"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 817

10 martie 2016 16 pagini * 1,00 leu

pag. 9

Iar ne spuneFMI cât rahatsã producem

Dã 8 martie, când toatefemeile aºteaptã ceva dã la bãrbaþiilor, ai altora sau dã la bãrbaþii cugipane, pã dealul Colibaºiului, undese surpã drumul din zece-n zece zileºi se reparã graþie eforturilor claseimuncitoare tot de la... Drumuri,circulaþia a fost opritã. Cã seprodusese iar o alunecare de scârbãºi veniserã la faþa locului, fãrã cretesã-nsemne cadavrul judeþului ãsta

Ce bãrbaþi avem de... ZIUA FEMEII!...

mort, aceiaºi drumari. Sã reabilitezesituaþia reabilitatã acum ceva vreme.Puþin a lipsit sã nu planteze, îngãurile care se tot cascã, ghiocei,peste care sã treacãEX-ul cu gipanul,când se duce la întâlniri de tainã,seara pã nemâncate. Se lucra de zor la acoperireadeficienþelor ivite ca urmare astãrii nefavorabile a infrastructurii,ºi de asta s-au convins toþi ºoferii

care au aºteptat minute-n ºir sãcalce þanþoº, apãsat ºi la obiectdrumarii locali pe situaþie. Auapãrut ºi ceva utilaje, cu mapa nuera niciunul, cã nu mai e la modã,acuma-s cu aifoanele la urechi,raportând, probabil: „Da, ºefu!Situaþia e sub control. Stau pe eacu picioarele, cum s-ar zice. Nuse mai vede nicio groapã, dac-aþiºti ce frumos aratã acum...”

La ciocul mâncãtorilor de varzã de Bruxelles... 6pag.

pag. 2Contre ºi candidaþi, iluzii ºi papagalism

social - politicOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Existã în spaþiul public dedezbatere din Severin, ideea,pãrerea, impresia, fantezia –numiþi-o cum doriþi– cã actualulprimar, Constantin Gherghe, nu armai candida pentru un nou mandat.Nu ar mai candida din propria-idorinþã de retragere, sau cã nu armai fi lãsat sã candideze, dinpropria voinþã a unor anumiteinstituþii ºi organe, nu le dãmnumele, persoane importante. Eu sunt foarte convins cã toateacestea nu sunt decât zvonuri laceas preelectoral, în baza cãroracontracandidaþii actualului primarpot visa cu ochii deschiºi, pot sã-ºifacã speranþe ºi planuri pentrualegerile ce se apropie, cu unentuziasm sporit, odatã ce „cel maiiubit fiu al Severinului” nu ar maiparticipa la cursã. E ºi un bunpretext pentru contracandidaþi de ase cotonogi unii pe alþii, imediat ces-au trezit pe gazon. Problema e cão fac degeaba, cãci nici unul nu va

Contre ºi candidaþi, iluzii ºi papagalismprinde finala cu Gherghe, cãci nu vafi nicio finalã, ci doar un singurmeci, cu patru, cinci, ºase jucãtoriîn teren, doar cã meciul începe de la2000 la zero pentru Gherghe cãci,deh, a avut timp, douã mandate, sãtot marcheze în poarta goalã. Sã zicem cã totuºi cã actualulprimar nu va mai candida, lãsândcale liberã celor cu aspiraþii pentruaceastã funcþie. Am avea atunci celpuþin trei mari combatanþi, PSD(Marius Screciu), PNL (DanielCîrjan) ºi PMP (Gabriela Dobrotã).Pentru liberali ºi social-democraþi,ca sã ne referim doar la ei, situaþia eparadoxalã comparativ cu anul2012, când candidau umãr la umãr,uniþi sub sigla USL, contra aceluiaºiCostel Gherghe (PDL) care pe atuncifãcea tandem cu Mihai Stãniºoarã.Nu a trecut chiar atât de mult timpca sã nu ne amintim cum îmbrãcauei tricourile fostei echipe de fotbalºi fãceau spectacol pe „Municipal”.Gherghe reprezenta PDL, deciguvernul Emil Boc, deci Bãsescu,fiind chiar preºedinte al PD Severin. Contracandidatul sãu era ºi atunciMarius Screciu (PSD) secondat deliderul liberalilor severineni, DanielCîrjan, ºi el astãzi candidat, iar luptaa fost durã spre foarte durã. În 2012tot ce a reuºit USL la locale, înSeverin, a fost sã impunã un numãrde membri în consiliul local ºi, în

context judeþean, sã-l impunã peDuicu la ºefia Consiliului judeþean.Ce a urmat ºtim bine. Duicu s-adestrãmat ca un castel de nisipsub presiunea valurilor. Multefort pentru nimic. Ideea e însã alta, nu ratarea politicãa lui Duicu: dacã o echipã binesudatã, în 2012, cu lideri foartedinamici precum Screciu ºi Cîrjan,aflaþi pe valul antibãsist, nu a reuºitsã-l doboare pe Gherghe, cum vorputea reuºi acum, separaþi ºiantagonici? Pãi e simplu: nu vorreuºi! De ce sã ne ascundem dupãdegete. Pur ºi simplu seprefigureazã un eºec politic clar, ºipentru liberali, ºi pentru social-democraþi, în cazul bãtãliei pentrufotoliul de primar. Un singur tur, unprimar în funcþie, ºi contracandidaþinervoºi, care vor împãrþi ce voturiau mai rãmas, puþine – cam aºa staulucrurile. Gherghe chiar poate sãdoarmã liniºtit, victoria sa, chiardacã una derizorie, e previzibilã. Ovictorie care nu foloseºte nimãnui,vã asigur, nici severinenilor, nicichiar actualului primar. O victorie dininerþie, atâta tot. ªi care nu vaînsemna pentru actualul primardecât alþi patru ani de rutinã, iarpentru severineni alþi patru ani deamorþealã, festivaluri de mici ºi berelângã cimitir, poate încã un sensgiratoriu ºi cam atât. Aceiaºi

mediocritate de viziune edilitarã,în condiþiile în care, din punctde vedere economic, oraºul setot scufundã. În acoladã spus, candidatul PMP,Gabi Dobrotã, se bagã cu entuziasmîn bãtãlia aceasta, dar nu are un maresuport de partid în spate, ci doar onotorietatea moderatã. Mulþi o vorprefera, desigur. Dar nu atât de mulþiastfel încât sã poatã rãsturna în modradical situaþia ºi Gherghe sã fietrimis pe tuºã. Poate peste alþi patruani, dacã stãruie, dacã se þine de ideeºi e lãsatã sã se þinã, doamnaDobrotã de la PMP ar putea fiprimar. Dar Dumnezeu ºtie ce va fipeste patru ani. Tocmai pentru cã nu are sens, încondiþiile în care Gherghe e dejaprimar ºi în mod cert va candida ºicâºtiga - nu lasã dumnealui jucãriiledin mânã pentru unii sau alþii pe carenici nu-i considerã apþi sã-i ia locul-, nu vãd de ce unii dintrecontracandidaþii sãi îºi dau la gioaleîntre ei, în loc sã se pregãteascãpentru o opoziþie comunã, pentru unproiect politic matur, sub ultimulmandat al lui Gherghe, aºa cum nuau fãcut între 2012-2016. Am vãzut câteva atacuri subcenturã, urâte. O campanieelectoralã vine ºi trece, ceea ce nutrece e ipocrizia ºi prostia. Dardespre relaþia PSD-PNL, din 2012încoace, pe data viitoare.

Inspectoratul de JandarmiJudeþean Mehedinþi alãturi deCentrul de Prevenire Evaluare ºiConsiliere Antidrog Mehedinþi,continuã activitãþile de prevenire acomportamentelor de risc (violenþãºcolarã, consum de tutun, alcool,droguri) în rândul adolescenþilor,pe toatã perioada anului ºcolar2015-2016. Recent, reprezentanþii celor douãinstituþii au fost prezenþi în mijlocul apeste 200 de elevi de la Liceul Teoretic “dr.Victor Gomoiu” Vânju Mare.

Jandarmii ºi specialiºtii CentruluiPrevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog

Mehedinþi desfãºoarã activitãþi preventive

CONTINUARE ÎN PAGINA 7

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 3

Profitând de faptul cã ºilumea literarã severineanã este maidezbinatã decât clasa politicã localã,Gabriela Dobrotã, unul din candidaþiila fotoliul de primar al Severinului, adecis sã implementeze ºi laMehedinþi un PROIECT LITERARNAÞIONAL numit “PRIETENIILITERARE”, proiect în cadrul cãruiascriitorii din Mehedinþi sunt invitaþisã participe alãturi de grupareascriitorilor maramureºeni de lae.Creator.ro, grupare din care facparte Ioan Romeo Roºiianu, VasileMorar, Vasile Muste, Marian Ilea,Nicolae Scheianu, Emanuel Luca,Dorel Macarie. În fapt, este vorba de a cincea ediþiea acestui proiect care presupuneeditarea unei reviste comune BaiaMare - Mehedinþi, de peste 500pagini, cu creaþii literare propuse de

„PRIETENII LITERARE” inedite pentru literaþii severineni

scriitorii mehedinþeni: poezie, prozã,teatru, criticã literarã, eseu. Alãturide scriitorii noºtri, în revistã voraparea ºi scriitori din Baia Mare. Gabriela Dobrotã a decis sã

suporte costurile de redactare,editare ºi difuzare ale acestei reviste. Bazele proiectului au fost puseduminicã, 6 martie a.c., la CetateaMedievalã a Severinului, unde oparte din scriitorii mehedinþeni aufãcut cunoºtinþã cu prieteniiliterari din Baia Mare, au fostschimbate impresii, mai mult saumai puþin literare, s-a recitat

poezie... Un cenaclu literar înadevãratul sens al cuvântului, uncenaclu în care Gabriela Dobrotãa insistat sã nu fie inclus factorulpolitic, asistând, în mare parte, lalucrãrile demarãrii proiectului. Rãmâne de vãzut finalitatea lui,ºtiut fiind faptul cã tagma literarã dela Severin este mult mai orgolioasãdecât tagma politicã... St. JUST

Inspectoratul ªcolarJudeþean Mehedinþi a centralizatrezultatele înregistrate lasimularea probelor scrise dincadrul Evalurii Naþionale pentruelevii claselor a VIII-a, desfãºuratîn perioada 22-24 februarie 2016.La simulãri au participat 95%dintre elevi, aceºtia obþinând înprocent de 38,91 note peste 5.

În ceea ce priveºte rezultalele pediscipline, se constatã cã procentulnotelor peste 5 a fost de 60,53% laproba de Limba ºi literatura românã,respectiv 28,37% la matematicã.

Meniþonãm cã rolul simulãrilor,atât la evaluarea naþionalã, cât ºila bacalaureat, este unul reglator,în sensul identificãrii de cãtreelevi, profesori ºi pãrinþi, anivelului real de pregãtire atinspânã la momentul testelor pentruca, mai apoi, sã se poatã stabiliplanuri remediale individuale.

