CITIÞI ÎN PAGINA9

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 816

3 martie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Cine garanteazã cã vom avea parte de primari care sãfinalizeze procesul de modernizre a satului românesc sau

de golire de populaþie a satului românesc. Cine ne vagaranta cã noii bani cheltuiþi de la bugetul de stat vor

produce efectele dorite: o administraþie mai puþin coruptãºi mai puþin dependentã de grupurile de interese?

...Totul pentru victorie ºi pentru a pune mâna timp depatru ani pe un buget din care îºi va putea trage partealeului. Sã fie într-un ceas bun! Tot de o scaldã în bani

publici este vorba.

Regele Mihai s-aretras din viaþapublicã deoarecese confruntã cugrave problemede sãnãtate, fiindsupus uneii n t e r v e n þ i i

chirurgicale, potrivit news.ro. Casa regalã vafi reprezentatã în toate acþiunile publice decãtre fiica sa, Margareta. Anunþul a fost fãcutde Andrew Popper, ºeful Casei Majestãþii SaleRegele, dupã a cincea sesiune a ConsiliuluiRegal, desfãºurat în 1-2 martie, în Elveþia. “Diagnosticele puse de echipa medicalãsunt: carcinom epidermoid metastazant ºileucemie cronicã. Majestatea sa urmeazãun tratament complex ºi solicitant care îlîmpiedicã sã aparã în public ºi va petrecede aici înainte o perioadã de refacere”, a

Prima campanie pe banii fraierilor,Prima campanie pe banii fraierilor,dar de data asta, la vederedar de data asta, la vedere

adãugat Andrew Popper. El a dat citire ºimesajului transmis de cãtre Regele Mihai. “În ultimele sãptãmâni am primit vesteaunui serios diagnostic medical. Aceastãsituaþie vine în anul în care familia ºi þarasãrbãtoresc 150 de ani de la fondareadinastiei ºi a statului român modern. Suntsigur cã fiica mea, Margareta, custodelecoroanei, va gãsi înþelepciunea ºi forþa de amã reprezenta ºi de a duce la îndepliniretoate acþiunile mele publice. Am cerutConsiliului Regal sã îºi continue menireaºi sã prezinte sfatul sãu custodeluicoroanei”, a transmis Regele Mihai. Consiliul regal a fost primit demajestatea sa regele în dimineaþa zilei demiercuri. Conform normelor fundamentaleale familiei regale a României, consiliulregal rãmâne la dispoziþia custodeluicoroanei, a mai spus Andrew Popper.

Regele Mihai s-a retras din viaþa publicã

social - politicOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

O ºansã – sã nu ne batem joc de ea

În sfârºit a început sã sediscute serios ºi la noi despre turism:termen care aparent spune multe, dar

în cazul judeþului nostru, din pãcate,nu prea multe. E o dimensiune pecare autoritãþile noastre nu au luat-oparcã niciodatã în serios. Tot timpuls-a vorbit despre ce potenþial

minunat are judeþul din punct devedere turistic, dar nimeni nu a legatniciodatã toate elementele deatractivitate turisticã ºi culturalãîntr-un concept, într-un sistemcoerent ºi profitabil. Am aflat cu bucurie faptul cãreprezentanþii Consiliul judeþean auparticipat cu un stand la Târgul deTurism (desfãºurat la Romexpo), lafinele lunii trecute. Am înþeles, ºi mis-a pãrut amuzant, cã brand-ambasadori ai judeþului nostru au fostAurelian Temiºan ºi Adrian Enache.

Nu e chiar rãu. Adrian Enache e chiaro figurã foarte cunoscutã azi datoritãreclamelor la o farmacie. Standulnostru a fost vizitat chiar ºi de IlieNãstase, ceea ce iarãºi e un lucru bun.

Iar o declaraþie de genul: „judeþulMehedinþi are foarte multe de oferit.Clar, viitorul este al destinaþiilorregionale.”, declaraþie aparþinândAncãi Nedea Pavel, preºedinteleAutoritãþii Naþionale pentru Turism, nupoate decât sã ne dea speranþe. Avem zone foarte frumoase ºiofertante. Zone unde autenticul e lael acasã, fie cã vorbim de munte,câmpie sau malul danubian. E ºipãcat sã nu ne valorizãm frumuseþeapeisajelor ºi destoinicia oamenilor.Din punct de vedere al reliefului,folclorului, culturilor viticole,ceramicii, tradiþiilor ºi obiceiurilor, alfrumuseþii satelor, munþilor ºi apelorsuntem un judeþ aparte, de unneasemuit farmec. Nu avem altele,aºa cum ar trebui: drumuri, pensiuni,fonduri, aeroport, o industrieputernicã (am avut cândva), dar parcãnu am avut nici acei conducãtorivizionari ºi cu adevãrat patrioþiaºa cum meritam. Sunt absolut convins cã turismulpoate fi pentru noi, ca mehedinþeni,o mare ºansã nu doar economicã, ciºi culturalã. Oamenii vin sã vadãbustul lui Decebal sau piciorulPodului roman (lãsat într-o baltã

infectã). Din pãcate vin întâmplãtor,în trecere, cu autocarul sau vaporul,nu vin în baza unui program bine pusla punct, a unei strategii turistice. Nuexistã o hartã turisticã ºi culturalãbine pusã la punct care sã conturezepentru un grup de vizitatori un traseuatractiv. Tocmai de aceea mi se paresalutar cã unii se gândesc lachestiunea aceasta a turismuluiîntr-un mod serios, programatºi profesionist. E un semnal de bun augur pe caredomnii din Consiliul judeþean îl dau,dupã multã vreme, ºi într-un contextmai degrabã pesimist. ªi acest lucrutrebuie salutat ºi tratat cu încredere.Sã vedem ce ne vor rezerva anii cevin în ceea ce priveºte turismul. Sigur, turismul nu va þine loc deagent termic la iarnã (dacã chestiuneaTermocentralei nu se rezolvã cumva)ºi nici nu va rezolva instantproblema lipsei locurilor demuncã, a corupþiei, apoliticianismului, a banului-publicaruncat pe apa sâmbetei – adicãtoate acele tare care ne-au þinut înloc amar ºi amar de ani. Turismul erealmente o ºansã pentru judeþulnostru – sã nu ne batem joc de ea.

Miºcarea PopularãMehedinþi ºi-a prezentat miercuri,2 martie a.c., candidatul la PrimãriaEºelniþa, în persoana domnuluiMARIUS BALICA, om de afaceridin zonã. La evenimentul care aavut loc chiar la sediul MiºcãriiPopulare din Eºelniþa cei prezenþiau þinut sã-ºi spunã pãsurile, în

Miºcarea Popularã „merge”cu MARIUS BALICA... Candidat la Primãria EªELNIÞA

mare parte îndreptãþite, privindstarea localitãþii, proiectelederulate aici, dar ºi faptul cã, dupãmultã vreme de la inundaþiiledevastatoare de aici situaþia nus-a schimbat prea mult.„Alãturi de mine este doamnaGabriela Dobrotã, candidat laPrimãria Drobeta Turnu Severin,

domnul Nicolae Olteanu-secretargeneral, domnul Ion Trãistaru,preºedintele Miºcãrii PopulareOrºova ºi vicepreºedinte la niveljudeþean, dar ºi Marius Balica,preºedinte al Miºcãrii PopulareEºelniþa, secretar executiv înconducerea judeþeanã. Scopulîntâlnirii este inaugurarea sediuluiMiºcãrii Populare de aici ºilansarea candidatului la funcþia deprimar a domnului Marius Balica.Îl cunoaºteþi mai bine, eu îl ºtiu caun om serios, care ºtie ce vrea ºicare sunt sigur cã va ajungeprimarul localitãþii, pentru cã îºidoreºte acest lucru ºi ºtie ce face.Are 43 de ani, este economist, vinedin zona privatã, conduce o afacereaici, unde a creat 20 de locuri de

muncã, majoritatea ocupate deoameni de aici, pe o investiþie pefonduri europene de 600.000euro”, CONTINUARE ÎN PAGINA 5

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 3

Luni, 29 februarie a.c.,ºedinþã de Consiliu Judeþean. Printrenumeroasele puncte de pe ordinea dezi, vicepreºedintele Liviu Mazilu avenit cu un amendament în ceea cepriveºte modificarea listei de investiþiiPOR, ºi anume Reabilitarea MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, prinîmpãrþirea restului de lucrãri deexecutat pe loturi, rest în valoare de14.600 mii lei. Astfel, mai sunt de efectuaturmãtoarele lucrãri: clãdire Muzeu4.070 mii lei, acvarii 396 mii lei, datavoce 319 mii lei, traseu turistic 1.772mii lei, iluminat turistic 1.348 mii lei,consolidare ruine 2.070 mii lei, turnbelvedere 990 mii lei, pavilion anexã476 mii lei, apãrare mal 628 mii lei,castru 531 mii lei, curenþi slabi 533mii lei, alte cheltuieli 1.464 mii lei. Amendamentul a fost aprobat chiardacã consilierii judeþeni Alin

Începe „BÃTÃLIA” pentru MUZEUNicolicea ºi Dumitru ªteanþãau pãrãsit sala de ºedinþã. Vã reamintim faptul cã în 26septembrie 2013, AdrianDuicu, pe atunci preºedinte alConsiliului Judeþean, aadjudecat un contract de600.000 euro pentru“Reabilitarea ComplexuluiMuzeul Regiunii Porþilor deFier ºi valorificarea lui caprodus turistic”, prinnegociere directã, fãrã anunþ departicipare, companiei ICIMARAD S.A., deþinutã de AstraVagoane Arad S.A., deþinutã, la rândulei, de International Railway Systems,a omului de afaceri Cristi Burci. De altfel, la data de 1 iunie 2012Consiliul Judeþean a publicat un anunþde atribuire a unui contract în valoarede aproape 157 de mii de euro pentrulucrãri de restaurare la Muzeul

Severinul a fost la un pas de arãmâne fãrã cãldurã ºi apã caldã

zilele acestea din cauza uneineînþelegeri dintre RAAN ºi

Transelectrica SA.Pentru o datorie de 6

milioane de lei, Transelectrica S.A.,companie naþionalã de transportenergie electricã din subordineaMinisterului Economiei ºiComerþului, a notificat RegiaAutonomã pentru Activitãþi Nuclearedin Drobeta Turnu Severin cã vascoate de pe piaþa de energieTermocentrala de la Halânga

Severinul ºi marea problemã a termoficãriiîncepând cu data de 1 martie a.c..Asta însemna cã Drobeta TurnuSeverin rãmânea fãrã cãldurã ºi apãcaldã, având în vedere cãTermocentrala de la Halânga estecea care furnizeazã în prezent agentultermic pentru municipiu. Situaþia este extrem de complicatãavând în vedere cã suma de 6milioane de lei este datoratã deRAAN, ºi nu de Serviciul Public deAlimentare cu Energie Termicã(SPAET) din cadrul PrimãrieiDrobeta Turnu Severin asociat înprezent cu Termocentrala de la

Halânga (sucursalã RAAN) pentrufurnizarea agentului termic în acestsezon rece 2015-2016. În plus,SPAET are gestiune proprie ºi nuînregistreazã datorii faþã deTranselectrica, iar între RAAN ºiTranselectrica existã un proces perol pentru compensãri reciproce. Juriºtii Regiei Autonome pentruActivitãþi Nucleare, aflatã îninsolvenþã, spun cã ºi legea este departea RAAN întrucât în temeiul art.38 din Legea 85/2006 se aratã cã <<orice furnizor de servicii –electricitate, gaze naturale, apã,servicii telefonice sau altele asemenea– nu are dreptul, în perioada deobservaþie ºi în perioada dereorganizare, sã schimbe, sã refuzeori sã întrerupã temporar un astfel deserviciu cãtre debitor sau cãtre avereadebitorului, în cazul în care acesta arecalitatea de consumator captiv,potrivit legii >>, iar art. 3 pct. 32 dinLegea 85/2006 << prin consumatorcaptiv se înþelege consumatorul care,din considerente tehnice, economicesau de reglementare, nu poate alegefurnizorul >>. Motivarea acestora afost însuºitã ºi de TribunalulJudeþean Mehedinþi, care marþi, 1

martie, a admis cererea formulatã deRAAN împotriva notificãrii venite dinpartea companiei Transelectrica. „Ca urmare a soluþionãrii cererii deordonanþã preºedinþialã, formulatã deR.A.A.N. în contradictoriu cuCompania Naþionalã Transelectrica,Tribunalul Mehedinþi a admis, azi,01.03.2016, cererea R.A.A.N. ºi adispus obligarea Transelectrica sãcontinue prestarea serviciului detransport energie electricã ºi aserviciului de sistem necesarecontinuãrii activitãþii regiei pe toatãperioada reorganizãrii judiciare.Soluþia este executorie”, se aratã într-un comunicat de presã al RAAN,semnat de administratorul special alregiei, Ion Sârbulescu. Soluþia Tribunalului Mehedinþi îndosarul nr. 9089/101/2013/a138 afost urmãtoarea: „Respingeexcepþiile. Respinge ca inadmisibilecererile de intervenþie. Admite cererea.Obligã pârâta sã continue prestareaserviciului de transport al energieielectrice ºi al serviciului de sistemnecesare continuãrii activitãþii pe toatãperioada reorganizãrii judiciare.Executorie fãrã somaþie ºi fãrã trecereavreunui termen. Cu apel”.

