pag. 3

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 820

31 martie 2016 16 pagini * 1,00 leu

A VII-a ediþie a BALULUI PORTULUI POPULAR (numit ºi Balul Izmenelor) a avut loc vineri, 25martie a.c., la restaurantul hotelului Afrodita din Bãile Herculane. Balul este un eveniment inedit, unic înzonele din Banat, ºi dã posibilitatea iubitorilor de port popular sã poatã sã-ºi prezinte costumul, indiferentde vechime, de zonã sau þara de provenienþã. Continuare în pag. 2

Balul portului popularde la Bãile Herculane

‹‹Miercuri, 30 martie 2016,am condus ºedinþa ordinarã aConsiliului pentru DezvoltareRegionalã Sud-Vest Oltenia, care aavut loc la Târgu Jiu, în prezenþapreºedinþilor Consiliilor Judeþene ºia primarilor din regiunea noastrã,fiind reprezentate judeþele Dolj,Gorj, Mehedinþi, Olt ºi Vâlcea. Pe ordinea de zi am avut 14proiecte de hotãrâre, inclusiv cel cuprivire la alegerea noii conduceri a

Declaraþie de presã, Aladin Georgescu, PreºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi ºi Preºedintele Consiliului

pentru Dezvoltare Regionalã Sud-Vest Oltenia

Continuare în pag. 5

În ºedinþa de Guvern de ieri,inginerul Cristinel PAVEL a fostnumit prefect de Mehedinþi, prindetaºare în condiþiile legii ºi cu

respectarea principiului mobilitãþiiînalþilor funcþionari publici.

Cred cã integritatea ºirespectul pentru cetãþeanconduc la performanþã înadministraþia publicã.

ULTIMA ORÃ

MIªCAREA FACESCHIMBAREA!

pag. 4

social - politicOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Mi s-a pãrut amuzant ºi înacelaºi timp trist faptul cã unei sãlia Palatului cultural severinean,recent redeschis, proaspãtredefinit, i s-a dat numele unuicelebru caricaturist, o prezenþãdeja obiºnuitã la toate manifestãrileculturale ale urbei, invitat deseamã al primãriei. Sigur, nimeninu contestã valoarea respectivuluiartist în perimetrul artei grafice,notorietatea dumnealui se bazeazã,în mod evident, pe elementesigure. Chiar si eu am acasã undesen semnat de dumnealui, primitcu ocazia decernãrii unei distincþii,

Politrucii trecãtori ºi oamenii de culturãacum un an ºi ceva. Nu mã dau învânt dupã aceastã „operã”, nu e pegustul meu ºi ca urmare nici nu l-am expus vreodatã prin casã. Expun în schimb, cu mareîncântare, operele unor artiºtiseverineni, ºi nu numai, pe care îiadmir: Constantin Plãviþu,Sebastian George Bãdãrãu etc.Ceea ce e de contestat în toatãpovestea aceasta a denumirii uneisãli a Palatului cultural e graba ºiarbitrariul unei astfel de decizii, fãrãa se consulta cu seriozitate, mediulcultural mehedinþean. O deciziecare a venit peste acest mediu,sfidându-l sau ignorându-l.Întrebarea e simplã: dintre toatenumele mari ale culturii care suntlegate de aceste meleaguri, oarechiar nu s-a gãsit unul? Nu ºtiu cepãrere are Comisia pentru culturãa conciliului local despre toatãaceastã poveste, dar sigur ar trebuisã aibã o pãrere, pentru cã este ochestiune destul de sensibilã

pentru toþi cei care, artiºti, actori,scriitori, oameni de culturã,constituie mediul culturalmehedinþean. Un mediu care, prinpuþinii oameni care mai ard pebaricadele ideii de culturã, luptãpentru anumite valori. Am toatã stima pentru scriitorii ºiartiºtii care au protestat împotrivaunor stãri regretabile de lucrurilegate de Palatul cultural. Iar marelemerit al acestui protest e acela de aatrage atenþia asupra feluluijemanfiºist, “superior” ºi autoritar încare decidenþii politici ºiadministrativi ai oraºului ºi judeþuluitrateazã cultura. Avem ºi am avutoameni de mare valoare îndomeniul cultural, din pãcate însãnu am avut totdeauna decidenþii caresã încurajeze ºi sã sprijine dialogulreal ºi matur cu oamenii de culturã. În vreme ce alte municipiireºedinþã de judeþ au proiecteculturale de impact naþional ºi chiareuropean, la noi acest lucru nu a

fost posibil. Politicul, ºefimea demoment, nu a gândit niciodatã lamodul serios sã punã bazele unuiproiect cultural judeþean coerent ºiperformant, sã punã fundamenteleunui dialog constant ºi proiectiv cumediul cultural. Ba cred cã le-aconvenit sã trateze oamenii deculturã de sus, fãrã atenþie ºirespect, considerând cã dacã la eisunt pixul ºi banii, pot face dupãcum le taie capul. De aceea ne ºiaflãm în zona aceasta deprovincialism cultural, de bãltirenefericitã, cãci în toþi anii aceºtianimeni dintre politicii zilei nu datdoi bani pe oamenii de culturã, peideea unui proiect judeþean cultural,capabil sã ne aducã pe toþi într-oluminã mai bunã. Politicienii s-auþinut de cioacele lor obiºnuite, denumiri, de interese politicianiste, dejocuri de culise, nicidecum de vreunproiect amplu, care sã meargãdincolo de scurtimea mandatuluilor. În acest “concert” regretabil nue de mirare cã peste capul oamenilorde culturã se decid atâtea chestiunice þin strict de cultural. Oare chiar se aºteaptã vreunuldintre aceºti politruci trecãtori sã sebucure de respectul oamenilor deculturã? Oricum, cu toate funcþiileºi cu toþi banii lor, se prea poate caniciunul sã nu rãmânã în memoriaacestor locuri. Cultura vasupravieþui, micimea politicului nu.

„Planul de actiuni pe 2016”,pentru realizarea în judeþulMehedinþi a obiectivelorcuprinse în actualul program deguvernare, a fost aprobat, marþi29 martie 2016, în sedinþaColegiului Prefectural.„Planul de acþiuni pe anul 2016,

a fost structurat pe 20 de capitole, vizând domeniile

A fost aprobat „Planul de acþiuni pe anul 2016"

Balul portului popular de la Bãile HerculaneCa ºi pânã acum,

costumaþia a fost obligatorie, indiferent de zonasau etnia pe care le reprezintã costumul, totulpentru se pãstra tradiþia obiceiurilor. Seara portului popular de la Bãile Herculane aadunat peste 300 de persoane care au rãspunsinvitaþiei organizatorilor. Alãturi de vârstnici au dansat ºi ºi-au prezentatcostumele populare specifice zonei ºi copiii, care audeschis balul. Printre cei prezenþi s-a numãrat ºieuroparlamentarul Monica Macovei, în ie tradiþionalã:„Mã bucur foate mult cã sunt aici. Nu trebuie sã ne uitãmidentitatea niciodatã, mã bucur cã sunt la a VII-a ediþie aBalului Portului Popular. Dupã cum vedeþi, eu suntîmbrãcatã ca la Herculane, ca-n zona asta. Ideeaorganizãrii acestui bal este foarte bunã, noi trebuie sã O. M.

URMARE DIN PAGINA 1

de activitate cu impact major în dezvoltarea judeþului,din care, în sintezã, aº putea enumera: agriculturã,educaþie, finanþe, sãnãtate, dezvoltare ºi administraþie,muncã, mediu ºi interne. Cred eu, cã planul de actiunipe anul 2016 a avut în vedere, gãsirea unor soluþii caresã aibã efect în perioada imediat urmãtoare ºi care sãpunã bazele unor dezvoltãri de structurã în viitor ajudeþului Mehedinþi”, ne-a declarat subprefectul judeþuluiMehedinþi, domnul Andrei Stãniºoarã.

ne pãstrãm tradiþiile, asta ne þine ca o naþiune unitã. Dacãne uitãm istoria nu o sã avem viitor”. O altã surprizã a Balului au fost ºi doi cetãþeni dinMarea Britanie, încântaþi de tradiþiile româneºti ºi decum ºtiu românii sã petreacã.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 3

Ionu Sibinescu – candidat independent pentru Consiliul Judeþean Mehedinþi

Ca parte a acestui sistem, amavut posibilitatea în aceºti 4 ani sãînþeleg mecanismele sale defuncþionare, lipsurile ºi soluþiilepentru un serviciu public de calitatecare sã rãspundã nevoilor reale alecetãþenilor. Experienþa acumulatã ºiobiectivul de a produce schimbãrisemnificative în modul de lucru alConsiliului Judeþean, în modalitateade a lua decizii ºi de a le pune înpracticã, mã face sã fiu astãzi în faþadumneavoastrã. În 2012 când am fost ales pentruprima datã consilier judeþean dinpartea unei uniuni politice am crezutcã, sprijinit fiind de forþa unorpartide, voi avea puterea ºi pârghiilenecesare de a transforma lucrurilemai repede ºi mai eficient. Realitateami-a demonstrat însã contrariul.Dacã eºti parte a unui mecanismgreoi, nu o poþi lua înaintea lui. De aceea, dupã un timp lung dereflectare, doresc sã vã anunþcandidatura mea ca independentpentru un nou mandat de consilierjudeþean. Voi merge ca independent laurmãtoarele alegeri locale ºi îmidoresc sã am posibilitatea de acontinua ce am început ºi de ademara noi proiecte care sã vizezecalitatea vieþii mehedinþenilor. Am optat sã fiu independentpentru cã am convingerea cãpolitica trebuie sã fie pentru ºidespre oameni, cã intereseledumneavoastrã sunt deasupra celorale partidelor, iar acestea în luptainternã pentru funcþii, uitã denevoile reale ale cetãþenilor pe careîi reprezintã. Nu neapãrat lipsa banilor estemarea problemã a judeþuluiMehedinþi, ci proasta lor gestionare.Lipsa unei strategii la nivel regionalse reflectã direct în felul în care aratãjudeþul, în nivelul de trai, în calitateaserviciilor publice: sãnãtate,educaþie, administraþie publicã. Dumneavoastrã, mehedinþenii,aveþi puterea sã decideþi calea

Cred cã integritatea ºi respectul pentru cetãþeanconduc la performanþã în administraþia publicã.

ªi cred cã se poate face!acestui judeþ. Nu mai putem continua cucheltuieli exagerate de la bugetul destat, cu scandaluri, fãrãtransparenþã! Puteþi da o lecþieactualilor lideri politici ai judeþuluiºi sã alegeþi un Consiliu Judeþeantransparent, care sã foloseascã baniiîn interesul dumneavoastrã ºi caresã fie capabil sã atragã investitori. Chiar dacã vorbim de politicaregionalã, avem aceleaºi obiectiveca la nivel central:1. reducerea sãrãciei,2. educaþie gratuitã ºi de calitatepentru toþi copiii, atât din mediulurban, cât ºi rural - nu putem ignoraaceste discrepanþe pentru cã leluãm ºansa copiilor de a ieºi dincercul vicios al sãrãciei -,3. identificarea unor soluþii saupolitici pentru situaþia demograficãdin România: îmbãtrânirea populaþieieste un fenomen cu care se confruntãºi judeþul nostru,4. agricultura: sunt prea multeterenuri lãsate nelucrate ºi avemnevoie de identificarea unor soluþiipe termen lung5. turismul: dezvoltarea acestuisector poate asigura judeþuluiMehedinþi o creºtere a economiei.De aceea, am ºi iniþiat proiectul„#prinMehedinþi” de promovare ajudeþului. Este un pas mic, darschimbãrile mari uneori se petreccu paºi mici ºi deºi. În ultimii ani în judeþul nostru a fosttotal neglijat poate cel mai importantcapitol pentru viitorul nostru. Copiii!Sunt tatã. ªi mã sperie gândul cajudeþul acesta, cu un potenþial uriaº,nu le oferã nicio soluþie copiilornoºtri sa rãmânã aici. Trebuie saconºtientizãm faptul ca prioritatea zeroa noii administraþii trebuie sã fieinvestiþia în tânãrã generaþie. Trebuiegãsite soluþii prin care copiii sã aibãun viitor aici. Îmi doresc ca tinerii,dupã ce terminã facultatea laTimiºoara, la Bucureºti sau în orice