În vederea unei mai bune pregãtiria elevilor din clasa a VIII-a,Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi va convoca ConsiliileConsultative ale disciplinelormatematicã ºi limba ºi literaturaromânã, urmând ca acestea sãpropun planuri de acþiune remediale

COMUNICAT DE PRESÃpentru creºterea calitativã arezultatelor la examenul de EvaluareNaþionalã 2016. De asemenea, launitãþile ºcolare care au înregistratrezultate slabe vor fi demarateinspecþii ºcolare. Tuturor unitãþilorºcolare li se va solicita mãsuriremediale adecvate:

• Realizarea unei diagnoze clare asituaþiei la nivelul fiecãrei ºcoli;

• Analiza, în cadrul unitãþilor, arezultatelor obþinute de fiecare ºcoalã,la simularea evaluãrii naþionale;

• Elaborarea de cãtre fiecare ºcoalãa graficului de pregãtire a elevilorpentru examenul de evaluarenaþionalã ºi monitorizarea acþiunilorstabilite, de cãtre inspectoratul ºcolar;

• Analiza rezultatelor în cadrulcomisiilor metodice, al cercurilorpedagogice ºi al consiliilor profesorale;

• Implementarea unui program depregãtire suplimentar, în regim gratuit,în cadrul ºcolii, dupã orele de curs;

• Personalizarea traseului deînvãþare pentru elevii cu problemedeosebite care au obþinut rezultateslabe la simularea evaluãrii naþionale;

• Efectuarea temelor diferenþiatepentru asigurarea individualizãriiînvãþãrii.BIROUL DE PRESÃ IªJ MEHEDINÞI

COMUNICAT La Comitetul de Direcþie alCrucii Roºii Române care a avutloc în data de 14.01.2015, a fostaprobat proiectul Mese caldepentru copii defavorizaþi, proiectcare se adreseazã copiilor dinfamiliile defavorizate din patrujudeþe : Covasna,Tulcea, Mehedinþiºi Vaslui. Proiectul este finanþat dincolecta de fonduri a ultimelor douãediþii ale Galelor Crucii RoºiiRomâne, suma colectatã fiind de235.111,85 lei. Obiectivul proiectului: minim180 copii (minim 45 copii/judeþ)proveniþi din familii defavorizate,elevi de ºcoalã cu vârste cuprinseîntre 6 si 15 ani, care vor beneficiade minim 45 de prânzuri oferitezilnic pe perioada cursurilor,cuprinsã între 01.03.2016-24.06.2016. Criterii de selecþie a

Mese calde pentrucopii defavorizaþi

beneficiarilor:- familii în care nu se realizeazãvenituri, sau se realizeazã veniturimici, care sã nu depãºeascã 100 leipe membru de familie;- sã frecventeze ºcoala ºi sã nuacumuleze absenþe nemotivate;- sã aibã o situaþie ºcolarã bunã ºi/sau sã manifeste interes pentruîmbunãtãþirea acesteia. La nivelul judeþului Mehedinþiproiectul se va desfãºura la nivelulsatului Jidoºtiþa, comuna BrezniþaOcol, unde un numãr deaproximativ 60 de elevi de la ºcoalagimnazialã vor beneficia de câte omasã caldã, zilnic, în timpul orelorde curs, începând cu 1 martie 2016ºi pânã la sfârºitul anului ºcolar. Lansarea oficialã a proiectuluia avut loc în data de 1 martie2016, orele 11.00, la ªcoalaGimnazialã din satul Jidoºtiþa,comuna Brezniþa Ocol.

Director: Ec. Elena Coardã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 4

Indiferent de cetãþeniaînscrisã în documentele de cãlãtorie,doamnele ºi domniºoarele care autrecut prin Punctul de Trecere alFrontierei Porþile de Fier I marti, 8Martie, au primit flori de la poliþiºtii

Doamnele ºi domniºoarele întâmpinate cu flori înPunctul de Trecere al Frontierei Porþile de Fier I

de frontierã mehedinþeni. Dupã ce au prezentatdocumentele de cãlãtorie pentru afi verificate, doamnele ºidomniºoarele care au intrat ºi ieºitpe 8 martie din Romãnia au primit

paºapoartele ºi cãrþile de identitateînapoi alãturi de flori ºi urãri desãnãtate adresate de poliþiºtii defrontierã mehedinþeni, cu ocaziaZilei de 8 Martie – ZiuaInternaþionalã a Femeii. De ce flori? Pentru cã bucurãprivirea ºi exprimã sentimente. Seoferã în dar ºi poartã diversesemnificaþii. Aduc plãcere ºizâmbet. Ne sensibilizeazã ºi suntînsoþite de cuvinte frumoase. Indiferent de naþionalitate, cã suntdin România, Serbia sau Italia adevenit o tradiþie deja, cadoamnelor ºi domniºoarelor caretranziteazã frontiera româno-sârbãla început de martie sã le fie dãruiteflori în semn de respect ºi preþuirede cãtre poliþiºtii de frontierãdin Mehedinþi.

Gestul poliþiºtilor de frontierã le-a emoþionat ºi surprins plãcut pedoamnele ºi domniºoarele care autranzitat Punctul de Trecere aFrontierei Porþile de Fier I. Acesteaau spus cã gestul este unulfrumos, din suflet ºi pentru suflet,iar oferirea unei flori este un semnde nobleþe sufleteascã, floriile fiindun simbol al admiraþiei, afecþiuniiºi apropierii între oameni. Flori, zâmbete, respect ºi preþuireoferite tuturor femeilor. Astãzi laDrobeta Turnu Severin primãveriii-a fost permisã intrarea în þarã.

Poliþiºtii de frontierã dinMehedinþi le doresc tuturor

femeilor o primãvarã frumoasã !Purtãtor de cuvânt

Comisar sef de poliþie,Pera Valeriu

30 dintre cei mai tineriprogramatori din România s-aureunit la Palatul Victoria, pentru aarãta tuturor cã tehnologia poatefi integratã într-un mod distractivîn vieþile tuturor, inclusiv în actulde guvernare. Evenimentul organizat în cadrulSãptãmânii Guvernãrii Deschise,promoveazã apropierea tinereigeneraþii de noile tehnologii,inovarea continuã ºi utilizareaacestora pe scarã largã în societate. La evenimentul “Hour of Code”au participat Violeta Alexandru,ministrul pentru ConsultarePublicã ºi Dialog Civic, AdrianCuraj, ministrul Educaþiei ºiCercetãrii ªtiinþifice ºi MariusBostan, ministrul Comunicaþiilor ºipentru Societatea Informaþionalã ºiRadu Puchiu, secretar de stat înCancelaria Primului-Ministru. “Vreau ºtiinþã ºi informaticã întoate ºcolile pentru a da o ºansãsuplimentarã copiilor noºtri,beautiful minds! Mi-a plãcut multrãspunsul unui micuþ programator:‘Programez pentru cã dacã nu am

Trei miniºtri, alãturi de tineri programatori, în cadrulSãptãmânii Guvernãrii Deschise

programa noi, am fi programaþi dealþii’,” a declarat Adrian Curaj,ministrul Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice. De asemenea, Marius Bostan,ministrul Comunicaþiilor ºi pentruSocietatea Informaþionalã, a transmistinerilor programatori: “Avem ºansecã avem în þarã iniþiative minunate caaceasta ºi avem profesori inimoºicare contribuie la educaþia hi-tech acopiilor. E un apel ºi spre companiiºi organizaþii sã sprijine proiectede acest tip”.

“Sunt impresionatã sã vãd cât decurioºi sunteþi, dragi copii, având ºieu acasã o fetiþã micuþã, dar foartecurioasã. Curiozitatea te face maideºtept, mai câºtigat în informaþiadobânditã ºi tot astfel îi încurajez ºieu pe pãrinþii voºtri sã fie curioºi cuprivire la felul în care este condusoraºul sau cum este condusã þara”,le-a spus tinerilor programatoriVioleta Alexandru, ministrul pentruConsultare Publicã ºi Dialog Civic,care conduce, în Guvern, o echipãcare promoveazã transparenþa

instituþiilor ºi accesul la informaþiide interes public. Evenimentul organizat esteprimul din seria ce se va desfãºuraîn perioada 5-11 martie, dedicatãtransparenþei ºi folosirii tehnologieipentru creºterea participãriipublicului la actul de guvernare.Aceste evenimente sunt reunitesub denumirea “SãptãmânaGuvernãrii Deschise”. Puteþi afla mai multe detalii pehttp://ogp.gov.ro.

Biroul de presã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 5

ªedinþa de lucru a Comitetului Consultativde Dialog Civic pentru Problemele PersoanelorVârstnice, ce a avut loc miercuri 9 martie a.c.,la sediul Prefecturii mehedinþene, a avut ca temãde discuþie prezentarea de cãtre reprezentanþiiCasei Judeþene de Pensii „a modului deasigurare a biletelor de tratament ºi odihnã,destinate persoanelor vârstnice, în anul 2016". Persoanele care pot beneficia de tratamentbalnear sunt: pensionarii sistemului public depensii; asiguraþii sistemului public de pensii;

beneficiarii prevederilor unor legi speciale, care reglementeazã dreptulla bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. „Solicitanþii îndreptãþiþi sã beneficieze de bilete de tratament balnear,depun cererile la Casa Judeþeanã de Pensii, iar biletele se acordã individual,în cursul unui an calendaristic (unei persoane i se poate acorda un singurbilet de tratament) ºi pot beneficia de aceste bilete persoanele care dovedescexistenþa unei afecþiuni medicale care sã necesite tratament balnear, înconformitate cu prevederile legale. Biletele de tratament se pot acorda înlimita numãrului locurilor de tratament balnear, finanþat din bugetulasigurãrilor sociale de stat ºi aprobat prin hotãrâre a guvernului”, a precizatsubprefectul judeþului Mehedinþi, domnul Andrei Stãniºoarã.

Pensionarii beneficiazã de biletepentru tratament balnear ºi în 2016

În luna februarie a.c., la Editura PIM Iaºi, a vãzut lumina tiparuluicartea “EPIGRAME” a jurnalistului, poetului ºi epigramistului strehãian,VASILE VULPAªU. Cartea are o prefaþã semnatã de scriitorul ºi maestrul epigramist VASILELARCO, din Iaºi, membru al USR ºi UER. VASILE VULPAªU se dovedeºte a fi un aprig luptãtor pe tãrâmul literelor,având în vedere cã este a ºaptea carte a sa, fiind ºi unul din fondatoriirevistei “Arcade” (2002) ºi fondatorul revistei “Epigrama de Strehaia”,care a intrat în circuitul naþional, începând cu luna ianuarie 2016. Femeia ºi politicienii sunt în atenþia sa, spre exemplu:

O NOUÃ CARTE AJURNALISTULUI, POETULUI ªIEPIGRAMISTULUI STREHÃIAN,

VASILE VULPAªU

Blondele în atenþiaparlamentarilor

Dup-un studiu mai recent,Fãrã nici-o barierã,S-a aflat cã-n parlamentBlonda face… carierã!

Eu am ales

De vinuri, droguri ºi cafeaEu n-am ºtiut în viaþa mea,Cât despre dame ce sã spun?Cã nu renunþ la ce e bun!

Nedumerire

Pe la femei eu am tot fostªi firul vieþii vreau sã-l torc,Dar cum îmi fac din viaþã-un rostMai toate vor sã mã întorc!

Unuia care-mi vrea scaunul

Scaunul îmi vrea ºi pace,Cu tupeu ºi îngâmfare,Cred cã-i place sã se joace…Ce pãcat cã minte n-are! În carte veþi gãsi mici perle aleepigramei, pentru toate gusturile.

Monica Popescu

În cursul zilei de 7 martie a.c.,a avut loc o întâlnire întrereprezentanþii CEZ Distrbuþie, cei aiPrimãriei Municipiului Drobeta TurnuSeverin, precum ºi cei ai investitoruluiinteresat de construirea unei centraleelectrice de termoficare ºi aiproiectanþilor. Aceastã întâlnire a vizatidentificarea unor soluþii pentrucrearea condiþiilor tehnice necesarepentru construirea unei centraleelectrice în cogenerare care sãdeserveascã municipalitatea. Pe terenul care este dedicatconstruirii acestei centrale au fostidentificate douã cabluri electricesubterane de medie tensiune. Înaceastã fazã a proiectului,continuarea lucrãrilor la centralã nueste condiþionatã de devierea acestorcabluri ºi se poate derula în condiþiinormale de lucru. CEZ Distribuþie ºi-

CEZ Distribuþie informeazã:a manifestat deja deschidereapentru agreerea unei soluþii tehnicelegale, agreate de toate pãrtileimplicate, în beneficiul comunitãþiilocale. Pânã la terminarea fazeiactuale, operatorul de distribuþie, cusprijinul investitorului ºi alautoritãþilor locale, va realiza toatedemersurile necesare pentruimplementarea acestei soluþii. Astfel, în cadrul discuþiilor s-aagreat ca pânã la finalul acesteisãptãmâni toate pãrþile implicate sãfinalizeze documentaþiile interneastfel încât la urmãtoarea întalnirecomunã sã se poatã stabili paºiiconcreþi pentru demararealucrãrilor de deviere a liniilorelectrice subterane ºi mai departea construirii centralei.