Regiunii Porþile de Fier. Atribuireacontractului s-a fãcut prin negocierefãrã anunþ de participare. Este vorbade al 6-lea act adiþional la contractulprivind reabilitarea Muzeului, încheiatîn septembrie 2010, când preºedinteal C.J. era Marius Bãlu. Actul adiþionala fost semnat cu firma Confort SA din

Timiºoara. Contractul iniþial pentrurestaurarea Muzeului, în valoare deaproape 8,2 milioane de euro, a fostsemnat în luna septembrie 2010 tot cufirma Confort SA. În timp au mai fostîncheiate 6 acte adiþionale în valoarede 500.000 de euro, toate fiind acordateprin negociere directã.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 4

Omagiu FemeiiAzi e ziua voastrã mameNoi vã spunem La Mulþi Ani!ªi sã fie pace în lumePe noi sã ne creºteþi mari.

Azi e ziua sorei noastreCe în viaþã ne îndrumãLa Mulþi Ani iubitã sorãLa Mulþi Ani iubitã mumã.

Azi e ziua bunicuþeiCe-mi cânta când eram micSã cresc mare sã fiu tareSã n-am fricã de nimic.

Azi sã n-o iutãm pe-aceeaCe în primul an de ºcoalãNe puse creionul în mânãDe-am scris prima oarã mama.

Azi e ziua celei careFiind bolnav mã îngrijaªi cu dragoste de mamãDurerea mi-o alina.

Astãzi vã urãm la toateSã trãiþi ºi La Mulþi Aniªi sã fie pace-n lumePe noi sã ne creºteþi mari!

VICTOR PENESCU

Conducerea Agenþiei dePlãþi ºi Intervenþie pentru AgriculturãMehedinþi (APIA) informeazã cã, dela 1 martie 2016, a începutCampania de primire a cererilorunice de platã pentru anul 2016, înconformitate cu prevederilelegislaþiei în vigoare, respectândcalendarul stabilit ºi obiectivelepropuse de instituþia noastrã. Astfel în perioada 1 martie - 16 mai, lacentrele judeþene/locale ale APIA se depunfãrã penalizãri cererile unice de platã. Cererile unice de platã pot fi depuseºi dupã data de 16 mai 2016, întermen de 25 de zile calendaristice,

Campania de primire a cererilor unicede platã pentru anul 2016

cu o reducere de 1% pentru fiecarezi lucrãtoare a sumelor la carefermierul ar fi avut dreptul, dacãcererea unicã de platã ar fi fost depusãpânã la data de 16 mai, potrivitprevederilor art.13 alin. (1) dinRegulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014. Solicitãrile depuse dupã data de 10iunie 2016 nu mai sunt admise lacalcul, iar beneficiarului nu i se acordãniciun fel de platã sau de sprijin. ªi în Campania 2016, completareadeclaraþiei de suprafaþã se realizeazãelectronic folosind aplicaþia IPA Online. Finalizarea ºi închiderea cererii

unice de platã în IPA Online se facenumai în centrele APIA, în prezenþafuncþionarului APIA responsabilcu primirea cererii, dupã verificareaacesteia ºi a mesajelor dincontrolul parcelelor digitizate,precum ºi corectarea eventualelorprobleme semnalate de cãtresistemul informatic. Cererile unice de platã se depun lacentrele judeþene APIA în cazulfermierilor care solicitã o suprafaþã maimare de 50 hectare teren agricol ºi lacentrele locale în cazul fermierilor caresolicitã o suprafaþã mai micã sau egalãcu 50 hectare teren agricol.Fermierii vor depune o singurãcerere, chiar dacã deþin suprafeþe deteren în diferite localitãþi sau judeþe. Pentru a utiliza timpul pe care APIAl-a rezervat pentru primirea cererii, estenecesar ca fermierii sã se prezinte ladata ºi ora la care sunt programaþi. Materialele de informare referitoare laCampania de primire a cererilor unice deplatã pentru anul 2016 sunt disponibilepe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

„Guvernul de tehnocraþi aabandonat Mehedinþiul ºiproblemele din sistemul energeticpe bazã de cãrbune”, este fraza cucare deputatul VIOREL PALAªCÃ,preºedinte, a deschis obiºnuitaconferinþã de presã a ALDE demiercuri, 24 februarie. „Am propusîn cadrul Grupului ParlamentarALDE invitarea MinistruluiEnergiei, Victor Grigorescu la ,,OraGuvernului” la Camera Depuþaþilorpentru a dezbate problemele dinenergie produsã pe bazã decãrbune. Sunt probleme foarte marila Complexul EnergeticHunedoara, la Complexul EnergeticOltenia, RAAN Drobeta TurnuSeverin, dar sunt tratate cu o foartemare superficialitate din parteaMinisterului Energiei ºi a Guvernulde tehnocraþi condus de domnulDacian Cioloº. În Mehedinþisituaþia este ºi mai dramaticã, lipsaimplicãrii Ministerului Energiei ºi

În MEHEDINÞI, Doar A.L.D.E. se mai „bate” cuGuvernul CIOLOª

a Guvernului pot sã însemneoprirea încãlzirii oraºului începândcu data de 1 martie 2016, implicitînchiderea exploatãrii de cãrbunede la cariera Husnicioara”. Alãturi de domnul Viorel Palaºcãa mai participat ºi preºedinteleexecutiv Nicolae Tudorescu, cu unexpozeu extrem de dur la adresaaceluiaºi Guvern CIOLOª: „Pe zi cetrece, Guvernul de tehnocraþi Cioloºdevine un executiv marionetã, trasde sfori de cei de la PNL, care îºinumesc oamenii în structurile de

putere. (...) Guvernul ar trebuie sãfie preocupat ºi de ceea ce seîntâmplã în comunele ºi satele dinRomânia. Nu e de ajuns sã le spuiprimarilor sã facã una sau alta, dartu, ca Guvern, dar nici nu poþi sã viisã le spui cã alocaþiile bugetare suntaceleaºi, descurcaþi-vã! ALDE aatras atenþia cã suntem la finele luniifebruarie ºi pânã în momentul defaþã nici mãcar o mãsurã din alocareafinanciarã 2014-2020 nu edisponibilã celor care vor sãacceseze fonduri europene”.

Stelian STÃNCIOIU,Primar al comunei JIANA

Ziua de 8 Martie îmioferã plãcutul prilej de

a adresa calde urãride bine doamnelor ºi

domniºoarelor dincomuna JIANA.Vã doresc sã fiþi

fericite ºi frumoase caprimãvara!

La mulþi ani!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 5

Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiMehedinþi a organizat în data de 26februarie anul curent un seminarjudeþean cu tema “Parteneriat ºieducaþie pentru ºanse egale acordatecopiilor ºi tinerilor din sistemul deprotecþie”, în cadrul proiectului“EDUC-Plus” PEH021 implementatde asociaþia Centrul de Resurse ºiInformare pentru Profesiuni SocialeCRIPS din Bucureºti. Proiectul“EDUC Plus Formare permanentã ºiprofesionalism pentru servicii decalitate acordate copiilor din sistemulde protecþie” este finanþat cu sprijinulProgramului RO10 CORAI, programfinanþat de Granturile SEE 2009-2014ºi administrat de Fondul Român deDezvoltare Socialã.

Seminarul se înscrie în demersurilede îmbunãtãþire a parteneriatului întreinstituþii publice ºi a parteneriatuluipublic privat pentru a contribui lacreºterea ºanselor de integrare înºcoalã ºi comunitate a copiilor ºi

Parteneriat ºi educaþie pentru ºanse egale acordatecopiilor ºi tinerilor din sistemul de protecþie

tinerilor din servicii rezidenþiale.La seminar au participat

reprezentanþi ai instituþiilor publice(Consiliul Judeþean Mehedinþi,Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi, Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã EducaþionalãMehedinþi, Episcopia Severinului ºiStrehaiei, Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi), ai organizaþiilorneguvernamentale (Asociaþia

Vasiliada, Asociaþia Hands and Hope,Fundaþia Motivation).

În timpul discuþiilor a fostprezentat proiectul “Formarepermanentã ºi profesionalismpentru servicii de calitate acordatecopiilor din sistemul de protecþie –EDUC Plus” ºi s-au dezbãtut diversesoluþii la nivel judeþean pentru o maibunã integrare a copiilor ºi tineriloraflaþi în sistemul de protecþie.

De asemenea a fost analizatã

situaþia actualã a copiilor ºi tinerilorbeneficiari ai unei mãsuri de protecþieîn vederea identificãrii problemelorde discriminare ºi incluziunesocialã cu care se confruntã aceºtia.

Pentru detalii suplimentare vãrugãm sã ne contactaþi prin email:mariusrmn@yahoo.com, persoanade contact: Marius Roman-formatorCRIPS în cadrul proiectului “EDUC-Plus”, telefon: 0723331795.

Unele dintre punctele cele maiimportante aduse în discuþie peordinea de zi a ºedinþei ColegiuluiPrefectural, desfãºuratã marþi 23Februarie 2016, au aparþinut ANIF -Filiala de Îmbunãtãþiri FunciareMehedinþi, ºi au fãcut referire laasigurarea funcþionalitãþii amenajãrilorde îmbunãtãþiri funciare, la protecþiaeficientã a localitãþilor ºi terenuriloragricole împotriva factorilor de risc ºia calamitãþilor naturale, dar ºi la

Biroul de presã

Candidat laPrimãria...

declara Eugen Golea, preºedinteleMiºcãrii Populare Mehedinþi.„Mã bucur cã am un sprijin foartemare aici în comunã ºi vreau sã vãspun cã trebuie sã facem cevapentru comunitatea de aici.Proiectele mele o sã le vedeþi lamomentul oportun, de aceea vreausã cer sprijinul comunitãþii, ca sãputem sã miºcãm lucrurile în bine.Chem alãturi de mine toþi cetãþeniicare vor o schimbare a localitãþii.Conduc douã societãþi, am circa 20de locuri de muncã create de mine,ºi doresc sã creem mai multe locuride muncã, sã nu mai apelãm laajutorul social. Suntem o comunãcu potenþial turistic foarte mare ºiar fi pãcat sã nu miºcãm lucrurileîn acest sens pe viitor”, sublinia, îndiscursul sãu, Marius BALICA.

O nouã ºedinþã a Colegiului Prefectural

URMARE DN PAGINA 2

proiecte ºi mãsuri pentru anul 2016.„La nivelul judeþului Mehedinþi,

combaterea eroziunii soluluideserveºte cca. 82000 ha. Acesteamenajãri cuprind lucrãri pentruprotecþia solului, regularizareascurgerilor pe versanþi, precum ºistabilizarea nisipurilor miºcãtoare. Înacest sens, între anii 2009-2015, s-au întocmit note de fundamentare ºis-au executat importante lucrãri deinvestiþii. Din pãcate, o mare parte dinaceste note de fundamentare suntîncã la avizare la ANIF Bucureºti. Aºaminti douã dintre ele: „Consolidaremal la Dunãre, în zona staþiei de irigaþii

SPA Þigãnaºi “ ºi “Repararea ºimodernizarea staþiei de pompare debazã SPA Pristol”. Este extrem deimportant din punctul meu de vedereca aceste proiecte sã fie aprobate,pentru cã astãzi, în cazul unorfenomene extreme, inundaþii saucãderi masive de zãpadã, Unitatea deAdministrare Mehedinþi, este pusã însituaþia sã nu mai poatã face faþãacestor factori de risc deoarececanalele de desecare sunt colmatate,neputând funcþiona la parametrinormali”, ne-a declaratsubprefectul judeþului Mehedinþi,domnul Andrei Stãniºoarã.

Adresez sincere urãri debine pentru toate

doamnele ºi domniºoareledin Mehedinþi ºi sã aibã

parte de multe bucurii ºi oprimãvarã minunatã cuocazia Zilei de 8 Martie.

Andrei Stãniºoarã,subprefect al judeþului Mehedinþi

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

TUTUROR DOMNIªOARELOR ªI DOAMNELOR, VÃ DORESCSÃ FIÞI SÃNÃTOASE, GRAÞIOASE ªI FERICITE, VIAÞA SÃVÃ FIE CA O PRIMÃVARÃ MINUNATA, CU VISE ÎNDRÃZNEÞE,CU GÂNDURI FRUMOASE, CU SPERANÞE ÎNDEPLINITE ªIPURITATE ÎN SUFLET, ÎNCONJURATE DE IUBIRE!LA MULÞI ANI !

