pag. 4

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 907

14 decembrie 2017 16 pagini * 1,00 leu

Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºiTineret Mehedinþi a premiat performeriide la cluburile sportive mehedinþene

Miercuri dupã-amiazã, în zona de Promenadã Criºan, a avutloc “Alaiul Obiceiurilor ºi Datinilor de iarnã” organizat dePrimãria Drobeta-Turnu Severin ºi Palatul Culturii “TeodorCostescu”. Evenimentul a fost deschis cu o expoziþie deartã tradiþionalã, la care au fost expuse covoare din lânã,scoarþe, un rãzboi de þesut din vremuri vechi, roata olarului,piese de ceramicã de ªiºeºti, mese din lemn cu piþãrãi, mere,nuci ºi felinare lucrate manual din coji de trunchi de cireº.

Piþãrãii, Alaiul Obiceiurilorºi Datinilor de iarnã! Au fost invitate grupurile “Liliacul” (prof. coordonatorElena Mimiº Trancã, Colegiul “Constantin Brâncoveanu)ºi Grupul “Bordeiaºul” (prof. coordonator Georgeta Corlan,Clubul Copiilor), ambele din Baia de Aramã. Acestea auimpresionat publicul participant cu obiceiuri ºi datinistrãmoºeºti. Obiceiul piþãrãilor ºi colindele originare dinNordul Mehedinþiului au rãsunat pe scena de pe Criºan.

S-au alocat banipentru Apa Grea de

la Mehedinþi

Continuare in pag. 9

Zeci de jandarmiimplicaþi într-o

acþiune deîmpãdurire pe razajudeþului Mehedinþi

pag. 16

pag. 8

ÎntâlnireaPreasfinþitului

Pãrinte EpiscopNicodim cu

reprezentanþiipresei

pag. 3

Promisiunerespectatã a

primarului MariusSCRECIU.

Strãzile din cartiereleSchela ºi Gura Vãii

vor fi asfaltate deanul viitor

pag. 2

Protestemari ºi mici

15pag.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 2

Editorial - de Sorin Vidan

Treceam într-una din serile trecuteprin dreptul prefecturii ºi am observat laun moment dat un mic grup de protestataristrânºi în preaja catargului pe care e înãlþattricolorul. Cu ani în urmã, când la putereera un alt guvern, am vãzut o scenãsimilarã. Tot aºa, puþini oameni, uniþi înjurul unei cauze comune, al unui protest,al unui crez, al unui nucleu denemulþumire ºi furie. Nici atunci, nici acum nu m-a surprinsnumãrul redus al protestatarilor. Severinulnu mai e de multã vreme oraºul unorproteste semnificative, de mare amploare.Sindicatele ºi-au diminuat forþa. Ultimelerevendicãri mai semnificative au avut locpe vremea când RAAN era în agonie, darfãrã efectul scontat. Pânã la urmã RAANa sucombat, oamenii au trebuit sã sedescurce fiecare cum a putut. Am vãzut pe facebook proteste similare,

Proteste mari ºi mici

Luni, 18 decembrie, cu incepere dela ora 12.00, la Pavilionul Multifunctionalva avea loc vernisajul expozitieidocumentare Familia Regalã a Românieipe frontul Marelui Rãzboi (1916-1918).Expozitia îºi propune sã readucã în atenþiapublicului aspectele esenþiale aleimplicãrii regelui Ferdinand, regineiMaria ºi copiilor lor în actele decizionaleºi în acþiunile efective de-a lungulparticipãrii românilor la Primul Rãzboi

Familia Regalã a României pe frontulMarelui Rãzboi (1916-1918)

O delegaþie a PartiduluiNaþional Liberal, filialaMehedinþi a mersmiercuri, 13 decembriela Castelul Artelor dinDrobeta Turnu Severin,pentru a semna în CarteaCondoleanþelor deschisãpentru Majestatea Sa,regele Mihai I alRomâniei.