Departamentul Relaþii Publice,Brand ºi Marketing CEZ România

ªi da, vom fi rãutãcioºipentru cã multe dintre drumurilesuperbe ale patriei sunt într-o stareproastã. Cei care doresc sãparticipe la concursul organizat deCNADNR pot arunca un ochi pestecondiþiile impuse.- Fotografiile se trimit pe adresa:presa@andnet.ro (în mail se vorspecifica toate amãnuntelenecesare, cum ar fi numeleparticipantului, numele fotografiei,dupã caz, dacã are o poveste înspate anume, locaþie, etc). Apoifotografiile se posteazã de cãtre

CNADNR are umor. Umor negru

administratorul paginii de facebooka CNADNR cu hastag-urile#cnadnr#concursdefotografie. (CompaniaNaþionala de Autostrãzi ºi DrumuriNaþionale din România).

Ca orice concurs care se respectã,existã ºi premii interesante.Conform CNADNR vor fi acordate12 premii lunare, un premiu depopulariate ºi premiul cel mare.Premiul lunar ºi premiul depopularitate constã în cazare 2 nopþi(un weekend) la una dintre locaþiileasigurate de CNADNR, iar premiulcel mare este un aparat foto.

Probabil cã o sã ne criticaþi pentru ce vom scrie în rândurile de maijos, însã noi ne-am amuzat puþin pe aceastã temã. CNADNR a lansatun concurs de fotografie. Pânã acum nimic special, însã Compania

Naþionalã vrea poze despre drumurile din România.Autor: Auto Bild

O. M.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Bâlbâiala autoritãþilorromâne, aºa-zis tehnocrate, înproblema misteriosului virus care acurmat vieþile câtorva sufletenevinovate de nou-nãscuþi, vãd cã nus-a terminat. Între timp, judeþul – focaral „misteriosului virus”, Argeº, seconfruntã – zic agenþiile de presã –cu iminenþa izbucnirii unei epidemiide... râie. Asta ne mai lipsea! Ba nu,sã nu zicem vorbã mare, ar mai fiinvazia pãduchilor, ca sã nereîntoarcem, în plin secol XXI, lapreistoria civilizaþiei. FereascãDumnezeu! În vremea asta, tupeul„tehnocraþilor” lui peºte împuþit nucunoaºte limite. Parlamentul îicheamã la audieri, într-o problemãsau alta, dar pe ei în trei litere-i doare,dacã mã înþelegeþi ce vreau sã spun.Iar când, într-un târziu, catadicsescsã-ºi plimbe trecãtorul trup prinParlament, ºmecheriþele ºi ºmecheriþiiãºtia privesc pe toatã lumea de sus,de parcã ar fi pe punctul de a împãrþifavoruri. Cã doar nu degeaba au dusdumnealor geanta sau au lustruitposteriorul cine ºtie cãrui grangurmâncãtor de varzã de Bruxelles. * Pe locul unde cicã se va construinoua termocentralã a oraºuluiDrobeta Turnu Severin se lucreazã, demai bine de o lunã, la nivelareaterenului. Subiect tocmai bun, în lipsãde altceva, pentru scenetele de sezonale Irefutabilului. Evident, lucrãrile denivelare a terenului se desfãºoarã lacei mai înalþi parametri de calitate, pãise poate altfel?! Nu tu o cutã, nu tu ogropºoarã sã dea-n ea vreun

La ciocul mâncãtorilor de varzã de Bruxelles...prostãlãu de asistent de bãgãtor deseamã, nu tu nimic, doarãsupervizeazã totul PriceputulPricepuþilor de pe gogoloiul ãstaterestru. Cicã toatã treaba asta va figãtatã în mai, anul acesta. O fi, nuzicem nu. Mai ales cã, prin iunie, vinemarea încercare electoralã, de la careIrepresibilul are aºteptãri deosebite.ªi în timpul cãreia dumnealui va finevoit sã gãseascã argumente cevamai convingãtoare decât o cartepoºtalã pentru a-i seduce încã o datãpe „iubiþii severineni” . Dar dacãsocoteala de acasã, subminatã,inevitabil, de atâtea ºi atâteaprobleme... minore (ca sã nu le zicmãrunte, de-a dreptul!) nu se vapotrivi – scuzaþi termenul! – cu

socoteala cea mare din târg? Ei? * Profesorul Dan Trancotã, prezent,luni searã, la GALAXY TV, în cadrulemisiunii „Tribuna Societãþii Civile”,a spus despre oraºul al cãrui primarvrea sã devinã (Vânju Mare) cã aratã,în aceastã perioadã, ca dupã rãzboi.Argumentul cã se implementeazãproiectul, finanþat cu fonduri

europene, al reþelei de apã-canal nustã în picioare, zice Dan Trancotã,strãzile oraºului sunt pline de gropiºi nu e o zi de la Dumnezeu sã nucadã o maºinã- douã în ele. Vinovatede aceastã situaþie ar fi aceleaºipersoane care au orchestrat eliminareaprofesorului vânjean din ConsiliulLocal, în urmã cu patru ani (trio-ulRuginã- Georgescu- Mijaiche),împotriva cãrora a avut, recent, câºtigde cauzã, definitiv ºi irevocabil, înJustiþie. Cui au folosit, în fond, aceºtipatru ani de confruntãri ºi procese, cuia folosit faptul cã un consilier decalitatea, experienþa ºi prestigiulprofesorului Dan Trancotã, ales depeste o mie de cetãþeni, a fost þinut, întot acest timp, departe de actele

decizionale esenþiale pentrucomunitatea în care trãieºte? * Mare tãmbãlãu mare, în zonafanilor ºi fanelor „binomului”, dupãce un fost ºef de Secret Servicesamerican pentru Europa de Est ( alcãrui nume efectiv îmi scapã ºi nu amniciun chef sã fac acum sãpãturi înacest sens) a pus serios la îndoialã

prestaþia duduii Laura CodruþaKovesi în fruntea DNA, considerândcã foarte multe dosare nu urmãrescdecât niºte þinte politice, subpretextul luptei împotriva corupþiei.Cu alte cuvinte, duduia Kovesi nuumblã în mânã doar cu dreptatea, ciºi, vorba regretatului scriitor românEugen Barbu, cu mega, cu patrafirul,cu boul bãlþii. Treaba asta s-aconsumat în cadrul unui interviu pecare respectivul fost oficial alserviciilor secrete americane l-aacordat, auziþi ºi dumneavoastrã, luiRobert Turcescu, ºtiþi, ãla care cândera, când nu era colonel al unorservicii secrete româneºti. Vã daþiseama? Kovesi, favorita sutã la sutãa americanilor, pusã la colþ tocmaide unul de-al acestora? Circul cares-a iscat în mediile româneºti dupãacest, aproape confidenþial, interviuse anunþã imens. Nici nu vreau sã mãgândesc acum ce va ieºi de aici.Acum îmi place sã-mi imaginez doarlucrurile cele mai absurde, maiincredibile cu putinþã. Nici nu vreausã descriu chiar tot ceea ce-mitrece prin minte. * Mã gândesc doar cã tot ceeace s-a întâmplat recent în viaþapublicã româneascã va reuºi sãtrezeascã din letargie conºtiinþeleîncã viabile ale acestui popor. Nusunt deloc patetic. Atâta doar cãpândesc astfel de momente, pentrucã, asta e, nimic altceva nu cred cãne mai poate trezi. Nu ºtiu, nu ºtiudeloc în ce mãsurã noi, românii,ne mai aparþinem.

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 7

Gabriela Dobrotã,un candidat redutabil

Deºi nu este susþinutã de un partidprea puternic, Gabriela Dobrotã,candidatul Miºcãrii PopulareMehedinþi pentru funcþia de primaral municipiului Drobeta TurnuSeverin, s-a miºcat foarte bine înultima perioadã. Gabriela Dobrotã ºi-a luat în serios rolul de candidat,anunþându-se nu doar un candidatredutabil, ci ºi unul care are unprogram realist ºi o viziune coerentãîn ceea ce priveºte administraþiapublicã localã. Cel puþin în ultimelesãptãmâni Gabriela Dobrotã a fost totmai prezentã printre severineni, pestrãzi, la diferite întâlniri, dar ºi înspaþiul media local. Ea a încercat ºichiar a reuºit sã se facã mult maicunoscutã, sã discute cu cât mai mulþicetãþeni, dar ºi sã comunice foartemult ºi bine. Atitudinea pe care aadoptat-o doamna Gabriela Dobrotãeste una extrem de utilã, mai alespentru un candidat care nu are osusþinere politicã prea mare. Din acestpunct de vedere, Gabriela Dobrotã arecuperat foarte mult din decalajul faþãde principalii contracandidaþi, dar, înacelaºi timp, ºi-a ºi creat propriulprofil de candidat, unul care încet-încet prinde la cetãþeni. Gabriela Dobrotã va fi un candidatputernic, dar mai ales unul care aducecu siguranþã multe procente partiduluidin partea cãruia candideazã. În acestecondiþii Miºcarea Popularã Mehedinþipoate spera sã obþinã un numãrrezonabil de consilieri municipali

Candidaþi de primar care pot trage partidele dupã ei

Mircea Popescu

Alegerile locale din acest an constituie, cel puþin în municipiul Drobeta Turnu Severin, o mare mizã politicãpentru partidele politice angrenate în bãtãlia electoralã. Fotoliul de primar al Severinului pare mai disputat caniciodatã, în primul rând datoritã faptului cã existã partide sensibil egale ca forþe politice. Însã bãtãlia pentruaceastã funcþie mai are ºi un alt scop politic, acela de a obþine un numãr cât mai mare de voturi astfel încât

partidele sã acceadã în structura administraþiei publice locale. Numele candidatului pentru funcþia de primar,modul în care se implicã în campania electoralã, poate aduce mult mai multe voturi pentru consilierii locali.

Din acest punct de vedere existã douã partide în municipiul Drobeta Turnu Severin care pot aduce un numãrimportant de voturi pentru consilierii locali: Miºcarea Popularã Mehedinþi ºi ALDE Mehedinþi.

severineni în primul rând datoritãprestanþei doamnei GabrielaDobrotã din postura de candidatla funcþia de primar.

Romulus Vâlcu, cea mai bunãvariantã pentru ALDE Mehedinþi

Chiar dacã nu ºi-a anunþat oficialcandidatul pentru funcþia de primar almunicipiului Drobeta Turnu Severin,pentru ALDE Mehedinþi RomulusVâlcu rãmâne cea mai bunã variantãde candidat. De altfel, Romulus Vâlcus-a înscris în competiþia internã dinpartid pentru aceastã funcþie ºi are toateºansele sã fie nominalizat. Fost viceprimar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin ºi actual consilierlocal, Romulus Vâlcu a acumuluat

suficientã experienþã administrativã,astfel încât sã vinã cu propriul programîn campania electoralã. Fãrã discuþii,Romulus Vâlcu este un candidat carepoate sã aducã multe voturi listei deconsilieri municipali a ALDE DrobetaTurnu Severin, pentru cã, indiferentdacã va candida sau nu pentru funcþiade primar, în mod sigur se va regãsipe lista de consilieri municipali aacestei alianþe. În felul acesta, ALDEDrobeta Turnu Severin are mari ºansesã intre cu câþiva consilieri în nouaconfiguraþie a Consiliului LocalDrobeta Turnu Severin.

Dumitru Tudor, o soluþie de moment

La polul opus se aflã PartidulNaþional Democrat Mehedinþi (PND),formaþiunea condusã în judeþ defostul pedelist Adrian Cican. Pentru

Primãria municipiului Drobeta TurnuSeverin PND l-a propus pe DumitruTudor. Numirea acestuia este fãrãdiscuþie o soluþie de moment, întrucâtpartidul avea nevoie de un candidatdatã fiind perioada scurtã în caretrebuie stabiliþi candidaþii. Este greude crezut cã domnul Dumitru Tudorpoate produce vreo surprizã sau poateaduce voturi în plus listei deconsilieri municipali ai PND. Prinnominalizarea sa drept candidat alPND Mehedinþi pentru PrimãriaSeverin s-a dorit de fapt sã serãspundã la douã necesitãþi: pe de-oparte, dorinþa PND Mehedinþi de aavea un candidat pentru PrimãriaSeverin, iar, pe de altã parte, dorinþadomnului Dumitru Tudor de acandida pentru o funcþie publicãaleasã.

