· 3 cuvÂnt Înainte / 4 glosar de termeni / 5 1. argumente pentru educaÞia interculturalà / 8...
TRANSCRIPT
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Ghid pentru cadrele didactice
3
Uniunea Europeanã Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretuluin
Proiect Phare 2004
Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate
EDITURA DIDACTICÃ ªI PEDAGOGICÃ, R.A., Bucureºti, 2007
Anca Negrea, Mika Kuitunen, Miranda Vuolasranta
Seria de ghiduri Acces la educaþie este realizatã de Ramboll Finnconsult Oy – echipa de asistenþã
tehnicã a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului pentru implementarea proiectului Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate.
La realizarea Ghidului 3 – Procesul desegregãrii ºcolare – au contribuit:
Valentina Jercea, Gabriela Mihaela Zaharia: redactorDoina Þibea: tehnoredactorAlexandra Rãdulescu: copertaAlexandra Rãdulescu: ilustratorFlorin Radu: fotograf
Imaginile au fost realizate în timpul activitãþilor incluse în proiectul Phare.
Aceastã publicaþie face parte din Proiectul Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate.Editorul materialului: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului Data publicãrii: octombrie 2007Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþa oficialã a Uniunii Europene.
2007. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
ISBN 978-973-30-1952-7
Lucrarea poate fi copiatã în scopuri educaþionale, dar nu în scopuri comerciale. În orice circumstanþã, este necesar acordul deþinãtorului de copyright, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, pentru a reproduce integral sau parþial acest ghid.
©
Mihaela Marin – coordonare seria Acces la educaþie
Contribuþia autorilor:
Capitolul 1. Anca Negrea / Mika KuitunenCapitolul 2. Anca NegreaCapitolul 3. Anca NegreaCapitolul 4. Mika KuitunenCapitolul 5. Miranda Vuolasranta / Mika Kuitunen / Anca NegreaCapitolul 6. Miranda Vuolasranta / Mika Kuitunen / Anca NegreaCapitolul 7. Anca Negrea
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
NEGREA, ANCA
Procesul desegregãrii ºcolare / Anca Negrea, Mika
Kuitunen, Miranda Vuolasranta. -Bucureºti : Editura Didacticãºi Pedagogicã, 2007
ISBN 978-973-30-1952-7
I. Kuitunen, MikaII. Vuolasranta, Miranda
316.647.82:37
3
CUVÂNT ÎNAINTE / 4
GLOSAR DE TERMENI / 5
1. ARGUMENTE PENTRU EDUCAÞIA INTERCULTURALÃ / 8
2. ROMII ªI ªCOALA ÎN ROMÂNIA / 15
3. FENOMENUL SEGREGÃRII LA NIVEL ªCOLAR / 19
4. PLANIFICAREA DESEGREGÃRII ªCOLARE / 27
5. ACTORI ÎN PROCESUL DESEGREGÃRII / 35
6. INSTRUMENTE PENTRU DESEGREGARE / 45
7. DESEGREGAREA ªCOLARÃ / 57
ANEXA 1: Plan de desegregare – un posibil model / 61
ANEXA 2: Lectura 1. Evaluarea nevoilor de educaþie ale pãrinþilor / 67
Lectura 2. Scurt istoric al romilor / 69
Lectura 3. Valorile culturale centrale ale rromanipenului / 70
ANEXA 3: Lista principalelor documente internaþionale în domeniu / 72
Lista legislaþiei interne în domeniu / 74
Ordin privind dezvoltarea problematicii diversitãþii în curriculumul naþional / 75
Ordin privind normele de încadrare ºi de activitate ale mediatorului ºcolar / 77
Ordin privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
Metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi / 78
CUPRINS
DESEGREGAREA – DE CE ªI CUM?
Ghidul are rolul de a ajuta factorii de decizie – directorii de ºcoli, cadrele
didactice – ºi factorii interesaþi sã recunoascã orice caz de segregare ºi sã
planifice activitãþi de desegregare. Manualul este uºor de utilizat, iar soluþiile
se doresc a fi practice.
Politica educaþionalã a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului are ca
obiectiv asigurarea accesului egal la toate formele de învãþãmânt, indiferent
de mediul etnic sau limba maternã a elevului. Din aceastã perspectivã,
îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei furnizate copiilor romi reprezintã o prioritate
cuprinsã în Strategia Guvernului privind îmbunãtãþirea situaþiei romilor ºi în
Strategia de dezvoltare a învãþãmântului preuniversitar.
Ministerul a implementat mai multe proiecte sub umbrela „Acces egal la
educaþie pentru grupurile dezavantajate”. Beneficiarii ºi grupurile þintã
principale ale acestor proiecte au fost elevii romi. În timpul implementãrii
proiectului, Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului a devenit conºtient
de existenþa unor forme de segregare în sistemul de învãþãmânt.
Îngrijorarea exprimatã în acest sens nu s-a limitat la faptul cã segregarea
reprezintã o încãlcare a dreptului fiecãrui copil de a fi educat alãturi de alþi
copii, ci s-a referit ºi la tratamentul inegal, fapt ce a dus la situaþii în care
copiii romi au avut parte de facilitãþi ºi predare la o calitate redusã faþã de
ceilalþi colegi ai lor.
În consecinþã, una dintre prioritãþile Ministerului constã în asigurarea unei
educaþii de calitate pentru toþi elevii. Acest lucru include promovarea
desegregãrii în toate cazurile de segregare: toate ºcolile cu romi, clasele
paralele segregate sau tratamentul inechitabil la clasã.
Personalul oricãrei ºcoli trebuie sã devinã conºtient de faptul cã segregarea
reprezintã o formã gravã a discriminãrii ºi o încãlcare a legislaþiei referitoare
la dreptul la tratament egal. Aceastã lege respectã directiva Uniunii Europene
cu privire la tratamentul egal ºi condamnã discriminarea directã, indirectã ºi
hãrþuirea. O lege similarã adaptatã la alte state membre ale UE, precum
Finlanda, a avut drept rezultat o serie de cazuri de judecatã.
Acest manual nu îºi propune sã ofere o soluþie unicã în vederea desegregãrii.
Este bine ºtiut cã nu existã un singur mod sau model de îmbunãtãþire a
situaþiei, dar manualul poate oferi o serie de principii ºi tehnici de
monitorizare a procesului, dar ºi instrumente practice de implementare.
4 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Pentru început încercãm sã clarificãm câþiva termeni complecºi cu ajutorul definiþiilor româneºti ºi internaþionale. Definiþiile vã pot ajuta sã înþelegeþi mai bine contextual ºi sã recunoaºteþi posibilele bariere în calea învãþãrii.
De asemenea, dorim sã vã arãtãm ceea ce se aflã în spatele definiþiilor, furnizându-vã exemple practice. Exemplele de discriminare în viaþa realã ºi care dintre acestea existã în România.
Poate aþi întâlnit experienþe concrete în ºcoala sau judeþul dvs., care confirmã faptul cã discriminarea poate duce foarte uºor la segregare ºi invers, iar în unele cazuri va duce la marginalizare. Ce înseamnã marginalizarea în viaþa realã? Care sunt consecinþele acesteia pentru individ ºi societate?
De exemplu, în Finlanda, costurile unui trai marginalizat au fost calculate ºi s-au gãsit soluþii de prevenire a marginalizãrii. Mãsurile de prevenire pot fi aplicate în diferite etape ale vieþii, din copilãrie, adolescenþã, maturitate sau chiar în ultima parte a vieþii. Dar dupã cum am mai explicat, mãsurile de prevenire implicã întotdeauna costuri mai mici decât corecþia.
Sociologic definiþiile din DEX capãtã conotaþii comportamentale devenind adevãrate explicaþii ale conduitelor intergrupuri.
Acquis comunitar Civism multicultural Reprezintã totalitatea normelor juridice ce reglemen- Concept asociat diversitãþii etnoculturale din interiorul teazã activitatea instituþiilor UE, acþiunile ºi politicile democraþiilor liberale, civismul multicultural desem-comunitare, care constau în: conþinutul principiilor ºi neazã un tip nou de participare civicã. Acesta presu-obiectivelor politice cuprinse în Tratatele originare ale pune acomodarea grupurilor minoritare în ansamblul Comunitãþilor Europene (Comunitatea Europeanã a societãþii majoritare, o schimbare în termenii integrãrii Cãrbunelui ºi Oþelului – CE-CO, Comunitatea Econo- imigranþilor ºi recunoaºterea pluralitãþii identitãþilor micã Europeanã – CEE ºi Comunitatea Europeanã a etnice, religioase, culturale, de rasã, gen etc. Aceastã Energiei Atomice – CEEA) ºi în cele ulterioare (Actul ipostazã a civismului promoveazã egalitatea între Unic European, Tratatul de la Maastricht ºi Tratatul de grupuri, libertate în interiorul fiecãruia ºi materializarea la Amsterdam); Legislaþia adoptatã de cãtre instituþiile diferenþei în viaþa socialã, economicã ºi politicã.UE pentru punerea în practicã a prevederilor Tratatelor; jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Comunitãþii Europene; Democraþie asociativãdeclaraþiile ºi rezoluþiile adoptate în cadrul UE; acþiuni Ca alternativã la tipurile mai familiare de democraþie comune, poziþii comune, Convenþii semnate, rezoluþii; majoritarã (de stil Westminster) democraþia asociativã declaraþii ºi alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe este apreciatã, în sociologia politicã ºi politologie, ca ºi de Securitate Comunã (PESC) ºi a cooperãrii în dome- cel mai potrivit model democratic pentru guvernarea niul Justiþiei ºi Afacerilor Interne (JAI); acordurile Inter- societãþilor plurale, adicã a societãþilor ce sunt divizate naþionale la care Comunitatea Europeanã este parte, prin diferenþe religioase, ideologice, lingvistice, precum ºi cele încheiate între statele membre ale UE. regionale, culturale, rasiale sau etnice, diviziuni care
formeazã segmente clar separate ºi uºor identificabile. Cetãþenie multiculturalã
În societãþile care recunosc drepturile diferenþiate pe Discriminarebazã de grup, membrii acestor grupuri sunt încorpo- Noþiunea desemneazã totalitatea atitudinilor ºi comporta-raþi în comunitatea politicã nu doar ca indivizi, ci ºi mentelor prin care anumitor indivizi ºi grupuri li se refuzã prin apartenenþa la grup, iar drepturile lor depind în drepturile ºi oportunitãþile existente pentru alþi indivizi ºi mare mãsurã de aceastã apartenenþã; grupuri, în cadrul uneia ºi aceleiaºi societãþi politice.
Cetãþenia multiculturalã exprimã mai mult o aparte-Educaþie multiculturalã nenþã (ce poate fi bazatã ºi pe alegere individualã) la Noþiunea desemneazã totalitatea programelor educa-un grup anume, ceea ce nu exclude respectul ºi tole-þionale ce rãspund necesitãþilor impuse de coexistenþa ranþa faþã de alte grupuri (culturale, etnice, politice, într-un mediu multietnic. Scopul educaþiei multicultu-religioase etc.) din aceeaºi societate.rale este de a facilita acomodarea grupurilor etnocul-turale minoritare ºi, în aceeaºi mãsurã, acomodarea ºi deschiderea societãþii majoritare la modelele culturale specifice grupurilor minoritare.
n
n
GLOSAR DE TERMENI
5Glosar de termeni
CUVÂNT ÎNAINTE
DESEGREGAREA – DE CE ªI CUM?
Ghidul are rolul de a ajuta factorii de decizie – directorii de ºcoli, cadrele
didactice – ºi factorii interesaþi sã recunoascã orice caz de segregare ºi sã
planifice activitãþi de desegregare. Manualul este uºor de utilizat, iar soluþiile
se doresc a fi practice.
Politica educaþionalã a Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului are ca
obiectiv asigurarea accesului egal la toate formele de învãþãmânt, indiferent
de mediul etnic sau limba maternã a elevului. Din aceastã perspectivã,
îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei furnizate copiilor romi reprezintã o prioritate
cuprinsã în Strategia Guvernului privind îmbunãtãþirea situaþiei romilor ºi în
Strategia de dezvoltare a învãþãmântului preuniversitar.
Ministerul a implementat mai multe proiecte sub umbrela „Acces egal la
educaþie pentru grupurile dezavantajate”. Beneficiarii ºi grupurile þintã
principale ale acestor proiecte au fost elevii romi. În timpul implementãrii
proiectului, Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului a devenit conºtient
de existenþa unor forme de segregare în sistemul de învãþãmânt.
Îngrijorarea exprimatã în acest sens nu s-a limitat la faptul cã segregarea
reprezintã o încãlcare a dreptului fiecãrui copil de a fi educat alãturi de alþi
copii, ci s-a referit ºi la tratamentul inegal, fapt ce a dus la situaþii în care
copiii romi au avut parte de facilitãþi ºi predare la o calitate redusã faþã de
ceilalþi colegi ai lor.
În consecinþã, una dintre prioritãþile Ministerului constã în asigurarea unei
educaþii de calitate pentru toþi elevii. Acest lucru include promovarea
desegregãrii în toate cazurile de segregare: toate ºcolile cu romi, clasele
paralele segregate sau tratamentul inechitabil la clasã.
Personalul oricãrei ºcoli trebuie sã devinã conºtient de faptul cã segregarea
reprezintã o formã gravã a discriminãrii ºi o încãlcare a legislaþiei referitoare
la dreptul la tratament egal. Aceastã lege respectã directiva Uniunii Europene
cu privire la tratamentul egal ºi condamnã discriminarea directã, indirectã ºi
hãrþuirea. O lege similarã adaptatã la alte state membre ale UE, precum
Finlanda, a avut drept rezultat o serie de cazuri de judecatã.
Acest manual nu îºi propune sã ofere o soluþie unicã în vederea desegregãrii.
Este bine ºtiut cã nu existã un singur mod sau model de îmbunãtãþire a
situaþiei, dar manualul poate oferi o serie de principii ºi tehnici de
monitorizare a procesului, dar ºi instrumente practice de implementare.
4 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Pentru început încercãm sã clarificãm câþiva termeni complecºi cu ajutorul definiþiilor româneºti ºi internaþionale. Definiþiile vã pot ajuta sã înþelegeþi mai bine contextual ºi sã recunoaºteþi posibilele bariere în calea învãþãrii.
De asemenea, dorim sã vã arãtãm ceea ce se aflã în spatele definiþiilor, furnizându-vã exemple practice. Exemplele de discriminare în viaþa realã ºi care dintre acestea existã în România.
Poate aþi întâlnit experienþe concrete în ºcoala sau judeþul dvs., care confirmã faptul cã discriminarea poate duce foarte uºor la segregare ºi invers, iar în unele cazuri va duce la marginalizare. Ce înseamnã marginalizarea în viaþa realã? Care sunt consecinþele acesteia pentru individ ºi societate?
De exemplu, în Finlanda, costurile unui trai marginalizat au fost calculate ºi s-au gãsit soluþii de prevenire a marginalizãrii. Mãsurile de prevenire pot fi aplicate în diferite etape ale vieþii, din copilãrie, adolescenþã, maturitate sau chiar în ultima parte a vieþii. Dar dupã cum am mai explicat, mãsurile de prevenire implicã întotdeauna costuri mai mici decât corecþia.
Sociologic definiþiile din DEX capãtã conotaþii comportamentale devenind adevãrate explicaþii ale conduitelor intergrupuri.
Acquis comunitar Civism multicultural Reprezintã totalitatea normelor juridice ce reglemen- Concept asociat diversitãþii etnoculturale din interiorul teazã activitatea instituþiilor UE, acþiunile ºi politicile democraþiilor liberale, civismul multicultural desem-comunitare, care constau în: conþinutul principiilor ºi neazã un tip nou de participare civicã. Acesta presu-obiectivelor politice cuprinse în Tratatele originare ale pune acomodarea grupurilor minoritare în ansamblul Comunitãþilor Europene (Comunitatea Europeanã a societãþii majoritare, o schimbare în termenii integrãrii Cãrbunelui ºi Oþelului – CE-CO, Comunitatea Econo- imigranþilor ºi recunoaºterea pluralitãþii identitãþilor micã Europeanã – CEE ºi Comunitatea Europeanã a etnice, religioase, culturale, de rasã, gen etc. Aceastã Energiei Atomice – CEEA) ºi în cele ulterioare (Actul ipostazã a civismului promoveazã egalitatea între Unic European, Tratatul de la Maastricht ºi Tratatul de grupuri, libertate în interiorul fiecãruia ºi materializarea la Amsterdam); Legislaþia adoptatã de cãtre instituþiile diferenþei în viaþa socialã, economicã ºi politicã.UE pentru punerea în practicã a prevederilor Tratatelor; jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Comunitãþii Europene; Democraþie asociativãdeclaraþiile ºi rezoluþiile adoptate în cadrul UE; acþiuni Ca alternativã la tipurile mai familiare de democraþie comune, poziþii comune, Convenþii semnate, rezoluþii; majoritarã (de stil Westminster) democraþia asociativã declaraþii ºi alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe este apreciatã, în sociologia politicã ºi politologie, ca ºi de Securitate Comunã (PESC) ºi a cooperãrii în dome- cel mai potrivit model democratic pentru guvernarea niul Justiþiei ºi Afacerilor Interne (JAI); acordurile Inter- societãþilor plurale, adicã a societãþilor ce sunt divizate naþionale la care Comunitatea Europeanã este parte, prin diferenþe religioase, ideologice, lingvistice, precum ºi cele încheiate între statele membre ale UE. regionale, culturale, rasiale sau etnice, diviziuni care
formeazã segmente clar separate ºi uºor identificabile. Cetãþenie multiculturalã
În societãþile care recunosc drepturile diferenþiate pe Discriminarebazã de grup, membrii acestor grupuri sunt încorpo- Noþiunea desemneazã totalitatea atitudinilor ºi comporta-raþi în comunitatea politicã nu doar ca indivizi, ci ºi mentelor prin care anumitor indivizi ºi grupuri li se refuzã prin apartenenþa la grup, iar drepturile lor depind în drepturile ºi oportunitãþile existente pentru alþi indivizi ºi mare mãsurã de aceastã apartenenþã; grupuri, în cadrul uneia ºi aceleiaºi societãþi politice.
Cetãþenia multiculturalã exprimã mai mult o aparte-Educaþie multiculturalã nenþã (ce poate fi bazatã ºi pe alegere individualã) la Noþiunea desemneazã totalitatea programelor educa-un grup anume, ceea ce nu exclude respectul ºi tole-þionale ce rãspund necesitãþilor impuse de coexistenþa ranþa faþã de alte grupuri (culturale, etnice, politice, într-un mediu multietnic. Scopul educaþiei multicultu-religioase etc.) din aceeaºi societate.rale este de a facilita acomodarea grupurilor etnocul-turale minoritare ºi, în aceeaºi mãsurã, acomodarea ºi deschiderea societãþii majoritare la modelele culturale specifice grupurilor minoritare.
n
n
GLOSAR DE TERMENI
5Glosar de termeni
CUVÂNT ÎNAINTE
Etichetare Rasism
„A califica pe cineva sau ceva aºa cum se cuvine sau Credinþa cã rasele umane au caracteristici distincte cum se crede cã se cuvine”. (DEX) care determinã cultura lor, de obicei implicând ideea
cã rasa proprie este superioarã ºi are dreptul de a Ghetoizare conduce ºi domina celelalte rase.
Comportament defensiv sau agresiv faþã de membrii Termen prin care se desemneazã un tip de politicã de altor rase care provine din credinþa mai sus amintitã.discriminare ºi segregare, specificã statalitãþii pe tot
Politicã sau sistem de guvernare ºi societate bazatã pe parcursul modernitãþii, constând în obligarea anumitor aceasta.grupuri umane (de obicei, grupuri rasiale, etnice,
religioase) de a trãi în anumite limite teritoriale în Segregaþie rasialãinteriorul statului respectiv.
Formã a discriminãrii rasiale constând în separarea Grup de presiune persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase
diferite din interiorul aceleeaºi þãri (privind cartierele Grupurile de presiune sunt asociaþii de duratã, constituite de locuit, ºcolile, sãlile de spectacole, asistenþa pentru apãrarea unor interese comune membrilor lor ºi medicalã etc.).care exercitã o presiune asupra puterii publice pentru
a obþine de la acestea decizii conforme cu interesele pe Un ansamblu de practici politice discriminatorii care le reprezintã. Spre deosebire de partidele politice, aplicate asupra unui grup (ºi, prin extensie, asupra unei grupurile de presiune se definesc în afara interesului întregi comunitãþi sau asupra tuturor persoanelor direct de participare la cucerirea puterii politice. aparþinãtoare unei minoritãþi) în vederea limitãrii
accesului acestuia la anumite resurse sau recompense Marginalizare
care þin de bunurile publice. „Acþiunea prin care se diminueazã, se reduce (pe nedrept)
Din punct de vedere al amplorii, existã trei niveluri de valoarea, importanþa unei persoane, a unui lucru, a unei
segregare (cf. Pierre van den Berghe):idei prin neglijare voitã, prin neluare în seamã”. (DEX)
Micro-segregarea desemneazã segregarea referitoare
la spaþii publice (pieþe, parcuri, mijloace de transport, Minoritateetc.).Termenul de minoritate – însoþit de un adjectiv
Meso-segregarea desemneazã politica de segregare în precizând identitatea sa în raport cu mediul, respectiv termeni de vecinãtate urbanã, prin delimitarea strictãminoritate lingvisticã, etnicã, religioasã – desemneazã a locuirii diferitelor rase sau etnii coexistente în cadrul grupurile umane care se gãsesc în poziþie de inferioritate aceleiaºi comunitãþi urbane.numericã, fãrã excepþie, ºi în acelaºi timp politicã,
Macro-segregarea desemneazã politica de segregaresocialã sau economicã, respectiv culturalã.a oamenilor de pe un anumit teritoriu, de obicei
Naþionalismul extremist teritoriul statului-naþiune, în funcþie de anumite caracteristici native sau dobândite (culoarea pielii, Naþionalismul extremist este un instrument de omogenizare apartenenþa religioasã, etnicã etc.). utilizat de dominanþi ºi dominaþi deopotrivã; el instrumen-
teazã culturile, întemeiazã comunitãþi amorfe, impersonale, Stereotip
ºi rãmâne o importantã sursã de conflict, o ameninþare per-„Care se repetã în aceleaºi condiþii, care este mereu la fel, manentã, chiar dacã latentã, faþã de organizãrile raþionale neschimbat, obiºnuit, banal.” (DEX)ale vieþii sociale. (Nu întâmplãtor, perioadele de înflãcãrare
naþionalistã coincid cu cele în care orientãrile raþionaliste Stigmatizaresunt discreditate.)„A arunca asupra cuiva sau a ceva dispreþul public, a condamna cu toatã severitatea, a înfiera, a dezonora. Prejudecatã(de la aplicarea cu fierul roºu a stigmatului pe corpul
„Pãrere, idee preconceputã (ºi adesea eronatã) pe care sclavilor sau al delincvenþilor)” (DEX)ºi-o face cineva asupra unui lucru, adoptatã, de obicei, fãrã cunoaºterea directã a faptelor.” (DEX)
n
n
n
n
n
n
n
n
6 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ARGUMENTE PENTRUEDUCAÞIA INTERCULTURALÃ11
Dacã vã gândiþi la anul ce va urma, plantaþi seminþe;
dacã vã gândiþi la urmãtorii zece ani, plantaþi copaci;
dacã vã gândiþi la o sutã de ani de acum înainte, educaþi copii!
Trãim într-o societate multiculturalã în care ºcoala ar trebui sã promoveze o educaþie care valorizeazã
ºi promoveazã diversitatea culturalã. Acest capitol vã oferã câteva idei practice pentru introducerea edu-
caþiei interculturale în viaþa de zi cu zi a ºcolii. Interculturalitatea ar trebui sã fie o componentã a mai
multor activitãþi ale ºcolii. ªcoala poate promova interculturalitatea în cadrul curriculumului la decizia
ºcolii. Unul dintre scopurile activitãþilor interculturale este de a spori atractivitatea ºcolii în rândul tuturor
elevilor ºi pãrinþilor, de a reduce absenteismul ºi de a preveni abandonul ºcolar. În multe cazuri, dacã
investim un euro în activitãþi preventive, putem economisi o sutã de euro la nivelul activitãþilor corective.
Aderarea României la UE va atrage mulþi imigranþi. Printr-o strategie educaþionalã adecvatã pentru
imigranþi ºi refugiaþi, copiii care provin din alte medii lingvistice ºi culturale s-ar putea integra mai uºor
în societatea româneascã. Este bine sã începem sã ne pregãtim ºcolile de pe acum pentru a rãspunde
nevoilor din viitor.
Etichetare Rasism
„A califica pe cineva sau ceva aºa cum se cuvine sau Credinþa cã rasele umane au caracteristici distincte cum se crede cã se cuvine”. (DEX) care determinã cultura lor, de obicei implicând ideea
cã rasa proprie este superioarã ºi are dreptul de a Ghetoizare conduce ºi domina celelalte rase.
Comportament defensiv sau agresiv faþã de membrii Termen prin care se desemneazã un tip de politicã de altor rase care provine din credinþa mai sus amintitã.discriminare ºi segregare, specificã statalitãþii pe tot
Politicã sau sistem de guvernare ºi societate bazatã pe parcursul modernitãþii, constând în obligarea anumitor aceasta.grupuri umane (de obicei, grupuri rasiale, etnice,
religioase) de a trãi în anumite limite teritoriale în Segregaþie rasialãinteriorul statului respectiv.
Formã a discriminãrii rasiale constând în separarea Grup de presiune persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase
diferite din interiorul aceleeaºi þãri (privind cartierele Grupurile de presiune sunt asociaþii de duratã, constituite de locuit, ºcolile, sãlile de spectacole, asistenþa pentru apãrarea unor interese comune membrilor lor ºi medicalã etc.).care exercitã o presiune asupra puterii publice pentru
a obþine de la acestea decizii conforme cu interesele pe Un ansamblu de practici politice discriminatorii care le reprezintã. Spre deosebire de partidele politice, aplicate asupra unui grup (ºi, prin extensie, asupra unei grupurile de presiune se definesc în afara interesului întregi comunitãþi sau asupra tuturor persoanelor direct de participare la cucerirea puterii politice. aparþinãtoare unei minoritãþi) în vederea limitãrii
accesului acestuia la anumite resurse sau recompense Marginalizare
care þin de bunurile publice. „Acþiunea prin care se diminueazã, se reduce (pe nedrept)
Din punct de vedere al amplorii, existã trei niveluri de valoarea, importanþa unei persoane, a unui lucru, a unei
segregare (cf. Pierre van den Berghe):idei prin neglijare voitã, prin neluare în seamã”. (DEX)
Micro-segregarea desemneazã segregarea referitoare
la spaþii publice (pieþe, parcuri, mijloace de transport, Minoritateetc.).Termenul de minoritate – însoþit de un adjectiv
Meso-segregarea desemneazã politica de segregare în precizând identitatea sa în raport cu mediul, respectiv termeni de vecinãtate urbanã, prin delimitarea strictãminoritate lingvisticã, etnicã, religioasã – desemneazã a locuirii diferitelor rase sau etnii coexistente în cadrul grupurile umane care se gãsesc în poziþie de inferioritate aceleiaºi comunitãþi urbane.numericã, fãrã excepþie, ºi în acelaºi timp politicã,
Macro-segregarea desemneazã politica de segregaresocialã sau economicã, respectiv culturalã.a oamenilor de pe un anumit teritoriu, de obicei
Naþionalismul extremist teritoriul statului-naþiune, în funcþie de anumite caracteristici native sau dobândite (culoarea pielii, Naþionalismul extremist este un instrument de omogenizare apartenenþa religioasã, etnicã etc.). utilizat de dominanþi ºi dominaþi deopotrivã; el instrumen-
teazã culturile, întemeiazã comunitãþi amorfe, impersonale, Stereotip
ºi rãmâne o importantã sursã de conflict, o ameninþare per-„Care se repetã în aceleaºi condiþii, care este mereu la fel, manentã, chiar dacã latentã, faþã de organizãrile raþionale neschimbat, obiºnuit, banal.” (DEX)ale vieþii sociale. (Nu întâmplãtor, perioadele de înflãcãrare
naþionalistã coincid cu cele în care orientãrile raþionaliste Stigmatizaresunt discreditate.)„A arunca asupra cuiva sau a ceva dispreþul public, a condamna cu toatã severitatea, a înfiera, a dezonora. Prejudecatã(de la aplicarea cu fierul roºu a stigmatului pe corpul
„Pãrere, idee preconceputã (ºi adesea eronatã) pe care sclavilor sau al delincvenþilor)” (DEX)ºi-o face cineva asupra unui lucru, adoptatã, de obicei, fãrã cunoaºterea directã a faptelor.” (DEX)
n
n
n
n
n
n
n
n
6 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ARGUMENTE PENTRUEDUCAÞIA INTERCULTURALÃ11
Dacã vã gândiþi la anul ce va urma, plantaþi seminþe;
dacã vã gândiþi la urmãtorii zece ani, plantaþi copaci;
dacã vã gândiþi la o sutã de ani de acum înainte, educaþi copii!
Trãim într-o societate multiculturalã în care ºcoala ar trebui sã promoveze o educaþie care valorizeazã
ºi promoveazã diversitatea culturalã. Acest capitol vã oferã câteva idei practice pentru introducerea edu-
caþiei interculturale în viaþa de zi cu zi a ºcolii. Interculturalitatea ar trebui sã fie o componentã a mai
multor activitãþi ale ºcolii. ªcoala poate promova interculturalitatea în cadrul curriculumului la decizia
ºcolii. Unul dintre scopurile activitãþilor interculturale este de a spori atractivitatea ºcolii în rândul tuturor
elevilor ºi pãrinþilor, de a reduce absenteismul ºi de a preveni abandonul ºcolar. În multe cazuri, dacã
investim un euro în activitãþi preventive, putem economisi o sutã de euro la nivelul activitãþilor corective.
Aderarea României la UE va atrage mulþi imigranþi. Printr-o strategie educaþionalã adecvatã pentru
imigranþi ºi refugiaþi, copiii care provin din alte medii lingvistice ºi culturale s-ar putea integra mai uºor
în societatea româneascã. Este bine sã începem sã ne pregãtim ºcolile de pe acum pentru a rãspunde
nevoilor din viitor.
INTERCULTURALITATEA: O POSIBILÃ DEFINIÞIE
Scopul educaþiei interculturale este de a facilita acomodarea grupurilor etno-
culturale minoritare ºi, în aceeaºi mãsurã, acomodarea ºi deschiderea socie-
tãþii majoritare la modelele culturale specifice grupurilor minoritare.
Programele educaþionale multiculturale sunt fundamentate pe o serie de prin-
cipii: eliminarea dihotomiei cultura majoritarã – cultura „minoritarã”, în
favoarea unei concepþii mai extinse asupra diversitãþii culturale ºi a deschi-
derii societãþii contemporane; educaþia ºi predarea interculturalã sunt menite
sã concentreze atenþia tinerilor spre experienþa „celuilalt”, spre propria
identitate, cât ºi spre valorile umane universale; recunoaºterea faptului cã
apartenenþa unui individ la o comunitate nu este echivalentã cu identificarea
totalã a individului cu respectiva comunitate; egalitatea oportunitãþilor
educaþionale pentru toate grupurile din interiorul societãþii; promovarea
membrilor grupurilor etnice minoritare în calitatea de pedagogi, mai ales
învãþãmântul primar; inovarea curricularã; viziunea asupra indivizilor umani
ca „purtãtori” de culturã ºi negarea accepþiunii sistemice atribuite culturii în
general etc.
Noþiunea „interculturalitate” desemneazã totalitatea programelor educaþionale ce rãspund necesitãþilor impuse de coexistenþa într-un mediu multietnic.
Educaþia interculturalã este consideratã a fi, prin demersurile anti-rasiale, antixenofobe, antidiscriminative ºi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societãþi multi-culturale viabile, factor de stabilitate demo-craticã ºi de diminuare a conflictualitãþii.
EDUCAÞIA INTERCULTURALÃ –
UN SUBIECT GENERALPentru cã multiculturalismul este o stare de fapt, pentru cã oriunde ne-am
afla omogenitatea populaþiei nu existã, educaþia interculturalã se impune ca
o necesitate. În acest context, s-a dezvoltat o laturã nouã a pedagogiei denu-
mitã sugestiv „Pedagogie interculturalã”. Aceastã pedagogie cuprinde douã
axe:
a. Educaþia interculturalã care urmãreºte dezvoltarea unei educaþii incluzive în
scopul recunoaºterii diferenþelor care existã în interiorul aceleiaºi societãþi
sau comunitãþi, reprezentând o educaþie a tuturor pentru „parametrul
cultural”, atât minoritar cât ºi majoritar, într-o reciprocitate de perspectivã;
b. Educaþia interculturalã care dezvoltã o nouã pedagogie a relaþiilor umane
de un anumit tip, tip care permite elevilor sã se situeze ei înºiºi, în orice
moment, în raport cu ceilalþi, oferindu-le astfel mijloacele pentru a trãi
diferite aspecte culturale ale mediului în deplinã legitimitate.
Ca o concluzie, se poate spune cã ºcoala pregãteºte elevii sã facã faþã unei noi
conjuncturi sociale prin transmiterea de cunoºtinþe ºi formarea de competenþe
8 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
nFiecare modul se bazeazã pe cunoº-tinþele celui anterior: formaþi reprezen-tãrile de care elevii au nevoie în raport cu tematica ºi conþi-nutul ales. nÞineþi cont de carac-
terul oral al comu-nicãrii la aceºti copii; astfel veþi facilita schimbul de expe-rienþe de viaþã indi-viduale, înþelegerea ºi respectul reciproc!nÎncurajaþi munca în
grup, mai ales în investigaþii, în explo-rarea trecutului, în activitãþile artistice etc.; veþi înlãtura barierele în comu-nicare ºi veþi facilita intercunoaºterea!
specifice, cum ar fi: aptitudini de comunicare interetnice, relaþii interpersonale
ºi intercomunitare, spirit critic faþã de identitãþile particulare, relativizarea
modelelor sociale etc. Perspectiva interculturalã presupune cã în orice moment
elevul se va confrunta cu maniera în care o tematicã anume este perceputã în
contexte culturale diferite. Educaþia interculturalã are ca rezultate ameliorarea
relaþiilor ºi o schimbare de atitudini:n a profesorilor faþã de elevii romi (prin cunoaºterea valorilor culturale ale
minoritãþii rome ºi ale altor minoritãþi etnice existente în comunitate);n a celorlalþi elevi faþã de colegii lor romi;n a familiilor de altã etnie faþã de minoritatea romã;n a familiilor rome faþã de ºcoalã; n a comunitãþii rome faþã de rolul ºcolii în viaþa copilului.
EDUCA IA INTERCULTURAL
I CURRICULUM LA DECIZIA COLII
Þ Ã
ª S
Este foarte important de ºtiut faptul cã educaþia interculturalã modificã rolul
profesorului în activitate, pentru cã:
n Educaþia interculturalã nu este conceputã doar pentru cei diferiþi din punct de
vedere cultural, ci este o educaþie a tuturor pentru un nou parametru cultural.
n Educaþia interculturalã nu înseamnã doar transmiterea unor conþinuturi
specifice, ci reprezintã o abordare interdisciplinarã (nu prin ºtiinþã, ci în
funcþie de raportarea la ºtiinþã).
n Educaþia interculturalã nu poate sã se realizeze doar prin activitãþile ºco-
lare, ci trebuie sã fie conceputã astfel încât sã cuprindã ºi extraºcolarul ºi
sã implice întreaga comunitate (romi ºi ceilalþi).
n Educaþia interculturalã multiplicã experienþele ºcolare pozitive trãite de
cãtre elevii romi, provocând schimbarea atitudinii acestora faþã de educaþie.
n Educaþia interculturalã nu poate fi disociatã de educaþia pentru o cetãþenie
europeanã, în care trebuie sã aparã ºi analizele critice ale surselor de
informare care vehiculeazã informaþii economice, culturale, sociale etc.
n Educaþia interculturalã diminueazã acþiunea prejudecãþilor ºi implicit a
comportamentului stereotip determinate de acestea.
n Educaþia interculturalã implicã evoluþia rolului profesorului care trebuie sã
acorde un loc important spiritului de iniþiativã ºi creativitãþii.
n Educaþia interculturalã impune nevoia prioritarã de formare iniþialã ºi con-
tinuã a cadrelor didactice.
n Educaþia interculturalã permite cadrelor didactice utilizarea unui demers
didactic permanent activ.
De ºtiut...
9Argumente pentru educaþia interculturalã
INTERCULTURALITATEA: O POSIBILÃ DEFINIÞIE
Scopul educaþiei interculturale este de a facilita acomodarea grupurilor etno-
culturale minoritare ºi, în aceeaºi mãsurã, acomodarea ºi deschiderea socie-
tãþii majoritare la modelele culturale specifice grupurilor minoritare.
Programele educaþionale multiculturale sunt fundamentate pe o serie de prin-
cipii: eliminarea dihotomiei cultura majoritarã – cultura „minoritarã”, în
favoarea unei concepþii mai extinse asupra diversitãþii culturale ºi a deschi-
derii societãþii contemporane; educaþia ºi predarea interculturalã sunt menite
sã concentreze atenþia tinerilor spre experienþa „celuilalt”, spre propria
identitate, cât ºi spre valorile umane universale; recunoaºterea faptului cã
apartenenþa unui individ la o comunitate nu este echivalentã cu identificarea
totalã a individului cu respectiva comunitate; egalitatea oportunitãþilor
educaþionale pentru toate grupurile din interiorul societãþii; promovarea
membrilor grupurilor etnice minoritare în calitatea de pedagogi, mai ales
învãþãmântul primar; inovarea curricularã; viziunea asupra indivizilor umani
ca „purtãtori” de culturã ºi negarea accepþiunii sistemice atribuite culturii în
general etc.
Noþiunea „interculturalitate” desemneazã totalitatea programelor educaþionale ce rãspund necesitãþilor impuse de coexistenþa într-un mediu multietnic.
Educaþia interculturalã este consideratã a fi, prin demersurile anti-rasiale, antixenofobe, antidiscriminative ºi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societãþi multi-culturale viabile, factor de stabilitate demo-craticã ºi de diminuare a conflictualitãþii.
EDUCAÞIA INTERCULTURALÃ –
UN SUBIECT GENERALPentru cã multiculturalismul este o stare de fapt, pentru cã oriunde ne-am
afla omogenitatea populaþiei nu existã, educaþia interculturalã se impune ca
o necesitate. În acest context, s-a dezvoltat o laturã nouã a pedagogiei denu-
mitã sugestiv „Pedagogie interculturalã”. Aceastã pedagogie cuprinde douã
axe:
a. Educaþia interculturalã care urmãreºte dezvoltarea unei educaþii incluzive în
scopul recunoaºterii diferenþelor care existã în interiorul aceleiaºi societãþi
sau comunitãþi, reprezentând o educaþie a tuturor pentru „parametrul
cultural”, atât minoritar cât ºi majoritar, într-o reciprocitate de perspectivã;
b. Educaþia interculturalã care dezvoltã o nouã pedagogie a relaþiilor umane
de un anumit tip, tip care permite elevilor sã se situeze ei înºiºi, în orice
moment, în raport cu ceilalþi, oferindu-le astfel mijloacele pentru a trãi
diferite aspecte culturale ale mediului în deplinã legitimitate.
Ca o concluzie, se poate spune cã ºcoala pregãteºte elevii sã facã faþã unei noi
conjuncturi sociale prin transmiterea de cunoºtinþe ºi formarea de competenþe
8 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
nFiecare modul se bazeazã pe cunoº-tinþele celui anterior: formaþi reprezen-tãrile de care elevii au nevoie în raport cu tematica ºi conþi-nutul ales. nÞineþi cont de carac-
terul oral al comu-nicãrii la aceºti copii; astfel veþi facilita schimbul de expe-rienþe de viaþã indi-viduale, înþelegerea ºi respectul reciproc!nÎncurajaþi munca în
grup, mai ales în investigaþii, în explo-rarea trecutului, în activitãþile artistice etc.; veþi înlãtura barierele în comu-nicare ºi veþi facilita intercunoaºterea!
specifice, cum ar fi: aptitudini de comunicare interetnice, relaþii interpersonale
ºi intercomunitare, spirit critic faþã de identitãþile particulare, relativizarea
modelelor sociale etc. Perspectiva interculturalã presupune cã în orice moment
elevul se va confrunta cu maniera în care o tematicã anume este perceputã în
contexte culturale diferite. Educaþia interculturalã are ca rezultate ameliorarea
relaþiilor ºi o schimbare de atitudini:n a profesorilor faþã de elevii romi (prin cunoaºterea valorilor culturale ale
minoritãþii rome ºi ale altor minoritãþi etnice existente în comunitate);n a celorlalþi elevi faþã de colegii lor romi;n a familiilor de altã etnie faþã de minoritatea romã;n a familiilor rome faþã de ºcoalã; n a comunitãþii rome faþã de rolul ºcolii în viaþa copilului.
EDUCA IA INTERCULTURAL
I CURRICULUM LA DECIZIA COLII
Þ Ã
ª S
Este foarte important de ºtiut faptul cã educaþia interculturalã modificã rolul
profesorului în activitate, pentru cã:
n Educaþia interculturalã nu este conceputã doar pentru cei diferiþi din punct de
vedere cultural, ci este o educaþie a tuturor pentru un nou parametru cultural.
n Educaþia interculturalã nu înseamnã doar transmiterea unor conþinuturi
specifice, ci reprezintã o abordare interdisciplinarã (nu prin ºtiinþã, ci în
funcþie de raportarea la ºtiinþã).
n Educaþia interculturalã nu poate sã se realizeze doar prin activitãþile ºco-
lare, ci trebuie sã fie conceputã astfel încât sã cuprindã ºi extraºcolarul ºi
sã implice întreaga comunitate (romi ºi ceilalþi).
n Educaþia interculturalã multiplicã experienþele ºcolare pozitive trãite de
cãtre elevii romi, provocând schimbarea atitudinii acestora faþã de educaþie.
n Educaþia interculturalã nu poate fi disociatã de educaþia pentru o cetãþenie
europeanã, în care trebuie sã aparã ºi analizele critice ale surselor de
informare care vehiculeazã informaþii economice, culturale, sociale etc.
n Educaþia interculturalã diminueazã acþiunea prejudecãþilor ºi implicit a
comportamentului stereotip determinate de acestea.
n Educaþia interculturalã implicã evoluþia rolului profesorului care trebuie sã
acorde un loc important spiritului de iniþiativã ºi creativitãþii.
n Educaþia interculturalã impune nevoia prioritarã de formare iniþialã ºi con-
tinuã a cadrelor didactice.
n Educaþia interculturalã permite cadrelor didactice utilizarea unui demers
didactic permanent activ.
De ºtiut...
9Argumente pentru educaþia interculturalã
nFormaþi grupuri fle-xibile: grupuri mari pentru teme de re-flecþie ºi dezbateri în plen, grupuri mici pentru activitãþi artis-tice, creative, de cule-gere a informaþiilor etc.; vizaþi încurajarea asumãrii responsabi-litãþii ºi solidaritãþii între elevi!nAplicaþi un chestio-
nar elevilor ºi pãrin-þilor acestora în vederea înþelegerii tematicii, metodolo-giei aplicate ºi accep-tãrii colaborãrii. n Stimulaþi implicarea
fiecãrui elev, respec-tând caracteristicile individuale ale aces-tora; veþi facilita valorificarea poten-þialului fiecãrui elev ºi intercunoaºterea.
Vom prezenta câteva exemple de module de abordare interculturalã pentru
Curriculumul la decizia ºcolii.
Modulul Nivel principal
al identitãþiiTip de activitate Produs/rezultat
Jurnalul personal Identitate personalã/familie/ºcoalã
Identitate personalã/comunitate/ºcoalã
Jurnalul fiecãrui elev;
Jurnalul clasei
Povestea vieþii mele Comunicare scrisã;
Comunicare oralã
Portofoliu cu interviuri din comunitate
Istorie localã Identitate culturalã ºi de relaþie
Revista ºcolii;
Monografia localã;
Paginã web;
Expoziþie
Moduri de viaþã Identitate culturalã
Comunicare scrisã;
Comunicare oralã;
Educaþie pentru
egalitate
Dezbatere publicã (masã rotundã)
Tradiþii ºi obiceiurilocale
Identitate culturalã
Educaþie tehnologicã;
Educaþie artisticã;
Educaþie plasticã;
Educaþie literarã
Limbi materne Identitate culturalãExprimare scrisã;
Exprimare oralã
Comunicare scrisã;
Colaje ºi fotografii;
Descrierea mediului apropiat
Comunicare scrisã;
Culegere, analizã, sintezã ºi selecþie a informaþiilor;
Istorie ºi geografielocalã;
Mediul apropiat ºi comun
Ziua meºteºugurilor;
Expoziþii cu vânzare (simularea unei pieþe);
Articole pentru revistã, paginã web ºi jurnalulclasei
Articole pentru revistã, paginã web ºi jurnalul clasei;
Dicþionar practic(mic dicþionar bilingv, trilingv etc., cu expresiile uzuale ale limbilor materneexistente în comunitate)
10
Aceste exemple de module nu reprezintã singurele opþiuni posi-bile. În funcþie de comunitatea dumnea-voastrã, vã puteþi ela-bora propriile module opþionale care sã asi-gure o abordare inter-culturalã a educaþiei în ºcoala pe care o condu-ceþi sau în care funcþio-naþi ca profesor.
Încercaþi sã...
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Important este sã vã identificaþi modulul sau modulele pe care comunitãþile
dumneavoastrã le solicitã. Astfel, fiecare individ ºi grup va dispune de
libertatea de a participa în maniera pe care o impune propria sa identitate
etnoculturalã. În plus, veþi promova ºi dezvolta modelul civismului multi-
cultural, adicã un model nou de participare activã la viaþa socio-culturalã
care recunoaºte:
n egalitatea între grupuri;
n libertate în interiorul fiecãruia;
n materializarea diferenþei în viaþa socialã, economicã ºi politicã.
Practic veþi crea modelul de ºcoalã comunitarã, construind ºi temelia
societãþii de mâine, o societate în care diversitatea umanã este o realitate
normalã.
Odatã cu aderarea României la UE, þara noastrã va atrage mai mulþi imigranþi
decât pânã acum. Îmbunãtãþirea situaþiei economice ºi înmulþirea oportuni-
tãþilor îi determinã pe unii emigranþi sã se repatrieze. În multe cazuri, copiii
repatriaþilor s-au nãscut ºi au crescut în alte þãri, iar abilitãþile lingvistice ºi
mediile educaþionale ale acestora vor diferi considerabil de cele ale colegilor
crescuþi în România.
PROVOCÃRI ÎN VIITOR: EDUCAÞIA
PENTRU IMIGRANÞI
ªI REPATRIAÞI
Evenimente, cum au fost manifestaþiile din Paris ºi controversa iscatã de caricaturile din Danemarca, ce ilustreazã natura explo-zivã a dezbaterilor pe marginea imigranþilor, ar trebui sã tragã un semnal de alarmã în aceastã privinþã. Chiar dacã multe dezbateri provocate de aceste incidente au avut cauze socio-politice sau economice, întrebãrile referitoare la modul în care imigraþia afecteazã învãþãmântul ºi edu-caþia au devenit impor-tante ºi trebuie rezol-vate, atât la nivelul macro, al factorilor de decizie ºi oficialilor educaþionali, cât ºi la nivelul micro, al cadrelor didactice, familiilor ºi liderilor comunitari. (informaþie preluatã din articolul „Aspecte actuale în domeniul educaþiei comparative 2006”, Ameena Ghaffar-Kucher )
11Argumente pentru educaþia interculturalã
ªtiaþi cã...?
nFormaþi grupuri fle-xibile: grupuri mari pentru teme de re-flecþie ºi dezbateri în plen, grupuri mici pentru activitãþi artis-tice, creative, de cule-gere a informaþiilor etc.; vizaþi încurajarea asumãrii responsabi-litãþii ºi solidaritãþii între elevi!nAplicaþi un chestio-
nar elevilor ºi pãrin-þilor acestora în vederea înþelegerii tematicii, metodolo-giei aplicate ºi accep-tãrii colaborãrii. n Stimulaþi implicarea
fiecãrui elev, respec-tând caracteristicile individuale ale aces-tora; veþi facilita valorificarea poten-þialului fiecãrui elev ºi intercunoaºterea.
Vom prezenta câteva exemple de module de abordare interculturalã pentru
Curriculumul la decizia ºcolii.
Modulul Nivel principal
al identitãþiiTip de activitate Produs/rezultat
Jurnalul personal Identitate personalã/familie/ºcoalã
Identitate personalã/comunitate/ºcoalã
Jurnalul fiecãrui elev;
Jurnalul clasei
Povestea vieþii mele Comunicare scrisã;
Comunicare oralã
Portofoliu cu interviuri din comunitate
Istorie localã Identitate culturalã ºi de relaþie
Revista ºcolii;
Monografia localã;
Paginã web;
Expoziþie
Moduri de viaþã Identitate culturalã
Comunicare scrisã;
Comunicare oralã;
Educaþie pentru
egalitate
Dezbatere publicã (masã rotundã)
Tradiþii ºi obiceiurilocale
Identitate culturalã
Educaþie tehnologicã;
Educaþie artisticã;
Educaþie plasticã;
Educaþie literarã
Limbi materne Identitate culturalãExprimare scrisã;
Exprimare oralã
Comunicare scrisã;
Colaje ºi fotografii;
Descrierea mediului apropiat
Comunicare scrisã;
Culegere, analizã, sintezã ºi selecþie a informaþiilor;
Istorie ºi geografielocalã;
Mediul apropiat ºi comun
Ziua meºteºugurilor;
Expoziþii cu vânzare (simularea unei pieþe);
Articole pentru revistã, paginã web ºi jurnalulclasei
Articole pentru revistã, paginã web ºi jurnalul clasei;
Dicþionar practic(mic dicþionar bilingv, trilingv etc., cu expresiile uzuale ale limbilor materneexistente în comunitate)
10
Aceste exemple de module nu reprezintã singurele opþiuni posi-bile. În funcþie de comunitatea dumnea-voastrã, vã puteþi ela-bora propriile module opþionale care sã asi-gure o abordare inter-culturalã a educaþiei în ºcoala pe care o condu-ceþi sau în care funcþio-naþi ca profesor.
Încercaþi sã...