alt centru universitar din þarã, sãrevinã cu plãcere în judeþul nostru ºisã poatã face parte dintr-o comunitateîn care sa aibã parte de serviciimedicale la nivel european, de locuride muncã, de grãdiniþe ºi ºcolidotate, în care turismul sã reprezinteo sursã de dezvoltare economicã.Uitaþi-vã în Drobeta, uitaþi-vã laOrºova, la Clisura Dunãrii. Acestelocuri ar trebui sã fie împânzite deturiºti. Locuim într-unul dintre celemai frumoase judeþe din þarã ºi cutoate acestea suntem în top 3 celemai sãrace judeþe. Dragi mehedinþeni,acest lucru trebuie sã se schimbe. Sunt cât se poate de sincer. Nuîncerc sã vã promit cã dacã îmiacordaþi mie votul dumneavoastrãtoate aceste lucruri se vor schimbaimediat. Nu! În schimb vã promit cãdacã mã alegeþi pe mine mã voi luptasã adun în jurul meu numai oamenicare urmãresc aceleaºi obiective. Mãvoi lupta ca partidele ºi toþi oameniipolitici din judeþ sã înþeleagã acestelucruri. Iar dacã voi, mehedinþenii,veþi fi alãturi de mine în continuaresunt sigur cã împreunã vom reuºi sãtransformãm acest judeþ! Mulþi m-au întrebat de ce optezsã candidez independent când estemult mai uºor din partea unui partid.Rãspunsul meu este urmãtorul: nuvreau obiective uºoare! Avem nevoiede viziune ºi de perseverenþã lanivelul judeþului pe termen lung

pentru a nu mai ocupa doar topurilesãrãciei, iar pentru acest lucru nu mai

putem ignora prezentul. Un alt motiv pentru care candidezindependent este de a arãta cã fiecarepoziþie în aparatul de stat are atâtaimportanþã câtã îi dai ºi trebuie sãfim conºtienþi de importanþa munciinoastre indiferent de poziþiile pe carele ocupãm în societate. Împreunãputem schimba mentalitãþi pentru aconstrui o comunitate din care sã fimmândri cã facem parte. A fost o onoare sã vã reprezint ºiam acþionat mereu cu gândul ladumnevoastrã, toþi cei care mi-aþiacordat încrederea sau care aþi alescu gândul la o viaþã mai bunã,normalã, în care sã aveþi un salariucare sã vã permitã sã trãiþi decent,grãdiniþe ºi ºcoli pentru copii ºinepoþi unde sã îi ºtiþi în siguranþã,acces la un sistem de sãnãtateperformant, unde sã fiþi tratat curespect, la standarde europene, cualte cuvinte sã aveþi un trai decent. În plus, ºtiu cã ºi dumneavoastrã,ca ºi mine, vã doriþi lucruri simple:locuri de muncã, un transport încomun eficient, curãþenie ºi amconvingerea cã sunt lucrurirealizabile. Sper sã mã bucur ºi în viitor desusþinerea dumneavoastrã, dragimehedinþeni!

Vã mulþumesc!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 4

Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi a organizat în data de 25martie 2016, faza judeþeanã aConcursului naþional “Made forEurope” ediþia a X-a. Evenimentul afost coordonat de inspectorii ºcolaripentru proiecte educaþionale prof.Monica Iuliana Ponea ºi prof.Michaela Elisabeta Udriºte. Competiþia este cuprinsã înCalendarul concursurilor naþionaleºcolare finanþate de cãtre M.E.N.C.S.în anul ºcolar 2015-2016. Expozitia de produse finale aleproiectelor finanþate prin programecomunitare a fost prezentata în salade festivitãþi a Colegiului Tehnic„Decebal” Drobeta Turnu Severin ºia fost deschisã publicului larg dindata de 24 martie 2016. Prin prezentarea celor 22 de produsefinale de cãtre elevii participanþi lacompetiþie, comisia de evaluare a stabilitpremiile ºi unitãþile ºcolare care s-auclasat pe primele locuri:– Premiul I: Colegiul Naþional“Gheorghe Þiþeica” Drobeta TurnuSeverin cu proiectul Comenius“Explore it in the way before it fadesaway” produs final- SITE WEB;– Premiul II: ªcoala Gimnazialã Nr. 3

Faza judeþeanã a Concursului naþional “Made for Europe”ediþia a X-a s-a bucurat de interes ºi popularitate

Drobeta Turnu Severin cuproiectul Comenius “TheCastles on the Danube-ourlinking heritage” produs final-GHID AL CASTELELOR DEPE DUNÃRE;– Premiul II: ColegiulNaþional Economic“Th.Costescu” Drobeta TurnuSeverin cu proiectulErasmus+ “FREEDOM-FreeResourceful-EntrepreneursExperiencing Daringness onThe Move” produs finalPORTOFOLIU MATERIALEPROMOÞIONALE– Premiul III: Liceul Tehnologic “TudorVladimirescu” ªimian cu proiectul“Servicii de calitate în panificaþie prinpractica europeanã” finanþat prinProgramul Sectorial Leonardo da Vinciprodus final SITE WEB;– Premiul III: Colegiul Naþional“Gheorghe Þiþeica” Dobeta TurnuSeverin cu proiectul Comenius“Explore it in the way before it fadesaway” produs final- GHID. Faza naþionalã a ConcursuluiNaþional de produse finale aleproiectelor finanþate prin programecomunitare „Made for Europe –

2016", va avea loc la Satu-Mare, înperioada 21-24 aprilie 2016. Expoziþia s-a bucurat de interes ºi

popularitate ºi pe acestã cale dnainspector ºcolar Monica Ponea le

transmite un mesaj de mulþumire tuturorcadrelor didactice ºi elevilor care s-auimplicat în activitãþile desfãºurate cu

ocazia acestui eveniment.Biroul de presã al IªJ Mehedinþi

La sfãrºitul sãptãmâniitrecute, pe baza sportivã a ªcoliiGenerale “Regele Mihai I”, dinDrobeta Turnu Severin, s-adesfãºurat Cupa PMP la fotbal. Pentru obþinerea trofeului “Uniþiprin fotbal” au luptat 7 echipeformate din membri aiorganizaþilor Partidului Miºcarea

Popularã Mehedinþi.Gabriela Dobrotã, candidat la

funcþia de primar al severinenilorºi Eugen Golea, preºedintele PMPMehedinþi, organizatorii acesteicompetiþii, au demonstrat cã a facesport reperezintã un stil de viaþã. Locul I a fost ocupat de echipamunicipalã condusã de Gabriela

MIªCAREA FACE SCHIMBAREA!

Dobrotã, preºedinte PMP DrobetaTurnu Severin, iar locul II deechipa lui Marius Bal ica,preºedinte PMP Eºelniþa. În final toþi participanþii au fostcâºtigãtori, primind drept rãsplatãdiplome ºi cupe. “A fost cu siguranþã cel maifrumos cadou atât pentru noi cât

ºi pentru severinenii prezenþi, careiubesc fotbalul. Cred eu cã amreuºit sã îi facem fericiþi. Suntmulþumitã de rezultat ºi deperformanþele sportivilor noºtri” aafirmat Gabriela Dobrotã. Acþiunile PMP Mehedinti vorcontinua. MIªCAREA FACESCHIMBAREA!

evenimentOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 5

La sediul Inspectoratului deJandarmi Judeþean Mehedinþi, aavut loc în data de 29 martie,a.c., oîntâlnire cu cadrele militare înrezervã, (ofiþeri ºi subofiþeri) careau activat de-a lungul vremii încadrul Inspectoratului de JandarmiJudeþean Mehedinþi. Evenimentul s-a desfãºurat cuprilejul sãrbãtoririi ,,Zilei VeteranilorUnitãþii”, în semn de respect pentru ceicare cu migalã, rãbdare ºiprofesionalism au pus câte o cãrãmidãla edificarea generaþiei noastre.

Întâlnire între generaþii lasediul Jandarmeriei Mehedinþi

Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al judeþului Mehedinþiva organiza, joi, 31 martie a.c., începândcu ora 10.00, un exerciþiu privind intervenþiaîn caz de incendiu la Blocul Materno-Infantil al Spitalului Judeþean de Urgenþãdin municipiul Drobeta Turnu Severin. Potrivit scenariului exerciþiului, dincauza unui scurtcircuit electric produsla tabloul de distribuþie a energieielectrice, izbucneºte unui incendiu laetajul 1 al Secþiei de Obstetricã ºiNeonatologie, cu pericol de propagare,vertical, prin tubulatura de cabluri, laSecþia Ginecologie, precum ºi lasaloanele învecinate. Concomitent, auintrat în funcþiune sistemele de detecþiea fumului, declanºând „Alarma deIncendiu”. Incendiul ºi fumul dens sepropagã cu repeziciune prin peretele falsºi prin cablurile electrice din saloane,

SIMULARE DE INCENDIU LA BLOCUL MATERNO-INFANTIL DIN MUNICIPIUL DROBETA TURNU SEVERIN

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞI,Compartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul

Invitaþii prezenþi la eveniment auavut prilejul sã rememorezeîntâmplãri ºi fapte de arme ºi sãvizioneze un un film de prezentarea principalelor misiuni desfãºuratede jandarmi în anul 2015. Conducerea JandarmerieiMehedinþi a oferit celor prezenþi însemn de apreciere pentruactivitatea desfãºuratã, felicitãri ºidiplome aniversare, urându-lesã aibã parte de multã sãnãtate,bucuri i ºi viaþã îndelungatãalãturi de cei dragi.

Declaraþie de presãConsiliului pentru Dezvoltare Regionalã.La propunerea domnului preºedinte IonPrioteasa s-a agreat ca alegerea noiiconduceri sã fie discutatã dupã perioadaalegerilor locale. Astfel, cã, s-a decis cumajoritatea voturilor membrilor,prelungirea mandatului meu capreºedinte al Consiliului pentruDezvoltare Regionalã pânã la urmãtoareaºedinþã a CDR. Dupã perioada alegerilorlocale, Consiliul se va reuni ºi va decidenoua configuraþie a conducerii. Le mulþumesc pentru încredereaacordatã, mã onoreazã deciziadomniilor lor ºi îmi doresc sãcontinuãm colaborarea foarte bunã pecare am avut-o pânã acum ºi sãaducem, printr-un efort comun, câtmai mulþi bani în regiune ºi înjudeþele pe care le reprezentãm. Doamna Marilena Bogheanu,directorul Agenþiei de DezvoltareRegionalã Sud-Vest Oltenia, arealizat în cadrul ºedinþei oprezentare a oportunitãþilor definanþare din fonduri europenenerambursabile pentru autoritãþilepublice pentru exerciþiul financiar2014-2020. S-au dezbatut ideile privindpotenþialele investiþii în regiune pliatepe oportunitãþile deschise de noulProgram Operaþional Regional 2014-2020, un program foarte importantpentru dezvoltarea regiunii, care includeproiecte de dezvoltarea localã îndomeniul infrastructurii sociale, în

URMARE DNPAGINA 1

Aladin GEORGESCU, preºedintele Consiuliului Judeþean Mehedinþi

punând în pericol viaþa personalului, apacientelor ºi nou-nãscuþilor. Paznicul Blocului Materno-Infantil anunþãevenimentul, prin 112, la dispeceratulI.S.U. „Drobeta” al judeþului Mehedinþi,informând despre faptul cã existãposibilitatea ca în interior sã fie persoane,din rândul cadrelor medicale, intoxicate cufum, precum ºi paciente (lãuze) ºi nou-nãscuþi care nu se pot evacua în timp util. Pentru salvarea ºi evacuarea victimelor,acordarea primului-ajutor medical ºistingerea incendiului, sunt alertate forþeleºi mijloacele din cadrul Detaºamentuluide pompieri Drobeta Turnu Severin. Peste 50 de pompieri cu optautospeciale de intervenþie, dintre carepatru cu apã ºi spumã, douã ambulanþeSMURD, o autospecialã pentrudescarcerare ºi o autospecialã pentruevacuarea fumului ºi gazelor, vor

interveni pentru salvarea ºi evacuareacadrelor medicale, lãuzelor ºi nou-nãscuþilor surprinºi de fum ºi flãcãri,acordarea primului-ajutor medical,concomitent cu localizarea ºi lichidareaincendiului ºi protecþia vecinãtãþilor. Alãturi de echipajele de pompieri dincadrul ISU „Drobeta”, la exerciþiu vorparticipa ºi echipaje din cadrulJandarmeriei, Poliþiei, echipe medicaleale Serviciului Judeþean de Ambulanþã,Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi personalulmedical din cadrul obiectivului. Scopul exerciþiului este de a verificaviabilitatea Planului de intervenþie alobiectivului ºi de a stabili o concepþie deacþiune viabilã a forþelor de intervenþie ºimãsurilor ce se impun pentru limitareaefectelor unui incendiu, de a pune în aplicarePlanul Roºu de Intervenþie pentru instituþiileimplicate ºi Planul Alb la nivelul Spitalului

Judeþean Drobeta Turnu Severin. Totodatã,pe timpul desfãºurãrii exerciþiului, seurmãreºte modul de coordonare ºiantrenament în vederea efectuãrii activitãþilorde triaj, prim-ajutor calificat ºi brancardajla locul incidentului, inclusiv în cazulzonelor cu acces restricþionat. Exerciþiul organizat la acest obiectiv areca obiectiv general ºi pregãtireapsihologicã a efectivelor ºi populaþiei înceea ce priveºte cunoaºterea modului deacþiune pe timpul intervenþiei de stingerea incendiului ºi salvare – evacuare apersonalului, potrivit situaþiilor tacticecreate. Prin desfãºurarea acestui exerciþiuse vor putea stabili resursele umanenecesare desfãºurãrii acþiunilor derãspuns, precum ºi asigurarea logisticãa intervenþiei.

