori ce îºi negociazã ºpaga în lift ºiprocurori cu limbaj ºi apucãturi de interlopi…Asta e tot ce va rãmâne în memoria colectivã, cândvor fi evocaþi aceºti ani?

Vrem o þarã ca afarã, dar cu obiceiurile noastreromâneºti, sãnãtoase, strãmoºeºti. Nu înþelegem

democraþia adevãratã, nu ne place; vremdemocraþia noastrã, aºa cum ne convine nouã”.„Dacã Dumnezeu ne-ar fi încredinþat talanþiiLui, fiþi siguri cã îi jucam la pãcãnele”

Concluzia magistratului face apel tot la moralã ºi laasumare, altfel urmând ca acest popor sã disparã pevecie de pe faþa pãmântului, aºa cum s-a mai întâmplatcu multe dintre popoarele lumii, unele chiar creºtine. „Avem nevoie de poliþie când suntem victime; altfel,poliþiºtii sunt toþi imitaþii de Garcea… Avem nevoiede jandarmi sã ne cureþe noroiul din curþi, la inundaþii,în timp ce noi stãm tolãniþi la birt, cã doar acesta e

rostul lor; altfel, sunt doar niºteneanderthalieni… Avem nevoie dejustiþie pentru a-i arunca în puºcãriipe cei care nu ne plac; altfel, toþijudecãtorii ºi procurorii sunt corupþi.Dacã Dumnezeu ne-ar fi încredinþattalanþii Lui, fiþi siguri cã îi jucam lapãcãnele. Biblia tipãritã dupã capulnostru ar fi avut pe copertãreproducerea Rãpirii din serai. Vomdispãrea în neant, aruncându-ne îngroapa pe care ne-o sãpãm unii altora,cu consecvenþã ºi pricepere, de cândexistãm; ultimul rãmas, va pieriduduind de mândrie patrioticã,fredonând un refren cunoscut…Deºteaptã-te, române”,concluzioneazã Adriana Stoicescu.

OBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

În primele zile ale sãptãmânii eºti mai mult pedrumuri. Se pare cã vei avea de discutat lucruriimportante cu persoanele apropiate. Bine estesã ai rãbdare ºi mult discernãmânt, întrucât poþiafla informaþii neplãcute despre cineva drag ºinu toate acestea sunt adevãrate. Planurile decãlãtorii în þinuturi îndepãrtate nu au succes înaceastã perioadã. Începe o perioadã de revizuirea scãrii valorilor proprii. Însuºirea ºimanifestarea laturii milostive te vor preocupamult timp de acum încolo. Echilibrul dintrematerial ºi imaterial va fi o altã provocare. Pede altã parte este posibilã apariþia unei persoaneinfluente în viaþa ta, alãturi de care sã porneºtio afacere. Sau te poþi instrui în domeniulafacerilor, pentru a demara o afacere pe contpropriu. Sunt ºi momente bune de a te ocupade treburile gospodãreºti. Poþi face cu succeso curãþenie generalã, o reamenajare de decorsau reparaþii. Relaþi ile sentimentale suntdeosebite.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Capitolul financiar te preocupã încã dinprimele zile ale sãptãmânii . S-ar putea sãprimeºti cadouri, recompense sau veºti legatede îmbunãtãþirea veniturilor din munca proprie.Bine este sã nu dai curs tentaþiei de a cheltuimai mult decât îþi poþi permite, pânã nu eºti sigurde banii disponibili. Administrarea corectã abugetului de venituri ºi cheltuieli este una dinprovocãrile acestei perioade. Pe 16 ºi 17 Augustsunt posibile întâlniri sau dialoguri aprinse cupersoanele apropiate. Nu lua de bun chiar totce þi se spune. Prietenii îþi sunt alãturi, iarsfaturile ºi soluþiile oferite de aceºtia îþi sunt demare folos. La sfârºitul sãptãmânii pregãteºte-te de activitãþi gospodãreºti. Sunt zile bunepentru curãþenii generale, planuri pentruzugrãveli sau achiziþionarea unui obiectdecorativ. Un membru al familiei s-ar putea sãaibã nevoie de sprijinul tãu. Oferã-þi sprijinul înmod necondiþionat!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