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Important este sã vã identificaþi modulul sau modulele pe care comunitãþile
dumneavoastrã le solicitã. Astfel, fiecare individ ºi grup va dispune de
libertatea de a participa în maniera pe care o impune propria sa identitate
etnoculturalã. În plus, veþi promova ºi dezvolta modelul civismului multi-
cultural, adicã un model nou de participare activã la viaþa socio-culturalã
care recunoaºte:
n egalitatea între grupuri;
n libertate în interiorul fiecãruia;
n materializarea diferenþei în viaþa socialã, economicã ºi politicã.
Practic veþi crea modelul de ºcoalã comunitarã, construind ºi temelia
societãþii de mâine, o societate în care diversitatea umanã este o realitate
normalã.
Odatã cu aderarea României la UE, þara noastrã va atrage mai mulþi imigranþi
decât pânã acum. Îmbunãtãþirea situaþiei economice ºi înmulþirea oportuni-
tãþilor îi determinã pe unii emigranþi sã se repatrieze. În multe cazuri, copiii
repatriaþilor s-au nãscut ºi au crescut în alte þãri, iar abilitãþile lingvistice ºi
mediile educaþionale ale acestora vor diferi considerabil de cele ale colegilor
crescuþi în România.
PROVOCÃRI ÎN VIITOR: EDUCAÞIA
PENTRU IMIGRANÞI
ªI REPATRIAÞI
Evenimente, cum au fost manifestaþiile din Paris ºi controversa iscatã de caricaturile din Danemarca, ce ilustreazã natura explo-zivã a dezbaterilor pe marginea imigranþilor, ar trebui sã tragã un semnal de alarmã în aceastã privinþã. Chiar dacã multe dezbateri provocate de aceste incidente au avut cauze socio-politice sau economice, întrebãrile referitoare la modul în care imigraþia afecteazã învãþãmântul ºi edu-caþia au devenit impor-tante ºi trebuie rezol-vate, atât la nivelul macro, al factorilor de decizie ºi oficialilor educaþionali, cât ºi la nivelul micro, al cadrelor didactice, familiilor ºi liderilor comunitari. (informaþie preluatã din articolul „Aspecte actuale în domeniul educaþiei comparative 2006”, Ameena Ghaffar-Kucher )
11Argumente pentru educaþia interculturalã
ªtiaþi cã...?
12
Migrarea va crea provocãri pentru sistemul de învãþãmânt, din punctul de
vedere al identificãrii soluþiilor optime de integrare a repatriaþilor în sistemul
educaþional ºi în cadrul societatii din România. Astfel, este foarte important
ca ºcolile ºi sistemul de învãþãmânt sã fie pregãtite sã primeascã elevi din
medii diverse.
Cu toate acestea, modul în care sunt abordate provocãrile de care se lovesc
elevii imigranþi în ºcoli continuã principiile modelului de asimilare clasic. În
loc de a fi vãzute ca un mijloc de primire ºi adoptare a diversitãþii la care
contribuie imigranþii în mediile educaþionale, ºcolile sunt percepute ca un
mijloc important de „sprijin” pentru asimilarea elevilor imigranþi.
Integrarea (la care Gibson – 1988 – se referã ca la primire fãrã asimilare) se
produce numai dacã existã o soluþie realã. Ca strategie, prin integrare, grupu-
rile au ºansa de a-ºi pãstra identitãþile religioase, culturale ºi lingvistice ºi, în
acelaºi timp, de a participa pe deplin la viaþa politicã a noii þãri. Chiar dacã
acest fenomen a fost descris prin multiculturalism, integrarea este mult mai
complexã decât atât, întrucât recunoaºte schimbul dialectic dintre imigranþi ºi
noua lor þarã. Acest schimb are efect nu doar la nivelul populaþiei imigrante,
ci ºi la nivelul întregii þãri (Conzen, et al., 1992). Acest proces de negociere
se desfãºoarã între grupul dominant ºi grupurile imigrante/ minoritare, dar ºi
între grupurile minoritare sau chiar în interiorul acestora.
SOLUÞII ªI STRATEGIIn Oferiþi tuturor copiilor, ºi în special copiilor din alte etnii, inclusiv imi-
granþi, dreptul de a-ºi pãstra cultura ºi limba ºi de a deveni bilingvi.
n Utilizaþi tehnici de evaluare ºi diagnozã adecvate fiecãrei culturi, ca teh-
nici prin care sã identificaþi cunoºtinþele ºi nevoile elevilor imigranþi.
Pentru a obþine o imagine clarã a acestora, este recomandabil sã adaptaþi
testele ºi instrumentele de diagnozã la cultura ºi limba elevilor.
Recunoaºteþi ºi utilizaþi tehnici de predare diferite, pentru a permite ele-
vilor „biculturali” sã înveþe prin abordãri ºi stiluri de învãþare diferite.
n Vizitaþi casele elevilor imigranþi pentru a înþelege mai bine mediul lor
(familie, prieteni, cei care au grijã de ei dupã ºcoalã, cei care traduc
pentru familie ºi în special comunitatea imigrantã a elevului respectiv).
Un voluntar sau un mediator ar putea realiza vizitele.
n Admiteþi faptul cã performanþele ºcolare ale elevilor sunt influenþate de
condiþiile sociale/economice de acasã. Când este posibil, ajutaþi familiile
imigrante sã beneficieze de resursele comunitare precum locuinþele ºi
transportul, predarea limbii române, formare ºi angajare, asistenþã juri-
dicã, servicii de sãnãtate, consiliere familialã ºi programe sociale ºi cul-
turale.
n Familiarizaþi-vã cu valorile, tradiþiile ºi obiceiurile elevilor dvs. prin inter-
mediul lecturilor, discuþiilor, activitãþilor la clasã, împreunã cu membri
din grupurile respective.
Þãri precum Statele Unite ºi Canada, care au beneficiat din plin ºi timp de ani buni de pe urma imigrãrii au dezvoltat modele de îmbunãtãþire a edu-caþiei furnizate elevilor din medii diverse. Ghi-dul „Îmbunãtãþirea educaþiei pentru elevii imigranþi” publicat de centrul educaþional regional Northwest oferã o mulþime de sfaturi practice despre mijloacele prin care elevii imigranþi pot fi ajutaþi sã se integreze în învãþãmânt ºi sã se bucure din plin de sis-tem. Sugestiile alãtu-rate au scopul de a ajuta cadrele didactice ºi administratorii sã-ºi îmbunãtãþeascã expe-rienþele educaþionale cu elevii imigranþi, pentru a le oferi cele mai bune oportunitãþi de atingere a potenþia-lului la activitãþile din clasã. Multe dintre aceste strategii implicã o mai bunã conºtien-tizare ºi înþelegere cul-turalã.
Modele de succes
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE 13
n Ajutaþi toþi elevii sã adopte valori multiculturale ºi competenþe multiling-
vistice pentru ca tinerii ºi comunitatea sã poatã sã rãspundã mai uºor
nevoilor sociale ºi de comunicare ale unei societãþi culturale diverse.
n Recrutaþi cadre didactice instruite, competente cultural ºi de încredere,
care pot juca rolul de modele de urmat ºi asistenþã specialã pentru a ajuta
elevii imigranþi sã exceleze în noul mediu.
n Recrutaþi persoane din interiorul comunitãþii imigrante, care sã devinã
cadre didactice certificate, asistenþi de cadre didactice, personal angajat ºi
voluntari pentru a reprezenta modele de urmat pentru elevii imigranþi ºi
pentru a extinde perspectivele culturale ale elevilor majoritari.
n Organizaþi cursuri de formare pentru cadrele didactice în vederea prezen-
tãrii cerinþelor legale referitoare la educaþia imigranþilor ºi permiteþi tuturor
angajaþilor ºcolii sã dezvolte competenþe interculturale.
n Elaboraþi un curriculum la decizia ºcolii care sã permitã elevilor imigranþi
sã se dezvolte în contextul claselor obiºnuite ºi bazaþi-vã în secundar pe
educaþia remedialã ºi compensatorie pentru a rãspunde nevoilor acestora.
n Iniþiaþi diverse tipuri de programe ºi elaboraþi un curriculum intercultural
la decizia ºcolii pentru a veni în sprijinul dezvoltãrii academice ºi lingvis-
tice a imigranþilor ºi elevilor nativi în aceeaºi mãsurã.
n Elaboraþi „programe pentru nou veniþi”, care sã-i ajute pe copiii imigranþi
ºi familiile lor sã se familiarizeze cu sistemul educaþional, aºteptãrile spe-
cifice ºi sã cunoascã responsabilitãþile ºcolii faþã de copiii imigranþi ºi
familiile lor.
n Invitaþi membrii comunitãþii imigrante (ºi alte persoane decât pãrinþii
elevilor) sã se implice în viaþa ºcolii ºi sã aibã rol de traducãtori ºi
interpreþi culturali pentru ca profesorii ºi elevii sã poatã înþelege mai bine
grupurile diferite ºi cultura lor.
n Oferiþi oportunitãþi de formare pentru adulþii imigranþi în domeniul abili-
tãþilor lingvistice, al abilitãþilor de muncã ºi al adaptãrii culturale. Acestea
îi vor ajuta sã se integreze în comunitate.
Dupã cum veþi vedea în acest ghid, metodele prezentate anterior sunt utile nu
doar pentru dezvoltarea sistemului de învãþãmânt pentru imigranþi sau repa-
triaþi, ci ºi pentru elevii care provin din medii culturale ºi lingvistice diferite.
România se poate bucura de avantaje de pe urma dezvoltãrii politicilor
pentru imigranþi, având în vedere realitatea actualã. Aproape fiecare român
are membri de familie, rude sau prieteni care au emigrat în alte þãri. Expe-
rienþele ºi poveºtile lor pot sprijini eforturile factorilor de decizie de a elabora
politici educaþionale adecvate pentru imigranþii care se mutã în România.
Argumente pentru educaþia interculturalã
Bibliografie
Ameena Ghaffar-Kucher (2006), Current Issues in Comparative Education, Teachers College, Columbia University
Conzen, K., Gerber, D., Morawska, E., Pozzetta, G., & Vecoli, R. (1992), The invention of ethnicity, Journal of American Ethnic History, 12, 3 – 41.
Gibson, M. (1988). Accommodation without assimilation: Sikh immigrants in an American high school. Itaca, NY: Cornell University Press
Improving Education for Imigrant Students (1998): NORTHWEST REGIONAL EDUCATIONAL LABORATORY (NWREL)
12
Migrarea va crea provocãri pentru sistemul de învãþãmânt, din punctul de
vedere al identificãrii soluþiilor optime de integrare a repatriaþilor în sistemul
educaþional ºi în cadrul societatii din România. Astfel, este foarte important
ca ºcolile ºi sistemul de învãþãmânt sã fie pregãtite sã primeascã elevi din
medii diverse.
Cu toate acestea, modul în care sunt abordate provocãrile de care se lovesc
elevii imigranþi în ºcoli continuã principiile modelului de asimilare clasic. În
loc de a fi vãzute ca un mijloc de primire ºi adoptare a diversitãþii la care
contribuie imigranþii în mediile educaþionale, ºcolile sunt percepute ca un
mijloc important de „sprijin” pentru asimilarea elevilor imigranþi.
Integrarea (la care Gibson – 1988 – se referã ca la primire fãrã asimilare) se
produce numai dacã existã o soluþie realã. Ca strategie, prin integrare, grupu-
rile au ºansa de a-ºi pãstra identitãþile religioase, culturale ºi lingvistice ºi, în
acelaºi timp, de a participa pe deplin la viaþa politicã a noii þãri. Chiar dacã
acest fenomen a fost descris prin multiculturalism, integrarea este mult mai
complexã decât atât, întrucât recunoaºte schimbul dialectic dintre imigranþi ºi
noua lor þarã. Acest schimb are efect nu doar la nivelul populaþiei imigrante,
ci ºi la nivelul întregii þãri (Conzen, et al., 1992). Acest proces de negociere
se desfãºoarã între grupul dominant ºi grupurile imigrante/ minoritare, dar ºi
între grupurile minoritare sau chiar în interiorul acestora.
SOLUÞII ªI STRATEGIIn Oferiþi tuturor copiilor, ºi în special copiilor din alte etnii, inclusiv imi-
granþi, dreptul de a-ºi pãstra cultura ºi limba ºi de a deveni bilingvi.
n Utilizaþi tehnici de evaluare ºi diagnozã adecvate fiecãrei culturi, ca teh-
nici prin care sã identificaþi cunoºtinþele ºi nevoile elevilor imigranþi.
Pentru a obþine o imagine clarã a acestora, este recomandabil sã adaptaþi
testele ºi instrumentele de diagnozã la cultura ºi limba elevilor.
Recunoaºteþi ºi utilizaþi tehnici de predare diferite, pentru a permite ele-
vilor „biculturali” sã înveþe prin abordãri ºi stiluri de învãþare diferite.
n Vizitaþi casele elevilor imigranþi pentru a înþelege mai bine mediul lor
(familie, prieteni, cei care au grijã de ei dupã ºcoalã, cei care traduc
pentru familie ºi în special comunitatea imigrantã a elevului respectiv).
Un voluntar sau un mediator ar putea realiza vizitele.
n Admiteþi faptul cã performanþele ºcolare ale elevilor sunt influenþate de
condiþiile sociale/economice de acasã. Când este posibil, ajutaþi familiile
imigrante sã beneficieze de resursele comunitare precum locuinþele ºi
transportul, predarea limbii române, formare ºi angajare, asistenþã juri-
dicã, servicii de sãnãtate, consiliere familialã ºi programe sociale ºi cul-
turale.
n Familiarizaþi-vã cu valorile, tradiþiile ºi obiceiurile elevilor dvs. prin inter-
mediul lecturilor, discuþiilor, activitãþilor la clasã, împreunã cu membri
din grupurile respective.
Þãri precum Statele Unite ºi Canada, care au beneficiat din plin ºi timp de ani buni de pe urma imigrãrii au dezvoltat modele de îmbunãtãþire a edu-caþiei furnizate elevilor din medii diverse. Ghi-dul „Îmbunãtãþirea educaþiei pentru elevii imigranþi” publicat de centrul educaþional regional Northwest oferã o mulþime de sfaturi practice despre mijloacele prin care elevii imigranþi pot fi ajutaþi sã se integreze în învãþãmânt ºi sã se bucure din plin de sis-tem. Sugestiile alãtu-rate au scopul de a ajuta cadrele didactice ºi administratorii sã-ºi îmbunãtãþeascã expe-rienþele educaþionale cu elevii imigranþi, pentru a le oferi cele mai bune oportunitãþi de atingere a potenþia-lului la activitãþile din clasã. Multe dintre aceste strategii implicã o mai bunã conºtien-tizare ºi înþelegere cul-turalã.
Modele de succes
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE 13
n Ajutaþi toþi elevii sã adopte valori multiculturale ºi competenþe multiling-
vistice pentru ca tinerii ºi comunitatea sã poatã sã rãspundã mai uºor
nevoilor sociale ºi de comunicare ale unei societãþi culturale diverse.
n Recrutaþi cadre didactice instruite, competente cultural ºi de încredere,
care pot juca rolul de modele de urmat ºi asistenþã specialã pentru a ajuta
elevii imigranþi sã exceleze în noul mediu.
n Recrutaþi persoane din interiorul comunitãþii imigrante, care sã devinã
cadre didactice certificate, asistenþi de cadre didactice, personal angajat ºi
voluntari pentru a reprezenta modele de urmat pentru elevii imigranþi ºi
pentru a extinde perspectivele culturale ale elevilor majoritari.
n Organizaþi cursuri de formare pentru cadrele didactice în vederea prezen-
tãrii cerinþelor legale referitoare la educaþia imigranþilor ºi permiteþi tuturor
angajaþilor ºcolii sã dezvolte competenþe interculturale.
n Elaboraþi un curriculum la decizia ºcolii care sã permitã elevilor imigranþi
sã se dezvolte în contextul claselor obiºnuite ºi bazaþi-vã în secundar pe
educaþia remedialã ºi compensatorie pentru a rãspunde nevoilor acestora.
n Iniþiaþi diverse tipuri de programe ºi elaboraþi un curriculum intercultural
la decizia ºcolii pentru a veni în sprijinul dezvoltãrii academice ºi lingvis-
tice a imigranþilor ºi elevilor nativi în aceeaºi mãsurã.
n Elaboraþi „programe pentru nou veniþi”, care sã-i ajute pe copiii imigranþi
ºi familiile lor sã se familiarizeze cu sistemul educaþional, aºteptãrile spe-
cifice ºi sã cunoascã responsabilitãþile ºcolii faþã de copiii imigranþi ºi
familiile lor.
n Invitaþi membrii comunitãþii imigrante (ºi alte persoane decât pãrinþii
elevilor) sã se implice în viaþa ºcolii ºi sã aibã rol de traducãtori ºi
interpreþi culturali pentru ca profesorii ºi elevii sã poatã înþelege mai bine
grupurile diferite ºi cultura lor.
n Oferiþi oportunitãþi de formare pentru adulþii imigranþi în domeniul abili-
tãþilor lingvistice, al abilitãþilor de muncã ºi al adaptãrii culturale. Acestea
îi vor ajuta sã se integreze în comunitate.
Dupã cum veþi vedea în acest ghid, metodele prezentate anterior sunt utile nu
doar pentru dezvoltarea sistemului de învãþãmânt pentru imigranþi sau repa-
triaþi, ci ºi pentru elevii care provin din medii culturale ºi lingvistice diferite.
România se poate bucura de avantaje de pe urma dezvoltãrii politicilor
pentru imigranþi, având în vedere realitatea actualã. Aproape fiecare român
are membri de familie, rude sau prieteni care au emigrat în alte þãri. Expe-
rienþele ºi poveºtile lor pot sprijini eforturile factorilor de decizie de a elabora
politici educaþionale adecvate pentru imigranþii care se mutã în România.
Argumente pentru educaþia interculturalã
Bibliografie
Ameena Ghaffar-Kucher (2006), Current Issues in Comparative Education, Teachers College, Columbia University
Conzen, K., Gerber, D., Morawska, E., Pozzetta, G., & Vecoli, R. (1992), The invention of ethnicity, Journal of American Ethnic History, 12, 3 – 41.
Gibson, M. (1988). Accommodation without assimilation: Sikh immigrants in an American high school. Itaca, NY: Cornell University Press
Improving Education for Imigrant Students (1998): NORTHWEST REGIONAL EDUCATIONAL LABORATORY (NWREL)
5
ROMII ªI ªCOALA ÎN ROMÂNIA22
În prezent, în România, etnia romã se aflã în plin proces de construcþie a unei
identitãþi moderne.
Dar, din pãcate, schimbãrile rapide din societatea româneascã de dupã 1989 au avut
un impact negativ asupra majoritãþii romilor. Aceste aspecte negative sunt strâns
legate de situaþia economicã dificilã generatã de trecerea la economia de piaþã, situ-
aþie reflectatã ºi în viaþa socialã. Guvernul României a început în 1998 elaborarea
unei strategii de îmbunãtãþire a situaþiei romilor.
Note
614 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
5
ROMII ªI ªCOALA ÎN ROMÂNIA22
În prezent, în România, etnia romã se aflã în plin proces de construcþie a unei
identitãþi moderne.
Dar, din pãcate, schimbãrile rapide din societatea româneascã de dupã 1989 au avut
un impact negativ asupra majoritãþii romilor. Aceste aspecte negative sunt strâns
legate de situaþia economicã dificilã generatã de trecerea la economia de piaþã, situ-
aþie reflectatã ºi în viaþa socialã. Guvernul României a început în 1998 elaborarea
unei strategii de îmbunãtãþire a situaþiei romilor.
Note
614 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
6
STATUT SOCIALModul de viaþã tradiþional oferã romilor unele avantaje, iar cel mai important
dintre ele fiind de departe unul dintre conceptele esenþiale ale legii rome
(Rromanipen) ºi anume acela de fraternitate (phralipen). Pe lângã sentimentul
fratern reciproc, acesta presupune credinþã, respect, comuniune ºi întrajuto-
rare, comunitatea întreagã fiind privitã ca o mare familie.
Atât din interiorul, cât ºi din exteriorul minoritãþii rome se simte nevoia unor
schimbãri în aceste cutume cu reguli ºi norme mai flexibile, care sã protejeze
specificul minoritãþii fãrã a mai crea disconfort social membrilor acesteia.
ROMII DIN MEDIUL URBAN
Romii care trãiesc în mediul urban se pot împãrþi în: romii citadini ºi romii de
la periferiile oraºelor.
Romii citadiniRomii citadini, în general, sunt persoane de origine romã, care în marea lor
majoritate nu au fost doar integraþi în societate, ci au fost ºi asimilaþi, astfel cã
în afara grupului aceºtia nu se mai identificã cu etnia romã. Aceºtia sunt, în
general, romi care au avut acces la educaþie ºi au o pregãtire profesionalã
bunã, dar ezitã sã se mai declare romi pentru a-ºi pãstra statusul social sau
pentru a evita discriminarea. Existã o tendinþã a acestora de a-ºi reanaliza
statutul faþã de minoritatea romã, însã cei mai mulþi considerã cã încã nu a
venit momentul recunoaºterii etniei.
Printre romii citadini se pot întâlni ºi romi care practicã cu succes meserii
specifice etniei – comercianþi sau muzicanþi – ºi care, chiar dacã îºi recunosc
apartenenþa etnicã, au renunþat la multe din cutumele comunitãþilor rome
tradiþionale.
Romii de la periferiile oraºelorLocuind în general în cartierele muncitoreºti ale oraºelor cu industrie dezvol-
tatã în perioada comunistã, romii de la periferiile oraºelor au fost primele vic-
time ale restructurãrii economiei. Acum, aceºtia populeazã cele mai sãrace
cartiere ale spaþiului citadin, care se transformã încet în adevãrate ghetouri.
Trãind în condiþii de viaþã dure, datorate sãrãciei extreme ºi fãrã posibilitatea
de a-ºi asigura minimul necesar, din cauza lipsei de pregãtire profesionalã, în
condiþiile unui ºomaj accentuat, ei reprezintã probabil grupul de romi cel
mai lipsit de perspective.
16 7
Fiind excluºi de grupul social din care provin (deoarece au renunþat la rroma-
nipen) ºi nereuºind sã se integreze în grupul social în care ºi-au dorit sã trã-
iascã, datoritã sãrãciei extreme, aceºtia ajung deseori în situaþia de a avea un
comportament antisocial.
Odatã cu scãderea nivelului de trai cresc ºi tendinþele de discriminare ºi segre-
gare atât din partea populaþiei majoritare, cât ºi din partea autoritãþilor. Astfel,
de cele mai multe ori, la limita acestor cartiere se terminã ºi interesul autoritã-
þilor pentru asigurarea utilitãþilor ºi serviciilor precum: alimentare cu apã, cana-
lizare, încãlzire centralizatã, alimentare cu energie electricã, drumuri amena-
jate, transport în comun etc.; condiþiile de trai din aceste cartiere fiind câteo-
datã mai grele decât cele din localitãþile cele mai izolate din mediul rural.
ROMII DIN MEDIUL RURALComunitãþile rome din mediul rural sunt organizate în grupuri compacte mari
în jurul unor localitãþi mai bine dezvoltate ºi în grupuri mai mici la marginea
satelor sau chiar în locaþii izolate.
În funcþie de gradul de izolare rezidenþialã, acestea se împart în douã grupe:
comunitãþi care au acces la o cale rutierã/feroviarã naþionalã prin care se efec-
tueazã uºor legãtura cu un oraº ºi comunitãþi care sunt izolate de alte comuni-
tãþi sociale. Indiferent de gradul de izolare, romii din aceste comunitãþi au
câteva caracteristici comune:
n Nu sunt proprietari de teren agricol.
n Au condiþii de trai extrem de precare.
n Modul de viaþã este unul limitat strict la supravieþuire.
n Starea de sãnãtate este ºubredã chiar ºi în rândul tinerilor.
n În general trãiesc izolaþi de populaþia majoritarã.
n Nu au nicio calificare profesionalã, majoritatea nefiind angajaþi permanent.
n Practicã ocazional meseriile tradiþionale, dar acestea nu le asigurã
veniturile necesare: agricultor, crescãtor de animale sau muncitor forestier.
n De multe ori, pentru a gãsi de lucru sunt nevoiþi sã se deplaseze,
împreunã cu întreaga familie, în alte localitãþi.
n Experienþa de viaþã este redusã, datoritã limitãrii ariei de cunoaºtere.
n Majoritatea familiilor sunt de tip nuclear (formate din pãrinþi, copii ºi
bunici), cu un numãr de 4 – 12 copii ºi sunt sub autoritatea celui mai
vârstnic bãrbat din familie.
n Adulþii, în proporþie foarte mare, sunt analfabeþi, iar copiii abandoneazã
ºcoala dupã terminarea ciclului primar, când încep sã se implice mai mult
în diferite activitãþi împreunã cu întreaga familie.
Multe dintre comunitãþile izolate nu dispun de cele mai elementare utilitãþi ºi
servicii precum: alimentare cu apã, canalizare, alimentare cu energie
electricã, drumuri amenajate, magazine, transport în comun, telefonie etc.
17Romii ºi þcoala în România
ACTUALITATEA SOCIALÃ ROMÃ
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
6
STATUT SOCIALModul de viaþã tradiþional oferã romilor unele avantaje, iar cel mai important
dintre ele fiind de departe unul dintre conceptele esenþiale ale legii rome
(Rromanipen) ºi anume acela de fraternitate (phralipen). Pe lângã sentimentul
fratern reciproc, acesta presupune credinþã, respect, comuniune ºi întrajuto-
rare, comunitatea întreagã fiind privitã ca o mare familie.
Atât din interiorul, cât ºi din exteriorul minoritãþii rome se simte nevoia unor
schimbãri în aceste cutume cu reguli ºi norme mai flexibile, care sã protejeze
specificul minoritãþii fãrã a mai crea disconfort social membrilor acesteia.
ROMII DIN MEDIUL URBAN
Romii care trãiesc în mediul urban se pot împãrþi în: romii citadini ºi romii de
la periferiile oraºelor.
Romii citadiniRomii citadini, în general, sunt persoane de origine romã, care în marea lor
majoritate nu au fost doar integraþi în societate, ci au fost ºi asimilaþi, astfel cã
în afara grupului aceºtia nu se mai identificã cu etnia romã. Aceºtia sunt, în
general, romi care au avut acces la educaþie ºi au o pregãtire profesionalã
bunã, dar ezitã sã se mai declare romi pentru a-ºi pãstra statusul social sau
pentru a evita discriminarea. Existã o tendinþã a acestora de a-ºi reanaliza
statutul faþã de minoritatea romã, însã cei mai mulþi considerã cã încã nu a
venit momentul recunoaºterii etniei.
Printre romii citadini se pot întâlni ºi romi care practicã cu succes meserii
specifice etniei – comercianþi sau muzicanþi – ºi care, chiar dacã îºi recunosc
apartenenþa etnicã, au renunþat la multe din cutumele comunitãþilor rome
tradiþionale.
Romii de la periferiile oraºelorLocuind în general în cartierele muncitoreºti ale oraºelor cu industrie dezvol-
tatã în perioada comunistã, romii de la periferiile oraºelor au fost primele vic-
time ale restructurãrii economiei. Acum, aceºtia populeazã cele mai sãrace
cartiere ale spaþiului citadin, care se transformã încet în adevãrate ghetouri.
Trãind în condiþii de viaþã dure, datorate sãrãciei extreme ºi fãrã posibilitatea
de a-ºi asigura minimul necesar, din cauza lipsei de pregãtire profesionalã, în
condiþiile unui ºomaj accentuat, ei reprezintã probabil grupul de romi cel
mai lipsit de perspective.
16 7
Fiind excluºi de grupul social din care provin (deoarece au renunþat la rroma-
nipen) ºi nereuºind sã se integreze în grupul social în care ºi-au dorit sã trã-
iascã, datoritã sãrãciei extreme, aceºtia ajung deseori în situaþia de a avea un
comportament antisocial.
Odatã cu scãderea nivelului de trai cresc ºi tendinþele de discriminare ºi segre-
gare atât din partea populaþiei majoritare, cât ºi din partea autoritãþilor. Astfel,
de cele mai multe ori, la limita acestor cartiere se terminã ºi interesul autoritã-
þilor pentru asigurarea utilitãþilor ºi serviciilor precum: alimentare cu apã, cana-
lizare, încãlzire centralizatã, alimentare cu energie electricã, drumuri amena-
jate, transport în comun etc.; condiþiile de trai din aceste cartiere fiind câteo-
datã mai grele decât cele din localitãþile cele mai izolate din mediul rural.
ROMII DIN MEDIUL RURALComunitãþile rome din mediul rural sunt organizate în grupuri compacte mari
în jurul unor localitãþi mai bine dezvoltate ºi în grupuri mai mici la marginea
satelor sau chiar în locaþii izolate.
În funcþie de gradul de izolare rezidenþialã, acestea se împart în douã grupe:
comunitãþi care au acces la o cale rutierã/feroviarã naþionalã prin care se efec-
tueazã uºor legãtura cu un oraº ºi comunitãþi care sunt izolate de alte comuni-
tãþi sociale. Indiferent de gradul de izolare, romii din aceste comunitãþi au
câteva caracteristici comune:
n Nu sunt proprietari de teren agricol.
n Au condiþii de trai extrem de precare.
n Modul de viaþã este unul limitat strict la supravieþuire.
n Starea de sãnãtate este ºubredã chiar ºi în rândul tinerilor.
n În general trãiesc izolaþi de populaþia majoritarã.
n Nu au nicio calificare profesionalã, majoritatea nefiind angajaþi permanent.
n Practicã ocazional meseriile tradiþionale, dar acestea nu le asigurã
veniturile necesare: agricultor, crescãtor de animale sau muncitor forestier.
n De multe ori, pentru a gãsi de lucru sunt nevoiþi sã se deplaseze,
împreunã cu întreaga familie, în alte localitãþi.
n Experienþa de viaþã este redusã, datoritã limitãrii ariei de cunoaºtere.
n Majoritatea familiilor sunt de tip nuclear (formate din pãrinþi, copii ºi
bunici), cu un numãr de 4 – 12 copii ºi sunt sub autoritatea celui mai
vârstnic bãrbat din familie.
n Adulþii, în proporþie foarte mare, sunt analfabeþi, iar copiii abandoneazã
ºcoala dupã terminarea ciclului primar, când încep sã se implice mai mult
în diferite activitãþi împreunã cu întreaga familie.
Multe dintre comunitãþile izolate nu dispun de cele mai elementare utilitãþi ºi
servicii precum: alimentare cu apã, canalizare, alimentare cu energie
electricã, drumuri amenajate, magazine, transport în comun, telefonie etc.
17Romii ºi þcoala în România
ACTUALITATEA SOCIALÃ ROMÃ
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ªCOLARIZAREA COPIILOR ROMIÎn ceea ce priveºte situaþia ºcolarizãrii copiilor romi, situaþia realã este la fel
de dificilã. În mediul ºcolar, elevii romi înregistreazã:
n o frecvenþã scãzutã, mai ales în ciclul secundar (inferior ºi superior);
n numeroase situaþii de eºec ºcolar urmate de abandon ºcolar.
O cauzã a acestei situaþii este faptul cã mediul ºcolar românesc are mai mult
tendinþa de asimilare decât de promovare a interculturalitãþii. Elementele de
culturã ºi istorie romã nu se regãsesc la nivel curricular, ºi astfel, ºcoala este
perceputã de cãtre unii elevi romi ca un loc neprietenos, în care doar
ultimele locuri în banci sunt ale lor.
În prezent, politica educaþionalã s-a îndreptat ºi asupra acestei minoritãþi, iar
prin promovarea experienþelor pozitive ale unor programe de promovare a
ºcolii incluzive, se sperã ca, în cel mai scurt timp, ºcolile româneºti sã devinã
ºcoli incluzive, ºcoli în care ºi copilul rom sã se regãseascã. Pentru ca aceste
ºcoli tradiþionale sã devinã incluzive ºi pentru elevii romi, cadrele didactice
care predau ar trebui sã cunoascã specificul cultural al acestei etnii.
618
Note
FENOMENUL SEGREGÃRII LA NIVEL ªCOLAR33
Sociologii definesc „segregarea” ca un ansamblu de practici discriminatorii aplicate
asupra unui grup (ºi, prin extensie, asupra unei întregi comunitãþi sau asupra
tuturor persoanelor ce aparþin unei alte „rase”) în vederea limitãrii accesului acestuia
la anumite resurse sau recompense care þin de bunurile publice.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ªCOLARIZAREA COPIILOR ROMIÎn ceea ce priveºte situaþia ºcolarizãrii copiilor romi, situaþia realã este la fel
de dificilã. În mediul ºcolar, elevii romi înregistreazã:
n o frecvenþã scãzutã, mai ales în ciclul secundar (inferior ºi superior);
n numeroase situaþii de eºec ºcolar urmate de abandon ºcolar.
O cauzã a acestei situaþii este faptul cã mediul ºcolar românesc are mai mult
tendinþa de asimilare decât de promovare a interculturalitãþii. Elementele de
culturã ºi istorie romã nu se regãsesc la nivel curricular, ºi astfel, ºcoala este
perceputã de cãtre unii elevi romi ca un loc neprietenos, în care doar
ultimele locuri în banci sunt ale lor.
În prezent, politica educaþionalã s-a îndreptat ºi asupra acestei minoritãþi, iar
prin promovarea experienþelor pozitive ale unor programe de promovare a
ºcolii incluzive, se sperã ca, în cel mai scurt timp, ºcolile româneºti sã devinã
ºcoli incluzive, ºcoli în care ºi copilul rom sã se regãseascã. Pentru ca aceste
ºcoli tradiþionale sã devinã incluzive ºi pentru elevii romi, cadrele didactice
care predau ar trebui sã cunoascã specificul cultural al acestei etnii.
618
Note
FENOMENUL SEGREGÃRII LA NIVEL ªCOLAR33
Sociologii definesc „segregarea” ca un ansamblu de practici discriminatorii aplicate
asupra unui grup (ºi, prin extensie, asupra unei întregi comunitãþi sau asupra
tuturor persoanelor ce aparþin unei alte „rase”) în vederea limitãrii accesului acestuia
la anumite resurse sau recompense care þin de bunurile publice.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Care sunt aspectele diversitãþii noastre care ne fac sã fim similari ºi diferiþi ?
Aºa cum se poate vedea în figura de mai jos, existã mai multe aspecte invi-
zibile, în partea înaltã a personalitãþii, decât aspectele vizibile situate la baza
personalitãþii. Este subliniatã aceastã realitate pentru cã, de cele mai multe
ori, ne formãm opiniile doar în funcþie de câteva aspecte vizibile. Din acest
motiv, trebuie sã învãþãm mai multe despre partea înaltã a personalitãþii
fiecãruia dintre noi, partea denumitã diversitate, tocmai pentru o mai bunã
înþelegere a asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre noi, oamenii.
Fig. 1. Personalitatea umanã vãzutã sub forma
unei creste montane
În ceea ce priveºte specificul nostru de fiinþe umane, suntem mai mult asemã-nãtori decât diferiþi, iar în viaþa cotidianã diferenþele conteazã pentru cã:
n Ne ajutã sã ne dezvoltãm o personalitate.
n Ne ajutã sã ne comparãm cu alte persoane în societate ºi/sau comunitate.
n Ne ajutã sã interrelaþionãm cu alte persoane formând grupuri distincte.
Grupurile sunt formate din persoane relativ asemãnãtoare, care, prin
caracteristicile lor specifice, devin distincte. Din acest motiv putem face
comparaþii ºi diferenþieri între grupuri.
Grupul etnicSe poate afirma cã un grup etnic se deosebeºte de alt grup etnic prin:
n istorie;
n religie;
n limbã maternã;
n tradiþii;
n culturã;n aspect fizionomic.
Diversitatea se poate defini prin toate formele în care suntem similari ºi diferiþi în acelaºi timp.
Toate grupurile se pot caracteriza printr-o diversitate specificã lor. Societãþile ºi/sau comunitãþile sunt formate din multiple grupuri care inter-relaþioneazã între ele, grupuri formate din multiple identitãþi care trãiesc în acelaºi timp. Unul din aceste grupuri este ºi grupul etnic.
620
CE ESTE DIVERSITATEA?
Etnicitatea grupului, ca ºi familia, oferã:
n solidaritate;
n sprijin când este nevoie;
n reguli ºi intimitate;
n reþineri faþã de persoanele necunoscute;
n percepþia siguranþei sau nesiguranþei în relaþia cu instituþiile publice.
Din aceste motive ajungem sã cunoaºtem toate sentimentele pozitive ale
membrilor grupului nostru etnic, dar, în relaþia cu membrii altor grupuri etnice
suntem imparþiali. De asemenea, suntem tentaþi sã þinem cont doar de
preferinþele noastre, de sentimentele noastre pe care le nutrim faþã de membrii
grupului nostru ºi sã le atribuim ºi altor grupuri, nereuºind sã þinem cont de
preferinþele ºi sentimentele acestora.
Are grupul majoritar conºtiinþa propriei etnicitãþi?
Privilegiul membrilor unui grup majoritar este acela cã nu au nevoie sã fie
permanent conºtienþi de etnicitatea lor; doar în situaþii circumstanþiale,
etnicitatea grupului majoritar este scoasã în evidenþã. În decursul istoriei,
grupurile majoritare ºi-au impus valorile, regulile, ceea ce a dus, în timp, la
asimilarea unor popoare, la dispariþia altora, la segregare etc.
TIPURILE SEGREGÃRII ªCOLAREUnul dintre cele mai sensibile sisteme sociale faþã de fenomenul segregãrii
este sistemul educaþional.
În acelaºi timp, sistemul educaþional centrat pe performanþã are puþine
pârghii pentru a-i ajuta pe cei aflaþi în dificultate. De cele mai multe ori,
conþinutul lecþiilor nu reflectã diversitatea culturalã din clasã sau din comu-
nitate, iar cadrele didactice judecã elevii prin prisma propriilor prejudecãþi.
Toate acestea contribuie la apariþia unor tendinþe de a forma acele clase/ºcoli
„performante”, relativ bine dotate din punct de vedere material ºi la care
predau cele mai bune cadre didactice ºi clasele/ºcolile în care se regãsesc
elevii „ceilalþi”, unde calitatea educaþiei este mult mai scãzutã.
În sistemul educaþional românesc segregarea îmbracã mai multe forme, unele
foarte vizibile, altele discrete, însã, pe termen lung sau scurt, consecinþele lor
sunt la fel de grave.
Segregarea rezidenþialã
Acest tip de segregare se bazeazã pe structura comunitãþilor defavorizate care
locuiesc izolat ºi compact, dar ºi pe dorinþa pãrinþilor din aceste comunitãþi
ca ºcoala sã fie foarte aproape de locuinþã. Uneori se poate constata cã
ºcolile în care învaþã copiii proveniþi din medii defavorizate sunt slab dotate
material ºi dispun de puþin personal calificat, înregistrând o mare fluctuaþie a
cadrelor didactice.
Grupul etnic este un grup dinamic (într-o continuã dezvoltare ºi schimbare).
Grupul etnic este un grup cu reguli proprii, cu un grad ridicat de interiorizare ale acestora.
Uneori în clasã se pot întâlni douã centre de interese: pe de o parte, pãrintele care doreþte binele copilului sãu, pe de altã parte cadrele didactice care sperã sã aibã elevi „cât mai buni” cu care sã se poatã lucra cât mai uºor. De obicei, aces-tor tendinþe le cad vic-time copiii care provin din medii defavorizate. Atitudinea, bazatã pe prejudecãþi ºi stereo-tipuri, este de a-i con-sidera pe aceºtia ca fiind neinteresaþi de educaþie.
De reþinut
21
SEGREGAREA ÎN EDUCAÞIE
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Fenomenul segregãrii la nivel ºcolar
Care sunt aspectele diversitãþii noastre care ne fac sã fim similari ºi diferiþi ?
Aºa cum se poate vedea în figura de mai jos, existã mai multe aspecte invi-
zibile, în partea înaltã a personalitãþii, decât aspectele vizibile situate la baza
personalitãþii. Este subliniatã aceastã realitate pentru cã, de cele mai multe
ori, ne formãm opiniile doar în funcþie de câteva aspecte vizibile. Din acest
motiv, trebuie sã învãþãm mai multe despre partea înaltã a personalitãþii
fiecãruia dintre noi, partea denumitã diversitate, tocmai pentru o mai bunã
înþelegere a asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre noi, oamenii.
Fig. 1. Personalitatea umanã vãzutã sub forma
unei creste montane
În ceea ce priveºte specificul nostru de fiinþe umane, suntem mai mult asemã-nãtori decât diferiþi, iar în viaþa cotidianã diferenþele conteazã pentru cã:
n Ne ajutã sã ne dezvoltãm o personalitate.
n Ne ajutã sã ne comparãm cu alte persoane în societate ºi/sau comunitate.
n Ne ajutã sã interrelaþionãm cu alte persoane formând grupuri distincte.
Grupurile sunt formate din persoane relativ asemãnãtoare, care, prin
caracteristicile lor specifice, devin distincte. Din acest motiv putem face
comparaþii ºi diferenþieri între grupuri.
Grupul etnicSe poate afirma cã un grup etnic se deosebeºte de alt grup etnic prin:
n istorie;
n religie;
n limbã maternã;
n tradiþii;
n culturã;n aspect fizionomic.
Diversitatea se poate defini prin toate formele în care suntem similari ºi diferiþi în acelaºi timp.
Toate grupurile se pot caracteriza printr-o diversitate specificã lor. Societãþile ºi/sau comunitãþile sunt formate din multiple grupuri care inter-relaþioneazã între ele, grupuri formate din multiple identitãþi care trãiesc în acelaºi timp. Unul din aceste grupuri este ºi grupul etnic.
620
CE ESTE DIVERSITATEA?
Etnicitatea grupului, ca ºi familia, oferã:
n solidaritate;
n sprijin când este nevoie;
n reguli ºi intimitate;
n reþineri faþã de persoanele necunoscute;
n percepþia siguranþei sau nesiguranþei în relaþia cu instituþiile publice.
Din aceste motive ajungem sã cunoaºtem toate sentimentele pozitive ale
membrilor grupului nostru etnic, dar, în relaþia cu membrii altor grupuri etnice
suntem imparþiali. De asemenea, suntem tentaþi sã þinem cont doar de
preferinþele noastre, de sentimentele noastre pe care le nutrim faþã de membrii
grupului nostru ºi sã le atribuim ºi altor grupuri, nereuºind sã þinem cont de
preferinþele ºi sentimentele acestora.
Are grupul majoritar conºtiinþa propriei etnicitãþi?
Privilegiul membrilor unui grup majoritar este acela cã nu au nevoie sã fie
permanent conºtienþi de etnicitatea lor; doar în situaþii circumstanþiale,
etnicitatea grupului majoritar este scoasã în evidenþã. În decursul istoriei,
grupurile majoritare ºi-au impus valorile, regulile, ceea ce a dus, în timp, la
asimilarea unor popoare, la dispariþia altora, la segregare etc.
TIPURILE SEGREGÃRII ªCOLAREUnul dintre cele mai sensibile sisteme sociale faþã de fenomenul segregãrii
este sistemul educaþional.
În acelaºi timp, sistemul educaþional centrat pe performanþã are puþine
pârghii pentru a-i ajuta pe cei aflaþi în dificultate. De cele mai multe ori,
conþinutul lecþiilor nu reflectã diversitatea culturalã din clasã sau din comu-
nitate, iar cadrele didactice judecã elevii prin prisma propriilor prejudecãþi.
Toate acestea contribuie la apariþia unor tendinþe de a forma acele clase/ºcoli
„performante”, relativ bine dotate din punct de vedere material ºi la care
predau cele mai bune cadre didactice ºi clasele/ºcolile în care se regãsesc
elevii „ceilalþi”, unde calitatea educaþiei este mult mai scãzutã.
În sistemul educaþional românesc segregarea îmbracã mai multe forme, unele
foarte vizibile, altele discrete, însã, pe termen lung sau scurt, consecinþele lor
sunt la fel de grave.
Segregarea rezidenþialã
Acest tip de segregare se bazeazã pe structura comunitãþilor defavorizate care
locuiesc izolat ºi compact, dar ºi pe dorinþa pãrinþilor din aceste comunitãþi
ca ºcoala sã fie foarte aproape de locuinþã. Uneori se poate constata cã
ºcolile în care învaþã copiii proveniþi din medii defavorizate sunt slab dotate
material ºi dispun de puþin personal calificat, înregistrând o mare fluctuaþie a
cadrelor didactice.
Grupul etnic este un grup dinamic (într-o continuã dezvoltare ºi schimbare).
Grupul etnic este un grup cu reguli proprii, cu un grad ridicat de interiorizare ale acestora.
Uneori în clasã se pot întâlni douã centre de interese: pe de o parte, pãrintele care doreþte binele copilului sãu, pe de altã parte cadrele didactice care sperã sã aibã elevi „cât mai buni” cu care sã se poatã lucra cât mai uºor. De obicei, aces-tor tendinþe le cad vic-time copiii care provin din medii defavorizate. Atitudinea, bazatã pe prejudecãþi ºi stereo-tipuri, este de a-i con-sidera pe aceºtia ca fiind neinteresaþi de educaþie.
De reþinut
21
SEGREGAREA ÎN EDUCAÞIE
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Fenomenul segregãrii la nivel ºcolar
Segregarea academicã
Segregarea academicã se manifestã prin separarea elevilor, de obicei în cadrul
aceleiaºi ºcoli, pe baza criteriilor care þin de performanþele la învãþãturã.
Existã în ºcoli tendinþa de a separa copiii care au fost la grãdiniþã de cei care
nu au fost, sau de a selecta într-o singurã clasã elevii buni, care aduc perfor-
manþe ºcolii ºi cãrora le este acordatã toatã atenþia cadrelor didactice.
Existã cazuri în care copiii au avut acces în anumite clase numai dupã ce au
fost testaþi din punct de vedere al cunoºtinþelor pe care le deþineau.
În acest caz, segregarea este mai uºor de combãtut prin formarea, încã din
clasa I, a unor clase eterogene de copii, prin acordarea de sprijin suplimentar
celor care întâmpinã dificultãþi în învãþare etc.
Segregarea etnicã
Segregarea etnicã este cea mai brutalã formã de segregare ºi stã la baza
tuturor celorlalte forme ale segregãrii ºcolare. Este caracterizatã prin negarea
fãþiºã a accesului copiilor minoritari acolo unde învaþã copiii majoritari.
Aceastã formã de segregare este foarte rar întâlnitã ºi, de cele mai multe ori,
ia forma segregãrii rezidenþiale sau segregãrii academice. La baza ei stau
prejudecãþile ºi discriminarea faþã de copiii minoritari.
Singura formã acceptatã de separare a copiilor minoritari în educaþie apare în cazul claselor cu predare exclusiv în limba minoritãþii respective, ºi se face numai la cererea expresã a pãrinþilor ºi a elevilor.
622
CAUZELE SEGREGÃRII
Sociologii identificã existenþa unui numãr destul de mare de practici
discriminatorii. Conformismul reprezintã o formã de presiune a grupului
asupra membrilor pentru respectarea normelor, respectiv de a fi de acord ºi
de a acþiona în concordanþã cu el. Pentru împiedicarea pierderii statusului
sau a identificãrii ca anormal, se poate spune cã oamenii se supun de bunã
voie, indiferent de alternativele existente, acestor presiuni exercitate de grup.
Stereotipurile, prejudecãþile, discriminarea ºi marginalizarea pot fi consi-
derate atitudini intergrupale întrucât acestea sunt caracterizate prin forme de
manifestare sau chiar comportamente specifice: „stereotipurile, prejudecãþile
ºi discriminarea sunt faþete diferite ale atitudinilor inter-grupuri”.Aceste practici ar putea fi aliniate pe o axã, dupã cum urmeazã:
Ca dascãli, trebuie sã ºtim cã a construi stereotipuri este normal pentru mintea umanã, ca formã de atenuare a anxietãþii faþã de necunoscut. Atunci când realitatea este complexã, mintea umanã simplificã totul prin dezvoltarea unor rãspunsuri automate, bazate pe ceea ce este cunoscut. Trebuie sã þinem seama însã de faptul cã simpla existenþã a diversitãþii culturale combinatã cu necu-noaºterea caracteristicilor fiecãrei culturi poate facilita:
n întãrirea prejudecãþilor faþã de un grup etnic;
n dezvoltarea stereotipurilor vizavi de acel grup etnic;
n apariþia, dezvoltarea ºi întãrirea practicilor discriminatorii.
Din cauza acestor efecte negative ale fenomenelor psiho-sociale, educaþia
interculturalã se impune ca o necesitate în ºcolile româneºti. Acceptarea
diversitãþii umane este esenþialã pentru crearea unei societãþi democratice
europene, iar ºcoala, prin intermediul resurselor umane ºi a acþiunii educa-
þiei, devine factorul principal care poate promova acest nou model de
cetãþean.
Prejudecãþile acþioneazã precum forþele fizice, ºi anume:
n Sunt orientate cãtre o þintã (persoanã, grup etc.).
n Acþioneazã pe o duratã de timp (mai micã sau mai mare).
n Pot fi mãsurate (abia sesizabile sau puternice/dure).
n Produc efecte (discriminare, segregare, marginalizare, stigmatizare etc.).
n Pot fi reorientate sau blocate (anularea efectelor sau conflict/ciocnire).
Cauzele care determinã acest comportament sunt stereotipurile de-terminate de prejude-cãþi. Acestea se mani-festã din cauza: 1. dificultãþilor de
comunicare interetnice existente într-o comunitate multiculturalã;
2. necunoaºterii caracteristicilor grupurilor etnice din comunitate.
În ciuda faptului cã una dintre þintele stra-tegice ale procesului educaþional este for-marea unei societãþi incluzive, cum se poate rãspunde la:nDe ce existã segre-
gare în ºcolile româ-neºti?nPoporul român ar
putea deveni un po-por unitar în diversi-tate?
E mai uºor a sparge un atom decât o prejudecatã. Einstein
23
Acþiu
ni d
ure
, gen
era
toare
de c
on
flicte
Acþiu
ni a
bia
sesiz
ab
ile
Pasivitate
Reflectaþi la...
Ca la orice forþã fizicã, acþiunea prejudecãþilor produce mai puþine efecte dacã este redi-recþionatã decât dacã este confruntatã, dacã i se opune rezistenþã sau dacã este opritã.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Fenomenul segregãrii la nivel ºcolar
Segregarea academicã
Segregarea academicã se manifestã prin separarea elevilor, de obicei în cadrul
aceleiaºi ºcoli, pe baza criteriilor care þin de performanþele la învãþãturã.