PURTÃTOR DE CUVÂNT,Plt. maj. Ramona NISTOR

domeniul infrastructurii educaþionale,în domeniul infrastructurii detransport, etc. Aºadar, vom continuasã investim în reabilitarea ºimodernizarea centrelor de învãþãmântºi vom susþine dezvoltareaînvãþãmântului profesional, pentru aaduce un plusvaloare regiunii, înspecial pentru a atrage investiþii.Pregãtim în acest mod forþa de muncãspecializatã. Ca urmare a acestei ºedinþe, vomorganiza cu reprezentanþii unitãþiloradministrativ-teritoriale o ºedinþã deinformare cu privire la oportunitãþilede finanþare pe care le pot accesa. Un alt punct important discutat l-au reprezentat lecþiile învãþate în urmaproiectelor deja implementate peexerciþiul financiar anterior, 2007-2013. În continuare ne dorim proiectede impact care sã reprezinte unimbold pentru dezvoltarea RegiuniiSud-Vest în urmãtoarea perioadã. O idee de proiect care se doreºte afi implementatã la nivelul tuturorregiunilor de dezvoltare estedenumitã “One Stop Shop”. Acestproiect este gândit în logica creºteriigradului de absorbþie a fonduriloreuropene prin furnizarea deconsultanþã în puncte de informarespecial organizate pentru fiecarejudeþ ºi care sã se adreseze atâtbeneficiarilor – autoritãþi publice, câtºi beneficiarilor privaþi, din mediul deafaceri sau asociativ››.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Situaþia de la PalatulCultural Teodor Costescu rãmâne câtse poate de confuzã, deºi unii saualþii încearcã, pe ici, pe colo, sã olãmureascã. Întrunirea oamenilor deculturã, cum li se spune generic, cea avut loc acum aproximativ osãptãmânã într-una din sãlileedificiului recent reabilitat, înprezenþa ºefului comisiei de culturãdin Consiliul Local, Cornel Folescu,o persoanã agreabilã ºi extrem debinevoitoare, însã lipsitã de mijloaceconcrete de a gãsi ºi aplica mãsurileimediate ce s-ar impune. Cine aînvârtit totul în zona asta, pozând însalvator al culturii ºi în (oh,Doamne!) Mecena modern, s-a datplecat. Sã monteze, probabil,scenete cu ºi despre arþari globulariºi palmieri altoiþi cu corcoduºi, înaerul eliberat de orice fel decomplexe al Severinului. Asistat,desigur, de o pãdure de mãciucimicrofonizate ºi de camere de luatvederea atâtor ºi atâtor inocenþi ºientuziaºti de Curte Nouã. Aºa edumnealui: când e sã descurce niºteiþe tot de dumnealui încurcate, se dãori lovit (persecutat de oamenii rãi

Culturã în regim de aservire?!ºi de cârcotaºii carenu vor „sã se facãnimic în oraºulãsta”) ori, pur ºispimplu, plecat cuprobleme diverse„de interes naþional”(la nivelul oficial aldiscursului), înrealitate, legate decel mai banal (ca sã

nu zic ordinar) shopping princapitalele fostelor imperii europene. * Întrucât concursul pentruocuparea postului de managerscârþâia din punctul de vedere allegalitãþii de prin mai toateîncheieturile, la începutul acesteisãptãmâni i s-a prelungit interimatulcraioveanului Ion Dinulescu cu încãuna sutã douãzeci de zile. Adicã fixcu patru luni. Am aflat asta de lascriitorul Viorel Mirea, care, pedeasupra, în cadrul emisiunii„Tribuna Societãþii Civile” de lunisearã de la GALAXY TV, a mai fãcutnumeroase aprecieri asupra calitãþiidiscutabile a muncii ºi activitãþilorculturale severinene din ultimaperioadã. Nu am cum sã nusubscriu la accentele critice alevalorosului poet, chiar dacã mi s-arputea spune cã el este directinteresat în chestiune, fiindcontracandidatul interimaruluiDinulescu la funcþia de manager alPalatului Cultural Teodor Costescu.Senzaþia mea – aº vrea sincer sã mãînºel! - e cã acest domn Dinulescu(din câte aflãm, fost contabil laTeatrul Liric din Craiova) a fost adus

cãlare pe o funcþie mare în Severincu o anumitã misiune. O misiuneîncã nu tocmai bine conturatã pentrumuritorul de rând, dar suficient detransparentã ca sã sugereze existenþaunui proces grosolan de aservireculturalã a Drobetei faþã de Craiova,oraº care se vrea, în viitorul apropiat,o capitalã culturalã europeanã ºi care,din aceastã perspectivã, are nevoiede sprijin consistent materializat,cum sã zic, în mânã de lucru ieftinicã,dacã nu de-a dreptul gratuitã. Mãrog, cineva ar putea sã considerecã tot ceea ce spun sunã oarecuma paranoia, dar... * Deci, interimarul de la Casa deCulturã mai stã pe aici (cel puþin) patruluni bãtute pe muche. Timp suficientsã-ºi facã ºi mutaþie pe Severin, încazul când domiciliul stabil aici arputea deveni o cerinþã obligatoriepentru toþi cei care se vor prezenta laconcursul de manager. În sfârºit. Fiindînsã vorba despre o problemã demaxim interes local, eu cred, încalitatea mea de simplu cetãþean careîºi iubeºte în mod sincer oraºul în caretrãieºte, cã, în ceea ce priveºte alegereaunui nou manager al PalatuluiCultural Teodor Costescu, ar trebui sãse renunþe la orice scrupulbirocratico-legalist ºi sã fiedesemnatã, nu neapãrat printr-unconcurs de dosare, persoana cea maiagreatã (mai iubitã, mai respectatã) decãtre oamenii de culturã mehedinþenipentru aceastã funcþie. Problemaalegerii acesteia ar putea fi rezolvatãprintr-un simplu plebiscit. Criteriileimpuse doar pentru a bloca accesul

unor candidaþi, îndeosebi tineri saupersoane nonconformiste, incomode,nu au ce cãuta într-o asemeneaîmprejurare. Oricum, un lider, fie elºi administrativ, al culturiiseverinene nu poate fi decâtseverinean. Asta ar trebui sã fie clarpentru oricine. Iar de aici încolo,oricâte orgolii ar intra în competiþie,totul se simplificã. Revenind laautoritatea în subordinea cãreia seaflã Casa de Culturã, aceasta esteConsiliul Local Drobeta TurnuSeverin. În acest consiliu suntdestule persoane care pot impune,în primul rând, legea bunului simþîn aceastã problemã ºi care pot sã-l împiedice pe mult prea uzatulprimar al Severinului sã-ºi facãjocurile preferate ºi mendrele. Mãcaracum, pe ultima sutã de metri. * Continuã bilanþurile la instituþiilede forþã ale Statului (DNA, SRI,DIICOT, CSM etc. etc.). Ca ºi cumnumai aceste instituþii maifuncþioneazã în þara asta. E bine. Efoarte bine. Sub presiunea fricii, liberainiþiativã aproape cã a dispãrut cu totul,iar exponenþii adevãraþi ai performanþeiromâneºti prospecteazã ofertele altorzãri, altor orizonturi. ªi chiar nu potbãnui cu cine ºtie ce ºanse de reuºitã.Dar cine sã se gândeascã la ei, atâtavreme cu cât am ajuns sã ne lãudãmEuropei cu câþi miniºtri, prim-miniºtri,parlamentari am bãgat la puºcãrie saupe câþi i-am plimbat, mãcar, prin faþacamerelor de luat vederi cu „brãþãri”la mâini. Despre recuperarea sumelorfraudate, deocamdatã se face cioculdestul, destul de mic... Asta e!

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 7

Adrian Duicu,o ascensiune fulminantã

Ascensiunea politicã a lui AdrianDuicu a fost una fulminantã. Laînceputul anilor 2000, acesta erasecretar general al PSD Mehedinþiºi nimic nu prevestea cã peste doarcâþiva ani, avea sã fie stãpânulabsolut al acestui partid. Promovatîn partid de cãtre Eugen Nicolicea,experimentat politician care a stat înfruntea PSD Mehedinþi din 2000pânã în 2009, Adrian Duicu a ajuns,în cele din urmã, ºef peste social-democraþii mehedinþeni. Momentulprielnic a fost începutul anului 2009,când, beneficiind de un contextpolitic favorabil, Adrian Duicu areuºit sã-l înlãture din fruntea PSDMehedinþi pe Eugen Nicolicea,luându-i locul la ºefia organizaþieijudeþene. Adrian Duicu a profitat înascensiunea sa politicã ºi de oconjuncturã politicã favorabilã,deoarece în anul 2008, PSDMehedinþi a suferit cea maicategoricã înfrângere electoralã laalegerile locale, pierzând atâtpreºedinþia Consiliului Judeþean, câtºi primãria municipiului DrobetaTurnu-Severin. Eugen Nicolicea, încalitatea sa de preºedinte de partid,a fost considerat principalulresponsabil de acest insucceselectoral. Exista, aºadar, o justificarerealã pentru o schimbarefundamentalã. Aºa a ajuns AdrianDuicu sã devinã preºedintele PSDMehedinþi, dupã ce în prealabil îºiexercitase, la maximum, influenþa înrândul organizaþiilor teritoriale. Ajuns

Dosar de politician mehedinþean: Ziarul „Obiectiv mehedinþean” iniþiazã, începând cu acest numãr,o nouã rubricã: „Dosar de politician mehedinþean”. În cadrul

acestei rubrici dorim sã facem o radiografie a politicienilormehedinþeni care au jucat un rol important în politica localã de-a

lungul timpului ºi care mai activeazã în prezent. Printre aceºtiapot fi ºi candidaþi la alegerile locale din acest an, însã ºi

politicieni care fie nu mai activeazã în prim-planul vieþii politicelocale, fie au abandonat activitatea politicã.

Demersul nostru jurnalistic este acela de reliefa ce rol au avutaceºti politicieni în viaþa politicã localã, dar ºi despre realizãrile ºi

eºecurile lor. În numãrul de astãzi: Adrian Duicu ºi Ion Sârbulescu.

Adrian Duicu ºiIon Sârbulescu

preºedinte al PSD Mehedinþi, AdrianDuicu a dorit sã acceadã ºi în funcþiipublice. Crearea USL Mehedinþi afost un bun prilej pentru Adrian Duicude a-ºi atinge mai uºor obiectivelepersonale. Chiar dacã fiecare partida propus candidaþi pentru cea maiimportantã funcþie politicã aleasã, încele din urmã, Duicu a fost desemnatdrept candidat unic al USLMehedinþi. A fost ales preºedinte alCJ Mehedinþi, atingându-ºi astfelvisul de a conduce judeþul ºi de a-ºiexercita discreþionar puterea. În luna aprilie a anului 2014,Adrian Duicu, fostul preºedinte alPSD ºi al Consiliului JudeþeanMehedinþi, a fost arestat preventivpentru fapte de corupþie. A stat înarestul Poliþiei Capitalei luni bune,apoi în arest la domiciliu, în aceastãperioadã fiind ºi suspendat dinfuncþia administrativã pe care odeþinea. Lovitura de graþie primitãde Adrian Duicu a fost la începutulanului trecut când a fost declaratincompatibil de cãtre Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie în urmaprocesului pe care îl avea cuAgenþia Naþionalã de Integritate. Caurmare a hotãrârii ÎCCJ, prefectuljudeþului Mehedinþi a fost obligatsã semneze ordinal de încetare amandatului de preºedinte al CJMehedinþi a lui Adrian Duicu. Înfelul acesta s-a pus capãt uneicariere politice ºi administrativecare pãrea sã fie una promiþãtoare,fie ºi pentru faptul cã Adrian Duicuconducea cea mai puternicã foaþãpoliticã a judeþului.