În primele zile ale sãptãmânii te simþi excelent.Debordezi de energie, iar dorinþa de a te ocupamai mult de tine va fi evidentã. Recomandabileste sã-þi direcþionezi energia cãtre lucrurilefolositoare þie în aceste momente, cum ar fiîmbunãtãþirea personalitãþii, a relaþiilor cu ceilalþisau îngrijirea corporalã. S-ar putea sã ai senzaþiacã un fel de prieten nevãzut începe sã-þi fiealãturi din umbrã, ºoptindu-þi fiecare pas pe carear trebui sã îl faci. Sunt posibile vise, viziunisau revelaþii ale unor evenimente importante dinviaþa ta. Joi ºi Vineri se contureazã cheltuielicotidiene. Poþi primi cadouri ºi recompense,mãrunte, dar care îþi vor bucura sufletul. Sau sepoate pune problema unor mici favoruri de lalocul de muncã. Pentru finalul sãptãmânii,astrele þi-au pregãtit întâlniri ºi dialoguriagreabile cu persoanele apropiate.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Începutul sãptãmânii îþi aduce dorinþã deinteriorizare. Sunt momente bune de a-þi analizaviaþa ºi de a-þi croi noi direcþii de urmat. Esteposibil sã ai diverse revelaþii legate de segmentulsocio-profesional. Oamenii pe care te-ai bazatpânã acum pot dispãrea din preajma ta.Recomandabil este sã-þi selectezi cu grijã viitoriiprieteni. Urmeazã o perioadã minunatã de aîntâlni o persoanã deosebitã, de o înaltã þinutãmoralã, care ulterior sã-þi devinã ghidul vieþii.Sãnãtatea fluctueazã, indicat fiind sã-þi dozezieforturile fizice ºi sã fii cât mai discret. La loculde muncã activitãþile te solicitã destul de mult,iar în sufletul tãu domneºte nemulþumirea. Dereþinut cã susþinerea din partea unui protector,în segmentul socio-profesional va dispare ºi vatrebui singur sã decizi cum te descurci încontinuare. În a doua parte a sãptãmânii îþi revii ºiapari în mijlocul celorlalþi cu ºarmul tãu caracteristic.Poþi primi cadouri sau recompense deosebite de lacei dragi.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Prietenii ºi protectorii îþi deschid sãptãmâna.Întâlniri, dialoguri, sfaturi, soluþii bune toate vincãtre tine de la oameni deosebiþi, care chiar vor sãte ajute. Recomandabil este sã-þi notezi informaþiileprimite ºi sã le foloseºti la nevoie. Este posibil sãîntâlneºti o persoanã, care, mai târziu, te va ajutasã-þi descoperi calea de evoluþie spiritualã. S-arputea sã-þi orientezi eforturile cãtre dezvoltareacarierei profesionale, însã vei reuºi ºi aceste lucrurinumai dupã ce vei aborda viaþa printr-un alt sistemde valori morale. Ai nevoie de o reconfiguraretotalã a modului de abordare a relaþiilor sociale ºia experienþelor de viaþã. Sãnãtatea este vulnerabilã.Indicat este sã te retragi din forfota cotidianã ºi sãstai de vorbã doar cu propria-þi fiinþã. În ultimelezile ale sãptãmânii te vei simþi mult mai bine, veiavea mai mult curaj de a da piept cu viaþa, iar ceilalþite vor admira pentru asta.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