Existã în ºcoli tendinþa de a separa copiii care au fost la grãdiniþã de cei care
nu au fost, sau de a selecta într-o singurã clasã elevii buni, care aduc perfor-
manþe ºcolii ºi cãrora le este acordatã toatã atenþia cadrelor didactice.
Existã cazuri în care copiii au avut acces în anumite clase numai dupã ce au
fost testaþi din punct de vedere al cunoºtinþelor pe care le deþineau.
În acest caz, segregarea este mai uºor de combãtut prin formarea, încã din
clasa I, a unor clase eterogene de copii, prin acordarea de sprijin suplimentar
celor care întâmpinã dificultãþi în învãþare etc.
Segregarea etnicã
Segregarea etnicã este cea mai brutalã formã de segregare ºi stã la baza
tuturor celorlalte forme ale segregãrii ºcolare. Este caracterizatã prin negarea
fãþiºã a accesului copiilor minoritari acolo unde învaþã copiii majoritari.
Aceastã formã de segregare este foarte rar întâlnitã ºi, de cele mai multe ori,
ia forma segregãrii rezidenþiale sau segregãrii academice. La baza ei stau
prejudecãþile ºi discriminarea faþã de copiii minoritari.
Singura formã acceptatã de separare a copiilor minoritari în educaþie apare în cazul claselor cu predare exclusiv în limba minoritãþii respective, ºi se face numai la cererea expresã a pãrinþilor ºi a elevilor.
622
CAUZELE SEGREGÃRII
Sociologii identificã existenþa unui numãr destul de mare de practici
discriminatorii. Conformismul reprezintã o formã de presiune a grupului
asupra membrilor pentru respectarea normelor, respectiv de a fi de acord ºi
de a acþiona în concordanþã cu el. Pentru împiedicarea pierderii statusului
sau a identificãrii ca anormal, se poate spune cã oamenii se supun de bunã
voie, indiferent de alternativele existente, acestor presiuni exercitate de grup.
Stereotipurile, prejudecãþile, discriminarea ºi marginalizarea pot fi consi-
derate atitudini intergrupale întrucât acestea sunt caracterizate prin forme de
manifestare sau chiar comportamente specifice: „stereotipurile, prejudecãþile
ºi discriminarea sunt faþete diferite ale atitudinilor inter-grupuri”.Aceste practici ar putea fi aliniate pe o axã, dupã cum urmeazã:
Ca dascãli, trebuie sã ºtim cã a construi stereotipuri este normal pentru mintea umanã, ca formã de atenuare a anxietãþii faþã de necunoscut. Atunci când realitatea este complexã, mintea umanã simplificã totul prin dezvoltarea unor rãspunsuri automate, bazate pe ceea ce este cunoscut. Trebuie sã þinem seama însã de faptul cã simpla existenþã a diversitãþii culturale combinatã cu necu-noaºterea caracteristicilor fiecãrei culturi poate facilita:
n întãrirea prejudecãþilor faþã de un grup etnic;
n dezvoltarea stereotipurilor vizavi de acel grup etnic;
n apariþia, dezvoltarea ºi întãrirea practicilor discriminatorii.
Din cauza acestor efecte negative ale fenomenelor psiho-sociale, educaþia
interculturalã se impune ca o necesitate în ºcolile româneºti. Acceptarea
diversitãþii umane este esenþialã pentru crearea unei societãþi democratice
europene, iar ºcoala, prin intermediul resurselor umane ºi a acþiunii educa-
þiei, devine factorul principal care poate promova acest nou model de
cetãþean.
Prejudecãþile acþioneazã precum forþele fizice, ºi anume:
n Sunt orientate cãtre o þintã (persoanã, grup etc.).
n Acþioneazã pe o duratã de timp (mai micã sau mai mare).
n Pot fi mãsurate (abia sesizabile sau puternice/dure).
n Produc efecte (discriminare, segregare, marginalizare, stigmatizare etc.).
n Pot fi reorientate sau blocate (anularea efectelor sau conflict/ciocnire).
Cauzele care determinã acest comportament sunt stereotipurile de-terminate de prejude-cãþi. Acestea se mani-festã din cauza: 1. dificultãþilor de
comunicare interetnice existente într-o comunitate multiculturalã;
2. necunoaºterii caracteristicilor grupurilor etnice din comunitate.
În ciuda faptului cã una dintre þintele stra-tegice ale procesului educaþional este for-marea unei societãþi incluzive, cum se poate rãspunde la:nDe ce existã segre-
gare în ºcolile româ-neºti?nPoporul român ar
putea deveni un po-por unitar în diversi-tate?
E mai uºor a sparge un atom decât o prejudecatã. Einstein
23
Acþiu
ni d
ure
, gen
era
toare
de c
on
flicte
Acþiu
ni a
bia
sesiz
ab
ile
Pasivitate
Reflectaþi la...
Ca la orice forþã fizicã, acþiunea prejudecãþilor produce mai puþine efecte dacã este redi-recþionatã decât dacã este confruntatã, dacã i se opune rezistenþã sau dacã este opritã.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Fenomenul segregãrii la nivel ºcolar
Rãspunsul la o acþiune indusã de prejudecãþi este extrem de slab dacã vine din partea celui supus prejudecãþii.
Rãspunsul la o acþiune indusã de prejudecãþi este mai eficient atunci când vine din partea unui grup de persoane mai apropiate grupului de persoane care acþioneazã în virtutea prejudecãþilor.
624
Grup cu prejudecãþi
Grup þintã a prejudecãþilor CONFLICT
acþiunea prejudecãþilor
opunere directã faþã de prejudecãþi
Susþinerea pasivã a grupului din care por-neºte discriminarea este importantã pentru continuarea acesteia. În consecinþã, elimi-narea susþinerii, indi-ferent de natura ei aparent inactivã, este esenþialã.
Din punct de vedere legislativ, segregarea pe criterii etnice este interzisã atât de Legea Învãþãmântului cât ºi de Ordinul M.E.C.T. nr. 1540/2007, însã cazurile de segregare continuã sã aparã.Cele mai importante condiþii pentru reali-zarea desegregãrii ºi asigurarea accesului egal la educaþie sunt voinþa localã ºi impli-carea activã a tuturor factorilor interesaþi.
Pasivitatea persoanelor neimplicate în conflict sprijinã ºi întãreºte comporta-
mentul stereotip determinat de prejudecãþi.
25
acþiunea de intervenþie
Grup local de sprijin
Grup þintã a prejudecãþilor
Grup cu prejudecãþi
redirecþionareaacþiunii prejudecãþilor
acþiunea
Grup cu prejudecãþi
sprijin pasiv
Grup þintã a prejudecãþilor
acþiunea prejudecãþilor creºte
DE CE DESEGREGARE?În zilele noastre, sensul verbului a educa a devenit complex. Complexitatea
lui determinã transformãri în procesul educaþional. Nici nu se putea altfel,
pentru cã o societate democraticã îºi are bazele în democratizarea educaþiei.
Astfel, întregul proces educaþional
a suportat transformãri esenþiale datoritã necesitãþii circumscrierii acestuia
la cele trei valori fundamentale ale oricãrei societãþi democratice:
n dreptul la viaþã;
n dreptul la libertate;
n dreptul la fericire.
În acest mod, procesul educaþional ºi-a accentuat latura formativã ºi incluzivã, în vederea formãrii societãþii incluzive:
n O societate în care fiecare individ îºi are propriul status social ºi îºi joacã
propriul rol în societate (fãrã a fi marginalizat).
n O societate în care a fi diferit nu este un defect ci o calitate (toþi suntem unici).
n O societate fãrã prejudecãþi care sã afecteze un anumit grup minoritar
oricare ar fi acesta (nu culoarea pielii, limba maternã, portul, tradiþiile sau
credinþele persoanelor ne situeazã într-o poziþie superioarã).
n O societate în care respectul faþã de cel de lângã noi nu este condiþionat
de standarde subiective.
n O societate în care existã convingerea cã nicio persoanã nu îºi alege nici
familia ºi nici locul unde se naºte.
COMBATEREA SEGREGÃRII ªCOLARETipurile de segregare descrise nu sunt întâlnite „în formã purã”, ele împru-
mutând caracteristici de la comunitãþile în care se regãsesc, de aceea trebuie
acþionat pentru combaterea lor luând în considerare toþi factorii locali.
Fiecare caz de segregare are specificul lui. Cauzele principale ale segregãrii
pot fi diferite de la comunitate la comunitate, de la ºcoalã la ºcoalã, însã
efectele în plan educaþional ºi social rãmân la fel de grave indiferent sub ce
formã regãsim segregarea la nivel educaþional a copiilor defavorizaþi.
Cum acþionãm?Un proces de desegregare reprezintã totalitatea demersurilor ce acþioneazã unitar ºi direcþionat în vederea transformãrii unui mediu segregat într-un mediu incluziv.
1. Studiaþi materialul referitor la segregare ºi legislaþia anexatã.
2. Verificaþi indicatorii din anexele Ordinului M.E.C.T. 1540/2007.
3. Elaboraþi un plan de desegregare þinând cont de urmãtoarele:
n Afiºaþi informaþiile privind interzicerea segregãrii în ºcoli (Ordinul
M.E.C.T. nr.1540/2007) la loc vizibil.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Fenomenul segregãrii la nivel ºcolar
Rãspunsul la o acþiune indusã de prejudecãþi este extrem de slab dacã vine din partea celui supus prejudecãþii.
Rãspunsul la o acþiune indusã de prejudecãþi este mai eficient atunci când vine din partea unui grup de persoane mai apropiate grupului de persoane care acþioneazã în virtutea prejudecãþilor.
624
Grup cu prejudecãþi
Grup þintã a prejudecãþilor CONFLICT
acþiunea prejudecãþilor
opunere directã faþã de prejudecãþi
Susþinerea pasivã a grupului din care por-neºte discriminarea este importantã pentru continuarea acesteia. În consecinþã, elimi-narea susþinerii, indi-ferent de natura ei aparent inactivã, este esenþialã.
Din punct de vedere legislativ, segregarea pe criterii etnice este interzisã atât de Legea Învãþãmântului cât ºi de Ordinul M.E.C.T. nr. 1540/2007, însã cazurile de segregare continuã sã aparã.Cele mai importante condiþii pentru reali-zarea desegregãrii ºi asigurarea accesului egal la educaþie sunt voinþa localã ºi impli-carea activã a tuturor factorilor interesaþi.
Pasivitatea persoanelor neimplicate în conflict sprijinã ºi întãreºte comporta-
mentul stereotip determinat de prejudecãþi.
25
acþiunea de intervenþie
Grup local de sprijin
Grup þintã a prejudecãþilor
Grup cu prejudecãþi
redirecþionareaacþiunii prejudecãþilor
acþiunea
Grup cu prejudecãþi
sprijin pasiv
Grup þintã a prejudecãþilor
acþiunea prejudecãþilor creºte
DE CE DESEGREGARE?În zilele noastre, sensul verbului a educa a devenit complex. Complexitatea
lui determinã transformãri în procesul educaþional. Nici nu se putea altfel,
pentru cã o societate democraticã îºi are bazele în democratizarea educaþiei.
Astfel, întregul proces educaþional
a suportat transformãri esenþiale datoritã necesitãþii circumscrierii acestuia
la cele trei valori fundamentale ale oricãrei societãþi democratice:
n dreptul la viaþã;
n dreptul la libertate;
n dreptul la fericire.
În acest mod, procesul educaþional ºi-a accentuat latura formativã ºi incluzivã, în vederea formãrii societãþii incluzive:
n O societate în care fiecare individ îºi are propriul status social ºi îºi joacã
propriul rol în societate (fãrã a fi marginalizat).
n O societate în care a fi diferit nu este un defect ci o calitate (toþi suntem unici).
n O societate fãrã prejudecãþi care sã afecteze un anumit grup minoritar
oricare ar fi acesta (nu culoarea pielii, limba maternã, portul, tradiþiile sau
credinþele persoanelor ne situeazã într-o poziþie superioarã).
n O societate în care respectul faþã de cel de lângã noi nu este condiþionat
de standarde subiective.
n O societate în care existã convingerea cã nicio persoanã nu îºi alege nici
familia ºi nici locul unde se naºte.
COMBATEREA SEGREGÃRII ªCOLARETipurile de segregare descrise nu sunt întâlnite „în formã purã”, ele împru-
mutând caracteristici de la comunitãþile în care se regãsesc, de aceea trebuie
acþionat pentru combaterea lor luând în considerare toþi factorii locali.
Fiecare caz de segregare are specificul lui. Cauzele principale ale segregãrii
pot fi diferite de la comunitate la comunitate, de la ºcoalã la ºcoalã, însã
efectele în plan educaþional ºi social rãmân la fel de grave indiferent sub ce
formã regãsim segregarea la nivel educaþional a copiilor defavorizaþi.
Cum acþionãm?Un proces de desegregare reprezintã totalitatea demersurilor ce acþioneazã unitar ºi direcþionat în vederea transformãrii unui mediu segregat într-un mediu incluziv.
1. Studiaþi materialul referitor la segregare ºi legislaþia anexatã.
2. Verificaþi indicatorii din anexele Ordinului M.E.C.T. 1540/2007.
3. Elaboraþi un plan de desegregare þinând cont de urmãtoarele:
n Afiºaþi informaþiile privind interzicerea segregãrii în ºcoli (Ordinul
M.E.C.T. nr.1540/2007) la loc vizibil.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Fenomenul segregãrii la nivel ºcolar
Pentru cã segregarea este un efect al atitu-dinilor discriminatorii ale populaþiei majo-ritare, în grupul care elaboreazã planul de acþiune, pe lângã pãrinþii romi trebuie incluºi ºi ceilalþi pãrinþi facilitând intercunoaº-terea ºi diminuarea prejudecãþilor.
Este necesarã infor-marea periodicã a comunitãþii asupra progresului privind combaterea segregãrii.
626
n Redactaþi un buletin informativ care va fi distribuit pãrinþilor. Tehnore-
dactarea va fi asiguratã de echipa judeþeanã de proiect.
n Colaboraþi cu mediatorii ºcolari ºi cu cei sanitari.
n Asiguraþi formarea cadrelor didactice în domeniul educaþiei diferen-
þiate, interculturale, incluzive.
n Asiguraþi calitatea educaþiei prin modul de repartizare a profesorilor la
clase.
n Formaþi clase eterogene (multiculturale).
n Asiguraþi accesul egal la resurse ºi facilitãþi.
n Manifestaþi un angajament egal faþã de performanþele ºcolare ale
elevilor.
n Încurajaþi participarea pãrinþilor ºi elevilor la procesul de evaluare.
n Exprimaþi-vã clar în privinþa aºteptãrilor, politicilor ºi procedurilor.
n Rezervaþi un numãr de locuri destinate înscrierii întârziate a unor elevi
în toate clasele ºi grupele de grãdiniþã.
n Evitaþi constituirea claselor selectate pe criterii valorice.
n Organizaþi lunar mese rotunde la care sã participe cadrele didactice,
mediatorii ºi pãrinþii.
n Constituiþi un grup de acþiune din persoanele enumerate anterior.
n Elaboraþi un plan comun de acþiune în care fiecare membru al grupului
sã se regãseascã cu responsabilitãþi concrete, cu termene de finalizare.
n Evaluaþi rezultatele acþiunilor întreprinse ºi redefiniþi acþiunile corective
urmãtoare.
n Monitorizaþi permanent situaþia ºcolarã.
Note
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
PLANIFICAREADESEGREGÃRII ªCOLARE44
Dacã aþi conºtientizat cã în ºcoala
dumneavoastrã existã segregare, dar
încercaþi sã schimbaþi aceastã situaþie,
cu siguranþã aveþi o atitudine de lãudat.
Acest capitol va prezenta o abordare generalã
a modului în care se poate dezvolta un plan de
desegregare ºi cum se poate conduce procesul
de desegregare. Înainte de a acþiona, este mai
potrivit sã faceþi o analizã a situaþiei ºi sã ºtiþi
pe cine vã puteþi baza, atunci când veþi începe
desegregarea.
Altfel, v-aþi putea confrunta cu bariere neaºtep-
tate în procesul de creare a unei ºcoli incluzive.
Dupã cum veþi vedea, paºii sunt similari cu cei
pe care trebuie sã-i faceþi în planul de dezvoltare
a ºcolii.
Nu doar dezvoltarea ºi implementarea planului
sunt importante, ci ºi monitorizarea ºi evaluarea
progresului înregistrat în desegregarea ºcolarã,
pentru a putea sãrbãtori realizãrile împreunã cu
colegii, elevii ºi pãrinþii. Astfel, veþi putea sã
vedeþi dacã planul funcþioneazã sau dacã trebuie
revizuit.
Adoptaþi un calendar pentru întâlnirile echipei de planificare astfel încât toþi mem-brii acesteia sã poatã participa ºi afiºaþi-l la avizierul ºcolii; stabiliþi liste de corespon-denþã/telefon/e-mail. Este important sã se stabileascã obiective clare pentru grup ºi termene limitã pentru a obþine rezultate. Astfel, veþi putea þine atenþia grupului centratã pe sarcini ºi sã vã asiguraþi cã discuþiile nu se vor face doar la un nivel general. Este bine sã se stabileascã unele reguli pentru modul de lucru al grupului.
Parcurgând capitolele anterioare, aþi aflat cã segregarea ºcolarã este o formã
serioasã de discriminare, care nu poate fi toleratã în sistemul educaþional.
V-aþi conturat unele idei despre felul în care aþi putea schimba modul de a
face educaþie în ºcoalã. În acest capitol vom detalia lucrurile în ceea ce pri-
veºte procesul de desegregare: cum trebuie sã planificaþi aceastã activitate ºi
pe cine ar trebui sã implice acest proces.
Probabil cã v-aþi dat deja seama dacã existã sau nu segregare în ºcoala dum-
neavoastrã în timp ce parcurgeþi acest ghid. Este un punct bun de plecare,
pentru a motiva încercarea de a îmbunãtãþi sau schimba aceastã situaþie; tre-
buie sã fiþi conºtient(ã) cã aveþi aceastã problemã. De aceea este important sã
analizaþi cu atenþie situaþia, pentru a putea planifica cât mai bine intervenþiile
necesare. Desegregarea nu este o problemã separatã, ea trebuie sã facã parte
din planul de dezvoltare ºcolarã.
PE CINE SÃ IMPLICAÞIÎntr-o problemã complexã, cum ar fi posibila segregare sau discriminare, ar
trebui sã-i implicãm pe colegii de cancelarie, pe beneficiarii procesului, ºi pe
toþi factorii interesaþi. Fãrã o participare largã, o analizã a situaþiei ºi o plani-
ficare a intervenþiei, nu vom putea realiza toate aspectele legate de aceastã
problemã.
Sperãm cã v-aþi format deja o micã Echipã de planificare, care va coordona
ºi va fi responsabilã cu implementarea procesului de îmbunãtãþire la nivelul
ºcolii. Pe lângã directorul ºcolii, aceastã echipã ar trebui sã cuprindã:
un profesor cu experienþã, un reprezentant al comunitãþii/un pãrinte, media-
torul ºcolar, un reprezentant al unui ONG ºi un reprezentant al prefecturii,
precum ºi un cadru didactic care sã reprezinte interesele corpului didactic.
Aceastã echipã de planificare poate coopta ºi alþi membri ai corpului didac-
tic sau din comunitate, care sã li se alãture, dacã este nevoie.
În plus, formaþi echipe delegate, grupuri adiþionale de lucru care vor prelua
din responsabilitãþi ºi vor implica expertiza relevantã. Numãrul grupurilor
depinde de mãrimea ºcolii ºi de numãrul de potenþiali voluntari pentru
aceastã sarcinã. Ar putea fi câte un grup de lucru pentru fiecare arie de dez-
voltare a ºcolii ºi câte unul pentru fiecare subiect major. Alte grupuri ar putea
sã fie responsabile de alte obiective specifice, cum ar fi, de exemplu, dese-
gregarea ºcolarã.
ANALIZA SITUAÞIEIAcum v-aþi stabilit un grup de lucru, incluzând toþi actorii care s-au oferit
voluntar sã participe. Cu toate cã vã gândiþi cã sunteþi familiarizaþi cu situaþia
ºi nevoile ºcolii dumneavoastrã, este important sã mai analizaþi încã o datã
situaþia. Membrii grupului pot sã aibã puncte de vedere interesante, deoarece
au o altã perspectivã asupra ºcolii, în calitate de pãrinte sau partener.
Existã mai multe modalitãþi ºi metode de a face analiza de probleme ºi nevoi.
Acestea pot s includ : Lista de verificare/Observa ii la clas i evaluarea
de grup/interviuri/focus grupuri i investiga ii de tip ac iune – cercetare
(Notã: Vedeþi în ghidurile menþionate anterior cum se face analiza SWOT)
Încercaþi astfel
Urmãtorul exerciþiu poate fi o altã modalitate de a analiza problemele. Avan-
tajul acestui exerciþiu este cã toþi membrii au posibilitatea ºi dreptul de a-ºi
exprima ideile ºi motiveazã grupul pentru a participa la brainstorming.
1. Preºedintele va prezenta participanþilor obiectivele ºi metodele de lucru
ale seminarului.
2. La începutul fiecãrei sesiuni, fiecare membru al grupului va puncta cinci
probleme esenþiale legate de segregarea în educaþie. Problemele vor fi
notate folosindu-se un cuvânt sau douã, care descriu fondul problemei.
3. Problemele selectate individual vor fi discutate apoi pe perechi. În urma
acestei discuþii, cele mai importante subiecte ar trebui sã fie precizate ºi
acceptate de toþi.
4. Problemele identificate în urma dialogului vor fi scrise pe o foaie de hârtie sau un post-it, pe fiecare post-it trecându-se doar o singurã problemã.
ã ã þ ã º
º þ þ .
În Ghidul 2: Dezvoltarea ºcolilor incluzive: Planificarea pentru schimbare, Phare 2003 (Keith Prenton) sunt prezentate unele modele de autoevaluare.
Ghidul 2 realizat în ca-
drul programului Phare
2003, Dezvoltarea
unei ºcoli incluzive:
Planificarea schimbãrii,
Keith Prenton
(Notã: Când lucraþi cu grupuri mici, puteþi sãri peste punctele 3 ºi 4, astfel încât toatã lumea sã-ºi afiºeze problemele identificate într-un loc vizibil.)
Înainte de a începe sã analizaþi situaþia este nevoie sã vã asiguraþi cã toatã lumea înþelege desegregarea în acelaºi mod. Din acest motiv, este important sã discutaþi cum înþelege grupul dumneavoastrã ºi cum defineºte dese-gregarea. Ca punct de plecare puteþi folosi Ordinul M.E.C.T. 1540/2007 ºi definiþiile din acest ghid. Este de dorit sã implicaþi pe toatã lumea în aceastã analizã, mai ales pe pãrinþi. Experienþele din alte þãri au arãtat cã cea mai mare parte a cazurilor de discrimi-nare sau segregare în ºcoli sunt semnalate de pãrinþi.
628 729Planificarea desegregãrii ºcolare
CUM SÃ ÎNCEPEÞI PLANIFICAREA
Practic
Lecturã
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Adoptaþi un calendar pentru întâlnirile echipei de planificare astfel încât toþi mem-brii acesteia sã poatã participa ºi afiºaþi-l la avizierul ºcolii; stabiliþi liste de corespon-denþã/telefon/e-mail. Este important sã se stabileascã obiective clare pentru grup ºi termene limitã pentru a obþine rezultate. Astfel, veþi putea þine atenþia grupului centratã pe sarcini ºi sã vã asiguraþi cã discuþiile nu se vor face doar la un nivel general. Este bine sã se stabileascã unele reguli pentru modul de lucru al grupului.
Parcurgând capitolele anterioare, aþi aflat cã segregarea ºcolarã este o formã
serioasã de discriminare, care nu poate fi toleratã în sistemul educaþional.
V-aþi conturat unele idei despre felul în care aþi putea schimba modul de a
face educaþie în ºcoalã. În acest capitol vom detalia lucrurile în ceea ce pri-
veºte procesul de desegregare: cum trebuie sã planificaþi aceastã activitate ºi
pe cine ar trebui sã implice acest proces.
Probabil cã v-aþi dat deja seama dacã existã sau nu segregare în ºcoala dum-
neavoastrã în timp ce parcurgeþi acest ghid. Este un punct bun de plecare,
pentru a motiva încercarea de a îmbunãtãþi sau schimba aceastã situaþie; tre-
buie sã fiþi conºtient(ã) cã aveþi aceastã problemã. De aceea este important sã
analizaþi cu atenþie situaþia, pentru a putea planifica cât mai bine intervenþiile
necesare. Desegregarea nu este o problemã separatã, ea trebuie sã facã parte
din planul de dezvoltare ºcolarã.
PE CINE SÃ IMPLICAÞIÎntr-o problemã complexã, cum ar fi posibila segregare sau discriminare, ar
trebui sã-i implicãm pe colegii de cancelarie, pe beneficiarii procesului, ºi pe
toþi factorii interesaþi. Fãrã o participare largã, o analizã a situaþiei ºi o plani-
ficare a intervenþiei, nu vom putea realiza toate aspectele legate de aceastã
problemã.
Sperãm cã v-aþi format deja o micã Echipã de planificare, care va coordona
ºi va fi responsabilã cu implementarea procesului de îmbunãtãþire la nivelul
ºcolii. Pe lângã directorul ºcolii, aceastã echipã ar trebui sã cuprindã:
un profesor cu experienþã, un reprezentant al comunitãþii/un pãrinte, media-
torul ºcolar, un reprezentant al unui ONG ºi un reprezentant al prefecturii,
precum ºi un cadru didactic care sã reprezinte interesele corpului didactic.
Aceastã echipã de planificare poate coopta ºi alþi membri ai corpului didac-
tic sau din comunitate, care sã li se alãture, dacã este nevoie.
În plus, formaþi echipe delegate, grupuri adiþionale de lucru care vor prelua
din responsabilitãþi ºi vor implica expertiza relevantã. Numãrul grupurilor
depinde de mãrimea ºcolii ºi de numãrul de potenþiali voluntari pentru
aceastã sarcinã. Ar putea fi câte un grup de lucru pentru fiecare arie de dez-
voltare a ºcolii ºi câte unul pentru fiecare subiect major. Alte grupuri ar putea
sã fie responsabile de alte obiective specifice, cum ar fi, de exemplu, dese-
gregarea ºcolarã.
ANALIZA SITUAÞIEIAcum v-aþi stabilit un grup de lucru, incluzând toþi actorii care s-au oferit
voluntar sã participe. Cu toate cã vã gândiþi cã sunteþi familiarizaþi cu situaþia
ºi nevoile ºcolii dumneavoastrã, este important sã mai analizaþi încã o datã
situaþia. Membrii grupului pot sã aibã puncte de vedere interesante, deoarece
au o altã perspectivã asupra ºcolii, în calitate de pãrinte sau partener.
Existã mai multe modalitãþi ºi metode de a face analiza de probleme ºi nevoi.
Acestea pot s includ : Lista de verificare/Observa ii la clas i evaluarea
de grup/interviuri/focus grupuri i investiga ii de tip ac iune – cercetare
(Notã: Vedeþi în ghidurile menþionate anterior cum se face analiza SWOT)
Încercaþi astfel
Urmãtorul exerciþiu poate fi o altã modalitate de a analiza problemele. Avan-
tajul acestui exerciþiu este cã toþi membrii au posibilitatea ºi dreptul de a-ºi
exprima ideile ºi motiveazã grupul pentru a participa la brainstorming.
1. Preºedintele va prezenta participanþilor obiectivele ºi metodele de lucru
ale seminarului.
2. La începutul fiecãrei sesiuni, fiecare membru al grupului va puncta cinci
probleme esenþiale legate de segregarea în educaþie. Problemele vor fi
notate folosindu-se un cuvânt sau douã, care descriu fondul problemei.
3. Problemele selectate individual vor fi discutate apoi pe perechi. În urma
acestei discuþii, cele mai importante subiecte ar trebui sã fie precizate ºi
acceptate de toþi.
4. Problemele identificate în urma dialogului vor fi scrise pe o foaie de hârtie sau un post-it, pe fiecare post-it trecându-se doar o singurã problemã.
ã ã þ ã º
º þ þ .
În Ghidul 2: Dezvoltarea ºcolilor incluzive: Planificarea pentru schimbare, Phare 2003 (Keith Prenton) sunt prezentate unele modele de autoevaluare.
Ghidul 2 realizat în ca-
drul programului Phare
2003, Dezvoltarea
unei ºcoli incluzive:
Planificarea schimbãrii,
Keith Prenton
(Notã: Când lucraþi cu grupuri mici, puteþi sãri peste punctele 3 ºi 4, astfel încât toatã lumea sã-ºi afiºeze problemele identificate într-un loc vizibil.)
Înainte de a începe sã analizaþi situaþia este nevoie sã vã asiguraþi cã toatã lumea înþelege desegregarea în acelaºi mod. Din acest motiv, este important sã discutaþi cum înþelege grupul dumneavoastrã ºi cum defineºte dese-gregarea. Ca punct de plecare puteþi folosi Ordinul M.E.C.T. 1540/2007 ºi definiþiile din acest ghid. Este de dorit sã implicaþi pe toatã lumea în aceastã analizã, mai ales pe pãrinþi. Experienþele din alte þãri au arãtat cã cea mai mare parte a cazurilor de discrimi-nare sau segregare în ºcoli sunt semnalate de pãrinþi.
628 729Planificarea desegregãrii ºcolare
CUM SÃ ÎNCEPEÞI PLANIFICAREA
Practic
Lecturã
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
5. Toate bileþelele vor fi adunate ºi se vor afiºa într-un loc vizibil.
6. Grupul va discuta despre relaþia internã dintre probleme: care este
centrul problemelor ºi care sunt problemele derivate. La sfârºitul discuþiei
ar trebui sã rezulte un preliminar arbore cu probleme.
7. Arborele are drept scop: sã descrie miezul problemei cât ºi problemele
educaþionale asociate, în special relaþia dintre ele. Clasificarea proble-
melor va fi discutatã de membrii atelierului de lucru. Puteþi extinde
discuþia despre clasificare, fãcând o ordonare tematicã a problemelor,
prin împãrþirea pe subdomenii a: 1) calitãþii predãrii, 2) comunitãþii ºi
3) resurselor educaþionale.
8. Puneþi-vã de acord asupra arborelui final cu probleme.
9. Bazându-vã pe arborele cu probleme discutaþi care sunt prioritãþile
în dezvoltarea strategiei educaþionale în privinþa ºcolilor pilot ºi a cen-
trelor de resurse.
10.Formulaþi o listã de obiective, având ca bazã prioritãþile menþionate
mai sus, care:
§ ar rezolva problemele educaþionale legate de segregare;
§ ar îmbunãtãþi în mod concret calitatea educaþiei pentru toþi cei care
învaþã.
Exerciþiul este folositor pentru a defini atât fondul problemei, cât ºi problemele
adiacente privitoare la segregarea ºcolarã. Este important sã vã concentraþi pe
probleme specifice ºi sã nu enumeraþi toate problemele din ºcoalã.
DECIZII DESPRE STRATEGIA DE URMAT: OBIECTIVE ªI ACTIVITÃÞI
Dupã analizarea problemei ºi ordonarea dupã importanþã a obiectivelor care
pot conduce la îmbunãtãþirea situaþiei, va fi trasat un plan specific.
În procesul precis al planificãrii pe baza problemei, se foloseºte un cadru
logic (vezi anexa 1, pag. 62). Astfel se uºureazã procesul de planificare prin
stabilirea obiectivelor de importanþã ºi a întrebãrilor legate de activitãþi.
Cadrul logic stabileºte legãturi... logice între obiective, activitãþi ºi indicatori.
Planificarea se face astfel:
1. Pregãtirea obiectivelor de dezvoltareEchipa de planificare ºcolarã ar trebui sã schiþeze prioritãþile care pot fi
obiective de dezvoltare. Acestea exprimã ceea ce ºcolile se aºteaptã sã
realizeze în relaþie cu prioritãþile care au fost identificate.
2. Pregãtirea obiectivelor specificeDupã ce au fost stabilite obiectivele de dezvoltare, grupurile de lucru vor
dezvolta un plan de implementare pentru fiecare dintre ele. Echipa va întreba
cum vom ajunge sã atingem acest obiectiv? Se poate apoi trece de la obiecti-
vele de dezvoltare la cele specifice.
Înainte de a finaliza planul dumneavoastrã, este bine sã explicaþi „cadrul logic” tuturor membrilor grupului. În Ghidul 2: Dezvoltarea ºco-lilor incluzive: Planificarea pentru schimbare , Phare 2003 (Keith Prenton) puteþi gãsi modele de „cadre logice” cât ºi o serie de sugestii despre cum puteþi finaliza planul.
3. Planificarea activitãþilor specifice
Etapa constã în identificarea activitãþilor care ne vor ajuta sã atingem obiec-
tivele propuse. La acest moment, cea mai importantã întrebare la care trebuie
sã rãspundem este Ce acþiune trebuie sã întreprindem pentru a ne atinge
obiectivele? Dacã unele activitãþi pot fi fãcute cu uºurinþã, fãrã sã fie nevoie
de resurse suplimentare, nu aºteptaþi sã le treceþi în planul de activitate
anualã, ci treceþi la acþiune.
4. Stabilirea indicatorilor de succes pentru obiective
La fiecare stadiu de dezvoltare a procesului de planificare ne putem pune
întrebarea: Cum voi ºti dacã am avut succes în îndeplinirea obiectivelor
propuse? Din acest motiv este important sã vã dezvoltaþi indicatori de succes
pentru fiecare obiectiv. Nu uitaþi cã indicatorii utili sunt SMART. Indicatorii
SMART se referã la calitatea activitãþilor planificate. Indicatorii SMART sunt:
Specifici, Mãsurabili, Aprobaþi, Realiºti ºi Temporali.
CUM SÃ VÃ (AUTO)EVALUAÞI PLANUL DE DESEGREGARECum putem sa finalizam planul de desegregare ºi sã ne asigurãm cã am inclus
toate prioritãþile stabilite ºi cã acesta este în acord cu dorinþele pãrþilor interesate?
Încercaþi astfel
Atât dumneavoastrã, cât ºi grupul de lucru puteþi deveni orbi în ceea ce pri-
veºte propriul plan de acþiune. Acest lucru poate duce la ignorarea unor
aspecte importante din plan; de aceea listele de verificare vã oferã indicatori
pentru evaluarea internã/externã a planului de desegregare. Puteþi oferi spre
folosinþã aceastã listã de verificare partenerilor continuând-o conform specifi-
cului unitãþii ºcolare ºi a comunitãþii din care faceþi parte:
O posibilã cale este sã vã lãsaþi o perioadã de consultare cu bene-ficiarii ºi pãrþile intere-sate. În aceastã peri-oadã, sugestiile pentru amendamentele care sunt dorite de pãrþile interesate se pot aduna la ºcoalã pânã când se finalizeazã o variantã aprobatã de cãtre toatã lumea.
Indicator Da Nu încã Comentarii
1. Analiza
1.1. Au fost pãrinþii implicaþi?
1.2. Au fost OG-urile rome implicate?
1.3. ...
630 731
Lista de verificare pentru planul de desegregare
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Planificarea desegregãrii ºcolare
5. Toate bileþelele vor fi adunate ºi se vor afiºa într-un loc vizibil.
6. Grupul va discuta despre relaþia internã dintre probleme: care este
centrul problemelor ºi care sunt problemele derivate. La sfârºitul discuþiei
ar trebui sã rezulte un preliminar arbore cu probleme.
7. Arborele are drept scop: sã descrie miezul problemei cât ºi problemele
educaþionale asociate, în special relaþia dintre ele. Clasificarea proble-
melor va fi discutatã de membrii atelierului de lucru. Puteþi extinde
discuþia despre clasificare, fãcând o ordonare tematicã a problemelor,
prin împãrþirea pe subdomenii a: 1) calitãþii predãrii, 2) comunitãþii ºi
3) resurselor educaþionale.
8. Puneþi-vã de acord asupra arborelui final cu probleme.
9. Bazându-vã pe arborele cu probleme discutaþi care sunt prioritãþile
în dezvoltarea strategiei educaþionale în privinþa ºcolilor pilot ºi a cen-
trelor de resurse.
10.Formulaþi o listã de obiective, având ca bazã prioritãþile menþionate
mai sus, care:
§ ar rezolva problemele educaþionale legate de segregare;
§ ar îmbunãtãþi în mod concret calitatea educaþiei pentru toþi cei care
învaþã.
Exerciþiul este folositor pentru a defini atât fondul problemei, cât ºi problemele
adiacente privitoare la segregarea ºcolarã. Este important sã vã concentraþi pe
probleme specifice ºi sã nu enumeraþi toate problemele din ºcoalã.
DECIZII DESPRE STRATEGIA DE URMAT: OBIECTIVE ªI ACTIVITÃÞI
Dupã analizarea problemei ºi ordonarea dupã importanþã a obiectivelor care
pot conduce la îmbunãtãþirea situaþiei, va fi trasat un plan specific.
În procesul precis al planificãrii pe baza problemei, se foloseºte un cadru
logic (vezi anexa 1, pag. 62). Astfel se uºureazã procesul de planificare prin
stabilirea obiectivelor de importanþã ºi a întrebãrilor legate de activitãþi.
Cadrul logic stabileºte legãturi... logice între obiective, activitãþi ºi indicatori.
Planificarea se face astfel:
1. Pregãtirea obiectivelor de dezvoltareEchipa de planificare ºcolarã ar trebui sã schiþeze prioritãþile care pot fi
obiective de dezvoltare. Acestea exprimã ceea ce ºcolile se aºteaptã sã
realizeze în relaþie cu prioritãþile care au fost identificate.
2. Pregãtirea obiectivelor specificeDupã ce au fost stabilite obiectivele de dezvoltare, grupurile de lucru vor
dezvolta un plan de implementare pentru fiecare dintre ele. Echipa va întreba
cum vom ajunge sã atingem acest obiectiv? Se poate apoi trece de la obiecti-
vele de dezvoltare la cele specifice.
Înainte de a finaliza planul dumneavoastrã, este bine sã explicaþi „cadrul logic” tuturor membrilor grupului. În Ghidul 2: Dezvoltarea ºco-lilor incluzive: Planificarea pentru schimbare , Phare 2003 (Keith Prenton) puteþi gãsi modele de „cadre logice” cât ºi o serie de sugestii despre cum puteþi finaliza planul.
3. Planificarea activitãþilor specifice
Etapa constã în identificarea activitãþilor care ne vor ajuta sã atingem obiec-
tivele propuse. La acest moment, cea mai importantã întrebare la care trebuie
sã rãspundem este Ce acþiune trebuie sã întreprindem pentru a ne atinge
obiectivele? Dacã unele activitãþi pot fi fãcute cu uºurinþã, fãrã sã fie nevoie
de resurse suplimentare, nu aºteptaþi sã le treceþi în planul de activitate
anualã, ci treceþi la acþiune.
4. Stabilirea indicatorilor de succes pentru obiective
La fiecare stadiu de dezvoltare a procesului de planificare ne putem pune
întrebarea: Cum voi ºti dacã am avut succes în îndeplinirea obiectivelor
propuse? Din acest motiv este important sã vã dezvoltaþi indicatori de succes
pentru fiecare obiectiv. Nu uitaþi cã indicatorii utili sunt SMART. Indicatorii
SMART se referã la calitatea activitãþilor planificate. Indicatorii SMART sunt:
Specifici, Mãsurabili, Aprobaþi, Realiºti ºi Temporali.
CUM SÃ VÃ (AUTO)EVALUAÞI PLANUL DE DESEGREGARECum putem sa finalizam planul de desegregare ºi sã ne asigurãm cã am inclus
toate prioritãþile stabilite ºi cã acesta este în acord cu dorinþele pãrþilor interesate?
Încercaþi astfel
Atât dumneavoastrã, cât ºi grupul de lucru puteþi deveni orbi în ceea ce pri-
veºte propriul plan de acþiune. Acest lucru poate duce la ignorarea unor
aspecte importante din plan; de aceea listele de verificare vã oferã indicatori
pentru evaluarea internã/externã a planului de desegregare. Puteþi oferi spre
folosinþã aceastã listã de verificare partenerilor continuând-o conform specifi-
cului unitãþii ºcolare ºi a comunitãþii din care faceþi parte:
O posibilã cale este sã vã lãsaþi o perioadã de consultare cu bene-ficiarii ºi pãrþile intere-sate. În aceastã peri-oadã, sugestiile pentru amendamentele care sunt dorite de pãrþile interesate se pot aduna la ºcoalã pânã când se finalizeazã o variantã aprobatã de cãtre toatã lumea.
Indicator Da Nu încã Comentarii
1. Analiza
1.1. Au fost pãrinþii implicaþi?
1.2. Au fost OG-urile rome implicate?
1.3. ...
630 731
Lista de verificare pentru planul de desegregare
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Planificarea desegregãrii ºcolare
Indicatorii Verificabili Obiectiv (IVO) descriu obiectivele proiectului în termeni operaþionali ºi mãsurabili (cantitate, calitate, timp). Speci-ficând IVO veþi putea sã verificaþi fezabilitatea obiectivelor ºi sã puneþi bazele sistemului de monitorizare ºi evalu-are. IVO sunt formu-laþi astfel încât sã rãs-pundã la întrebãrile: Cum putem ºti dacã ceea ce era planificat se întâmplã sau s-a întâm-plat? Cum verificãm succesul?
Stabilirea prioritãþilor
pentru îmbunãtãþirea
ºcoliiIdentificarea
nevoilor de îmbunãtãþire
ale ºcolii
Evaluarea eficacitãþii
ºi a rezultatelor
Monitorizarea rezultatelor obþinute
în implementare
Implementarea planului
de acþiune
Ciclul anual de
planificare ºcolarã Evaluarea planului
Pregãtirea ºi planificarea obiectivelor ºi
activitãþilor de îmbunãtãþire
Schemã preluatã din Ghid „Planificarea în contextul ameliorãrii ºcolare”, Keith Prenton, pag. 43
632 733
Note
MONITORIZAREA PROCESULUIDupã dezvoltarea planului ºi includerea tuturor aspectelor ºi provocã-
rilor legate de desegregare, este timpul pentru implementare. Nu este
însã suficient sã realizaþi toate activitãþile menþionate în plan; trebuie sã
analizaþi ºi modul în care v-aþi atins obiectivele planificate. Din acest
motiv aþi dezvoltat indicatori SMART pentru fiecare obiectiv specific din
acest plan.
Monitorizarea, revizuirea ºi raportarea sunt la baza responsabilitãþilor
managementului ºcolii, care implicã colectarea, analizarea, comunicarea
ºi folosirea informaþiei despre progresul fizic ºi financiar al proiectului ºi
rezultatele obþinute. Monitorizarea, revizuirea ºi raportarea sprijinã, între
altele:
n identificarea succeselor ºi problemelor înregistrate în timpul
procesului de implementare;
n luarea de decizii informate, la timp, de cãtre managerii de proiect,
pentru sprijinirea implementãrii;
n rãspundere pentru resursele folosite ºi rezultatele obþinute;
n conºtientizarea factorilor interesaþi ºi asigurarea participãrii;
n evaluarea realizãrilor ºi auditul activitãþilor ºi al situaþiei financiare.
REVIZUIREA PLANULUIPlanurile trebuie sã fie permanent revizuite ºi aduse la zi, pentru a fi
relevante. Pregãtirea planurilor anuale vã oferã ocazia de a vã dezvolta
continuu ºcoala. Este indicat ca planul de desegregare sã urmeze planul
obiºnuit de dezvoltare al ºcolii. Bineînþeles cã în planurile
dumneavoastrã veþi putea decide când ºi cum le veþi urma ºi revizui.
Cu toate acestea, existã unele principii de bunã practicã, pe care ar
trebui sã le aveþi în vedere:
n Concentraþi-vã pe progresul obþinut în înregistrarea rezultatelor
(rezultatele ºi scopul care sunt prevãzute în Cadrul logic) ºi nu doar pe
enumerarea activitãþilor desfãºurate.
n Comparaþi progresul cu planul, astfel încât sã puteþi face o evaluare a
performanþei.
n Explicaþi echipei de planificare care sunt abaterile de la plan ºi subli-
niaþi care au fost acþiunile pe care le-aþi întreprins pentru a remedia
situaþia, sau care sunt recomandãrile pentru activitãþile viitoare.
n Fiþi clari ºi conciºi, astfel încât informaþia sã fie accesibilã ºi lesne de
înþeles.
n Puteþi utiliza instrumentele prezentate la Anexa 1 în prezentul ghid. Puteþi sã
cereþi ajutorul experþilor de la Centrul de Resurse pentru Educaþie Incluzivã,
care sunt specializaþi în procesul de desegregare.
Paºii în ciclul de planificare anualã
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Planificarea desegregãrii ºcolare
Indicatorii Verificabili Obiectiv (IVO) descriu obiectivele proiectului în termeni operaþionali ºi mãsurabili (cantitate, calitate, timp). Speci-ficând IVO veþi putea sã verificaþi fezabilitatea obiectivelor ºi sã puneþi bazele sistemului de monitorizare ºi evalu-are. IVO sunt formu-laþi astfel încât sã rãs-pundã la întrebãrile: Cum putem ºti dacã ceea ce era planificat se întâmplã sau s-a întâm-plat? Cum verificãm succesul?
Stabilirea prioritãþilor
pentru îmbunãtãþirea
ºcoliiIdentificarea
nevoilor de îmbunãtãþire
ale ºcolii
Evaluarea eficacitãþii
ºi a rezultatelor
Monitorizarea rezultatelor obþinute
în implementare
Implementarea planului
de acþiune
Ciclul anual de
planificare ºcolarã Evaluarea planului
Pregãtirea ºi planificarea obiectivelor ºi
activitãþilor de îmbunãtãþire
Schemã preluatã din Ghid „Planificarea în contextul ameliorãrii ºcolare”, Keith Prenton, pag. 43
632 733
Note
MONITORIZAREA PROCESULUIDupã dezvoltarea planului ºi includerea tuturor aspectelor ºi provocã-
rilor legate de desegregare, este timpul pentru implementare. Nu este
însã suficient sã realizaþi toate activitãþile menþionate în plan; trebuie sã
analizaþi ºi modul în care v-aþi atins obiectivele planificate. Din acest
motiv aþi dezvoltat indicatori SMART pentru fiecare obiectiv specific din
acest plan.
Monitorizarea, revizuirea ºi raportarea sunt la baza responsabilitãþilor
managementului ºcolii, care implicã colectarea, analizarea, comunicarea
ºi folosirea informaþiei despre progresul fizic ºi financiar al proiectului ºi
rezultatele obþinute. Monitorizarea, revizuirea ºi raportarea sprijinã, între
altele:
n identificarea succeselor ºi problemelor înregistrate în timpul
procesului de implementare;
n luarea de decizii informate, la timp, de cãtre managerii de proiect,
pentru sprijinirea implementãrii;
n rãspundere pentru resursele folosite ºi rezultatele obþinute;
n conºtientizarea factorilor interesaþi ºi asigurarea participãrii;
n evaluarea realizãrilor ºi auditul activitãþilor ºi al situaþiei financiare.
REVIZUIREA PLANULUIPlanurile trebuie sã fie permanent revizuite ºi aduse la zi, pentru a fi
relevante. Pregãtirea planurilor anuale vã oferã ocazia de a vã dezvolta
continuu ºcoala. Este indicat ca planul de desegregare sã urmeze planul
obiºnuit de dezvoltare al ºcolii. Bineînþeles cã în planurile
dumneavoastrã veþi putea decide când ºi cum le veþi urma ºi revizui.
Cu toate acestea, existã unele principii de bunã practicã, pe care ar
trebui sã le aveþi în vedere:
n Concentraþi-vã pe progresul obþinut în înregistrarea rezultatelor
(rezultatele ºi scopul care sunt prevãzute în Cadrul logic) ºi nu doar pe
enumerarea activitãþilor desfãºurate.
n Comparaþi progresul cu planul, astfel încât sã puteþi face o evaluare a
performanþei.
n Explicaþi echipei de planificare care sunt abaterile de la plan ºi subli-
niaþi care au fost acþiunile pe care le-aþi întreprins pentru a remedia
situaþia, sau care sunt recomandãrile pentru activitãþile viitoare.
n Fiþi clari ºi conciºi, astfel încât informaþia sã fie accesibilã ºi lesne de
înþeles.
n Puteþi utiliza instrumentele prezentate la Anexa 1 în prezentul ghid. Puteþi sã
cereþi ajutorul experþilor de la Centrul de Resurse pentru Educaþie Incluzivã,
care sunt specializaþi în procesul de desegregare.
Paºii în ciclul de planificare anualã
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE Planificarea desegregãrii ºcolare
ACTORIÎN PROCESULDESEGREGÃRII55
Experienþa româneascã
ºi internaþionalã demonstreazã
cã „agenþii schimbãrii” pot ajuta
ºcoala sã includã în mod
corespunzãtor elevi din medii
culturale diferite.
Ca în orice altã þarã, în România,
cel mai important actor în procesul
de îmbunãtãþire ºcolarã este, în mod
firesc, directorul ºcolii. Dar directorul
nu poate face schimbãri fãrã colaborarea
personalului ºcolii, a elevilor ºi pãrinþilor.
Una dintre modalitãþile de realizare
a schimbãrii în ºcoalã constã în impli-
carea factorilor interesaþi – partenerii
ºcolii. Grupul ºcolar de sprijin este una
din structurile prin intermediul cãrora
partenerii se pot întâlni ºi pot discuta. De
aceea grupul de sprijin trebuie sã fie
funcþional.
La sfârºitul capitolului vã vom prezenta
diversele roluri pe care le pot avea
membrii personalului proveniþi din
comunitãþile rome. Unul din multiplele
roluri ale mediatorului ºcolar ºi cadrului
didactic rom este acela de agent al
schimbãrii.
634 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ACTORIÎN PROCESULDESEGREGÃRII55
Experienþa româneascã
ºi internaþionalã demonstreazã
cã „agenþii schimbãrii” pot ajuta
ºcoala sã includã în mod
corespunzãtor elevi din medii
culturale diferite.
Ca în orice altã þarã, în România,
cel mai important actor în procesul
de îmbunãtãþire ºcolarã este, în mod
firesc, directorul ºcolii. Dar directorul
nu poate face schimbãri fãrã colaborarea
personalului ºcolii, a elevilor ºi pãrinþilor.