* Pe Bãsescu îl credeamºmenar ºi ticãlos, dar prostovan sãdea, în mod sincer, nu. Vãzând el cãnu are mijloace cât de cât eficiente sãlupte cu Antenele, ce s-a gândit? Purºi simplu, sã recomande, peFacebook, bãsiºtilor ºi nu numai lor,sã nu mai cumpere produselefirmelor care-ºi fac reclamã larespectivele posturi de televiziune. Aºi fãcut publicã o listã de asemeneaproduse (lapte Zuzu, gama decosmetice Dove, nu ºtiu ce marcã depastã de dinþi etc.). Nicio marcã deproduse etilice (whisky, votcã etc.).Bãiatul ãsta, mult prea puriu pentrumacho-ul care se crede încã, pierdedin vedere câteva aspecte esenþiale:1) publicul consumator(cumpãrãtorii) îºi schimbã foarte greuobiºnuinþele; 2) nu toþi bãsiºtii sunt,totuºi, atât de bãtuþi în cap încât sã-ºiurmeze ºeful orbeºte ori încotro i-archema ºi conduce acesta. Pe de altãparte, produselor amintite li se facereclamã (publicitate) pe mai toateposturile de televiziune. Probabil,însã, cã trebuie sã te cheme Bãsescu,ca sã te poþi preta la aºa ceva. * Acelaºi Bãsescu, care, pare-se,s-a spurcat, precum actualulcotrocean, la flecãreala de peFacebook, posteazã recent –consemneazã Cotidianul.ro - uncomentariu personal, legat deultimele evenimente, sub titlul „Amvãzut-o pe Kovesi fãcând politicãmai ceva ca doctor Ponta”. „Am

Capeluri imune la ºamponvãzut-o pe doamna Kovesi fãcândpoliticã mai ceva ca doctor Ponta –se spune în respectivul comentariu- vorbind la bilanþul DNA despresute de kilometri de autostrãzi,indemnizaþii pentru copii, pensiipentru vârstnici ºi spitale noi, înbaza unor evaluãri umflate, ca ºi cumsubstituia tot Parlamentul în anelectoral, dovedind calitãþi politicenebãnuite la datele când am totnumit-o în funcþii importante. Darn-am vãzut-o pe glorioasa doamnãKovesi asumându-ºiresponsabilitatea funcþiei pentrufaptul cã în cele douã mandate deProcuror General, instituþia pe carea condus-o a tergiversat ºi nu asoluþionat Dosarul Revoluþiei”. Stopcronometru! O fi vinovatã „glorioasadoamnã Kovesi” de „tergiversarea”ºi nesoluþionarea dosarelorrevoluþiei (altminteri, niºte dosare pecât de complicate, pe atât decontroversate, ce n-au putut fisoluþionate timp de peste un sfertde veac), dar, cel puþin din punctulde vedere al lui Bãsescu, ea are ºimarele merit de a þine la sertardosarele extrem de grele pe careacesta le are. Cel puþin din acestpunct de vedere, Bãsescu ar trebuisã-i facã madamei Kovesi dacã nuo statuie, mãcar un soclu. Pãi sepoate atâta nerecunoºtinþã? * Cât priveºte penibila ºedinþã debilanþ a DNA, în care primii oameniîn Stat, preºedintele ºi premierul, s-

au fãcut, pardon de expresiune, decacao, prin discursurile lor jenantencomiastice, asta pare sã fie o cutotul altã poveste, cu bãtaie cumvaelectoralã, prin anul 2019. De aceeanici nu-i acordãm, momentan, cineºtie ce importanþã. Deocamdatã,cucoana sãltatã în slãvi de toatãlumea din fruntea DNA ar fi trebuit -mã rog, treacã de la noi, ar trebui –sã facã referire, în recentul bilanþ, ºila procesele câºtigate la CEDO denumeroºi cetãþeni români în daunaStatului Român. Pentru cã, de fapt,asta înseamnã „bilanþ”, reuºite ºineîmpliniri, deopotrivã. Nu? * Rãmânând în acest deficitardomeniu al Justiþiei, administrat, înprezent de o aºa-zisã tehnocratã, înrealitate o nefericitã emulã a sinistreiMonica Macovei, trebuie sãsemnalãm abuzul colosal al numiteiPrunã de a se antepronunþa înlegãturã cu nominalizarea LaureiCodruþa Kovesi pentru un noumandat (al câtelea oare?!) la ºefiaDNA. Culmea e cã a fãcut-o ca ºicând lucrul acesta era de la sineînþeles. E de vãzut care va fi atitudineaCSM ºi a asociaþiilor de magistraþidin România. În ceea ce ne priveºte,credem cã menþinerea lui Kovesi înaceastã funcþie, în pofida unorprevederi legale ºi împotrivabunului-simþ, este o mãsurã cu efectecât se poate de nocive privindstabilitatea internã în perioadaurmãtoare. Paradoxul e cãpropunerea madamei Prunã a izvorât,

ca sã o citãm chiar pe dumneaei,din logica... bunului-simþ. Ei, da,cum sã nu! Tot din logica bunului-simþ o fi ieºit ºi propunerea aceleiaºicucoane, cu capelura parcã imunãla ºampon, de scãdere a praguluielectoral? Cât de mari pot fi datoriileei „morale” faþã de Madona dintreCiocãlãi, dacã nu mai ºtie ce sã facãpentru a-i strecura acesteiaminusculul partidulache în viitorulParlament? Pe zi ce trece,tehnocraþia asta se transformã într-o plagã tot mai întinsã ºi tot mai greude vindecat. Mai greu chiar ºi decâtrãnile atât de des invocate alecomunismului. * Din ce în ce mai convingãtoare,mai percutantã la nivel de mesajelectoral, se aratã doamna GabrielaDobrotã, surprinzãtorul candidat alMiºcãrii Populare la funcþia deprimar al municipiului DrobetaTurnu Severin. Prezentã luni searãîn studioul GALAXY TV, în cadrulemisiunii TRIBUNA SOCIETÃÞIICIVILE, Gabriela Dobrotã a avut oprestaþie remarcabilã, oferind soluþiiviabile pentru destinul acestui oraºcu probleme ºi evitând cu eleganþãºi bun-simþ tentaþia tiradelorpopuliste. Anticipãm cã oricaredintre ceilalþi candidaþi la funcþia deprimar al Severinului va avea, înGabriela Dobrotã, un adversar maimult decât redutabil. Chiar dacã înspatele dumneaei nu stã un partidmare, ci unul minuscul. Sau poatetocmai de aceea...

DIRECTOR S.C. FLAPS S.A. StrehaiaIng. dipl. Vasile Vulpaºu

Pentru doamnele ºidomniºoarele din

Drobeta TurnuSeverin un gând

bun ºi o primãvarãfrumoasã cu ocazia

Zilei de 8 Martie

Romulus VÂLCUConsilier local ALDE

LA MULÞI ANI!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 7

Adrian Cican – fost pedelistajuns lider al PND Mehedinþi

Partidul Naþional DemocratMehedinþi s-a înfiinþat de puþin timp,iar lider al organizaþiei judeþene a fostales Adrian Cican. Pânã în prezent nua avut posibilitatea sã se exprime preamult în spaþiul media local ºi nici sãse organizeze la nivelul întreguluijudeþ. Deocamdatã se ºtie doar cãpreºedintele sãu, Adrian Cican, vacandida pentru funcþia de primar alPrimãriei Orºova. De altfel, AdrianCican locuieºte în municipiul Orºovaºi a fost consilier local în acest oraº.Cican s-a afirmat însã în PDLMehedinþi partid în care a activat mulþiani, devenind ºi vicepreºedinte alacestei formaþiuni politice. ªi dupã cePDL a fuzionat cu PNL Mehedinþi arãmas în continuare în partid. La unmoment dat, era vehiculat dreptcandidat al PNL Mehedinþi pentruPrimãria Orºova. În cele din urmã s-a renunþat la aceastã candidaturã, iarAdrian Cican a demisionat din PNLMehedinþi. Ulterior a pus bazele PND

Partide mehedinþene cu preºedinþi din judeþ

Mircea Popescu

În comparaþie cu alegerile locale din anul 2012, la scrutinul din varaacestui an existã la nivelul judeþului Mehedinþi mai multe formaþiuni politice

nou-înfiinþate. ªi în 2012 au existat partide noi, cum au fost UNPR sauPP-DD Mehedinþi, însã atunci, UNPR Mehedinþi a candidat într-o alianþã

electoralã atât la alegerile locale, cât ºi la cele parlamentare. De dataaceasta sunt mai multe partide care vor candida aproape în mod sigur

singure la alegerile din luna iunie. Însã diferenþa fundamentalã este aceeacã, în acest moment, asistãm pe scena politicã la localã la apariþia a douã

partide ai cãror preºedinþi nu locuiesc în municipiul Drobeta TurnuSeverin. Este vorba despre Partidul Naþional Democrat (PND) Mehedinþi

ºi Partidul Puterii Umaniste – social-liberal (PPU) Mehedinþi.

în judeþ, anunþându-ºi totodatãcandidatura pentru funcþia de primaral municipiului Orºova. Este greu deevaluat în ce mãsurã se poate impuneîn judeþ PND Mehedinþi, dar mai cuseamã câþi aleºi locali va obþine laalegerile locale din acest an. Teoretic,ºansele sunt reduse, însã punctual,în anumite comune, acest partidpoate obþine un numãr rezonabil deconsilieri locali. Nici Adrian Cican nuporneºte ca favorit în competiþiapentru Primãria Orºova, având în faþãun contracandidat mult mai bineplasat, Doiniþa Mariana Chircu, darºi alte partide, îndeosebi PSDOrºova, mult mai bine organizate ºicu un foarte mare potenþial electoral.

PPU Mehedinþi, un partid cvasinecunoscut

Celãlalt partid al cãrui preºedinte nueste din municipiul Drobeta TurnuSeverin este Partidul Puterii Umaniste– social-liberal (PPU) Mehedinþi.Acest partid are în fruntea sa pedoamna Delia Mladen ºi a fost creat la

nivelul judeþului la începutul acestuian. Doamna Delia Mladen locuieºte însatul Crainici, comuna Bala. Din câtese ºtie doamna Delia Mladen nu a maiactivat în politica mehedinþeanã saucel puþin nu la nivel de conducerepoliticã. Alegerea ei în fruntea PPUMehedinþi nu a fost nicio surprizã, darnici nu a produs emoþii în rândulpoliticienilor locali. Doamna DeliaMladen pare un lider politic al unuipartid mic care nu conteazã pentruceilalþi politicieni. Poate pentru DeliaMladen conteazã. Oricum dânsa estesingura femeie preºedinte al unui

partid politic local, iar pentru acestlucru meritã toate aprecierile. O femeie,precum este doamna Delia Mladen, ºi-a asumat dificila misiune de a conduce

un partid politic în judeþ ºi tocmai într-o perioadã preelectoralã. Nu este puþinlucru mai ales pentru o femeie. Nu ºtiuce poate face doamna Delia Mladenîn fruntea PPU Mehedinþi, câþi aleºilocali va obþine, dar mai ales în cemãsurã va reuºi sã consolideze acestpartid, însã dacã tot mai multe femeis-ar implica în politica mehedinþeanã,cu siguranþã aceasta ar fi mult maifrumoasã ºi mai atractivã. DoamnaDelia Mladen ar putea produce osurprizã la alegerile locale nu neapãratcu partidul pe care îl conduce, ci cupropria sa candidaturã pentru funcþia

de primar al comunei Bala, acolounde, cu siguranþã, este cunoscutã delocuitori, poate chiar ºi apreciatã.

O primãvarãcaldã ºi

împodobitãde mii de

flori, ofer îndar tuturor

severinencelor,tuturor

doamnelor ºi domniºoarelor care nefac viaþa frumoasã.

La mulþi ani!Marius SCRECIU,

Preºedinte PSD Drobeta Turnu Severin

Ziua de 8 Martie îmi oferã plãcutul prilej de aadresa sincere urãri doamnelor ºi domniºoarelordin comuna BROªTENI.Vã doresc sã fiþi sãnãtoase ºi frumoase caprimãvara!

Alexandru BORUGÃ,Primar al comunei BROªTENI

Radu PASÃRE,Primar al comunei FLOREªTI

Doamnelor ºidomniºoarelordin comunaFLOREªTI ledoresc sãaibã parte debucurii ºi sãfie fericitealãturi de ceidragi, odatã cu venireaprimãverii!!La mulþi ani!