Urmare din pag. 2

Jandarmii ºi specialiºtii...Jandarmii le-au prezentat elevilor teme ºi

mãsuri preventive referitoare la formele violenþei, cauzele generatoare aleacesteia, efectele pe termen scurt, mediu ºi lung asupra personalitãþii elevului. De asemenea, jandarmii au oferit elevilor informaþii care îi pot ajuta sãprevinã ºi sã descurajeze comportamentele violente, discriminatorii ºiinfracþionale ºi sã respecte normele de conduitã civicã. ReprezentanþiiC.P.E.C.A Mehedinþi, au purtat discuþii cu elevii în vederea informãrii, educãriiºi conºtientizãrii acestora cu privire la efectele ºi consecinþele consumului detutun, alcool ºi droguri, fiind distribuite ºi pliante informative despre consumulsubstanþelor interzise, precum ºi factori de risc ºi de protecþie împotriva lor.

Inspectoratul de Jandarmi Judeþean MehedinþiCompartimentul INFORMARE RELAÞII PUBLICE ºi cu PUBLICUL

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 8

Nu este o noutate faptul cãdin director al Institutului Naþionalpentru Studierea Holocaustului în

România – „Elie Wiesel”, AlexandruFlorian, fiul lui Radu Florian („unuldintre cei mai odioºi propagandiºtiai comunismului Stalinist” – ziarulCotidianul), el însuºi politruc-propagandist înainte de 1989, a fostridicat la gradul de „Comisar alpoporului” (nu al Poporului Român),devenind cãlãul unor exponenþi denecontestat ai spiritualitãþii

Victimele comisarului!româneºti, precum Mircea Eliade,Emil Cioran, Constantin Noica,Mircea Vulcãnescu, Petre Þuþea,Valeriu Gafencu, Ion ªiugariu…,recent, Horia Vintilã, dar nu, ultimul.Comisarul Florian s-a întrecut pesine, cenzurînd expoziþia cu martiria artistei Silvia Radu de pe simezelesui generis ale UniversitãþiiPolitehnice Bucureºti. Patru portrete,întruchipîndu-i pe MirceaVulcãnescu, Radu Gyr, ValeriuGafencu ºi Costache Opriºan, aufost eliminate din „Grãdina cuÎngeri”, semn cã legislaþiaromâneascã este la discreþia unordictatori strãini de interesele ºivalorile Neamului Românesc. Acest institut care trãieºte pe baniinoºtri (n-a venit cu bani în ghiozdande „acasã”) are rol de cercetare, nude decizie! N-are voie sã hotãrascãcine rãmîne ºi cine pleacã dincapitolul personalitãþi ale IstorieiPoporului Român, dar i se permite.Comisarul a pus puºca la ochi ºi atras din nou! „Victimã este ºimagazinul online „Legende Vii”,cãruia i s-a cerut retragerea de lavînzare a tricourilor cu portretele a treipersonalitãþi: Mircea Vulcãnescu,Radu Gyr ºi Pãrintele GheorgheCalciu. Active news scrie cã „tot lasomaþia I.N.S.H.R.-E.W. se va renunþala sloganul „Ne vom întoarce într-ozi”, considerat instigator.” Rãspunzîndsomaþiei aceluiaºi I.N.S.H.R.-E.W.,recent, consiliul local din Segarcea aretras titlul de cetãþean de onoareconferit lui Horia Vintilã. În 2015,

Consiliul Local din Târgu Ocna a luato decizie similarã în cazul lui ValeriuGafencu, „Sfântul Închisorilor”.

Pîinea, pentru copii noºtri, sarea,pentru cei care ne doresc pierea!

Avem o cazarmã de lachei în fotoliibine plãtite, servind intereselestrãinilor, nu pe ale noastre. În treacãt,amintesc ºi de neconstituþionala„Lege a defãimãrii”, trimisã înapoi,la comisiile Parlamentului. Cenzurãpe toate cãile! Nu mi-e drag nici Putin,Nici Orban al Ungariei, dar mi-aº doriun patriot ca ei în fruntea statuluiromân, care sã dea afarã veneticiiprimiþi cu pîine ºi sare în curteanoastrã, ca, mai apoi, sã-i gãsimaºezaþi la masa ºi în patul nostru,dupã ce ne-au confiscat cheia de lacasã. Prea multã toleranþã! Sãpãstrãm pîinea pentru copiii noºtriºi sarea pentru ochii veneticilor rãu-voitori cu Neamul Românesc, a cãruipieire o doresc! Ce au de spuspremierul Cioloº ºi preºedinteleIohannis cu privire la incalificabila ºicondamnabila cenzurã, cu atît maimult cu cît I.N.S.H.R.-E.W., – vînãtoral sfinþilor noºtri intelectuali - dotatcu arme de cãtre statul român, estedirect subordonat SecretariatuluiGeneral al Guvernului?

Hîrtiuþa de la bilanþul D.N.A.

Ce-ar putea spune Preºedintele,mai ales cã a fost desemnat „Omulpolitic al anului” la Gala „PremiileNine O’Clock 25 de ani”, un cotidianromânesc de limbã englezã! Premiuacordat, probabil, pentru baniiadunaþi în conturi din „meditaþii”, nudin chiria încasatã ilegal pe un aldoilea imobil pierdut în instanþã prinsentinþa definitivã a Justiþiei române,ºi pentru modul în care a scãpat dePonta, confiscînd manifestaþiile destradã din noiembrie 2015. Ca sã fimconvinºi cã ºi-a meritat premiul,haideþi sã ne desfãtãm cu niºte frazedin discursul rostit la bilanþul D.N.A.!ªeful statului a citit, ca de obicei, depe hîrtiuþã, cã „ar fi nevoie de eforturisusþinute pentru recuperareaprejudiciilor [...] comise de persoanepentru care s-a stabilit vinovãþia prin

decizie judecãtoreascã definitivã. Nuputem permite ca persoane care s-auîmbogãþit prin încãlcarea legii penalesã se bucure în continuare derespectivele foloase necuvenite[...].Trebuie operaþionalizate instituþiilecu atribuþii, care sã recuperezeprejudiciile”. Dacã în viziunea sa este inadmisibilca persoanele îmbogãþite princorupþie sã se bucure de bunurilecîºtigate ilegal, atunci ce face A.N.A.F.cu imobilul pierdut în instanþã dePreºedinte, ºi cu chiria încasatã? Nu-i aºa cã vor fi recuperaþi cei 640.000de euro încasaþi ilegal din chirie?

Trebuia executat silit înainteaAntenelor!

Românii se întreabã de ce instituþiileresponsabile nu pun în miºcareexecutarea hotãrîrii definitive a Curþiide Apel Braºov din 12 noiembrie2015, prin care s-a dispus ca imobiluldeþinut ilegal, în Sibiu, sã-i fieconfiscat ºi sã treacã în proprietateastatului, în plus, sã fie recuperate dela „beneficiarul” de rea credinþã, înspeþã, Preºedintele, uriaºele sume dinchiriile încasate. Lucru, solicitat ºi defostul europarlamentar ºi fost ºefA.N.A.F. Sebastian Bodu. DacãA.N.A.F. acþioneazã legal ºi imparþial,Preºedintele trebuia executat silitînaintea Antenelor! Vedem cu toþii carea fost sursa din conturile preºedinteluiIohannis! Nu meditaþiile, precum adeclarat în campanie, jignindprofesorii oneºti! Pentru ca românii sã aibã satisfacþiecompletã, în martie vor ajunge înRomânia primii refugiaþi din cota de2362, acceptatã cu obedienþã deIohannis ºi Cioloº din partea lui FrauMerkel – proprietarul Europei. Toate bune nu-i aºa? Avem unpreºedinte premiat ca „omul politic alanului”, dar premiul ar trebui înapoiatemitentului din cauza erorii! SînteþiPreºedintele României, domnuleIohannis! Prin Constituþie, apolitic, cîtdeþineþi aceastã funcþie! De peste unsfert de veac sînt forþate graniþeleConstituþiei ºi cele ale moralitãþii!

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 9

Iar au apãrut bãieþii deºtepþide la FMI sã ne explice ce sã maivindem, ce deficit sã avem, ceinvestiþii sã facem, cât salam sã avemîn frigider, de ce companii publicesã scãpãm ºi sã le privatizãm cândtrebuie ºi sã ajungã la cine trebuie.Poate chiar la niºte companii de statdin statele mai dezvoltate, pentru cãaºa a fost modelul ultimilor ani, celpuþin în þara noastrã. Sigur cãsintagma „þara noastrã” nu îºi maiare sensul în România. Este maimult „þara lor”, decât a noastrã. Nicimãcar veceuri nu mai avem voie sãproducem fãrã un acord cu FMI.Poate la un moment dat va trebui sãaflãm de la FMI cã am depãºitkilometrajul anual la hârtia igienicãfolositã ºi va trebui sã reducemproducþia. Ori de rahat ori de hârtieigienicã. La fel s-ar putea aplicapoliticile ºi directivele FonduluiMonetar Internaþional ºi laconsumul de apã, la practicareayoga, la consumul de biscuiþi cuceai de cãtre pensionari. Poate ºicardiacii va trebui sã îºi iatratamentul o zi da, o zi ba. La fel ºidiabeticii. Poate ºi operaþiile pecolon sau pe coloanã vor putea fiexecutate doar pe jumãtate pentru areduce din deficitul de la Casa deAsigurãri de Sãnãtate. Elevii vormerge doar la jumãtate din orepentru a face economie la hârtie ºila energie electricã. Este foarte bunFondul Monetar Internaþional.Seamãnã cu un fel de PCR, dar cusediul în Occident. Numai pe vremeaPCR aveam indicaþii ºi directive ºi

ªtefan Bãeºiu

Iar ne spune FMI cât rahat sã producemobligaþii ºi restricþii ºi impuneri ºidecizii. Nu aveam voie la prea multedrepturi, dar avea o serie de obligaþiisau drepturile, dacã le aveam eraumai mult pe hârtie, decât înrealitate. Sigur cã existã odiferenþã între FMI ºi un regimdictatorial represiv. Adicãlipsesc torþionarii. Nu nemutileazã fizic, dar o facsufleteºte, prin desele strângeride curea pe care le impun.Sãrãcia din comunism era parcãmai linã ºi mai uºor de îndurat.Mãcar atunci nu vedeai atâteape rafturi pline ºi foamea treceamai uºor când era toatã lumeasolidarã. Stomac lângã stomac.Tacâmuri lângã tacâmuri. De pui.Uneori le cumpãra lumea ºi pe alea,deºi erau niºte oase rãsfirate printr-un fund murdar de vitrinã. Mai erauºi celebrii creveþi din Asia. Erau foartebuni la vremea respectivã. Þineau locºi de mâncare ºi de orice. Cine îºimai permite acum creveþi este tare.Pânã la urmã cine naiba cumpãracreveþii din comunism? Poate cã îiluam gratis de la vietnamezi, casupliment la vreun contract cu bulionsau armament. Armament sau bulion,mãcar se fãcea ceva. Recent a apãrut un sondaj de opinieconform cãruia, evident, Ceauºescueste cel mai apreciat politician alultimilor 30 de ani, în România. Dacãbãieþii aceºtia deºtepþi din democraþieau reuºit sã îl transforme peexponentul unui regim torþionardictatorial ºi criminal în cel mai iubitpolitician, înseamnã cã eºecul

democraþiei este total. Ideea era sãtrãim cât mai mulþi bine nu cât maipuþini. Democraþia aceasta seamãnãpe undeva cu socialism-comunismul

românesc. Sigur, eliminând partearepresivã, anumite libertãþi. Adicã eimportant cã suntem liberi, dar tot nune permitem sã mâncãm. Acumavem ce, dar nu avem bani, atunciaveam bani, dar nu aveam ce. Aveambani este tot o chestie relativã, pentrucã dacã nu erau prea multe decumpãrat senzaþia era cã aveai ºi cevabani prin buzunare. S-a trãit rãu în þara noastrã, setrãieºte rãu ºi se va trãi rãu. Nu a avutnimeni curajul sã îi trimitã la plimbarepe femeiºti, pe bancherii mondialisau pe bãieþii deºtepþi de la UE, dinSUA sau din alte locuri. Adicã, vinbãieþii de la FMI îi mai trimiþi ºi la

plimbare, dacã ai biluþe sau ai vreunplan. Sã fii ºi tu stãpân pe rahatul tãu.Sau dacã ai nevoie de banii ºi deratingul lor atunci mai baþi ºi cu

pumnul în masã, te mai scobeºti înnas, apoi în fund ºi nu invers. Te faciun pic de grec ºi mai fentezi bunulsimþ. Treci pânã la urmã ºi peste crizã,mai bagi mâna pânã la cot într-unbuget, mai renunþi la al 15-lea salariuºi parcã e alta viaþa, decât român umil,mereu cu capul plecat ºi gata sã ºi-oprivatizeze ºi pe mama, dacã aºa îispune FMI: Mama e sfântã, boilor, eca patria. Dar termenii aceºtia vin deundeva din comunism. Ne vine greaþãcând îi auzim. Reauzim. Mergem cuFMI înainte. Suntem la mâna FMI.FMI a dat FMI a luat. Sau Domnul,dacã nu cumva am renunþat ºi la el.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 10