Una dintre modalitãþile de realizare
a schimbãrii în ºcoalã constã în impli-
carea factorilor interesaþi – partenerii
ºcolii. Grupul ºcolar de sprijin este una
din structurile prin intermediul cãrora
partenerii se pot întâlni ºi pot discuta. De
aceea grupul de sprijin trebuie sã fie
funcþional.
La sfârºitul capitolului vã vom prezenta
diversele roluri pe care le pot avea
membrii personalului proveniþi din
comunitãþile rome. Unul din multiplele
roluri ale mediatorului ºcolar ºi cadrului
didactic rom este acela de agent al
schimbãrii.
634 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
DIRECTORUL ªCOLII
Directorul de ºcoalã joacã un rol cheie în ºcoalã, având în vedere faptul cã
este factorul de decizie, conform legislaþiei educaþionale actuale ºi instruc-
þiunilor Ministerului Educaþiei, dar ºi prin faptul cã poate crea un climat mul-
ticultural ºi un mediu de învãþare tolerant.
Directorii de ºcoalã anticipeazã ºi planificã resursele necesare pentru o edu-
caþie de calitate într-un mediu fizic adecvat (spaþiul fizic al ºcolii), materialele
educaþionale, cadre didactice calificate ºi alþi membri ai personalului precum
cadre didactice pentru limbile minoritare ºi/sau mediatori/asistenþi ºcolari.
Resursele economice adecvate sunt esenþiale pentru realizarea provocãrilor
legate de calitatea educaþiei ºi trebuie sã fie bine planificate ºi pregãtite din
timp, înainte de începutul fiecãrui an ºcolar, pentru a fi solicitate autoritãþilor
locale ºi regionale ºi direcþiilor educaþionale. La fel de importante sunt moni-
torizarea anualã, raportarea, schimbul de informaþii ºi comunicarea etapelor
de dezvoltare, a obstacolelor ºi a resurselor insuficiente. Reþelele de infor-
mare trebuie sã includã toate pãrþile interesate: autoritãþile educaþionale la
nivel naþional, inspectoratele judeþene, municipalitãþile locale ºi structurile
politice de decizie (Consiliul local), personalul ºcolii, grupurile de sprijin
(ONG-uri, grupuri de lucru operaþionale etc.) ºi comunitãþile (acasã).
Consolidarea rolului ºcolii de a asigura o educaþie de calitate pentru elevii
din toate segmentele populaþiei este un obiectiv pe termen lung pentru toate
ºcolile din România.
Conform Raportului de monitorizare a desegregãrii, în proiectul Phare 2003
„Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”, calitatea managementului
a fost, probabil, factorul cel mai important care a influenþat reuºita sau eºecul
desegregãrii ºcolare. În ºcolile în care desegregarea a fost realizatã fãrã
probleme, aceastã iniþiativã a fost vãzutã ca o schimbare fireascã din cadrul
unui program pe termen lung de îmbunãtãþire ºcolarã continuã, implementat
de o echipã de conducere competentã ºi încrezãtoare.
Directorii care au reuºit sã obþinã progrese în domeniul desegregãrii într-un
timp relativ scurt ºi-au concentrat eforturile asupra formãrii, dezvoltãrii ºi
reþinerii personalului ºi asupra transformãrii ºcolii într-un mediu plãcut pentru
personal ºi elevi. La nivel personal, aceºti directori au fost deschiºi, entuziaºti
ºi creativi. În general, au fost experimentaþi în comunicare ºi s-au bucurat de
credibilitate în rândul pãrinþilor ºi personalului. Drept urmare, decizia lor de
a realiza desegregarea a fost respectatã, chiar dacã o parte dintre pãrinþi ºi
cadre didactice au exprimat reþineri la început. Pãrinþii ºi cadrele didactice
ºi-au depãºit temerile pentru cã aveau încredere în directori ºi ºtiau cã se pot
baza pe ei tocmai pentru cã orice acþiune luatã a fost în interesul elevilor.
CADRELE DIDACTICE ªI PERSONALUL
Rolul cadrelor didactice este important, dar dacã doriþi sã creaþi o ºcoalã
incluzivã care sã punã în valoare elevii indiferent de mediul cultural din care
provin, atunci trebuie sã aveþi o abordare mai cuprinzãtoare. Care este prima
persoanã cu care au contact elevii când ajung la ºcoalã? În cele mai multe
cazuri, aceasta este portarul. Oare elevii se vor simþi bine primiþi dacã
portarul sau un alt membru al personalului are o atitudine necorespunzãtoare
faþã de ei doar din cauza mediului lor cultural?
Cadrele didactice ºi alþi membri ai personalului ºcolii reprezintã primul
contact al copilului cu comunitatea, în afara propriei familii. Acesta este unul
dintre cele mai importante momente din viaþa copilului, când el capãtã
încredere în lumea din jur. Pe de altã parte, aceastã schimbare poate crea
o serie de temeri, copilul pãrãsind propria comunitate ºi familie, împreunã
cu siguranþa pe care i-o ofereau acestea. În cel mai bun caz, cadrul didactic
trebuie sã-ºi viziteze elevii înainte de începutul anului ºcolar, în toamnã, prin
întâlniri cu pãrinþii sau tutorii copilului. Aceastã abordare poate crea o relaþie
bunã între ºcoalã ºi pãrinþi ºi poate dezvolta încrederea reciprocã, iar cadrul
didactic poate deveni un model de urmat pentru copil. Vizitele la domiciliul
copilului pot ajuta cadrul didactic sã-ºi formeze o imagine despre condiþiile
de trai ale copilului ºi nevoile sale specifice de a cãror întâmpinare depinde
debutul ºcolar pozitiv al elevului.
Vizitele pot ajuta cadrul didactic sã evalueze problemele sociale legate de
condiþiile de locuit ºi sã afle diverse lucruri despre angajare, sãnãtate, familie,
limba maternã ºi mediul cultural, care trebuie luate în considerare ºi incluse
în planificarea curriculumului pentru anul ºcolar urmãtor. Tot vizitele pot
reduce separarea dintre ºcoalã ºi casã, în special în cazul în care copilul
provine dintr-un grup minoritar sau vorbeºte o limbã minoritarã ºi ar putea
avea temeri cã nu va fi acceptat sau bine primit la ºcoalã.
GRUPUL ªCOLAR DE SPRIJINGrupul ºcolar de sprijin este o structurã prin intermediul cãreia pãrinþii se pot
întâlni ºi discuta, dar reþineþi cã grupul trebuie sã fie funcþional pentru a fi de
ajutor ºcolii.
Grupul ºcolar de sprijin poate cuprinde pãrinþi romi ºi de alte etnii, directorul
ºcolii, primarul, consilierul pentru romi, asistentul social, liderul rom,
reprezentantul ONG-ului rom, preotul, doctorul, cadrele didactice sau
reprezentanþi ai companiilor locale. Companiile pot sprijini sectorul privat
prin formarea unei forþe de muncã calificate, având de câºtigat de pe urma
Grupul ºcolar de sprijin vã va ajuta sã realizaþi desegregarea ºi
sã elaboraþi o strategie ºcolarã incluzivã ºi un curriculum la decizia ºcolii
centrat pe elev.
Toate persoanele din viaþa copilului sunt importante când acesta începe ºcoala. Dacã portarul nu este binevoitor, acest lucru poate fi un semnal negativ. Dacã învã-þãtorului nu-i pasã cã unii copii îi intimi-deazã pe alþii, copilul va resimþi negativ acest lucru. Dacã nu are haine la fel de frumoase sau nu înþe-lege limba românã suficient de bine ºi va fi plasat în spatele clasei, copilul minoritar va simþi cã nu este tolerat ºi bine primit. Toate aceste semnale îi afecteazã motivaþia copilului ºi atitudinea faþã de ºcoalã.
737Actori în procesul desegregãrii636
ªcolile trebuie sã-ºi rea-firme rolul ºi sã fie per-cepute de comunitãþile rome ca o necesitate ºi ca un mijloc de realizare intelectualã, psihologicã, socialã ºi culturalã a copiilor. ªcoala trebuie sã educe copiii sã fie cât mai deschiºi faþã de alte culturi ºi sã se simtã în siguranþã cu bagajul lor cultural. ªcolile trebuie sã-ºi schimbe propriul modus operandi, sã fie receptive, sã permitã ºi sã promoveze diver-sitatea culturalã, nu sã impunã un singur model cultural. Curriculumul ºi conþinutul trebuie în aºa fel adaptate pentru a reflecta diversitatea cul-turalã încât copiii din grupuri minoritare – adesea romi – sã nu aibã impresia cã trãiesc într-o culturã ilegitimã sau cã limba ºi cultura lor sunt considerate marginale, stigmatizate prin cuvinte ºi acþiuni ºi cã nu sunt recunoscute în procesul educaþional.
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
DIRECTORUL ªCOLII
Directorul de ºcoalã joacã un rol cheie în ºcoalã, având în vedere faptul cã
este factorul de decizie, conform legislaþiei educaþionale actuale ºi instruc-
þiunilor Ministerului Educaþiei, dar ºi prin faptul cã poate crea un climat mul-
ticultural ºi un mediu de învãþare tolerant.
Directorii de ºcoalã anticipeazã ºi planificã resursele necesare pentru o edu-
caþie de calitate într-un mediu fizic adecvat (spaþiul fizic al ºcolii), materialele
educaþionale, cadre didactice calificate ºi alþi membri ai personalului precum
cadre didactice pentru limbile minoritare ºi/sau mediatori/asistenþi ºcolari.
Resursele economice adecvate sunt esenþiale pentru realizarea provocãrilor
legate de calitatea educaþiei ºi trebuie sã fie bine planificate ºi pregãtite din
timp, înainte de începutul fiecãrui an ºcolar, pentru a fi solicitate autoritãþilor
locale ºi regionale ºi direcþiilor educaþionale. La fel de importante sunt moni-
torizarea anualã, raportarea, schimbul de informaþii ºi comunicarea etapelor
de dezvoltare, a obstacolelor ºi a resurselor insuficiente. Reþelele de infor-
mare trebuie sã includã toate pãrþile interesate: autoritãþile educaþionale la
nivel naþional, inspectoratele judeþene, municipalitãþile locale ºi structurile
politice de decizie (Consiliul local), personalul ºcolii, grupurile de sprijin
(ONG-uri, grupuri de lucru operaþionale etc.) ºi comunitãþile (acasã).
Consolidarea rolului ºcolii de a asigura o educaþie de calitate pentru elevii
din toate segmentele populaþiei este un obiectiv pe termen lung pentru toate
ºcolile din România.
Conform Raportului de monitorizare a desegregãrii, în proiectul Phare 2003
„Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”, calitatea managementului
a fost, probabil, factorul cel mai important care a influenþat reuºita sau eºecul
desegregãrii ºcolare. În ºcolile în care desegregarea a fost realizatã fãrã
probleme, aceastã iniþiativã a fost vãzutã ca o schimbare fireascã din cadrul
unui program pe termen lung de îmbunãtãþire ºcolarã continuã, implementat
de o echipã de conducere competentã ºi încrezãtoare.
Directorii care au reuºit sã obþinã progrese în domeniul desegregãrii într-un
timp relativ scurt ºi-au concentrat eforturile asupra formãrii, dezvoltãrii ºi
reþinerii personalului ºi asupra transformãrii ºcolii într-un mediu plãcut pentru
personal ºi elevi. La nivel personal, aceºti directori au fost deschiºi, entuziaºti
ºi creativi. În general, au fost experimentaþi în comunicare ºi s-au bucurat de
credibilitate în rândul pãrinþilor ºi personalului. Drept urmare, decizia lor de
a realiza desegregarea a fost respectatã, chiar dacã o parte dintre pãrinþi ºi
cadre didactice au exprimat reþineri la început. Pãrinþii ºi cadrele didactice
ºi-au depãºit temerile pentru cã aveau încredere în directori ºi ºtiau cã se pot
baza pe ei tocmai pentru cã orice acþiune luatã a fost în interesul elevilor.
CADRELE DIDACTICE ªI PERSONALUL
Rolul cadrelor didactice este important, dar dacã doriþi sã creaþi o ºcoalã
incluzivã care sã punã în valoare elevii indiferent de mediul cultural din care
provin, atunci trebuie sã aveþi o abordare mai cuprinzãtoare. Care este prima
persoanã cu care au contact elevii când ajung la ºcoalã? În cele mai multe
cazuri, aceasta este portarul. Oare elevii se vor simþi bine primiþi dacã
portarul sau un alt membru al personalului are o atitudine necorespunzãtoare
faþã de ei doar din cauza mediului lor cultural?
Cadrele didactice ºi alþi membri ai personalului ºcolii reprezintã primul
contact al copilului cu comunitatea, în afara propriei familii. Acesta este unul
dintre cele mai importante momente din viaþa copilului, când el capãtã
încredere în lumea din jur. Pe de altã parte, aceastã schimbare poate crea
o serie de temeri, copilul pãrãsind propria comunitate ºi familie, împreunã
cu siguranþa pe care i-o ofereau acestea. În cel mai bun caz, cadrul didactic
trebuie sã-ºi viziteze elevii înainte de începutul anului ºcolar, în toamnã, prin
întâlniri cu pãrinþii sau tutorii copilului. Aceastã abordare poate crea o relaþie
bunã între ºcoalã ºi pãrinþi ºi poate dezvolta încrederea reciprocã, iar cadrul
didactic poate deveni un model de urmat pentru copil. Vizitele la domiciliul
copilului pot ajuta cadrul didactic sã-ºi formeze o imagine despre condiþiile
de trai ale copilului ºi nevoile sale specifice de a cãror întâmpinare depinde
debutul ºcolar pozitiv al elevului.
Vizitele pot ajuta cadrul didactic sã evalueze problemele sociale legate de
condiþiile de locuit ºi sã afle diverse lucruri despre angajare, sãnãtate, familie,
limba maternã ºi mediul cultural, care trebuie luate în considerare ºi incluse
în planificarea curriculumului pentru anul ºcolar urmãtor. Tot vizitele pot
reduce separarea dintre ºcoalã ºi casã, în special în cazul în care copilul
provine dintr-un grup minoritar sau vorbeºte o limbã minoritarã ºi ar putea
avea temeri cã nu va fi acceptat sau bine primit la ºcoalã.
GRUPUL ªCOLAR DE SPRIJINGrupul ºcolar de sprijin este o structurã prin intermediul cãreia pãrinþii se pot
întâlni ºi discuta, dar reþineþi cã grupul trebuie sã fie funcþional pentru a fi de
ajutor ºcolii.
Grupul ºcolar de sprijin poate cuprinde pãrinþi romi ºi de alte etnii, directorul
ºcolii, primarul, consilierul pentru romi, asistentul social, liderul rom,
reprezentantul ONG-ului rom, preotul, doctorul, cadrele didactice sau
reprezentanþi ai companiilor locale. Companiile pot sprijini sectorul privat
prin formarea unei forþe de muncã calificate, având de câºtigat de pe urma
Grupul ºcolar de sprijin vã va ajuta sã realizaþi desegregarea ºi
sã elaboraþi o strategie ºcolarã incluzivã ºi un curriculum la decizia ºcolii
centrat pe elev.
Toate persoanele din viaþa copilului sunt importante când acesta începe ºcoala. Dacã portarul nu este binevoitor, acest lucru poate fi un semnal negativ. Dacã învã-þãtorului nu-i pasã cã unii copii îi intimi-deazã pe alþii, copilul va resimþi negativ acest lucru. Dacã nu are haine la fel de frumoase sau nu înþe-lege limba românã suficient de bine ºi va fi plasat în spatele clasei, copilul minoritar va simþi cã nu este tolerat ºi bine primit. Toate aceste semnale îi afecteazã motivaþia copilului ºi atitudinea faþã de ºcoalã.
737Actori în procesul desegregãrii636
ªcolile trebuie sã-ºi rea-firme rolul ºi sã fie per-cepute de comunitãþile rome ca o necesitate ºi ca un mijloc de realizare intelectualã, psihologicã, socialã ºi culturalã a copiilor. ªcoala trebuie sã educe copiii sã fie cât mai deschiºi faþã de alte culturi ºi sã se simtã în siguranþã cu bagajul lor cultural. ªcolile trebuie sã-ºi schimbe propriul modus operandi, sã fie receptive, sã permitã ºi sã promoveze diver-sitatea culturalã, nu sã impunã un singur model cultural. Curriculumul ºi conþinutul trebuie în aºa fel adaptate pentru a reflecta diversitatea cul-turalã încât copiii din grupuri minoritare – adesea romi – sã nu aibã impresia cã trãiesc într-o culturã ilegitimã sau cã limba ºi cultura lor sunt considerate marginale, stigmatizate prin cuvinte ºi acþiuni ºi cã nu sunt recunoscute în procesul educaþional.
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
sprijinului acordat ºcolii.
PARTENERICine sunt potenþialii parteneri ai ºcolii? Este vorba despre orice persoanã care
face parte din structurile societãþii noastre ºi din lumea copilului:
n ºcoala ºi personalul: directorul, consiliul ºcolii, cadrele didactice, asistenþii/
mediatorii ºcolari, grupul ºcolar de sprijin, grupul operativ de lucru, asis-
tenþii medicali, portarul, bucãtarul, supraveghetorul din timpul pauzelor;
n elevii/copiii;
n pãrinþii, familia sau aparþinãtorii care rãspund de custodia copilului,
comunitatea respectatã;
n ONG-uri;
n municipalitãþile locale, inspectoratul ºcolar, consiliul local, politicienii
locali, primarul; autoritãþile judeþene/comunitare;
n inspectoratele ºcolare judeþene;
n autoritãþile ºi factorii de decizie la nivel naþional: Ministerul Educaþiei,
Agenþia Naþionalã pentru Romi, autoritãþile responsabile pentru egalitate
ºi diversitate culturalã, Agenþia Naþionalã de Combatere a Discriminãrii,
parlamentarii, guvernul.
În noul Ordin ministerial privind desegregarea (pag. 78, în prezentul Ghid),
ONG-urile au un rol important în identificarea cazurilor de segregare ºi
sprijinirea procesului de desegregare prin:
n participarea la elaborarea ºi aplicarea Ordinului ºi Metodologiei privind
desegregarea ºi promovarea educaþiei pentru identitate în ºcoli;
n sprijinirea structurilor ºcolare locale în implementarea planurilor de
desegregare locale ºi în promovarea educaþiei pentru identitate;
n implicarea activã în monitorizarea ºi evaluarea aplicãrii Ordinului MEdC
privind desegregarea ºi promovarea educaþiei pentru identitate în ºcoli;
n alocarea de resurse din proiecte proprii pentru realizarea unei desegregãri
cuprinzãtoare ºi a unor programe educaþionale interculturale al cãror
obiectiv este stoparea oricãrei practici de repartizare a copiilor romi în
ºcoli ºi clase speciale;
n informarea MECT cu privire la cazurile de segregare identificate.
Grupul local de sprijin reprezintã o bazã solidã
pentru reprezentarea comunitãþii prin pãrinþi romi ºi de alte etnii ºi poate fi
un instrument de încurajare a romilor ºi a majoritãþii de a se întâlni ºi con-
tribui la îmbunãtãþirea activitãþii din ºcoalã.
MEDIATORUL ªCOLAR ROMConceptul de mediere este utilizat într-o gamã vastã de contexte ºi a fost
elaborat recent ca un mijloc de rezolvare a unor situaþii diverse. În general,
conceptul de mediere este strâns asociat cu conflictele, dar într-un context
educaþional sau, mai exact, în cazul mediatorului ºcolar rom, conceptul are
legãturã cu rezolvarea problemelor generate de diferenþe culturale.
Mediatorul are rol de consilier, persoanã de sprijin ºi reprezentant al culturii
rome. Pentru a-ºi duce la bun sfârºit misiunea, mediatorul coopereazã cu
autoritãþile educaþionale, centrele culturale, pãrinþii etc., dar ºi cu alþi parti-
cipanþi relevanþi. Activitãþile din timpul liber urmãresc îmbunãtãþirea relaþiei
dintre comunitatea romã ºi cea majoritarã, prin implicarea comunitãþii rome.
Din acest punct de vedere, mediatorul este interfaþa de comunicare, atât ca
membru al comunitãþii rome, cât ºi ca interlocutor privilegiat al autoritãþilor.
Contactul periodic cu comunitatea romã permite mediatorului sã fie informat
ºi la curent cu situaþia familiilor, în special a celor care se confruntã cu difi-
cultãþi economice ºi sociale, dar ºi cu sãnãtatea copiilor, pentru a adapta
sprijinul profesional nevoilor acestora. Mediatorul colaboreazã cu familiile
rome ºi organizeazã întâlniri ºi activitãþi al cãror scop îl reprezintã conºti-
entizarea importanþei educaþiei, implicarea în procesul educaþional, tole-
ranþa, crearea unei relaþii pozitive între familiile comunitãþii (nu numai
familiile rome) etc.
Beneficiind de încrederea comunitãþii rome locale, mediatorul sprijinã copiii
ºi cadrele didactice în procesul instructiv-educativ, promoveazã limba
romani ºi cultura romã în ºcoalã, identificã potenþialul ºi dificultãþile copiilor,
încurajeazã interesul ºi participarea pãrinþilor ºi asigurã fluxul de informaþii
dintre comunitate ºi ºcoalã. Este important ca mediatorul sã provinã din
comunitatea romã, mai mult, din aceeaºi comunitate în care lucreazã. Astfel,
nevoile pot fi înþelese mai bine ºi activitãþile vor fi mai eficiente, relaþia dintre
mediator ºi comunitate fiind mai puternicã.
Mediatorul trebuie sã întruneascã o serie de criterii legate de comporta-
mentul profesional pentru a fi eficient, în special, în privinþa relaþiei cu copiii,
cu personalul educaþional ºi autoritãþile. Aceastã trãsãturã devine ºi mai
importantã atunci când mediatorul participã sub diverse forme la procesul
instructiv-educativ.
În general, locul mediatorului în ºcoalã trebuie sã fie clar, sub aspectul sarci-
nilor, al competenþelor ºi procedurilor. Aceastã condiþie esenþialã va fi
îndeplinitã dacã existã un regulament în toate etapele medierii, începând cu
recrutarea mediatorului, ºi dacã toate persoanele implicate cunosc acest
regulament. Este important sã se decidã în consens asupra necesitãþii
recrutãrii unui mediator ºi asupra criteriilor de selecþie.
Mediatorul trebuie sã asigure promovarea identitãþii rome a copiilor.
Când au început sã lucreze pentru prima oarã, în anii ‘80, în Andaluzia, asistenþii ºi agenþii de monito-rizare romi au avut sarcina de a crea o legãturã între comunitate ºi ºcoalã ºi de a reduce astfel procentul ridicat al absenteismului. Apoi, în anii ‘90, în Finlanda, s-au creat posturi de asistenþi sociali ºi mediatori romi care au intervenit în domenii diferite, inclusiv în educaþie.
739638 Actori în procesul desegregãrii
ªtiaþi cã...?
Care sunt cei mai rele-
vanþi factori interesaþi
de ºcoala dvs.
Reflectaþi la...
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
sprijinului acordat ºcolii.
PARTENERICine sunt potenþialii parteneri ai ºcolii? Este vorba despre orice persoanã care
face parte din structurile societãþii noastre ºi din lumea copilului:
n ºcoala ºi personalul: directorul, consiliul ºcolii, cadrele didactice, asistenþii/
mediatorii ºcolari, grupul ºcolar de sprijin, grupul operativ de lucru, asis-
tenþii medicali, portarul, bucãtarul, supraveghetorul din timpul pauzelor;
n elevii/copiii;
n pãrinþii, familia sau aparþinãtorii care rãspund de custodia copilului,
comunitatea respectatã;
n ONG-uri;
n municipalitãþile locale, inspectoratul ºcolar, consiliul local, politicienii
locali, primarul; autoritãþile judeþene/comunitare;
n inspectoratele ºcolare judeþene;
n autoritãþile ºi factorii de decizie la nivel naþional: Ministerul Educaþiei,
Agenþia Naþionalã pentru Romi, autoritãþile responsabile pentru egalitate
ºi diversitate culturalã, Agenþia Naþionalã de Combatere a Discriminãrii,
parlamentarii, guvernul.
În noul Ordin ministerial privind desegregarea (pag. 78, în prezentul Ghid),
ONG-urile au un rol important în identificarea cazurilor de segregare ºi
sprijinirea procesului de desegregare prin:
n participarea la elaborarea ºi aplicarea Ordinului ºi Metodologiei privind
desegregarea ºi promovarea educaþiei pentru identitate în ºcoli;
n sprijinirea structurilor ºcolare locale în implementarea planurilor de
desegregare locale ºi în promovarea educaþiei pentru identitate;
n implicarea activã în monitorizarea ºi evaluarea aplicãrii Ordinului MEdC
privind desegregarea ºi promovarea educaþiei pentru identitate în ºcoli;
n alocarea de resurse din proiecte proprii pentru realizarea unei desegregãri
cuprinzãtoare ºi a unor programe educaþionale interculturale al cãror
obiectiv este stoparea oricãrei practici de repartizare a copiilor romi în
ºcoli ºi clase speciale;
n informarea MECT cu privire la cazurile de segregare identificate.
Grupul local de sprijin reprezintã o bazã solidã
pentru reprezentarea comunitãþii prin pãrinþi romi ºi de alte etnii ºi poate fi
un instrument de încurajare a romilor ºi a majoritãþii de a se întâlni ºi con-
tribui la îmbunãtãþirea activitãþii din ºcoalã.
MEDIATORUL ªCOLAR ROMConceptul de mediere este utilizat într-o gamã vastã de contexte ºi a fost
elaborat recent ca un mijloc de rezolvare a unor situaþii diverse. În general,
conceptul de mediere este strâns asociat cu conflictele, dar într-un context
educaþional sau, mai exact, în cazul mediatorului ºcolar rom, conceptul are
legãturã cu rezolvarea problemelor generate de diferenþe culturale.
Mediatorul are rol de consilier, persoanã de sprijin ºi reprezentant al culturii
rome. Pentru a-ºi duce la bun sfârºit misiunea, mediatorul coopereazã cu
autoritãþile educaþionale, centrele culturale, pãrinþii etc., dar ºi cu alþi parti-
cipanþi relevanþi. Activitãþile din timpul liber urmãresc îmbunãtãþirea relaþiei
dintre comunitatea romã ºi cea majoritarã, prin implicarea comunitãþii rome.
Din acest punct de vedere, mediatorul este interfaþa de comunicare, atât ca
membru al comunitãþii rome, cât ºi ca interlocutor privilegiat al autoritãþilor.
Contactul periodic cu comunitatea romã permite mediatorului sã fie informat
ºi la curent cu situaþia familiilor, în special a celor care se confruntã cu difi-
cultãþi economice ºi sociale, dar ºi cu sãnãtatea copiilor, pentru a adapta
sprijinul profesional nevoilor acestora. Mediatorul colaboreazã cu familiile
rome ºi organizeazã întâlniri ºi activitãþi al cãror scop îl reprezintã conºti-
entizarea importanþei educaþiei, implicarea în procesul educaþional, tole-
ranþa, crearea unei relaþii pozitive între familiile comunitãþii (nu numai
familiile rome) etc.
Beneficiind de încrederea comunitãþii rome locale, mediatorul sprijinã copiii
ºi cadrele didactice în procesul instructiv-educativ, promoveazã limba
romani ºi cultura romã în ºcoalã, identificã potenþialul ºi dificultãþile copiilor,
încurajeazã interesul ºi participarea pãrinþilor ºi asigurã fluxul de informaþii
dintre comunitate ºi ºcoalã. Este important ca mediatorul sã provinã din
comunitatea romã, mai mult, din aceeaºi comunitate în care lucreazã. Astfel,
nevoile pot fi înþelese mai bine ºi activitãþile vor fi mai eficiente, relaþia dintre
mediator ºi comunitate fiind mai puternicã.
Mediatorul trebuie sã întruneascã o serie de criterii legate de comporta-
mentul profesional pentru a fi eficient, în special, în privinþa relaþiei cu copiii,
cu personalul educaþional ºi autoritãþile. Aceastã trãsãturã devine ºi mai
importantã atunci când mediatorul participã sub diverse forme la procesul
instructiv-educativ.
În general, locul mediatorului în ºcoalã trebuie sã fie clar, sub aspectul sarci-
nilor, al competenþelor ºi procedurilor. Aceastã condiþie esenþialã va fi
îndeplinitã dacã existã un regulament în toate etapele medierii, începând cu
recrutarea mediatorului, ºi dacã toate persoanele implicate cunosc acest
regulament. Este important sã se decidã în consens asupra necesitãþii
recrutãrii unui mediator ºi asupra criteriilor de selecþie.
Mediatorul trebuie sã asigure promovarea identitãþii rome a copiilor.
Când au început sã lucreze pentru prima oarã, în anii ‘80, în Andaluzia, asistenþii ºi agenþii de monito-rizare romi au avut sarcina de a crea o legãturã între comunitate ºi ºcoalã ºi de a reduce astfel procentul ridicat al absenteismului. Apoi, în anii ‘90, în Finlanda, s-au creat posturi de asistenþi sociali ºi mediatori romi care au intervenit în domenii diferite, inclusiv în educaþie.
739638 Actori în procesul desegregãrii
ªtiaþi cã...?
Care sunt cei mai rele-
vanþi factori interesaþi
de ºcoala dvs.
Reflectaþi la...
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ASISTENTUL DE PREDAREÎn cazul asistentului de predare, aceastã funcþie poate fi facilitatã prin
participarea directã la procesul educaþional, spre deosebire de mediator, care
nu participã la acest proces. Totuºi, simpla participare la acest proces nu
înseamnã îndeplinirea acestei funcþii, pentru cã ºi abordarea este un factor
important. Cel mai bun exemplu de ilustrare a acestei afirmaþii este utilizarea
limbii romani. Aceasta este consideratã fie o barierã în procesul de învãþare,
caz în care va fi limitatã la strictul necesar – asigurarea traducerii când copilul
nu înþelege ceva, fie o oportunitate de care se poate profita în dezvoltarea
copilului, caz în care va fi folositã ca limbã de învãþare ºi/sau predatã.
Angajarea mediatorilor sau asistenþilor ºcolari care vor asigura relaþia dintre
comunitatea romã ºi ºcoalã este cel mai rãspândit ºi dinamic exemplu de
concretizare a acestei idei. Aplicatã adesea la nivel local ºi în proiecte pilot,
aceastã practicã s-a generalizat în prezent. Pe lângã extinderea ariei
geografice acoperite, aceastã profesie suferã în prezent transformãri.
Implicarea guvernelor în acest proces este din ce în ce mai mare ºi reprezintã
un indiciu cã aceastã profesie este un mijloc de îmbunãtãþire a accesului
copiilor romi la educaþie.
Angajarea mediato-rilor/asistenþilor nu reprezintã o soluþie miraculoasã care va rezolva pentru totdea-una toate problemele comunitãþii rome din perspectiva educaþiei. Este doar unul dintre mecanisme, care va fi mai mult sau mai puþin eficient, în funcþie de celelalte mãsuri ºi me-canisme angrenate ºi de modul în care sunt îmbinate într-o politicã globalã care urmãreºte îmbunãtãþirea situaþiei generale a comunitãþii.
n Cine va selecta asis-tentul/mediatorul ºi pe baza cãror criterii?
n Care vor fi sarcinile concrete ale media-torului/asistentului ºi cui va raporta acesta propria acti-vitate?
Sarcinile mediatorului ºcolar
În contextul internaþional pot fi identificate trei categorii de sarcini:
1. Sarcini legate de activitatea la clasã: facilitarea comunicãrii dintre cadre
didactice ºi copiii romi, în special ajutând copiii romi sã înþeleagã
instrucþiunile cadrului didactic ºi sã ducã la bun sfârºit activitãþile
educaþionale;
n activitate directã cu cadrele didactice ºi alþi membri ai personalului ºcolii;
n sprijinirea copiilor din medii dezavantajate de a se adapta la un nou
mediu de învãþare ºi de a depasi barierele lingvistice, culturale ºi sociale
(comunicând cu copiii în limba maternã);
n realizarea de programe personalizate pentru dezvoltarea abilitãþilor
copiilor romi;
n organizarea de activitãþi pentru copii, inclusiv pentru copiii cu cerinþe
educative speciale;
n oferirea de informaþii culturale specifice;
n realizarea de sarcini educaþionale trasate de cadrele didactice;
n pregãtirea materialelor de învãþare;
n supravegherea copiilor în pauze;
n participarea la ºedinþele cadrelor didactice;
n valorificarea atitudinii deschise a copiilor pentru a stimula înþelegerea
reciprocã ºi respectul faþã de alte culturi.
2. Sarcini legate de activitatea copiilor romi în afara clasei, inclusiv pregãtirea
pentru ºcoalã, ajutor la temele de acasã ºi organizarea de activitãþi recrea-
tive ºi culturale;
n activitãþi directe cu cadrele didactice care organizeazã cluburi ºcolare;
n coordonarea ºi sprijinirea activitãþilor artistice extracurriculare (cântat,
muzicã, dans, arte vizuale, teatru etc.);
n organizarea de vizite la diverse monumente istorice ºi culturale;
n organizarea participãrii la activitãþile sociale de la nivel regional;
n organizarea de activitãþi sociale pentru pãrinþi;
n colaborare cu personalul ºcolii la activitãþi în afara ºcolii ºi în timpul
vacanþelor;
n promovarea de relaþii sociale pozitive;
n îndrumare ºi sprijin pentru toate aceste activitãþi ºi reprezentarea culturii
rome.
3. Sarcini legate de facilitarea relaþiei dintre ºcoalã, familiile rome ºi
comunitatea romã în general.
n vizitarea familiilor, în special a celor care trãiesc în zone sãrace, pentru a
evalua mediul social al pãrinþilor ºi atitudinea lor, dar ºi sãnãtatea copilului;
n organizarea de întâlniri ºi activitãþi cu pãrinþii, implicarea susþinutã a
acestora în procesul educaþional;
n informarea familiilor ºi conºtientizarea acestora asupra importanþei
educaþiei preºcolare;
741640 Actori în procesul desegregãrii
Reflectaþi la...
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ASISTENTUL DE PREDAREÎn cazul asistentului de predare, aceastã funcþie poate fi facilitatã prin
participarea directã la procesul educaþional, spre deosebire de mediator, care
nu participã la acest proces. Totuºi, simpla participare la acest proces nu
înseamnã îndeplinirea acestei funcþii, pentru cã ºi abordarea este un factor
important. Cel mai bun exemplu de ilustrare a acestei afirmaþii este utilizarea
limbii romani. Aceasta este consideratã fie o barierã în procesul de învãþare,
caz în care va fi limitatã la strictul necesar – asigurarea traducerii când copilul
nu înþelege ceva, fie o oportunitate de care se poate profita în dezvoltarea
copilului, caz în care va fi folositã ca limbã de învãþare ºi/sau predatã.
Angajarea mediatorilor sau asistenþilor ºcolari care vor asigura relaþia dintre
comunitatea romã ºi ºcoalã este cel mai rãspândit ºi dinamic exemplu de
concretizare a acestei idei. Aplicatã adesea la nivel local ºi în proiecte pilot,
aceastã practicã s-a generalizat în prezent. Pe lângã extinderea ariei
geografice acoperite, aceastã profesie suferã în prezent transformãri.
Implicarea guvernelor în acest proces este din ce în ce mai mare ºi reprezintã
un indiciu cã aceastã profesie este un mijloc de îmbunãtãþire a accesului
copiilor romi la educaþie.
Angajarea mediato-rilor/asistenþilor nu reprezintã o soluþie miraculoasã care va rezolva pentru totdea-una toate problemele comunitãþii rome din perspectiva educaþiei. Este doar unul dintre mecanisme, care va fi mai mult sau mai puþin eficient, în funcþie de celelalte mãsuri ºi me-canisme angrenate ºi de modul în care sunt îmbinate într-o politicã globalã care urmãreºte îmbunãtãþirea situaþiei generale a comunitãþii.
n Cine va selecta asis-tentul/mediatorul ºi pe baza cãror criterii?
n Care vor fi sarcinile concrete ale media-torului/asistentului ºi cui va raporta acesta propria acti-vitate?
Sarcinile mediatorului ºcolar
În contextul internaþional pot fi identificate trei categorii de sarcini:
1. Sarcini legate de activitatea la clasã: facilitarea comunicãrii dintre cadre
didactice ºi copiii romi, în special ajutând copiii romi sã înþeleagã
instrucþiunile cadrului didactic ºi sã ducã la bun sfârºit activitãþile
educaþionale;
n activitate directã cu cadrele didactice ºi alþi membri ai personalului ºcolii;
n sprijinirea copiilor din medii dezavantajate de a se adapta la un nou
mediu de învãþare ºi de a depasi barierele lingvistice, culturale ºi sociale
(comunicând cu copiii în limba maternã);
n realizarea de programe personalizate pentru dezvoltarea abilitãþilor
copiilor romi;
n organizarea de activitãþi pentru copii, inclusiv pentru copiii cu cerinþe
educative speciale;
n oferirea de informaþii culturale specifice;
n realizarea de sarcini educaþionale trasate de cadrele didactice;
n pregãtirea materialelor de învãþare;
n supravegherea copiilor în pauze;
n participarea la ºedinþele cadrelor didactice;
n valorificarea atitudinii deschise a copiilor pentru a stimula înþelegerea
reciprocã ºi respectul faþã de alte culturi.
2. Sarcini legate de activitatea copiilor romi în afara clasei, inclusiv pregãtirea
pentru ºcoalã, ajutor la temele de acasã ºi organizarea de activitãþi recrea-
tive ºi culturale;
n activitãþi directe cu cadrele didactice care organizeazã cluburi ºcolare;
n coordonarea ºi sprijinirea activitãþilor artistice extracurriculare (cântat,
muzicã, dans, arte vizuale, teatru etc.);
n organizarea de vizite la diverse monumente istorice ºi culturale;
n organizarea participãrii la activitãþile sociale de la nivel regional;
n organizarea de activitãþi sociale pentru pãrinþi;
n colaborare cu personalul ºcolii la activitãþi în afara ºcolii ºi în timpul
vacanþelor;
n promovarea de relaþii sociale pozitive;
n îndrumare ºi sprijin pentru toate aceste activitãþi ºi reprezentarea culturii
rome.
3. Sarcini legate de facilitarea relaþiei dintre ºcoalã, familiile rome ºi
comunitatea romã în general.
n vizitarea familiilor, în special a celor care trãiesc în zone sãrace, pentru a
evalua mediul social al pãrinþilor ºi atitudinea lor, dar ºi sãnãtatea copilului;
n organizarea de întâlniri ºi activitãþi cu pãrinþii, implicarea susþinutã a
acestora în procesul educaþional;
n informarea familiilor ºi conºtientizarea acestora asupra importanþei
educaþiei preºcolare;
741640 Actori în procesul desegregãrii
Reflectaþi la...
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Dezvoltarea relaþiilor dintre ºcoalã ºi comunitate
Meseria de mediator ºcolar nu a fost creatã în mod special pentru romi, dar
aceºti specialiºti pot veni în sprijinul comunitãþilor roma, atunci când auto-
ritãþile educaþionale locale identificã nevoia unei comunicãri mai eficiente
între ºcoalã ºi comunitate. Se recomandã un proces participativ, care cuprin-
de evaluarea, procesul de planificare, implementarea ºi evaluarea, implicând
cadrele didactice ºi pãrinþii în fiecare etapã.
Chiar dacã a fost conceputã pentru îmbunãtãþirea relaþiei ºcoalã – familie în
general, aceastã abordare poate fi foarte utilã în rezolvarea problemelor edu-
caþionale ale copiilor romi. Este de la sine înþeles cã în cazul comunitãþilor
rome trebuie avute în vedere mai multe aspecte specifice, dar angajarea
mediatorului ºcolar rom poate fi un factor important în eficientizarea acestui
proces.
Mediatorii ºi cadrele didactice rome ca agenþiai schimbãrii ºi modele de urmat pentru elevi
Conform datelor de monitorizare a proiectelor Phare în domeniu, ºcolile care
angajeazã personal rom au o atitudine pozitivã faþã de elevii romi. În aceste
cazuri este evident cã angajatul rom este un agent al schimbãrii.
În special dacã elevii provin din comunitãþi tradiþionale, membrii romi ai per-
sonalului ºcolii joacã rolul important de interpreþi culturali, inclusiv pentru
colegii lor. În multe cazuri, problemele dintre ºcoalã ºi comunitate au fost
provocate de neînþelegeri sau diferenþe culturale. În aceste cazuri, este foarte
important ca ºcoala sã cunoascã diferenþele culturale ºi valorile comunitãþilor
respective pentru a evita conflictele.
n promovarea toleranþei ºi eradicarea prejudecãþilor, promovarea contac-
tului dintre pãrinþii ºi copiii romi ºi ceilalþi;
n organizarea de activitãþi speciale pentru mamele rome.
Profilul ocupaþional din România al Mediatorului ºcolar* defineºte sarcinile
ºi responsabilitãþile mediatorului ºcolar astfel:
n Ajutã la colectarea de date despre copiii din comunitate aflaþi la vârsta
pentru educaþia obligatorie ºi îi înregistreazã în documentele furnizate
conducerii ºcolii ºi Inspectoratului ªcolar Judeþean.
n Prin studierea datelor ºi prin contacte constante cu pãrinþii ºi autoritãþile
locale, identificã problemele legate de ºcolarizarea copiilor, prevenirea
abandonului ºi continuarea educaþiei în conformitate cu posibilitãþile
ºi aptitudinile copiilor din comunitate.
n Împreunã cu asistenþii sociali ºi reprezentanþii autoritãþilor locale, contribuie
la asigurarea respectãrii drepturilor copiilor în comunitate, în special
a dreptului la educaþie; mediazã ºi comunicã cu familiile ai cãror copii
sunt expuºi riscurilor ºi cu agenþiile de asistenþã socialã pentru a se asigura
cã aceºtia se bucurã de toate drepturile sociale conform legii ºi pentru
a elimina lipsa de participare la ºcoalã din cauza excluderii sociale.
n Furnizeazã datele necesare cu privire la numãrul copiilor, inclusiv
al celor nomazi.
n Faciliteazã integrarea copiilor cu dificultãþi de participare la activitãþi
educaþionale preºcolare.
n Oferã pãrinþilor consiliere, îndrumare ºi informare pentru a motiva
n ºi încuraja participarea lor la viaþa ºcolarã ºi la dezvoltarea aptitudinilor
educaþionale ºi comunicative.
n Îi implicã pe pãrinþi în viaþa ºi educaþia ºcolarã ºi sprijinã ºcoala în
organizarea de activitãþi extracurriculare cu implicarea pãrinþilor.
n Furnizeazã ºcolii informaþii pentru actualizare, rapoarte ºi documentaþie
despre problemele copiilor ºcolari.
n Este mereu la curent ºi pregãtit, inclusiv în ceea ce priveºte limbajul comu-
nitãþii, cu privire la facilitãþile ºi oportunitãþile copiilor ºi tinerilor ºi asigurã
distribuirea acestei informaþii tuturor copiilor ºi pãrinþilor din comunitate.
n Identificã tinerii ºi copiii cu aptitudini pentru continuarea educaþiei, mai
ales pentru a deveni profesori ºi mediatori în beneficiul comunitãþii,
ºi le furnizeazã sprijin ºi îndrumare, inclusiv prin medierea interacþiunii
cu autoritãþile educaþionale.
n Sprijinã profesorul, posibil prin mediere în limba comunitãþii, în comuni-
carea cu clasa ºi cu pãrinþii pentru a facilita procesul educaþional.
743642
* [Codul Ocupatiilor din România (COR): 334010 (GO 721/14 Mai 2004)]
Actori în procesul desegregãrii
Responsabilitãþile ºi atribuþiile mediatorilor ºcolari conform Ordi-nului MECT, nr. 1539 din 19.07.2007 (pag. 77, în prezentul Ghid).
Lecturã
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Dezvoltarea relaþiilor dintre ºcoalã ºi comunitate
Meseria de mediator ºcolar nu a fost creatã în mod special pentru romi, dar
aceºti specialiºti pot veni în sprijinul comunitãþilor roma, atunci când auto-
ritãþile educaþionale locale identificã nevoia unei comunicãri mai eficiente
între ºcoalã ºi comunitate. Se recomandã un proces participativ, care cuprin-
de evaluarea, procesul de planificare, implementarea ºi evaluarea, implicând
cadrele didactice ºi pãrinþii în fiecare etapã.
Chiar dacã a fost conceputã pentru îmbunãtãþirea relaþiei ºcoalã – familie în
general, aceastã abordare poate fi foarte utilã în rezolvarea problemelor edu-
caþionale ale copiilor romi. Este de la sine înþeles cã în cazul comunitãþilor
rome trebuie avute în vedere mai multe aspecte specifice, dar angajarea
mediatorului ºcolar rom poate fi un factor important în eficientizarea acestui
proces.
Mediatorii ºi cadrele didactice rome ca agenþiai schimbãrii ºi modele de urmat pentru elevi
Conform datelor de monitorizare a proiectelor Phare în domeniu, ºcolile care
angajeazã personal rom au o atitudine pozitivã faþã de elevii romi. În aceste
cazuri este evident cã angajatul rom este un agent al schimbãrii.
În special dacã elevii provin din comunitãþi tradiþionale, membrii romi ai per-
sonalului ºcolii joacã rolul important de interpreþi culturali, inclusiv pentru
colegii lor. În multe cazuri, problemele dintre ºcoalã ºi comunitate au fost
provocate de neînþelegeri sau diferenþe culturale. În aceste cazuri, este foarte
important ca ºcoala sã cunoascã diferenþele culturale ºi valorile comunitãþilor
respective pentru a evita conflictele.
n promovarea toleranþei ºi eradicarea prejudecãþilor, promovarea contac-
tului dintre pãrinþii ºi copiii romi ºi ceilalþi;
n organizarea de activitãþi speciale pentru mamele rome.
Profilul ocupaþional din România al Mediatorului ºcolar* defineºte sarcinile
ºi responsabilitãþile mediatorului ºcolar astfel:
n Ajutã la colectarea de date despre copiii din comunitate aflaþi la vârsta
pentru educaþia obligatorie ºi îi înregistreazã în documentele furnizate
conducerii ºcolii ºi Inspectoratului ªcolar Judeþean.
n Prin studierea datelor ºi prin contacte constante cu pãrinþii ºi autoritãþile
locale, identificã problemele legate de ºcolarizarea copiilor, prevenirea
abandonului ºi continuarea educaþiei în conformitate cu posibilitãþile
ºi aptitudinile copiilor din comunitate.
n Împreunã cu asistenþii sociali ºi reprezentanþii autoritãþilor locale, contribuie
la asigurarea respectãrii drepturilor copiilor în comunitate, în special
a dreptului la educaþie; mediazã ºi comunicã cu familiile ai cãror copii
sunt expuºi riscurilor ºi cu agenþiile de asistenþã socialã pentru a se asigura
cã aceºtia se bucurã de toate drepturile sociale conform legii ºi pentru
a elimina lipsa de participare la ºcoalã din cauza excluderii sociale.
n Furnizeazã datele necesare cu privire la numãrul copiilor, inclusiv
al celor nomazi.
n Faciliteazã integrarea copiilor cu dificultãþi de participare la activitãþi
educaþionale preºcolare.
n Oferã pãrinþilor consiliere, îndrumare ºi informare pentru a motiva
n ºi încuraja participarea lor la viaþa ºcolarã ºi la dezvoltarea aptitudinilor
educaþionale ºi comunicative.
n Îi implicã pe pãrinþi în viaþa ºi educaþia ºcolarã ºi sprijinã ºcoala în
organizarea de activitãþi extracurriculare cu implicarea pãrinþilor.
n Furnizeazã ºcolii informaþii pentru actualizare, rapoarte ºi documentaþie
despre problemele copiilor ºcolari.
n Este mereu la curent ºi pregãtit, inclusiv în ceea ce priveºte limbajul comu-
nitãþii, cu privire la facilitãþile ºi oportunitãþile copiilor ºi tinerilor ºi asigurã
distribuirea acestei informaþii tuturor copiilor ºi pãrinþilor din comunitate.
n Identificã tinerii ºi copiii cu aptitudini pentru continuarea educaþiei, mai
ales pentru a deveni profesori ºi mediatori în beneficiul comunitãþii,
ºi le furnizeazã sprijin ºi îndrumare, inclusiv prin medierea interacþiunii
cu autoritãþile educaþionale.
n Sprijinã profesorul, posibil prin mediere în limba comunitãþii, în comuni-
carea cu clasa ºi cu pãrinþii pentru a facilita procesul educaþional.
743642
* [Codul Ocupatiilor din România (COR): 334010 (GO 721/14 Mai 2004)]
Actori în procesul desegregãrii
Responsabilitãþile ºi atribuþiile mediatorilor ºcolari conform Ordi-nului MECT, nr. 1539 din 19.07.2007 (pag. 77, în prezentul Ghid).
Lecturã
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
În unele situaþii, a fost evident cã profesorii romi ºi alþi membri romi ai perso-
nalului au fost un model pozitiv pentru elevii romi. În special dacã aceºtia
provin din aceeaºi comunitate, elevii îºi dau seama cã au aceleaºi posibilitãþi
ca ºi ceilalþi colegi ai lor.
„ªtiu ce vreau sã mã fac în viitor. Vreau sã studiez ºi sã devin profesor de bio-
logie” a spus un bãiat de clasa a VIII-a dintr-o ºcoalã din estul României. Poate
cã explicaþia acestei dorinþe mai aparte a copilului se afla în clasa vecinã: pro-
fesorul de biologie, care era rom, ca ºi elevul. În multe cazuri, elevii din comu-
nitãþi dezavantajate nu au modele pozitive de urmat, care sã fi reuºit în viaþã
datoritã educaþiei.
În plus, comunitãþile au mai mare încredere în ºcolile cu personal care le
reprezintã cultura, valorile, tradiþia ºi limba. Din cauza discriminãrii, comu-
nitãþile rome nu au încredere în sistemul de învãþãmânt, fapt ce poate duce la
abandon ºcolar ºi absenteism. De aceea este important sã existe reprezentanþi
romi în sistemul educaþional.
Experienþa internaþionalã ºi româneascã aratã cã prezenþa unor membri romi în cadrul personalului ºcolii are o influenþã pozitivã asupra ºcolii în mai multe privinþe. În mod firesc, romii pot fi cele mai bune cadre didac-tice pentru elevii care vor sã studieze una sau mai multe disci-pline în limba romani. În România, studiul limbii romani este opþional ºi a devenit mai rãspândit în ultimii ani, posibil datoritã numãrului mai mare de cadre didactice calificate.