O carierã politicã ratatã

Arestarea preventivã a lui AdrianDuicu a atras consecinþe directeaspura sa. Acesta a mai întâisuspendat din funcþia de preºedinteal CJ Mehedinþi, iar apoi ºi din ceade preºedinte al PSD Mehedinþi.Perspectiva nu era una favorabilã,pentru cã indiferent de evoluþiasituaþiei sale juridice, nu se mai puteapune problema ca Adrian Duicu sã-ºi mai poate continua cariera politicã.A fost, fãrã îndoialã, cea maispectaculoasã ºi ruºinoasã ieºire dinscenã a unui politician mehedinþean.Un destin politic trist. Însã dincolode asta, rãmâne întrebarea: cumpoate un politician care a ajuns sãdeþinã cea mai mare funcþie ºi cea maimare influenþã politicã sã-ºi rateze,din cauza propriei lãcomii, o carierãpoliticã ce pãrea una promiþãtoare?Adrian Duicu a demonstrat însãcã este posibil.

Ion Sârbulescu – cel maicharismatic politician local

Ion Sârbulescu a fost, fãrãîndoialã, cel mai charismaticpolitician mehedinþean. El a intrat înpoliticã chiar în anul 1990, optândpentru PNL Mehedinþi, partid în carea cunoscut deplina sa afirmare capolitician. Primul eºec din cariera sapoliticã a fost în anul 1996, cândputea sã devinã preºedinte alConsiliului Judeþean Mehedinþi. Nua fost posibil pentru cã aliaþii sãi dinCDR Mehedinþi, þãrãniºtii, au votatîn favoarea pesedistului ConstantinSârbulescu. Marea sa victoriepoliticã ºi electoralã avea sã vinãpatru ani mai târziu, în anul 2000,când a ajuns senator, fiind votat cumult peste media PNL Mehedinþi înjudeþ. Anul 2000 a fost de altfel celmai fast an politic pentru IonSârbulescu, chiar dacã tot atunci

pentru, pentru prima datã, a pierdutbatãlia pentru funcþia de primar almunicipiului Drobeta Turnu Severinîn faþa primarului Constantin Dinu.Tot cu aceasta avea sã se confrunteºi la urmãtoarele alegeri, cele dinanul 2004, scrutin la care IonSârbulescu venea puternic din urmãºi beneficia de un support elºectoralmare. În turul al doilea a beneficiatºi de susþinerea tuturor partidelor dedreapta. Cu toate acestea, a pierdutºi aceastã bãtãlie electoralã,Constantin Dinu rãmânând încontinuare primar. Din acel momenta început sã intervinã declinul sãupolitic. Chiar dacã în anul urmãtor,2005, a fost numit director generalal RAAN, cea mai mare unitateeconomicã a judeþului, IonSârbulescu a fãcut un pas înapoi dinprim-planul politicii locale. În anul2007 a demisionat din PNLMehedinþi, dupã ce a fost schimbatdin funcþia de director al RAAN, fiindînlocuit cu liberalul ConstantinSãceanu. A ales PLD Mehedinþi,partid proaspãt înfiinþat în judeþ. Nua rpmas mult timp nici în acestpartid, pentru cã alegerile locale dinanul 2008 au creat o altã conjuncturãpoliticã. Viceprimarul de la aceadatã, Constantin Gherghe, ademisionat din PSD Mehedinþiînscriindu-se în PDL Mehedinþi.Rãmas fãrã candidat pentru funcþiade primar, PSD Mehedinþi, în fruntecu Eugen Nicolicea, i-au propus luiIon Sârbulescu sã candideze dinpartea lor. Era a treia candidaturãconsecutivã pentru Ion Sârbulescu.Cu un Gherghe pe val ºi cu oimagine foarte bunã, Ion Sârbulescua pierdut în turul al doilea la odiferenþã confortabilã. În cele dinurmã a revenit în PNL Mehedinþi,unde a încercat sã-ºi continuiecariera politicã.

Continuare în pag. 14

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 8

Gabriel Oprea nu-i va ierta pepoliþiºtii Serviciului Omoruri dinPoliþia Capitalei, condus decomisarul-ºef Radu Gavriº, care aurealizat cea mai parte a cercetãrilorîn dosarul „Girofarul”.Corectitudinea lor l-a nevoit peOprea sã demisioneze din funcþie,la braþ, cu un dosar de urmãrirepenalã, cu posibila distrugere acarierei ºtiinþifice de o „inegalabilãanvergurã”, probabil, cu pierdereatitlului de doctor, în urma acuzaþiilorde plagiat. Generalul ºi-a pierdut„agoniseala” de putere, dar ºi brumade „onoare” îi va rãmîne„nereperatã”. Moartea poliþistuluiBogdan Giginã din coloana oficialãa ghenerarului „înstelat” de Bãsescu,face acum victime colaterale. Asuprapoliþiºtilor din Serviciul Omoruri,care au instrumentat inculparea ºitrimiterea fostului ministru de InterneGabriel în faþa instanþei de judecatãîn dosarul „Girofarul”, „se exercitãpresiuni, aceºtia devenind þinta unorrepetate controale ale I.G.P.R. ºiPoliþiei Capitalei”, au declarat pentruHotNews surse judiciare dinServiciul Omoruri. I.G.P.R. ar fidispus primul control  din ordinulinspectorului general, BogdanDespescu. Ca sã fie completã fiesta,trebuie studiat cu bãgare de seamãcare sînt semnele ortografice dintreGabriel Oprea ºi Bogdan Despescu,numit în funcþie de Petre Tobã,ministrul cabinetului Cioloº, avîndîn vedere cã în 2012 (scria presa dinPrahova), Bogdan Despescu a fostdemis din funcþia de la Constanþade cãtre Ioan Rus ºi retrimis laBuzãu, fiind acuzat de „implicaþiipolitice”, ca apropiat al PDL-ului.Dacã nu cumva ministrul Cioloº

Generalul înstelat de Bãsescuface victime colaterale

continuã restauraþia bãsistã! Dacã nucumva inspectorul general l-a avutconducãtor de doctorat pe „mareleacademician ºi om de ºtiinþã”,Gabriel Oprea! Trebuie vãzut ce temãºi ce bibliografii a abordat BogdanDespescu în lucrarea sa de doctorat.Cît procent este cercetarea propriepurã ºi cîtã „bibliografie” copy-paste! Are cineva curajul sã verifice?Cã uite aºa au ajuns doctori înºtiinþele miliþiei ºi informaþiilor uniitablagii ºi „plotoneri”, care mai apoi,au trecut la lovirea fizicã ºi umilireasubalternilor care respectau literalegii. Ehei, nimic nu este întîmplãtorîn sînul Puterii, doar hoþia ºiimpostura sînt o permanenþã!

George Maior, ambasador înS.U.A., este preºedinte de onoarela academia plagiatorului Oprea

Ca ºi cum am spune „Laura are mere”ºi „George are pere”, fostul Ministru deInterne Gabriel Oprea are, ºi nu-i decolea, o Academie, cunoscutã subnumele de „Academia lui Oprea”, iarPreºedinte de onoare al Academiei este,nimeni altul decît, George Maior, fostdirector S.R.I., actual ambasador alRomâniei în S.U.A.! Uite cum încep iþelesã se descurce singure ºi cum toatedrumurile duc, nu la Roma, ci laWashington! În familia fostului Ministrude interne Gabriel Oprea, plagiatul a fostun sport! Cu lucrãri de „excepþie”, detip 90% copy-paste, la doar 27 de ani,fiica ºi ginerele boss-ului, au devenitdoctori în „informaþii”, în aceeaºi zi, întoamna lui 2015, la Academia Naþionalãde Informaþii „Mihai Viteazul”, undeGabriel Oprea era profesor ºiconducãtor de doctorate, cu toate cã nua îndeplinit criteriile stabilite de legepentru aceasta. Culmea, odraslele, AnaMaria ºi Alexandru Marius Tudor,lucreazã din 2013 la Autoritatea deSupraveghere Financiarã (ASF) pesalarii astronomice, luîndu-ºidoctoratele la o sãptãmînã dupãmoartea poliþistului Bogdan Giginã, dincoloana oficialã a tatãlui ºi, respectiv,socrului, bossul Gabriel Oprea.

ªirul „acoperiþilor” din serviciilespeciale americane

Vãd cã nu se mai sfîrºeºte stolul

papagalilor vorbitori trimiºi deS.U.A. ca ambasadori la Bucureºti,ca sã ne dicteze ce e bine pentru eiºi pentru alþii, nu ºi pentru noi.Cum la conducere avem vasalii lor,nu prea mai este loc de întors ºistãm în genunchi în faþaamericanilor! S.U.A. nu l-a extrãdatpe puºcaºul marin ChristopherVanGoethem de la AmbasadaS.U.A. din Bucureºti (cel care, beatcriþã, fiind la volan, l-a ucis pe TeoPeter, basistul trupei Compact),ulterior, achitat de un tribunalmilitar din Quantico, Virginia.România, însã, l-a pus la dispoziþiaamericanilor pe celebrul hackerromân Guccifer. E ºi aici un tîrg.Ca sã nu fie cazat la puºcãriaamericanã, Guccifer va acceptaoferta unchiului Sam ºi va întãriºirul „acoperiþilor” din serviciilespeciale americane, unde sîntracolaþi cei mai inteligenþi hackeride pe planetã, folosiþi la treburi„casnice” de însemnãtategeostrategicã. Oare România nuare nevoie de protecþie împotrivaatacurilor cibernetice? Cu preamare uºurinþã cedãm materiacenuºie altora ºi nu ne valorificãmaºii în materie! Cînd au de-a facecu slugile, americanii nu dau doibani pe o viaþã de om, dacã nu ecetãþean de-al lor.Luaþi-i acasã la dumneavoastrã,

dom’le Hans Klemm! Ambasada S.U.A. la Bucureºti seamestecã abuziv în politica internã,chiar în justiþie, dictînd, practic,nepermis în problemele interne aleRomâniei. Profitînd de faptul capoliticienii români sînt slugipreaplecate ºi nu au cum sã-ºinemulþumeascã stãpînii,ambasadorii S.U.A. la Bucureºti s-au pretat, de-a lungul timpului, laacþiuni care ne-au adus reale ºinumeroase deservicii. România estecontrolatã la nivelul Puterii deamericani. Hans Klemm s-acomportat ca un ºef de plantaþie,intervenind scandalos între A.N.A.F.ºi Antene. Dar între A.N.A.F. ºiIohannis, nu! Deºi nu intrã în

atribuþiile sale, acesta a atacat, întermeni inacceptabili pentru undiplomat, democraþia româneascã ºidreptul la liberã exprimare ajurnaliºtilor, permiþîndu-ºi sãîndemne A.N.A.F. la evacuarearapidã a Antenelor. AmbasadorulAmerican s-a implicat în modnepermis ºi condamnabil pentrustatutul sãu în treburile interne aleRomânie. În urma declaraþieinepotrivite, trebuia trimis cu primulavion acasã! Gafa diplomaticã a luiKlem nu trebuia toleratã ºi nicitrecutã cu vederea! Cum îºi permiteHans Klemm sã dea lecþii de istorieromânilor, acuzînd Biserica noastrã,chiar în curtea Mînãstirii Tismana,cã i-a primit în mod crud pe rromi?Pãi, americanii dau lecþie desprerobie, cînd legile rasiale au fost învigoare pînã în anii’ 60? Cînd S.U.A.,cu Biblia într-o mînã ºi cu arma încealaltã, au sãvîrºit cel mai maregenocid din istorie, exterminîndpopulaþiile de amerindieni sauizolîndu-i în rezervaþii chiar ºi astãzi?Dacã tot a adus în neinspirata sadiscuþie  „robia þiganilor”, de care îiacuzã pe români, atunci, cum rãmînecu faptul cã americanii ºi RegatulUnit al Marii Britanii þin ºi astãzi înrobie state ale lumii! Prinsimilitudine, ºi noi am ajuns slugiobligate sã le facem jocurile.„Refugiaþii nu sunt o povarã”, ne-aspus Hans Klem, îndemnîndu-ne sã-i primim cu braþele deschise însãrãcia noastrã. Dacã nu sînt opovarã, atunci, luaþi-i acasã ladumneavoastrã, dom’le HansKlemm, nu înainte de a vã temperaºirul gafelor infantile! Indicat ar fi sãînvãþaþi pe dinafarã Istoria PatrieiRomâne! De fapt, acesta ar trebuiesã fie examenul eliminatoriu pentruun ambasador. Mergeþi mai degrabãîn Alaska ºi povestiþi celor de acolocum se trãieºte pe malul Dâmboviþei,cã de Potomac ºtiu ei. Nu de alta,dar aþi ratat maratonul de la CerculPolar, unde, „culmea tupeului”, unromân a ieºit învingãtor!