La mulþi ani!

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 8

Nu mai am niciun dubiu!Mulþi, prea mulþi dintre aleºii noºtriau nevoie de controale psihiatrice!Faptele vorbesc de la sine. Un deputatP.N.L., la dezbaterea pe tema LegiiPrevenþiei (lege antinaþionalã carevizeazã bolnavii de cancer), ºi-aexprimat nãstruºnica propunere ca înºcolile româneºti sã fie amplasateautomate cu periuþe, pastã de dinþi,prezervative, sãpun ºi ºampon.Sãpunul ar fi necesar spãlatului pemîini înaintea gustãrii din pauza mare,dar la ce ar putea folosi eleviiºamponul ºi prezervativele în ºcoalã?!Totuºi, sã nu nesocotim aprioriclogica tovarãºului Zlati, clasînd-o caderizorie, adicã de tot rîsu-plînsu!Probabil vreo fãbricuþã de ºampoaneori niscaiva magazine ticsite cuprezervative ºi periuþe pe stoc sîntgata sã se înece ºi musai trebuiescoase la mal! Deºi peneliºtii iniþiatoriai aberantului proiect de lege privindprevenþia în sãnãtate, începînd cuAlina Gorghiu, au primit numeroase,dure ºi binemeritate – dar nuîndeajuns! – critici, aceºtia, incapabilide a-ºi da seama de caraghioslîcul

Prezervative împotriva suprapopulãriiºi recensãmîntul cîinilor

care îi caracterizeazã, nu renunþã laaberantul proiect, ci încearcã sã-lcosmetizeze cumva, sã-l lungeascã,sã-i mai punã cîte un moþ ºi unprezervativ. Celelalte partide deguvernãmînt, dar ºi specialiºtii,afirmã cã proiectul de lege propus depeneliºti ar trebui retras, categoric,însã, Radu Zlati, nu ºi nu! În opiniasa, „þara noastrã ar avea cel mai micconsum de sãpun pe cap de locuitor!”(vã daþi seama ce statisticãacademicã!), ºcoala ar fi un bordel,astfel cã îi invitã, oarecum mascat, peelevi la liberalizarea dezmãþului, adicãsã facã sex în toalete sau pe hol! Cucondiþia expresã de a folosiprezervativele, ca mijloc de prevenþie!

Peste 200.000 de copii dinRomânia adorm flãmînzi

Un om întreg la minte nu-ºi explicãde unde propunerea cuprezervativele, aºadar examenulpsihiatric i se potriveºte ca o mãnuºãiniþiatorului. Niºte rechizite gratuitepentru copii nu ar fi mai indicate, înlocul prezervativelor, tovarãºe RaduZlati? Pãi, mã’, tovarãºe Zlati, da’bateþi cîmpii rãu de tot, o luaþivoiniceºte pe arãturã ºi aduceþi gravedeservicii procesului de educaþie acopiilor! ªi, uite cum mã duceþi cugîndul la spusele lui GeorgeCãlinescu, dacã aþi auzit cumva,mãcar în treacãt, de acest nume, carestatua un adevãr irepresibil, spunîndcã „Analfabeþii nu pot învãþa pe alþiialfabetul!”. De acolo, din luxul în care

trãiþi, n-aveþi cum înþelege cã înºcolile de la sate, unde invocaþinecesitatea prezervativelor, sînt copiicare n-au bani sã cumpere un creion,un pix sau un pachet de biscuiþi! Nuºtiþi, oare, tovarãºe penelist cã peste200.000 de copii din România adormflãmînzi searã de searã, fãrã dreptulla creºtere ºi dezvoltare fizicãnormalã? Habar n-aveþi, probabil, deRaportul Parlamentului European,care aratã cã jumãtate dintre copiiiromâni (51%) trãiesc sub spectrulsãrãciei, unii chiar în sãrãcie extremã,iar România conduce detaºat în topulsãrãciei, cu 51%, urmatã deBulgaria, unde 45,2% dintre copii seaflã în risc de sãrãcie!

Multe ºcoli autoalete sãpate în pãmînt

Ei da, cînd au venit tehno-rockãriiãºtia la putere, vai de ei!, mi-am zisîn sinea mea. Unul mai slab ºi mainecunoscãtor decît altul! Da’ deunde? E vai de noi cu bruxeliºtii! Ce-au fãcut cu miliardele lãsate dePonta, aceºti miniºtri tehno, care sevaitã acum cã n-ar fi bani pentru niºteamãrîte de majorãri de salarii ºialocaþii ale copiilor?! Tavanele unorºcoli de la sate stau sã cadã pe elevi,multe dintre ºcoli au closetul afarã,sãpat în pãmînt, cãldura le lipseºtecu desãvîrºire, bunînþeles, unele nicin-au autorizaþie de funcþionare, iartovarãºul Zlati propune automate cuprezervative în ºcoli. Mai potrivite arfi în Parlamentul României, Doamne,

fereºte!, împotriva suprapopulãriiCasei Poporului cu astfel deexemplare! Cã tot se spune desprefaimosul nostru Parlament cã estebordel naþional! Pentru cauze care þinde siguranþa naþionalã n-au baniniciodatã! Da’ pentru ei sînt! ªi încãdin belºug! Ar trebui înfiinþat unMinister pentru evaluarea corupþilor,incompetenþilor ºi ºpãgarilor ºialtul pentru evaluarea sãrãciei ºidurerilor românilor.

Recensãmîntul cîinilor Tot în categoria panaramelor cufuncþii se încadreazã ºi Ioan Ciulea,consilier local în Mediaº. TovarãºulCiulea a depus un amendament la ohotãrîre a Consiliului Local, carereglementeazã creºterea, deþinerea ºiprotecþia animalelor pe razaMediaºului, amendament ce propuneca persoanele care deþin cîini în curþisau în case sã fie obligaþi prin legesã-i opereze la corzile vocale, astfelca aceºtia sã nu mai latre ºi sãderanjeze vecinii! Auziþi enormitate, pecare ºi-o motiveazã ºtiinþific,pasãmite! Consilierul Ciulea de laMediaº are un Labrador, dar spunecã „e cîine civilizat, nu latrã la oriceadiere de vînt, pentru cã e inteligent”.Concluzia: labradorul lui Ciulea,negreºit e mai inteligent decît stãpînul!Mai urmeazã ca un alt cap pãtrat dinParlament sã propunã o ComisieNaþionalã care sã facãrecensãmîntul cîinilor din curþileromânilor, sã constate care sîntnecivilizaþi ºi latrã cînd bate vîntulºi sã-i treacã pe lista de operaþii. Armai fi nevoie de o altã ComisieNaþionalã, cu funcþionari la fel deinteligenþi, care sã poatã investigadincotro adie vîntul ºi cum îiprovoacã pe cîini la lãtrat. Numaiaºa vom da nas în nas cu alþiimpostori care se prefac a fimoraliºti. Vedeþi, odatã cu dotareaºcolilor cu prezervative, odatã cuoperaþia corzilor vocale la cîini, s-au cam terminat de rezolvat toateproblemele din România.

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

S-a petrecut prin viaþãcu o deosebitã decenþã. A fostun om activ ºi responsabil în totceea ce a fãcut, salvând multevieþi ca medic chirurg, avândmult bun simþ ºi umor de ceamai mare fineþe ºi inteligenþã. Într-o prea tristã zi deprimãvarã, ne alãturãm familieiîndurerate ºi noi, colegi ºiprieteni, pentru a ne lua rãmasbun de la cel ce a fost

Transmitem condoleanþe ºi suntemalãturi de soþia Victoria NISTOR ºi fiicaIrina Manuela în aceste momente grele:

Colectivul “Clinic Invest”Colectivul “Spitalului CFR”

Redacþia “Obiectiv mehedintean”

Gânduri la despãrþirea de un prieten...dr. VASILE NISTOR , medicchirurg la Spitalul CFR dinDrobeta Turnu Severin. Azi nu-l vom conduce pe ultimuldrum, ci la puntea sãpatã spre cer,acolo unde bunul Dumnezeu îi vaodihni sufletul nobil ºi bun.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 9

Politicienii mici vor avea lalocale ocazia de a degusta baniipublici, fãrã sã îi mai îndese prinºosete, sã îi treacã prin zeci de firme,sã îi spele sau sã umble cu ei la pungã,sã nu depisteze DNA fondurile negre.De data aceasta Guvernul va cheltuiaproximativ 29 de milioane de leipentru campania electoralã pe banipublici ºi pentru organizarea propriu-zisã a alegerilor. Este o sumãfrumuºicã. Cu banii respectivi ar puteaînfiinþat câte un parc industrial în fiecarejudeþ. Sigur cã s-ar putea face multesau nimic, dacã stai sã te gândeºti câtcostã un centimetru de autostradã înþara noastrã. O nimica toatã 30 demilioane de euro. Pânã la urmã nealegem primarii ºi ºefii de consiliijudeþene ºi consilierii locali pentruurmãtorii patru ani. Pe undeva calcululeste cã este mult mai bine ca viitoriialeºi locali sã nu mai rãmânã cuobligaþii la grupurile de interese sau laoamenii de afaceri care le finanþeazãcampaniile electorale. De parcãcercurile sau jocurile nu sunt fãcute

Prima campanie pe banii fraierilor, dar de data asta, la vedere

ªtefan Bãeºiu

de vreo 25 de ani. Cam jumãtate dinprimari vor fi cel mai probabil realeºiîn funcþii ºi canalele de scurgere abanului public sunt deja disponibilesau chiar vor fi preluate din mers denoii primari. Pânã la urmã primarulnou preia un aparat vechi. Mai puneºi el ºefi, mai schimbã pe ici pe colo,în punctele esenþiale, mai angajeazã onevastã, o nepoatã, o ºtiristã ºi camcu asta se încheie treaba. Pânã la urmãce va conta este tot buzunarul propriu,mai ales dacã hoþul neprins va rãmânenegustor cinstit.

Treaba este cã acum oamenii ºtiucã totul e pe bani publici ºi nu maieste urmã de îndoialã cã încampania pentru locale vor fi folosiþibani negri. Aceasta este o povestecorectã, dar poate cã viitorii aleºi vorfi de douã ori câºtigaþi, dacã vor mizaîn campanie ºi pe bugetul de stat ºipe banii de la grupurile de interese.Asta echivaleazã cu un câºtig dublu.Unde mai pui cã acum oricine poatesã candideze. Regula va fi cãtrebuie sã prezinte facturi ºi chitanþe

cu ce a cheltuit în campaniaelectoralã ºi i se vor deconta toatecele. Adicã orice pârþag care nu arecum sã facã rost debani se duce ºi el laun magazin sãtesc ºiface rost de niºtebonuri de jeleuri,pixuri, coli A4,capsatoare, lipici,scoci ºi altele. Camastea ar fi riscurileunei campaniielectorale pe banipublici. Una la mânã.A doua la mânã nicinu mai conteazã, cãciºi aºa s-au cheltuit bani aiurea înþara aceasta, ce mai conteazã unleu în plus sau un leu în minus.