644
Note
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
INSTRUMENTE PENTRUDESEGREGARE66
În acest capitol vor fi prezentate câteva instrumente ºi bune practici din România
ºi din lume, care se pot dovedi utile în procesul de desegregare. Acestea nu sunt
singurele instrumente pe care le puteþi folosi, ci doar câteva exemple care v-ar putea
fi utile în acþiunea de desegregare a ºcolii.
Dupã cum am susþinut deja, nu existã o reþetã unicã ºi nici vreo ºtiinþã exactã pentru reuºita acestui
proces; important este sã apelaþi la raþiune atunci când concepeþi activitãþile. Este suficient sã analizaþi
nevoile ºi situaþia, sã ascultaþi opiniile personalului, pãrinþilor, elevilor ºi partenerilor. Opiniile lor sunt la
fel de valoroase ca ºi ale experþilor.
Un produs secundar al Ghidului nr. 4 Desegregarea ar putea fi un fluturaº sau o broºurã „Drepturileºi obligaþiile mele în societate”. Fluturaºii ar putea fi folosiþi ca materiale de ajutor pentru mediatorii/ asistenþii ºcolari în eforturile lor de a stabili o punte între comunitate ºi ºcoalã.
IMPLICAREA PÃRINÞILOR
Mediatorii/asistenþii ar putea organiza întâlniri de „cunoaºtere reciprocã”,
într-un cadru informal, unde personalul ºcolii ºi reprezentanþii comunitãþii
rome pot intra în contact. Evenimentele pot fi organizate prima datã într-un
spaþiu al comunitãþii rome, apoi la ºcoalã. În cadrul întâlnirilor, se pot realiza
schimburi de informaþii, se pot învãþa comportamentele potrivite, se pot afla
informaþii utile despre contactele potrivite pentru educaþia copilului ºi partici-
panþii pot fi motivaþi sã se implice mai mult în aspectele legate de ºcoalã.
Acestea pot fi motive care susþin alegerea unei ºcoli mixte, nu a ºcolii complet
rome din apropiere.
Mamele rome sunt cele mai active persoane din comunitatea romã. Lor le
revin responsabilitãþile zilnice ale familiei. Grupul ºcolar de sprijin ar putea
organiza o sesiune de brainstorming pentru a identifica modalitãþi prin care
mamele rome pot deveni mai atente faþã de problemele ºcolare ale copiilor.
O metodã ar putea fi utilizarea experienþei mamelor la activitãþile de lucru
manual, la cântece, dans ºi relatarea de poveºti la ºcoalã.
Cum implic informal pãrinþii în viaþa ºcolii? Posibilitãþi de implicare informalã a pãrinþilor:
n Pãrintele participã la activitãþi organizate de ºcoalã.
n Pãrintele vine la ºcoalã sã discute despre progresul copilului sãu.
n Pãrintele acþioneazã ca voluntar la activitãþile organizate de clasã.
n Pãrintele acþioneazã ca voluntar la organizarea unei activitãþi organizate
de ºcoalã: teatru, concert, excursii, drumeþii etc.
747Instrumente pentru desegregare
Consiliul Europei realizeazã în prezent materiale de predare adecvate pentru a fi utilizate de cadrele didactice rome ºi de alte etnii care lucreazã cu clase mixte, formate din copii romi ºi alþii. Aceste materiale, prezentate sub forma unor publicaþii sau seturi de fiºe educaþio-nale, cuprind o serie de teme precum istorie, culturã, literaturã ºi teatru ºi promoveazã înþelegerea reciprocã a diferenþelor ca principiu fundamental al oricãrei abordãri interculturale. Materialele vor fi utilizate în educaþia formalã ºi informalã deopotrivã, precum centre culturale sau muzee ale culturii ºi istoriei romilor. O parte din aceste materiale poate fi utilizatã în comunitate de cãtre copii ºi pãrinþi. Caravana culturalã romã urmeazã sã fie lansatã în cadrul proiectului Consiliului Europei pentru edu-caþia copiilor romi.
O condiþie prealabilã pentru implementarea diverselor mãsuri descrise în
cadrul de referinþã pentru politici educaþionale în beneficiul romilor este
necesitatea de a pãstra ºi promova identitatea culturalã ºi istoria romã în
numele diversitãþii.
Trebuie alese acþiuni specifice pentru a încuraja ºi sprijini promovarea cul-
turii ºi istoriei romilor. Promovarea culturii rome în rândul cadrelor didactice
se poate realiza prin prezentãri, cursuri de formare ºi materiale de predare,
organizare de festivaluri ºi expoziþii publice despre istoria ºi cultura romã ºi
prin crearea unui itinerariu cultural al romilor. Acestea sunt mãsuri esenþiale
al cãror scop constã în pãstrarea ºi dezvoltarea moºtenirii culturale a romilor
în cadrul patrimoniului cultural al Europei ºi în consolidarea identitãþii rome.
IMPLICAREA PERSONALULUI ªCOLIIDupã elaborarea planului de mãsuri acesta va fi integrat în componenta
Planului de dezvoltare ºcolarã, componenta desegregare.
Iatã câteva soluþii propuse de M.E.C.T.:
n formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaþie;
n asigurarea transportului elevilor romi la ºcoli cu o altã majoritate etnicã,
în special pentru copiii din comunitãþile segregate rezidenþial;
n utilizarea în comun a spaþiilor ºcolare ºi a dotãrilor existente;
n formarea ºi angajarea de mediatori ºcolari romi;
n oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpinã
dificultãþi în procesul de învãþare;
n promovarea identitãþii etnice a romilor în ºcolile mixte, inclusiv prin
curriculum;
n cooptarea în ºcoli a cadrelor didactice rome care sã asigure predarea
curriculumului specific (limba romani ºi istoria romilor);
n formarea cadrelor didactice în domeniul educaþiei incluzive pentru a
asigura un climat educaþional adecvat unui mediu multietnic;
n facilitarea transferului elevilor în cazurile când se urmãreºte echilibrarea
proporþiei dintre numãrul elevilor romi ºi numãrul celorlalþi elevi într-o
ºcoalã;
n informarea comunitãþilor de romi despre calitatea educaþiei în ºcolile
mixte ºi implicarea pãrinþilor romi în deciziile ºcolii prin vizite regulate
în comunitãþile de romi;
n informarea tuturor pãrinþilor despre beneficiile educaþiei incluzive,
în scopul descurajãrii celor care solicitã includerea copiilor lor în clase
fãrã elevi romi sau organizarea de clase separate pentru romi.
646
Important
COMUNICAREA INTERETNICÃ
Practic
Structura model pen-tru participarea la edu-caþie:
n Implicarea pãrinþilor n Comunicare
n Voluntariat
n Studiu la domiciliu
n Luarea deciziilor
n Colaborare cu comunitatea
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Un produs secundar al Ghidului nr. 4 Desegregarea ar putea fi un fluturaº sau o broºurã „Drepturileºi obligaþiile mele în societate”. Fluturaºii ar putea fi folosiþi ca materiale de ajutor pentru mediatorii/ asistenþii ºcolari în eforturile lor de a stabili o punte între comunitate ºi ºcoalã.
IMPLICAREA PÃRINÞILOR
Mediatorii/asistenþii ar putea organiza întâlniri de „cunoaºtere reciprocã”,
într-un cadru informal, unde personalul ºcolii ºi reprezentanþii comunitãþii
rome pot intra în contact. Evenimentele pot fi organizate prima datã într-un
spaþiu al comunitãþii rome, apoi la ºcoalã. În cadrul întâlnirilor, se pot realiza
schimburi de informaþii, se pot învãþa comportamentele potrivite, se pot afla
informaþii utile despre contactele potrivite pentru educaþia copilului ºi partici-
panþii pot fi motivaþi sã se implice mai mult în aspectele legate de ºcoalã.
Acestea pot fi motive care susþin alegerea unei ºcoli mixte, nu a ºcolii complet
rome din apropiere.
Mamele rome sunt cele mai active persoane din comunitatea romã. Lor le
revin responsabilitãþile zilnice ale familiei. Grupul ºcolar de sprijin ar putea
organiza o sesiune de brainstorming pentru a identifica modalitãþi prin care
mamele rome pot deveni mai atente faþã de problemele ºcolare ale copiilor.
O metodã ar putea fi utilizarea experienþei mamelor la activitãþile de lucru
manual, la cântece, dans ºi relatarea de poveºti la ºcoalã.
Cum implic informal pãrinþii în viaþa ºcolii? Posibilitãþi de implicare informalã a pãrinþilor:
n Pãrintele participã la activitãþi organizate de ºcoalã.
n Pãrintele vine la ºcoalã sã discute despre progresul copilului sãu.
n Pãrintele acþioneazã ca voluntar la activitãþile organizate de clasã.
n Pãrintele acþioneazã ca voluntar la organizarea unei activitãþi organizate
de ºcoalã: teatru, concert, excursii, drumeþii etc.
747Instrumente pentru desegregare
Consiliul Europei realizeazã în prezent materiale de predare adecvate pentru a fi utilizate de cadrele didactice rome ºi de alte etnii care lucreazã cu clase mixte, formate din copii romi ºi alþii. Aceste materiale, prezentate sub forma unor publicaþii sau seturi de fiºe educaþio-nale, cuprind o serie de teme precum istorie, culturã, literaturã ºi teatru ºi promoveazã înþelegerea reciprocã a diferenþelor ca principiu fundamental al oricãrei abordãri interculturale. Materialele vor fi utilizate în educaþia formalã ºi informalã deopotrivã, precum centre culturale sau muzee ale culturii ºi istoriei romilor. O parte din aceste materiale poate fi utilizatã în comunitate de cãtre copii ºi pãrinþi. Caravana culturalã romã urmeazã sã fie lansatã în cadrul proiectului Consiliului Europei pentru edu-caþia copiilor romi.
O condiþie prealabilã pentru implementarea diverselor mãsuri descrise în
cadrul de referinþã pentru politici educaþionale în beneficiul romilor este
necesitatea de a pãstra ºi promova identitatea culturalã ºi istoria romã în
numele diversitãþii.
Trebuie alese acþiuni specifice pentru a încuraja ºi sprijini promovarea cul-
turii ºi istoriei romilor. Promovarea culturii rome în rândul cadrelor didactice
se poate realiza prin prezentãri, cursuri de formare ºi materiale de predare,
organizare de festivaluri ºi expoziþii publice despre istoria ºi cultura romã ºi
prin crearea unui itinerariu cultural al romilor. Acestea sunt mãsuri esenþiale
al cãror scop constã în pãstrarea ºi dezvoltarea moºtenirii culturale a romilor
în cadrul patrimoniului cultural al Europei ºi în consolidarea identitãþii rome.
IMPLICAREA PERSONALULUI ªCOLIIDupã elaborarea planului de mãsuri acesta va fi integrat în componenta
Planului de dezvoltare ºcolarã, componenta desegregare.
Iatã câteva soluþii propuse de M.E.C.T.:
n formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaþie;
n asigurarea transportului elevilor romi la ºcoli cu o altã majoritate etnicã,
în special pentru copiii din comunitãþile segregate rezidenþial;
n utilizarea în comun a spaþiilor ºcolare ºi a dotãrilor existente;
n formarea ºi angajarea de mediatori ºcolari romi;
n oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpinã
dificultãþi în procesul de învãþare;
n promovarea identitãþii etnice a romilor în ºcolile mixte, inclusiv prin
curriculum;
n cooptarea în ºcoli a cadrelor didactice rome care sã asigure predarea
curriculumului specific (limba romani ºi istoria romilor);
n formarea cadrelor didactice în domeniul educaþiei incluzive pentru a
asigura un climat educaþional adecvat unui mediu multietnic;
n facilitarea transferului elevilor în cazurile când se urmãreºte echilibrarea
proporþiei dintre numãrul elevilor romi ºi numãrul celorlalþi elevi într-o
ºcoalã;
n informarea comunitãþilor de romi despre calitatea educaþiei în ºcolile
mixte ºi implicarea pãrinþilor romi în deciziile ºcolii prin vizite regulate
în comunitãþile de romi;
n informarea tuturor pãrinþilor despre beneficiile educaþiei incluzive,
în scopul descurajãrii celor care solicitã includerea copiilor lor în clase
fãrã elevi romi sau organizarea de clase separate pentru romi.
646
Important
COMUNICAREA INTERETNICÃ
Practic
Structura model pen-tru participarea la edu-caþie:
n Implicarea pãrinþilor n Comunicare
n Voluntariat
n Studiu la domiciliu
n Luarea deciziilor
n Colaborare cu comunitatea
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Prin utilizarea unor stiluri diverse de relaþionare ºi comunicare, consilierul
ºcolar poate îmbunãtãþi calitatea relaþiilor interumane existente la nivelul ºcolii.
Cum consiliem familiile din grupuri dezavantajate?
Pentru consilierea familiilor din grupurile dezavantajate trebuie avute în
vedere urmãtoarele:
n modalitatea prin care se realizeazã comunicarea;
n comunicare;
n o abordare mai puþin oficialã;
n vizite la domiciliu pentru cunoaºterea mediului care acþioneazã direct în
formarea ºi dezvoltarea personalitãþii copilului;
n ºedinþe de consiliere particulare cu pãrinþii în vederea identificãrii de
cãtre ei înºiºi a problemelor ºi pentru îndrumarea lor;
n ajutor practic prin acþiuni concrete în parteneriat cu Grupul local de
sprijin;
n organizarea de mese rotunde, mai puþin formale, la care sã participe
pãrinþi ºi profesori pentru intercunoaºtere;
n informãri permanente despre tot ce este de interes local;
n elaborarea în parteneriat cu pãrinþii a unor strategii speciale cu ºi pentru
familiile din grupul dezavantajat.
Cum consiliem familiile rome?
n Încercaþi sã cunoaºteþi valorile tradiþionale rome ºi sã le înþelegeþi.
n Valorizaþi principiile pãrinþilor romi prin încurajarea implicãrii acestora în
procesul de luare a deciziilor.
n Încurajaþi pãrinþii în implicarea directã, ca parteneri la educaþia elevilor
ºi în susþinerea procesului de învãþare.
n Informaþi permanent pãrinþii în legãturã cu activitãþile ºcolii ºi progresele
copiilor lor.
n Organizaþi activitãþi extraºcolare în care pãrinþii pot participa ca persoane-
resursã sau experþi.
n Iniþiaþi activitãþi care sã permitã pãrinþilor ºi profesorilor sã se cunoascã
reciproc.
n Informaþi pãrinþii elevilor prin intermediul mediatorului ºcolar care
trebuie sã fie un susþinãtor al educaþiei în faþa pãrinþilor ºi a comunitãþii.
n Promovaþi în ambele direcþii, dinspre comunitate spre ºcoalã ºi invers,
valorile generale, specifice ºi cele comune ale întregii comunitãþi.
749
Prin organizarea cursurilor de tipul A doua ºansã, datoritã specificului metodo-logic al acestora, con-silierea capãtã valenþe noi în ºcolile care accedã la acest tip de educaþie a adulþilor.
Cum implic formal pãrinþii în viaþa ºcolii?
n Participarea la activitãþile unui grup de lucru din ºcoalã sau ale unui
comitet la nivelul cãruia se iau decizii care privesc ºcoala.
Exemple: Comitetul Pãrinþilor, Consiliul de Administraþie etc.
n Grupul local de sprijin al ºcolii poate fi una din resursele principale
pentru a iniþia ºi dezvolta cooperarea comunitarã: pãrinþii romi ºi de alte
etnii, director, primar, consilier local, asistent social, lider al romilor,
preot, reprezentant al unui ONG local, agent economic etc.
Modalitãþi de atragere a pãrinþilor la ºcoalã:
n Oportunitãþi de învãþare/instruire în ºcoalã pentru pãrinþi;
n Cursuri de alfabetizare pentru pãrinþi;
n Cutii poºtale pentru sugestii ºi oportunitãþi de colaborare din partea
pãrinþilor;
n Chestionare (pentru elevi ºi pãrinþi);
n Invitaþii la diverse evenimente organizate pentru pãrinþi etc.
CONSILIERE ªCOLARÃConsilierea (pãrinþilor ºi a elevilor) joacã un rol important în deschiderea
ºcolii cãtre comunitate. De fapt, prin consiliere este facilitatã conºtientizarea
importanþei educaþiei în formarea continuã individualã (inclusiv a cadrelor
didactice) precum ºi implicarea activã în viaþa ºcolii.
Prin consiliere se poate schimba viziunea asupra conexiunii formare – viaþã.
Rolul consilierului este acela de a ajuta persoana consiliatã (fie cã e pãrinte,
profesor sau elev):
n Sã se angajeze direct, activ în finalizarea a ceea ce ºi-a propus sã realizeze.
n Sã-ºi descopere singur propriile calitãþi ºi defecte.
n Sã-ºi identifice propriile probleme, dar ºi posibilele soluþii (fãrã sã-i preju-
dicieze pe cei din jur).
n Sã identifice oportunitãþile deja existente în mediul extern (inclusiv în
ºcoalã).
n Sã se implice în acþiunile care îi promoveazã valorile specifice umane ºi
de grup.
Consilierea implicã ºi consilierea carierei pe care ºcoala trebuie sã o ofere
fiecãrui elev. Deschiderea spre reconversiune profesionalã trebuie sã devinã
o calitate generalã a fiecãrui tânãr.
Promovarea colaborãrii în relaþiile ºcoalã – familie – comunitate poate avea
ca beneficii:
n evoluþia ºcolarã pozitivã a elevului (schimbãri în atitudini, creºterea
încrederii în sine, adoptarea unui comportament pozitiv în ºcoalã,
participare activã la clasã;
n dezvoltarea unui climat de încredere între ºcoalã – pãrinþi – comunitate.
648
Exemplu
Prin consiliere se ajunge la conºtienti-zare, iar prin conºtien-tizare se ajunge la facilitarea procesului de învãþare.
Instrumente pentru desegregarePROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Prin utilizarea unor stiluri diverse de relaþionare ºi comunicare, consilierul
ºcolar poate îmbunãtãþi calitatea relaþiilor interumane existente la nivelul ºcolii.
Cum consiliem familiile din grupuri dezavantajate?
Pentru consilierea familiilor din grupurile dezavantajate trebuie avute în
vedere urmãtoarele:
n modalitatea prin care se realizeazã comunicarea;
n comunicare;
n o abordare mai puþin oficialã;
n vizite la domiciliu pentru cunoaºterea mediului care acþioneazã direct în
formarea ºi dezvoltarea personalitãþii copilului;
n ºedinþe de consiliere particulare cu pãrinþii în vederea identificãrii de
cãtre ei înºiºi a problemelor ºi pentru îndrumarea lor;
n ajutor practic prin acþiuni concrete în parteneriat cu Grupul local de
sprijin;
n organizarea de mese rotunde, mai puþin formale, la care sã participe
pãrinþi ºi profesori pentru intercunoaºtere;
n informãri permanente despre tot ce este de interes local;
n elaborarea în parteneriat cu pãrinþii a unor strategii speciale cu ºi pentru
familiile din grupul dezavantajat.
Cum consiliem familiile rome?
n Încercaþi sã cunoaºteþi valorile tradiþionale rome ºi sã le înþelegeþi.
n Valorizaþi principiile pãrinþilor romi prin încurajarea implicãrii acestora în
procesul de luare a deciziilor.
n Încurajaþi pãrinþii în implicarea directã, ca parteneri la educaþia elevilor
ºi în susþinerea procesului de învãþare.
n Informaþi permanent pãrinþii în legãturã cu activitãþile ºcolii ºi progresele
copiilor lor.
n Organizaþi activitãþi extraºcolare în care pãrinþii pot participa ca persoane-
resursã sau experþi.
n Iniþiaþi activitãþi care sã permitã pãrinþilor ºi profesorilor sã se cunoascã
reciproc.
n Informaþi pãrinþii elevilor prin intermediul mediatorului ºcolar care
trebuie sã fie un susþinãtor al educaþiei în faþa pãrinþilor ºi a comunitãþii.
n Promovaþi în ambele direcþii, dinspre comunitate spre ºcoalã ºi invers,
valorile generale, specifice ºi cele comune ale întregii comunitãþi.
749
Prin organizarea cursurilor de tipul A doua ºansã, datoritã specificului metodo-logic al acestora, con-silierea capãtã valenþe noi în ºcolile care accedã la acest tip de educaþie a adulþilor.
Cum implic formal pãrinþii în viaþa ºcolii?
n Participarea la activitãþile unui grup de lucru din ºcoalã sau ale unui
comitet la nivelul cãruia se iau decizii care privesc ºcoala.
Exemple: Comitetul Pãrinþilor, Consiliul de Administraþie etc.
n Grupul local de sprijin al ºcolii poate fi una din resursele principale
pentru a iniþia ºi dezvolta cooperarea comunitarã: pãrinþii romi ºi de alte
etnii, director, primar, consilier local, asistent social, lider al romilor,
preot, reprezentant al unui ONG local, agent economic etc.
Modalitãþi de atragere a pãrinþilor la ºcoalã:
n Oportunitãþi de învãþare/instruire în ºcoalã pentru pãrinþi;
n Cursuri de alfabetizare pentru pãrinþi;
n Cutii poºtale pentru sugestii ºi oportunitãþi de colaborare din partea
pãrinþilor;
n Chestionare (pentru elevi ºi pãrinþi);
n Invitaþii la diverse evenimente organizate pentru pãrinþi etc.
CONSILIERE ªCOLARÃConsilierea (pãrinþilor ºi a elevilor) joacã un rol important în deschiderea
ºcolii cãtre comunitate. De fapt, prin consiliere este facilitatã conºtientizarea
importanþei educaþiei în formarea continuã individualã (inclusiv a cadrelor
didactice) precum ºi implicarea activã în viaþa ºcolii.
Prin consiliere se poate schimba viziunea asupra conexiunii formare – viaþã.
Rolul consilierului este acela de a ajuta persoana consiliatã (fie cã e pãrinte,
profesor sau elev):
n Sã se angajeze direct, activ în finalizarea a ceea ce ºi-a propus sã realizeze.
n Sã-ºi descopere singur propriile calitãþi ºi defecte.
n Sã-ºi identifice propriile probleme, dar ºi posibilele soluþii (fãrã sã-i preju-
dicieze pe cei din jur).
n Sã identifice oportunitãþile deja existente în mediul extern (inclusiv în
ºcoalã).
n Sã se implice în acþiunile care îi promoveazã valorile specifice umane ºi
de grup.
Consilierea implicã ºi consilierea carierei pe care ºcoala trebuie sã o ofere
fiecãrui elev. Deschiderea spre reconversiune profesionalã trebuie sã devinã
o calitate generalã a fiecãrui tânãr.
Promovarea colaborãrii în relaþiile ºcoalã – familie – comunitate poate avea
ca beneficii:
n evoluþia ºcolarã pozitivã a elevului (schimbãri în atitudini, creºterea
încrederii în sine, adoptarea unui comportament pozitiv în ºcoalã,
participare activã la clasã;
n dezvoltarea unui climat de încredere între ºcoalã – pãrinþi – comunitate.
648
Exemplu
Prin consiliere se ajunge la conºtienti-zare, iar prin conºtien-tizare se ajunge la facilitarea procesului de învãþare.
Instrumente pentru desegregarePROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
COLABORAREADintre toate stilurile, colaborarea necesitã cel mai constructiv angajament.
Ea reflectã un interes ridicat pentru propriile scopuri dar ºi pentru scopurile
celorlalþi, pentru soluþionarea cu succes a unei probleme, ºi pentru întãrirea
relaþiei. Spre deosebire de compromis, ea implicã un nivel înalt de interes
pentru scopuri.
Urmãtorii itemi reflectã colaborarea:
n Încerc sã investighez problema cu _________ pentru a gãsi
o soluþie acceptabilã pentru amândoi.n Încerc sã-mi integrez ideile în rândul celor exprimate
de _________ pentru a ajunge la o decizie comunã.n Încerc sã lucrez cu _________ pentru a gãsi soluþii
la o problemã, care sã ne satisfacã aºteptãrile.n Schimb informaþii clare cu _________ pentru a rezolva
o problemã împreunã.n Încerc sã aduc în discuþie în mod deschis aspectele unei probleme,
pentru ca aceasta din urmã sã fie rezolvatã în mod optim.n Colaborez cu _________ pentru a gãsi o decizie acceptabilã
pentru amândoi.Spre deosebire de compromis, în colaborare, cele douã pãrþi lucreazã creativ
pentru a gãsi soluþii care sã maximizeze scopurile amândurora. Un aspect
mai puþin pozitiv al colaborãrii, constã în faptul cã una dintre pãrþi o poate
utiliza exclusiv, denigrând cealaltã parte pentru cã aceasta nu o utilizeazã.
De exemplu, dacã una dintre pãrþi încearcã sã colaboreze cu cealaltã parte,
care este ezitantã sau competitivã, atunci prima parte ar putea susþine ca „am
încercat sã soluþionez, dar celãlalt nu a dorit asta”.
Avantajele colaborãrii:
n Este eficientã atunci când se doreºte gãsirea unei soluþii complete care
sã satisfacã ambele pãrþi conflictuale.
n Genereazã idei noi, presupune respectarea celeilalte pãrþi ºi aduce câºtig
pentru ambele pãrþi.
n Susþine energetic (motiveazã) o relaþie de lungã duratã, personalã sau profesionalã; afirmã importanþa relaþiei ºi a conþinutului scopurilor, ceea ce conduce la constituirea unei echipe sau a unui parteneriat.
n Evitã violenþa verbalã ºi fizicã.
Tactici de colaborare
51650
Stilul colaborativ presupune sã faci dezvãluiri, sã soliciþi obiectivitatea celeilalte pãrþi, sã-þi accepþi responsabilitatea, fãrã a lua totul asupra ta. Cele douã pãrþi se an-gajeazã sã exploreze ºi sã rezolve problemele mai degrabã decât sã se evite reciproc.
Remarcile analitice Remarci de conciliere
1. Remarci de sprijin:
Afirmaþii care se referã la înþelegere,
sprijin, acceptare, interese ºi scopuri
comune: „Nu vãd de ce ai fi supãrat.”
2. Concesii:
Afirmaþii care exprimã dorinþa de
schimbare, care aratã flexibilitate, sau
care iau în calcul acceptarea unor soluþii
reciproce pentru conflict: „Cred cã aº
putea lucra mai mult la asta.”
3. Acceptarea responsabilitãþii: Afirmaþii
care atribuie responsabilitatea atât sieºi
cât ºi celeilalte pãrþi: „Cred cã amândoi
am contribuit la aceastã problemã.”
1. Afirmaþii descriptive:
Afirmaþii nonevaluative despre
evenimente observabile: „Te-am
criticat ieri pentru cã te-ai înfuriat pe
copii.”
2. Afirmaþii divulgatoare (deschise):
Afirmaþii nonevaluative despre
evenimente, pe care partenerul nu le
poate observa, ca de pildã –
sentimente, gânduri, intenþii, motivaþii
etc.: „Jur cã niciodatã nu am avut o
sãptãmânã mai proastã decât aceasta.”
3. Afirmaþii de calificare:
Afirmaþii care calificã explicit:
„Comunicarea devine o problemã, în
general, atunci când suntem obosiþi.”
4. Solicitãri de clarificare, de
dezvãluire:
Întrebãri care nu sunt ostile despre
evenimente, ce nu pot fi observate
(sentimente, gânduri, intenþii,
motivaþii, etc.): „La ce te gândeai când
ai spus cã….?”
5. Solicitarea criticii, a obiectivitãþii.
Prin întrebãri care nu sunt ostile: „Te
deranjeazã când eu mã culc târziu?”
Tacticile de colabo-rare sunt asociate cu gestionarea cu succes a unui conflict. De altfel, se sugereazã faptul cã o persoanã ar trebui:
n Sã facã efortul de a lucra cu partenerul sãu pentru a obþine un câºtig mutual.
n Sã menþinã relaþia, în afara evitãrii sau a agresivitãþii.
De reþinut!
Instrumente pentru desegregare
Note
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
COLABORAREADintre toate stilurile, colaborarea necesitã cel mai constructiv angajament.
Ea reflectã un interes ridicat pentru propriile scopuri dar ºi pentru scopurile
celorlalþi, pentru soluþionarea cu succes a unei probleme, ºi pentru întãrirea
relaþiei. Spre deosebire de compromis, ea implicã un nivel înalt de interes
pentru scopuri.
Urmãtorii itemi reflectã colaborarea:
n Încerc sã investighez problema cu _________ pentru a gãsi
o soluþie acceptabilã pentru amândoi.n Încerc sã-mi integrez ideile în rândul celor exprimate
de _________ pentru a ajunge la o decizie comunã.n Încerc sã lucrez cu _________ pentru a gãsi soluþii
la o problemã, care sã ne satisfacã aºteptãrile.n Schimb informaþii clare cu _________ pentru a rezolva
o problemã împreunã.n Încerc sã aduc în discuþie în mod deschis aspectele unei probleme,
pentru ca aceasta din urmã sã fie rezolvatã în mod optim.n Colaborez cu _________ pentru a gãsi o decizie acceptabilã
pentru amândoi.Spre deosebire de compromis, în colaborare, cele douã pãrþi lucreazã creativ
pentru a gãsi soluþii care sã maximizeze scopurile amândurora. Un aspect
mai puþin pozitiv al colaborãrii, constã în faptul cã una dintre pãrþi o poate
utiliza exclusiv, denigrând cealaltã parte pentru cã aceasta nu o utilizeazã.
De exemplu, dacã una dintre pãrþi încearcã sã colaboreze cu cealaltã parte,
care este ezitantã sau competitivã, atunci prima parte ar putea susþine ca „am
încercat sã soluþionez, dar celãlalt nu a dorit asta”.
Avantajele colaborãrii:
n Este eficientã atunci când se doreºte gãsirea unei soluþii complete care
sã satisfacã ambele pãrþi conflictuale.
n Genereazã idei noi, presupune respectarea celeilalte pãrþi ºi aduce câºtig
pentru ambele pãrþi.
n Susþine energetic (motiveazã) o relaþie de lungã duratã, personalã sau profesionalã; afirmã importanþa relaþiei ºi a conþinutului scopurilor, ceea ce conduce la constituirea unei echipe sau a unui parteneriat.
n Evitã violenþa verbalã ºi fizicã.
Tactici de colaborare
51650
Stilul colaborativ presupune sã faci dezvãluiri, sã soliciþi obiectivitatea celeilalte pãrþi, sã-þi accepþi responsabilitatea, fãrã a lua totul asupra ta. Cele douã pãrþi se an-gajeazã sã exploreze ºi sã rezolve problemele mai degrabã decât sã se evite reciproc.
Remarcile analitice Remarci de conciliere
1. Remarci de sprijin:
Afirmaþii care se referã la înþelegere,
sprijin, acceptare, interese ºi scopuri
comune: „Nu vãd de ce ai fi supãrat.”
2. Concesii:
Afirmaþii care exprimã dorinþa de
schimbare, care aratã flexibilitate, sau
care iau în calcul acceptarea unor soluþii
reciproce pentru conflict: „Cred cã aº
putea lucra mai mult la asta.”
3. Acceptarea responsabilitãþii: Afirmaþii
care atribuie responsabilitatea atât sieºi
cât ºi celeilalte pãrþi: „Cred cã amândoi
am contribuit la aceastã problemã.”
1. Afirmaþii descriptive:
Afirmaþii nonevaluative despre
evenimente observabile: „Te-am
criticat ieri pentru cã te-ai înfuriat pe
copii.”
2. Afirmaþii divulgatoare (deschise):
Afirmaþii nonevaluative despre
evenimente, pe care partenerul nu le
poate observa, ca de pildã –
sentimente, gânduri, intenþii, motivaþii
etc.: „Jur cã niciodatã nu am avut o
sãptãmânã mai proastã decât aceasta.”
3. Afirmaþii de calificare:
Afirmaþii care calificã explicit:
„Comunicarea devine o problemã, în
general, atunci când suntem obosiþi.”
4. Solicitãri de clarificare, de
dezvãluire:
Întrebãri care nu sunt ostile despre
evenimente, ce nu pot fi observate
(sentimente, gânduri, intenþii,
motivaþii, etc.): „La ce te gândeai când
ai spus cã….?”
5. Solicitarea criticii, a obiectivitãþii.
Prin întrebãri care nu sunt ostile: „Te
deranjeazã când eu mã culc târziu?”
Tacticile de colabo-rare sunt asociate cu gestionarea cu succes a unui conflict. De altfel, se sugereazã faptul cã o persoanã ar trebui:
n Sã facã efortul de a lucra cu partenerul sãu pentru a obþine un câºtig mutual.
n Sã menþinã relaþia, în afara evitãrii sau a agresivitãþii.
De reþinut!
Instrumente pentru desegregare
Note
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
CURRICULUMCurriculumul trebuie conceput ºi elaborat în primul rând pentru a promova
bunãstarea ºi dezvoltarea copiilor. Acesta trebuie sã reflecte urmãtorii factori,
încorporându-i într-un mod practic: bagajul cultural al copilului (limbã,
istorie, tradiþii), ritmul propriu (cultural ºi biologic), sistemele economice
diverse în care trãieºte ºi potenþialul (muzicã, dans, desen, alte abilitãþi).
ªcolile pot ajuta copiii sã treacã cu uºurinþã de la mediul social ºi intelectual
(ºcoala) la mediul cultural (familia, comunitatea). Nu existã nicio competiþie
între cele douã medii. Dimpotrivã, existã o relaþie de complementaritate care
nu poate decât sã ajute copilul în procesul de dezvoltare.
O atenþie deosebitã trebuie acordatã manualelor ºi curriculumului în general.
Romii trebuie reprezentaþi în valorile culturale ºi istorice ale moºtenirii
culturale generale a societãþii noastre, în materialele didactice ºi în manuale,
dar ºi în materialele în limba romani. Cunoºtinþe ºi informaþii generale
despre minoritãþi, inclusiv despre romi, trebuie incluse în curriculumul
obiºnuit ºi în materialele didactice pentru a servi la atingerea obiectivelor
privind toleranþa, diversitatea ºi educaþia interculturalã. Aceste obiective
trebuie urmãrite încã de la nivelul învãþãmântului preºcolar, continuând
în învãþãmântul secundar ºi superior (vezi Anexa OMECT 1529, pag. 75 în
prezentul Ghid).
Indicatori pentru evaluarea situaþiei elevilorla debutul ºcolar
Reuºita ºcolarã a copilului se bazeazã pe o serie de indicatori care pot ajuta
cadrele didactice sã-ºi formeze o imagine generalã despre aspectele impor-
tante de care trebuie sã se þinã cont:
1. Apartenenþa la un grup majoritar sau minoritar
2. Limba maternã
n Vorbitor al limbii materne majoritare – oficiale (românã).
n Vorbitor al limbii minoritare (romani): nu înþelege suficient de bine
limba oficialã ºi are nevoie de ajutorul unui profesor de limba romani
ºi/sau de al asistentului ºcolar pentru a înþelege suficient de bine
ce i se predã în clasã.
n Bilingv: poate vorbi ºi înþelege ambele limbi într-o anumitã mãsurã,
dar, în realitate, nu cunoaºte limba oficialã complet ºi nu înþelege
vocabularul folosit în mediul ºcolar. Este posibil sã aibã nevoie de ore
suplimentare pentru învãþarea limbii oficiale.
3. Condiþiile din familie
n Condiþiile sociale de acasã sunt precare: în multe cazuri, din cauza
sãrãciei sau a ºomajului, elevii nu au haine ºi încãlþãminte adecvate,
rechizite ºcolare sau manuale, lipsa unui birou de lucru acasã, a unui
Cadrele didactice trebuie sã cunoascã aceºti indicatori pentru a identifica cele mai potrivite mãsuri pentru un debut ºcolar reuºit ºi motivant al tuturor copiilor, indiferent de mediile din care provin.
753
CONªTIENTIZAREA ROLULUI ªCOLIICreºterea gradului de conºtientizare faþã de rolul ºcolii în viaþa omului
include implicarea dimensiunilor psihologice, emoþionale ºi spirituale.
Aceastã conºtientizare este direct proporþionalã cu activitatea de consiliere.
De cele mai multe ori, schimbarea atitudinilor ºi schimbarea mentalitãþilor
nu sunt intrinsece, adicã nu se nasc dintr-o dorinþã internã de a schimba,
ci provin din conºtientizarea necesitãþii acestor schimbãri.
Conºtientizarea schimbãrii se datoreazã:
n mediului în care trãim (mediul socio-economic) ºi se referã la contactele
directe precum ºi la evenimentele prezente (am auzit cã …, am vãzut cã …);
n propriei persoane ºi se referã la trãirile ºi manifestãrile afective ale unei
persoanei asociate unui eveniment (este un fel de integrare a ceea ce
este subiectiv cu ceea ce este obiectiv);
n raportului dintre scopurile individuale fixate în trecut ºi cele realizate în prezent.
Cum se poate realiza creºterea gradului de conºtientizare?
Creºterea gradului de conºtientizare depinde de activitatea de consiliere
ºi reprezintã un model de comunicare. Acest model se caracterizeazã prin
legãturile strânse care existã între conºtientizarea asupra propriei persoane,
asupra celor din jur, asupra diferenþelor existente, asupra relaþiilor existente
ºi comunicarea dintre persoanele implicate în activitatea ºcolarã.
Este foarte important ca fiecare dintre actorii educaþiei sã conºtientizeze existenþa
tuturor actorilor implicaþi în educaþie ca parteneri (inclusiv pãrinþii), dar în acelaºi
timp sã rãmânã el însuºi, adicã conºtient de ceea ce reprezintã fiecare în sine
ºi, mai ales, de ceea ce este capabil sã realizeze. În acest fel se pot dezvolta:
1. conºtientizarea capacitãþilor de învãþare/formare;
2. conºtientizarea propriei valori, a propriei încrederi în sine.
652
Existã un acord unanim cu privire la necesitatea crucialã de a forma cadrele didactice în domeniul culturii ºi istoriei
1romilor . Acest obiectiv a fost recunoscut ºi în recomandarea (2000) a Consiliului Europei, privind educaþia romilor.
1 OSCE, Max van der
Stoel, M. (2000)
ªtiaþi cã...?
Instrumente pentru desegregarePROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
CURRICULUMCurriculumul trebuie conceput ºi elaborat în primul rând pentru a promova
bunãstarea ºi dezvoltarea copiilor. Acesta trebuie sã reflecte urmãtorii factori,
încorporându-i într-un mod practic: bagajul cultural al copilului (limbã,
istorie, tradiþii), ritmul propriu (cultural ºi biologic), sistemele economice
diverse în care trãieºte ºi potenþialul (muzicã, dans, desen, alte abilitãþi).
ªcolile pot ajuta copiii sã treacã cu uºurinþã de la mediul social ºi intelectual
(ºcoala) la mediul cultural (familia, comunitatea). Nu existã nicio competiþie
între cele douã medii. Dimpotrivã, existã o relaþie de complementaritate care
nu poate decât sã ajute copilul în procesul de dezvoltare.
O atenþie deosebitã trebuie acordatã manualelor ºi curriculumului în general.
Romii trebuie reprezentaþi în valorile culturale ºi istorice ale moºtenirii
culturale generale a societãþii noastre, în materialele didactice ºi în manuale,
dar ºi în materialele în limba romani. Cunoºtinþe ºi informaþii generale
despre minoritãþi, inclusiv despre romi, trebuie incluse în curriculumul
obiºnuit ºi în materialele didactice pentru a servi la atingerea obiectivelor
privind toleranþa, diversitatea ºi educaþia interculturalã. Aceste obiective
trebuie urmãrite încã de la nivelul învãþãmântului preºcolar, continuând
în învãþãmântul secundar ºi superior (vezi Anexa OMECT 1529, pag. 75 în
prezentul Ghid).
Indicatori pentru evaluarea situaþiei elevilorla debutul ºcolar
Reuºita ºcolarã a copilului se bazeazã pe o serie de indicatori care pot ajuta
cadrele didactice sã-ºi formeze o imagine generalã despre aspectele impor-
tante de care trebuie sã se þinã cont:
1. Apartenenþa la un grup majoritar sau minoritar
2. Limba maternã
n Vorbitor al limbii materne majoritare – oficiale (românã).
n Vorbitor al limbii minoritare (romani): nu înþelege suficient de bine
limba oficialã ºi are nevoie de ajutorul unui profesor de limba romani
ºi/sau de al asistentului ºcolar pentru a înþelege suficient de bine
ce i se predã în clasã.
n Bilingv: poate vorbi ºi înþelege ambele limbi într-o anumitã mãsurã,
dar, în realitate, nu cunoaºte limba oficialã complet ºi nu înþelege
vocabularul folosit în mediul ºcolar. Este posibil sã aibã nevoie de ore
suplimentare pentru învãþarea limbii oficiale.
3. Condiþiile din familie
n Condiþiile sociale de acasã sunt precare: în multe cazuri, din cauza
sãrãciei sau a ºomajului, elevii nu au haine ºi încãlþãminte adecvate,
rechizite ºcolare sau manuale, lipsa unui birou de lucru acasã, a unui
Cadrele didactice trebuie sã cunoascã aceºti indicatori pentru a identifica cele mai potrivite mãsuri pentru un debut ºcolar reuºit ºi motivant al tuturor copiilor, indiferent de mediile din care provin.
753
CONªTIENTIZAREA ROLULUI ªCOLIICreºterea gradului de conºtientizare faþã de rolul ºcolii în viaþa omului
include implicarea dimensiunilor psihologice, emoþionale ºi spirituale.
Aceastã conºtientizare este direct proporþionalã cu activitatea de consiliere.
De cele mai multe ori, schimbarea atitudinilor ºi schimbarea mentalitãþilor
nu sunt intrinsece, adicã nu se nasc dintr-o dorinþã internã de a schimba,
ci provin din conºtientizarea necesitãþii acestor schimbãri.
Conºtientizarea schimbãrii se datoreazã:
n mediului în care trãim (mediul socio-economic) ºi se referã la contactele
directe precum ºi la evenimentele prezente (am auzit cã …, am vãzut cã …);
n propriei persoane ºi se referã la trãirile ºi manifestãrile afective ale unei
persoanei asociate unui eveniment (este un fel de integrare a ceea ce
este subiectiv cu ceea ce este obiectiv);
n raportului dintre scopurile individuale fixate în trecut ºi cele realizate în prezent.
Cum se poate realiza creºterea gradului de conºtientizare?
Creºterea gradului de conºtientizare depinde de activitatea de consiliere
ºi reprezintã un model de comunicare. Acest model se caracterizeazã prin
legãturile strânse care existã între conºtientizarea asupra propriei persoane,
asupra celor din jur, asupra diferenþelor existente, asupra relaþiilor existente
ºi comunicarea dintre persoanele implicate în activitatea ºcolarã.
Este foarte important ca fiecare dintre actorii educaþiei sã conºtientizeze existenþa
tuturor actorilor implicaþi în educaþie ca parteneri (inclusiv pãrinþii), dar în acelaºi
timp sã rãmânã el însuºi, adicã conºtient de ceea ce reprezintã fiecare în sine
ºi, mai ales, de ceea ce este capabil sã realizeze. În acest fel se pot dezvolta:
1. conºtientizarea capacitãþilor de învãþare/formare;
2. conºtientizarea propriei valori, a propriei încrederi în sine.
652
Existã un acord unanim cu privire la necesitatea crucialã de a forma cadrele didactice în domeniul culturii ºi istoriei
1romilor . Acest obiectiv a fost recunoscut ºi în recomandarea (2000) a Consiliului Europei, privind educaþia romilor.
1 OSCE, Max van der
Stoel, M. (2000)
ªtiaþi cã...?
Instrumente pentru desegregarePROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Pregãtirea întâlnirilor practice pentru facilitarea discuþiilor în grup
1. Formulaþi obiectivele întâlnirii ºi pregãtiþi conþinutul ºi metodele
de facilitare a întâlnirii în funcþie de caracteristicile grupurilor þintã.
2. Pregãtiþi locul întâlnirii, asiguraþi-vã cã participanþii vor sta confortabil,
de preferinþã în cerc, unde persoanele se pot vedea ºi auzi unele
pe altele.
3. Intermediaþi prezentarea membrilor.
4. Prezentaþi tema discuþiei.
5. Folosiþi metodele pe care le-aþi ales, respectând principiile de aplicare
a acestora.
6. Atrageþi atenþia ºi interesul grupului, folosind exemple relevante
ºi punând întrebãri potrivite referitoare la experienþele lor.
7. Folosiþi un limbaj clar, potrivit cu nivelul grupului.
8. Modulaþi-vã tonul ºi volumul vocii, astfel încât toþi cei prezenþi
sã vã poatã auzi.
9. Demonstraþi cã aveþi cunoºtinþe despre situaþia comunitãþii.
10. Folosiþi corect instrumentele vizuale adecvate subiectului ºi grupului.
11. Rãspundeþi clar ºi într-un mod potrivit la întrebãrile participanþilor.
12. Încurajaþi grupul sã participe activ.
13. Puneþi întrebãri deschise pentru a stimula reflectarea ºi participarea.
14. Evaluaþi eficienþa sesiunii.
15. Mulþumiþi grupului pentru participare.
16. Informaþi grupul despre data ºi tema întâlnirii urmãtoare, dacã e cazul.
755
Note
În cazul comunitãþilor în care limba maternã este alta decât limba de predare din ºcoalã sau din cauza lipsurilor sociale, copiii se pot lovi de bariere de limbã. Aceste bariere trebuie luate în consi-derare în ºcoalã, chiar înainte de debutul ºco-laritãþii, dacã este po-sibil.
pat, a electricitãþii, a drumului spre ºcoalã, lipsa transportului spre
ºcoalã, condiþiile de sãnãtate.
n Pãrinþii nu au informaþii despre ºcoalã ºi importanþa ei pentru viitorul
copilului.
n Profesiile tradiþionale ale minoritãþilor transmise de la tatã la fiu sau
de la mamã la fiicã îi determinã adesea pe pãrinþi sã creadã cã edu-
caþia formalã nu este necesarã.
n Mulþi pãrinþi minoritari au o motivaþie scãzutã ºi nu cred cã este posi-
bil sã existe ºanse egale pentru copiii lor.
4. Mediul ºcolar
n lipsa de cunoaºtere a mediului ºi a identitãþii etnice ºi culturale a
elevilor (moºtenire culturalã);
n nu se conºtientizeazã faptul cã limbile vorbite de elevi pot deveni
instrumente pentru o învãþare eficientã;
n lipsa de resurse necesare pentru a rãspunde provocãrilor pe care le
presupune o ºcoalã multiculturalã;
n lipsa de profesori de limbi minoritare ºi de asistenþi/mediatori ºcolari;
n lipsa cooperãrii dintre diverse pãrþi: ºcoalã, familie, grupuri
operative/de sprijin din domeniul educaþional, asistenþã socialã –
asistenþi sociali ºi mediatori, ONG-uri/comunitatea romã;
n modele de acþiune (vezi Capitolul 4).
ELIMINAREA BARIERELOR LINGVISTICEObservaþiile din teren aratã cã atunci când cadrelor didactice li s-a cerut sã
menþioneze cea mai mare problemã pe care o întâmpinã în a preda copiilor
romi, prima menþionatã s-a referit la abilitãþile lingvistice ale copiilor. Cadrele
didactice susþin cã elevii romi au un vocabular limitat ºi un bagaj de noþiuni
redus ºi cã nu reuºesc sã înþeleagã limbajul folosit în manuale ºi nici limbajul
ºcolar etc.
Existã mai multe posibilitãþi de înlãturare a barierelor lingvistice:
n Predare în limba maternã la toate disciplinele sau la o parte din ele;
n Predarea celei de a doua limbi la grãdiniþã;
n Organizarea programului de tip „Grãdiniþa de varã”;
n Educaþie remedialã în limba de predare;
n Organizarea programului de tip „ªcoala pãrinþilor”;
n Asistenþi/mediatori ºcolari;
n Materiale de sprijin în limba maternã;
n Evaluare adaptatã, care sã þinã cont de barierele lingvistice;
n Sprijin suplimentar pentru consolidarea limbii materne.
654 Instrumente pentru desegregare
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Pregãtirea întâlnirilor practice pentru facilitarea discuþiilor în grup
1. Formulaþi obiectivele întâlnirii ºi pregãtiþi conþinutul ºi metodele
de facilitare a întâlnirii în funcþie de caracteristicile grupurilor þintã.
2. Pregãtiþi locul întâlnirii, asiguraþi-vã cã participanþii vor sta confortabil,
de preferinþã în cerc, unde persoanele se pot vedea ºi auzi unele
pe altele.
3. Intermediaþi prezentarea membrilor.
4. Prezentaþi tema discuþiei.
5. Folosiþi metodele pe care le-aþi ales, respectând principiile de aplicare
a acestora.
6. Atrageþi atenþia ºi interesul grupului, folosind exemple relevante
ºi punând întrebãri potrivite referitoare la experienþele lor.
7. Folosiþi un limbaj clar, potrivit cu nivelul grupului.
8. Modulaþi-vã tonul ºi volumul vocii, astfel încât toþi cei prezenþi
sã vã poatã auzi.
9. Demonstraþi cã aveþi cunoºtinþe despre situaþia comunitãþii.
10. Folosiþi corect instrumentele vizuale adecvate subiectului ºi grupului.
11. Rãspundeþi clar ºi într-un mod potrivit la întrebãrile participanþilor.
12. Încurajaþi grupul sã participe activ.
13. Puneþi întrebãri deschise pentru a stimula reflectarea ºi participarea.
14. Evaluaþi eficienþa sesiunii.
15. Mulþumiþi grupului pentru participare.
16. Informaþi grupul despre data ºi tema întâlnirii urmãtoare, dacã e cazul.
755
Note
În cazul comunitãþilor în care limba maternã este alta decât limba de predare din ºcoalã sau din cauza lipsurilor sociale, copiii se pot lovi de bariere de limbã. Aceste bariere trebuie luate în consi-derare în ºcoalã, chiar înainte de debutul ºco-laritãþii, dacã este po-sibil.
pat, a electricitãþii, a drumului spre ºcoalã, lipsa transportului spre
ºcoalã, condiþiile de sãnãtate.
n Pãrinþii nu au informaþii despre ºcoalã ºi importanþa ei pentru viitorul
copilului.
n Profesiile tradiþionale ale minoritãþilor transmise de la tatã la fiu sau
de la mamã la fiicã îi determinã adesea pe pãrinþi sã creadã cã edu-
caþia formalã nu este necesarã.
n Mulþi pãrinþi minoritari au o motivaþie scãzutã ºi nu cred cã este posi-
bil sã existe ºanse egale pentru copiii lor.