În prima parte a sãptãmânii eºti nevoit sã teocupi de activitãþi socio-profesionale. Esteposibilã o discuþie aprinsã cu un ºef, însã cuprudenþã ºi discernãmânt vei reuºi sã întorcilucrurile în favoarea ta. Tendinþa este de a-þineglija treburile de acasã ºi de a te ocupa numaide domeniile vieþii sociale. Este adevãrat cã aimultã susþinere în acest sens, mai ales peafirmarea socialã, însã una din marile provocãriale acestei perioade, este gãsirea echilibruluiîntre casã, familie ºi loc de muncã, carierã.Astrele îþi pregãtesc experienþe minunate delãrgirea orizontului cunoaºterii, alãturi deoameni de elitã. Recomandabil este sã-þiplanifici activitãþi culturale, cum ar fi vizionareapieselor de teatru, a filmelor, lecturarea cãrþilorcu teme spirituale sau participarea la cursuri ºiseminarii pe teme spirituale. Foarte importante suntacum relaþiile cu prietenii, deoarece se contureazãnoutãþi deosebite. Sfârºitul sãptãmânii petrece-ldoar cu tine însuþi ºi odihneºte-te conºtient.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Debutul sãptãmânii îþi poate aduce aspectelegate de studii pe termen lung sau de cãlãtoriiîn strãinãtate. Poþi face demersurile necesareînscrierii la un curs postunivesitar sau poþisusþine examene de finalizare a unui curs.Componenta educaþionalã este activatã de astre,fiind o perioadã bunã de a rezolva tot ce þine deaceasta. Se întrezãresc întâlniri ºi dialoguri cumultã lume. Socializarea este bine susþinutãenergetic în aceastã sãptãmânã, dar evitãexagerãrile ºi selecteazã oamenii alãturi de carealegi sã desfãºori activitãþi comune. Esteposibilã o discuþie delicatã cu autoritãþile ºi cuºefii, însã poþi depãºi momentul fãrã probleme.Pentru ultimele zile ale sãptãmânii, astrele þi-aupregãtit întâlniri ºi dialoguri fructuoase cuprietenii. Sunt momente deosebite de scãpa deprietenii falºi ºi de a te apropia de oameni deelitã. Se recomandã prudenþã la cheltuieli. Uniipot profita de pe urma generozitãþii tale.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Se vor remarca aspectele bãneºti în primele zileale sãptãmânii. Este vorba de achitarea taxelor,impozitelor, datoriilor sau, în funcþie de caz, poþisoluþiona chestiunile ce privesc moºtenirile saupartajele. Dacã doreºti sã iei un credit sau sãrenegociezi termenii unui proiect ce implicãbanii altora este o perioadã favorabilãdialogurilor în acest sens. Relaþiile partenerialese vor reconfigure, atât în plan personal, cât ºiplan profesional. Existã varianta ruperii unorrelaþii parteneriale sau a unor colaborãri, în cazulîn care totul este bazat doar pe câºtig material.Perioada 16 - 17 August este favorabilãactivitãþilor culturale. Rafinarea sufleteascã vafi subiectul tãu favorit ºi ar trebui sã-i dai cursprin vizitarea galeriilor de artã, vizionarea uneipiese de teatru sau lecturarea unei cãrþispirituale. În a doua parte a sãptãmânii, aparchestiuni privitoare la poziþia ta socialã ºi lasegmental profesional. Noutãþi interesamte!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Relaþiile parteneriale ºi colaborãrile îþi deschidsãptãmâna. Sunt posibile dialoguri interesante,rolul lor fiind de a lãmuri lucrurile.Recomandabil este sã-þi schimbi atitudineavizavi de ceilalþi ºi sã þii cont ºi de pãrerea lor.În contextul unor probleme personale desãnãtate poþi întâlni o persoanã deosebitã, ceva deveni, mai târziu un adevãrat prieten. Joi ºiVineri sunt zile bune pentru achitarea taxelor,impozitelor, datoriilor sau pentru verificareabugetului comun cu alþii. Cãlãtoriile în strãinãtatesau studiile pe termen lung sunt alte posibilepreocupãri în a doua parte a sãptãmânii. În ultimelezile ale sãptãmânii, astrele þi-au pregãtit activitãþiculturale. Invitã-i pe cei dragi la o piesã de teatru, laun film sau la o reuniune pe teme spirituale deasemenea sunt posibile ºi cãlãtorii îndepãrtatepentru studii, pentru muncã sau în scop turistic. Laserviciu este multã forfotã, fiind posibile schimbãriradicale ºi total neaºteptate.