„Considerãm oportun acest demers prin care nearãtãm respectul faþã de cel care a reprezentat cea maistrânsã legaturã a poporului român cu Creatorul,întrucât acesta a fost Unsul lui Dumnezeu, încoronat cucoroana de oþel a regelui Carol I de cãtre patriarhulRomâniei Nicodim Munteanu, ºi devenind astfel primulmonarh român ortodox, parinþilor ºi bunicilor sãicatolici, fãcându-li-se doar o sfinþire a coroanei. PartidulNaþional Liberal a fost cel care, prin Ion Brãtianu a iniþiatdemersurile pentru instaurarea monarhiei în România ºitotodatã cel care l-a sprijinit pe Principele MoºtenitorMihai sã ocupe poziþia de cap al Statului, la vârsta denumai 5 ani”, a declarat Preºedintele PNL Drobeta TurnuSeverin, Cîrjan Daniel.

în þarã. Unele tot aºa, de micã amploare,deºi destul de vocale. Nici vremea nu putemspune cã e una prielnicã unor astfel demanifestãri civice, dar nu neapãrat vremea ecauza amplitudinii reduse a protestelor dinoraºele mici precum e al nostru. Maidegrabã e vorba despre inevitabila lentoarespecificã micilor comunitãþi, aºa cum gãsimpeste tot în Europa, nu doar la noi. În schimb, vedem bine, în marile centreurbane, spiritele sunt mult mai aprinse,patimile mult mai ardende. Dar ºi dezbinareae pe mãsurã. Cãci ceea ce caracterizeazãstarea de spirit a acestor zile e dezbinarea. Deºi tocmai am sãrbãtorit Ziua Unirii ºi nepregãtim de Sfintele Sãrbãtori, problemadezbinãrii continuã sã fie la ordinea zilei.Reuºim din ce în ce mai anevoie sã nesolidarizãm, sã identificãm cauze ºi subiectecomune, chiar ºi bucurii comune. Pentru cãdeziluziile noastre sunt mari. ªi frustrãrile.ªi problemele. Iar felul în care vin peste noi,prin tv, temele zilei, care numai pozitive nusunt, nu face decât sã permanentizeze stareaaceasta de nãucealã ºi dezbinare naþionalã. Purtãm acum, la final de an, cu toþii, întreagaîncãrcãturã ºi obosealã a unui an în care ne-am confruntat cu fel ºi fel de situaþii, griji,nemulþumiri ºi probleme. ªi e greu sã le lãsãmîn urmã, cu una cu douã. Cred cã cu toþii abiaaºteptãm sã intrãm mai bine în spiritulsãrbãtorilor de iarnã, sã lãsãm deoparte grijileºi sã ne bucurãm de puþinã pace ºi liniºte.

Decontarea serviciilor medicale asigurate de Casa deAsigurãri de Sãnãtate Mehedinþi a fãcut obiectul analizei înºedinþa Comisiei de dialog social, ce a fost condusã de cãtreprefectul judeþului, domnul Nicolae DRÃGHIEA. Situaþia decontãrii serviciilor medicale, modul de informareºi consiliere a asiguraþilor a fost prezentatã de cãtrereprezentanþii CAS MEHEDINÞI, situaþie din care a rezultat cãla nivelul judeþului, la acest moment, toate serviciile solicitatede cãtre spitale au fost decontate. Prefectul Nicolae DRÃGHIEA a solicitat clarificãri privindclauzele contractuale ºi serviciile medicale asigurate de cãtreambulanþele private, în sensul precizãrii, dacã acestea oferãservicii medicale de urgenþã ºi în vederea evitãrii în judeþulnostru a unor situaþii prezentate de mass-media, de intervenþiedefectuoasã a echipajelor medicale aparþinând sistemelorprivatizate. Rãspunsul a fost acela, cã ambulanþele privateoferã doar servicii de transport medical, cu preponderenþã încazul externãrilor din spitale.