4. Mediul ºcolar
n lipsa de cunoaºtere a mediului ºi a identitãþii etnice ºi culturale a
elevilor (moºtenire culturalã);
n nu se conºtientizeazã faptul cã limbile vorbite de elevi pot deveni
instrumente pentru o învãþare eficientã;
n lipsa de resurse necesare pentru a rãspunde provocãrilor pe care le
presupune o ºcoalã multiculturalã;
n lipsa de profesori de limbi minoritare ºi de asistenþi/mediatori ºcolari;
n lipsa cooperãrii dintre diverse pãrþi: ºcoalã, familie, grupuri
operative/de sprijin din domeniul educaþional, asistenþã socialã –
asistenþi sociali ºi mediatori, ONG-uri/comunitatea romã;
n modele de acþiune (vezi Capitolul 4).
ELIMINAREA BARIERELOR LINGVISTICEObservaþiile din teren aratã cã atunci când cadrelor didactice li s-a cerut sã
menþioneze cea mai mare problemã pe care o întâmpinã în a preda copiilor
romi, prima menþionatã s-a referit la abilitãþile lingvistice ale copiilor. Cadrele
didactice susþin cã elevii romi au un vocabular limitat ºi un bagaj de noþiuni
redus ºi cã nu reuºesc sã înþeleagã limbajul folosit în manuale ºi nici limbajul
ºcolar etc.
Existã mai multe posibilitãþi de înlãturare a barierelor lingvistice:
n Predare în limba maternã la toate disciplinele sau la o parte din ele;
n Predarea celei de a doua limbi la grãdiniþã;
n Organizarea programului de tip „Grãdiniþa de varã”;
n Educaþie remedialã în limba de predare;
n Organizarea programului de tip „ªcoala pãrinþilor”;
n Asistenþi/mediatori ºcolari;
n Materiale de sprijin în limba maternã;
n Evaluare adaptatã, care sã þinã cont de barierele lingvistice;
n Sprijin suplimentar pentru consolidarea limbii materne.
654 Instrumente pentru desegregare
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
DESEGREGAREAªCOLARÃ77
Capitolul vã oferã modele concrete ale desegregãrii ºi vã dã speranþã atunci când
simþiþi cã drumul pe calea desegregãrii este blocat. Aºa cum s-a subliniat în repetate
rânduri, nu existã o modalitate strictã de obþinere a desegregãrii. Voi sunteþi cei care
decideþi, în calitate de experþi ai sistemului de învãþãmânt.
Douã lucruri sunt certe: segregarea nu trebuie toleratã ºi existã realmente posibili-
tatea unei schimbãri.
656 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
DESEGREGAREAªCOLARÃ77
Capitolul vã oferã modele concrete ale desegregãrii ºi vã dã speranþã atunci când
simþiþi cã drumul pe calea desegregãrii este blocat. Aºa cum s-a subliniat în repetate
rânduri, nu existã o modalitate strictã de obþinere a desegregãrii. Voi sunteþi cei care
decideþi, în calitate de experþi ai sistemului de învãþãmânt.
Douã lucruri sunt certe: segregarea nu trebuie toleratã ºi existã realmente posibili-
tatea unei schimbãri.
656 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Trebuie sã reflectãm asupra desegregãrii pentru cã:
1. Un grup minoritar devine mult mai vizibil dacã este segregat.
2. Principalul efect negativ al segregãrii este acela cã impune doar contacte
ocazionale, contacte care nu implicã ºi intercunoaºterea pentru cã rela-
þiile de duratã sunt foarte greu de format, ceea ce face ca acþiunea preju-
decãþilor sã persiste.
3. În grupurile dezavantajate se nasc copii dotaþi, superdotaþi ºi supra-dotaþi.
Problema este cã aceºtia sunt foarte greu de identificat ºi foarte rar reuºesc
din cauza mediului dezavantajat.
Situaþia A:
În localitatea X, la margine, existã o comunitate de romi segregatã. Doi bãr-
baþi, un român ºi un rom, se întâlnesc întâmplãtor... De fapt niciunul dintre ei
nu avea iniþial animozitãþi faþã de celãlalt, pentru cã nu se cunoºteau decât
din vedere. Dar bãrbatul român gândeºte: Ah, un rom; trebuie sã fiu atent ...
Bãrbatul rom gândeºte ºi el: Probabil cã este unul cãruia nu-i plac romii;
trebuie sã fiu atent ... Cu un asemenea început nefavorabil, ambii bãrbaþi
devin ezitanþi, neîncrezãtori ºi distanþi. Contactul ocazional a lãsat lucrurile
mai rãu decât înainte.
Procesul de desegre-gare este un proces complex. Datoritã complexitãþii, imple-mentarea lui dureazã cel puþin un ciclu ºco-lar. Nu vã speriaþi dacã apar evenimente pe care nu le-aþi prevãzut. Analizaþi-le ºi, împre-unã cu toþi factorii im-plicaþi în procesul de desegregare, luaþi o nouã decizie. Nu uitaþi cã în realizarea dese-gregãrii trebuie sã þineþi cont de douã aspecte interdepen-dente:1. aspectul separãrii fizice a unui grup;2. aspectul psihologic care a condus la aceastã separare.
Dupã ce aþi citit cazu-
rile din situaþia A ºi
situaþia B, reflectaþi la:
n Dacã populaþia
romã ar fi fost
distribuitã
aleatoriu, care ar fi
fost evoluþia
socialã a acestei
minoritãþi?
n Dacã populaþia
romã ar fi
distribuitã
aleatoriu, ar mai
exista atâtea
prejudecãþi faþã de
minoritatea romã?
Situaþia B:
În localitatea X existã douã comunitãþi segregate de romi, una situatã în mar-
ginea sudicã ºi cealaltã situatã în marginea nordicã. Dacã grupul etnic rom,
situat în sud, se comportã civilizat iar grupul etnic rom, situat în nord, încalcã
regulile de convieþuire, atunci comportamentul inadecvat al grupului din
nord va fi atribuit întregului grup etnic rom din localitatea X, confirmând ide-
ile preconcepute despre romi.
Astfel, segregarea are efecte negative atât la nivelul individual cât ºi la cel
social. Rezidenþa integratã, adicã multiculturalã nesegregatã, eliminã barie-
rele care împiedicã intercunoaºterea în favoarea unei comunicãri interetnice
eficiente. Odatã ce aceste bariere sunt eliminate, stereotipurile ºi prejudecã-
þile sunt reduse, iar realismul înlocuieºte teama ºi ostilitatea autistã.
CUM PLANIFIC PROCESUL DE DESEGREGARE?Paºii care trebuie urmaþi reprezintã rãspunsurile la întrebãrile:
Pasul 1: Pe cine implic ca parteneri?
Pasul 2: Cum analizez situaþia?
Pasul 3: Ce strategie aplic?
Pentru ca succesul acþiunilor pe care le veþi întreprinde sã fie garantat, ar trebui ca obiectivele dumneavoastrã sã fie orientate în douã direcþii:
n înlãturarea aspectului psihologic;
n apropierea fizicã (crearea mediului incluziv multicultural).
În urmãtoarele pagini veþi gãsi un plan de desegregare pentru o ºcoalã ipoteticã. Acest plan vã este prezentat pentru a vã facilita realizarea propriului plan de desegregare.
Modelul acestui plan nu este standardizat, ceea ce înseamnã cã dumnea-voastrã aveþi libertatea sã vã elaboraþi propriul model.
Nici acþiunile nu sunt standardizate, pentru cã fiecare caz de segregare îºi are specificul lui, specific pe care îl are ºi fiecare comunitate în parte.
Þineþi cont de:
n Faptul cã modernitatea se impune de la sine în faþa tradiþionalitãþii ºi tinde sã se generalizeze (deci nu forþaþi schimbarea, pentru cã ea se va produce oricum, doar stimulaþi-o).
n Faptul cã persistenþa puternicã a tradiþiei poate fi explicatã prin urmãtorii factori:
1. Vechimea localitãþii: cu cât un sat este mai vechi, cu atât valorile sale sunt mai structurate ºi mai puternice iar rezistenþa la modernizare mai eficace.
2. Poziþia satului: cu cât este mai izolat, cu atât asigurã mai bine conser-varea tradiþiei.
658 59Desegregarea ºcolarã
DE CE ªCOALA TREBUIE SÃ REFLECTEZE ASUPRA DESEGREGÃRII?
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Trebuie sã reflectãm asupra desegregãrii pentru cã:
1. Un grup minoritar devine mult mai vizibil dacã este segregat.
2. Principalul efect negativ al segregãrii este acela cã impune doar contacte
ocazionale, contacte care nu implicã ºi intercunoaºterea pentru cã rela-
þiile de duratã sunt foarte greu de format, ceea ce face ca acþiunea preju-
decãþilor sã persiste.
3. În grupurile dezavantajate se nasc copii dotaþi, superdotaþi ºi supra-dotaþi.
Problema este cã aceºtia sunt foarte greu de identificat ºi foarte rar reuºesc
din cauza mediului dezavantajat.
Situaþia A:
În localitatea X, la margine, existã o comunitate de romi segregatã. Doi bãr-
baþi, un român ºi un rom, se întâlnesc întâmplãtor... De fapt niciunul dintre ei
nu avea iniþial animozitãþi faþã de celãlalt, pentru cã nu se cunoºteau decât
din vedere. Dar bãrbatul român gândeºte: Ah, un rom; trebuie sã fiu atent ...
Bãrbatul rom gândeºte ºi el: Probabil cã este unul cãruia nu-i plac romii;
trebuie sã fiu atent ... Cu un asemenea început nefavorabil, ambii bãrbaþi
devin ezitanþi, neîncrezãtori ºi distanþi. Contactul ocazional a lãsat lucrurile
mai rãu decât înainte.
Procesul de desegre-gare este un proces complex. Datoritã complexitãþii, imple-mentarea lui dureazã cel puþin un ciclu ºco-lar. Nu vã speriaþi dacã apar evenimente pe care nu le-aþi prevãzut. Analizaþi-le ºi, împre-unã cu toþi factorii im-plicaþi în procesul de desegregare, luaþi o nouã decizie. Nu uitaþi cã în realizarea dese-gregãrii trebuie sã þineþi cont de douã aspecte interdepen-dente:1. aspectul separãrii fizice a unui grup;2. aspectul psihologic care a condus la aceastã separare.
Dupã ce aþi citit cazu-
rile din situaþia A ºi
situaþia B, reflectaþi la:
n Dacã populaþia
romã ar fi fost
distribuitã
aleatoriu, care ar fi
fost evoluþia
socialã a acestei
minoritãþi?
n Dacã populaþia
romã ar fi
distribuitã
aleatoriu, ar mai
exista atâtea
prejudecãþi faþã de
minoritatea romã?
Situaþia B:
În localitatea X existã douã comunitãþi segregate de romi, una situatã în mar-
ginea sudicã ºi cealaltã situatã în marginea nordicã. Dacã grupul etnic rom,
situat în sud, se comportã civilizat iar grupul etnic rom, situat în nord, încalcã
regulile de convieþuire, atunci comportamentul inadecvat al grupului din
nord va fi atribuit întregului grup etnic rom din localitatea X, confirmând ide-
ile preconcepute despre romi.
Astfel, segregarea are efecte negative atât la nivelul individual cât ºi la cel
social. Rezidenþa integratã, adicã multiculturalã nesegregatã, eliminã barie-
rele care împiedicã intercunoaºterea în favoarea unei comunicãri interetnice
eficiente. Odatã ce aceste bariere sunt eliminate, stereotipurile ºi prejudecã-
þile sunt reduse, iar realismul înlocuieºte teama ºi ostilitatea autistã.
CUM PLANIFIC PROCESUL DE DESEGREGARE?Paºii care trebuie urmaþi reprezintã rãspunsurile la întrebãrile:
Pasul 1: Pe cine implic ca parteneri?
Pasul 2: Cum analizez situaþia?
Pasul 3: Ce strategie aplic?
Pentru ca succesul acþiunilor pe care le veþi întreprinde sã fie garantat, ar trebui ca obiectivele dumneavoastrã sã fie orientate în douã direcþii:
n înlãturarea aspectului psihologic;
n apropierea fizicã (crearea mediului incluziv multicultural).
În urmãtoarele pagini veþi gãsi un plan de desegregare pentru o ºcoalã ipoteticã. Acest plan vã este prezentat pentru a vã facilita realizarea propriului plan de desegregare.
Modelul acestui plan nu este standardizat, ceea ce înseamnã cã dumnea-voastrã aveþi libertatea sã vã elaboraþi propriul model.
Nici acþiunile nu sunt standardizate, pentru cã fiecare caz de segregare îºi are specificul lui, specific pe care îl are ºi fiecare comunitate în parte.
Þineþi cont de:
n Faptul cã modernitatea se impune de la sine în faþa tradiþionalitãþii ºi tinde sã se generalizeze (deci nu forþaþi schimbarea, pentru cã ea se va produce oricum, doar stimulaþi-o).
n Faptul cã persistenþa puternicã a tradiþiei poate fi explicatã prin urmãtorii factori:
1. Vechimea localitãþii: cu cât un sat este mai vechi, cu atât valorile sale sunt mai structurate ºi mai puternice iar rezistenþa la modernizare mai eficace.
2. Poziþia satului: cu cât este mai izolat, cu atât asigurã mai bine conser-varea tradiþiei.
658 59Desegregarea ºcolarã
DE CE ªCOALA TREBUIE SÃ REFLECTEZE ASUPRA DESEGREGÃRII?
Important
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
n Notaþi toate proble-mele identificate de partenerii dumnea-voastrã (nu selectaþi probleme identifi-cate, care par a fi în afara cadrului ºco-lar);
n Utilizaþi mediatorul ºcolar pentru colec-tarea de date din comunitate de la fiecare pãrinte;
n Întrebaþi elevii des-pre problemele lor (pentru elaborarea unei oferte ºcolare cât mai atractive);
n Nu evitaþi sã identi-ficaþi ca problemã necunoaºterea ca-racteristicilor gru-purilor minoritare ºi dezavantajate;
n Analiza SWOT este complexã, de aceea elaboraþi în prealabil o agendã de lucru în funcþie de agenda partenerilor (nego-ciaþi-o cu aceºtia).
3. Factorul uman: se referã la rolul jucat de vechea intelectualitate a satului.
n Faptul cã ºcoala are un rol important în promovarea a douã modele de viaþã bazate pe:
1. relaþii de cooperare (specifice micro-sistemului denumit comunitate);
2. relaþii de convieþuire (specifice macro-sistemului societate).
Paºii pe care trebuie sã-i urmaþi
Pasul 1: Identificaþi partenerii care trebuie implicaþi.
Cele mai importante condiþii pentru realizarea desegregãrii ºi asigurarea
accesului egal la educaþie sunt voinþa localã ºi implicarea activã a tuturor
factorilor interesaþi, prezentaþi în capitolul anterior ºi anume:
n Echipa managerialã a ºcolii;
n Grupul Local de Sprijin;
n Administraþia Publicã Localã (instituþia Primarului ºi Consiliul Local);
n Pãrinþii romi;
n Pãrinþii neromi;
n ONG locale, naþionale sau internaþionale;
n Grupul de lucru mixt pentru îmbunãtãþirea situaþiei romilor al Prefecturii
judeþului dumneavoastrã.
Pasul 2: Analizaþi situaþia existentã în ºcoalã.
Analiza SWOT faciliteazã identificarea situaþiilor de segregare.
n Situaþiile de segregare apar la puncte slabe.
n Oportunitãþile trebuie identificate nu doar la nivelul ºcolii ci ºi la nivelul
unitãþii administrative. Aceasta pentru cã în conformitate cu Legea
87/2006, educaþia este o prestare de servicii cãtre populaþie, deci cãtre
comunitate.
La realizarea analizei SWOT participarea ar trebui sã fie extinsã, în sensul
implicãrii directe a partenerilor identificaþi la pasul 1.
Pasul 3: Decideþi strategia comunã de cooperare comunitarã ºi desegregare.
Selectaþi ºi clasificaþi problemele identificate pe douã componente: interne ºi
externe.
Interne = specifice ºcolii
Externe = specifice comunitãþii
660
Important
Note
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
PLAN DE DESEGREGARE – UN POSIBIL MODEL
ANEXA 1
Comuna C. este formatã din douã sate: satul S ºi satul C . În satul S funcþioneazã o ºcoalã primarã, structurã a ºcolii de centru din satul C, în corpul numerotat „B”. Aici sunt înscriºi 50 de elevi romi, deºi în apropierea ºcolii trãiesc ºi familii de altã etnie. Dupã finalizarea ciclului primar, aceºtia se înscriu la ºcoala de centru, care funcþioneazã în corpul „A”. La ºcoala de centru sunt înscriºi: 102 elevi în ciclul primar (niciun rom) din toatã comuna; 156 elevi în ciclul gimnazial (dintre care 40 elevi romi). Distanþa dintre cele douã sate este de 3 km. Beneficiarii vor fi elevii din comuna C.
n Sursa de finanþare prevãzutã pentru activitãþile din acest plan este …………………………..
n Pânã la începerea acestui an ºcolar cadrele didactice se vor forma ………………………….
n Pentru realizarea achiziþiei mijlocului de transport va rãspunde C.L. al comunei B.
61Anexa 1
Câteva sfaturi utile pentru planul de desegregare
Este bine dacã:
Profesorii din ºcoala dumneavoastrã acceptã sã înveþe:
+ Sã asculte fiecare copil ºi pãrinte ºi sã þinã cont de punctele lor de vedere.
+ Sã dezvolte o relaþie pozitivã cu elevii.
+ Sã încurajeze elevii ºi pãrinþii acestora în luarea deciziilor.
+ Sã fie deschis, flexibil ºi prompt.
+ Sã vadã fiecare elev ca pe o personalitate unicã.
+ Sã valorifice potenþialul fiecãrui elev.
+ Sã creadã în egalitatea elevilor în clasã ºi comunitate.
+ Sã se cunoascã unul pe celãlalt.
+ Sã fie atent la tot ce îi comunicã elevul ºi la modul în care îi rãspunde.
+ Sã adopte o atitudine deschisã faþã de elev ºi pãrinte, faþã de problemele
lor pentru cã vorbele ºi simþãmintele merg mânã în mânã.
2. + înfiinþarea unei unitãþi de învãþãmânt preºcolar în corpul B
+ achiziþionarea unui microbuz ºcolar care sã transporte toþi elevii la ºcoala de centru
+ grupul local de sprijin
+ mediatorul ºcolar+ ISJ+ Consiliul de
administraþie
+ C.L.+ Grupul local de
sprijin
+ septembrie2007
+ septembrie2007
+ debutul cu succes al ºcolaritãþii în rândul copiilor de etnie romã
+ înlãturarea barierelor lingvistice ale copiilor romi
+ creºterea frecvenþei ºcolare zilnice
+ realizarea interrelaþionãrii între elevii romi ºi colegii lor
+ reducerea numãrului de elevi de clasa I care înregis-treazã eºec ºcolar
+ existenþa capacitãþii de a comunica în limba românã a copiilor
+ numãrul redus de absenþe
+ existenþa relaþiilor deschise între elevii ºcolii
3.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
INDICATORI AI SUCCESULUI
Înfiinþarea unei unitãþi de învãþãmânt preºcolar
în corpul A
„Y” copii romi de vârstã preºcolarã vor frecventa
grãdiniþa.
OBIECTIV SPECIFIC 2
OBIECTIV STRATEGIC I – CONªTIENTIZAREA POPULAÞIEI COMUNEI PRIVIND
NECESITATEA DESEGREGÃRII ªCOLILOR
Identificarea ºi înlãturarea barierelor existente în realizarea procesului de desegregare.
X% din populaþia comunei îºi schimbã atitudinea
faþã de romi
1. + elaborarea chestionaruluipentru identificarea prejudecãþilor existente în rândul populaþiei despre desegregarea ºcolilor
+ educatori+ învãþãtori+ profesori+ mediatori ºcolari+ asistent social
+ iulie 2007 + chestionar de mãsurare a nivelului preju-decãþilor specifice
+ existenþa chestionarelor
OBIECTIV SPECIFIC 1 INDICATORI AI SUCCESULUI
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
+ aplicarea chestionarului pe eºantioane reprezentative
+ campania de popularizare a legislaþiei
+ organizarea clubului pãrinþilor
+ crearea unui mediu ºcolar adecvat prin reamenajarea spaþiilor
+ educatori+ învãþãtori+ profesori+ mediatori
ºcolari+ asistent social
+ asistent social+ grup local de
sprijin+ mediatori
ºcolari+ cadre didactice+ pãrinþi romi ºi
de alte etnii+ elevi romi ºi
ceilalþi elevi+ administraþie
localã
+ iulie 2007
+ august 2007
+ cunoaºterea nivelului de acþiune a prejudecãþilor în rândul populaþiei din comuna B
+ cunoaºterea legislaþiei de combatere a discriminãrii
+ diminuarea riscului de apariþie a conflictelor interetnice datoritã intercunoaºterii la nivelul pãrinþilor
+ clase reamenajate în care elevii romi ºi colegii lor se simt bine
+ indicatorii rezultaþi
+ x% din populaþia comunei cu-noaºte legislaþia cu privire la drep-turile omului ºi ale minoritãþilor
+ creºterea numã-rului de pãrinþi romi ºi de alte etninii care între-þin relaþii de cola-borare
+ diminuarea ten-siunilor existente între elevii romi ºi colegii lor
2.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMENCONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
OBIECTIV STRATEGIC II: TRANSFORMAREA ªCOLII ÎNTR-O ªCOALÃ
INCLUZIVÃ ÎN CARE DIVERSITATEA ESTE NORMALÃ
OBIECTIV SPECIFIC 1
Mutarea claselor primare din corpul B în corpul A50 de elevi romi vor frecventa cursurile primare
alãturi de elevi de alte etnii.
1. + repartizarea elevilor claselor I ºi a V-a în clase mixte din punct de vedere etnic
+ directorul ºcolii + septembrie2007
+ repartizarea elevilor romi în clasele I ºi a V-a reflectã raportul populaþiei de vârstã ºcolarã romã ºi de alte etnii existentã la nivelul UTA
+ existenþa claselor de început de ciclu ºcolar desegregate
662 63Anexa 1
INDICATORI AI SUCCESULUI
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
2. + înfiinþarea unei unitãþi de învãþãmânt preºcolar în corpul B
+ achiziþionarea unui microbuz ºcolar care sã transporte toþi elevii la ºcoala de centru
+ grupul local de sprijin
+ mediatorul ºcolar+ ISJ+ Consiliul de
administraþie
+ C.L.+ Grupul local de
sprijin
+ septembrie2007
+ septembrie2007
+ debutul cu succes al ºcolaritãþii în rândul copiilor de etnie romã
+ înlãturarea barierelor lingvistice ale copiilor romi
+ creºterea frecvenþei ºcolare zilnice
+ realizarea interrelaþionãrii între elevii romi ºi colegii lor
+ reducerea numãrului de elevi de clasa I care înregis-treazã eºec ºcolar
+ existenþa capacitãþii de a comunica în limba românã a copiilor
+ numãrul redus de absenþe
+ existenþa relaþiilor deschise între elevii ºcolii
3.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
INDICATORI AI SUCCESULUI
Înfiinþarea unei unitãþi de învãþãmânt preºcolar
în corpul A
„Y” copii romi de vârstã preºcolarã vor frecventa
grãdiniþa.
OBIECTIV SPECIFIC 2
OBIECTIV STRATEGIC I – CONªTIENTIZAREA POPULAÞIEI COMUNEI PRIVIND
NECESITATEA DESEGREGÃRII ªCOLILOR
Identificarea ºi înlãturarea barierelor existente în realizarea procesului de desegregare.
X% din populaþia comunei îºi schimbã atitudinea
faþã de romi
1. + elaborarea chestionaruluipentru identificarea prejudecãþilor existente în rândul populaþiei despre desegregarea ºcolilor
+ educatori+ învãþãtori+ profesori+ mediatori ºcolari+ asistent social
+ iulie 2007 + chestionar de mãsurare a nivelului preju-decãþilor specifice
+ existenþa chestionarelor
OBIECTIV SPECIFIC 1 INDICATORI AI SUCCESULUI
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
+ aplicarea chestionarului pe eºantioane reprezentative
+ campania de popularizare a legislaþiei
+ organizarea clubului pãrinþilor
+ crearea unui mediu ºcolar adecvat prin reamenajarea spaþiilor
+ educatori+ învãþãtori+ profesori+ mediatori
ºcolari+ asistent social
+ asistent social+ grup local de
sprijin+ mediatori
ºcolari+ cadre didactice+ pãrinþi romi ºi
de alte etnii+ elevi romi ºi
ceilalþi elevi+ administraþie
localã
+ iulie 2007
+ august 2007
+ cunoaºterea nivelului de acþiune a prejudecãþilor în rândul populaþiei din comuna B
+ cunoaºterea legislaþiei de combatere a discriminãrii
+ diminuarea riscului de apariþie a conflictelor interetnice datoritã intercunoaºterii la nivelul pãrinþilor
+ clase reamenajate în care elevii romi ºi colegii lor se simt bine
+ indicatorii rezultaþi
+ x% din populaþia comunei cu-noaºte legislaþia cu privire la drep-turile omului ºi ale minoritãþilor
+ creºterea numã-rului de pãrinþi romi ºi de alte etninii care între-þin relaþii de cola-borare
+ diminuarea ten-siunilor existente între elevii romi ºi colegii lor
2.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMENCONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
OBIECTIV STRATEGIC II: TRANSFORMAREA ªCOLII ÎNTR-O ªCOALÃ
INCLUZIVÃ ÎN CARE DIVERSITATEA ESTE NORMALÃ
OBIECTIV SPECIFIC 1
Mutarea claselor primare din corpul B în corpul A50 de elevi romi vor frecventa cursurile primare
alãturi de elevi de alte etnii.
1. + repartizarea elevilor claselor I ºi a V-a în clase mixte din punct de vedere etnic
+ directorul ºcolii + septembrie2007
+ repartizarea elevilor romi în clasele I ºi a V-a reflectã raportul populaþiei de vârstã ºcolarã romã ºi de alte etnii existentã la nivelul UTA
+ existenþa claselor de început de ciclu ºcolar desegregate
662 63Anexa 1
INDICATORI AI SUCCESULUI
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
1. + introducerea studiului limbii romani la nivelul tuturor claselor ºi al studiului istoriei romilor la clasele a VII-a
+ introducerea în CDª la toate nivelurile a opþionalului „Educaþie multiculturalã”
+ mediatorul ºcolar
+ directorul ºcolii+ comisia de
curriculum
+ comisia de curriculum
+ mediatorul ºcolar
+ septembrie2007
+ septembrie2007
+ promovarea unui model rom de reuºitã profesionalã
+ creºterea stimei de sine la elevii romi
+ schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã a popu-laþiei rome
+ cunoaºterea specificului fecãrui grup etnic existent în popu-laþia ºcolarã
+ existenþa unui profesor de limba romani
+ progresul ºcolar înregistrat de elevii romi
+ existenþa disciplinei opþionale „Educaþie multiculturalã” în oferta
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞIIINDICATORI DE
VERIFICARE
2.
+ introducerea în CDª la nivelul învãþãmântului secundar inferior a opþionalului „Educaþie pentru cetãþenie europeanã”
+ educaþie Interculturalã – Proiect educaþional „Istoria localã”
+ comisia de curriculum
+ mediatorul ºcolar
+ un grup de elevi romi ºi elevi de alte etnii
+ un grup de pãrinþi romi ºi de alte etnii
+ mediatorul ºcolar
+ septembrie2007
+ octombrie – ianuarie 2007
+ promovarea valorilor democratice
+ cunoaºterea drepturilor ºi obligaþiilor cetãþeanului european
+ cooperarea între elevii romi ºi ceilalþi
+ cooperarea între pãrinþii romi ºi pãrinþii de alte etnii
+ existenþa disciplinei opþionale „Educaþie pentru cetãþenie europeanã” în oferta ºcolii
+ existenþa produsului „Istoria localã”
4.
3.OBIECTIV SPECIFIC 3
Facilitarea accesului la educaþie al elevilor din
comuna CAsigurarea transportului ºcolar de la domiciliul
elevilor la ºcoalã ºi invers
+ achiziþionarea unui microbuz ºcolar care sã transporte toþi elevii la ºcoala de centru
+ C.L.+ Grupul local de
sprijin+ ONG local
+ septembrie2007
+ creºterea frecvenþei ºcolare zilnice
+ realizarea interrelaþionãrii între elevii romi ºi colegii lor
+ numãrul redus de absenþe
+ existenþa relaþiilor deschise între elevii ºcolii
4.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
OBIECTIV SPECIFIC 4 INDICATORI AI SUCCESULUI
Îmbunãtãþirea calitãþii procesului educaþional
ºi implementarea conceptului de educaþie incluzivã
+ progresul ºcolar al elevilor romi
+ gradul de participare activã al pãrinþilor, romi
ºi de alte etnii, împreunã, în organizarea ºi
desfãºurarea activitãþilor din ºcoalã
+ activitãþi remediale
+ formarea continuã a cadelor didactice în vederea implementãrii educaþiei incluzive
+ elaborarea ºi implementarea ofertei de activitãþi extracurriculare
+ învãþãtori+ profesori+ mediator ºcolar+ grup local de
sprijin+ ONG
+ comisiile metodice
+ cadrele didactice
+ pãrinþi+ elevi+ profesori+ grup local de
sprijin+ C.L.+ parteneri
+ permanent
+ permanent
+ pe durata unui an ºcolar
+ profesori formaþi în educaþia incluzivã
+ creºterea calitãþii educaþiei prin pro-movarea metode-lor active ºi bazate pe cooperare
+ diminuarea com-plexului de infe-rioritate existent la elevii romi
+ consolidarea relaþiei ºcoalã – familie, familie – ºcoalã
+ realizarea unei ºcoli centru ºi sprijin pentru comunitate
+ un numãr de „q” elevi romi beneficiazã de program prelungit pentru recuperare sau pregãtirea temelor
+ un numãr de „q” elevi au asiguratã masa de prânz dupã finalizarea cursurilor zilnice
+ numãrul de elevi romi care promo-veazã anul ºcolar fãrã corijenþe
+ numãrul de elevi romi care promo-veazã examenele de teste naþionale
+ numãrul de elevi romi care promo-veazã testarea „Tezã unicã”
+ rezultatele ºcolare
+ existenþa unei ºcoli deschise cãtre comunitate
5.
6.
7.
65664
INDICATORI AI SUCCESULUI
Anexa 1PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
1. + introducerea studiului limbii romani la nivelul tuturor claselor ºi al studiului istoriei romilor la clasele a VII-a
+ introducerea în CDª la toate nivelurile a opþionalului „Educaþie multiculturalã”
+ mediatorul ºcolar
+ directorul ºcolii+ comisia de
curriculum
+ comisia de curriculum
+ mediatorul ºcolar
+ septembrie2007
+ septembrie2007
+ promovarea unui model rom de reuºitã profesionalã
+ creºterea stimei de sine la elevii romi
+ schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã a popu-laþiei rome
+ cunoaºterea specificului fecãrui grup etnic existent în popu-laþia ºcolarã
+ existenþa unui profesor de limba romani
+ progresul ºcolar înregistrat de elevii romi
+ existenþa disciplinei opþionale „Educaþie multiculturalã” în oferta
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞIIINDICATORI DE
VERIFICARE
2.
+ introducerea în CDª la nivelul învãþãmântului secundar inferior a opþionalului „Educaþie pentru cetãþenie europeanã”
+ educaþie Interculturalã – Proiect educaþional „Istoria localã”
+ comisia de curriculum
+ mediatorul ºcolar
+ un grup de elevi romi ºi elevi de alte etnii
+ un grup de pãrinþi romi ºi de alte etnii
+ mediatorul ºcolar
+ septembrie2007
+ octombrie – ianuarie 2007
+ promovarea valorilor democratice
+ cunoaºterea drepturilor ºi obligaþiilor cetãþeanului european
+ cooperarea între elevii romi ºi ceilalþi
+ cooperarea între pãrinþii romi ºi pãrinþii de alte etnii
+ existenþa disciplinei opþionale „Educaþie pentru cetãþenie europeanã” în oferta ºcolii
+ existenþa produsului „Istoria localã”
4.
3.OBIECTIV SPECIFIC 3
Facilitarea accesului la educaþie al elevilor din
comuna CAsigurarea transportului ºcolar de la domiciliul
elevilor la ºcoalã ºi invers
+ achiziþionarea unui microbuz ºcolar care sã transporte toþi elevii la ºcoala de centru
+ C.L.+ Grupul local de
sprijin+ ONG local
+ septembrie2007
+ creºterea frecvenþei ºcolare zilnice
+ realizarea interrelaþionãrii între elevii romi ºi colegii lor
+ numãrul redus de absenþe
+ existenþa relaþiilor deschise între elevii ºcolii
4.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞII
INDICATORI DE
VERIFICARE
OBIECTIV SPECIFIC 4 INDICATORI AI SUCCESULUI
Îmbunãtãþirea calitãþii procesului educaþional
ºi implementarea conceptului de educaþie incluzivã
+ progresul ºcolar al elevilor romi
+ gradul de participare activã al pãrinþilor, romi
ºi de alte etnii, împreunã, în organizarea ºi
desfãºurarea activitãþilor din ºcoalã
+ activitãþi remediale
+ formarea continuã a cadelor didactice în vederea implementãrii educaþiei incluzive
+ elaborarea ºi implementarea ofertei de activitãþi extracurriculare
+ învãþãtori+ profesori+ mediator ºcolar+ grup local de
sprijin+ ONG
+ comisiile metodice
+ cadrele didactice
+ pãrinþi+ elevi+ profesori+ grup local de
sprijin+ C.L.+ parteneri
+ permanent
+ permanent
+ pe durata unui an ºcolar
+ profesori formaþi în educaþia incluzivã
+ creºterea calitãþii educaþiei prin pro-movarea metode-lor active ºi bazate pe cooperare
+ diminuarea com-plexului de infe-rioritate existent la elevii romi
+ consolidarea relaþiei ºcoalã – familie, familie – ºcoalã
+ realizarea unei ºcoli centru ºi sprijin pentru comunitate
+ un numãr de „q” elevi romi beneficiazã de program prelungit pentru recuperare sau pregãtirea temelor
+ un numãr de „q” elevi au asiguratã masa de prânz dupã finalizarea cursurilor zilnice
+ numãrul de elevi romi care promo-veazã anul ºcolar fãrã corijenþe
+ numãrul de elevi romi care promo-veazã examenele de teste naþionale
+ numãrul de elevi romi care promo-veazã testarea „Tezã unicã”
+ rezultatele ºcolare
+ existenþa unei ºcoli deschise cãtre comunitate
5.
6.
7.
65664
INDICATORI AI SUCCESULUI
Anexa 1PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
666 67
+ mese rotunde cu tematicile propuse de pãrinþii elevilor
+ pãrinþi+ elevi+ profesori+ grup local de
sprijin+ C.L.+ parteneri
+ periodic + intercunoaºterea pãrinþi – profesor
+ facilitatea cunoaºterii reciproce
+ existenþa unei relaþii de colaborare între pãrinþi ºi cadrele didactice
8.
OBIECTIV SPECIFIC 5 INDICATORI AI SUCCESULUI
Identificarea soluþiilor pentru diminuarea
responsabilitãþilor pe care le au copiii din familiile
numeroase
+ numãrul pãrinþilor romi calificaþi
+ numãrul de pãrinþi cu studiile obligatorii
efectuate
+ derularea programului „A Soua ªansã” la nivelul învãþãmântului primar ºi secundar inferior
+ realizarea parteneriatelor cu societãþi comerciale ºi ONG în vederea asigurãrii unui nr. de „z” burse pentru elevii cu probleme socio-economice
+ derularea programului „ªcoala pãrinþilor” ºi „ªcoala mamelor” (eventual înfiinþarea unui „club al pãrinþilor”)
+ coordonator„A Doua ªansã”
+ mediatorul ºcolar
+ profesorii de la SAM-ul partener al ºcolii
+ directorul în echipã cu întreg personalul didactic al ºcolii
+ grupul local de sprijin
+ CL
+ grupul local de sprijin
+ consilierul ºcolar+ mediatorul
ºcolar
+ permanent
+ durata anului ºcolar
+ pãrinþi romi cu studiile finalizate
+ pãrinþi romi calificaþi
+ pãrinþi romi încadraþi în muncã
+ pãrinþi romi conºtienþi de rolul ºcolii în viaþa copilului
+ creºterea stimei de sine a pãrinþilor romi
+ diminuarea responsabilitãþilor elevilor romi
+ un numãr „t” de elevi romi nu mai sunt utilizaþi în prestarea de munci ocazionale
+ schimbarea atitudinii faþã de importanþa educaþiei în viaþa copilului
+ numãr de pãrinþi romi care:a) ºi-au finalizat
studiileb) s-au încadrat în
muncãc) asigurã
frecvenþa la ºcoalã a propri-ilor copii
+ numãr de familii care beneficiazã de ajutor în vederea menþinerii copiilor în sistemul de învãþãmânt obligatoriu
+ pãrinþi conºtienþi care vor sprijini formarea copiilor lor
1.
2.
3.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞIIINDICATORI DE
VERIFICARE
ANEXA 2
Lectura 1. EVALUAREA NEVOILOR DE EDUCAÞIE ALE PÃRINÞILOR
Evaluarea nevoilor de educaþie ale pãrinþilor, realizatã de o echipã de cercetãtori de la Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei din Bucureºti ºi Institutul de ªtiinþe Pedagogice ºi Psihologice din Chiºinãu (coordonator, Gh. Bunescu, 1997, p.7 – 9), a ajuns la concluzii semnificative, dintre care menþionãm:
n Majoritatea profesorilor ºi pãrinþilor conºtientizeazã nevoia de educaþie a pãrinþilor (unele
comportamente ale pãrinþilor pot fi eficientizate prin dialog cu ºcoala).
n Profesorii ºi pãrinþii au contacte formale, nesistematice, întâlnirile lor nu sunt semnificative ºi
constructive, de regulã îºi „paseazã” responsabilitatea privind educaþia copilului ºi îºi fac reproºuri
reciproce.
n Profesorii ºi pãrinþii recunosc obstacolele în colaborarea lor, dar nu pot sau nu ºtiu adesea cum
sã le depãºeascã.
n Satisfacerea nevoilor de educaþie ale pãrinþilor nu se regãseºte suficient în oferta ºcolii ºi pentru cã
profesorii nu cunosc suficient nevoile specifice ale pãrinþilor ºi uneori nici preocupãrile elevilor.
n Oferta educaþionalã a ºcolii se structureazã pe sensuri valorice parþial diferite de cele ale familiei,
prin cultivarea unor calitãþi ce polarizeazã diferit pentru profesori ºi pentru elevi.
n Diversificarea ofertei educaþionale pornind de la evaluarea nevoilor de educaþie specifice, concrete
ale diferitelor categorii de pãrinþi; trecerea de la „educarea pãrinþilor” la implicarea lor în activitãþi
prin care sã poatã influenþa deciziile privind educaþia copiilor.
n etc.
Din raportarea concluziilor cercetãrii evaluative la modelele ºi experienþele altor þãri cu sisteme
educaþionale democratice dezvoltate, autorii în cauzã propun mai multe strategii, dintre care cea mai
realistã pentru situaþia noastrã ar fi cea modelatã atât de finalitãþi pe termen lung, cât ºi de finalitãþi
pe termen mediu ºi scurt, prin:
n adaptarea ofertei de educaþie la nevoile concrete ale pãrinþilor (evitându-se risipa de resurse
în acþiuni generale);
n formarea formatorilor (inclusiv voluntari, dintre pãrinþi) care sã acþioneze în sistem tip „reþea”;
n întãrirea sistemului legislativ ºi instituþional;
n sensibilizarea continuã a opiniei publice prin mass-media;
n realizarea parteneriatului familie – ºcoalã prin iniþierea unor proiecte de organizare a ºcolilor pentru
pãrinþi ºi a asociaþiilor de pãrinþi.
Concret, autorii mai sus menþionaþi au propus câteva proiecte interesante (vezi Gh. Bunescu – coord.,
1997, pp. 83 – 137):
A. Programul pentru formarea formatorilor, cu ariile tematice:
n Democratizarea educaþiei ºi educaþia pãrinþilor;
n Educaþia pentru valori morale;
n Socializarea copilului în familie;
n Perioade critice ale dezvoltãrii: pubertatea ºi adolescenþa;
Anexa 2PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
666 67
+ mese rotunde cu tematicile propuse de pãrinþii elevilor
+ pãrinþi+ elevi+ profesori+ grup local de
sprijin+ C.L.+ parteneri
+ periodic + intercunoaºterea pãrinþi – profesor
+ facilitatea cunoaºterii reciproce
+ existenþa unei relaþii de colaborare între pãrinþi ºi cadrele didactice
8.
OBIECTIV SPECIFIC 5 INDICATORI AI SUCCESULUI
Identificarea soluþiilor pentru diminuarea
responsabilitãþilor pe care le au copiii din familiile
numeroase
+ numãrul pãrinþilor romi calificaþi
+ numãrul de pãrinþi cu studiile obligatorii
efectuate
+ derularea programului „A Soua ªansã” la nivelul învãþãmântului primar ºi secundar inferior
+ realizarea parteneriatelor cu societãþi comerciale ºi ONG în vederea asigurãrii unui nr. de „z” burse pentru elevii cu probleme socio-economice
+ derularea programului „ªcoala pãrinþilor” ºi „ªcoala mamelor” (eventual înfiinþarea unui „club al pãrinþilor”)
+ coordonator„A Doua ªansã”
+ mediatorul ºcolar
+ profesorii de la SAM-ul partener al ºcolii
+ directorul în echipã cu întreg personalul didactic al ºcolii
+ grupul local de sprijin
+ CL
+ grupul local de sprijin
+ consilierul ºcolar+ mediatorul
ºcolar
+ permanent
+ durata anului ºcolar
+ pãrinþi romi cu studiile finalizate
+ pãrinþi romi calificaþi
+ pãrinþi romi încadraþi în muncã
+ pãrinþi romi conºtienþi de rolul ºcolii în viaþa copilului
+ creºterea stimei de sine a pãrinþilor romi
+ diminuarea responsabilitãþilor elevilor romi
+ un numãr „t” de elevi romi nu mai sunt utilizaþi în prestarea de munci ocazionale
+ schimbarea atitudinii faþã de importanþa educaþiei în viaþa copilului
+ numãr de pãrinþi romi care:a) ºi-au finalizat
studiileb) s-au încadrat în
muncãc) asigurã
frecvenþa la ºcoalã a propri-ilor copii
+ numãr de familii care beneficiazã de ajutor în vederea menþinerii copiilor în sistemul de învãþãmânt obligatoriu
+ pãrinþi conºtienþi care vor sprijini formarea copiilor lor
1.
2.
3.
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN CONSECINÞA
ACTIVITÃÞIIINDICATORI DE
VERIFICARE
ANEXA 2
Lectura 1. EVALUAREA NEVOILOR DE EDUCAÞIE ALE PÃRINÞILOR
Evaluarea nevoilor de educaþie ale pãrinþilor, realizatã de o echipã de cercetãtori de la Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei din Bucureºti ºi Institutul de ªtiinþe Pedagogice ºi Psihologice din Chiºinãu (coordonator, Gh. Bunescu, 1997, p.7 – 9), a ajuns la concluzii semnificative, dintre care menþionãm:
n Majoritatea profesorilor ºi pãrinþilor conºtientizeazã nevoia de educaþie a pãrinþilor (unele
comportamente ale pãrinþilor pot fi eficientizate prin dialog cu ºcoala).
n Profesorii ºi pãrinþii au contacte formale, nesistematice, întâlnirile lor nu sunt semnificative ºi
constructive, de regulã îºi „paseazã” responsabilitatea privind educaþia copilului ºi îºi fac reproºuri
reciproce.
n Profesorii ºi pãrinþii recunosc obstacolele în colaborarea lor, dar nu pot sau nu ºtiu adesea cum
sã le depãºeascã.
n Satisfacerea nevoilor de educaþie ale pãrinþilor nu se regãseºte suficient în oferta ºcolii ºi pentru cã
profesorii nu cunosc suficient nevoile specifice ale pãrinþilor ºi uneori nici preocupãrile elevilor.
n Oferta educaþionalã a ºcolii se structureazã pe sensuri valorice parþial diferite de cele ale familiei,
prin cultivarea unor calitãþi ce polarizeazã diferit pentru profesori ºi pentru elevi.
n Diversificarea ofertei educaþionale pornind de la evaluarea nevoilor de educaþie specifice, concrete
ale diferitelor categorii de pãrinþi; trecerea de la „educarea pãrinþilor” la implicarea lor în activitãþi
prin care sã poatã influenþa deciziile privind educaþia copiilor.
n etc.
Din raportarea concluziilor cercetãrii evaluative la modelele ºi experienþele altor þãri cu sisteme
educaþionale democratice dezvoltate, autorii în cauzã propun mai multe strategii, dintre care cea mai
realistã pentru situaþia noastrã ar fi cea modelatã atât de finalitãþi pe termen lung, cât ºi de finalitãþi
pe termen mediu ºi scurt, prin:
n adaptarea ofertei de educaþie la nevoile concrete ale pãrinþilor (evitându-se risipa de resurse
în acþiuni generale);
n formarea formatorilor (inclusiv voluntari, dintre pãrinþi) care sã acþioneze în sistem tip „reþea”;
n întãrirea sistemului legislativ ºi instituþional;
n sensibilizarea continuã a opiniei publice prin mass-media;
n realizarea parteneriatului familie – ºcoalã prin iniþierea unor proiecte de organizare a ºcolilor pentru
pãrinþi ºi a asociaþiilor de pãrinþi.
Concret, autorii mai sus menþionaþi au propus câteva proiecte interesante (vezi Gh. Bunescu – coord.,
1997, pp. 83 – 137):
A. Programul pentru formarea formatorilor, cu ariile tematice:
n Democratizarea educaþiei ºi educaþia pãrinþilor;
n Educaþia pentru valori morale;
n Socializarea copilului în familie;
n Perioade critice ale dezvoltãrii: pubertatea ºi adolescenþa;
Anexa 2PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
668
n Conduite de eºec;
n Psihopatologia marginalã. Tulburãrile de comportament ºi delicvenþa juvenilã;
n Rele tratamente aplicate minorului;
n Copilul ºi mass-media;
n Probleme de igienã ºcolarã.
B. Programa de educaþie a elevilor pentru viaþa de familie
C. ªcoala pãrinþilor
D. Asociaþia pãrinþilor
E. Proiecte de cercetare – acþiune:
n Cunoaºterea nevoilor de educaþie pentru orientarea vocaþionalã;
n Starea de sãnãtate a elevilor ºi pãrinþilor, comportamente igienico-sanitare, premise de creºtere a
eficienþei învãþãmântului;
n Eºecul ºcolar.
PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Lectura 2. SCURT ISTORIC AL ROMILOR
n
n
Studiile moderne de limbã ºi istoria romilor au stabilit cã romii au origine indianã, iar limba romani este o limbã neo-indianã, aºa cum sunt limbile „surori”: hindi, bhili, punjabi, rajasthani etc.
Rromanipen reprezintã un model cultural al etniei rome, cu conotaþii de apartenenþã la etnie, solidari-
tate ºi împãrþirea responsabilitãþilor în grup (model specific de viaþã).
Pentru o perioadã destul de mare, de la sfârºitul secolului al XIV-lea ºi pânã în a doua jumãtate a seco-lului al XVIII-lea, s-a crezut, în mod eronat, cã romii ar fi venit din nord-estul Africii, fapt pentru care în þãrile europene li s-au spus: egiptiacos, pharaons (Transilvania), gypsy (Anglia), gitani (Spania), ceea ce însemna, de fapt acelaºi lucru: egipteni. În alte pãrþi aceºtia apar menþionaþi ºi sub denumirile de: zingari (Italia), ciganos, tsiganes (Franþa), Zigeuner (Germania) sau aþigani ºi þigani (Þara Româneascã ºi Moldova).
Se presupune cã regiunea din care s-a pornit migraþia ar fi ori nord-vestul Indiei, ori centrul Indiei.
Traseul urmat de etnia romã a fost reconstituit de cãtre lingviºti, care au studiat evoluþia limbii romani
datoratã influenþelor altor limbi, în special a limbilor asiatice ºi balcanice. Ca urmare a acestor cercetãri,
se poate presupune cã traseul principalelor grupuri de romi au strãbãtut Persia, Armenia, Imperiul
Bizantin ºi Peninsula Balcanicã, dupã cum urmeazã:
La începutul secolului al XI-lea – Asia Micã.
La începutul secolului al XIV-lea romii sunt semnalaþi în insula Creta ºi în Pelopones. Între anii
60 – 70 ai secolului XIV, imediat dupã formarea primelor structuri de organizare prestatalã, romii
sunt semnalaþi în sudul Dunãrii, în mai multe regiuni ale Europei ºi în þãrile Române.
Pentru populaþia romã o problemã importantã o reprezintã originea robiei. În timp ce în Evul Mediu în
Europa se întâlneau robi, în principal prizonieri de rãzboi, în Þãrile Române, dacã erai „þigan” erai
automat rob, fapt pentru care termenul de þigan a fost aproape sinonim cu rob. În Transilvania situaþia
a fost diferitã, pânã în timpul domniei Mariei Tereza. Aici romii nu au fost robi, ci trãiau liniºtiþi la peri-
feria oraºelor, conform obiceiurilor lor, practicându-ºi meseriile tradiþionale ºi plãtind impozitul fixat de
Dieta Transilvaniei. Maria Tereza, însã, a promovat o politicã de asimilare. Aceastã politicã de asimilare
a continuat-o ºi fiul sãu Iosif. Urmãrile au fost dezastruoase pentru etnia romã ºi anume pierderea limbii
materne, în unele zone chiar ºi a identitãþii naþionale.
Este recunoscut faptul cã ºi romii au avut un loc important în economia Þãrii Româneºti, în perioada
Evului Mediu, datoritã meºteºugarilor romi.
Dupã abolirea sclaviei, nu au fost gândite mãsuri compensatorii pentru romi, iar „integrarea” lor în
societate a presupus de fapt ori asimilarea lor (pierderea identitãþii etnice) ori marginalizarea lor
(comunitãþile segregate). Societatea comunistã nici nu a recunoscut oficial minoritatea romã, iar acest
fapt a accentuat atât asimilarea romilor cât ºi marginalizarea acestora.