Ce conteazã dupã aceste alegerisunt efectele. O sã avem oadministraþie publicã mai curatã ºimai parfumatã sau vom vedeaaceiaºi domni sau tractoriºti nesãtuiºi gata sã punã ºi ei de o licitaþiesau sã facã vreo cooperativã cuniscaiva patronaºi locali. Nici nu aravea cum sã facã rost de fonduripentru o cãsuþã, pentru un magazinîn faþa casei, pentru un foiºor, pentruo casã de vacanþã, pentru o turmãde mioare sau pentru bunãstareafamiliei. Cine garanteazã cã vomavea parte de primari care sãfinalizeze procesul de modernizre

a satului românesc sau de golirede populaþie a satului românesc.Cine ne va garanta cã noii bani

cheltuiþi de la bugetul de stat vorproduce efectele dorite: oadministraþie mai puþin coruptã ºimai puþin dependentã degrupurile de interese? Oricum pareun nou experiment bazat pebuzunarul contribuabilului care vaputea fi trecut fãrã probleme lapierderi. ªi aºa unii primari în funcþievor face totul sã obþinã un noumandat. Cã va fi vorba de bani de labugetul de stat în campanie, fie cã vamai folosi ºi bani negri de la ciorap.Totul pentru victorie ºi pentru a punemâna timp de patru ani pe un bugetdin care îºi va putea trage partealeului. Sã fie într-un ceas bun! Tot deo scaldã în bani publici este vorba.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 10

Apãrutã recent la edituraProfin din Drobeta Turnu Severin,cartea doamnei profesor DoinaGrigore, intitulatã ”Cale ºi gest” nute poate lãsa indiferent. De fapt, într-unul din capitolele sale ”Nu suntindiferentã” descoperim cu satisfacþiemotivaþia acestui demers. Am ales sã vorbesc despre aceastã”naºtere” din mai multe motive: unuleste acela cã am avut bucuria sãcunosc familia Grigore ºi sã descopãrîn doamna Doina un suflet sensibil,cu o încãrcãturã spiritualã deosebitã.Profesor, mamã, bunicã ºi soþie -toate acestea s-au împletit admirabilîn persoana domniei sale, dar, maipresus de toate un neobosit cãutãtorde sens ºi adevãr. Un om cãruia îiplace sã cânte la pian, sã picteze, sãcãlãtoreascã, sã scrie ºi sãîmpãrtãºeascã celorlalþi toate acestebucurii, nu poate fi decât obinecuvântare pentru oricine. Un alt motiv ar fi unul personal ºianume cã am avut privilegiul sã-mipetrec copilãria într-un satmehedinþean, unde ºi acum mã întorccu drag, chiar dacã bunicii au ales sãlocuiascã în împãrãþia lui Dumnezeu.Astfel, cartea doamnei Doina Grigorenu face altceva decât sã-miredescopere un univers desprinsparcã dintr-o lume demult apusã. În al treilea rând, ºi cred, cel maiimportant este bucuria pe care amsimþit-o când am citit aceastã carte.Imaginea de pe copertã m-a dus cugândul la mãsuþa de lemn cu treipicioare din pridvorul casei buniciimele, pe care era rãsturnatã mãmãligaaburindã alãturi de celelalte merinde.Niciodatã bunica nu mânca împreunãcu noi; stãtea pe pragul uºii lângãnedespãrþitul pisoi ºi ne priveaîndelung spunând cã se hrãneºte defiecare datã cu imaginea noastrã(nepoþi ºi copii). Aºa trebuie sã fi fostºi în casa unchiului doamnei Doina(preotul Toma Suru), de îndatã ce s-a lãsat deschisã privirilor celor carevor sã guste din tainele unui habitatemblematic pentru români. Întotdeauna am simþit cã lucrurilenu sunt întâmplãtoare ºi cã

CÃSUÞA DIN CERde Petronela Negrescu

Dumnezeu este Cel care lerânduieºte. Iatã, aceastã carte,intitulatã sugestiv ”Cale ºi gest” s-anãscut dintr-o realitate bine definitã:casa unui preot, douã inimi dornicede autentic ºi frumos (doamna ºidomnul Grigore) ºi grija pentrupãstrarea fiinþei româneºti. Dinîmpletirea acestora s-a conturatMuzeul etnografic - ”Templulspiritualitãþii rurale româneºti”, cumfrumos l-a denumit autoarea - ce-ºiprimeºte vizitatorii cu ospitalitate.Exponatele muzeului n-au obositnicio clipã sã priveascã pe cei care îitrec pragul, ºi acum, prin strãdaniadoamnei Doina se odihnesc ºi în filelecãrþii semnalate. Cartea împleteºte într-o fericitãrealizare imaginea cu textul ºisurprinde elementele definitorii alespaþiului rural din a doua jumãtate asecolului XX. Structura este unacomplexã, modul de exprimare esteliterar, iar atmosfera creatã poartãamprenta unui scriitor binedocumentat ºi bine intenþionat. Nicinu se putea altfel dacã ne gândim lacei 50 de ani în care au fostcolecþionate exponatele (costumepopulare, obiecte de uz gospodãresc,ceramicã, obiecte de cult religios,unelte agricole, atelaje, instrumentemuzicale, fotografii de epocã) ºi laperseverenþa ºi dãruirea autoarei. Nu oricine poate aduce într-unspaþiu privat o lume atât de profundã”întrupatã din mâna muncitã lasecerã, la coasã ºi la lâna toarsã”.Trebuie, mai întâi sã simþi, sã vibreziºi apoi sã dãruieºti din preaplinulsufletului. Doamna Doina Grigore a gãsit”calea” sã o facã ºi nu oricum, ciprintr-un “gest” recuperator, care varãmâne în mintea oricãrui cititordornic sã guste din tradiþiile acestormeleaguri. Este o alternativã la imposturã,denaturarea adevãrurilor,pseudovaloare ºi inculturã. Alegeþisinguri calea pe care doriþi sã ourmaþi. Gestul vã aparþine! ªi calea ºigestul vã ajutã sã locuiþi, mãcar pentruo clipã în... Cãsuþa din cer.

“Veºnicia s-a nãscut la sat!”spunea poetul Lucian Blaga. Satulromânesc este acela ce poartã pesteani tradiþia portului, cântecului ºidansului popular. Cât timp lecunoaºtem ºi le transmitem dingeneraþie în generaþie vom rãmâneveºnic români. Cum vremurile s-au schimbat,tinerii au dat uitãrii Dragobetele,sãrbãtoarea dragostei la români cedateazã din timpul dacilor, fiindmult mai veche decât Sf. Valentin,iar elevii ºi profesorii ColegiuluiTehnic Domnul Tudor ºi-au propussã aducã un strop de bucurie înprag de primãvarã prin activitãþileprezentate pe 24 februarie. Preþ de câteva clipe, elevii claseia IX-a A au adus în faþa invitaþilor oºezãtoare de Dragobete. Glasul lorsuav, talentul actoricesc ºi mândriacu care au purtat ia, ne-au transpusîn lumea satului românesc vechi.

Dragobetele - sãrbãtorit de eleviiColegiului Tehnic Domnul Tudor

O prezentare power-point legatã deaceastã sãrbãtoare, realizatã deelevii clasei a XI-a A, ºi poeziile deiubire, realizate de marii noºtripoeþi ºi recitate de elevii claselor aIX-a A ºi a IX-a D, au copletat paletamanifestãrilor dedicate acestei zile.Finalul a fost rezervat unui concurs,în care s-au întrecut 7 echipaje aleColegiului Tehnic Domnul Tudor.Diplomele, oferite de conducerealiceului, ºi aplauzele au rãsplãtitmunca elevilor noºtri. Multe s-au schimbat din vremeabunicilor pânã astãzi, dar din cândîn când este bine sã ne întoarcemspre tradiþie. Prinºi în vâltoareaprogresului, încercãm uneori, chiarcu dificultate, sã facem loc în vieþilenoastre lucrurilor simple, originale,aducãtoare de multã bucurie.

Prof. Mihaela FloreaProf. Mãdica Pîtpea

Prof. Iuliana Bogdan

Nicolaie CURICI,Primar al comunei SVINIÞA

Ion NEAMÞU,Primar al comunei PRISTOL

Odatã cu venirea primãveriiurez doamnelor ºi

domniºoarelor din comunaSVINIÞA sã aibe multe bucuriiºi fericire alãturi de cei dragi!

Un gând bun ºi o urare pentrudoamnele ºi domniºoarele dincomuna PRISTOL.Sã aveþi multe împliniri ºi oprimãvarã minunatã!

La mulþi ani!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 11

PROTECÞIA ªI CONSERVAREAVESTIGIILOR ISTORICE ALE SEVERINULUI (6)

Urmare din numãrul trecut

Din nefericire pentru destinulSeverinului ca oraº dunãrean cu faþala Dunãre ºi nu la calea feratã, cumse înfãþiºa el dupã 1875, din cauzagreºitei trasãri a acesteia cupericlitarea pânã astãzi ºi chiarpentru viitorime a aºezãrii lui pitoreºtipe malul fluviului, redesenarea cãiiferate pe traseul pe care îl propuneaAl. Bãrcãcilã n-a mai avut loc, foarteprobabil, ca efect al veºnicelornoastre neajunsuri financiare.

În pofida greutãþilor ºineînþelegerilor întâmpinate, în aniiurmãtori cãrturarul severinean n-aezi tat sã continue opera deprotecþie a monumentelordrobetane, îndreptându-ºi atenþia,prioritar, spre cele nou descoperiteºi în primul rând asupra thermelor.În anul 1936 el a obþinut din parteaOficiului Naþional de Turism sumade 47.800 de lei pentru lucrãri deînzestrare, amenajãri ºi acoperiri laacestea, alãturi de care încã400.000 de lei fuseserã fãgãduiþide cãtre Ministerul Lucrãri lorPublice pentru acoperireamonumentului. O parte din aceºtibani urmau sã fie întrebuinþaþi ºipentru construirea imediatã a unuimormânt comun cu cruce de piatrãde la Gura Vãii, dupã un proiect allui State Baloºin, unde urmau sãfie concentrate oseminteledescoperite în mijlocul palestreithermelor, peste care sesuprapusese cimitirul creºtinmedieval, pãstrat iniþial in situ, cumormintele descoperite, cele maimulte cu sicrie de lemn iar câtevacu pereþ i de câte o singurãcãrãmidã aºezatã în dungã. În anul1936, încurajat de sprijinul moralal miniºtrilor Richard Franassoviciºi Ion Inculeþ, care vizitaserãmonumentele, ºi dupã un prealabilschimb de opinii cu arh. N. Lupu,ºcolarizat la Roma, Al. Bãrcãcilãvedea acoperiºul thermelor ca fiindfãcut din „stâlpi din piatradãrâmãturilor, cu grinzi ºi ºarpantãde fier ºi cu þiglã romanã ce se vafabrica dupã modelele existente. Ocenturã de terase înflorite va faceposibilã vizitarea lor. Se va amenajaºi o camerã de muzeu, în care sevor expune obiectele ºi materialeleprovenite din sãpãturi, între care

capul de bronz aurit al uneiîmpãrãtese, fragmente de cazane ºituburi de plumb, podoabe de lamorminte ulterioare medievale etc”.În scopul protecþiei tranzitorii aperimetrului thermelor, în februarie1937 s-a ajuns pânã la imaginareaunei învelitori a acestora,cuprinzând douã acoperiºuriestetice de lemn pentru cele douãconstrucþii absidale cu hypocauste,plus adãpostirea cu stâlpi scurþi defier ºi geamuri înrãmate a grupelorde morminte bine pãstrate din zonapalestrei. Proiectul definitiv alacoperiri thermelor a fost dat însarcina ing. Ernest Wachta, asistatpe teren de arh. N. Lupu ºi ing. N.Tuducescu, prevãzându-se ca înpartea de vest ansamblulacoperiºului sã dispunã de unsistem de obloane de apãrare întimpul iernii împotriva vânturilorvenite din aceastã direcþie. Valoareaproiectului se ridica la suma de675.000 de lei, piesele componentefiind ferme metalice încadrând unacoperiº de tablã sau, cel maipotrivit pentru un monumentroman, din eternit. În iulie 1937,proiectul era terminat fiind trimisdirectorului Nicolau din MinisterulLucrãrilor Publice ºiComunicaþiilor. În octombrie acelaºian, ministrul Comunicaþiilor eraînºtiinþat ºi despre intenþiaamenajãri i unui parc în jurulthermelor, proiect ce urma sã fieîncredinþat lui Petre AlexisGhenovici, executantul parculuireºedinþei mitropolitane din Sibiu.

În cursul anului 1937, a fostnevoie de reîntoarcerea, pentrucercetãri, ºi la Cetatea Severinului,în contextul începerii construcþiei, învecinãtatea sa, a Hotelului de Turism(actuala Maternitate din Grãdinapublicã „Dragalina”). Ar fi fostnecesarã suma de 60.000 de lei, pecare Al. Bãrcãcilã a cerut-o iniþial dinpartea C.M.I., dar, cum presupuneacã aceasta nu avea banii solicitaþi,ulterior s-a adresat, cu rezultatpozitiv, ºi Oficiului Naþional deTurism. Comisia n-a fost „uitatã”,însã, în martie anul urmãtor, când dinnou i-au fost ceruþi bani, acumpentru „îngrãdirea trainicã ºi esteticãa laturilor de sud ºi est ale castruluiroman Drubeta, de-a lungul ºi în

preajma cãii ferate”, „îngrãdirea ºiacoperirea trainic ºi estetic athermelor romane, recentdescoprite”, „continuarea lucrãrilorde descoperire a Cetãþii medievalea Severinului, aflatã în grãdinaGeneral Dragalina, alãturi de mareleHotel de Turism” ºi „degajarea latureide est a castrului Drubeta, de oveche construcþie, sanatoriu deinfirmi, proprietatea comunei,precum ºi exproprierea câtorva parcelecu uºoare construcþii de aceeaºi partea castrului, cuprinse în proiectul mailarg de exproprieri Vasile Pârvan, îninteresul conservãrii ºi studieriiaceluiaºi castru”.

Din toate acestea nu s-au realizatînsã decât foarte puþine lucrãri.Venirea ºi începutul rãzboiului aususpendat, din pãcate, acþiunile demare anvergurã plãnuite. Înianuarie 1943, de pildã, Al.Bãrcãcilã consemna cã, la aceadatã, se realizase doar îngrãdireaterenului thermelor, cu banii daþi deO.N.T., în timp ce MinisterulPropagandei Naþionale asigurase,la rândul sãu, sume pentruprocurarea sârmei ghimpatenecesare. Pe lângã lucrãrile deîngrãdire se mai recepþionaserãmici acoperiºuri provizorii latherme, acoperiºul definitivînregistrând încã întârzieri ºi fiindîn faza fixãrii în beton a unorfragmente de inscripþii ºi demonumente figurate.