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 9

Codruþa a mai prins încã unmandat, spre disperarea celui care alansat-o în lumea mare a justiþiei dinRomânia ºi din Europa. Senzaþia estecã de la o guvernare la alta, dacã UE,FMI, BM ºi SUA sau Germania vorasta sau oricine din afara þãrii vreaasta, anumite teme se menþin. Este ºicazul pãstrãrii lupei împotrivacorupþiei la un nivel înalt, pânã cândnu va mai rãmâne picior de corupt înRomânia ºi toatã lumea va fi lapuºcãrie. Dacã madame Codruþa aobservat cã politicienii continuã sã fiecorupþi poate cã ar trebui sã propunãintroducerea pedepsei cu moarteasau sã vinã cu propuneri pentrumodificarea legilor anticorupþie. Adicãpuºcãrie sau plata integralã aprejudiciilor, confiscarea extinsã aaverilor pânã la cuscrii ºi socrii ºinepoþi, sã fie rãspunderea mai maresau muncã în folosul comunitãþii, laconstruirea de autostrãzi ºi drumuri,dacã tot nu avem. Adicã degeaba vinesentinþa ºi vorbeºte de un prejudiciucare trebuie recuperat, dacã acesta nuse va recupera niciodatã. Degeabadacã în loc de 8 ani cu executare nuse vine cu 80 cu executare. Poate aºava fi mai eficientã legea. Când omule pus în faþa a 80 de ani de temniþãpoate cã se va cãuta mult mai bine înciorapi dupã banii ascunºi pe vremeacând era regele cartierului sau ºefuloraºului sau baronul judeþului sau celmai iubit din mediul de afaceri saucel mai politician dintre politicieni saucel mai ºpãguit dintre parlamentari. E ºi normal sã se sperie Bãsescu,

Încã un mandat pentru Codruþa ºi alte poveºti de adormit rromânii

când Codruþa a mai prins patru ani demandat ºi cunoaºte ce poate sistemulpe care el l-a format, condus ºiimpulsionat. E greu de oprit „balaurul”cu douã capete al DNA, cu un cap alSRI. Pânã ºi Bãsescu nu se simteconfortabil ºi spune cã DNA are acumo altã misiune ºi nu aceea de a facejustiþie ºi cã interesul ar fi sã punã pebutuci afaceriºtii autohtoni ºi intereseleRomâniei ºi sã facã loc companiilor ºicorporaþiilor din afara þãrii. E greu dedescâlcit povestea realitãþii de acum. Cert este cã are de ce sã se teamãBãsescu, iar dacã Bãsescu se temede creaþia sa e greu de estimat ceefecte va avea încã un mandat înfruntea DNA pentru Codruþa. Vedemcâte puºcãrii se vor construi în aniiurmãtori. Mai ales cã cei care suntacum la rãcoare au început sãpovesteascã ºi sã îi cheme ºi pe alþiila ei, semn cã le place la rãcoare, darnu singuri, ci alãturi de cei cu careau împãrþit prada când erau liberi. În altã ordine de idei, preºedinteleactual cred cã le convine tehnocraþilorºi serviciilor, având în vedere cã nuare idei ºi nu face mare lucru toatãziua. Poate cã de asta au nevoiepentru a deveni ºi mai puternici ceide la servicii. Nu degeaba ºi-au datOK-ul pentru Iohannis. Este omul înspatele cãruia se pot coace face ºidesface. Adicã nu deranjeazã, nupune întrebãri. Este cuminte. Cel puþinîn aparenþã. Dacã o þine tot aºa aretoate ºansele sã mai prindã unmandat. Rãmâne de rezolvat doarecuaþia votului popular, dar au

serviciile soluþii ºi pentru asta. Ca sã ne dãm seama cât de departeeste Iohannis de realitatea curentã, ieri-alaltãriei a cerut un raport legat destarea de sãnãtate a bebeluºilor careau umplut spitalele þãrii. Adicã la olunã dupã ce se întâmplã toatãtãrãºenia. Unii au impresia cã Iohannisîºi bate joc de lume, dar sã nu seenerveze degeaba. Aºa este el. Acumtoatã lumea vorbeºte de cartele pre pay,terorism, garduri ungureºti ºi Iohannisvrea sã vadã ºi el cum o duc bebeluºii.Nene, vezi cã au trecut trei-patrusãptãmâni de când discutãm subiectulãsta. Mata ai fost în Florida sau eºtidefazat rãu sau þi-au pierduttranslatorul din românã în românã. Mi-a plãcut de Cioloº care i-a luat apãrareaºi a spus cã ºi preºedintele are dreptulsã fie informat. Cea mai tare fazã ºi cu asta încheivizeazã subscripþia publicã pentru

„Cuminþenia pãmântului”. NeneCioloº ºi nea cel de la MinisterulCulturii eu nu am bani de Brâncuºi,pentru cã eu am facturi la opere multmai celebre, precum GDF sau CEZ.Sunt legat pe viaþã de facturile aleaºi nu am cum sã nu le achit. Aºa cãplãteºte mata de la rezerva de statdiferenþa cã tot de la noi sunt banii.Sau rãscumpãraþi CEZ ºi GDF ºiscad preþurile la curent ºi gaze sãîmi mai rãmânã bani ºi de„Cuminþenia pãmântului”. Nu am înþeles niciodatã ce treabãare GDF cu gazele de la noi, cã nuam vãzut nicio conductã cu gaz dinFranþa, sã ajungã pânã în România.Dar aºa avem noi politicieni imbecilisau poate doar corupþi. Deci e nevoieîn continuare de Kovesi, mai ales dacãintrã ºi în afacerile cu predarearesurselor þãrii cãtre companiiledin afara þãrii. ªtefan Bãeºiu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 10

Un eveniment petrecut pe lamijlocul lunii decembrie a anului trecuta zdruncinat destul de seriossocietatea româneascã. Presa l-anumit Revolta oierilor. Totul a pornitde la câteva cereri formulate devânãtorii României, cãrora li s-auadaugat, se pare, tot mai mulþi dintrecei aflaþi în strãinãtate. Aceºtiapretindeau limitarea numãrului de câinide pe lângã turmele de oi ºiinterzicerea pãºunatului liber din

Pãtura de lânã În memoria Marcelei Olarudecembrie pânã-n aprilie. Douã verbe au funcþionat ca unadevãrat detonator:a limita ºi a interzice.Adresate unei îndeletniciri care de miide ani a fost expresia libertãþii: „Pãi decâtºofer la rata/ Mai bine cioban la tata/Cã duc oile la muls/ Fãrã foaie deparcurs”. Cu mioarele sale, ciobanulstãpâneºte munþii patriei ºi nu vrea sãdea socotealã nimãnui. Iar când coboarãla ºes, cei de pe ºosele trebuie sã aibãgrijã sã-ºi struneascã bine caii-putereca sã nu calce vreo cornutã, un mãgar,sau - Doamne fereºte! – vreun câine.Pentru cã un câine de stânã este învãþatsã întoarcã oile, sã anunþe o primejdieºi, la nevoie, sã lupte cu fiarele pãdurilor,atrase de mirosul unei prãzi uºoare. Deaceea un asemenea câine este atât depreþuit, costând uneori sume pe carecu greu ni le putem închipui. Cultura noastrã datoreazã oierituluiºi transhumanþei una dintre cele maimari capodopere ale literaturiipopulare: Mioriþa. Scriitorulseverinean Viorel Mirea a publicat, nucu multã vreme în urmã, MitulMioriþa, carte dedicatã ei. Estecunoscutã ºi studiatã în ºcoalã varianta

culeasã de Vasile Alecsandri, dar înarealul românesc au circulat peste1000 de alte variante sub formã decolind sau baladã. Lucian Blaga, printr-o expresie plasticã identifica întregulteritoriu al þãrii noastre drept „spaþiumioritic”. ªi astãzi genereazã discuþiiaprinse atitudinea ciobãnaºuluimoldovean care este senin,imperturbabil, în faþa primejdiei morþii.Mulþi comentatori vãd în aceastãpasivitate a sa o trãsãturã generalã aromânilor prin care aceºtia „auboicotat istoria” timp de o mie de ani. În gospodãria noastrã de la þarã, amavut ideea de a creºte oi. O rudãapropiatã vindea câteva ºi ne-am dussã le vedem. Eu îmi doream patrucapete: „N-aveam griji, n-aveamnevoi/ Mã duceam cu patru oi.” Amaflat cã trebuie sã le cumpãrãm pe toatecele ºase rãmase. Era toamnã, înprimãvarã au apãrut mieii, apoi am datoile în stânã. E greu de lãmurit cuivacã a merge cu turma la câmp poatesã-þi dea un puternic sentiment deplenitudine, de sens al vieþii. Aºa amfãcut, mai mult, am primit chiar omisiune consideratã destul de dificilã,care a fost sã port la pãscut vreo 50 decapre. Acestea se deplaseazã curapiditate în teren accidentat, pe râpe,cautã mai ales frunze din tufe sauarbuºti ºi trebuie sã alergi zdravãndupã ele. Dau însã lapte mult, sporindconsiderabil producþia. Aveam sã afludespre capre cã sunt animale sociale,cã ascultã clopotul ºi nu se pierd unelede altele, cu o formulã de la mine de laþarã, nu se rãznesc. Este binecunoscutã expresia „a o lua razna”,care aparþine aceleiaºi familii lexicaleca verbul de mai sus. Mulsul oilor presupune un adevãratritual. Sunt persoane care se pricepfoarte bine la aºa ceva. Cunosc fiecareoaie sau caprã în parte, dacã are laptemult sau puþin sau dacã a rãmasstearpã. Una dintre amintirile minunatedin acea vreme este cã, dupã mulsoareade la prânz, am oprit turma într-o valea unui pârâu, la umbra unui fag uriaººi, aºezându-mã pe iarbã, am adormitinstantaneu. Dupã o jumãtate de ceasde somn profund, obosealaalergãturii dispãruse ºi m-am trezitcomplet refãcut ºi vesel.

În gospodãria þãrãneascã de la oaienu se aruncã aproape nimic. Nicicarnea, nici mãruntaiele, nici maþele,din care se poate face o minunatãfierturã numitã, nu ºtiu de ce, ciorbãde bureþi, iar capul ºi picioarele, dupãce au stat mult pe foc, se încheagã înrãcituri sau piftii care se numescpacele. Primãvara oile sunt tunse ºiatunci stârnesc hazul tuturor printransformarea suferitã. Par cu totulcomice, dupã ce haina le-a fost luatãde pe spinare. Gospodinele spalã apoilâna la râu, o scarmãnã ºi o pregãtesc„pentru maºinã”, pentru dãrãcire. Abiadupã aceea, în serile lungi de iarnã,este toarsã cu furca ºi fusul ºi fãcutãgheme. Era obiceiul prin sate sã toarcãmai multe femei la un loc seara, sã facão ºezãtoare unde se spuneau glumeºi poveºti ºi se cânta. Cu lâna toarsã, mama a mers laCraiova, la o fabricã de confecþiiunde lucra o veriºoarã de-a mea.Era o fabricã de forþã, care se numise„Independenþa”, iar dupã 1989„Texind”. Acolo au fost þesute pãturi,grele ºi cãlduroase, faþã de care celeexistente pe piaþã par de-a dreptulniºte fulgi. Am auzit cã fabrica numai funcþioneazã de multã vreme ºim-am mirat, pentru cã nu este casã,cazarmã, internat, hotel sau spitalcare sã n-aibã nevoie de pãturi. Amaflat ºi cã lâna, cea atât de greu deobþinut, nu mai are cãutare, pieile,dupã tãierea vitelor, sunt aruncate lacâini, iar mielul, animalul sacru alSãrbãtorilor Pascale, e vinovat cã asupt lapte ºi carnea lui ar fi camdificilã în digestie. Eram pe la oraº cu un consãtean ºiam intrat într-un magazin de mobilã.Acolo, douã vânzãtoare discutau cuvoce destul de tare. Una spunea:„Auzi, dragã, am fost la el la þarã ºi ailui þineau mieii în casã, þopãiau prinpaturi ºi sãreau peste tot”. Se înþelegeacã „ai lui” erau în viziunea aceleitinere niºte înapoiaþi, probabil chiarnesimþiþi. Ne-am uitat cu subînþelesunul la altul, pentru cã ºi noi, încasele noastre, aveam aceeaºi grijãfaþã de acele nevinovate fãpturi,surprinse de gerurile ºi zãpada târziea primãverii, numitã în cinstea lor, atâtde frumos în popor, „zãpada mieilor”.