69Anexa 2
O phuro = Bãtrân (are asociat ºi sensul de înþelept)
Bãtrânii sunt respectaþi pentru cã datoritã experienþei acumulate pe parcursul vieþii
reprezintã o valoare pentru întreaga comunitate.
Bãtrânii cei mai înþelepþi (amare phuro) fac parte din krisinitori, adicã judecãtori, iar femeile
bãtrâne (phuri daj), eliberate de impuritate prin bãtrâneþe, dobândesc prestigiu în comuni-
tate ºi se bucurã de respect.
Ex. O binecuvântare de la o femeie romã bãtrânã (i phuri daj) pãzeºte de orice nenorocire.
Del vs. Beng = dualismul între Bine ºi Rãu
Este o concepþie prin care forþele binelui, reprezentate de Dumnezeu (o Del) cât ºi forþele
rãului reprezentate de Diavol (o Beng) sunt complementare. De fapt din aceastã dualitate
apare armonia ºi echilibrul lumii întregi ºi au asociate anumite semnificaþii (pozitive sau
negative) elementelor din naturã.
Ex. necurate (bisuzo) sunt: Diavolul, ºarpele, broasca ºi bolile.
În familie, dualismul se regãseºte în împãrþirea rolurilor între bãrbat ºi femeie:
n femeia are simþul timpului dezvoltat ºi pe lângã îngrijirea familiei are rolul important
în transmiterea culturii tradiþionale (aspecte interne ale vieþii);
n bãrbatul are simþul spaþiului dezvoltat ºi decide regulile de comportament atât în familie
cât ºi în comunitate. El mai are ca datorie întreþinerea familiei ºi relaþionarea cu cei din
jur (aspecte externe ale vieþii).
Romii considerã cã trecutul nu mai conteazã pentru cã este încheiat, iar viitorul doar
Dumnezeu îl ºtie. De aceea prezentul este foarte important pentru familiile rome.
Rromani kriss = Formã organizatã de justiþie tradiþionalã romã.
Prin aceastã formã, a kriss-ului, familiile tradiþionale rome îºi rezolvã conflictele interne
care apar în comunitate. Existã conflicte care se rezolvã la nivelul familiei, între fraþi
(maœkar e pharenqe), unde se poate rezolva sau nu. În cazul în care nu se poate rezolva,
conflictului i se gãseºte o soluþie de adunarea de judecatã a romilor (i kriss rromani). Aceºti
judecãtori sunt persoane respectate, independente de conflict, de cele mai multe ori sunt
bãtrâni respectaþi. Hotãrârea se ia în consens, într-o formã care mulþumeºte ambele pãrþi
ºi se încheie cu o masã de împãciuire. Dacã abaterea este gravã, hotãrârea poate fi cea de
declarare a unei persoane „maxrime” (spurcat) ºi de excludere temporarã sau definitivã din
comunitate.
Ciacipen
O phuro
Del vs. Beng
Rromani kriss
Chave = copil rom este o valoare de necontestat pentru familia romã, este «nestemata»
familiei. Se poate spune chiar cã existã un cult al copilului. Prin naºtere, copilul purificã
femeia. Copilul este pur pânã ajunge adult.
Ex. Normele pakiv nu permit femeii rome sã treacã prin faþa unui bãrbat, dar, dacã femeia
þine în braþe un copil, poate trece prin faþa bãrbaþilor.
Chave‘
‘
‘ ‘
Baxt = Noroc
Norocul este în strânsã relaþie cu starea de puritate (uzipen) ºi îi oferã omului statutul
de onoare, cinste ºi credinþã (pakivalo rrom).
Romii cred cã norocul este un dat divin în care puritatea aduce dupã sine noroc,
iar impuritatea atrage dupã sine ghinionul.
Baxt
‘
Sinceritate, dreptate, adevãrLectura 3. VALORILE CULTURALE CENTRALE
ALE RROMANIPENULUI
Valori/concepte
Endaj = familie, comunitate
Familia reprezintã o adevãratã valoare pentru romii tradiþionali. Aceasta pentru cã datoritã
ei comunitatea nu se pierde prin urmaºii fiecãrei familii dar ºi pentru cã familia este cea
care asigurã, prin educaþie, însuºirea ºi internalizarea romanipenului în vederea pãstrãrii ºi
perpetuãrii tradiþiilor ºi a culturii.
Pakiv = onoare ºi respect dar ºi credinþã în destin/soartã, incluzându-se ºi credinþa în
Dumnezeu.
Termenul de pakiv însumeazã toate normele de conduitã care impun respect ºi cuprind
întreaga viaþã de la naºtere pânã la moarte.
Ex. I pakiv înseamnã onoarea miresei (virginitatea).
Acest respect este îndreptat ºi spre credinþa creºtinã.
Ex. Romii o venereazã într-un mod deosebit pe Fecioara Maria, astfel cã pentru romii
cãldãrari ziua de 8 Septembrie, Ziua Sfântã a Naºterii Maicii Domnului este zi de pelerinaj
Phralipen = Fraternitate, solidaritate.
Este valoarea care consfinþeºte familia ºi legãturile cu comunitatea.
Ujo vs. Mahrime
Endaj
Pakiv
Phralipen
Ujo (pur) înseamnã respectarea ordinii ºi armoniei universale; aceastã ordine impune reguli
stricte în ceeea ce priveºte clasificarea a tot ce este pur.
Ex. Regulile referitoare la corpul uman ºi regulile de igienã, care, pornind de la ideea cã
brâul împarte corpul în douã pãrþi: de la brâu în sus este partea purã, iar în jos este partea
impurã;
Mahrime (impur) înseamnã ruperea echilibrului stabilit prin legile comportamentale
valabile pentru întreg grupul etnic. Comportamentul impur aduce ghinion (bibaxt) atât
persoanei cât ºi întregii comunitãþi.
Ex. Pãrul femeii rome se þine strâns în cozi (æungra) ºi acoperit cu batic (dikhlo), nu se
spalã în faþa altora, nici mãcar a soþului ºi nu se atinge, fiindcã este considerat impur.
Semnnificaþie
670 71Anexa 2PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
O phuro = Bãtrân (are asociat ºi sensul de înþelept)
Bãtrânii sunt respectaþi pentru cã datoritã experienþei acumulate pe parcursul vieþii
reprezintã o valoare pentru întreaga comunitate.
Bãtrânii cei mai înþelepþi (amare phuro) fac parte din krisinitori, adicã judecãtori, iar femeile
bãtrâne (phuri daj), eliberate de impuritate prin bãtrâneþe, dobândesc prestigiu în comuni-
tate ºi se bucurã de respect.
Ex. O binecuvântare de la o femeie romã bãtrânã (i phuri daj) pãzeºte de orice nenorocire.
Del vs. Beng = dualismul între Bine ºi Rãu
Este o concepþie prin care forþele binelui, reprezentate de Dumnezeu (o Del) cât ºi forþele
rãului reprezentate de Diavol (o Beng) sunt complementare. De fapt din aceastã dualitate
apare armonia ºi echilibrul lumii întregi ºi au asociate anumite semnificaþii (pozitive sau
negative) elementelor din naturã.
Ex. necurate (bisuzo) sunt: Diavolul, ºarpele, broasca ºi bolile.
În familie, dualismul se regãseºte în împãrþirea rolurilor între bãrbat ºi femeie:
n femeia are simþul timpului dezvoltat ºi pe lângã îngrijirea familiei are rolul important
în transmiterea culturii tradiþionale (aspecte interne ale vieþii);
n bãrbatul are simþul spaþiului dezvoltat ºi decide regulile de comportament atât în familie
cât ºi în comunitate. El mai are ca datorie întreþinerea familiei ºi relaþionarea cu cei din
jur (aspecte externe ale vieþii).
Romii considerã cã trecutul nu mai conteazã pentru cã este încheiat, iar viitorul doar
Dumnezeu îl ºtie. De aceea prezentul este foarte important pentru familiile rome.
Rromani kriss = Formã organizatã de justiþie tradiþionalã romã.
Prin aceastã formã, a kriss-ului, familiile tradiþionale rome îºi rezolvã conflictele interne
care apar în comunitate. Existã conflicte care se rezolvã la nivelul familiei, între fraþi
(maœkar e pharenqe), unde se poate rezolva sau nu. În cazul în care nu se poate rezolva,
conflictului i se gãseºte o soluþie de adunarea de judecatã a romilor (i kriss rromani). Aceºti
judecãtori sunt persoane respectate, independente de conflict, de cele mai multe ori sunt
bãtrâni respectaþi. Hotãrârea se ia în consens, într-o formã care mulþumeºte ambele pãrþi
ºi se încheie cu o masã de împãciuire. Dacã abaterea este gravã, hotãrârea poate fi cea de
declarare a unei persoane „maxrime” (spurcat) ºi de excludere temporarã sau definitivã din
comunitate.
Ciacipen
O phuro
Del vs. Beng
Rromani kriss
Chave = copil rom este o valoare de necontestat pentru familia romã, este «nestemata»
familiei. Se poate spune chiar cã existã un cult al copilului. Prin naºtere, copilul purificã
femeia. Copilul este pur pânã ajunge adult.
Ex. Normele pakiv nu permit femeii rome sã treacã prin faþa unui bãrbat, dar, dacã femeia
þine în braþe un copil, poate trece prin faþa bãrbaþilor.
Chave‘
‘
‘ ‘
Baxt = Noroc
Norocul este în strânsã relaþie cu starea de puritate (uzipen) ºi îi oferã omului statutul
de onoare, cinste ºi credinþã (pakivalo rrom).
Romii cred cã norocul este un dat divin în care puritatea aduce dupã sine noroc,
iar impuritatea atrage dupã sine ghinionul.
Baxt
‘
Sinceritate, dreptate, adevãrLectura 3. VALORILE CULTURALE CENTRALE
ALE RROMANIPENULUI
Valori/concepte
Endaj = familie, comunitate
Familia reprezintã o adevãratã valoare pentru romii tradiþionali. Aceasta pentru cã datoritã
ei comunitatea nu se pierde prin urmaºii fiecãrei familii dar ºi pentru cã familia este cea
care asigurã, prin educaþie, însuºirea ºi internalizarea romanipenului în vederea pãstrãrii ºi
perpetuãrii tradiþiilor ºi a culturii.
Pakiv = onoare ºi respect dar ºi credinþã în destin/soartã, incluzându-se ºi credinþa în
Dumnezeu.
Termenul de pakiv însumeazã toate normele de conduitã care impun respect ºi cuprind
întreaga viaþã de la naºtere pânã la moarte.
Ex. I pakiv înseamnã onoarea miresei (virginitatea).
Acest respect este îndreptat ºi spre credinþa creºtinã.
Ex. Romii o venereazã într-un mod deosebit pe Fecioara Maria, astfel cã pentru romii
cãldãrari ziua de 8 Septembrie, Ziua Sfântã a Naºterii Maicii Domnului este zi de pelerinaj
Phralipen = Fraternitate, solidaritate.
Este valoarea care consfinþeºte familia ºi legãturile cu comunitatea.
Ujo vs. Mahrime
Endaj
Pakiv
Phralipen
Ujo (pur) înseamnã respectarea ordinii ºi armoniei universale; aceastã ordine impune reguli
stricte în ceeea ce priveºte clasificarea a tot ce este pur.
Ex. Regulile referitoare la corpul uman ºi regulile de igienã, care, pornind de la ideea cã
brâul împarte corpul în douã pãrþi: de la brâu în sus este partea purã, iar în jos este partea
impurã;
Mahrime (impur) înseamnã ruperea echilibrului stabilit prin legile comportamentale
valabile pentru întreg grupul etnic. Comportamentul impur aduce ghinion (bibaxt) atât
persoanei cât ºi întregii comunitãþi.
Ex. Pãrul femeii rome se þine strâns în cozi (æungra) ºi acoperit cu batic (dikhlo), nu se
spalã în faþa altora, nici mãcar a soþului ºi nu se atinge, fiindcã este considerat impur.
Semnnificaþie
670 71Anexa 2PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Recomandarea nr. 3 privind combaterea rasismului ºi intoleranþei împotriva romilor, adoptatã de Comisia
Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 6 martie 1998
Recomandarea nr. 4 privind cercetãri naþionale asupra experienþelor ºi perceperea discriminãrii ºi rasismului din
punctul de vedere al victimelor, adoptatã de Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 6 martie
1998
Recomandarea nr. 5 privind combaterea intoleranþei ºi discriminãrii împotriva musulmanilor, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 27 aprilie 1998
Recomandarea nr. 6 privind combaterea materialelor rasiste, xenofobe ºi antisemite prin internet, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 15 decembrie 2000
Recomandarea nr. 7 privind legislaþia naþionalã pentru combaterea rasismului ºi discriminãrii rasiale, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 13 decembrie 2002
Recomandarea nr. 8 privind combaterea rasismului în lupta împotriva terorismului, adoptatã de Comisia
Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 17 martie 2004
Recomandarea nr. 9 privind lupta împotriva antisemitismului, adoptatã de Comisia Europeanã Împotriva
Rasismului ºi Intoleranþei la 25 iunie 2004
Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, adoptatã de Consiliul Europei la 1 februarie 1995,
ratificatã de România prin Legea nr. 33/1995 din 29 aprilie 1995
Recomandarea No. R (2000) 4 privind educaþia copiilor romi din Europa, adoptatã de Comitetul de Miniºtri ai
Consiliului Europei la 3 februarie 2000
Recomandarea (2001) 17 privind îmbunãtãþirea situaþiei economice ºi de angajare a romilor ºi nomazilor din
Europa, adoptatã de Comitetul de Miniºtri ai Consiliului Europei la 27 noiembrie 2001
Recomandarea (2005) 4 privind îmbunãtãþirea condiþiilor de locuire a romilor ºi nomazilor din Europa, adoptatã
de Comitetul de Miniºtri ai Consiliului Europei la 24 februarie 2005
Recomandare cu privire la situaþia romilor în þãrile candidate, adoptatã de Uniunea Europeanã, decembrie 1999
Directiva nr. 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent
de originea lor rasialã sau etnicã, adoptatã de Consiliul Uniunii Europene, 29 iunie 2000
Directiva nr. 2000/78/EC privind cadrul general al tratamentului egal în angajare ºi muncã, adoptatã de Consiliul
Uniunii Europene, 27 noiembrie 2000
Protocol adiþional la Convenþia privind infracþiunea computerizatã, asupra incriminarea actelor de naturã rasistã 4ºi xenofobicã comisã prin sisteme de calculatoare, adoptatã de Consiliul Europei, 28 ianuarie 2003
Convenþia-cadru asupra valorii moºtenirii culturale pentru societate, adoptatã de Consiliul Europei, 27 octombrie 52005
4 Semnatã dar neratificatã de România5 Nesemnatã de România
LISTA PRINCIPALELOR DOCUMENTE INTERNAÞIONALE ÎN DOMENIU
Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, adoptatã de Consiliul Europei la
4 noiembrie 1950, ratificatã de România prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicatã în Monitorul Oficial nr.
135 din 31 mai 1994 (art. 5, 6, 9, 14, Protocolul nr. 12)
Convenþia privind lupta împotriva discriminãrii în domeniul învãþãmântului, adoptatã de Conferinþa generalã a
UNESCO la 14 decembrie 1960, ratificatã de România prin Decretul nr. 149 din 2 aprilie 1964
Convenþia internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea
Generalã a ONU la 21 decembrie 1965, România a aderat la Convenþie prin Decretul nr. 345 din 14 iulie 1970
Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice, adoptat de Adunarea Generalã a ONU la
16 decembrie 1966, ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 (art. 2, 14, 20, 24, 25, 26, 27)
Pactul internaþional cu privire la drepturile economice, sociale ºi culturale, adoptat de Adunarea Generalã a
ONU la 16 decembrie 1966, ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 (art. 2, 13)
2Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, adoptat de Consiliul Europei la 5 noiembrie 1992
Declaraþia cu privire la drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale, etnice, religioase ºi lingvistice, 3adoptatã de Adunarea Generalã a ONU la 18 decembrie 1992
Recomandarea nr. 1134 cu privire la drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei la 1 octombrie 1990
Recomandarea 1177 cu privire la drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei la 5 februarie 1992
Recomandarea 1201 cu privire la un protocol adiþional la Convenþia europeanã a drepturilor omului privind
drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei la 1 februarie 1993
Recomandarea 1203 referitoare la romii din Europa, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei la
2 februarie 1993
Recomandarea 1492 cu privire la drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei la 23 ianuarie 2001
Recomandarea 1557 cu privire la situaþia juridicã a romilor în Europa, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a
Consiliului Europei la 25 aprilie 2002
Recomandarea nr. 1 privind combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului ºi intoleranþei, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 4 octombrie 1996
Recomandarea nr. 2 privind instituþii speciale pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului ºi
intoleranþei la nivele naþionale, adoptatã de Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 13 iunie
1997
2 Semnatã dar neratificatã de România3 Documentul a fost aprobat de Adunarea Generalã a ONU, nu necesitã semnare sau ratificare.
672 73
ANEXA 3
Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Recomandarea nr. 3 privind combaterea rasismului ºi intoleranþei împotriva romilor, adoptatã de Comisia
Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 6 martie 1998
Recomandarea nr. 4 privind cercetãri naþionale asupra experienþelor ºi perceperea discriminãrii ºi rasismului din
punctul de vedere al victimelor, adoptatã de Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 6 martie
1998
Recomandarea nr. 5 privind combaterea intoleranþei ºi discriminãrii împotriva musulmanilor, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 27 aprilie 1998
Recomandarea nr. 6 privind combaterea materialelor rasiste, xenofobe ºi antisemite prin internet, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 15 decembrie 2000
Recomandarea nr. 7 privind legislaþia naþionalã pentru combaterea rasismului ºi discriminãrii rasiale, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 13 decembrie 2002
Recomandarea nr. 8 privind combaterea rasismului în lupta împotriva terorismului, adoptatã de Comisia
Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 17 martie 2004
Recomandarea nr. 9 privind lupta împotriva antisemitismului, adoptatã de Comisia Europeanã Împotriva
Rasismului ºi Intoleranþei la 25 iunie 2004
Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, adoptatã de Consiliul Europei la 1 februarie 1995,
ratificatã de România prin Legea nr. 33/1995 din 29 aprilie 1995
Recomandarea No. R (2000) 4 privind educaþia copiilor romi din Europa, adoptatã de Comitetul de Miniºtri ai
Consiliului Europei la 3 februarie 2000
Recomandarea (2001) 17 privind îmbunãtãþirea situaþiei economice ºi de angajare a romilor ºi nomazilor din
Europa, adoptatã de Comitetul de Miniºtri ai Consiliului Europei la 27 noiembrie 2001
Recomandarea (2005) 4 privind îmbunãtãþirea condiþiilor de locuire a romilor ºi nomazilor din Europa, adoptatã
de Comitetul de Miniºtri ai Consiliului Europei la 24 februarie 2005
Recomandare cu privire la situaþia romilor în þãrile candidate, adoptatã de Uniunea Europeanã, decembrie 1999
Directiva nr. 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent
de originea lor rasialã sau etnicã, adoptatã de Consiliul Uniunii Europene, 29 iunie 2000
Directiva nr. 2000/78/EC privind cadrul general al tratamentului egal în angajare ºi muncã, adoptatã de Consiliul
Uniunii Europene, 27 noiembrie 2000
Protocol adiþional la Convenþia privind infracþiunea computerizatã, asupra incriminarea actelor de naturã rasistã 4ºi xenofobicã comisã prin sisteme de calculatoare, adoptatã de Consiliul Europei, 28 ianuarie 2003
Convenþia-cadru asupra valorii moºtenirii culturale pentru societate, adoptatã de Consiliul Europei, 27 octombrie 52005
4 Semnatã dar neratificatã de România5 Nesemnatã de România
LISTA PRINCIPALELOR DOCUMENTE INTERNAÞIONALE ÎN DOMENIU
Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, adoptatã de Consiliul Europei la
4 noiembrie 1950, ratificatã de România prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicatã în Monitorul Oficial nr.
135 din 31 mai 1994 (art. 5, 6, 9, 14, Protocolul nr. 12)
Convenþia privind lupta împotriva discriminãrii în domeniul învãþãmântului, adoptatã de Conferinþa generalã a
UNESCO la 14 decembrie 1960, ratificatã de România prin Decretul nr. 149 din 2 aprilie 1964
Convenþia internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea
Generalã a ONU la 21 decembrie 1965, România a aderat la Convenþie prin Decretul nr. 345 din 14 iulie 1970
Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice, adoptat de Adunarea Generalã a ONU la
16 decembrie 1966, ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 (art. 2, 14, 20, 24, 25, 26, 27)
Pactul internaþional cu privire la drepturile economice, sociale ºi culturale, adoptat de Adunarea Generalã a
ONU la 16 decembrie 1966, ratificat de România prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 (art. 2, 13)
2Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare, adoptat de Consiliul Europei la 5 noiembrie 1992
Declaraþia cu privire la drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale, etnice, religioase ºi lingvistice, 3adoptatã de Adunarea Generalã a ONU la 18 decembrie 1992
Recomandarea nr. 1134 cu privire la drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei la 1 octombrie 1990
Recomandarea 1177 cu privire la drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei la 5 februarie 1992
Recomandarea 1201 cu privire la un protocol adiþional la Convenþia europeanã a drepturilor omului privind
drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei la 1 februarie 1993
Recomandarea 1203 referitoare la romii din Europa, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei la
2 februarie 1993
Recomandarea 1492 cu privire la drepturile minoritãþilor, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului
Europei la 23 ianuarie 2001
Recomandarea 1557 cu privire la situaþia juridicã a romilor în Europa, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a
Consiliului Europei la 25 aprilie 2002
Recomandarea nr. 1 privind combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului ºi intoleranþei, adoptatã de
Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 4 octombrie 1996
Recomandarea nr. 2 privind instituþii speciale pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului ºi
intoleranþei la nivele naþionale, adoptatã de Comisia Europeanã Împotriva Rasismului ºi Intoleranþei la 13 iunie
1997
2 Semnatã dar neratificatã de România3 Documentul a fost aprobat de Adunarea Generalã a ONU, nu necesitã semnare sau ratificare.
672 73
ANEXA 3
Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ORDIN privind dezvoltarea problematicii diversitãþii în curriculumul naþional
Având în vedere Legea nr. 33/1995, privind ratificarea Convenþiei-cadru a Consiliului Europei pentru protecþia
minoritãþilor naþionale,
Având în vedere Directiva nr. 2000/43/CE a Uniunii Europene, cu privire la implementarea principiului
tratamentului egal între persoane, indiferent de originea lor rasialã sau etnicã,
Având în vedere Recomandarea 1283/1996 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei privind istoria ºi
învãþarea istoriei,
în conformitate cu prevederile Constituþiei României,
în baza prevederilor Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii
ºi Tineretului,
Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
emite urmãtorul ordin
Art. 1. În scopul formãrii elevilor pentru o societate caracterizatã prin diversitate culturalã, politicile curriculare vor
promova valorificarea ºi dezvoltarea, în cadrul curriculumului naþional, a aspectelor referitoare la diversitatea
culturalã (etnicã, lingvisticã, religioasã etc).
Art. 2. (1) În documentele curriculare – planuri-cadru, programe ºcolare, manuale ºcolare, auxiliare curriculare –
autorii vor include aspectele referitoare la diversitatea culturalã (etnicã, lingvisticã, religioasã etc), în funcþie de
specificul domeniilor disciplinare.
(2) În programele ºcolare vor fi incluse, în funcþie de specificul domeniilor disciplinare, obiective-cadru, obiective
de referinþã, competenþe generale, competenþe specifice, teme/conþinuturi ale învãþãrii, activitãþi de învãþare, valori
ºi atitudini referitoare la diversitatea culturalã – etnicã, lingvisticã, religioasã etc.
(3) În învãþãmântul gimnazial ºi în cel liceal, în programa pentru disciplina Istorie, va fi abordatã problematica
istoriei tuturor minoritãþilor din România.
Art. 3. Direcþia Generalã Management Învãþãmânt Preuniversitar, Direcþia Generalã Învãþãmânt în Limbile
Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul ºi Centrul Naþional pentru Curriculum ºi Evaluare în Învãþãmântul
Preuniversitar vor contribui la elaborarea unor oferte centrale de cursuri opþionale pentru gimnaziu ºi pentru liceu,
cum ar fi Istoria ºi Tradiþiile Minoritãþilor din România, Educaþie interculturalã etc.
Art. 4. Instrumentele de evaluare a manualelor ºcolare ºi a auxiliarelor curriculare vor prevedea criterii specifice
pentru evaluarea aspectelor referitoare la diversitate /alteritate.
Art. 5. (1) Direcþiile de specialitate ale ministerului, instituþiile subordonate acestuia, cu atribuþii în implementarea
curriculumului ºi în formarea cadrelor didactice, vor elabora materiale suport cu rol de orientare a cadrelor
didactice în aplicarea în procesul didactic a problematicii diversitãþii culturale prevãzute în curriculumul naþional –
obiective, competenþe, conþinuturi, activitãþi de învãþare, atitudini pozitive referitoare la diversitatea culturalã
(etnicã, lingvisticã, religioasã etc.)
(2) Direcþiile de specialitate ale ministerului, instituþiile subordonate acestuia, cu atribuþii în implementarea
curriculumului ºi în formarea cadrelor didactice, Casele Corpului Didactic vor asigura introducerea, în cadrul
cursurilor de abilitare curricularã ºi al altor cursuri de formare, a unor teme specifice referitoare la diversitatea
culturalã (etnicã, lingvisticã, religioasã etc.)
6LISTA LEGISLAÞIEI INTERNE ÎN DOMENIU
Constituþia României, publicatã în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003
Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997
Codul de procedurã penalã a României, republicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 30 aprilie 1997
Legea cetãþeniei române nr. 21/1991 publicatã în Monitorul Oficial nr. 44 din 6 martie 1991
Legea învãþãmântului nr. 84 din 24 iulie 1995, republicatã în Monitorul Oficial nr. 606 din 10 decembrie 1999
Legea nr. 178/1997 pentru aprobarea ºi plata interpreþilor ºi traducãtorilor folosiþi de organele de urmãrire
penalã, de instanþele judecãtoreºti, de birourile notarilor publici, de avocaþi ºi de Ministerul Justiþiei, publicatã
în Monitorul Oficial nr. 305 din 10 noiembrie 1997
Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind statutul funcþionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial nr. 600
din 8 decembrie 1999
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care
au aparþinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial nr. 308 din 4 iulie 2000
Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, publicatã în Monitorul Oficial nr. 359 din 2 august 2000
Ordonanþa de urgenþã nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut
cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial nr. 308 din 4 iulie 2000
Ordonanþa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare,
publicatã în Monitorul Oficial nr. 431 din 2 septembrie 2000
Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administraþia publicã localã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 204
din 23 aprilie 2001
Legea nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat, publicatã în Monitorul Oficial nr. 401 din
20 iulie 2001
Ordonanþa de urgenþã nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter
fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii
ºi omenirii, publicatã în Monitorul Oficial, nr. 214 din 28 martie 2002
Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, publicatã în Monitorul Oficial nr. 534 din 22 iulie 2002
Legea nr. 612 din 13 noiembrie 2002 pentru formularea unei declaraþii privind recunoaºterea de cãtre România
a competenþei Comitetului pentru Eliminarea Discriminãrii Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenþia
internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea generalã
a Organizaþiei Naþiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965, publicatã în Monitorul Oficial nr. 851
din 26 noiembrie 2002
Strategia Guvernului României de îmbunãtãþire a situaþiei romilor aprobatã prin Hotãrârea de Guvern 430 din
24 aprilie 2001, publicatã în Monitorul Oficial nr. 252 din 16 mai 2001
Ordonanþa de urgenþã nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidenþa, reºedinþa ºi actele de identitate ale cetãþenilor
români, publicatã în Monitorul Oficial nr. 641 din 20 iulie 2005
De adãugat ordinele recente ale MECT:
6 Întrucât legislaþia se schimbã extrem de frecvent în România (spre exemplu Legea învãþãmântului s-a modificat de peste 30 de ori în 10 ani), ºi
cu rare excepþii existã republicãri actuale, indicãm doar datele legii de referinþã sau celei mai recente republicãri.
674 75Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
ORDIN privind dezvoltarea problematicii diversitãþii în curriculumul naþional
Având în vedere Legea nr. 33/1995, privind ratificarea Convenþiei-cadru a Consiliului Europei pentru protecþia
minoritãþilor naþionale,
Având în vedere Directiva nr. 2000/43/CE a Uniunii Europene, cu privire la implementarea principiului
tratamentului egal între persoane, indiferent de originea lor rasialã sau etnicã,
Având în vedere Recomandarea 1283/1996 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei privind istoria ºi
învãþarea istoriei,
în conformitate cu prevederile Constituþiei României,
în baza prevederilor Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii
ºi Tineretului,
Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
emite urmãtorul ordin
Art. 1. În scopul formãrii elevilor pentru o societate caracterizatã prin diversitate culturalã, politicile curriculare vor
promova valorificarea ºi dezvoltarea, în cadrul curriculumului naþional, a aspectelor referitoare la diversitatea
culturalã (etnicã, lingvisticã, religioasã etc).
Art. 2. (1) În documentele curriculare – planuri-cadru, programe ºcolare, manuale ºcolare, auxiliare curriculare –
autorii vor include aspectele referitoare la diversitatea culturalã (etnicã, lingvisticã, religioasã etc), în funcþie de
specificul domeniilor disciplinare.
(2) În programele ºcolare vor fi incluse, în funcþie de specificul domeniilor disciplinare, obiective-cadru, obiective
de referinþã, competenþe generale, competenþe specifice, teme/conþinuturi ale învãþãrii, activitãþi de învãþare, valori
ºi atitudini referitoare la diversitatea culturalã – etnicã, lingvisticã, religioasã etc.
(3) În învãþãmântul gimnazial ºi în cel liceal, în programa pentru disciplina Istorie, va fi abordatã problematica
istoriei tuturor minoritãþilor din România.
Art. 3. Direcþia Generalã Management Învãþãmânt Preuniversitar, Direcþia Generalã Învãþãmânt în Limbile
Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul ºi Centrul Naþional pentru Curriculum ºi Evaluare în Învãþãmântul
Preuniversitar vor contribui la elaborarea unor oferte centrale de cursuri opþionale pentru gimnaziu ºi pentru liceu,
cum ar fi Istoria ºi Tradiþiile Minoritãþilor din România, Educaþie interculturalã etc.
Art. 4. Instrumentele de evaluare a manualelor ºcolare ºi a auxiliarelor curriculare vor prevedea criterii specifice
pentru evaluarea aspectelor referitoare la diversitate /alteritate.
Art. 5. (1) Direcþiile de specialitate ale ministerului, instituþiile subordonate acestuia, cu atribuþii în implementarea
curriculumului ºi în formarea cadrelor didactice, vor elabora materiale suport cu rol de orientare a cadrelor
didactice în aplicarea în procesul didactic a problematicii diversitãþii culturale prevãzute în curriculumul naþional –
obiective, competenþe, conþinuturi, activitãþi de învãþare, atitudini pozitive referitoare la diversitatea culturalã
(etnicã, lingvisticã, religioasã etc.)
(2) Direcþiile de specialitate ale ministerului, instituþiile subordonate acestuia, cu atribuþii în implementarea
curriculumului ºi în formarea cadrelor didactice, Casele Corpului Didactic vor asigura introducerea, în cadrul
cursurilor de abilitare curricularã ºi al altor cursuri de formare, a unor teme specifice referitoare la diversitatea
culturalã (etnicã, lingvisticã, religioasã etc.)
6LISTA LEGISLAÞIEI INTERNE ÎN DOMENIU
Constituþia României, publicatã în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003
Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997
Codul de procedurã penalã a României, republicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 30 aprilie 1997
Legea cetãþeniei române nr. 21/1991 publicatã în Monitorul Oficial nr. 44 din 6 martie 1991
Legea învãþãmântului nr. 84 din 24 iulie 1995, republicatã în Monitorul Oficial nr. 606 din 10 decembrie 1999
Legea nr. 178/1997 pentru aprobarea ºi plata interpreþilor ºi traducãtorilor folosiþi de organele de urmãrire
penalã, de instanþele judecãtoreºti, de birourile notarilor publici, de avocaþi ºi de Ministerul Justiþiei, publicatã
în Monitorul Oficial nr. 305 din 10 noiembrie 1997
Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind statutul funcþionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial nr. 600
din 8 decembrie 1999
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care
au aparþinut cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial nr. 308 din 4 iulie 2000
Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, publicatã în Monitorul Oficial nr. 359 din 2 august 2000
Ordonanþa de urgenþã nr. 94 din 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut
cultelor religioase din România, publicatã în Monitorul Oficial nr. 308 din 4 iulie 2000
Ordonanþa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare,
publicatã în Monitorul Oficial nr. 431 din 2 septembrie 2000
Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administraþia publicã localã, publicatã în Monitorul Oficial nr. 204
din 23 aprilie 2001
Legea nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat, publicatã în Monitorul Oficial nr. 401 din
20 iulie 2001
Ordonanþa de urgenþã nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter
fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii
ºi omenirii, publicatã în Monitorul Oficial, nr. 214 din 28 martie 2002
Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, publicatã în Monitorul Oficial nr. 534 din 22 iulie 2002
Legea nr. 612 din 13 noiembrie 2002 pentru formularea unei declaraþii privind recunoaºterea de cãtre România
a competenþei Comitetului pentru Eliminarea Discriminãrii Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenþia
internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea generalã
a Organizaþiei Naþiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965, publicatã în Monitorul Oficial nr. 851
din 26 noiembrie 2002
Strategia Guvernului României de îmbunãtãþire a situaþiei romilor aprobatã prin Hotãrârea de Guvern 430 din
24 aprilie 2001, publicatã în Monitorul Oficial nr. 252 din 16 mai 2001
Ordonanþa de urgenþã nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidenþa, reºedinþa ºi actele de identitate ale cetãþenilor
români, publicatã în Monitorul Oficial nr. 641 din 20 iulie 2005
De adãugat ordinele recente ale MECT:
6 Întrucât legislaþia se schimbã extrem de frecvent în România (spre exemplu Legea învãþãmântului s-a modificat de peste 30 de ori în 10 ani), ºi
cu rare excepþii existã republicãri actuale, indicãm doar datele legii de referinþã sau celei mai recente republicãri.
674 75Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
3) Direcþiile de specialitate ale ministerului, instituþiile subordonate acestuia, cu atribuþii în implementarea
curriculumului ºi în formarea cadrelor didactice, vor cãuta resursele ºi partenerii necesari pentru a asigura
formarea cadrelor didactice în vederea promovãrii, cunoaºterii ºi acceptãrii diversitãþii/alteritãþii.
Art. 6. Direcþia Generalã Management învãþãmânt Preuniversitar, Direcþia Generalã învãþãmânt în Limbile
Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Centrul Naþional pentru Curriculum ºi Evaluare în învãþãmântul
Preuniversitar, inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt preuniversitar duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
MINISTRU,
Cristian Mihai Adomniþei
Bucureºti
Nr. 1529
Data: 18.07.2007
ORDIN privind normele de încadrare ºi de activitate
ale mediatorului ºcolar (nr. 1539/ 19.07.2007)
Art. 9 Atribuþiile mediatorului ºcolar:
1. Faciliteazã dialogul ºcoalã – familie – comunitate.
2. Contribuie la menþinerea ºi dezvoltarea încrederii ºi a respectului faþã de ºcoalã în comunitate
ºi a respectului ºcolii faþã de comunitate.
3. Monitorizeazã copiii de vârstã preºcolarã din comunitate care nu sunt înscriºi la grãdiniþã ºi sprijinã
familia/susþinãtorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învãþãmântul preºcolar.
4. Monitorizeazã copiii de vârstã ºcolarã, din circumscripþia ºcolarã, care nu au fost înscriºi niciodatã la ºcoalã,
propunând conducerii ºcolii soluþii optime pentru recuperarea lor ºi facilitând accesul acestora la programele
alternative de învãþãmânt (înscrierea în învãþãmântul de masã la cursuri de zi sau
la cursuri cu frecvenþã redusã, includerea în programul A doua ºansã etc);
5. Sprijinã organizarea de programe suport pentru îmbunãtãþirea performanþelor ºcolare (programe
de recuperare, programe de intervenþie personalizatã, programe tip „ªcoala de dupã ºcoalã” etc).
6. Colecteazã datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului
la educaþie ºi menþinerea copiilor în sistemul educaþional obligatoriu.
7. Consemneazã cu acurateþe ºi obiectivitate problemele educaþionale sau de altã naturã care au efect asupra
participãrii la educaþie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul ºcolii ºi despre prevederile
legale referitoare la participarea copiilor la educaþie.
8. Asigurã actualizarea bazei de date despre copiii aflaþi în pericol de abandon ºcolar, monitorizeazã situaþia ºcolarã
ºi activitatea extraºcolarã a acestora, încurajând participarea lor la educaþie.
9. Transmite ºcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificãrii soluþiilor optime pentru asigurarea
accesului egal la educaþie al copiilor.
10. Contribuie la deschiderea ºcolii cãtre comunitate ºi la promovarea caracteristicilor etnoculturale
în mediul ºcolar, prin implicarea în organizarea de activitãþi cu pãrinþii/alþi membri ai comunitãþii, în organizarea
de activitãþi cu dimensiune multiculturalã ºi în organizare de activitãþi extracurriculare etc.
11. Monitorizeazã ºi încurajeazã prezenþa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin.
12. Sprijinã elaborarea planului de desegregare ºcolarã ºi implementarea acestuia, prin colaborare
cu conducerea ºcolii.
13. Informeazã autoritãþile responsabile despre eventualele încãlcãri ale drepturilor copilului ºi sprijinã demersurile
acestora pentru soluþionarea situaþiilor respective.
Art. 10 Atribuþiile prevãzute la art. 9 pot fi detaliate ºi completate prin fiºa postului.
Art. 11 (i) Evaluarea anualã a mediatorului ºcolar se face de cãtre instituþia angajatoare.
(ii) În cazul în care mediatorul este angajat de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educa-
þionalã/Centrul de resurse ºi Asistenþã Educaþionalã al municipiului Bucureºti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de
monitorizare elaborate de unitatea/unitãþile în care mediatorul ºcolar ºi-a desfãºurat activitatea.
(iii) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unitãþii ºcolare, care trebuie sã cuprindã:
– tipuri de activitãþi organizate sau la care a luat parte mediatorul ºcolar (întâlniri cu pãrinþii, realizarea
recensãmântului copiilor etc);
– impactul activitãþii desfãºurate asupra comunitãþii;
– gradul de satisfacþie a unitãþii ºcolare, a pãrinþilor, elevilor, comunitãþii.
676 77Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
3) Direcþiile de specialitate ale ministerului, instituþiile subordonate acestuia, cu atribuþii în implementarea
curriculumului ºi în formarea cadrelor didactice, vor cãuta resursele ºi partenerii necesari pentru a asigura
formarea cadrelor didactice în vederea promovãrii, cunoaºterii ºi acceptãrii diversitãþii/alteritãþii.
Art. 6. Direcþia Generalã Management învãþãmânt Preuniversitar, Direcþia Generalã învãþãmânt în Limbile
Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Centrul Naþional pentru Curriculum ºi Evaluare în învãþãmântul
Preuniversitar, inspectoratele ºcolare ºi unitãþile de învãþãmânt preuniversitar duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
MINISTRU,
Cristian Mihai Adomniþei
Bucureºti
Nr. 1529
Data: 18.07.2007
ORDIN privind normele de încadrare ºi de activitate
ale mediatorului ºcolar (nr. 1539/ 19.07.2007)
Art. 9 Atribuþiile mediatorului ºcolar:
1. Faciliteazã dialogul ºcoalã – familie – comunitate.
2. Contribuie la menþinerea ºi dezvoltarea încrederii ºi a respectului faþã de ºcoalã în comunitate
ºi a respectului ºcolii faþã de comunitate.
3. Monitorizeazã copiii de vârstã preºcolarã din comunitate care nu sunt înscriºi la grãdiniþã ºi sprijinã
familia/susþinãtorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învãþãmântul preºcolar.
4. Monitorizeazã copiii de vârstã ºcolarã, din circumscripþia ºcolarã, care nu au fost înscriºi niciodatã la ºcoalã,
propunând conducerii ºcolii soluþii optime pentru recuperarea lor ºi facilitând accesul acestora la programele
alternative de învãþãmânt (înscrierea în învãþãmântul de masã la cursuri de zi sau
la cursuri cu frecvenþã redusã, includerea în programul A doua ºansã etc);
5. Sprijinã organizarea de programe suport pentru îmbunãtãþirea performanþelor ºcolare (programe
de recuperare, programe de intervenþie personalizatã, programe tip „ªcoala de dupã ºcoalã” etc).
6. Colecteazã datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului
la educaþie ºi menþinerea copiilor în sistemul educaþional obligatoriu.
7. Consemneazã cu acurateþe ºi obiectivitate problemele educaþionale sau de altã naturã care au efect asupra
participãrii la educaþie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul ºcolii ºi despre prevederile
legale referitoare la participarea copiilor la educaþie.
8. Asigurã actualizarea bazei de date despre copiii aflaþi în pericol de abandon ºcolar, monitorizeazã situaþia ºcolarã
ºi activitatea extraºcolarã a acestora, încurajând participarea lor la educaþie.
9. Transmite ºcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificãrii soluþiilor optime pentru asigurarea
accesului egal la educaþie al copiilor.
10. Contribuie la deschiderea ºcolii cãtre comunitate ºi la promovarea caracteristicilor etnoculturale
în mediul ºcolar, prin implicarea în organizarea de activitãþi cu pãrinþii/alþi membri ai comunitãþii, în organizarea
de activitãþi cu dimensiune multiculturalã ºi în organizare de activitãþi extracurriculare etc.
11. Monitorizeazã ºi încurajeazã prezenþa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin.
12. Sprijinã elaborarea planului de desegregare ºcolarã ºi implementarea acestuia, prin colaborare
cu conducerea ºcolii.
13. Informeazã autoritãþile responsabile despre eventualele încãlcãri ale drepturilor copilului ºi sprijinã demersurile
acestora pentru soluþionarea situaþiilor respective.
Art. 10 Atribuþiile prevãzute la art. 9 pot fi detaliate ºi completate prin fiºa postului.
Art. 11 (i) Evaluarea anualã a mediatorului ºcolar se face de cãtre instituþia angajatoare.
(ii) În cazul în care mediatorul este angajat de cãtre Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educa-
þionalã/Centrul de resurse ºi Asistenþã Educaþionalã al municipiului Bucureºti, evaluarea se face pe baza rapoartelor de
monitorizare elaborate de unitatea/unitãþile în care mediatorul ºcolar ºi-a desfãºurat activitatea.
(iii) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unitãþii ºcolare, care trebuie sã cuprindã:
– tipuri de activitãþi organizate sau la care a luat parte mediatorul ºcolar (întâlniri cu pãrinþii, realizarea
recensãmântului copiilor etc);
– impactul activitãþii desfãºurate asupra comunitãþii;
– gradul de satisfacþie a unitãþii ºcolare, a pãrinþilor, elevilor, comunitãþii.
676 77Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
678
ORDIN privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
Metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
În conformitate cu legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonanþei nr. 137/2000 privind prevenirea ºi sancþionarea
tuturor formelor de discriminare, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în conformitate cu Legea
învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în conformitate cu Legea
nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în
temeiul Hotãrârii Guvernului nr.366/2007 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi
Tineretului,
MINISTRUL EDUCAÞIEI CERCETÃRII ªI TINERETULUI
emite prezentul ORDIN:
Art. 1 (1) Prezentul ordin are ca obiectiv prevenirea, interzicerea ºi eliminarea segregãrii, vãzutã ca formã gravã de
discriminare, cu consecinþe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaþie de calitate.
(2) Pentru atingerea acestui obiectiv, se interzice, începând cu anul ºcolar 2007 – 2008, formarea claselor I
ºi a V-a segregate, având preponderent sau numai elevi romi.
(3) Prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare se fac în conformitate cu Metodologia prevãzutã în Anexa 1,
care face parte integrantã din prezentul ordin.
Art. 2. Demersurile Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului privind interzicerea, prevenirea ºi eliminarea
segregãrii se înscriu în procesul de implementare a Strategiei Guvernului de îmbunãtãþire a situaþiei romilor ºi
au în vedere principiile prevãzute în documentele menþionate în Anexa 2. Anexa 2 face parte integrantã din
prezentul ordin.
Art. 3. (1) Analiza fenomenului de segregare pentru fiecare unitate de învãþãmânt preuniversitar va avea în vedere
indicatorii de incluziune prevãzuþi în Anexa 3.
Anexa 3 face parte integrantã din prezentul ordin.
(2) Analiza situaþiilor privind unitãþile de învãþãmânt preuniversitar segregate ºi elaborarea planurilor
de mãsuri pentru desegregare se vor realiza de cãtre inspectoratele ºcolare judeþene ºi unitãþile de învãþãmânt
preuniversitar în cauzã, cu sprijinul autoritãþilor publice naþionale/judeþene/locale, al organizaþiilor neguver-
namentale cu experienþã în domeniu, precum ºi al reprezentanþilor comunitãþilor locale în care se aflã unitãþile
ºcolare.
Art. 4. Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial, Partea 1.
Art. 5. Secretariatul de Stat pentru învãþãmântul Preuniversitar, Secretariatul de Stat pentru învãþãmânt în Limbile
Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Direcþia Generalã Management Învãþãmânt Preuniversitar, Direcþia
Generalã Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Direcþia Generalã Managementul
Resurselor Umane, Direcþia Generalã Buget – Finanþe, Patrimoniu ºi Investiþii, Inspectoratele ºcolare judeþene
ºi al municipiului Bucureºti, precum ºi conducerile unitãþilor de învãþãmânt duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
MINISTRU
Cristian Mihai Adomniþei
Bucureºti
Nr. 1540
Data: 19.07.2007
ANEXA 1 Ia O.M.E.CT. nr. 1540/19.07.2007 privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
Metodologie
pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
I. Dispoziþii generale
Art.1 (1) Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului îºi propune, ca politicã educaþionalã, asigurarea echitãþii în
educaþie, în ceea ce priveºte accesul egal, la toate formele de învãþãmânt, dar ºi în ceea ce priveºte calitatea
educaþiei pentru toþi copiii, fãrã discriminare generatã de originea etnicã sau limba maternã.
(2) îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei copiilor romi reprezintã o prioritate prevãzutã în Strategia Guvernului de
îmbunãtãþire a situaþiei romilor, precum ºi în Strategia de Dezvoltare a Învãþãmântului Preuniversitar.
(3) Inspectoratele ºcolare judeþene, unitãþile de învãþãmânt preuniversitar din întreaga þarã, vor promova, cu prioritate,
principiile ºcolii incluzive. ªcoala incluzivã este o ºcoalã prietenoasã ºi democraticã, care valorificã diversitatea
culturalã, o ºcoalã în care toþi copiii sunt respectaþi ºi integraþi fãrã discriminare ºi excludere generate de originea
etnicã, deficienþe fizice sau mentale, origine culturalã sau socio-economicã, limbã maternã.
(4) Prevenirea ºi eliminarea fenomenului de segregare ºcolarã constituie o condiþie imperativã pentru implementarea
principiilor ºcolii incluzive.
II. Analiza segregãrii
Art. 2 (1) Segregarea este o formã gravã de discriminare ºi are drept consecinþã accesul inegal al copiilor la o educaþie
de calitate, încãlcarea exercitãrii în condiþii de egalitate a dreptului la educaþie, precum ºi a demnitãþii umane.
(2) Constituie segregare ºcolarã a elevilor romi separarea fizicã a elevilor aparþinând etniei rome în grupe / clase /
clãdiri / ºcoli / alte facilitãþi, astfel încât procentul elevilor aparþinând etniei rome din totalul de elevi din ºcoalã/ clasã/
grupã este disproporþionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstã ºcolarã îl reprezintã în totalul populaþiei
de vârstã ºcolarã în respectiva unitate administrativ-teritorialã.
(3) Nu constituie segregare situaþia în care se constituie grupe/ clase/ ºcoli formate preponderent sau doar cu elevi
romi, în scopul predãrii în limba romani sau în sistem bilingv (ex.: românã – romani/ maghiarã – romani).
Art. 3 Segregarea are consecinþe educaþionale ºi sociale negative, cum ar fi:
a) dificultãþi în a atrage elevii în sistemul de educaþie – grad ridicat de neºcolarizare;
b) incapacitatea de a menþine elevii în sistemul de educaþie – grad ridicat de abandon ºcolar;
c) incapacitatea de a atrage ºi a menþine profesorii calificaþi în ºcolile respective, fapt care afecteazã calitatea
educaþiei;
d) incapacitatea de a pregãti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de ºcolarizare;
e) menþinerea prejudecãþilor ºi stereotipurilor, deopotrivã la nivelul populaþiei majoritare ºi al celei de romi;
f) contribuþia la formarea unor reprezentãri negative privind capacitatea ºcolii de a genera progres social.
Art.4 Sunt considerate practici, care conduc la segregare, situaþii precum:
a) ªcolarizarea copiilor romi în ºcoli segregate rezidenþial, adicã în ºcoli din cadrul sau aflate lângã un cartier
„compact” de romi ºi fãrã o altã ºcoalã în apropiere, în care toþi elevii sau un procent foarte mare sunt romi.
b) Îndrumarea ºi direcþionarea deliberatã a copiilor romi cãtre grãdiniþe/ ºcoli segregate din cadrul sau de
lângã cartierele locuite de romi, în condiþiile în care sunt accesibile grãdiniþe/ ºcoli mixte.
79Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
678
ORDIN privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
Metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
În conformitate cu legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonanþei nr. 137/2000 privind prevenirea ºi sancþionarea
tuturor formelor de discriminare, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în conformitate cu Legea
învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în conformitate cu Legea
nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în
temeiul Hotãrârii Guvernului nr.366/2007 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi
Tineretului,
MINISTRUL EDUCAÞIEI CERCETÃRII ªI TINERETULUI
emite prezentul ORDIN:
Art. 1 (1) Prezentul ordin are ca obiectiv prevenirea, interzicerea ºi eliminarea segregãrii, vãzutã ca formã gravã de
discriminare, cu consecinþe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaþie de calitate.
(2) Pentru atingerea acestui obiectiv, se interzice, începând cu anul ºcolar 2007 – 2008, formarea claselor I
ºi a V-a segregate, având preponderent sau numai elevi romi.