URMARE DIN PAGINA 12

OBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 14informaþii

Anunþ public privind decizia etapei de încadrare

BÃRBULESCU CONSTANTIN ÎNTREPRINDERE FAMILIALÃtitular al proiectului « SPÃLÃTORIE AUTO » anunþã publicul interesatasupra luãrii deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi în cadrul procedurilor de evaluare aimpactului asupra mediului pentru proiectul propus a fi realizat în satCorcova, coml. Corcova. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazãpot fi consultate la sediul Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþidin Dr. Tr. Severin, str. Bãile Romane nr. 3 în zilele de luni pânã vineriîntre orele 8-14, precum ºi la urmãtoarea adresã de internetwww.apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul decizieide încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

Anunþ organizare licitaþii bunuri magazii SRT

EURO INSOL, lichidator judiciar al Regiei Autonome pentruActivitãþi Nucleare (RAAN) anunþã scoaterea la vânzare prin proceduralicitaþiei publice cu strigare a bunurilor din magaziile Sucursalei RomagTermo în data de 23.08.2018, 24.08.2018, 27.08.2018, 28.08.2018 si29.08.2018. La licitaþia publicã pot participa persoane fizice ºi/saujuridice care doresc bunuri de minim 1.000 lei + TVA. Licitaþiile publicecu strigare se vor organiza pentru fiecare reper în parte în funcþie deofertele depuse. Lista cu bunurile scoase la vânzare, data ºi ora la carevor avea loc licitaþiile precum ºi preþurile acestora poate fi consultatãatât pe site-ul RAAN –www.raan.ro cât ºi pe site-ul Euro Insol–www.euroinsol.eu. Caietele de sarcini se pot achiziþiona de la sediul Regiei Autonomepentru Activitãþi Nucleare, din Drobeta Turnu Severin, str. Nicolae Iorganr. 1 la preþul de 150 lei + TVA pentru fiecare licitaþie în parte. Acestease vor achita în contul de lichidare RO86 UGBI 0000 5520 0602 7 RON,deschis la Garanti Bank S.A. – Agenþia Drobeta Turnu Severin iar TVA-ul în contul de split TVA RO52 UGBI TVA 0552 0125 00RON deschis laGaranti Bank S.A. – Agenþia Drobeta Turnu Severin. Bunurile puse în vânzare pot fi vizionate cu o programare prealabilãdupã cumpãrarea caietului de sarcini. Detalii suplimentare la tel:0758/27.95.21.

În perioada 10-12.08.2018 laCluj–Napoca s-a desfãºurat CupaEuropeanã de juniori la care auparticipat 250 de sportivi din 21 de þãri. Sportivii CSM Drobeta au luatstartul la aceastã competiþie cuobiectiv doar de participare ºirezultatele sunt urmãtoarele:Loc III -STROE ANA MARIA -44 kgLoc V -VLADU ANA MARIA -44 kg

-IOVIÞA ROBERTA -52 kg

Cupa Europeanã de junioridesfãºuratã la Cluj

Organizatorii TriChallenge,cea mai mare competiþie de triatlondin Sud-Estul Europei, estimeazãcã peste 2.000 de pasionaþi desport vor lua startul în cele trei zilede competiþii, din cadrul celei de-azecea ediþii a evenimentului. “Putem spune, deja, cã pregãtimo ediþie istoricã. Am ajuns la zeceediþii în care am crescut de la zeroun eveniment care, în momentul defaþã, are cea mai mare anvergurãdin partea noastrã de Europa.Atragem, la start, nu doar tot ce estemai bun în România, dar ºi reuºim,an de an, sã generãm o emulaþiecare ne aduce tot mai mulþi sportivide calibru, din toate colþurile lumiiºi propulsãm Mamaia drept peharta internationala a triatlonului”,a declarat Vlad Stoica, FondatorSmartatletic. TriChallenge reprezintã trei zilede festival multisportiv, careinclude, de acum, ºi proba deAquatlon, precum ºi probaH3RO, pe distanþa standard dehalf-triathlon.