DR TR

Chiar aºa s-a ajuns sã sedevocalizeze numele oraºuluinostru, ºi parcã îl citim cu zãbaleîn gurã. Cei ce se grãbesc otova leeste peste mânã sã scrie trei numeîntregi, dar dacã Turnu s-a pututreduce la Tr, ( vezi ºi Tr. Mãgurele),provenind din vocabula turn,precum târg pentru Tg. Jiu, Tg.Mureº etc), Drobeta nu se poateabrevia în ruptul capului (poatedoar al unora!). Dr. este valabilnumai la titlul de doctor, poate cãSeverinul ºi-a luat doctoratul, oho,ºi nu ºtim noi în ce, dat deoficialitãþile sale, dupã cum citimîn acte, antete, pe firme, peºtampile, pe garduri ºi chiar pecoºurile de gunoi: Dr. Tr. Severin Când s-a înfiinþat oraºul în1833, ctitorii l-au numit Noul OraºSeverinul, apoi l-au grafiat oficialTurnu- Severin. Turnu era un numeplãcut, am aflat cã sãtenii spuneau„mergem la Turn, la oraº”. Maitârziu, prin 1972, s-a adãugatanticul Drobeta, când oraºul a fostdeclarat din nou municipiu, într-uncontext protocronist (vezi ºiNapoca, statuile lui Decebal) cândregimul politic se lãuda cu trecutulcât mai îndepãrtat ºi cu viitorul...cât mai apropiat – dupã cum sunaºi sloganul partidului: Trãiascãcomunismul- viitorul de aur alomenirii (sublinierea aparþineabsurdului). Ajungi sã lauzitrecutul ºi sã crezi cã trãieºti viitorulnumai când prezentul îþi scapã. În fine, Drobeta e un numesonor, a prins mai bine decâtNapoca nu auzi pe nimeni spunând

„merg la Cluj Napoca”. Pe când noi,drobetanii, drobetarii suntem maifolclorici, ni s-au dedicat ºi versuri:”La Drobeta, la Drobeta/ Unde mi-au furat poºeta” Unora, totuºi, nule place apelativul antic, deºi acestaare o sorginte de esenþã... tare,dupã cum spun unii istorici: dru-fonem celtic - înseamnã stejar,simbol al puterii (druid-preot).Celþii au dãinuit ºi aici pe malulfluviului, alãturi de geþi ºi eleni care„ monitorizau” Dunãrea (Istros) dela Porþile de Fier la Pontul Euxin.Aici la noi se aflau pãduri de stejar,la construcþia Podului lui Traian s-au folosit stejarii de pe 200 ha, decie posibil ca Drobeta sã fi fost„Cetatea Stejarului”. Unii dacologisusþin însã cã Drubeta ar fi provenitdin drub- despicãturã, dupã cum sedespicã Dunãrea în faþa Insuleiªimian. E chiar cool sã spui cãlocuieºti într-o despicãturã! Drobeta însã a rãmas în memoriaveacurilor prin ceea ce devenise întimpul ocupaþiei ºi administraþieiromane. Castrul roman Drobeta afost prima cetate din piatrã ridicatãîn Dacia (103- 105) iar curând,alãturi de castru, s-a dezvoltat unoraº, în timpul împãratului Adriandevenise municipiu (121) iarSeptimiu Sever îl ridicase la rangulde colonia (195), ceea ce confereacetãþenilor urbei drepturi egale cuale celor de la Roma. Drobetadevenise primul centru urban dinOltenia ºi al treilea din Dacia, dupãSarmisegetusa ºi Apullum. Recurgla istoria scrisã pentru a reamintiun nume care de fapt nu a dispãrut,

zidit f iind în piatrarãmânerii. Sã-l fi lãsat„în pacea lui dintâi”(cum zice poetul) Acum,dacã tot am reaprinstãciunii în vatrã, e binesã respectãm ºi numeledintâi. Ne plac sau nu ne plac,numele oficiale trebuierespectate, ºi e deneînþeles de ce tocmaioficialitãþile nu lerespectã. Ne iubim oraºuldar trebuie sã învãþãm ºi

cum sã-l iubim. Nu lezând trupulnumelui sãu ºi nici sã-lbagatelizãm lipindu-l pe coºurile degunoi. De câþiva ani s-a instituit unfel de tabloidizare gunoierã. Totoraºul e plin de coºuri de gunoi pecare stã scris: Primãria Dr. Tr.Severin. Deunãzi au fost aºezateopt asemenea coºuri chiar în faþaPalatului Culturii, vizavi la fântânãaflându-se deja alte 13! Severinul,

în zonele sale centrale, clasice, afost ºi este un oraº curat, foartepuþini sunt cei care aruncã pe strãzi,ºi oricâte coºuri ar fi, aceºtiaaruncã mai... pidosnic. Un edilnormal ºi educat ar înþelege cã,totuºi, omul nu aruncã unde ecurat-oglindã, aruncã acolo undevede tot gunoaie. Ia vedeþi,domnule primar, cã la intrarea înPrimãrie sunt postate numai douãcoºuri... De nenumãrat sunt înjosul Parcului Central ºi pe aleilesale, unde nici nu mai purcedemvãzând bãncile de curând vopsiteîn negru, brrr! Eu nu-i mai înþelegpe edilii severineni, nu ºtiu ce-o fiîn cãpãþânile lor ºi în sufletele lor! Ce-ar fi ca Prefectura sã dea odispoziþie scrisã cãtre toateinstituþiile, firmele etc, prin care sãse reglementeze respectareanumelui oraºului în integralitateasa ºi în neîntinarea sa. Nomen est omen, spuneau latinii.

Ileana Roman

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 11

Mucenicii sunt cinstiþi în anoua zi a Babelor, pe 9 martie. Înziua Sfinþilor 40 de Mucenici dinSevastia, femeile, dupã ce ies de labisericã, dau de pomanã pentrusufletul morþilor mucenici,preparate specifice acestei zile.Pentru cã sfinþii martirizaþi au fostmai întâi aruncaþi în lac, muceniciidin aluat se preparã, în Bãrãgan, cao fierturã. Din aluat se fac opturimici care se fierb ca pastelefãinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierþi sau copþi,se dau de pomanã de sufletulmorþilor. În Moldova sau Banat,colacii se coc în tavã, în formã deopt sau de om, glazuraþi cu mieresau cu sirop de zahãr iar în toatãzona de sud se mãnâncã numai înzeamã. „Astãzi, dintre toatepracticile strãvechi, mai persistãobiceiul ca femeile sã coacã 40 defigurine din aluat, numite„sfinþisori“ sau „mucenici“,reminiscenþe ale idolilor neolitici aifertilitãþii. „Sfinþisorii“ sunt fãcuþidin aluat dospit ºi au formaantropomorfã a cifrei opt, cifraechilibrului cosmic. Ei pot fi copþiîn cuptor, ca în Moldova, ori fierþiîn sirop îndulcit, simbolizând laculîn care au fost aruncaþi SfinþiiMucenici”, spun specialiºtii dela Centrul Judeþean de TradiþieIalomiþa. Vinul bãut se transformã în sângeÎn aceastã zi, în tradiþia popularã,bãrbaþii beau 44 de pahare cu vin.Ritualul strãvechi de primãvarã estenãscut din credinþa cã vinul bãutse transformã în sânge ºi dãbãrbaþilor putere de muncã pentruîntregul an ºi sã nu se lipeascãbolile de ei. Picãturile rãmase dinvinul bãut de 9 martie erau risipitede oamenii de la sate peste pomiºi vii, ca sã aibã recolte bogate. De unde provine însã diferenþadintre cei 40 de Mucenici ºi cele44 de pahare cu vin? Dupã tradiþiacreºtinã, Sfinþii martiri au fost 40,dupã cea geto-dacicã, au fost 44,atâtea fiind ºi zilele dintre 9 martieºi 23 aprilie, când este sãrbãtoritSfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Ziua Sfinþilor 40 de Mucenici din SevastiaAcestei sãrbãtorii se mai spune ºi“Ziua celor fãrãnume”, a tuturorcelor care nu-ºiau prenumeledintre sfinþi sauZiua bãrbaþilor. “În aceastã zi ser e m e m o r e a z ãuciderea celor 40de mucenici caretrãiau pe vremeaî m p ã r a t u l u iLicinius ºi care aufost martirizaþi pentru cã au refuzatsã renunþe la creºtinism”, spunepãrintele Eugen Ramon Ilie,proiereul Cãlãraºiului.Simbolismul creºtin, reprezentat deforma arhaicã În mai multe localitãþidin Cãlãraºi, printre care NicolaeBãlcescu, Alexandru Odobescu,Gãlãþui, Dichiseni ºi Unirea, se fac,pentru memoria Sfinþilor, colãceidin fãinã de grâu. Forma arhaicãaduce în atenþie simbolismulcreºtin. La Cãlãraºi, mucenicii sefrãmântã din aluat nedospit, semodeleazã ºi se fierb în apã. Cândsunt gata, zeama lor se îndulceºtecu zahãr sau cu miere ºi seadaugã nucã pisatã, coajã delâmâie ºi scorþiºoarã. „Indiferent de modalitatea depreparare, important este ca sã sefacã cel puþin 40 de Sfinþi,asemenea celor 40 de martiri dinSevastia. Se dau de pomanãcopiilor ºi sãrmanilor, în credinþacã astfel va „rodi grâul“ ºioamenilor „le va merge bine în acelan“, spune pãrintele Eugen RamonIlie. Ofrandã în bucate Mucenicii pecare îi gãtesc gospodinele sunt oofrandã adusã sacrificiului întrucredinþã a 40 de ostaºi creºtini. Semai numesc mãcinici, sfinþiºori saubradoºi în unele colþuri ale þãrii. În unele zone se preparã subforma unor colãcei copþi în cuptor,în formã de opt sau de om, glazuraþicu miere sau cu sirop de zahãr. Legenda ogorului cu mazãre Conform unei vechi legende, deziua Sfinþilor 40 de Mucenici nu este

bine sã munceºti. Legenda spunecã, în vremuri de demult, de ziuaSfinþilor, un þãran semãna mazãre peogor. Mucenicii l-au vãzut ºi i-aucerut lui Dumnezeu sã-lpedepseascã. Domnul a fost însãîngãduitor ºi le-a cerut sã îl ierte, bachiar sã îi sporeascã fiecare dintreei recolta. Omul s-a bucurat multcând s-a trezit cã are de 40 de orimai multã mazãre. În anul urmãtor,lacom, ºi-a semãnat câmpul tot înaceastã zi. Însã, de data aceasta,sfinþii l-au pedepsit ºi i-au dat 40de sãptãmâni de boalã.Obiceiuri strãmoºeºti la români

Sãrbãtoarea celor 40 de Sfinþi adat naºtere mai multor obiceiurifrumoase creºtine, dar ºiprecreºtine, cãci ziua celorpatruzeci de mucenici este aproapede data echinocþiului de primãvarã(atunci când ziua este egalã cunoaptea). Pentru ca sã fieîmbelºugat anul agricol care aînceput, þãranii au obiceiul sãscoatã afarã plugul, peste carearuncã un ou, semn al rodirii. Înmulte sate ale þãrii se adunã înmijlocul curþii gunoiul din ogradãºi din casã, i se dã foc, iar tineriisar peste el, ca sã fie feriþi de releºi de boli tot anul. Cenuºa este peurmã presãratã în jurul copacilorºi în grãdinã.