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

publicitateOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 11

Ministerul Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice a solicitat inspectoratelorºcolare judeþene/Inspectoratului ªcolar alMunicipiului Bucureºti sã asigure informareapãrinþilor cu privire la lista actualizatã a unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar particularacreditate/autorizate din fiecare judeþ ºi dinCapitalã. În acest sens, inspectoratele ºcolarevor colabora cu Agenþia Românã pentru

Asigurarea Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar (ARACIP) pentru a furniza oimagine la zi a acestor informaþii. Lista va fi elaboratã într-un format accesibilpublicului larg ºi va fi afiºatã atât la aviziereleinspectoratelor ºcolare judeþene, cât ºi pe primapaginã a site-urilor inspectoratelor ºcolare/instituþiilor conexe. Inspectoratele ºcolare judeþene/ISMB vor

disemina sistematic ºi cât mai activ acesteinformaþii, astfel încât pãrinþii sã aleagã încunoºtinþã de cauzã o unitate de învãþãmântpreuniversitar acreditatã/autorizatã ºi sã aibãtoate datele necesare în legãturã cu statutulacestor ºcoli.

BIROUL DE COMUNICAREMINISTERUL EDUCAÞIEI NAÞIONALE ªI

CERCETÃRII ªTIINÞIFICE

Ministerul Educaþiei solicitã inspectoratelor ºcolare informareapãrinþilor cu privire la lista ºcolilor private autorizate/acreditate

opiniiOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 12

PROBLEMA UNUI POD ÎNTRE ROMÂNIAªI SERBIA ÎN EPOCA MODERNÃ (2)

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

În afara acestor linii deacþiune, Bãicoianu credea cã Severinular fi trebuit sã exploateze mai multcalitatea lui R. Franassovici, fiuloraºului, de secretar general alMinisterului de Interne, avându-i, înplus, de partea sa ºi pe P.Gârboviceanu, preºedintele clubuluiliberal local, pe generalul al Averescu„ºi pe alþi fruntaºi politici fãrãdistincþiunea de partid, pereprezentanþii Mehedinþiului ºi aiBanatului”, care aveau „interes asprijini aceastã joncþiune la T. Severin,ca toþi, într-un singur gând, sã ia înmânã aceastã cestiune vitalã pentruSeverin”. Bãicoianu însuºi se simþeadator a se devota încã odatã cauzei ºi,dupã ce în data de 9 octombrie 1922publicase in ziarul „Universul”articolul intitulat Eºirea noastrã laMarea Adriaticã – Joncþiunea cãilornoastre ferate cu cele sârbeºti – Unpod peste Dunãre la T. Severin, la olunã de la acest moment, solicita cascrisoarea pe care o trimitea primaruluide Severin sã fie tradusã în sârbeºte ºiapoi publicatã într-un ziar din Belgrad,ca împreunã cu partea sârbã, sã selucreze într-un singur sens.

Exact la un an de la aceste iniþiativese pãrea cã proiectul apãrat cu atâtaardoare de fostul edil al Severinuluiva deveni, în sfârºit, realitate. Cadovadã, la 24 noiembrie 1923, G.Bãicoianu se adresa din nouomologului sãu în funcþie,informându-l cã preºedinteleConsiliului de Miniºtri îi fãcusecunoscut cu „adresa nr. 3219 din 12noiembrie cã s-a stabilit un acord întredelegaþia României ºi Serbiei, ca podulpeste Dunãre ... sã se construiascã laT. Severin”. Exprimându-ºiconvingerea cã la aceastã soluþiecontribuiserã atât primarul severineanîn funcþie cât ºi deputaþii ºi senatoriijudeþului, Bãicoianu încheia entuziast,subliniind cã ºtirea îi umpluse inimade bucurie. „Azi – adãuga el – suntemo þarã mare, puternicã, liberã, stãpânãpe destinele noastre, începereaconstruirii podului peste Dunãre nu vamai fi o iluziune ca în anul 1898, când

(continuare din numărul trecut) Austria a împiedicat lucrãrile. El se vaîncepe, termina, spre mândriaSeverinului ºi a þãrii întregi.ComerþulSeverinului, care azi stagneazã, vareînvia. Daraveri multiple se vorface spre îmbogãþirea orãºanilor ºijudeþenilor mehedinþeni. Eu, caream lucrat cu dragoste, cudevotament, la aceastã mare operã,sunt fericit cã munca mea,strãdania mea, d-a contribui lafericirea Severinului s-a realizat, cãduºmanii Severinului au cãzut”.

Din motive neclare, entuziasmul luiBãicoianu s-a dovedit, însã, prematur.Convenþia bilateralã româno-sârbã nus-a semnat acum, ci abia în anul 1932,iar aceasta n-a îmbrãþiºat soluþiaamplasãrii podului la Turnu Severin, cipe cea veche, la Þigãnaºi. S-a avansatpânã în faza punerii pietreifundamentale, în prezenþa regilor Carolal II-lea ºi Alexandru, renunþându-se,în cele din urmã, la aceastã variantã, dincauza nemulþumirilor puternice stârniteprintre oamenii de afaceri din TurnuSeverin ºi a implicãrii energice – cumsconta în 1922-1923 G. Bãicoianu – alui R. Franassovici, ca ministru alComunicaþiilor, de partea celorsusþinãtori ai ideii construirii poduluiîntre Turnu Severin ºi Kladovo.

Dar ceea ce a condus la înlocuirea„variantei Þigãnaºi” a amplasãriiacestuia au fost, potrivit lui ConstantGeorgescu, universitar ºi economistde certã notorietate, nu numaiprotestele populaþiei ºi comercianþilordin Turnu Severin conduºi de SfatulNegustoresc de aici ºi susþinuþi dedeputatul Marius Vorvoreanu, cât maiales argumentele de ordin economicºi militar-strategic.

Configuraþia economicã a jucatrolul cel mai important în favoareaSeverinului. În acest sens, ConstantGeorgescu observa pertinent cãschimbãrile de naturã economicãaduse de Marea Unire în zona judeþuluiMehedinþi ºi a centrului sãu dereºedinþã anulau orice ºansã pentruaºezarea podului la Þigãnaºi. MareaUnire fãcuse ca aceastã regiune sã numai deþinã o poziþie perifericã, lamarginea þãrii, ci sã devinã un centru

veritabil cu disponibilitãþi de mareviitor pentru industria ºi comerþul dinvecinãtatea imediatã ºi îndepãrtatã. Înacest cadru, preciza ConstantGeorgescu, „întregirea neamului afãcut ca situaþiunea geograficã aoraºului Turnu Severin ºi judeþuluiMehedinþi sã se schimbe, oraºul ºijudeþul devenind ... un punct principalde legãturã între Banat ºi VechiulRegat. Imediat dupã alipirea Banatuluila patria mumã, schimburilecomerciale între aceste douã regiuniale noului stat român s-au intensificat.În primii ani dupã rãzboi, judeþulMehedinþi ºi împrejurimile aucumpãrat din Banat vitele necesarepentru refacerea inventarului viuagricol distrus de trupele germane deocupaþie, cum ºi produsele industriale– iar Banatul a cumpãrat din judeþulMehedinþi cerealele ºi legumelenecesare pentru alimentareapopulaþiunii acestei regiuni”.

În ordinea economicã instauratãdupã 1918, construirea podului pesteDunãre fãcea ca valoarea oraºuluiTurnu Severin ºi a Mehedinþiului sãsporeascã ºi prin stimularea legãturilorcu þara vecinã. „Prin construireapodului peste Dunãre – se spunea –oraºul Turnu Severin va ieºi dinletargia economicã ºi financiarã în carese zbate de atâta amar de vreme,întrucât va deveni un punct de tranzitde prim ordin al României întregite,prin faptul cã nu numai produselejudeþului Mehedinþi se vor scurge cuînlesnire cãtre Iugoslavia ºi MareaAdriaticã, dar ºi produsele de tot feluldin restul þãrii se vor îndrepta spreTurnu Severin pentru a fi încãrcate saudescãrcate în vederea exportului.Acelaºi fenomen de tranzit prin TurnuSeverin se va întâmpla cu mãrfurileimportate din Serbia sau prin Serbia.Pe de altã parte, se vor construi mariindustrii în câmpia Dunãrii, învecinãtatea podului mai ales, iarindustriile existente din oraº ºi judeþvor lua un important avânt”.

O întreagã configuraþie economicã,realã ºi virtualã, pleda, aºadar, pentruamplasarea podului româno-iugoslavîn punctul Turnu Severin – Kladovo ºi

în nici un alt punct, variantã sprijinitãnu numai pe argumente de principiu,ci ºi pe considerente tehnice concrete.Iatã cum înfãþiºa Constant Georgescuaceste argumente în unul dintrearticolele publicate în ziarul severinean„Tribuna”: „... convenþia de la 1914 numai poate fi aplicatã de statul românprin faptul cã ar trebui sã construiascão linie feratã de peste 100 de km întreCraiova ºi Þigãnaºi în apropiere ºiparalelã cu linia feratã Craiova – TurnuSeverin ºi într-o regiune deservitã camijloc de transport de Dunãre.

În al doilea rând, din motivestrategice, podul de la Þigãnaºi nupoate conveni României ºi niciSerbiei, fiind numai la circa 25 kmde frontiera Bulgariei. De altfel, înaceastã privinþã, cuvântul MareluiStat Major este concludent.

La acest fapt, se mai pot adãugamarile lucrãri de artã ce ar necesitaconstruirea podului la Þigãnaºi, lucrãrice ar îngloba o sumã aproape egalãcu construirea podului.

În consecinþã: singura soluþie cepoate fi susþinutã azi ca cea maicorespunzãtoare posibilitãþilor ºisuperioarelor interese este ca podulpeste Dunãre sã fie construit întreTurnu Severin ºi Cladova (subl. aut.).

Tradiþia istoricã ne obligã a aºezapodul acolo unde a fost aºezat deDivul Traian. Este cert dacã Apolodordin Damasc a ales ca punct TurnuSeverin, au existat consideraþiunitehnice prea puternice, care nu auîncetat sã existe nici azi.

La aceste consideraþiuni de ordintehnic, se adaugã faptul cã TurnuSeverin este un oraº cu o populaþieînsemnatã, cu linie feratã principalã,având un port bine organizat, cu mariposibilitãþi de dezvoltare, cu un ºantiermodern, ateliere de cãi ferate ºi unabator de export modern, care poate fiuºor utilizat, oraº care din cauzã cã seaflã la extremitatea judeþului Mehedinþiºi fãrã alte posibilitãþi de redresareeconomicã este ameninþat sã decadã,dacã podul nu se face la Turnu Severin.

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Berbecii se vor trezi în faþa unei situaþii delicate:li se va solicita o sumã de bani din partea uneipersoane pe care nu o pot refuza, însã acest lucrui-ar destabiliza financiar pentru o scurtãperioadã. Au de ales între a mai strânge cureauao vreme, sau a pierde un prieten. În dragoste,vor primi niºte acuzaþii de infidelitate care îi vorsupãra destul de tare. E bine totuºi sã nuriposteze violent, dupã cum au tendinþa, ci sãlase mai mult de la ei de data aceasta, pentru cão reacþie exageratã va fi interpretatã ca orecunoaºtere a vinovãþiei.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii se vor trezi cã bat la niºte porþi închiseîn privinþa iubirii. Existã posibilitatea de a suferi,dar nu va fi o suferinþã distrugãtoare pentru cãvor primi un refuz cinstit. Dacã li se întâmplãacest lucru, înseamnã cã nu e sã fie, dragosteamai are un pic de aºteptat, s-ar putea ca abiamijlocul lunii urmãtoare sã vinã cu surprize înacest sens. Pentru cei cuplaþi, relaþia seaprofundeazã ºi legãturile devin mai solide.Banii nu se duc chiar pe cele mai folositoarelucruri, dar ãsta nu-i motiv de stres, pentru cãle vin alþii în curând.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Gemenii singurei vor avea suprizã camneplãcutã, dar beneficã, a unui duº rece. Cumniciodatã nu suntem atraºi de ceea ce putemobþine uºor, li se va aplica ºi lor aceastã strategie.În dragoste, desigur. Ar putea fi momentul încare realizeazã cã ceea ce cãutau se aflã chiarsub nasul lor, numai cã nu au observat pânãacum. Profesional, vor fi copleºiþi de muncã ºichiar îºi vor schimba planurile de week-endîmpotriva dorinþei lor. Vor primi un ajutor bãnescdin partea cuiva din familie.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Racii vor intra în panicã la începutulsãptãmânii, din cauza unui proiect amânat pânãîn ultima clipã ºi care nu mai poate aºtepta. Epuþin probabil sã mai poatã rezolva ceva peultima sutã de metri, aºa cã vor fi tentaþi sãapeleze la o minciunã pentru a scãpa cu faþacuratã. κi fac în schimb planuri romantice (cuºanse mari de îndeplinire) ºi viseazã la zile maibune. Ar fi recomandat totuºi sã nu mai amâneproiectele urgente, pentru cã le va fi greu sãsuporte un posibil eºec.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Leii vor merge puþin pe sârmã în ceea cepriveºte dragostea. Adicã nu vor merge ei dinproprie iniþiativã, ci o vor face pentru cã nu voravea încotro. Cineva se va juca cu ei de-aºoarecele ºi pisica, lucru care le place Leilor,dar numai atunci când deþin ei controlul. Iaracum nu este cazul. Ar fi bine sã nu cedeze ºisã nu devinã jucãria nimãnui, pentru cã situaþiase poate rãsturna în favoarea lor. La sfârºitulperioadei se vor bucura de o creºtere financiarãpe linie profesionalã, posibil chiar o mãrirepermanentã de salariu.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Fecioarele riscã sã-ºi piardã credibilitatea lacare þin atât de mult din cauza fabulaþiilor ºi abârfelor. Simpla asociere cu persoane care nu-ºi pot þine gura, sau doar prezenþa în grupuri încare se bârfeºte despre persoane influente lepoate aduce prejudicii de imagine. Aspectulsocial în general este vulnerabil în aceastãperioadã. În dragoste, vor trece prin niºte clipemai delicate, pentru cã vor fi þinta unor întrebãriincomode. Financiar, riscã sã facã niºteachiziþii pãguboase, sã nu se lase pãcãlitede strategii infantile!