A zecea ediþie a TriChallengeMamaia va aduce la start peste

2.000 de pasionaþi de sport

Biroul de presã

- Cea mai mare competiþie de triatlon din Sud-Estul Europei va avealoc la Mamaia, în 14-16 septembrie- 500 de sportivi s-au înscris deja la start

Mai mult, în premierã, în cadrulcompetiþiei, se vor desfãºura treicampionate naþionale: CampionatulNaþional pe distanþa half-triathlon,Campionatul Naþional de Sprint ºiCampionatul Naþional de Aquatlon. În plus, TriChallenge vaeprezenta o etapã premium, încadrul Cupei României Bittnet RTS. Pânã în prezent, TriChallengeMamaia a fost ºi gazda a douãcupe Europene, ajungand astfelpe harta europeana acompetiþiilor majore de triatlon. Mai multe detalii despreeveniment sunt disponibile pe site-ul www.trichallenge.ro ºi pe paginade Facebook a competiþiei,w w w . f a c e b o o k . c o m /TriathlonChallenge. TriChallenge este un evenimentorganizat de cãtre Smartatletic,finanþat de Primãria Constanþa,avand ca sponsori: Skoda,Intersport ºi TYR si parteneriPowerBar, Dorna, Vega Hotel, Felt,Gral Medical ºi FreeWheel

Loc VII -COVACIU IASMINA -52 kgLoc IX -BORONTIª ANDREEA-57 kgNeclasaþi -MATEI LIVIU -73 kg

-TOPALÃ VLAD -90 kgUrmeazã un cantonament de

pregãtire la mare, iar la începutullunii septembrie ne reîntoarcem înprogramul ºi calendarulcompetiþional de toamnã.

Lena STEREA, Purtãtor de cuvântal CSM Drobeta Turnu Severin

sportOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018 pag. 15

Cele douã echipemehedinþene înscrise înCampionatul Naþional de Fotbalrezervat Juniorilor Republicani s-auîntâlnit, sâmbãta trecutã, peStadionul Termo, chiar în primaetapã noului sezon. Gazdã, ACSLuceafãrul Drobeta s-a impus laambele categorii de vârstã ºi a lãsatCSS Drobeta Turnu Severin fãrãniciun punct în Seria a XI-aPreliminarã. Dacã la juniori U19,Luceafãrul a câºtigat cu 5-1, pringolurile izbutite de Ionuþ Curea (‘22),Eduard Moangã (‘26), ªtefanPãtraºcu (‘67), Remus Þurai (‘83) ºiDani Bîcleºanu (‘90), respectivBogdan Ungureanu (‘1), meciul dela U17 a fost mult mai echilibrat.CSS Drobeta Turnu Severin a

România a cucerit 3 medaliila Campionatul Mondial de Canotaj,pentru Juniori, desfãºurat în Cehia,la Racice. Din delegaþia þãrii noastreau fãcut parte ºi 5 juniori legitimaþi laCSS Orºova, 3 la masculin ºi 2 lafeminin, însã doar Simona Tãtaru areuºit sã urce pe podiumul depremiere. Originarã din Suceava,sportiva descoperitã de MarianaMaliº a fãcut parte din barca de 8+1feminin, alãturi de care a încheiatcursa de 2.000 m pe locul al III-lea.Aurul a fost adus în proba de simplufeminin, de Tabita Maftei, de la CSSBotoºani, ºi în proba de dublu ramemasculin, din care au fãcut parteFlorin Arteni-Fîntînariu (CSMSuceava) ºi Laurenþiu Danciu (CSMTimiºoara). Aproape de podium aumai fost “orºovenii” Teodora Mîndrilãºi Petriºor Morar, ambii clasaþi pe 4în probele de 4 rame feminin,

Calificatã în 2 probe,severineanca Ancuþa Bobocel a fostdeparte de podium la CampionatulEuropean de Atletism, de la Berlin.Dacã la 10.000 de metri n-a reuºitsã încheie cursa, sportiva legitimatãla CS Universitatea Craiova ºi-arectificat propriul record la 5.000 m,