Cei 40 de soldaþi creºtinidin lacul Sevastia

Conform scrierilor teologice, cei40 de mucenici erau soldaþicreºtini, aflaþi în slujba împãratuluiroman pãgân Licinius. Trei dintre

ei, Chirion, Candid ºi Domnoserau foarte pricepuþi în studiulScripturilor. Aflând despre credinþalor, Agricolae, guvernatorulArmeniei, i-a silit sã se închineidolilor. Refuzând, au fostîntemniþaþi timp de opt zile, bãtuþicu pietre ºi ademeniþi cu daruri.Prin semne divine au fost însãîntãriþi în dreapta credinþã. În celedin urmã, guvernatorul i-acondamnat la moarte prin îngheþareîn lacul Sevastiei. Unul din cei 40a cedat ºi a ieºit din lac, dar a muritpe loc. I-a luat însã locul un altsoldat. În acea noapte s-aupetrecut mari minuni: apa laculuis-a încãlzit, gheaþa s-a topit ºi 40de cununi strãlucitoare au pogorâtasupra mucenicilor. Lãsaþi sã-ºidea sufletele în zori, au fost scoºivii din lac, li s-au zdrobit fluierelepicioarelor ºi au fost lãsaþi sã-ºidea sufletele. Pentru a nu mairãmâne nimic din trupurilemucenicilor, ele au fost arse, iaroasele au fost aruncate într-un râudin apropiere. Dupã trei zile,episcopul Petru din acea cetate amers noaptea pe malul râuluiîmpreunã cu alþi creºtini ºi auadunat de acolo toate oaselesfinþilor, cãci erau luminoase, astfelîncât puteau fi vãzute ºi în întuneric.Ele s-au pãstrat pânã astãzi,pãrticele din moaºtele celorpatruzeci de mucenici gãsindu-seîn multe locuri ale lumii ºi chiar ºiîn þara noastrã, în câteva biserici,unde credincioºii ortodocºi li seînchinã cu evlavie. M. Miron

opiniiOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 12

VOLOIAC – OAMENI ºi LOCURIAm observat într-un material

anterior cã numele satului Þiþirigi dincomnuma Voloiac a provenit de lalocuitorii cu numele Þiþirigã, care auvenit ºi s-au stabilit definitiv în acestloc, cu aproape 300 de ani în urmã.Voi încerca acum sã prezint, înamãnunt povestea veche a satuluiRuptura, unul dintre cele opt sate alecomunei Voloiac de astãzi, al cãruinume are o snorietate anume. Cu siguranþã cã de la satul Rupturaau provenit numele locuitorilor, careîn mare parte au purtat numele defamilie Ruptureanu, astãzi dispãrândaproape în totalitate. Prima atestaredocumentarã a satului Rupturadateazã din 15 iunie 1543, când într-un document dat la Tîrgoviºte decãtre voievodul Radu Paisie luiDetco mare armaº, se întãreastãpânirea asupra unor sate dinOltenia printre care ºi Ruptura. Se vor împlini peste câteva luni,în 15 iunie 2016, 473 de ani de cânddateazã acest sat, aflat al treilea înordine cronologicã ca vechime,dupa Cotoroaia ºi Valea Bunã, careau depãºit cu 2 ani vechimea de 500ani. Satul Ruptura mai apare ulteriorºi în alte documente dar, de multeori, sub nume diferite. Astfel apareîn documentul din 8 octombrie1593, când într-un act de“cumpãrãturã” apare ºi martorulDobroi din Trupatura, cu siguranþãRuptura, deoarece amintirea unorlocalitãþi învecinate ca Degeraþi,Tîmna, Pruniºor, Cãzãneºti ºiSeverineºti, întãresc ideea. La 29 august 1599, tot de laTîrgoviºte, domnitorul MihaiViteazul poruncea sã-i fie luiDumitru ºi jupâniþei Catalina“ocina” în Ruptura . De asemenea,este foarte probabil ca ºi Rupturi, dindocumentul dat la 19 mai 1639 decãtre domnitorul Matei Basarab, sãfie tot Ruptura de la Mehedinþi. În acest document, voievodulMatei Basarab a poruncit ca Necula,pârcãlabul sãu de curte, sã ia niºte“rumâni” de-ai sãi din Rupturi ºi sã-i ducã în satul Corcova, aflat foarteaproape, distanþa fiind de doar 2dealuri ºi astãzi. De aceea suntconvins cã tot satul Ruptura era. Alte

Satul Ruptura (1)menþiuni ulterioare ale satului saumoºiei Ruptura au fost din 15februarie 1817, 5 august 1821, 3mai ºi 19 noiembrie 1824, dar ºi înfoaia arãtãtoare din 31 august 1836,când satul ºi moºia Ruptura eraurecunoscute ca proprietatemoºneneascã. Se cunoaºte cã satulRuptura a fost organizat în timpuldomnitorului Alexandru Ghica, cânds-a trasat un drum în linie dreaptãde la Voloiac pânã la Ogorul luiCaloi, toponim pãstrat pânã astãziºi aflat în prelungirea vesticã asatului Ruptura. Locuitorii care segãseau risipiþi pe Valea Cerveniþei,au fost obligaþi sã vinã în satulînfiinþat ºi sã-ºi construiascãlocuinþe cu lemne din pãdurilemoºiei. Tot atunci s-a construit ºiun “sfat sãtesc” cu pãtul ºi magazine,aducându-se de la sãtenii maiînstãriþi porumb ºi grâu, produsenecesare populaþiei din sat încaz de foamete. În anul 1882 s-a desfiinþatprimãria din satul Cotoroaia, fiindmutate la Ruptura, de cãtre primarulNicolae Ruptureanu. ComunaRuptura, ca unitate administrativ-teritorialã a fost înfiinþatã în anul1864 prin legea ruralã adomnitorului Alexandru Ioan Cuza.A durat cu unele mici sincope, pânãîn 1968, când ultima reformãadministrativ-teritorialã a regimuluicommunist, a trecut-o cu toatesatele de comuna Voloiac, aºafiind ºi în prezent. În anul 1900, Marele DicþionarGeografic al României înregistracomuna Ruptura alãturi de sateleCotoroaia, Voloiecel Sperleºti ºiÞiþirigi. Cea mai veche instituþie asatului Ruptura a fost ºi estebiserica, care apare în documentesub hramul Sf. Dumitru, fiindconstruitã în anul 1790 de capitanulTudor Matei. În anul 1882, bisericaºi clopotniþa de alãturi, erau tot dinlemn, acoperite cu tablã ºi situateîn partea de est a satului, primindîn acel an, prin donaþie, de la BarbuRuptureanu un teren de 1156 mp,vecin în toate pãrþile cu proprietatealui V.N. Ruptureanu. Despre ºcoaladin Ruptura se ºtie cã a luat fiinþã

în anul 1838 iar primul învãþãtor afost Gheorghe Giurumescu. În anul1860, ºcoala a fost vizitatã deinstitutorul superior Ion Ghe.Ruptureanu, originar din Ruptura,care a oferit fiecãrui ºcolar, în modgratuit, câte o carte. Aceastã ºcoalãa rezistat pânã în vara anului 2002,când s-a pus în aplicare nesãbuitulplan de reducere a unor ºcoli dinmediul rural. Au rãmas doarclãdirile, care în cei aproape 14 ani,au ajuns epave, înãlþându-ºi sprecer strigãtul de ajutor cãtre “Cel deSus”, deoarece cei de pe pãmânt

le-au semnat actul de deces. Mareleregret este al unui profesor care ºi-a început cariera didacticã laaceastã ºcoalã la 1 septembrie1968, alãturi de alte 5-6 cadretinere, astãzi toate pensionare.Dacã pânã în 2002, ªcoala Rupturaera plinã de elevi, astãzi satul aratãca o epavã, ce cu greu îºi mai reþinepasagerii sã nu debarce în alteporturi. Acum mai existã în sat doar7-8 elevi de vârstã preºcolarã ºiºcolarã, ce provin de la 4 familii,care vin la ºcoala de centru Voloiaccu microbuzul ºcolar. A dispãrut total larma ºi voioºiacopiilor, iar satul îºi reduce încet,încet bãtãile inimii. Dacã larecensãmântul din 1941 laRuptura erau 76 de clãdiri ºi 67de gospodãrii, astãzi lucrurile seprezintã degradant. Mai sunt 41clãdiri, dintre care 19 locuinþe cu CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

Tuturor cu drag!Prof. Constantin Draghici

21 de familii. Utilizând documentecatografii referitoare la populaþiasatelor actualei commune Voloiac,voi aminti cã în decembrie 1819,la Ruptura erau 16 familii pemoºia lui ªerban Ruptureanudintre care: 3 de finite, 3 demijloc ºi 10 de coadã (pãlmaºi– fãrã vite de muncã ºi caremunceau cu mâinile). În perioada anilor 1860-1865,numãrul familiilor din Ruptura aajuns la 80, iar în anul 1930 existauîn comunã 3236 locuitori, satulRuptura având peste 270 locuitori.

Voi spune cã la fiecare recensãmântpopulaþia comunei Voloiac a fost încreºtere astfel: 1970 = 2660 locuitori,1977 = 2650 locuitori ajungând înanul 2000 la 2240 locuitori, pentruca sã înceapã o scãdere pânã laaproape 1800 de locuitori larecensãmântul din 2011. Explicaþiaar fi una al exodului masiv al tinerilorspre occident ºi nu numai, precumºi îmbãtrânirea satelor noastre. Ca oexemplificare a numãrului delocuitori ai fostei communeRuptura, voi spune cã pentru anul1912, o statisticã pãstratã în arhivaPrimãriei Ruptura aratã cã aceastãcomunã, care îngloba sateleCotoroaia de sus ºi de jos, Sperleºtiºi Voloiecel numãra 288 da familiicu 1333 suflete.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Berbecii vor socializa intens zilele acestea. Vorvrea sã vadã lume, sã se distreze, sã reia legãturirãmase în stand-by, sã iasã la film, la teatru, lameciuri. Au toate ºansele sã petreacã osãptãmânã intensã ºi sã-ºi încarce bateriile. Cubanii vor fi undeva în partea de jos a graficului,dar tot vor reuºi sã-ºi permitã mici plãceri. Îndragoste se preconizeazã mici conflicte legatede bani (care bani? Exact!), iar ei vor fi cei caretrebuie sã cedeze de data asta, de dragularmoniei în cuplu.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