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Pentru Balanþe, sãptãmâna va fi dedicatãplanurilor de cãlãtorii ºi posibil chiar puneriilor în practicã, dar mai spre sfârºit. Va fi vorbade cãlãtorii de agrement, nimic care sã leschimbe destinul, dar e nevoie ºi de relaxare(capitol la care Balanþele se pricep foarte bine).Vor primi ºansa de a face mai mulþi bani, darnu pe cale uºoarã, ci în urma unei munci destulde obositoare. Dragostea nu le face probleme,ci numai surprize frumoase, pot sã se bucure învoie, pentru cã e de viitor!

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Scorpionii se vor confrunta în zilele careurmeazã cu diverse necazuri financiare: dacã nuli se cere înapoi o datorie mai veche, apare ofacturã urgentã; dacã nu apare nici o facturã, lise stricã ceva prin casã ºi trebuie sã scoatã banidin buzunar, ºi tot aºa. E important sã nu intreîn panicã, norocul are ºi el fluctuaþiile lui, ºi sãgândeascã foarte raþional. În compensare, vorfi înconjuraþi de dovezi de dragoste din parteacui trebuie ºi, dacã iubirea nu le lipseºte, toatecelelalte se pot rezolva.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãgetãtorii merg înainte! E probabil singurazodie care nu se poate plânge de nimic înaceastã perioadã. Nu în sensul cã vor avea partede întâmplãri spectaculoase, sau de vreun norocpicat din cer. Uneori, sã-þi meargã bine,înseamnã, pur ºi simplu, sã nu-þi meargã nimicrãu. Va fi una din sãptãmânile acelea în care tetrezeºti dimineaþa zâmbind ºi nimic nu-þi poatestrica buna dispoziþie. ªi, dacã e gândirepozitivã, orice plan concret se poate realiza.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Un mic moment de depresie le va întunecaînceputul sãptãmânii: un sentiment deinutilitate, de singurãtate, sau chiar de trãdare.Va trece repede, e doar o manifestare a stresuluiºi a oboselii. În dragoste, niºte bãnuielidureroase nu-i vor lãsa sã doarmã liniºtiþi peCapricorni, dar e important sã nu provoace oceartã înainte de a avea dovezi clare, e foarteposibil sã exagereze.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Vãrsãtorii vor fi puºi la zid într-o problemãamoroasã. Poate au flirtat cu cineva ºi s-a aflat,poate au comis vreo gafã în pat, sau orice lucrucare ar putea deranja persoana iubitã. Cei careºtiu cã nu sunt chiar în regulã ar fi bine sãgãseascã o scuzã mai mult decât credibilã ºi sãfacã un gest compensator de amploare, altfelexistã riscul ruperii relaþiei. Cineva de la loculde muncã le va cere bani cu împrumut. Ar fibine sã se gândeascã de douã ori, pentru cã nuîi vor recupera uºor.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Peºtii vor avea o sãptãmânã foarte solicitantãdin punct de vedere afectiv. Li se va cere ajutorulîntr-o problemã importantã, un prieten, sau orudã apropiatã, va trece prin ceva neplãcut ºi vaavea nevoie de ei. Vor ºtii sã fie la înãlþimeaaºteptãrilor, dar acest lucru va însemna multstres, nesomn, griji ºi uneori chiar neglijareasarcinilor de serviciu. Se vor vedea împiedicaþisã-ºi ducã la îndeplinire unele planuri dinviitorul apropiat, din cauza lipsei banilor, însãnu trebuie sã dispere, de undeva le va veniun ajutor. În dragoste, risc mare de ceartã,tot din cauza banilor.

OBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 13Horoscop

(31 martie - 6 aprilie 2016)

Horoscop

diverseOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 14

Frumosul oraº KIKINDA dinSerbia a fost gazdã bunã în perioada24-26.03.2016 a unui stagiu depregãtire: Memorialul “Ciganovici-CIGA” la care au participat 250 desportivi din trei þãri: SRB, ROU, MNEpentru vârstele seniorilor, tineretului,cadeþilor, dar ºi vârste mai mici. Serbiaa fost reprezentatã de Loturile Naþionalede seniori, tineret ºi cadeþi, acest stagiureprezentând selecþia pentru formareaechipei ce va reprezenta Serbia laCampionatul Balcanic de cadeþi din lunamai, în aceeaºi frumoasã aºezareKikinda. Aºadar, pe Tatami s-au luptatcei mai buni din Serbia (fiind ºi cei mainumeroºi), dar ºi cei mai buni dinRomânia, reprezentaþi de CSMDrobeta Turnu Severin. Au fost trei zile de antrenamentedure, de intensitate fizicã, dar ºiemoþionalã ºi volitivã, sportiviiavând doar de câºtigat în pregãtirealor pentru competiþiile viitoare. Duminica, 27.03.2016, la Novi Sadla Turneul Internaþional “Klisa” NoviSad ne-am verificat aceeaºi sportivi careau participat la stagiul de la Kikinda,competiþie la care au participat în ziuade Paºte al Catolicilor, 200 de sportivide la 36 de cluburi din 6 þãri: SRB, ROU,HUN, BUL, FRA, BIH, RUS.

Leul a avut în perioadaanalizatã o evoluþie calmã faþã deprincipalele valute, în ciuda atacurilorteroriste de la Bruxelles, semn cãpieþele nu mai rãspund în modemoþional la astfel de evenimente. Reducerea volumelor detranzacþionare, investitorii pregãtindu-se pentru mini-vacanþa prilejuitã desãrbãtorirea Paºtelui de cãtre creºtiniicatolici sau protestanþi, a fostprincipalul motiv al stabilitãþii leului. Volatilitatea cursului euro s-a limitatla 4,4619 – 4,4655 lei. La sfârºitulperioadei media a fost stabilitã la4,4634 lei, într-o ºedinþã în caretranzacþiile s-au realizat între 4,4590ºi 4,4660 lei, cotaþiile de la închiderefiind de 4,4610 – 4,4640 lei. În ultimele douã ºedinþe aleintervalului, s-a observat cã piaþatesteazã o scãdere a cursului eurospre 4,45 lei, în condiþiile în carecererea de lei rãmâne destul deridicatã, datoritã diferenþialului mareîntre dobânda cheie din zona euro,care este de 0%, ºi cea a BNR, careeste de 1,75%, cu perspectiva de acreºte la finalul acestui an la 2%, caurmare a majorãrii preþurilor. În urmãtoarele zile, interesulinvestitorilor este îndreptat cãtreCamera Deputaþilor, unde va reintraîn discuþie celebra, de pe acum, Lege

Volatilitate redusã a leuluifaþã de principalele valute

a Dãrii în platã. O adoptare a Legii,într-o formulã care nu ar împãrþiechitabil riscurile între bãnci ºi clienþiilor, ar putea crea tensiuni mari în piaþabancarã, care sã ducã la ieºiri decapital, ceea ce ar slãbi leul. Dupã o creºtere la 3,9974 lei, cursuldolarului american a scãzut la finalulintervalului la 3,9866 lei, într-o ºedinþãîn care tranzacþiile s-au realizat între3,98 ºi 3,996 lei. Acum douã sãptãmâni dolarul ascãzut la minimul ultimelor cinci luni,de 3,9519 lei, iar revenirea s-a datoratdeclaraþiilor unor oficiali ai Fed, careconsiderau ca fiind necesarã o creºterea dobânzii de politicã monetarã înaprilie, pentru acest an fiind prognozatecel puþin douã majorãri. Reamintim cãîn decembrie, Fed a decis creºtereadobânzii la 0,25 – 0,50%, dupã maimult de opt ani de scãderi consecutivepânã la 0 – 0,25%. Media monedei elveþiene, care s-atranzacþionat pe pieþele internaþionaleîntre 1,088 ºi 1,094 franci/euro, afluctuat între 4,0907 ºi 4,1015 lei,pentru a încheia perioada la 4,0996 lei. Perechea euro/dolar a fluctuat între1,1148 ºi 1,1251 dolari, tranzacþiilede la finalul perioadei realizându-sela 1,1168 – 1,1216 dolari. Analiza cuprinde perioada 23 – 29

martie.

Sportivii CSM Drobeta auconfirmat cã pregãtirea este conformãcu planificarea, aceºtia urcând pepodium dupã cum urmeazã:Loc I- ARGINT DIANA -48 kg -U13 ºi U15- COVACIU IASMINA -40 kg -U15- STROE ANA MARIA -40 kg ºi44 kg –U23- TÃTAR KRISZTINA -48 kg -U23-DEMETRIO DANIELA -57 kg -U15Loc II- IOVIÞA ROBERTA -52 kg -U23- TOPALÃ VLAD -73 kg -U15- VOAIDEª ALIA -48 kg -U23- ZGIRTA CÃTÃLIN -60 kg -U23(sportiv de la CS Muncitorul Reºiþaaflat în probe);Loc III- CHICIN ALEXANDRU -60 kg-U23 A fost o competiþie binevenitãpentru a putea menþine tonusul încontinuare, dat fiind faptul cã urmeazãFinala Campionatului Naþional deU23, Oradea, în acest weekend.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Inspecþia Muncii adesfãºurat, în perioada 14 – 18martie 2016, acþiuni de control înurma cãrora s-au aplicat amenzi învaloare totalã de 474.931 euro,adicã 2.089.700 de lei. Au fostdepistate 159 de persoane carelucrau la negru. În domeniul relaþiilor de muncã,la nivel naþional s-au aplicat amenziîn valoare de 1.572.700 de lei dincare 1.040.000 de lei pentru muncãla negru. Pentru primirea la muncãa mai mult de cinci persoane fãrãcontracte individuale de muncã,inspectorii de muncã au fãcut 6propuneri de cercetare penalã. Au

fost sancþionaþi 412 de angajatori. În aceeaºi perioadã, în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã s-au aplicat amenzi în valoare de517.000 de lei. Angajatorii aucomunicat cãtre inspectorateleteritoriale de muncã 42 deevenimente care, în urmacercetãrilor efectuate de inspectoriide muncã, vor fi încadrate sau nuca fiind accidente de muncã. “Atragem atenþia asupra riscurilorla care se expun lucrãtorii, în specialcei care sapã ºanþuri. Neasigurareamalurilor de pãmânt este cauzaprincipalã a accidentãrilor, inclusivmortale. E o tragedie sã pleci de

acasã, la muncã ºi sã nu te maiîntorci niciodatã. Deseori aceastãnenorocire nu vine singurã, ea secompleteazã cu lipsa formelor legalede angajare, caz întâlnit ºisãptãmâna trecutã în judeþulMehedinþi, când trei persoane aufost surprinse de un mal de pãmântîn timp ce executau lucrãri lasistemul de canalizare. Douã dintreele au fost salvate, iar una a decedat.În acest caz, dar ºi în oricare de acestfel nu se fac concesii ºi vom aplicasancþiunile cele mai aspre ale legii.”- Dantes Nicolae BRATU, inspectorgeneral de stat.