Luceafãrul, dublã victorie cu CSS

Seria a XI-a PreliminarãEtapa I - Juniori U9ACS Luceafãrul Drobeta - CSS Dr. Tr. Severin 5-1CFR Romgaz Craiova - CS U Craiova 2-9CSS Craiova - Dinamyk Craiova 0-2Juniori U17ACS Luceafãrul Drobeta - CSS Dr. Tr. Severin2-1CFR Romgaz Craiova - CSU Craiova 0-10CSS Craiova - Dinamyk Craiova 0-6

deschis scorul ºi la aceastãcategorie de vârstã, prin CosminPopescu, în minutul 10, dar CristianBrãgãu (‘17) ºi Aurel Clement (‘29)au întors rezultatul. Preluatã, de o sãptãmânã, de AdrianTufar, Luceafãrul U19 a mizat pe: D.Rotã – A. Baitz, I. Curea, ª. Pãtraºcu,L. Uºurelu, M. Crãc, A. Schinteie, R.Curescu, A. Boescu (‘62 D. Bîcleºanu),A. Dãescu, E. Moangã (‘64 R. Þurai).Pregãtitã de Marian Brihac, CSS areplicat prin: V. Tãnãsie – C. Þurai (‘29R. Bãdescu), G. Popa, A. Bordea, R.Trãilescu (‘44 R. Albuºel), M. Ilie (‘46D. Lohon), I. Rupa, M. Sorescu (‘46C. Rupa), B. Ungureanu, F. Popescu(‘46 R. Iorgulescu), C. Dãnoiu.Antrenatã de Relu Þurai, LuceafãrulU17 i-a trimis în teren pe: D. Sfetcu –

M. Hondorocu, M. Avramovici, A.Bosoancã, A. Drãguþã, I. Rotariu, A.Clement, A. Stoichinã, C. Brãgãu, T.Chiriþoiu (‘41 R. Tudor), A. Rogoveanu.Adversarii, pregãtiþi de FlorinTeodorescu, au jucat în formula: S.Badea – G. Fotoniu (‘41 M. Roºca),

M. Cãruntu, A.Ciudoiu, G. Apopii, G.Catanã, D. Cîmpeanu,E. Toader, M. Sîrbu(‘55 M. Vãcaru), C.Popescu, C. Ilinca (‘41M. Mincu).

Etapa viitoare,Luceafãrul va juca la

CFR Romgaz Craiova, iar CSS DrobetaTurnu Severin va întâlni CSS Craiova,pe Stadionul Termo, de la malulDunãrii. Meciul juniorilor U19 se vadisputa sâmbãtã, de la ora 16:00, iarjuniorii U17 vor juca, pe acelaºiteren, de la ora 18:00.

FRF va stabili vineri, cu doar o sãptâmânã înainte de startulsezonului 2018-2019, componenþa celor 5 serii din Liga a 3-a. Nou-promovatã, FC U Craiova 1948, echipã care a anunþat cã-ºi va disputameciurile de pe teren propriu pe Stadionul Municipal din Drobeta TurnuSeverin, ar putea fi repartizatã în Seria a IV-a, de Sud-Vest, alãturi de CSMªcolar Reºiþa, FC Hunedoara, Cetate Deva, CSM Lugoj, CS Ghiroda, CNPTimiºoara, Millenium Giarmata, ACS Dumbrãviþa, Naþional Sebiº, ªoimiiLipova, Gloria Lunca Teuz Cermei ºi Criºul Chiºineu-Criº. Existã ºi variantaca echipa patronatã de Adrian Mititelu sã facã parte din seria a III-a, de Sud,alãturi de CSO Filiaºi, CSU Craiova II, Flacãra Horezu, Atletic Bradu, UnireaBascov, Flacãra Moreni, FC Pucioasa, Astra II Ploieºti, FCM Alexandria, OltulTurnu Mãgurele, Sporting Roºiorii de Vede, CS Tunari, CS Popeºti-Leordeni,Concordia Chiajna II ºi CSO Bragadiru. Tot vineri va fi stabilit ºi programuletapelor din noul sezon, care debuteazã pe 24 august.