În aceastã perioadã energia sexualã a Taurilorle va îndepãrta mintea de la orice lucru serios(ca ºi cum sexul n-ar fi un lucru serios, dinmoment ce numai oamenii mari îl fac), spiritual,sau profesional. Asta înseamnã cã vor avea niºtemomente de mare disponibilitate ºi creativitateeroticã. Adicã veºti foarte bune pentru parteneriilor. Cei singuri vor da o raitã prin cluburi ºicafenele ºi vor avea mare succes la agãþat.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Gemenii intrã într-o perioadã de marerandament intelectual ºi profesional. Dacã ºtiucã trebuie sã se pregãteascã pentru un examenimportant, sau îºi doreau de mult sã citeascãsau sã înveþe ceva, cum ar fi o limbã strãinã, ebine sã înceapã acum, pentru cã vor începe înforþã. În dragoste vor avea foarte multe surprizeplãcute, mai ales în legãturile cu semne de aer.Vor primi complimente, atenþii, declaraþii, adicãexact ceea ce le place cel mai mult. Situaþiafinanciarã nu va fi strãlucitã, dar cicã se poatetrãi doar cu dragoste ºi apã.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Racii se scaldã în ape tulburi în ceea ce priveºteiubirea. Cei care au spus vreo minciunã, chiarnevinovatã ºi pentru o cauzã nobilã, riscã sã fieprinºi. Cei care n-au spus vor fi tentaþi s-o facãla prima ocazie. Lucrurile stau pe muchie de cuþitla acest capitol. În domeniul profesional însã etotul foarte bine: vor munci mult ºi vor fi rãsplãtiþipe mãsurã. La sfârºitul sãptãmânii vor reuºi sãrezolve o problemã financiarã foarte stresantã.E foarte posibil sã primeascã veºti de la niºteprieteni despre care credeau cã i-au uitat.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Leii vor avea de fãcut multe ºi chef puþin. Vafi sãptãmâna lui propice, de mâine mã apuc sãlucrez? Se vor apuca de lucru pe ultima sutã demetri ºi vor intra în panicã. Nu e cazul, pentrucã au multã putere de muncã ºi vor reuºi sã seadune. Începând de mâine, desigur. Dragosteamerge de la bine la foarte bine, va dispãreastresul ºi vor începe emoþiile dulci. Dulci vor fiºi momentele de câºtig financiar care îi aºteaptãîncepând de la jumãtatea perioadei, sub formãde cadouri.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Pentru Fecioare, sãptãmâna va fi una afamiliei, sau a cuplului privit din perspectivaintimitãþii ºi a confortului sufletesc. Pasiunea,mai târziu, e nevoie ºi de momente de liniºte.Deºi mai e ceva pânã la sãrbãtori, atmosfera decãldurã ºi bucurie se va instala pentru mai multãvreme în sufletele ºi casele Fecioarelor. Relaþiileinterumane vor fi foarte bune în aceste zile. Micineliniºti financiare le vor mai da bãtãi de cap,dar ºi acestea se vor rezolva în timp foarte scurt.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Balanþele vor prefera sã întoarcã spateleproblemelor ºi sã viseze la dragoste. Din pãcate,problemele nu vor întoarce ºi ele spatele. Chiarnu e momentul pentru reverii romantice, emomentul pentru responsabilitate ºi seriozitate.Balanþelor nu le lipsesc aceste calitãþi,dimpotrivã, aºa cã nu le va fi greu sã se adune.Se adunã nori foarte grei la orizont cu privire latot ce þine de ºcoalã sau serviciu. Pot sã seconcentreze liniºtite la aceste domenii, pentrucã dragostea va fi tot acolo la sfârºit, e foartebine aspectatã în aceastã perioadã.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãnãtatea le va da bãtãi de cap Scorpionilorºi le va scãdea cheful de comunicare, mai alesîn cuplu. E ceva firesc, dar ar fi indicat sã leexplice partenerilor motivul scãderii lor detonus, altfel riscã sã fie înþeleºi greºit.Problemele de sãnãtate s-ar putea sã aibãrãdãcini mai vechi ºi consecinþe mai serioase,aºa cã nu mai e loc de amânare. La sfârºitulsãptãmânii se preconizeazã drumuri în interessentimental. E grozav, pe vremea asta nimicnu merge mai bine decât un week-end lacabanã! Banii vin la timp, dar nu aºa demulþi cât era de aºteptat.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Pentru Sãgetãtori, sãptãmâna va fi marcatã deo rupturã în plan sentimental. În principiu, nu evorba de rupturi definitive ºi profund dureroaseale unor relaþii, ci de o despãrþire fizicã provocatãde factori externi deplasarea la un examen, odelegaþie, un eveniment important în familie,adicã de niºte drumuri pe care nu le pot evitasau amâna. Aceastã pauzã are ºanse mari sã sedovedeascã foarte beneficã pentru relaþie. Înplan financiar, s-ar putea sã fie nevoiþi sã soliciteun împrumut destul de important pentrurezolvarea unei probleme urgente.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Capricornii vor avea mare noroc la bani înaceste zile. ªi, când spun noroc, mã refer la norocchior, nu la o eficienþã mai ridicatã a strategiilorlor financiare. Bani picaþi din cer, gãsiþi pe stradã,cadouri neaºteptate, bani primiþi în plus la restulde la magazin. Astfel de lucruri se mai întâmplãdin când în când ºi nu pot fi decât plãcute. Îndragoste, pe Capricorni îi aºteaptã o perioadãplinã de pasiune, propuneri picante ºi momenteintense. Celor cuplaþi li se recomandã sã valorificeeventualele surprize (plãcute) financiare printr-omicã atenþie oferitã partenerului.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Aceastã sãptãmânã va fi pentru Vãrsãtori una aneînþelegerilor, a confuziilor, a erorilor decomunicare. Partenerul de cuplu poate spune cevaabsolut nevinovat, iar mesajul sãu poate fiinterpretat ca o declaraþie de rãzboi. Ora uneiîntâlniri importante în interes de serviciu poate figreºit înþeleasã ºi, de-aici, probleme. Vãrsãtorii sepot gândi la un lucru ºi, când îl traduc în cuvinte,sã iasã complet anapoda. Aceste erori pot danaºtere unor inconvenienþe destul de grave, aºacã se recomandã mare atenþie, mai ales în ceea cepriveºte toate datele ºi cifrele legate de serviciu.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

În sãptãmâna care urmeazã, Peºtii iau hotãrâriimportante ºi se rãzgândesc în ultimul moment,iar acest lucru le-ar putea strica imagineaprofesionalã ºi le-ar putea crea furtuni în cuplu.Mai bine sã se gândeascã de zece ori ºi sãacþioneze o datã, chiar dacã dureazã mai mult,decât sã dea impresia unor neserioºi. O vestebunã legatã de viaþa de familie va colora plãcutaceastã perioadã. Cu banii, mai mult vor dadecât vor primi, dar vor da cu rost, pentrurezolvarea unor lucruri importante pentru ei.

OBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 13Horoscop

(10 - 16 martie 2016)

Horoscop

diverseOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 14

În perioada analizatã leul ºi-a pãstrat câºtigurile faþã de finalulanului trecut. La sfârºitul intervalului,aprecierea era de circa ’ase bani faþãde euro, 6,9 bani comparativ cudolarul, respectiv de peste nouãbani faþã de francul elveþian.

Perechile euro/leu ºi franc elveþian/leu au avut, în general, o evoluþiecalmã, iar volatilitatea cursului a fostcuprinsã între unu ºi trei bani. Multmai agitat a fost raportul dolar/leu, cao consecinþã a fluctuaþiilor monedeiamericane faþã de cea europeanã.

Euro a început perioada la 4,4586lei, minimul de 4,4576 lei fiind atinsîn 3 martie, când cotaþiile au scãzutpânã la 4,4540 lei. Aprecierea leuluia fost consecinþa reducerii aversiuniifaþã de risc, investitorii fiind interesaþide achiziþia activelor care oferãrandamente mai ridicate.

La finalul intervalului, media a foststabilitã la 4,4634 lei, într-o ºedinþãîn care tranzacþiile s-au realizat între4,4610 ºi 4,4660 lei, cotaþiile de laînchidere fiind de 4,46 – 4,4640 lei.

Calmul de la finalul perioadei s-adatorat anunului INS referitor laavansul de 3,7% luat de PIB anultrecut faþã de 2014, care a urcat la710,266 miliarde lei, cea mai marecreºtere de dupã criza economicãcare a debutat la finalul lui 2007.

Evoluþia perechii euro/leu dinurmãtoarele sãptãmâni poate fi una cevamai agitatã, în funcþie de deciziile carevor fi luate la ºedinþa de politicã monetarãa BCE, care se va desfãºura joi, ºi care vafi urmatã în 15 ºi 16 martie de întâlnireaComitetului de politicã monetarã alRezervei Federale americane.

Cursul dolarului american acrescut la începutul intervalului la4,1065 lei, maxim al ultimei luni,pentru a scãdea la finalul intervaluluianalizat la 4,0536 lei, într-o ºedinþãîn care cotaþiile au fluctuat între 4,041ºi 4,06 lei, influenþate de evoluþiaperechii euro/dolar.

Media monedei elveþiene, care afluctuat pe pieþele internaþionale între1,083 ºi 1,097 franci/euro, a crescutla începutul perioadei la 4,1125 lei,maxim al ultimelor ºase sãptãmâni,

Radu Georgescu

Faþã de începutul anuluieuro a scãzut cu 6 bani

pentru a o încheia la 4,0831 lei.Pe pieþele internaþionale, perechea

euro/dolar a scãzut la începutul perioadeila 1,0826 dolari, minim al ultimei luni,dar a încheiat-o la 1,1043 dolari.

În ciuda faptului cã revenireaeconomiei americane este una solidã,cum o aratã ºi menþinerea ºomajului4,9%, minim al ultimilor opt ani,investitorii nu cred cã Fed va majoradobânda dupã ce salariul orar aînregistrat o scãdere luna trecutã.

Euro ar putea scãdea dupã ºedinþade politicã monetarã a BCE de la carese aºteaptã o nouã reducere adobânzii facilitãþii de depozit, la carebãncile comerciale îºi plaseazã banii,cu 10 puncte de bazã, la -0,4%.

Scãderea monedei americane aprovocat o creºtere a preþului uncieide aur, care a atins la finalulperioadei maximul ultimelor 13luni, de 1.277,50 dolari. Analiza cuprinde perioada 2 – 8martie.

În perioada 04-06.03.2016la Iaºi s-a desfãºurat Campionatul

CSM Drobetas-a întors acasã cu tolba

plinã de medalii

ASOCIAÞIA “CENTRUL DE MEDIERE MEHEDINÞI”Sediul: Drobeta Turnu Severin, B-dul Carol I nr. 87, jud.Mehedinþi

Nr. de înregistrare al Asociaþiei în Registrul Asociaþiilor ºiFundaþiilor: 26/29.05.2013

Cod de înregistrare fiscalã:31764822

CONVOCATORNR.1/08.03.2016

În baza statutului ºi contractului de societate ºi a prevederilorlegii nr. 31/1990, republicatã CONSILIUL DIRECTOR al Asociaþiei“CENTRUL DE MEDIERE MEHEDINÞI”, având numãr de înregistrare alAsociaþiei în Registrul Asociaþiilor ºi fundaþiilor 26/29.05.2013 ºi Codunic de înregistrare 31764822, convoacã Adunarea Generalã, pentru datade 21.03.2016, orele.14.00 la sediul Asociaþiei din Drobeta Turnu Severin,B-dul Carol I nr. 87, judeþul Mehedinþi, cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli, a bilanþuluicontabil ºi descãrcarea de gestiune pentru anul 2015;

2. Diverse.Dacã la data de 21.03.2016, orele 14.00 lucrãrile Adunãrii

Generale nu se vor putea desfãºura din lipsa neîndeplinirii condiþiilor decvorum prevãzute în actul constitutiv, se va face a doua convocare pentrudata de 22.03.2016, orele 14.00, care va avea loc la aceeaºi adresã, cuaceeaºi ordine de zi.

Relaþii suplimentare se pot obþine la sediul Asociaþiei “Centrulde Mediere Mehedinþi”.

CONSILIUL DIRECTORPREªEDINTE

Martinescu Nicoleta Claudia

Naþional de seniori, competiþieimportantã în calendarul oficial alFederaþiei Romîne de Judo, la careau luat parte 188 de sportivi. CSM Drobeta s-a întors acasã cutolba plinã de medalii contînd înlupta cu cluburile puternice deseniori din România. Aºadar, au urcat pe podiumurmãtorii sportivi:Loc II- POROINEANU DANIELA -57 kg- STAN ALEXANDRA +78 kgLoc III- IANICU IONUÞ -60 kgLoc V- TATAR KRISZTINA -48 kg Sportivii CSM Drobeta au avut ocomportare frumoasã þinând contde faptul cã din cei patrureprezentanþi ai CSM doi suntîncã juniori (Ianicu Ionuþ ºiTatar Krisztina). Urmeazã Finala CampionatuluiNaþional de U16, individual ºi peechipe Euroregiuni de la DrobetaTurnu Severin în weekend-ul cevine, de unde aºteptãm frumoaserezultate ale sportivilor noºtri.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

sportOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016 pag. 15

Reprezentantele Ligii a V-an-au mai furnizat surpriza ºi însferturile de finalã ale CupeiRomâniei - faza judeþeanãMehedinþi. Dupã ce trecuserã în turulsecund de echipele de eºalonsuperior Dunãrea Gruia, respectivCoºuºtea Cãzãneºti, Unirea GârlaMare ºi Inter Crãguieºti au fosteliminate, duminicã, din competiþie.