Dupã rãzboi , în iu l ie 1945,Comisia Monumentelor Istorice dincadrul Ministerului Cultelor ºiArtelor, prin preºedintele ei Al.Lapedatu, ºi secretar V. Brãtulescu,a încercat sã reia firul lucrãrilor, dinpunctul în care fusese întrerupt. Eiîi scriau, de aceea, directoruluigeneral al Regiei Autonome C.F.R.despre „interesul turistic ce oferãînsemnatele monumente istorice dinT. Severin, situate de-a lungul cãiiferate, la a cãrei construcþie s-adistrus bunã parte din latura lorsudicã” ºi la a cãror conservare înt recut Regia în þelesese sãcontribuie. Rãzboiul ºi urmãrile luiîmpiedicaserã ca lucrãr i le deconservare iniþiate sã poatã fi dusela capãt ºi, mai mult, produseserãgrave „deter iorãri la acelemonumente”. Erau motivele pentru

care, pent ru a evi ta al te gravedegradãri din cauza intemperiilor ºia altor agenþi distrugãtori, Agenþiaera chematã sã participe din nou laopera de protecþie, cu materialelevechi lemnoase deþinute în regiune,încercând sã refacã unele adãposturiparþiale ºi sã completeze lipsurilede la îngrãdirea thermelor, „lucrãricare abia fuseserã realizate în 1943”.Pent ru restabi l i rea legãturi lor,a r f i t r e b u i t c o n t a c t a t A l .Bãrcãcilã, delegatul Comisiei, ºis ã f i e î n º t i i n þ a t e s t r u c t u r i l elocale ale Regiei .

Un alt factor chemat în iulie 1945sã ia parte la aceste lucrãri eraªantierul Naval din Turnu Severin,cel care înainte de rãzboi avusese„conducerea financiarã” a lucrãriide acoperire a thermelor ºi care, ladata demersului , adãpostea înspaþii ale sale materiale depozitateacolo d in momentul începer i iacoperiºului. Dupã rãzboi se aflaula ªantierul Naval circa 38.000bucãþi olane în stare bunã, plus alte7 .000 de ter iorat e debombardamente, 105.490 m.p. degeamuri de 3 mm grosime ºi 1.100kg cuie de sârmã, din care circa10% erau ºi ele deteriorate debombardamente . Toate acestemater i a l e aºteptau re luarealucrãrilor de acoperire, ca ºi cele175 de blocuri de piatrã ecarisatã,de ½ m.c. fiecare, scoase de cãtreAdministraþia P.C.A., în interesulnavigaþiei, din pile ale podului luiTraian, blocuri aflate de decenii înf aþ a c lãd i r i i admin ist ra þ ie iªantierului Naval ºi urmând a fifolosite ca piese de muzeu, dupãce, ani la rând, constituiserã opodoabã a grãdinii ªantierului.

În f ine, în 1948, ComisiaMonumentelor Istor ice, subpreºedinþia lui C. Daicoviciu, a pusdin nou în discuþ ie problemacont inuãri i exproprier i lor d inimediata vecinãtate a monumentelorantice ale Drobetei , ServiciulContencios din Ministerul Artelorreuºind sã treacã în proprietateastatului imobilul fostã proprietateDeºliu, ulterior R. Franassovici, însuprafaþã de 3.570 m.p., situat lasud-vest de l imi ta de apus aproprietãþii muzeului.

CONTINUARE ÎN PAG. 12

opiniiOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 12

Paºii copilãriei m-au purtatprin locuri minunate, care astãzi nu maiexistã pe harta judeþului nostru. Cupeste 61 de ani în urmã, am avutbucuria deosebitã de a putea sã vãdlocuri mirifice, faþã de vârsta avutãatunci. Sub protecþia învãþãtoareiMarieta Popescu, sora mai micã amamei mele, am vãzut satul OgradenaNouã, unde ea fusese repartizatã.Bineînþeles cã nu a scãpat nevizitatãnici cunoscuta insulã Ada Kaleh,locuitã în majoritate de etnici deorigine turcã. Trecerea Dunãrii s-afãcut cu barca, mijlocul optim detransport pe apã în acele vremuri. Maitârziu, fiind elev al faimosului LiceuTraian din Drobeta Turnu Severin,astãzi recunoscut Colegiu Naþional,am avut mai mulþi colegi din AdaKaleh, mulþi pãrãsind locul natal odatãcu construirea Hidrocentralei de laPorþile de Fier I, plecând în þara debaºtinã Turcia, fie în partea de est aRomâniei, unul singur s-a stabilit înStrehaia, unde ºi-a întemeiat o familie.Numele lui a fost Arif Mehmed. Amînceput cu aceastã introducere,considerând cã are legãturã cu ceeace voi spune. Dintre cele opt satecomponente ale comunei Voloiac deastãzi, satul Þiþirigi este, se pare, celmai tânãr ca atestare documentarã,necunoscându-i-se cu precizie nicioriginea numelui sãu ºi nici alocuitorilor. În anii de început ai cariereimele de profesor la ªcoala Rupturadin comunã, am avut mulþi elevi cunumele Þiþirigã, ce proveneau dinacelaºi sat, Þiþirigi.

VOLOIAC – OAMENI ºi LOCURI SATUL ÞIÞIRIGI Nedumerirea mea a fost mare, pentrucã cele douã nume, aproape seidentificau: Þiþirigã ºi Þiþirigi. Cred cãabia acum am descoperit misterulacestor denumiri. Scormonind îndocumente ºi scrieri mai vechi, amgãsit notiþele unui fost învãþãtor de-alsatului Þiþirigi, pe numele Ion Moraru,alintat de sãteni Marcu, care ºi-a notatatent urmãtoarele aduceri aminte.Dupã moartea cumplitã a domnitoruluiConstantin Brâncoveanu ºi a celor 4fii în anul 1714, soþia ºi cele 7 fete aufost cruþate de oribilul mãcel,continuând sã trãiascã în captivitate laConstantinopol neavând voie sãpãrãseascã Turcia. În acest timp undragoman grec, boierul ConstantinMavrocordat care avea relaþii bunecu marele vizir, a cerut voie sã ia încãsãtorie pe una din fiicele luiBrâncoveanu, care trãia cu mama ºisurorile ei în jurul capitalei turceºti.Marele vizir a intervenit pe lângãsultan ºi cererea sa a fost aprobatã.Totodatã i s-a dat firmare ,,la mânã’’ca fiicei lui Brâncoveanu sã i serestituie moºia tatãlui sau de la CotulRaclii ce trecuse în administrareaRaclei turceºti de la Ada Kaleh, dupãarestarea ºi moartea lui Brâncoveanu. Aceasta se întindea de la nord derâul Motru cu satele Vãgiuleºti ºiUngureni iar spre sud cu sateleCorcova, Cordun, Cotoroaia,Sperleºti, Chirculeºti ºi Lumnic pânãla Olac (astãzi Valea Ursului). Ulterior moºia a fost stãpânitã de urmaºiai fiicei lui Brâncoveanu, la Corcova fraþiiBibescu, iar la Lumnic, o parte din Ruptura

ºi Cotoroaia, o doamnã tot Bibescu, rudãcu cei de la Corcova. Îmi amintesc cã în primii ani deprofesorat la ªcoala Ruptura, fãceampracticã cu elevii la via de altoi, pecare sãtenii din cele douã sate onumeau via prinþului Bibescu, ce seîntindea pe dealurile din cele douãsate pânã aproape de Sperleºti. Mulþilocalnici aveau de lucru în sezoanelecând se efectuau lucrãrile agricolecorespunzãtoare. Dupã câþiva ani,Mavrocordat împreunã cu soþia ºi restulfamiliei Brâncoveanu au avut voie sãpãrãseascã Turcia ºi s-au stabilit înMuntenia, luându-ºi în primire moºiade la Cotul Raclei, scoasã de subsechestrul turcesc. Dupã moartea luiMavrocordat, a rãmas soþia ºi un singurcopil care, înþelegându-se cu boieriiCantacuzineºti – rudele soþului, s-austabilit în Ardeal în comuna Sâmbãtade Jos, unde Brâncoveanu avea prieteniapropiaþi, zidind acolo ºi o bisericã. S-au mutat apoi la Braºov de undetrimiteau oameni de legãturã pentrua dirija ºi administra moºia de la CotulRaclei. Pentru a fi siguri deadministrarea moºiei ºi de veniturileobþinute, au trimis un om deîncredere împreunã cu o ceatã deoameni aleºi, care au fost repartizaþiîn satele moºiei deþinute pe acestemeleaguri. Aceºtia au muncit cinstitpentru stãpâni, cãrora în fiecare an,în zilele de 23 aprilie (sfântulGheorghe) ºi 26 octombrie (sfântulDumitru), le trimiteau venitul moºieiºi alimente pentru iarnã. Unul de încredere pe care l-autrimis la moºie se numea Þiþirigã ºifusese ofiþer de husari în armataaustriacã, pe care o pãrãsise. În ceatacu care a venit pe aceste meleaguri,mai erau ºi alte persoane cu numeleÞiþirigã, ulterior aducând ºi un preotcu acelaºi nume. Þiþirigã, omul care a fost trimis sãadministreze moºia Mavrocordaþilor, s-a achitat în mod corect ºi cinstit deîndatoriri, fapt care i-a mulþumit pestãpâni. Peste ceva timp, administratorulÞiþirigã a cerut voie sã se cãsãtoreascã,iar stãpânii i-au îndeplinit cererea dreptrecunoºtinþã pentru felul cum aadministrat moºia ºi i-au ,,dat ca dar denuntã” o bucatã de pãmânt la marginea

de rãsãrit a moºiei stãpânilor. Era lungãde 3 km ºi latã de 8,5 km ºi era liber sãse mute pe moºia care, de acum, era alui. Cred cã aceasta se poate identificacu locurile unde a fost ºi mai este încãsatul Þiþirigi, locul unde acum 300 deani s-a mutat cu familia ºi cu alte rudedin þinutul Fãgãraºului, majoritatea cuacelaºi nume de familie. Se pare cã aºas-a întemeiat satul Þiþirigi, iar majoritatealocuitorilor au purtat numele Þiþirigã,puþini îl mai poartã ºi astãzi, în cele peste20 de gospodãrii care mai sunt locuite. Primii locuitori ai satului Þiþirigi auavut locuinþele (bordeiele) pe deal, aºacum sunt ºi astãzi casele, satul fiindaºezat la cea mai mare altitudine faþãde celelalte sate ale comunei Voloiac. Nicãieri în comuna nu se mai întâlnescfamilii cu numele Þiþirigã, decât în satulÞiþirigi. Bordeiele erau aºezate pe dealîn partea de rãsãrit a satului, pentru calocuitorii sã poatã supraveghea drumulcãtre Strehaia, pe care veneau turcii, casã reuºeascã sã fugã la timp. Hainele,hrana ºi lucrurile mai de preþ le þineauîn locuri mai îndepãrtate de bordeienumite ,,La odãi (sau hodãi) probabildupã turcescul (h)odae. Cu siguranþãcã generaþiile mai vechi au cunoscutunde se aflã aceste locuri, deoarece dindiscuþiile cu câteva persoane care mailocuiesc acolo, am aflat cã ei ºtiau de labunii ºi strãbunii lor despre istoriaanumitelor locuri, desprinse parcã dintr-o poveste aparte. Cu aproape o jumãtatede secol în urmã, când i-am cunoscutpe localnicii acestui sat, i-am perceputca pe oameni ascultãtori, respectuoºi,harnici, cinstiþi ºi de cuvânt, aºa cummai sunt ºi puþinii locuitori de astãzi,iar din acest sãtuc de la marginea deest a comunei, au ajuns doctori,învãþãtori, ingineri ºi profesori. Aceasta pare sã fie povesteaadevãratã a formãrii satului Þiþirigi,cu aproape 300 de ani în urmã,generaþiile de astãzi ºi care vor veniavând datoria cunoaºterii loculuinatal ºi a originilor sale. Amãnuntepicante despre cele spuse am aflatºi dupã rãsfoirea celor douã cãrþi:Curteni ºi slujitori de NicoleaStoicescu ºi Trecute vieþi de doamneºi domniþe a lui C. Gane.