ªedinþa Comisiei deDialog Social

Mondial (77 fotopanouri documentare). Ea este realizatã de Muzeul NaþionalCotroceni, în colaborare cu ArhiveleNaþionale ale României, BibliotecaAcademiei Române, Muzeul Naþional deIstorie a României, Muzeul MunicipiuluiBucureºti, Muzeul Militar Naþional“Regele Ferdinand I”, ArhiveleDiplomatice - Ministerul AfacerilorExterne, Arhivelor Militare NaþionaleRomâne, Arhiva Naþionalã de Filme,

colecþionari particulari ºi gãzduitã deMuzeul Regiunii Porþilor de Fier. La vernisajul expoziþiei vor participa celedouã co-organizatoare, dr. ªtefania Dinu(director general adjunct al MuzeuluiNaþional Cotroceni) ºi dr. Mariana Lazãr. Expoziþia va putea fi vizitatã pânã îndata de 17 ianuarie 2018, la PavilionulMultifuncþional (str. Independenþei,nr.2), între orele 900 – 1600.

Biroul de presã

* Informaþii * Opinii * Atitudini * Anchete *Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

Drobeta Turnu - Severin, str. Orly nr.82Awww obiectiv-mehedintean.ro

Obiectivmehedinþean

TELEFAX: 0252 - 326.143; Mobil: 0722351161

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 3

Într-o conferinþã de presã,Marius Screciu, primarul oraºuluiDrobeta-Turnu Severin a anunþat cãcel târziu în luna iunie a anului 2018vor începe lucrãrile de asfaltare pentrustrãzile din cartierele Schela ºi GuraVãii. Prin Programul Naþional deDezvoltare Localã, vor fi investiþipentru infrastructura celor douãcartiere aproape 3 milioane de euro.Acesta este un obiectiv pe care MariusScreciu, primarul Severinului, ºi l-apropus în campania electoralã ºi areuºit sã îl ducã la bun sfârºit, iar

Promisiune respectatã a primarului Marius SCRECIU.Strãzile din cartierele Schela ºi Gura Vãii vor fi asfaltate de anul viitor

investiþiile în asfaltarea strãzilor dincartierele mãrginaºe nu se încheiecu acest proiect. „A fost unul dintre obiectivele pecare mi le-am propus atunci cândam candidat la primãrie, atenþia pecare am vrut sã o acord cartierelormãrginaºe ºi ieri am fãcut primul pas.Îi asigur ºi pe cei care nu se regãsescîn acest moment în acest proiect,strãzile pe care locuiesc nu se gãsescîn acest proiect, cã avem depuseproiecte, altele decât PNDL, avemproiecte pe fonduri europene, avem

luate în calcul ºiproiecte pe baniiprimãriei, sãc o n t i n u ã masfaltarea, dar ocontinuãm acolounde utilitãþile suntprezente, apãcanal, curent, chiarºi gaze”, a declaratMarius Screciu. 37 de strãzi vorfi asfaltate de anulviitor cu bani de laG u v e r n u lRomâniei, astfel:în cartierul SchelaCladovei ºiDudaºul Schelei:

Strada Pionierilor; StradaAlunului; Strada Victor Daimaca;Strada Fraternitãþii; StradaOdobescu; Strada Primãverii;Strada Eroilor; Strada Vãrãnic;Strada Pinilor; Strada Zambilelor;Strada Aurel Vlaicu; StradaTineretului; Strada 1 Mai; StradaPãun Pincio; Strada Izvorului;Strada Gheorghe Doja; StradaStânjenelului; Strada Arþarului;Strada Merilor; Strada Renaºterii;Strada Parâng; Strada Negruzzi;Strada Negoiu; Strada Bucegi;

Strada Vrancea; Strada Rodnei;Strada Ada Kaleh. În cartierul Gura Vãii au fostcuprinse în acest proiect, patrustrãzi pentru asfaltare:Strada Ponoare; Strada Godeanu;Strada Bârsei; Strada Fagului. Marius Screciu a dat asigurãri cãînainte de începerea lucrãrilor deasfaltare vor demara cele deracordare la utilitãþi. „Deci drumul este în felul urmãtor:mergem cu utilitãþile cap coadã peaceste strãzi, dupã ce am terminatcu utilitãþile, venim ºi asfaltãm,inclusiv pe strãzile pentru care amsemnat ieri. Am discutat cu firma dedistribuþie gaze care a concesionatgazul în Drobeta-Turnu Severin, capânã în momentul în care noi neapucãm de lucru, ei sã vinã ºi sãintroducã gazul pe aceste strãzipentru cã va fi foarte dificil, aproapeimposibil, ca odatã asfaltat, sã maivenim ºi sã mai spargem”,a explicatprimarul municipiului Drobeta-Turnu Severin, Marius Screciu. Termenul maxim de finalizare alucrãrilor de asfaltare în cartiereleSchela ºi Gura Vãii este de patruani, însã în anumite zone, strãzilevor fi asfaltate mai devreme, într-un an de la data începerii lucrãrilor.