Serviciul Comunicare

Oraºul KIKINDA din Serbia afost gazdã bunã a

Memorialului “Ciganovici-CIGA”

Radu Georgescu

Inspecþia Muncii a aplicat amenzi deaproximativ 475.000 de euro în cinci zile

URMARE DIN PAGINA 7Ultima încercare de revenire în forþãs-a consemnat în anul 2013, cand acandidat pentru funcþia de preºedinteal PNL Drobeta Turnu Severin, fiindînvins de actualul preºedinte,DanielCîrjan. A demisionat apoi dinpartid ºi s-a înscris în PLRMehedinþi, partid proaspãtînfiinþat, unde a rãmas pânã înprezent, acesta activând acum încadrul ALDE Mehedinþi. Cariera politicã a lui Ion Sârbulescus-a încheiat fãrã prea mari realizãri. Cusiguranþã merita un altfel de destinpolitic. Anumite erori politice mari pecare le-a fãcut în cariera sa, dar ºi uneleconjuncturi politice nefavorabile i-auanulat un parcurs politic de exceptie.Cu toate acestea, Ion Sârbulescurãmâne figura cea mai charismaticã apoliticii mehedinþene postdecembriste.

Dosar de politician...

Mircea Popescu

sportOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016 pag. 15

Învinsã la Dãnceu, CSStrehaia a ajuns la 10 puncte subliderul Ligii a IV-a Mehedinþi, CS

Pandurii Cerneþi. Meciul cu Recoltanu a durat decât o jumãtate de orã,

Învinsã cu 6-0 în meciul-tur, AS Viitorul Drobeta a pierdut ºi jocul-retur cu AS Universitatea II Alexandria. Pe terenul din ªimian, liderul serieia V-a din liga femininã de fotbal pentru tineret a trecut cu 1-0 de eleveleantrenate de Daniel Ispas, prin golul marcat de Andreea Diþã, în minutul45. “Cu puþin noroc, am fi putut obþine un rezultat de egalitate. Chiar dacãam pierdut, sunt mulþumit de evoluþia fetelor. Trebuie sã þinem cont cãUniversitatea Alexandria are echipã în prima ligã, iar multe dintre fetelecare au jucat împotriva noastrã la tineret evolueazã ºi la seniori, în timp cefetele mele se aflã la sezonul de debut într-o ligã naþionalã”, a spus antrenorulIspas. Acesta a mizat pe Maria Spiridon (47 Bianca Pîrvãnescu ) - SoniaErceanu, Paula Usturoi, Daria Bãrzuicã, Roxana Sorescu, Anastasia Vlad-Popescu, Cristina Vâlceanu, ªtefania Pavel (‘40 Lavinia Erceanu), AndreeaSandu (‘64 Ionelia Matei), Loredana Sârbu ºi Cerasela Bãluþã (‘36 RoxanaGogîlea). În aceastã aceastã primãvarã, AS Viitorul Drobeta va mai juca,tot pe propriul teren, cu AS Grup Agricol Nucet ºi cu AS Real III Craiova.Dupã primele 4 jocuri disputate, echipa severineanã se aflã pe locul alIII-lea, cu trei puncte acumulate.

Strehaia pierdecontactul cu liderul

deoarece antrenorul Danªurlãu a gãsit de cuviinþã sã-ºi retragã echipa de pe teren,

la scorul de 2-0pentru gazde, dupã ceunul dintre elevii sãis-a accidentat grav ºia fost transportat deurgenþã la spital.Astfel, CS Strehaia apierdut jocul cu 3-0,la “masa verde”. De eºeculcontracandidatei a profitatPandurii Cerneþi, care s-aimpus cu 3-2 la Cujmir ºiºi-a consolidat poziþia dinfruntea clasamentului, darºi AS Corcova, care s-a

apropiat la 3 puncte de ocupantalocului secund, CS Strehaia, dupã

Liga a IV-aEtapa a XVII-aRecolta Dãnceu – CS Strehaia 3-0Viitorul Cujmir – Pandurii Cerneþi 2-3AS Corcova – Dunãrea Gruia 4-1Coºuºtea Cãzãneºti – Viitorul ªimian 4-3

Clasament1. Cerneþi 17 14 2 1 54-16 442. Strehaia 17 10 4 3 48-21 343. Corcova 17 9 4 4 42-26 314. Dãnceu 17 9 2 6 49-35 295. Cujmir 17 6 0 11 27-38 186. ªimian 17 4 2 11 21-48 147. Gruia 17 4 1 12 22-40 138. Cãzãneºti 17 3 3 11 25-64 12

ce a dispus cu 4-1 de DunãreaGruia. Oaspeþii au reuºitperformanþã sã marcheze, deºi auînceput meciul în doar opt jucãtori.Partida nu a durat decât un sfert deorã, deoarece Gruia a rãmas în ºasejucãtori, dupã ce doi componenþis-au accidentat, motiv pentru care

arbitrul a decis, conformregulamentului, sã punã capãtjocului. Fãrã întrerupere s-a jucatmeciul Coºuºtea Cãzãneºti ºiViitorul Cujmir, încheiat cu victoriagazdelor, scor 4-3, dupã ce oaspeþiiau condus cu 2-0 în minutul 15.

Severinencele n-au reuºitsã-ºi ia revanºa

M. O.

M. O.

Vânju Mare s-a desprins de Hinova

M. O.

Liga a V-aEtapa a XVI-a

Dunãrea Hinova – Inter Salcia 2-2Real Vânju Mare – AS Corlãþel 1-0AS Ghiciulescu Hinova – Inter Crãguieºti 0-6Unirea Gârla Mare – Dunãrea Pristol 0-0ªtiinþa Broºteni – Voinþa Vrata 5-2Viitorul Floreºti – Voinþa Opriºor 3-1AS Speranþa Punghina a stat

Clasament

1. Vânju Mare 15 13 1 1 64-19 402. D. Hinova 15 12 2 1 60-25 383. Floreºti 14 10 0 4 38-26 304. Vrata 15 9 1 5 46-29 285. Crãguieºti 15 8 2 5 52-30 266. Gârla Mare 15 7 2 6 34-36 237. Salcia 14 6 1 7 35-33 198. Opriºor 15 6 0 9 26-47 189. Corlãþel 15 5 1 9 22-33 1610. Pristol 15 4 4 7 25-37 1611. Broºteni 15 4 1 11 32-58 1312. G. Hinova 15 3 0 12 25-46 913. Punghina* 14 1 1 12 16-56 4*S-a retras în iarnã din campionat ºi va pierde toate meciurile.

Profitând de semieºeculcontracandidatei Dunãrea Hinova,care a remizat pe propriul teren,scor 2-2 cu Inter Salcia, AS RealVânju Mare s-a distanþat la 2puncte în fruntea clasamentului dinLiga a V-a Mehedinþi. Liderul adispus la limitã, scor 1-0, de ASCorlãþel, echipã care în tur îi

administrase singura înfrângere. Din lupta pentru primul loc aieºit, definitiv, Voinþa Vrata,învinsã, suprinzãtor, la Broºteni,scor 2-5. Vrata a pierdut ºi ultimatreaptã a podiumului, pe care aurcat Viitorul Floreºti, dupã cea înv ins Voinþa Opriºor cuscorul de 3-1.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 31.03.- 6.04. 2016pag. 16

pamflet

Mã mehedinþenii meicetitori de Obiectiv, anu ãsta e unuelectoral, aºa cã uitaþi-vã bine lacandidaþi, mãsuraþi-i din oichi ºi dinpriviri, chiar dacã unii nu ajung pânãla toate privirile ºi apoi o sã aveþi oimagine completã, când îi auziþicum deschid gura. Cã nu trebuie sãte pricepi la administraþie, ca sã-þidai sama când deschide un candidatgura ºi spune ce-i trece prin minte,numai cã nu prea are legãturã cuinteresu oraºului, judeþului, alalegãtorului.

Cã ete, ultima fu a lu nea Cîrjan,candidatu împins de la spate de neaBãlu ºi de nea Virgil Popescu, carearuncã a mai trãznitã idee decampanie din câte au existat. Într-operioadã în care angajaþii di la RAANnu ºtiu pe unde sã-ºi gãseascã unloc de muncã, când minerii di laHusnicioara sã pregãtesc sã pleceacasã, veni nea candidatu PNL ºizisã cã ‘mnealui vrea sã înfrãþeascãSeverinul cu oraºul moldovenescCahul. Terminarãm cu dezvoltareaoraºului, care duduie deprosperitate, locurile de muncã daupe dinafarã, aºa cã e timpul deînfrãþiri. Pã, vorba lu Tanþa luPecingine, asta e ca aia cu maimuþade se scarpinã în stânga cu mânadreaptã. Pã, nimica de zis, dupe ceo sã ajungã Severinul sã nu maigeamã de atâtea nevoi, o sã avemtimp berechet sã ne înfrãþim ºi cufraþii din Cahul, ºi cu fraþii de pesteDunãre, cã-s mai aproape ºi nevizitãm mai des. Poate nu cum sã-ntãmplã cu oraºul francez Orly, de nea Mãrin

Sucã, nea Cîrjan ºi înfrãþirile, cartea poºtalã a lunea Bãlu ºi nea Gherghe taietoru de crenguþe

pe vremea lu tat Dinu. Da sã vedetreaba cã o campanie nu e pentrutoatã lumea, ca ºi treaba cu primãria.

ªi apropo de Husnicioara,situaþia nu e deloc rozã, mai ales cãdeocamdatã sã vorbeºte de ºomajtehnic de trei luni, cu acordulsindicatelor. Numai cã exploatareas-ar putea sã mai porneascã sau nupeste fro trei luni. Aºa, cu acordusindicatelor, cu tot. A liderilor pecare-i doare în caºcheta di la ATOP.

Numai nea Bãlu e fericit, facecampanie, mai trimite cãrticelepoºtale, iarã una ajunsã la Sucã. Mãnepoate, sã chinui sã vadã ce ºi cumscrie pe cãrticicã, numai cã nu preasã înþelege ce scrie pe acolo. Da ºiîn ziarele unde a publicat-o, e mairãu, un talmeº-balmeº, cã te ºiîntrebi dacã nea Bãlu a dat ºi banipe cãrticelele alea, ori or fi donaþiide anti-campanie.

Cã ete, nea Gherghe are, nu aretreabã, cã oricum ‘mnealui enevinovat, cã zisã ºi la televiziune cãnici cu blocurile nu e vreun scandal,ceva, sã mai filmeazã când planteazãneºte arbuºti, cu neºte spaþii verzi,mai taie moþu la crenguþe, mai scoateun copac ºi mai planteazã altu,gospodar de gospodar, ce mai. Da ºiduºmãnos, cã nu vrea aã mai lase ºiãi de or veni sã planteze. Unde maipui, cã edilii actuali ai Severinului îºiadusãrã aminte ºi de locuitorii de peCalea Târgu Jiului ºi sã apucarã sãle bage apã ºi canal. Asta acuma, deºioamenii plãteau taxe de muncipiu deani buni. Sã apucarã, numa cã s-arputea ca investiþia sã fie inutilã, cã

bãieþii di la Secom sapã canalu, pinspatele caselor, la distanþã mare ºioamenii trebe pe cheltuiala lor sãsuporte racordarea. ªi asta nu e tot,cã nivelu la care va fi conducta estecu un metru deasupra niveluluicaselor, aºa cã altã cheltuialã pentrupompe. Cã aºa-i la noi, dai un ban ºinu ºtii pe ce l-ai dat. Supãraþi, locatariisã dusãrã la don primar, care-i trimisãla SECOM, care-i trimisã laproiectant, care-i...la Bucureºti ºi, sãpare, nu prea ºtie ce-a proiectat. Sucãurmãreºte tãrãºenia ºi promite cã vinesã spunã ce ºi cum.

ªi, oricum, nea Gherghe maiapãru cu una, cã cicã dacã nu sãtermina de renovat Palatul CulturalTeodor Costescu, nu aveau oameniide culturã pe ce sã certa. Nu aveau,ce mai, mare piºicher nea Gherghe,cum le ºtie ‘mnealui pe toate.

ªi la Burila Mare începucampania, cu nea Cicic, care e

încântat cã piscina din comunã areapã. Cã a plouat. Mãcar sã apuceoamenii sã sã bãlãceascã, pãnã nuseacã, cã altfel nu sã ºtie dacã neaJenicã mai ia un mandat de primar.

Mã fraþilor, da vã mai amintiþi denea Paul Tudor, care apãru mai noucu scandalu di la Fortus Iaºi, cã cicãºi ‘mnealui ar vrea un post deparlamentar pin toamnã. Aºa pinMehedinþi, cã poate rezolvã ºiproblema cu Lamdro, cu Turnsev, cuindustria grea, cã sã pricepe. Ca la Iaºi.

Da las, cã mai ies la atac ºi alþicadindaþi, mai paseazã spreadversari pãnã o dau în barã. Maiorganizeazã, de plictisealã, odezbatere moderatã de deontologiºcoºi de la naftalinã, cã în pre-campanie la asta sã pricep toþi. Laadministraþie, mai puþini.

Da pãnã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!