Un om de-al comunei, prof. Constantin Drãghici

urmare din pagina 11

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

A fost ultimul act semnificativînfãptuit de o autoritate care, foarterepede, va lucra într-un alt cadrunormativ, într-un alt climat ºi care vafi pusã în slujba unor scopurisubstanþial diferite decât cele depânã atunci. În acest cadru,majoritatea sarcinilor vizândconservarea antichitãþilor Drobeteiau revenit Muzeului Regiunii Porþilede Fier, organizat ca instituþieculturalã de stat, subordonatã secþieide resort a Sfatului Popular aloraºului de subordonare regionalãTurnu Severin ºi finanþatã în sistem

PROTECÞIA ªI... (6)centralizat de cãtre acesta. Lipsit ºide serviciile lui Al. Bãrcãcilã întretimp pensionat, Muzeul ºi noile luiconduceri n-au neglijat opera deprotecþie ºi conservare a amintitelorantichitãþi, fãrã a reuºi în mãsuranevoilor acestora. Unele lucrãri decercetare, restaurare ºi consolidares-au desfãºurat la castrul roman ºila Cetatea Severinului. Piciorulpodului lui Traian a rãmas în stareacunoscutã de foarte multã vreme, întimp ce lucrãrile de acoperire athermelor au fost definitivabandonate.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O loviturã neaºteptatã venitã din partea uneipersoane din anturaj le va întuneca începutulsãptãmânii. Nu e vorba de un atac direct, cide un act de ipocrizie, de o bârfã, de o pilãproastã pusã undeva. Cert e cã Berbecii sevor simþi trãdaþi, înfuriaþi, vor simþi rupturadestul de profund ºi cel mai probabil se vorgândi ºi la rãzbunare. În cadrul relaþiei decuplu vor gãsi înþelegere, consolare ºi oatitudine mai raþionalã care le va maitempera mania.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii nu se vor bucura de influenþe astrologiceprea bune în ceea ce priveºte sãnãtatea, existãriscul unor infecþii sau rãceli care le-ar puteadestabiliza temporar programul. Totuºi, dincauzã cã în celelalte aspecte ale existenþei, maiales în dragoste, totul se aratã frumos ºiluminos, vor gãsi energie sã depãºeascã rapidproblemele de sãnãtate. Se recomandã o atenþiemai mare decât de obicei la tot ce þine dedocumente ºi birocraþie: greºelile fãcute acumvor avea consecinþe majore!

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Starea uºor melancolicã în care se aflãGemenii nu poate avea decât o singurã cauza:dragostea! La modul foarte serios. Deºi vorfi curtaþi ºi vor avea multe ocazii de flirt,atenþia lor se va îndr epta spre dragosteaadevãratã. Asta nu înseamnã cã vor pluti penoriºori, ci cã vor trece prin multe stãricontradictorii, de la speranþã la teamã ºi dela extaz la melancolie. Sã fie atenþi ºi lacelelalte aspecte, cãci pot trece cu ochiiînchiºi pe lângã niº te oportuni tã þ iprofesionale cu care nu se vor mai întâlniprea curând.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Racii riscã sã provoace multe situaþiiconflictuale în anturaj, sau în cuplu. Vor aveao perioadã în care nu vor strãluci prindiplomaþie ºi vor spune multe lucruri fãrã sãse gândeascã prea bine înainte. Dacã ajung laconflict, e bine sã cedeze de dragul liniºtii.Profesional, vor primi niºte propuneri destulde incitante, dar la care nu e bine sã se aruncecu prea mult entuziasm. Deºi sãptãmâna lornu va fi din cele mai strãlucite, vor avea cevamai mult noroc la bani decât de obicei.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Zilele acestea, Leii vor fi predispuºi la visare,la reverii romantice, îºi vor face planuri mãreþeºi se vor rãzgândi în aceeaºi zi, pe scurt, vor ficu capul în nori. Nu e nimic rãu în a dori sã maievadezi din cotidian, dar existã riscul unorpierderi materiale din cauza neglijenþei. Dinpunct de vedere social, vor fi niºte parteneri deconversaþie tonici ºi plini de ºarm, aºa cã e operioadã bunã sã iasã mai mult în lume ºi sãcomunice. În dragoste, vor simþi nevoia sã-ºiîncânte partenerii cu tot felul de surprize.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Sãptãmâna aceasta nu strãluceºte la capitolulsurprizelor, dar asta nu înseamnã cã nu va fiuna destul de bunã. Munca va fi în centrulpreocupãrilor Fecioarelor, cu rezultate bune ºidestul de prompte, mai ales în plan financiar.Relaþia de cuplu stã sub semnul liniºtii ºi alarmoniei casnice, ceea ce completeazã foartebine satisfacþiile profesionale. Se recomandãacordarea unei atenþii mai mari la detaliiîn relaþie: un mic cadou, un compliment,o surprizã.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Balanþele vor acorda în aceastã perioadã foartemultã atenþie planurilor lor de carierã, îºi voranaliza în detaliu ºansele ºi alternativele ºi nuvor scãpa nici o ocazie sã avanseze. Norocul ede partea lor. Un conflict profesional minor leaºteaptã pe la mijlocul sãptãmânii, dar vor ieºiîn avantaj. Dragostea e la cote foarte bune, ceicuplaþi dedicã mult timp ºi atenþie relaþiei lor,iar cei singuri se vor gândi cã e timpul sã seimplice la modul serios.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Scorpionii vor avea în aceastã sãptãmânãcâteva discuþii mai dificile legate de cuplu, desentimente, de viitorul relaþiei. Discuþii dificilenu înseamnã neapãrat certuri, ci doar cã se vaajunge la un consens dupã negocieri îndelungi,ezitãri ºi chiar erori de comunicare. Ei vor aveaposibilitatea de a controla situaþia, dar li se vacere multã diplomaþie. Cei singuri mai au deaºteptat pentru ceva serios, dar vor avea norocla flirturi. La sfârºitul perioadei, au ºanse marisã primeascã o veste bunã legatã de bani.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãgetãtorii se pregãtesc intens pentru niºteevenimente din viitorul apropiat: un examen, uninterviu, o mutare decisivã în viaþa personalã.Energie au destulã, aceste evenimente la carese gândesc le vor solicita toatã atenþia, aºa cãvor lua totul în serios. Eforturile lor nu vor filipsite de roade ºi ei simt acest lucru, aºa cã nuse abat de la scopul propus. La sfârºitulsãptãmânii îi aºteaptã totuºi niºte clipe derelaxare în compania unei persoane dragi.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Pentru Capricorni, preocuparea pentru niºteprobleme sentimentale va trece în prim-planºi le va afecta capacitatea de muncã ºi dorinþade socializare. Randamentul lor general va fidestul de scãzut, deoarece îºi vor consumatoatã energia gândindu-se la relaþia (sausingurãtatea) lor, cãutând probleme acolo undenu sunt, punându-ºi întrebãri inutile ºi dându-ºi singuri rãspunsuri, ceea ce nu le va facedeloc bine. Va fi o sãptãmânã destul de haoticã.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

E o perioadã a deciziilor majore pentruVãrsãtori: acum e momentul sã analizezefoarte serios dacã sunt gata sã treacã la unjob mai bun, dacã sã aprofundeze sau sãîntrerupã o relaþie amoroasã, dacã sã semute sau sã înceapã un curs, o specializare,adicã sã ia niºte hotãrâri importante care voravea consecinþe pe termen lung. Sfârºitulsãptãmânii va fi marcat de un evenimentunde vor f i invi taþ i , ºi de o surpri zãsentimentalã plãcutã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Peºtii vor fi un pic lipsiþi de energie înaceastã perioadã, mai împrãºtiaþi ºi cu maipuþin chef de muncã. Totuºi, o atenþie maimare a partenerului de cuplu (mai ales oatenþie de ordin sexual) i-ar putea scoate dinletargie, aceasta afecteazã mai mult domeniulprofesional . Nu e o perioadã propicetranzacþiilor ºi speculaþii lor financiareîndrãzneþe , aºa cã ar f i bine sã semulþumeascã o vreme cu ceea ce au ºi sã nuse aventureze în ape tulburi.

OBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 13Horoscop

(3 - 9 martie 2016)

Horoscop

actualitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 14

Judoka Pãcuraru IonuþMarian a trecut cu succes etapa dezonã a Campionatului Naþionalªcolar de Judo, ieºind vicecampionla categoria de 73kg - U18. Acestava reprezenta IªJ Mehedinþi la finalape þarã ce va avea loc la Deva. PalatulCopiilor Strehaia a participat cu doijudoka la aceastã competiþie. DacãIlcãu Petruþa (52kg), medaliatã anultrecut cu bronz a cedat în meciul treidin cauza unei accidentãri lagenunchi, Judoka Pãcuraru Ionuþ areuºit calificarea pe un loc destul debun în urma a trei meciuri, douãdintre ele câºtigându-le la ippon. Sã sperãm cã la finala de la Devava face o figurã bunã ºi va obþine oclasare în primii cinci sportivi,

Campionatul Naþionalªcolar de Judo

având în vedere faptul cã sportivule în primul an la U18. Judoka de la Strehaia vor participaîn continuare la competiþii, pe 12martie, la finala pe þarã U16, laDrobeta Turnu Severin, iar în apriliela Campionatul Naþional de Unifightde la Ploieºti. Având o contribuþiebunã la promovarea Unifight înRomânia, prof. Ilie Gîdea, care ocupãcatedra de judo din cadrul PalatuluiCopiilor a fost ales, de curând, înfuncþia de vicepreºedinte alAsociaþiei Cluburilor De Unifight dinRomânia ºi antrenor coordonator allotului de juniori de unifight alRomâniei, un lucru bun pentrusportul mehedinþean.

I.G.M.

Leul a avut în februarie oevoluþie pozitivã faþã de principalelevalute, cu excepþia francului elveþiancare a „reuºit” o uºoarã apreciere.

Euro a început perioada cu unmaxim de 4,4765 lei, la jumãtateaei media coborând la 4,4634 lei.

Finalul lunii trecute a adus o mediede 4,4692 lei, mai jos cu 6,65 banicomparativ cu sfârºitul primei luni alui 2016, pentru ca în prima zi dinmartie euro sã coboare la 4,4655 lei,într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,4630 ºi 4,4740 lei,cu cotaþii pe finalul zilei de 4,4640 –4,4670 lei, semn cã perechea se vamenþine în urmãtoarele sãptãmâni înculoarul 4,45 – 4,50 lei.

Conform celor de la cabinetul deanalizã Oxford Economics,încetinirea economicã a Chinei arreprezenta principalul risc pentruRomânia în acest an. Ea ar înjumãtãþicreºterea PIB, care este estimatã lacirca 4,2% de cãtre ComisiaNaþionalã de Prognozã. Efectenegative ar avea ºi creºtereadobânzilor din SUA, ceea ce arreduce avansul PIB-ului cu un punctprocentual, ºi ar scumpi creditareainternã ºi externã a þãrii. Grexitul sauBrexitul reprezintã tot atâtea motivede creºtere a aversiunii faþã de risc,implicit de depreciere a leului.

Riscurile interne sunt reprezentatede alegerile locale ºi parlamentare,care dau o notã de incertitudine, darºi de impactul relaxãrii fiscaleasupra sustenabilitãþii finanþelorstatului pe termen mediu.

Pe termen scurt, ultima anchetãde conjuncturã realizatã de InstitutulNaþional de Statisticã indicã faptulcã managerii companiilor dinRomânia estimeazã, pentru perioadafebruarie-aprilie, o creºtere aactivitãþii în comerþul cu amãnuntulºi una moderatã în industrie,construcþii ºi servicii dar ºi ostabilitate a preþurilor.

Creºterea consumului intern vaavea ca efect impulsionarea inflaþiei,ceea ce ar putea necesita înãsprireapoliticii monetare a BNR. Creºterea

Radu Georgescu

Primãvara începe cudreptul pentru leu

dobânzii ar avea ca efect aprecierealeului, evoluþie care nu este doritãde guvernatorul BNR. Acesta adeclarat recent, agenþiei Reuters, cã„nu dorim sã stimulãm leul prinmãsurile noastre. Nu este nevoiede asta, în ultimul an ºi jumãtatel-am simþit într-un zonã corectãºi sustenabilã”.

La jumãtatea intervalului, cursuldolarului a scãzut la 4,0523 lei, însãla finalul lui a crescut la 4,1051 lei,maxim al ultimelor patru sãptãmâni,într-o ºedinþã în care cotaþiile au urcatla 4,101 – 4,118 lei. Luna trecutãmoneda americanã a scãzut cu 5,6bani faþã de finalul lui ianuarie.

Media monedei elveþiene, care s-a apreciat pe pieþele internaþionalede la 1,10 la 1,085 franci/euro, afluctuat între 4,0842 ºi 4,1088 lei.Februarie s-a încheiat la 4,0966 lei,mai sus cu aproape 1,5 bani faþã desfârºitul lui ianuarie, iar în prima zidin martie a urcat la 4,1053 lei.