Sediul celei mai mariConfederaþii din Varºovia,VOSZ, a gãzduit marþi, 12

decembrie 2017, întâlnireadintre preºedinþii UNPR – IoanLUCIAN, Employers OF Poland

- Andrzej MALINOWSKI ºiVOSZ – Demjan Sandor.

Uniunea Naþionalã aPatronatului Român (UNPR) aveasemnate acorduri de parteneriat cufiecare confederaþie în parte, darla propunerea preºedinteluimaghiar, în luna ianuarie 2018,la Varºovia, cele trei þãri, la carese va adãuga ºi Slovacia, vorsemna un document ce va statutaconsti tuirea unei alianþepatronale est europene.

Succes internaþional remarcabil pentru mediul de afaceri românesc

UNPR, de altfel iniþiatorul acestoracorduri, a fost desemnat sã aibãresponsabilitatea realizãrii acesteialianþe ce-ºi propune, aºa cum asubliniat preºedintele IoanLUCIAN, trei direcþii majore:

1. Reprezentarea, în modunitar, a intereselor mediilor deafaceri din Polonia, Ungaria,Slovacia ºi România, în raport cu

instituþiile de la Bruxelles;2. Realizarea unei platforme

comune de comunicare pentrubusiness pe care mediile de afaceridin cele patru þãri sã o foloseascã;

3. Participarea în comunla implementarea unor proiectede anvergurã, pe axa Orizont2020, din fonduri europenenecesare dezvoltãrii mediului de

afaceri din cele 4 þãri.În urma hotãrârilor de la

Budapesta, UNPR realizeazã celmai important succes pe planinternaþional, de pe urma cãruiamediul de afaceri din Româniasã beneficieze cât mai curând.

Biroul de presãUniunea Naþionalã aPatronatului Român

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 4

Centrul de Management al apei grele de la Mehedinþi a primitbani pentru a funcþiona independent de falimentarul RAAN.Suma de 15 milioane de lei a fost prinsã în bugetul pe anul

2018, bani cu care activitatea specialiºtilor de la ROMAG PRODva fi finanþatã atât pentru anul 2018, cât ºi pentru lunile

noiembrie ºi decembrie din anul curent. Vestea minunatã a finanþãrii managementului apei grele a venit dela Camera Deputaþilor, Comisia de Industrii, unde ministrul Energiei,Toma Petcu a venit pentru a-ºi susþine bugetul destinat energiei înanul care urmeazã. Mai mult, în ºedinþa de Guvern se va aproba ºialocarea destinatã lunilor noiembrie ºi decembrie. Deputatul liberalde Mehedinþi, Virgil Popescu, este vicepreºedinte al cestei comisiiºi spune cã victoria finanþãrii apei grele se datoreazã în cea maimare parte eforturilor fãcute în Parlament de PNL, partid care a depusºi o moþiune simplã pe aceastã temã sensibilã. Nu mai puþin de 15milioane de lei au fost prinºi în bugetul de anul viitor al MinisteruluiEnergiei, pentru apa grea de la Mehedinþi. Virgil Popescu, deputat PNL Mehedinþi: “Dupã cum ºtiþi, încã dinbugetul de anul trecut am încercat sã prind finanþarea pentru Centrulde Management al apei grele, a fost respins anul trecut, mi s-a spuscã trebuie mai întâi înfiinþatã, au reuºit sã dea o ordonanþã în lunaaugust, prin care se obligau ca în 30 de zile sã dea ºi o hotãrâre deGuvern prin care sã asigure bugetul instituþiei. Au trecut patru luni deatunci ºi nu au fãcut nimic în acest sens, PNL a depus ºi moþiunesimplã pe energie, unde acest lucru a fost prins. Când ministrul Petcua venit la audieri în comisii, pentru fila de buget a Ministerului Energiei,aveam amendament depus pentru alocarea sumei de 15 milioanede lei pentru managementul apei grele, iar domnul ministru mi-amulþumit ºi mi-a spus cã s-au alocat 11 milioane de lei pentru anulviitor ºi încã patru milioane de lei pentru finanþarea retroactivã a lunilornoiembrie ºi decembrie din anul caesta. Reuºim, aºadar, sã rezolvãmo problemã delicatã ºi acum avem bani pentru apa grea”, a declaratdeputatul liberal de Mehedinþi, Virgil Popescu Centrul de management al apei grele, înfiinþat încã din lunaaugust, a fost lãsat fãrã finanþarea necesarã. Dupã ce subiectul afost prins ºi în moþiunea simplã pe energie cu care PNL a atacatGuvernul Tudose ºi dupã mai multe intervenþii cu scandal, s-augãsit banii necesari, astfel încât managementul apei grele sã aibãºi fondurile necesare, iar specialiºtii de acolo sã nu mai stea lamila lichidatorului judiciar al RAAN.