Orºova, tot mai inexistentã

respectiv 4 rame masculin.Rezultatele au plasat România pelocul 4 în clasamentul general, laegalitate cu Cehia. Primele 3 locuri au fost ocupate deSUA, cu 2 medalii de aur, patru deargint ºi una de bronz, Italia (2 medaliide aur, una de argint ºi douã de bronz)ºi Marea Britanie (2 medalii de aur ºiuna de argint). Recent, Româniacucerise 7 medalii, dintre care 3 de aur,la Campionatul European de Canotajpentru Seniori, de la Glasgow(Scoþia).Per total, nu mai puþin de 10 foºtijuniori de la CSS Orºova s-au regãsitîn 5 din cele 7 ambarcaþiuni care auurcat pe podiumul de premiere!Printre medaliaþi a fost ºi cârmaciulAdrian Munteanu, singurul care e ºioriginar din Orºova, restul fiindnãscuþi în alte zone ale þãrii.Munteanu a cucerit bronzul înproba de 8+1 masculin.

Echipa lui Mititelu îºi aflã vineri adversarii

Ancuþa Bobocel, pe 7 M. O.

M. O.

însã timpul de 15:16.13 minute i-aadus doar locul al VII-lea, la mai binede 30 de secunde de câºtigãtoareaSifan Hasan, din Olanda. Din acestsezon, atleta de 30 de ani a decis sãrenunþe la proba de 3.000 mobstacole, care a consacrat-o, ºi sã seazexe pe distanþele lungi.

M. O.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 16 - 22.08.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, fusei în port deZiua Marinei, cu nerodu de Sucã ºi cual lu’ Zbanghiu, cã de fro doi ani numai participam, cã ºtiam toatãceremonia, cap-coadã. Numai cã dedata asta zisãrã cã înlocuiesc purcelulcu un curcan, din motive de pestãporcinã (ori cine ºtie de ce?!), ºi al lu’Zbanghiu vroia sã vadã cum stã treabacu înnaripata. Zis ºi fãcut. Ajunsãrãm,prinsãrãm loc mai în faþã, sãdesfãºurarã festivitãþile, deterã drumuºi la raþe, sã terminã cu bine ºi de dataasta. Acuma, dupã ce sã fârºi, când sãieºim din port, îmi zisã Sucã:- A bã, nea Mãrine, da nu-i aºa cãportu ãsta nu e al oraºului? Mã fraþilor, fro câteva minute steteisã îmi revin. Mã apucasã aºa onãduºealã, o strângere de inimã, detrebui sã mã aºez oleacã. ªi-i deteidreptate lu’ nepotu-miu. Cã aºa camstau treburile. Odatã pe an e portulseverinenilor, în rest e al altora. Odatãpe an sã bucurã severinenii de bijuteriaasta, care ar putea transforma Severinulîn cel mai frumos oraº de la Dunãre.Odatã pe an sã minuneazã ãºtia micide ce ar putea beneficia tot oraºul înfiecare zi, da odatã ºi odatã tot trebuiesã sã miºte lucrurile. ªi uite ce propune Sucã: anul viitor, laZiua Marinei, sã sã anunþe cã lucrurileau intrat în linie dreaptã, cã portul va fipreluat de municipalitatea severineanã,cã sã gândesc deja proiectele demodernizare, cã sã lucreazã la o strategiede dezvoltare a zonei ºi cã în câþiva aniseverinenii nu vor mai pãºi în port camusafiri. ªi cã doar îºi vor aºteptamusafirii, adicã turiºtii strãini, sã debarceîn cel mai frumos port al României. Hai nea Mãrin