La Gârla Mare, Recolta Dãnceus-a impus cu scorul de 5-2, pringolurile lui Alex Iºfan (’17, ’18),Robert Þogoe (’27), Florin

Piciorgros (’29) ºi CosminBãrbulescu (’71), respectiv DanielAmza (’52) ºi Costinel Amza (’70).

La Crãguieºti, reuºitele lui Ionuþ

S-a stabilit “careul de aºi”

Dupã ce s-a impus cu 2-0 laTârgu Mureº, în primul meci dinplay-off, CS Pandurii Târgu Jiu joacãsâmbãtã, de la ora 20:30, pe StadionulMunicipal din Drobeta Turnu Severin,

M. O.

Clasamentul Ligii a IV-a Mehedinþi

1. Cerneþi 14 11 2 1 45-14 352. Strehaia 14 9 3 2 43-17 303. Dãnceu 14 8 1 5 44-30 254. Corcova 14 7 3 4 34-23 245. Cujmir 14 5 0 9 22-33 156. Gruia 14 4 1 9 21-31 147. ªimian 14 3 1 10 16-44 108. Cãzãneºti 14 2 3 9 20-53 9

Cecã (’22) ºi Iulian ªteflea (’63)au adus victoria Cujmirului. Încelelalte douã partide alesferturilor de finalã s-au întâlnitechipe de Liga a IV-a, iardiferenþa de scor a fost tot de 3,respectiv 2 goluri.

Astfel, Pandurii Cerneþi atrecut cu 4-1 de AS Corcova, pringolurile lui Mãdãlin Mãtãsãreanu(’11, ’87) ºi Andrei Enea (’30, ’63),respectiv Cristinel Baciu (’81), iarViitorul ªimian a eliminatocupanta locului secund din

campionat,CS Strehaia,scor 3-1.G a b r i e lCiolacu (’24),Alin Arfutu(’33) ºi DenisC i o c î r l a n(’81) auînscris pentru

gazde, în timp ce golul de onoare alechipei antrenatã de Dan ªurlãu i-aaparþinut lui Claudiu Topalã (’86).Cele douã echipe se vor reîntâlni

duminicã dupã-amiaza, pe acelaºiteren, în prima etapã a turului II, dinLiga a IV-a.

În derby-ul rundei, RecoltaDãnceu va juca, sâmbãtã dimineaþa,cu AS Corcova. Aflate la polul opusal clasamentului, “lanterna roºie” acampionatului, Coºuºtea Cãzãneºti,va întâlni liderul Pandurii Cerneþi.Duminicã dimineaþa, Viitorul Cujmirva primi vizita echipei Dunãrea Gruia.

Semifinalele Cupei României sevor disputa în luna mai, la o datã careva fi stabilitã ulterior. AJF Mehedinþiva efectua între timp tragerea la sorþi,

care va decide adversarele în celedouã meciuri. Anul trecut, finala a fostadjudecatã de Pandurii Cerneþi, carea trecut cu 4-2 de Recolta Dãnceu,pe Stadionul Termo.

Pandurii, cu gândul la primul loc

cu FC Viitorul Constanþa. Înprecedentul meci disputat la malulDunãrii, contând pentru sezonulregulat, gorjenii s-au impus, întoamnã, cu scorul de 1-0, sub

privirile adoar 700 demehedinþeniprezenþi întribune.

P e n t r ujocul desâmbãtã, cât

ºi pentru restul partidelor din play-off, spectatorii vor trebui sãplãteascã bilete la preþ dublu, faþã deanul trecut. Astfel, organizatorii dela Târgu Jiu au decis ca un tichet sãfie achiziþionat cu 10 lei la peluze,20 de lei la tribuna a II-a, 30 de lei latribuna I ºi 40 la lei la tribuna 0.

În cazul unui nou succes cuViitorul, coroborat cu un eºec al AstreiGiurgiu în partida cu Steaua, echipaantrenatã de Edward Iordãnescu vadeveni noul lider al Ligii I. “Putemspune cã cele 10 meciuri din play-offsunt ca niºte finale. Pe prima amcâºtigat-o. Mai avem 9 partide dedisputat ºi sper sã obþinem cât maimulte victorii, care sã ducã, la varã,în premierã, titlul la Târgu Jiu”, auspus oficialii gorjeni.

Dupã meciul cu ViitorulConstanþa, de pe Municipalulseverinean, CS Pandurii va juca îndeplasare, cu Dinamo Bucureºti, iarpe 30 martie, la malul Dunãrii, vaîntâlni Steaua Bucureºti. M. O.

Clasamentul Ligii I: play-off

1. Astra 1 1 0 0 2-0 282. Pandurii 1 1 0 0 2-0 273. Dinamo 1 0 1 0 1-1 254. Steaua 1 0 1 0 1-1 235. Viitorul 1 0 0 1 0-2 236.ASA Tg.Mureº 1 0 0 2 0-2 19

Tineri surprinºi dejandarmi cu droguri

asupra lor Jandarmii care se aflau înmisiunea de patrulare pe razamunicipiului Drobeta Turnu Severinau identificat în data de 29februarie, în jurul orelor 18.00, pestrada Orly, doi tineri care aveauasupra lor pliculeþe cu substanþede culoare verzuie cu mirosîntepãtor ºi filtre OCB pentruconfecþionarea joint-urilor. Având în vedere cele constatate, afost anunþatã echipa operativã dincadrul Biroului de Combatere a CrimeiOrganizate Mehedinþi, iar în urmaverificãrilor efectuate, s-a constatat cãamestecul de substanþe gãsite asupratinerilor prezentau caracteristiciledrogurilor de risc. Cei doi severinenide 23 ºi respectiv 24 ani, au declaratjandarmilor cã intenþionau sãconsume substanþele pe care le-auachiziþionat cu o zi înainte. Jandarmii au întocmit actele desesizare pentru infracþiunile decumpãrare sau deþinere de droguride risc pentru consum propriu.Persoanele în cauzã cât ºi substanþelegãsite asupra lor au fost predatespecialiºtilor BCCO Mehedinþi învederea continuãrii cercetãrilor.

INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul InformareRelaþii Publice ºi cu Publicul

publicitateOBIECTIV mehedinþean 10 - 16.03. 2016pag. 16

pamflet

Mã nepoate, þi-o zisei pe aiacu Sucã în armatã, când cherdu puºcaºi ierea sã-l mãnânce Curtea Marþialã.Pã nerodu, când îi pusã la sãpat gropi,pusã Sucã puºca lângã el ºi cumsãpa, o acoperi cu pãmânt, de nu maigãseau arma sã tragi cu tunu. Dupefro sãptãmânã o descoperirã, cãnerodu nu sã lãsã pãnã nu dezgropãtoate cablurile de le bagasãrã ãilalþiîn pãmânt. Acuma, io zâc sã-l ia neaGherghe sã dea la o parte ºi cablurilede care stã în loc lucrarea aia pentrucentralã, de fu nevoit nea primarelesã sã dea iar pe televizor, cã sã întâlnicu neºte oameni ºi sã gândirã fro treiore cum sã mute tensiunea din caleainvestiþiei. Pã mai lipsea Dorel di laºedinþa cu pricina ºi rezolvauproblema în doi timpi ºi trei miºcãri.

Pã da, cã vã spusã al lu Zbanghiucã dacã vine primãvara rãsare ºi neaGherghe, cã simte cum vin alegerileºi poate-l mai aleg neºte alegãtorialeºi pe ochi frumoºi ºi duºi de nas.Da dacã-l întrebi pe nea primarele,cicã sã mai gândeºte, cã sã vezi ºi sãnu crezi, cã poate o sã sã roageseverinenii de ‘mnealui sã mai vreaodatã ºi de-astea. Acuma, nici Tanþalu Pecingine nu-i dusã la bisericã, dazisã cã mai bine ºi-ar vedea ‘mnealuide o retragere onorabilã, decât de uneºec de proporþii, cã poate aºa o sã-l mai aminteascã niscaiva nostalgici,cã pe nea Dinu nici în ºoaptã nu-lmai aminteºte cineva. Mai nou neaGherghe promite gaze la tot cartieru,unde pãnã acu fro douã sãptãmânisã jura cã nu poate sã spargã strãzile,cã s-au asfaltat pe fonduri europene.

nea Mãrin

Sucã, nea Gherghe ºi cablurile, postacii lu nea Cârjan,nea Mâþu number one ºi tanti Chircu ºi cãþeii de falezã

Ce þi-e ºi cupolitica asta…

Mã fraþilor, dasã-l vezi ºi pe neaCârjan, ãla micude sã chinuie sãajungã la geamu dila Primãrie, sãvadã cum e pefotoliu de primar,cã ãla de vice nu-imai ajunge, cicã îlincomodeazã ladeclaraþia de avere.Sã-l vezi ce sã dãcurat ca lacrima, ca Marghioala luFleaºcã înainte de mãritat ºi promovatprintr-o campanie dubioasã, ce arputea pica la cel mai simplu examende Limba românã. Da deh, dacã atâtapoate ãsta micu, o sã fie o campaniedistractivã, ce mai încoace ºi-ncolo.Cã în afara de bãºcãlia de rigoare,asezonatã cu sãriturile la geamulprimãriei, nea Cârjan nu sare de7-8 procente, nici dacã-l voteazãcolegii de grãdiniþã.

Da dacã tot vorbim de Limbaromânã, poate nea Gherghe ar trebuisã-i punã pe subalterni sã sãhotãrascã, cum sã scrie corect StradaAntonini, cu un i sau cu doi de i, cãpe o laturã e una ºi pe ailaltã e altceva.ªi unde mai pui cã severinenii meicam ºtiu istoria strãzii cu pricina ºis-ar putea sã le dea cu rest la unii.

Mã nepoate, da aia cu nea Mâþufu poanta sãptãmânii. Pã fu nea Mâþula concurs, cã dacã tot sã vrea mareºef peste Casa de Asigurãri, zisã cãsã fie definitiv. ªi aproape fu definitiv

respins, cã luã o notã de 1 de toatãfrumuseþea, nici în ºcoalã nu maifusasã capabil de isprãvi de astea.Probabel zisã cã la bãtrâneþe ar dabine o aroganþã ºi, pãnã la urmã, câþidirectori de nota 1 a avut Casa deAsigurãri Mehedinti?! Aia ie cu neaMâþu, bãiat bun, lãsase ceva în urmã,pãcat cã profesorii sunt rãi ºineiertãtori, cã ‘mnealui pusasã burtape carte, da sã pare cã a uitat-o acolo.

Acuma ºi cu nea Mâþu, da sã vezitrãznaie la Colegiu Traian, unde laclasa a VI-a, din 23 de elevi s-au fãcutfro 38 peste noapte, cã diferenþa avenit de pe la cine trebuia sã-ºi bageodrasla mai în faþã. Numai cã acumaãºtia care fãcurã diferenþa, o cam facîn sens invers, cã numai de carte nusã þin. Acuma, tanti Prajea poate sãintereseazã ce ºi cum, poate ianeºte mãsuri, cã e bine ºi cupremiile, da e bine ºi cu ce artrebui sã facem, dacã tot avemceva de fãcut... pentru învãþãmânt.

Mã fraþilor, sã furã startu ºi la

Orºova, intrã tanti Chircu încampanie, mângâie toþi cãþeii de pefalezã, sã pupa cu toatã lumea, lapteºi miere, ce mai. La un moment datnu mai ºtiai care sunt cãþeii de pefalezã ºi care sunt ãia strânºi în jurulcandidatului. Strânsã toþi curioºii dezâci cã nu mai vãzurã orºovenii circpe la ei pin oraº ºi aveau nevoie decarnaval, sã-i mai scoatã dinamorþealã. ªi-i scoasã tanti Doiniþa,îi scoasã pe falezã, ei o luarã spreCazane, fãcurã cale întoarsã ºi sãdusãrã la culcare. Cã cicã filmu ãstaîl vãd din patru în patru ani ºi auînceput sã-i plictiseascã reluãrile.Aºa cã lungmetraju’ lu tanti Chircunu impresioneazã pe nimenea, nicimãcar pe nea Bãlu, care mai nouposteazã toate ºantierele unde ºi-afãcut poze, cã de muncit e mai greu.Da încã un mandat n-a omorât penimeni, nu?!

Cam asta fu sãptãmâna asta, mãfraþilor, pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!