S-AU ALOCAT BANI PENTRUAPA GREA DE LA MEHEDINÞI

Marþi, 12 decembrie,laPavilionul Multifuncþional a avut locproiectul educational “Amprentã pesufletul copilãriei”, acþiune aflatã încalendarul de evenimente al MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier. Proiectul,realizat in parteneriat cu ªcoala“Constantin Negreanu” din municipiulDrobeta Turnu Severin are drept scoppromovarea obiceiurilor si traditiilorsãrbãtorilor de iarnã. Coordonatorii acþiunii, muzeografiiLuis Mateescu, Valeria Pãunescu,Daniela Cazanacli au prezentat elevilorinformaþii despre obiceiurile dinsatele româneºti, punând accent pepãstrarea tradiþiilor. Rãspândite pe o arie amplã, dinBanat pânã în Moldova, din Olteniapânã în Maramureº, colindele, urãrileºi jocurile cu mãºti, constituiecomponenþa cea mai pitoreascã ºiplinã de semnificaþii prin care sesãrbãtoreºte în satul românesc,trecerea la NOUL AN. Derivat din latinescul”calenda”,Colindul deschide ciclul celor 12 zileal sãrbatorilor de Crãciun. La colindat,participã tot satul tradiþional, constituiþiin cete, cu o ierarhie proprie binestabilitã. Purtând costume tradiþionalesi traiste cât mai mari, colindãtoriimerg începând cu ajunulCrãciunului pânã în zori, din casã încasã,cântând pentru a ura sãnãtateºi fericire gazdelor. Umblatul cu “capra” ,obicei care þinede regulã de la Craciun pânã la AnulNou, numele variind de la o regiune laalta; capra, þurca, brezaia, este un danssacru, arhaic închinat morþii sirenaºterii divinitãþii . Masca,

Amprentã pe sufletul copilãriei

meºteºugitã ornamental din lemn sicu diverse costume cât mai originale,este însoþitã de o ceatã zgomotoasãcu nelipsiþii lãutari ce acompaniazãdansul caprei. Umblatul cu ursul este întâlnit maimult în Moldova. Ursul esteîntruchipat de un flãcãu purtând pecap ºi umeri blana unui urs.“Masca’ este condusã de un ursar,însoþiþi de muzicanþi. Sorcova aparþine obiceiurilor deAnul Nou, fiind mai cu seamã o bucuriea copiilor . O crenguþã înmuguritã decopac sau o sorcovã confecþionatãdintr-un bãþ împodobit cu hârtie viucoloratã, devine o baghetã magicãînzestratã cu capacitatea de a transmitevigoare si tinereþe celui vizat. Steaua. În ajunul Crãciunului,steauacare s-a arãtat celor trei magi de larãsarit, este evocatã de copii de 7-14ani care merg la colindat ducând cu eio stea mare împodobitã cu hârtie viucoloratã , crenguþe de brad, ºi vâsc, pecare este lipitã o iconiþã, copiii cântândversuri religioase.