(3) Prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare se fac în conformitate cu Metodologia prevãzutã în Anexa 1,
care face parte integrantã din prezentul ordin.
Art. 2. Demersurile Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului privind interzicerea, prevenirea ºi eliminarea
segregãrii se înscriu în procesul de implementare a Strategiei Guvernului de îmbunãtãþire a situaþiei romilor ºi
au în vedere principiile prevãzute în documentele menþionate în Anexa 2. Anexa 2 face parte integrantã din
prezentul ordin.
Art. 3. (1) Analiza fenomenului de segregare pentru fiecare unitate de învãþãmânt preuniversitar va avea în vedere
indicatorii de incluziune prevãzuþi în Anexa 3.
Anexa 3 face parte integrantã din prezentul ordin.
(2) Analiza situaþiilor privind unitãþile de învãþãmânt preuniversitar segregate ºi elaborarea planurilor
de mãsuri pentru desegregare se vor realiza de cãtre inspectoratele ºcolare judeþene ºi unitãþile de învãþãmânt
preuniversitar în cauzã, cu sprijinul autoritãþilor publice naþionale/judeþene/locale, al organizaþiilor neguver-
namentale cu experienþã în domeniu, precum ºi al reprezentanþilor comunitãþilor locale în care se aflã unitãþile
ºcolare.
Art. 4. Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial, Partea 1.
Art. 5. Secretariatul de Stat pentru învãþãmântul Preuniversitar, Secretariatul de Stat pentru învãþãmânt în Limbile
Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Direcþia Generalã Management Învãþãmânt Preuniversitar, Direcþia
Generalã Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Direcþia Generalã Managementul
Resurselor Umane, Direcþia Generalã Buget – Finanþe, Patrimoniu ºi Investiþii, Inspectoratele ºcolare judeþene
ºi al municipiului Bucureºti, precum ºi conducerile unitãþilor de învãþãmânt duc la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
MINISTRU
Cristian Mihai Adomniþei
Bucureºti
Nr. 1540
Data: 19.07.2007
ANEXA 1 Ia O.M.E.CT. nr. 1540/19.07.2007 privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
Metodologie
pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
I. Dispoziþii generale
Art.1 (1) Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului îºi propune, ca politicã educaþionalã, asigurarea echitãþii în
educaþie, în ceea ce priveºte accesul egal, la toate formele de învãþãmânt, dar ºi în ceea ce priveºte calitatea
educaþiei pentru toþi copiii, fãrã discriminare generatã de originea etnicã sau limba maternã.
(2) îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei copiilor romi reprezintã o prioritate prevãzutã în Strategia Guvernului de
îmbunãtãþire a situaþiei romilor, precum ºi în Strategia de Dezvoltare a Învãþãmântului Preuniversitar.
(3) Inspectoratele ºcolare judeþene, unitãþile de învãþãmânt preuniversitar din întreaga þarã, vor promova, cu prioritate,
principiile ºcolii incluzive. ªcoala incluzivã este o ºcoalã prietenoasã ºi democraticã, care valorificã diversitatea
culturalã, o ºcoalã în care toþi copiii sunt respectaþi ºi integraþi fãrã discriminare ºi excludere generate de originea
etnicã, deficienþe fizice sau mentale, origine culturalã sau socio-economicã, limbã maternã.
(4) Prevenirea ºi eliminarea fenomenului de segregare ºcolarã constituie o condiþie imperativã pentru implementarea
principiilor ºcolii incluzive.
II. Analiza segregãrii
Art. 2 (1) Segregarea este o formã gravã de discriminare ºi are drept consecinþã accesul inegal al copiilor la o educaþie
de calitate, încãlcarea exercitãrii în condiþii de egalitate a dreptului la educaþie, precum ºi a demnitãþii umane.
(2) Constituie segregare ºcolarã a elevilor romi separarea fizicã a elevilor aparþinând etniei rome în grupe / clase /
clãdiri / ºcoli / alte facilitãþi, astfel încât procentul elevilor aparþinând etniei rome din totalul de elevi din ºcoalã/ clasã/
grupã este disproporþionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstã ºcolarã îl reprezintã în totalul populaþiei
de vârstã ºcolarã în respectiva unitate administrativ-teritorialã.
(3) Nu constituie segregare situaþia în care se constituie grupe/ clase/ ºcoli formate preponderent sau doar cu elevi
romi, în scopul predãrii în limba romani sau în sistem bilingv (ex.: românã – romani/ maghiarã – romani).
Art. 3 Segregarea are consecinþe educaþionale ºi sociale negative, cum ar fi:
a) dificultãþi în a atrage elevii în sistemul de educaþie – grad ridicat de neºcolarizare;
b) incapacitatea de a menþine elevii în sistemul de educaþie – grad ridicat de abandon ºcolar;
c) incapacitatea de a atrage ºi a menþine profesorii calificaþi în ºcolile respective, fapt care afecteazã calitatea
educaþiei;
d) incapacitatea de a pregãti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de ºcolarizare;
e) menþinerea prejudecãþilor ºi stereotipurilor, deopotrivã la nivelul populaþiei majoritare ºi al celei de romi;
f) contribuþia la formarea unor reprezentãri negative privind capacitatea ºcolii de a genera progres social.
Art.4 Sunt considerate practici, care conduc la segregare, situaþii precum:
a) ªcolarizarea copiilor romi în ºcoli segregate rezidenþial, adicã în ºcoli din cadrul sau aflate lângã un cartier
„compact” de romi ºi fãrã o altã ºcoalã în apropiere, în care toþi elevii sau un procent foarte mare sunt romi.
b) Îndrumarea ºi direcþionarea deliberatã a copiilor romi cãtre grãdiniþe/ ºcoli segregate din cadrul sau de
lângã cartierele locuite de romi, în condiþiile în care sunt accesibile grãdiniþe/ ºcoli mixte.
79Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
c) Plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grãdiniþa în aceeaºi clasã I.
d) Plasarea deliberatã, în cadrul unei ºcoli mixte, a elevilor romi în grupe / clase / clãdiri / alte facilitãþi
destinate doar lor.
e) Separarea care rezultã din practici precum: plasarea într-o singurã clasã a copiilor care s-au înscris târziu la
ºcoalã sau pãstrarea intactã de clase de romi când copiii sunt transferaþi de la o grãdiniþã sau ºcoalã segre-
gatã într-o ºcoalã mixtã.
f) Plasarea în grupe/ clase/ ºcoli separate a copiilor romi diagnosticaþi ca având dificultãþi de învãþare/ CES.
III. Prevenirea ºi eliminarea segregãrii
Art.5 Prevenirea ºi eliminarea segregãrii se realizeazã prin acþiuni precum:
a) Formarea grupelor/ claselor mixte în învãþãmântul preºcolar, primar ºi gimnazial. Organizarea claselor
mixte se realizeazã în mod obligatoriu, începând din anul ºcolar 2007 – 2008, la clasele I ºi a V-a. Pentru
celelalte clase, organizarea mixtã se realizeazã progresiv;
b) Interzicerea practicii de separare permanentã în grupe / clase / ºcoli a elevilor romi, invocându-se studiul
disciplinelor de limba romani ºi / sau istoria ºi tradiþiile romilor;
c) Colaborarea cu un mediator ºcolar sau alt reprezentant al comunitãþii pentru realizarea recensãmântului
ºcolar; încurajarea pãrinþilor romi sã-ºi înscrie copiii din timp la ºcoalã;
d) Rezervarea unui numãr de locuri în toate clasele, pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenþa
copiilor care urmeazã sã se înscrie în ºcoalã);
e) Utilizarea în comun a spaþiilor ºcolare ºi a dotãrilor existente de cãtre toþi preºcolarii, respectiv elevii romi
sau neromi;
f) Asigurarea transportului elevilor la ºcoli cu o altã majoritate etnicã, în special pentru copiii din comunitãþile
segregate rezidenþial;
g) Încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/ clase/ unitãþi de învãþãmânt special ºi de învã-
þãmânt special integrat, prin diagnosticarea abuzivã ºi neprofesionistã a elevilor romi ca fiind persoane cu
dificultãþi de învãþare/ CES.
IV. Mãsuri/ Planuri de desegregare
Art.6 (1) Unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi inspectoratele ºcolare judeþene vor analiza cazurile în care
procentul copiilor romi din totalul elevilor din ºcoalã este disproporþionat în raport cu procentul pe care copiii romi de
vârstã ºcolarã îl reprezintã în totalul populaþiei de vârstã ºcolarã din respectiva unitate administrativ-teritorialã ºi vor
iniþia un plan de mãsuri în vederea desegregãrii.
2) Pentru identificarea ºi descrierea iniþialã a fenomenului de segregare prezent în unitãþile de învãþãmânt preuni-
versitar se vor folosi indicatorii menþionaþi în Capitolul 1 din Anexa 3 a prezentului Ordin.
3) Planurile de mãsuri se vor aplica începând cu anul ºcolar 2007 – 2008. Mãsurile propuse vor fi adaptate fiecãrei
situaþii în parte.
4) Acest plan va cuprinde demersuri privind:
a) Realizarea unor planuri de dezvoltare instituþionalã care sã promoveze principiile ºcolii incluzive.
b) Formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaþie, inclusiv prin facilitarea transferului
ºcolar ºi asigurarea transportului elevilor.
c) Utilizarea în comun a spaþiilor ºcolare ºi a dotãrilor existente. Dacã într-o unitate administrativã din mediul
rural existã mai multe ºcoli de nivel similar (I – VIII), ºcoli cu o distribuþie etnicã sau socio-economicã
omogenã a elevilor, ciclul primar se va desfãºura într-una (sau mai multe) din unitãþile ºcolare în clase
eterogene etnic ºi socio-economic, iar ciclul gimnazial se va desfãºura în cealaltã (celelalte) unitãþi ºcolare,
de asemenea în clase eterogene. Pe lângã desegregare, prin gruparea ºcolilor în perechi sau în reþele
mai largi se realizeazã ºi egalizarea accesului la infrastructura, dotãrile ºcolare ºi resursele umane
existente în plan local.
d) Elaborarea ºi implementarea unor coduri de conduitã ºi aplicarea de mãsuri disciplinare care sã
reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica ºcolii
în acest sens ºi procedurile respective trebuie sã fie clare, coerente, consecvent aplicate ºi sã presu-
punã atât sancþiuni, cât ºi o abordare constructivã.
e) Formarea cadrelor didactice în ceea ce priveºte educaþia interculturalã ºi nediscriminatorie, meto-
dele de predare diferenþiatã ºi activ-participativã.
f) Cooptarea în ºcoli a cadrelor didactice rome care sã asigure predarea curriculumului specific (limba
romani ºi istoria romilor).
g) Formarea ºi angajarea consilierilor ºcolari ºi a mediatorilor ºcolari romi.
h) Revizuirea periodicã a materialelor didactice ajutãtoare, acþiune derulatã împreunã cu cadrele
didactice.
i) Oferirea unui curriculum intercultural care sã încurajeze elevii sã reflecteze ºi sã analizeze critic
modul în care acþioneazã prejudecãþile ºi discriminarea.
j) Promovarea identitãþii etnice a romilor în ºcolile mixte, inclusiv prin curriculum.
k) Oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpinã dificultãþi în procesul de
învãþare; unitãþile ºcolare vor asigura programe ºcolare de dupã-amiazã pentru elevii care au nevoie de
recuperare ºcolarã ca urmare a faptului cã au fost ºcolarizaþi în medii educaþionale cu o calitate redusã a
educaþiei.
l) Informarea comunitãþilor locale despre calitatea educaþiei în ºcolile mixte ºi implicarea tuturor pãrin-
þilor, romi ºi ne-romi, în deciziile ºcolii,
m) Sprijinirea financiarã /materialã a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici ºi mici.
Art.7 (1) Având în vedere cã procesul de desegregare este unul complex, planurile de mãsuri trebuie elaborate
ºi implementate pe baza acordului ºi prin colaborare cu pãrinþii ºi autoritãþile locale.
Art.8 În situaþiile de excepþie, în care inspectoratele ºcolare judeþene susþin, cu argumente solide, cã
desegregarea ºcolilor segregate pe criteriul rezidenþial nu este posibilã începând cu anul ºcolar 2007 – 2008,
acestea vor lua mãsuri pentru îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei în ºcolile respective. Aceste mãsuri cuprind, dar
nu se limiteazã la acþiuni cum ar fi:
a) îmbunãtãþirea infrastructurii;
b) dotarea cu material didactic ºi echipamente (inclusiv calculatoare ºi conectare la internet);
c) asigurarea de cadre didactice calificate;
d) cursuri de formare pentru cadre didactice ºi directori;
e) încadrarea mediatorului ºcolar;
f) mãsuri de suport pentru elevi: ºcoala de dupã-amiazã, program «A Doua ªansã», consiliere ºcolarã,
profesori de sprijin;
g) elaborarea de curriculum la decizia ºcolii adaptat specificului local ºi cultural;
h) înfiinþarea unor structuri asociative consultative ale pãrinþilor ºi elevilor, etc.
IV. Raportarea cazurilor de segregare ºi a mãsurilor de desegregare
Art.9 (1) În cadrul raportãrii anuale privind starea învãþãmântului ºi calitatea în educaþie inspectoratele
ºcolare judeþene vor raporta, într-o secþiune separatã, rezultatele obþinute în implementarea planurilor de
eliminare a segregãrii.
680 81Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
c) Plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grãdiniþa în aceeaºi clasã I.
d) Plasarea deliberatã, în cadrul unei ºcoli mixte, a elevilor romi în grupe / clase / clãdiri / alte facilitãþi
destinate doar lor.
e) Separarea care rezultã din practici precum: plasarea într-o singurã clasã a copiilor care s-au înscris târziu la
ºcoalã sau pãstrarea intactã de clase de romi când copiii sunt transferaþi de la o grãdiniþã sau ºcoalã segre-
gatã într-o ºcoalã mixtã.
f) Plasarea în grupe/ clase/ ºcoli separate a copiilor romi diagnosticaþi ca având dificultãþi de învãþare/ CES.
III. Prevenirea ºi eliminarea segregãrii
Art.5 Prevenirea ºi eliminarea segregãrii se realizeazã prin acþiuni precum:
a) Formarea grupelor/ claselor mixte în învãþãmântul preºcolar, primar ºi gimnazial. Organizarea claselor
mixte se realizeazã în mod obligatoriu, începând din anul ºcolar 2007 – 2008, la clasele I ºi a V-a. Pentru
celelalte clase, organizarea mixtã se realizeazã progresiv;
b) Interzicerea practicii de separare permanentã în grupe / clase / ºcoli a elevilor romi, invocându-se studiul
disciplinelor de limba romani ºi / sau istoria ºi tradiþiile romilor;
c) Colaborarea cu un mediator ºcolar sau alt reprezentant al comunitãþii pentru realizarea recensãmântului
ºcolar; încurajarea pãrinþilor romi sã-ºi înscrie copiii din timp la ºcoalã;
d) Rezervarea unui numãr de locuri în toate clasele, pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenþa
copiilor care urmeazã sã se înscrie în ºcoalã);
e) Utilizarea în comun a spaþiilor ºcolare ºi a dotãrilor existente de cãtre toþi preºcolarii, respectiv elevii romi
sau neromi;
f) Asigurarea transportului elevilor la ºcoli cu o altã majoritate etnicã, în special pentru copiii din comunitãþile
segregate rezidenþial;
g) Încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/ clase/ unitãþi de învãþãmânt special ºi de învã-
þãmânt special integrat, prin diagnosticarea abuzivã ºi neprofesionistã a elevilor romi ca fiind persoane cu
dificultãþi de învãþare/ CES.
IV. Mãsuri/ Planuri de desegregare
Art.6 (1) Unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi inspectoratele ºcolare judeþene vor analiza cazurile în care
procentul copiilor romi din totalul elevilor din ºcoalã este disproporþionat în raport cu procentul pe care copiii romi de
vârstã ºcolarã îl reprezintã în totalul populaþiei de vârstã ºcolarã din respectiva unitate administrativ-teritorialã ºi vor
iniþia un plan de mãsuri în vederea desegregãrii.
2) Pentru identificarea ºi descrierea iniþialã a fenomenului de segregare prezent în unitãþile de învãþãmânt preuni-
versitar se vor folosi indicatorii menþionaþi în Capitolul 1 din Anexa 3 a prezentului Ordin.
3) Planurile de mãsuri se vor aplica începând cu anul ºcolar 2007 – 2008. Mãsurile propuse vor fi adaptate fiecãrei
situaþii în parte.
4) Acest plan va cuprinde demersuri privind:
a) Realizarea unor planuri de dezvoltare instituþionalã care sã promoveze principiile ºcolii incluzive.
b) Formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaþie, inclusiv prin facilitarea transferului
ºcolar ºi asigurarea transportului elevilor.
c) Utilizarea în comun a spaþiilor ºcolare ºi a dotãrilor existente. Dacã într-o unitate administrativã din mediul
rural existã mai multe ºcoli de nivel similar (I – VIII), ºcoli cu o distribuþie etnicã sau socio-economicã
omogenã a elevilor, ciclul primar se va desfãºura într-una (sau mai multe) din unitãþile ºcolare în clase
eterogene etnic ºi socio-economic, iar ciclul gimnazial se va desfãºura în cealaltã (celelalte) unitãþi ºcolare,
de asemenea în clase eterogene. Pe lângã desegregare, prin gruparea ºcolilor în perechi sau în reþele
mai largi se realizeazã ºi egalizarea accesului la infrastructura, dotãrile ºcolare ºi resursele umane
existente în plan local.
d) Elaborarea ºi implementarea unor coduri de conduitã ºi aplicarea de mãsuri disciplinare care sã
reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica ºcolii
în acest sens ºi procedurile respective trebuie sã fie clare, coerente, consecvent aplicate ºi sã presu-
punã atât sancþiuni, cât ºi o abordare constructivã.
e) Formarea cadrelor didactice în ceea ce priveºte educaþia interculturalã ºi nediscriminatorie, meto-
dele de predare diferenþiatã ºi activ-participativã.
f) Cooptarea în ºcoli a cadrelor didactice rome care sã asigure predarea curriculumului specific (limba
romani ºi istoria romilor).
g) Formarea ºi angajarea consilierilor ºcolari ºi a mediatorilor ºcolari romi.
h) Revizuirea periodicã a materialelor didactice ajutãtoare, acþiune derulatã împreunã cu cadrele
didactice.
i) Oferirea unui curriculum intercultural care sã încurajeze elevii sã reflecteze ºi sã analizeze critic
modul în care acþioneazã prejudecãþile ºi discriminarea.
j) Promovarea identitãþii etnice a romilor în ºcolile mixte, inclusiv prin curriculum.
k) Oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpinã dificultãþi în procesul de
învãþare; unitãþile ºcolare vor asigura programe ºcolare de dupã-amiazã pentru elevii care au nevoie de
recuperare ºcolarã ca urmare a faptului cã au fost ºcolarizaþi în medii educaþionale cu o calitate redusã a
educaþiei.
l) Informarea comunitãþilor locale despre calitatea educaþiei în ºcolile mixte ºi implicarea tuturor pãrin-
þilor, romi ºi ne-romi, în deciziile ºcolii,
m) Sprijinirea financiarã /materialã a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici ºi mici.
Art.7 (1) Având în vedere cã procesul de desegregare este unul complex, planurile de mãsuri trebuie elaborate
ºi implementate pe baza acordului ºi prin colaborare cu pãrinþii ºi autoritãþile locale.
Art.8 În situaþiile de excepþie, în care inspectoratele ºcolare judeþene susþin, cu argumente solide, cã
desegregarea ºcolilor segregate pe criteriul rezidenþial nu este posibilã începând cu anul ºcolar 2007 – 2008,
acestea vor lua mãsuri pentru îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei în ºcolile respective. Aceste mãsuri cuprind, dar
nu se limiteazã la acþiuni cum ar fi:
a) îmbunãtãþirea infrastructurii;
b) dotarea cu material didactic ºi echipamente (inclusiv calculatoare ºi conectare la internet);
c) asigurarea de cadre didactice calificate;
d) cursuri de formare pentru cadre didactice ºi directori;
e) încadrarea mediatorului ºcolar;
f) mãsuri de suport pentru elevi: ºcoala de dupã-amiazã, program «A Doua ªansã», consiliere ºcolarã,
profesori de sprijin;
g) elaborarea de curriculum la decizia ºcolii adaptat specificului local ºi cultural;
h) înfiinþarea unor structuri asociative consultative ale pãrinþilor ºi elevilor, etc.
IV. Raportarea cazurilor de segregare ºi a mãsurilor de desegregare
Art.9 (1) În cadrul raportãrii anuale privind starea învãþãmântului ºi calitatea în educaþie inspectoratele
ºcolare judeþene vor raporta, într-o secþiune separatã, rezultatele obþinute în implementarea planurilor de
eliminare a segregãrii.
680 81Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
(2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune, prevãzuþi în Anexa 3, Capitolul 2.
(3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregãrii în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, se trimite la
MECT – Direcþia Generalã Management Învãþãmânt Preuniversitar ºi Direcþia Generalã pentru Învãþãmântul în
Limbile Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul – pânã la data de 1 august a fiecãrui an.
V. Dispoziþii finale
Art.10 În termen de 5 zile de la data aprobãrii Ordinului, Direcþia Generalã Management învãþãmânt
Preuniversitar, îl transmite inspectoratelor ºcolare judeþene, pentru informare ºi punere în aplicare.
Art.11 În termen de 5 zile de la primirea Ordinului, inspectoratele ºcolare judeþene îl distribuie tuturor unitãþilor
de învãþãmânt preuniversitar din subordine, pentru informare ºi punere în aplicare.
Art.12 Unitãþile de învãþãmânt preuniversitar analizeazã fenomenul de segregare existent în ºcoalã, pe baza
indicatorilor de incluziune menþionaþi în Anexa 3, ºi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului,
întocmesc ºi înainteazã, pentru centralizare, la inspectoratele ºcolare judeþene, un raport scris în acest sens,
însoþit de planul privind mãsurile de desegregare.
Art.13 În termen de 90 zile de la intrarea în vigoare a Ordinului, inspectoratele ºcolare judeþene centralizeazã
situaþia unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar segregate din judeþ ºi planurile de desegregare ºi înainteazã
Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului – DGMBP, un raport privind situaþia unitãþilor de învãþãmânt
preuniversitar segregate din judeþ însoþit de planurile de mãsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeþ, cât ºi
pentru fiecare ºcoalã în parte.
Art.14 Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului înfiinþeazã un grup de lucru permanent, alcãtuit din specialiºti
ai MECT ºi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite ºi va elabora norme metodologice ºi programe
comprehensive pentru eradicarea segregãrii ºcolare ºi a efectelor acesteia pe termen lung.
Art.15 (1) Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului, prin direcþiile sale de specialitate, pe baza situaþiilor
centralizate de la nivel judeþean, include în baza de date naþionalã informaþii specifice privind situaþia unitãþilor de
învãþãmânt preuniversitar care se confruntã cu fenomenul de segregare ºcolarã, precum ºi planurile de mãsuri
privind desegregarea.
(2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea
învãþãmântului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregãrii
ºi realizarea incluziunii ºcolare.
(3) Raportul anual de progres privind mãsurile pentru combaterea segregãrii în învãþãmântul românesc va fi
prezentat public, pe site-ul MECT, urmând ca la sfârºitul fiecãrui an calendaristic, dacã este necesar, sã fie
readaptatã strategia de desegregare pentru anul care urmeazã.
Art.16 Încãlcarea dispoziþiilor prezentei metodologii atrage dupã sine rãspunderea disciplinarã în conformitate cu
Legea Nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, art. 115 ºi 116 sau, dupã caz, rãspunderea contraven-
þionalã, civilã sau penalã, potrivit legislaþiei în vigoare.
Art. 17 Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului va elabora programe de finanþare naþionalã pentru punerea în
aplicare a prezentului ordin ºi va solicita sprijinul autoritãþilor locale pentru susþinerea financiarã a acestor demersuri.
ANEXA 3 la O.M.E.C.T. nr.1540/19.07.2007 privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
LISTÃ DE VERIFICARE
INDICATORI DE INCLUZIUNE ªCOLARÃ
Capitolul 1 - Indicatori pentru identificarea ºi analiza iniþialã a cazurilor de segregare ºcolarã
1. Care este numãrul de elevi romi înscriºi în ºcoalã? Ce procent reprezintã aceºtia din totalul celor înscriºi?
2. Existã în comunitate copii de vârstã ºcolarã care nu sunt înscriºi la ºcoalã? Care este numãrul acestora?
3. Elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt repartizaþi în toate clasele ºi anii de studiu în mod
aleatoriu ºi nu în funcþie de abilitãþile lor sau de rezultatele ºcolare?
4. În cazul în care elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt separaþi fizic în grupe/clase/clãdiri/
alte facilitãþi în cadrul unitãþii ºcolare, care este distanþa dintre grupe/clase/clãdiri/alte facilitãþi ºi
comunitatea de romi?
5. În cazul în care în scoalã sunt înscriºi doar elevi romi, la ce distanþã se aflã aceastã ºcoalã faþã de cea mai
apropiatã ºcoalã mixtã? Existã un drum public de acces spre ºcoala mixtã? Dar mijloc de transport ºcolar
sau public?
6. Care este procentul absolvenþilor clasei a VIII-a care au promovat examenul de capacitate în anul ºcolar
anterior? Dar în ultimii 3 ani?
7. Care este rata repetenþiei în ultimul an ºcolar?
8. Care este rata participãrii la concursuri judeþene ºi naþionale (inclusiv olimpiade)?
9. Toate cadrele didactice sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului
necalificat în personalul ºcolii?
10. De cît timp ºcoala are cadre didactice necalificate?
11. Personalul calificat din ºcoalã face naveta?
12. În ºcoalã lucreazã un mediator ºcolar? Dar un consilier ºcolar?
13. Cum fluctueazã personalul didactic în ºcoalã?
14. Toate sãlile de clasã sunt încãlzite atunci când este frig afarã? Toate sãlile de clasã sunt bine luminate?
Existã sãli de clasã care nu dispun de sursã naturalã de luminã?
15. În toate sãlile de clasã se face curãþenie în mod regulat?
16. Existã clase supraaglomerate? Care este suprafaþa în mp/elev?
17. Care este starea mobilierului? Bãncile ºi scaunele elevilor pot fi astfel aranjate, încât sã se lucreze în cerc,
pe perechi sau în grupuri?
18. Toþi elevii au acces la WC-uri curate ºi apã de spãlat?
19. ªcoala dispune de o bibliotecã? De câte volume dispune aceasta?
20. ªcoala dispune de salã/teren de sport amenajat?
21. ªcoala dispune de laboratoare ºi de echipamente specifice? Elevii au acces la aceste echipamente? Care
este numãrul de copii/calculator?
Capitolul 2 - Indicatori de incluziune ºcolarã
1. ªcoala apreciazã diversitatea, prin politicile ºi activitãþile sale, prin materialele expuse? Diversitatea se
reflectã inclusiv în elaborarea CDª ºi organizarea activitãþilor extracurriculare?
682 83Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
(2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune, prevãzuþi în Anexa 3, Capitolul 2.
(3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregãrii în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, se trimite la
MECT – Direcþia Generalã Management Învãþãmânt Preuniversitar ºi Direcþia Generalã pentru Învãþãmântul în
Limbile Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul – pânã la data de 1 august a fiecãrui an.
V. Dispoziþii finale
Art.10 În termen de 5 zile de la data aprobãrii Ordinului, Direcþia Generalã Management învãþãmânt
Preuniversitar, îl transmite inspectoratelor ºcolare judeþene, pentru informare ºi punere în aplicare.
Art.11 În termen de 5 zile de la primirea Ordinului, inspectoratele ºcolare judeþene îl distribuie tuturor unitãþilor
de învãþãmânt preuniversitar din subordine, pentru informare ºi punere în aplicare.
Art.12 Unitãþile de învãþãmânt preuniversitar analizeazã fenomenul de segregare existent în ºcoalã, pe baza
indicatorilor de incluziune menþionaþi în Anexa 3, ºi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului,
întocmesc ºi înainteazã, pentru centralizare, la inspectoratele ºcolare judeþene, un raport scris în acest sens,
însoþit de planul privind mãsurile de desegregare.
Art.13 În termen de 90 zile de la intrarea în vigoare a Ordinului, inspectoratele ºcolare judeþene centralizeazã
situaþia unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar segregate din judeþ ºi planurile de desegregare ºi înainteazã
Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului – DGMBP, un raport privind situaþia unitãþilor de învãþãmânt
preuniversitar segregate din judeþ însoþit de planurile de mãsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeþ, cât ºi
pentru fiecare ºcoalã în parte.
Art.14 Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului înfiinþeazã un grup de lucru permanent, alcãtuit din specialiºti
ai MECT ºi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite ºi va elabora norme metodologice ºi programe
comprehensive pentru eradicarea segregãrii ºcolare ºi a efectelor acesteia pe termen lung.
Art.15 (1) Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului, prin direcþiile sale de specialitate, pe baza situaþiilor
centralizate de la nivel judeþean, include în baza de date naþionalã informaþii specifice privind situaþia unitãþilor de
învãþãmânt preuniversitar care se confruntã cu fenomenul de segregare ºcolarã, precum ºi planurile de mãsuri
privind desegregarea.
(2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea
învãþãmântului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregãrii
ºi realizarea incluziunii ºcolare.
(3) Raportul anual de progres privind mãsurile pentru combaterea segregãrii în învãþãmântul românesc va fi
prezentat public, pe site-ul MECT, urmând ca la sfârºitul fiecãrui an calendaristic, dacã este necesar, sã fie
readaptatã strategia de desegregare pentru anul care urmeazã.
Art.16 Încãlcarea dispoziþiilor prezentei metodologii atrage dupã sine rãspunderea disciplinarã în conformitate cu
Legea Nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, art. 115 ºi 116 sau, dupã caz, rãspunderea contraven-
þionalã, civilã sau penalã, potrivit legislaþiei în vigoare.
Art. 17 Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului va elabora programe de finanþare naþionalã pentru punerea în
aplicare a prezentului ordin ºi va solicita sprijinul autoritãþilor locale pentru susþinerea financiarã a acestor demersuri.
ANEXA 3 la O.M.E.C.T. nr.1540/19.07.2007 privind interzicerea segregãrii ºcolare a copiilor romi ºi aprobarea
metodologiei pentru prevenirea ºi eliminarea segregãrii ºcolare a copiilor romi
LISTÃ DE VERIFICARE
INDICATORI DE INCLUZIUNE ªCOLARÃ
Capitolul 1 - Indicatori pentru identificarea ºi analiza iniþialã a cazurilor de segregare ºcolarã
1. Care este numãrul de elevi romi înscriºi în ºcoalã? Ce procent reprezintã aceºtia din totalul celor înscriºi?
2. Existã în comunitate copii de vârstã ºcolarã care nu sunt înscriºi la ºcoalã? Care este numãrul acestora?
3. Elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt repartizaþi în toate clasele ºi anii de studiu în mod
aleatoriu ºi nu în funcþie de abilitãþile lor sau de rezultatele ºcolare?
4. În cazul în care elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt separaþi fizic în grupe/clase/clãdiri/
alte facilitãþi în cadrul unitãþii ºcolare, care este distanþa dintre grupe/clase/clãdiri/alte facilitãþi ºi
comunitatea de romi?
5. În cazul în care în scoalã sunt înscriºi doar elevi romi, la ce distanþã se aflã aceastã ºcoalã faþã de cea mai
apropiatã ºcoalã mixtã? Existã un drum public de acces spre ºcoala mixtã? Dar mijloc de transport ºcolar
sau public?
6. Care este procentul absolvenþilor clasei a VIII-a care au promovat examenul de capacitate în anul ºcolar
anterior? Dar în ultimii 3 ani?
7. Care este rata repetenþiei în ultimul an ºcolar?
8. Care este rata participãrii la concursuri judeþene ºi naþionale (inclusiv olimpiade)?
9. Toate cadrele didactice sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului
necalificat în personalul ºcolii?
10. De cît timp ºcoala are cadre didactice necalificate?
11. Personalul calificat din ºcoalã face naveta?
12. În ºcoalã lucreazã un mediator ºcolar? Dar un consilier ºcolar?
13. Cum fluctueazã personalul didactic în ºcoalã?
14. Toate sãlile de clasã sunt încãlzite atunci când este frig afarã? Toate sãlile de clasã sunt bine luminate?
Existã sãli de clasã care nu dispun de sursã naturalã de luminã?
15. În toate sãlile de clasã se face curãþenie în mod regulat?
16. Existã clase supraaglomerate? Care este suprafaþa în mp/elev?
17. Care este starea mobilierului? Bãncile ºi scaunele elevilor pot fi astfel aranjate, încât sã se lucreze în cerc,
pe perechi sau în grupuri?
18. Toþi elevii au acces la WC-uri curate ºi apã de spãlat?
19. ªcoala dispune de o bibliotecã? De câte volume dispune aceasta?
20. ªcoala dispune de salã/teren de sport amenajat?
21. ªcoala dispune de laboratoare ºi de echipamente specifice? Elevii au acces la aceste echipamente? Care
este numãrul de copii/calculator?
Capitolul 2 - Indicatori de incluziune ºcolarã
1. ªcoala apreciazã diversitatea, prin politicile ºi activitãþile sale, prin materialele expuse? Diversitatea se
reflectã inclusiv în elaborarea CDª ºi organizarea activitãþilor extracurriculare?
682 83Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
2. Sunt promovate ºi încurajate activ reprezentarea copiilor ºi pãrinþilor din grupurile dezavantajate în
structurile consultative, cum ar fi: consiliile pãrinþilor ºi ale elevilor?
3. ªcoala oferã elevilor romi exemple de modele pozitive, prin numirea unor cadre didactice de etnie romã
ºi/sau prin invitarea regulatã a cetãþenilor romi sã participe la activitãþile ºcolii?
4. În sãlile de clasã cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bãnci se schimbã în mod regulat, astfel încât
niciun grup de copii sã nu stea mereu în spatele clasei?
5. Activitãþile de predare – învãþare includ activitãþi de lucru în grupuri, în cadrul cãrora copiii din grupurile
dezavantajate ºi ceilalþi copii lucreazã împreunã?
6. Mediatorul ºcolar ºi personalul didactic lucreazã împreunã cu familiile, pentru a încuraja înscrierea la
timp a copiilor la ºcoalã?
7. Mediatorul ºcolar informeazã ºcoala în legãturã cu cazurile de întârziere a înscrierii la ºcoalã?
8. ªcoala are în vedere eventualitatea unor înscrieri întârziate ºi dispune de planuri pentru aceste situaþii,
astfel încât sã evite segregarea?
9. ªcoala a stabilit proceduri disciplinare clare pentru a rãspunde la orice comportament discriminatoriu din
partea angajaþilor sau a elevilor sãi?
10. ªcoala are o politicã clarã împotriva intoleranþei ºi discriminãrii îndreptate împotriva elevilor?
11. Elevii cunosc aceastã politicã ºi sunt implicaþi în procesul anual de analizã ºi revizuire a acesteia?
12. Informaþiile sunt colectate din numeroase surse (de exemplu, de la pãrinþi, mediatori, elevi), pentru
a se asigura efectuarea unor evaluãri precise?
13. Se monitorizeazã frecvenþa elevilor, þinându-se cont de etnie ºi gen?
14. Se investigheazã ºi se verificã întotdeauna motivele absenþelor?
15. Existã un sistem de avertizare ºi un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul
de a abandona ºcoala?
16. Se investigheazã ºi se verificã întotdeauna motivele pentru care elevii abandoneazã ºcoala?
17. Existã o strategie clarã pentru sprijinirea elevilor nou înscriºi sau înscriºi temporar în clasã ºi la ºcoalã,
strategie care include un sistem de îndrumare a elevului de cãtre un cadru didactic sau un coleg?
18. Cadrele didactice monitorizeazã ºi verificã sistematic rezultatele elevilor?
19. Cadrele didactice urmãresc progresul individual al elevului ºi comparã performanþa proiectatã
cu cea realã?
20. Se elaboreazã planuri de acþiune care includ obiective stabilite cu referire la zonele de intervenþie
identificate în urma analizãrii rezultatelor elevului?
21. Cadrele didactice, elevii ºi pãrinþii sunt cu toþii implicaþi în stabilirea urmãtoarelor etape ºi obiective
ale planului de acþiune?
22. Rezultatele evaluãrii sunt analizate pentru a permite comparaþii între progresul individual al elevilor
din grupurile dezavantajate ºi rata medie a progresului?
23. Se analizeazã evoluþia ºcolara a elevilor din grupurile dezavantajate pentru a stabili progresul pe termen
lung?
24. Programele de educaþie remedialã sunt la dispoziþia elevilor care au nevoie de ele?
25. Cadrele didactice au acces la echipamentele din dotarea ºcolii, necesare activitãþii de predare?
26. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare pentru a lucra cu grupuri de elevi mixte
din punct de vedere al abilitãþilor copiilor?
27. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare despre cum sã lucreze cu elevi care au limba
maternã alta decât limba românã?
28. Toate cadrele didactice ºi mediatorul ºcolar au fost instruiþi cum sã abordeze situaþiile în care apare
intoleranþa, dacã se confruntã cu astfel de situaþii?
29. Toate cadrele didactice au beneficiat de formare privind istoria ºi cultura romilor?
30. ªcoala are cãrþi ºi alte resurse educaþionale referitoare la istoria ºi cultura diverselor etnii, inclusiv cea
romã, care pot fi puse la dispoziþia cadrelor didactice?
31. ªcoala angajeazã un mediator ºcolar, vorbitor al limbii/cunoscãtor al comunitãþii locale?
32. ªcoala angajeazã un consilier ºcolar cunoscãtor al comunitãþii locale?
33. Sunt disponibile ºi se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori ºi ajuta pe elevi
(cum ar fi profesorii de sprijin sau asistenþii la clasã)?
34. Profesorii de limba romani sau asistenþii care vorbesc limba romani sunt disponibili când este necesar,
pentru a-i asista pe profesori ºi pe elevi?
35. Profesorii noi, fãrã experienþã, primesc sprijin sau mentorat din partea colegilor cu mai multã experienþã?
36. Materialele didactice oglindesc toate etniile reprezentate în ºcoalã?
37. Materialele curriculare/ resursele ºcolii oferã imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea
romã, ºi conþin informaþii corecte privind istoria ºi cultura acestora?
38. Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele? Desenele sau imaginile
din sala de clasã ilustreazã toate etniile reprezentate în ºcoalã/comunitate?
39. Toþi elevii au acces egal la cãrþi, manuale ºi la celelalte materiale didactice disponibile?
40. ªcoala poate oferi articole de bazã, precum hârtie, obiecte de scris, creioane etc. elevilor care nu
au aceste materiale?
41. La intrarea în ºcoalã existã expuse semne ºi materiale vizibile, scrise în limbile corespunzãtoare, prin care
se ureazã bun-venit tuturor vizitatorilor, indiferent de grupul etnic din care provin?
42. Pãrinþii elevilor din grupuri dezavantajate sunt implicaþi în anumite aspecte ale vieþii ºcolare, inclusiv
în comitetele de pãrinþi, în activitãþile extraºcolare ºi în cele organizate în ºcoalã?
43. Reprezentanþii comunitãþilor etnice sunt invitaþi în mod regulat la ºcoalã ºi sunt implicaþi în activitãþi
prin care se oferã informaþii despre istoria, cultura ºi tradiþiile lor?
44. Cadrele didactice ºi elevii cunosc cultura ºi stilul de viaþã al comunitãþilor etnice locale? Acestea sunt
respectate ºi sãrbãtorite în cadrul ºcolii?
45. Anual se realizeazã sondaje de opinie pentru a afla dacã elevii ºi pãrinþii elevilor din grupuri
dezavantajate se simt respectaþi ºi apreciaþi de cãtre personalul ºcolii?
46. Personalul ºi mediatorii relaþioneazã cu pãrinþii prin întâlniri faþã în faþã ºi/sau prin scrisori redactate
într-o manierã accesibilã? Progresele înregistrate de elevi pot fi, la nevoie, redate printr-un raport verbal
sau scris?
47. Informaþiile despre ºcoalã sunt uºor accesibile elevilor/pãrinþilor ºi sunt prezentate într-o formã uºor
de înþeles?
48. Atât pãrinþii, cât ºi elevii dispun de posibilitãþi formale ºi informale de a discuta cu directorul ºcolii
ºi cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupã?
684 85Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
2. Sunt promovate ºi încurajate activ reprezentarea copiilor ºi pãrinþilor din grupurile dezavantajate în
structurile consultative, cum ar fi: consiliile pãrinþilor ºi ale elevilor?
3. ªcoala oferã elevilor romi exemple de modele pozitive, prin numirea unor cadre didactice de etnie romã
ºi/sau prin invitarea regulatã a cetãþenilor romi sã participe la activitãþile ºcolii?
4. În sãlile de clasã cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bãnci se schimbã în mod regulat, astfel încât
niciun grup de copii sã nu stea mereu în spatele clasei?
5. Activitãþile de predare – învãþare includ activitãþi de lucru în grupuri, în cadrul cãrora copiii din grupurile
dezavantajate ºi ceilalþi copii lucreazã împreunã?
6. Mediatorul ºcolar ºi personalul didactic lucreazã împreunã cu familiile, pentru a încuraja înscrierea la
timp a copiilor la ºcoalã?
7. Mediatorul ºcolar informeazã ºcoala în legãturã cu cazurile de întârziere a înscrierii la ºcoalã?
8. ªcoala are în vedere eventualitatea unor înscrieri întârziate ºi dispune de planuri pentru aceste situaþii,
astfel încât sã evite segregarea?
9. ªcoala a stabilit proceduri disciplinare clare pentru a rãspunde la orice comportament discriminatoriu din
partea angajaþilor sau a elevilor sãi?
10. ªcoala are o politicã clarã împotriva intoleranþei ºi discriminãrii îndreptate împotriva elevilor?
11. Elevii cunosc aceastã politicã ºi sunt implicaþi în procesul anual de analizã ºi revizuire a acesteia?
12. Informaþiile sunt colectate din numeroase surse (de exemplu, de la pãrinþi, mediatori, elevi), pentru
a se asigura efectuarea unor evaluãri precise?
13. Se monitorizeazã frecvenþa elevilor, þinându-se cont de etnie ºi gen?
14. Se investigheazã ºi se verificã întotdeauna motivele absenþelor?
15. Existã un sistem de avertizare ºi un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul
de a abandona ºcoala?
16. Se investigheazã ºi se verificã întotdeauna motivele pentru care elevii abandoneazã ºcoala?
17. Existã o strategie clarã pentru sprijinirea elevilor nou înscriºi sau înscriºi temporar în clasã ºi la ºcoalã,
strategie care include un sistem de îndrumare a elevului de cãtre un cadru didactic sau un coleg?
18. Cadrele didactice monitorizeazã ºi verificã sistematic rezultatele elevilor?
19. Cadrele didactice urmãresc progresul individual al elevului ºi comparã performanþa proiectatã
cu cea realã?
20. Se elaboreazã planuri de acþiune care includ obiective stabilite cu referire la zonele de intervenþie
identificate în urma analizãrii rezultatelor elevului?
21. Cadrele didactice, elevii ºi pãrinþii sunt cu toþii implicaþi în stabilirea urmãtoarelor etape ºi obiective
ale planului de acþiune?
22. Rezultatele evaluãrii sunt analizate pentru a permite comparaþii între progresul individual al elevilor
din grupurile dezavantajate ºi rata medie a progresului?
23. Se analizeazã evoluþia ºcolara a elevilor din grupurile dezavantajate pentru a stabili progresul pe termen
lung?
24. Programele de educaþie remedialã sunt la dispoziþia elevilor care au nevoie de ele?
25. Cadrele didactice au acces la echipamentele din dotarea ºcolii, necesare activitãþii de predare?
26. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare pentru a lucra cu grupuri de elevi mixte
din punct de vedere al abilitãþilor copiilor?
27. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare despre cum sã lucreze cu elevi care au limba
maternã alta decât limba românã?
28. Toate cadrele didactice ºi mediatorul ºcolar au fost instruiþi cum sã abordeze situaþiile în care apare
intoleranþa, dacã se confruntã cu astfel de situaþii?
29. Toate cadrele didactice au beneficiat de formare privind istoria ºi cultura romilor?
30. ªcoala are cãrþi ºi alte resurse educaþionale referitoare la istoria ºi cultura diverselor etnii, inclusiv cea
romã, care pot fi puse la dispoziþia cadrelor didactice?
31. ªcoala angajeazã un mediator ºcolar, vorbitor al limbii/cunoscãtor al comunitãþii locale?
32. ªcoala angajeazã un consilier ºcolar cunoscãtor al comunitãþii locale?
33. Sunt disponibile ºi se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori ºi ajuta pe elevi
(cum ar fi profesorii de sprijin sau asistenþii la clasã)?
34. Profesorii de limba romani sau asistenþii care vorbesc limba romani sunt disponibili când este necesar,
pentru a-i asista pe profesori ºi pe elevi?
35. Profesorii noi, fãrã experienþã, primesc sprijin sau mentorat din partea colegilor cu mai multã experienþã?
36. Materialele didactice oglindesc toate etniile reprezentate în ºcoalã?
37. Materialele curriculare/ resursele ºcolii oferã imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea
romã, ºi conþin informaþii corecte privind istoria ºi cultura acestora?
38. Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele? Desenele sau imaginile
din sala de clasã ilustreazã toate etniile reprezentate în ºcoalã/comunitate?
39. Toþi elevii au acces egal la cãrþi, manuale ºi la celelalte materiale didactice disponibile?
40. ªcoala poate oferi articole de bazã, precum hârtie, obiecte de scris, creioane etc. elevilor care nu
au aceste materiale?
41. La intrarea în ºcoalã existã expuse semne ºi materiale vizibile, scrise în limbile corespunzãtoare, prin care
se ureazã bun-venit tuturor vizitatorilor, indiferent de grupul etnic din care provin?
42. Pãrinþii elevilor din grupuri dezavantajate sunt implicaþi în anumite aspecte ale vieþii ºcolare, inclusiv
în comitetele de pãrinþi, în activitãþile extraºcolare ºi în cele organizate în ºcoalã?
43. Reprezentanþii comunitãþilor etnice sunt invitaþi în mod regulat la ºcoalã ºi sunt implicaþi în activitãþi
prin care se oferã informaþii despre istoria, cultura ºi tradiþiile lor?
44. Cadrele didactice ºi elevii cunosc cultura ºi stilul de viaþã al comunitãþilor etnice locale? Acestea sunt
respectate ºi sãrbãtorite în cadrul ºcolii?
45. Anual se realizeazã sondaje de opinie pentru a afla dacã elevii ºi pãrinþii elevilor din grupuri
dezavantajate se simt respectaþi ºi apreciaþi de cãtre personalul ºcolii?
46. Personalul ºi mediatorii relaþioneazã cu pãrinþii prin întâlniri faþã în faþã ºi/sau prin scrisori redactate
într-o manierã accesibilã? Progresele înregistrate de elevi pot fi, la nevoie, redate printr-un raport verbal
sau scris?
47. Informaþiile despre ºcoalã sunt uºor accesibile elevilor/pãrinþilor ºi sunt prezentate într-o formã uºor
de înþeles?
48. Atât pãrinþii, cât ºi elevii dispun de posibilitãþi formale ºi informale de a discuta cu directorul ºcolii
ºi cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupã?
684 85Anexa 3PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
49. Existã întâlniri frecvente ale personalului didactic sau pãrinþilor cu mediatorul ºcolar, în cadrul cãrora
se discutã probleme sesizate de acesta?
50. Existã diverse canale prin care elevii ºi pãrinþii îºi pot face cunoscute problemele, în mod confidenþial?
51. Toþi pãrinþii ºtiu cã ºcoala are obligaþia legalã de a furniza un mediu în care toþi copiii învaþã împreunã?
52. Existã un set de proceduri aprobate, de exemplu trecerea în revistã a întâlnirilor cu pãrinþii ºi elevii,
pentru a verifica dacã problemele ridicate au fost abordate într-o manierã satisfãcãtoare?
53. Conducerea ºcolii a stabilit legãturi ºi se consultã în mod regulat cu autoritãþile locale, ONG-uri ºi alte
instituþii care pot sprijini eforturile ºcolii de a rãspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate,
inclusiv celor de etnie romã?
54. Conducerea ºcolii cautã în mod activ sã obþinã sprijin pentru activitatea ºcolii ºi pentru a rãspunde unor
nevoi mai largi de consiliere ale elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romã?
55. Conducerea ºcolii promoveazã în mod activ succesele instituþiei ºi face eforturi pentru a spori reputaþia
acesteia?
56. Conducerea ºcolii este pregãtitã sã îºi asume un rol de lider în ceea ce priveºte apãrarea drepturilor
copiilor ºi sã aibã o reacþie proactivã dacã au loc incidente discriminatorii în afara ºcolii?
686 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Note
87Anexa 3
49. Existã întâlniri frecvente ale personalului didactic sau pãrinþilor cu mediatorul ºcolar, în cadrul cãrora
se discutã probleme sesizate de acesta?
50. Existã diverse canale prin care elevii ºi pãrinþii îºi pot face cunoscute problemele, în mod confidenþial?
51. Toþi pãrinþii ºtiu cã ºcoala are obligaþia legalã de a furniza un mediu în care toþi copiii învaþã împreunã?
52. Existã un set de proceduri aprobate, de exemplu trecerea în revistã a întâlnirilor cu pãrinþii ºi elevii,
pentru a verifica dacã problemele ridicate au fost abordate într-o manierã satisfãcãtoare?
53. Conducerea ºcolii a stabilit legãturi ºi se consultã în mod regulat cu autoritãþile locale, ONG-uri ºi alte
instituþii care pot sprijini eforturile ºcolii de a rãspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate,
inclusiv celor de etnie romã?
54. Conducerea ºcolii cautã în mod activ sã obþinã sprijin pentru activitatea ºcolii ºi pentru a rãspunde unor
nevoi mai largi de consiliere ale elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romã?
55. Conducerea ºcolii promoveazã în mod activ succesele instituþiei ºi face eforturi pentru a spori reputaþia
acesteia?
56. Conducerea ºcolii este pregãtitã sã îºi asume un rol de lider în ceea ce priveºte apãrarea drepturilor
copiilor ºi sã aibã o reacþie proactivã dacã au loc incidente discriminatorii în afara ºcolii?
686 PROCESUL DESEGREGÃRII ªCOLARE
Note
87Anexa 3