Sucã la Ziua Marinei, pãþania din eurogara Severin ºiAqua Parcul de pe Ada-Kaleh ªimian

sã fie ãsta mesajul ºilucrurile sã sã urneascã dinloc pãnã la anul. ªi Sucãzice cã actualul primar esteîn stare sã facã asta. ªi nudoar pentru cã a fostsingurul care a avut curajulsã-ºi punã proiectul depreluare a portului Drobetaîn programul de campanieelectoralã. Nici neaGherghe, nici nea Cârjan ºinici alþi visãtori întrubunãstarea oraºului nu auavut curajul sã îºi asumedemersul ãsta. Bine, cã mainou sã gãsise ãsta micu, de sãrea pe lageamu primãriei, sã fie pus iarãviceprimar ºi sã aducã în consiliupropunerea de preluare a portului, deºiºtia cã ideea nu-i aparþine, face parte dintr-un scenariu slab.ªi cu regizori penibili.Bine, de ce sã ne plângem, dacã neaPopescu apare la televizor doar cândapare vreo idee de cãdere a guvernului,de vreun dezastru economic, ceva,numai de bine sã nu fie. Mã fraþilor, da sã vã mai povestescuna. Avem Euro Garã la Severin?Avem. Da CFR-ul probabel nu sã simteprea bine dacã nu-ºi bate joc decãlãtori. De plãtitorii de bilete. Pãi,miercuri spre joi noaptea, acum osãptãmânã, pleca Sucã cu prietenu’ lui,cu Sache a lu’ Zãpãcitu, la Capitalã sãrezolve o problemã. Da sã nu vã ducãmintea cã sã duceau la miting. Nu,sigur nu! Ajunsãrã la timp în Gara demiliarde a Severinului ºi avurã primasurprizã. Nu gãsirã strop de apã.Chioºcurile erau închise noaptea, cãsunt private ºi nu sunt rentabile.

Mã fraþilor, sã anunþã cã soseºte trinula prima linie, da sã mai anunþã ºi cumsunt numerotate vagoanele. ªi veni IR-ul 1696, adicã INTER REGIO, cã aºasã cheamã. Da nu veni la linia anunþatã,ci la linia 2. ªi acuma sã vezi distracþie.Sã-i fi vãzut pe bieþii cãlãtori cumsãreau de pi peron, ca di la etaj, cãeste vreun metru ºi ceva distanþã.Acuma, nu sã ºtie dacã nu cumva,când a construit eurogara, aºa eraplanu, ori nea Buyldingu a greºitcalculele la parandãrãt. Sucã ºi ãi maitineri scãparã bine, obiºnuiþi cusãriturile, da sã vezi pãþanie pe cei învârstã ºi pe cei cu handicap. Ce a fostla gura cãlãtorilor la adresa ºefului degarã ºi ceferistului, care a adormit pemacaz, vã daþ sama! O fi adormit acaruPãun di la Euro Gara Drobeta? ªi te-duc, te-duc, pãnã aproape deBucureºti, cu aeru condiþionat lamaxim, cã cicã aºa trebe: noaptea frigºi zâua cald. Da, cu câþiva kilometriînainte de Gara de Nord, trenul s-aoprit... la vreo 12 km de Capitalã. “Sã

defectã locomotiva”, zise naºu senin.Pãnã la urmã cicã a tras un nebunsemnalu’, ca sã întârzie unii la miting.Unii s-au panicat ºi au luat-o pe jospin bãlãrii, alþii au sãrit gardurile ca sãajungã la Centura ocolitoare, cãcherdeau legãturile la avioane. Ce mai,mai mare râsu decât plânsu! Mã nepoate, cã tot vã zicea Sucã deInsula ªimian, cã nu sã preocupãnimenea, tocmai ce e gata nea Costeldi la ªimian sã anunþe ditai proiectu’de Aqua Parc, de nu ºtii dacã s-o fiîntors nea primarele din Parlamentspecial pentru proiect, ori pentruvaloarea lui. Acuma, e drept cã Sucãnu prea vedea acolo un Aqua Parc, cãla ce istorie ºi tradiþii ar putea face baniacolo, numai tobogane cu apã nu ar fide dorit. Da dacã reuºeºte nea Costelsã le îmbine, tot e mai mult decâtnimica. Da sã nu prindem fluturi, cãpoate ni se înfierbintã capu’ di la atâtavarã ºi începem sã avem vedenii. Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!