Brãduþul de Crãciun. Bunicii noºtriîi împodobeau cu mere, nuci, forme dealuat ºi aþã coloratã. În toatã lumea,merele au fost folosite la început în locde globuri ºi însemnau tinereþeaveºnicã, ca ºi culoarea veºnic verdea bradului. Bãtrânii spun cãlumânãrile ºi luminiþele din bradul deCrãciun alungã rãul din lume, dincasã, din suflet. Elevii clasei a II-a A, coordonaþi deînvãþãtoarea Lidia Mateescu, au oferitangajaþilor un fumos spectacol decolinde ºi o scenetã, fi indrecompensaþi cu dulciuri ºi cadouri.

Romeo Crîºmaru

Sfânta sãrbãtoare aCrãciunului sã vãgãseascã sãnãtoºi ºibucuroºi alãturi de cei dragi,iar în noul an sã pãºiþi cuîncredere ºi speranþã!Societatea SECOM SA

LAMULÞIANI!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 5

Luni, 11 decembrie 2017,la sediul Consiliului JudeþeanMehedinþi, domnul preºedinte

Aladin Georgescu, preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi. a semnat contractul pentru proiectul

“Fluidizarea traficului rutier din zona transfrontalierã a Dunãrii”

Biroul de presã

Aladin Georgescu, în prezenþadoamnei Nicoleta Mincu, directorexecutiv al Biroului Regional pentru

C o o p e r a r eTransfrontalierã Cãlãraºiºi a viceprimaruluioraºului Dolna Mitropolia(Regiunea Pleven), TsetsoAndreyski, a semnatcontractul de finanþarepentru proiectul“Fluidizarea traficuluirutier din zona trans-frontalierã a Dunãrii”. Finanþat prin ProgramulINTERREG V-A România-Bulgaria  Axa prioritarã 1drumul judeþean DJ607A,

asigurã conexiunea centuriiDrobeta-Turnu Severin cu localitãþileCerneþi - Valea Copcii -

Husnicioara - Peri - Pruniºor, în finalrealizându-se legãtura cu E70 (DN6).

În cadrul acestui proiect se vareabilita/moderniza noul traseu alDJ607A, cu o lungime de 27.819 Km,cunoscut fiind faptul cã vechiul traseua fost închis în urma unei alunecãride teren, produsã în mai 2016,devenind impracticabil.

Valoarea totalã eligibilã aproiectului este de 5.058.051,76 eurodin care 85% -ERDF 4.299.343,99euro, 13% bugetul de stat657.496.16 euro, 2% contribuþiaproprie 101.211.61 euro, la carese adaugã cheltuieli neeligibile de1.584.917 euro.

Ne-am obiºnuit sã îi vedemîn lupta cu focul ori cu apele, sãrindîn ajutorul semenilor ori de câte orieste nevoie, dar îi vedem mai rarparticipând la evenimente culturale.Oara Larisa Mutu Mindoiu, un artistplastic care de mai mulþi ani aîmbrãcat uniforma militarã la ISUDrobeta, a reuºit sã-i mobilizezevineri, 8 decembrie, pe colegii sãi laun eveniment de înaltã þinutãartisticã. Au rãspuns invitaþiei artisteila vernisajul unei expoziþii de picturã,precum ºi la lansarea albumuluipersonal de artã „Locul meu”. „Am considerat cã arta trebuie sãse alãture frumoasei noastredatorii, aceea de a salva. Amconsiderat cã noi trebuie sã fimpermanent alãturi de ea prin sfaturiºi, bineînþeles, prin putereanoastrã de a-i da speranþã cãoricând, indiferent de funcþia pecare o are în cadrul instituþieinoastre, rãmâne în primul rând unartist”, a declarat inspectorul ºefal ISU „Drobeta”, colonelulFlorentin Dragomir.