Perechea euro/dolar a scãzut dela 1,1070, la începutul perioadei, la1,0856 dolari, scãderea fiindprovocatã de temerea cã MareaBritanie va ieºi din UniuneaEuropeanã.

Analiza cuprinde perioada24 februarie – 1 martie

În perioada 26-28.02.2016în Belgia – ANTWERPEN - a avutloc un puternic turneu internaþionalpentru cadeþi ºi seniori, cuparticiparea a 1.000 de sportivi dela 113 cluburi din 10 þãri: BEL,ROU, NED, GBR, FIN, GER, LUX,SUI, FRA, NOR. CSM Drobeta ºi-a verificat toþicadeþii care au participat ºi la finalacampionatului naþional de la TârguMureº pentru a putea începe unparcurs competiþional aproape denivelul campionatului European ce

va urma pentru aceastã vârstã. Cadeþii noºtri s-au descurcat bineºi foarte bine, aceºtia clasându-sedupã cum urmeazã:Loc I-STROE ANA MARIA -40 kgLoc III-VÂLVOI ANDA -57 kgLoc V-VOAIDEª ALIA -44 kgLoc VII-CHICIN ALEXANDRU -55 kg-DEMETRIO GABRIEL -50 kg-IOVIÞÃ ROBERTA -52 kg

Neclasaþi-BREBINARU SORIN -60 kg- UNTARU COSTEL -66 kg- BORONTIª ANDREEA -52 kg Urmeazã Campionatul Naþionalde seniori de la Iaºi, de undesperãm o medalie de la senioareleStan Alexandra ºi PoroineanuDaniela ºi o comportare frumoasãde la juniorii Ianicu Ionuþ ºi TãtarKrisztina.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Cadeþii noºtri s-au descurcat foarte bine înBelgia, la ANTWERPEN, unde a avut loc un

puternic turneu internaþional

sportOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016 pag. 15

Cupa reia sezonulde primãvarã

La Mehedinþi, sezonul fotbalistic deprimãvarã se reia la sfârºitul acesteisãptãmâni, cu sferturile de finalã aleCupei României – faza judeþeanã.

ªase echipe din Liga a IV-a ºi douãdin Liga a V-a s-au calificat în turulal III-lea al competiþiei, iar cele patrumeciuri se vor disputa duminicã,

d u p ãu r m ã t o r u lp r o g r a m :Unirea GârlaMare - RecoltaDãnceu (ora11), InterCrãguieºti -Viitorul Cujmir(ora 11), ASCorcova -P a n d u r i iCerneþi (ora14) ºi Viitorulªimian - CS

Gorjenii intrã în play-off de pe podium

În ultima etapã a sezonului regulat, CSPandurii Târgu Jiu s-a impus cu 3-1 îndeplasarea de la Viitorul Constanþa ºi cele douãcombatante au fãcut rocada în clasamentul

M. O.

Strehãianul Pãcuraruluptã pentru medalie

Ligii I. Astfel, echipa antrenatã deEdward Iordãnescu intrã în play-off depe locul al III-lea, cu 24 de puncte.Pandurii ºi Viitorul se vor reîntâlni,peste 10 zile, în etapa a II-a a play-off-ului, pe Municipalul severinean.Ambele au ºanse reale la titlu. Gorjeniiau de remontat o diferenþã de doar 2puncte faþã de liderul Astra, iar în primaetapã a play-off-ului vor juca, îndeplasare, la ASA Târgu Mureº, echipãcare a prins în extremis locul al VI-lea,ultimul care asigura prezenþa în play-off. La malul Dunãrii vor reveni înaceastã primãvarã Steaua Bucureºti

(30 martie) ºi Dinamo Bucureºti (23 aprilie),singurele echipe care în toamnã i-audeterminat pe severineni sã ia cu asalttribunele stadionului Municipal.

Prezent cu 2 judoka la etapade zonã a Campionatului Naþionalªcolar, Palatul Copiilor – FilialaStrehaia a reuºit sã-l califice pe IonuþMarian Pãcurau (73 kg) pentru finalade la Deva. La Bucureºti, elevulpregãtit de Ilie Gîdea a concurat înlimitele categoriei 73 kg ºi s-a clasatpe locul secund, la U18. Rezultatul îidã posibilitatea lui Pãcuraru sã lupte,pe 20 martie, pentru medalii, la Deva.În schimb, colega sa de la clubul din

M. O.

Strehaia, Petruþa ElenaIlcãu (57 kg), s-a clasatdoar pe locul al V-leala etapa de zonã de laBucureºti ºi a ratatcalificarea în finala dela Deva. Astfel, Ilcãunu-ºi va putea apãrabronzul cucerit anultrecut, la MiercureaCiuc. “Din pãcate,Petruþa s-a accidentat

în meciul al treilea ºi aratat podiumul la etapade la Bucureºti. Putealua din nou o medalie. ªiîn acest an, au fost treietape zonale ºi s-aucalificat doar primii 3sportivi, de la fiecarecategorie de greutate.Voi merge la Deva doar

cu Pãcuraru, care s-a calificat în finalãde pe locul secund. El e de-abia laprimul an de juniorat ºi nu îºi facsperanþe de medalii. Sper sã se clasasepe locul al V-lea, în finala de laDeva”,a spus antrenorul Ilie Gîdea. Pe 12martie, Pãcuraru va lupta pentru medaliiºi la finala Campionatului Naþional deCopii U16, care va avea loc la DrobetaTurnu Severin. M. O.

Strehaia (ora 14). Dacã pe 6 martiese vor juca sferturile de finalã aleCupei României - Mehedinþi,campionatul se va relua, atât la Ligaa V-a, cât ºi a V-a, o sãptãmânã maitârziu ºi se va încheia pe data de 11iunie. Câºtigãtoarea Ligii a IV-a

Mehedinþi va susþine, pe 18 ºi 25iunie, play-off-ul pentru promovareaîn Liga a III-a. Anul trecut, CSPandurii Cerneþi a fost umilitã de CSUII Craiova, care s-a impus cu 4-0 înBãnie ºi cu 8-0 la malul Dunãrii, peStadionul Termo.

Liga a IV-a

Etapa a XV-a (12-13 martie)Recolta Dãnceu - AS CorcovaCoºuºtea Cãzãneºti - Pandurii CerneþiViitorul Cujmir - Dunãrea GruiaViitorul ªimian - CS Strehaia

Clasament

1. Cerneþi 14 11 2 1 45-14 352. Strehaia 14 9 3 2 43-17 303. Dãnceu 14 8 1 5 44-30 254. Corcova 14 7 3 4 34-23 245. Cujmir 14 5 0 9 22-33 156. Gruia 14 4 1 9 21-31 147. ªimian 14 3 1 10 16-44 108. Cãzãneºti 14 2 3 9 20-53 9

Liga a V-a

Etapa a XIV-a (12-13 martie)ªtiinþa Broºteni - Viitorul FloreºtiUnirea Gârla Mare - Voinþa VrataAS Ghiciulescu Hinova - Voinþa OpriºorReal Vânju Mare - Inter CrãguieºtiDunãrea Hinova - Dunãrea PristolSperanþa Punghina - AS CorlãþelInter Salcia - stã

Clasament

1. Vânju Mare 12 10 1 1 55-14 312. D. Hinova 12 10 1 1 48-21 313. Vrata 12 8 0 4 37-22 244. Floreºti 12 8 0 4 28-23 245. Gârla Mare 12 7 0 5 32-25 216. Crãguieºti 12 6 2 4 34-26 207. Salcia 12 5 0 7 30-31 158. Pristol 12 4 3 5 22-27 159. Corlãþel 12 4 1 7 18-28 1310. Opriºor 12 4 0 8 19-40 1211. Broºteni 12 3 1 8 22-45 1012. G. Hinova 12 3 0 9 24-33 913. Punghina 12 1 1 10 16-50 4

publicitateOBIECTIV mehedinþean 03 - 09.03. 2016pag. 16

pamflet

Mã nepoate, îmi zisã mieTanþa lu Pecingine alaltãieri, cum cãpe uliþa noastrã trecu unu mic, carevrea sã sã facã primar mare. Pã ieºilumea pi la poartã, cã lãtrau câinii,ieºirã toate orãtãniile, unele intrarãrepede înapoi, abia sã liniºtirã, cemai. Când îmi zisã despre cine eravorba, mã liniºtii. Trecusã neaCârjan al mic, sã sã filmeze singurcum încep lucrãrile pe strada luTanþa, ca sã nu scape vreo ºtire ceva.Nu conteazã cã n-are nicio treabã cuasta, dacã poate omu sã sã dea petelevizor. Unde mai pui cã nici nu sãvãzu primar ºi începu nea Cârjan sãstabileascã ce ºi cum o sã fie pininstituþie, cum vede mnealuilucrurile, lucruri mai auzite ºi pi laalþii înainte, nimica nou. Mai nouface câte o conferinþã la douã-treizile, zici cã altã ocupaþie nu mai are,nici mãcar de tãiat frunzã la câini nusã mai ocupã cum trebuie, s-aplictisit în ultimii patru ani.

Acuma sã aude cã încãlzirealocuinþelor ar mai dura pãnã la finele

nea Mãrin

Sucã, nea Cârjan ºi plictiseala, angajãrile dubioasedi la Judeþean ºi nea Drãghiea certãreþu de serviciu

lunii, dupã care n-ar preamai fi combustibil, iarãiarna viitoare s-ar putea sãfie cam groasã treaba. Maiales cã nea Gherghe încãniveleazã terenu unde vor ailu ‘mnealui sã ridice unschelet de încãlzire, chit cãfirma cu pricina are maimult alte interese în istoriaei, decât asta cu încãlzireapopulaþiei.

Unde mai pui cã acoloar fi ºi neºte terenuriprivate, peste care nu sãpoate trece cum ar vrea neaGherghe, cã nu le-a adus de acasã.Acuma pãnã ºi tanti Dobrotã sãîndoieºte de ce zâce nea primarele,cã zisã cã pãnã îºi gãseºte vreunpartid ceva, “prima doamnã” sã sãmai încãlzeascã de pe margine.

Mã nepoate, sã fãcurã neºtemulte angajãri la Spitalu de Urgenþã,pi la Administrativ, de nu ºtiu nici eice au de fãcut, da ºtiu cã ar fi datneºte sume sã ajungã pe acolo. Aºa

cum aflã Sucã, cã cicã pi lamaternitate ar vrea sã angajeze unmedic cu afecþiuni cam grave, iar astae cam cu multe semne de întrebare.De aia ºefa de secþie nici nu vrea sãaudã, ce mai, nu vrea sã fia pãrtaºelºa o mare nelegiuire. Cã aºa-i cândfaci angajãri de astea, de ar trebuisã-l intereseze pe nea Aladin cumsã fac. Zâci cã umblã euroii pinSeverin, mai ceva ca SãgeataAlbastrã pin Oltenia, aºa umblã. Pãvalutiºti avem berechet, da de locuride muncã duce lipsã oraºu. Numaicã la capitolu maºini nu stãm rãudeloc, sã urmãresc Audi-urile pinoraº cu BMW-urile de zici cã e raliuldi la Monte Carlo. Unde mai pui cãsã supãrã unii pe alþii, blocheazãintersecþiile, pun maºinuþele peavarii ºi încep scandalu, spredisperarea severinenilor.

Da apropo de nea Aladin. Îichemã într-una din zile pe primariidin judeþ, sã le explice niºte domnicum e cu fondurile europene. Mã

nepoate, sã uitau bieþii primari, camaºa cum sã uitã curca lu Zbanghiula raþele lu Marghioala lu Fleaºcã,mai ales cã unii n-au fãcut niciunproiect ºi alþii mai furã ºi certaþi cãnu pricep cum e cu europenele.

Mã fraþilor, aºa discuþie penibilãca aia dintre nea Drãghiea ºi tanti dila învãþãmântu mehedinþean mai rar.Acuma, cã era problemã personalãîntre cei doi nu prea interesa penimenea, problema era cã ºedinþaera cu public ºi momentele eraupenibile. Da nea Drãghiea e obiºnuitcu de-astea, probabel când o sã vinãschimbarea, ‘mnealui o sã aibã deales între pensie ºi... pensie, cã lacatedrã e mai greu ca la Prefecturã.Unde mai pui cã la un moment dat,doamna di la Învãþãmânt i-ar fi întinso mânã, cã ºtiþi cum e, vorba luSucã: - Bre, nea Mãrine,mâna carenu cere nu primeºte pomanã…

Aia ie, mã nepoate, cu ai noºtri.Pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!

Fie ca acest început demartie sã vã aducã,

odatã cu primelezâmbete ale

primãverii, multerealizãri, îndeplinireatuturor viselor, multã

fericire ºi numaibucurii.

Virgil Daniel POPESCU,Preºedintele PNL Mehedinþi