Expoziþia este gãzduitã dePalatul Culturii „TeodorCostescu” ºi va f i deschisãpentru publicul larg pânã lasfârºitul acestui an.

Vernisajul unei expoziþii de picturã la Palatul Culturii „Teodor Costescu” „Palatul Culturii TeodorCostescu se bucurã sãgãzduiascã un astfel deeveniment, orice întâlnire cuarta are valoarea uneisãrbãtori. Astãzi, pe simezelesãlii ªtefan Popa Popa’sgãzduim expoziþia unei artisteclasice din Drobeta-TurnuSeverin care a mai colaboratcu noi, a mai avut expoziþii laCastelul Artelor, dar ºi laPavilionul Expoziþional de laPãdurea Crihala. Este obucurie pentru noi sã nereîntâlnim cu arta plasticã a domnieisale ºi sã sperãm cã un public dince în ce mai numeros va veni sã sebucure de aceastã expoziþie”, a spusSorin Vidan, managerul PalatuluiCulturii Teodor Costescu. Larisa ne-a împãrtãºit cã albumulpersonal de artã “Locul meu” a fostrealizat ca expresie a inspiraþiei ºivalorificãrii creaþiilor sale de-alungul a douã decenii, asta datoritã,cum frumos a prefaþat însãºi artista,“muzei mele...”. Lucrãrile expuse înalbum încântã prin formã ºiculoare, artista zugrãvind diversepeisaje din naturã, motive florale,dar ºi elemente de limbaj plastic.De asemenea, apar creionate ºi

diferite stãri, simboluri, precum ºielemente vegetale. Acest eveniment dã startul unoralte asemenea activitãþi speciale pecare ISU „Drobeta” obiºnuieºte sãle organizeze cu ocazia sfintelorsãrbãtori de iarnã. Oara Larisa Mutu Mindoiu s-anãscut la 5 martie 1978 în oraºulTârgu Jiu, judeþul Gorj, însã copilãriaºi-a petrecut-o la Pocruia înTismana, unde a deprins tainapicturii ºi a sculpturii. A urmat Liceulde Artã „C. Brãiloiu“ din Târgu Jiu,unde a învãþat abc-ul picturii, dar ºitehnicile deosebit de importantepentru orice aspirant la o carierã deartist plastic, tehnici pe care mai apoi

avea sã ºi le perfecþioneze în timpulstudenþiei. În timpul liceuluiobiºnuia sã meargã ºi în atelierulde picturã al Mãnãstirii Tismana.Acolo a deprins arta picturiiicoanelor pe sticlã ºi lemn, simþindbinecuvântarea locului ºifrumuseþea naturii. Îndrumatã de oprofesoarã ardeleancã, doamnaVirschi, cãreia îi poartã o adâncãadmiraþie ºi un profund respect, aurmat Facultatea de Arte Plastice ºiDecorative, (2013) din Cluj Napoca.Din anul 2006 ºi pânã în prezent,este subofiþer operativ principal laInspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Drobeta” al judeþuluiMehedinþi. Alexia M.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Cea mai tare fazã aultimelor zile a fost reacþiapreºedintelui american, DonaldTrump, care ºi-a bãtut, de la nivelulfuncþiei sale, joc de fenomenul

“rezist”, ce face furori, dupã cumvedeþi, ºi pe la noi. În ceea ce nepriveºte, noi am atras atenþia, de labun început, cã avem de-a face cuun fenomen de import. Prea seîntindea precum râia ºi prea seprindeau în hora lui din ce în ce preamulþi imbecili tentaþi de gloriaefemerã a exhibiþiilor de pecaldarâm. Notele comune ale acestuitip de gloatã sunt agresivitatea fizicã,incultura, ºi ea agresivã, aºa-zisulanticomunism (de fapt, un stalinismîmbrãcat în tot soiul de sloganuri de,nu-i aºa, mare actualitate, atitudineainflexibilã de maciucari, auziþi ºidumnevoastrã, în numeledemocraþiei. O democraþie, dupãcum a vãzut toatã lumea, de ogãunosenie imposibil de descris.útia au ajuns sã terorizeze populaþiaRomâniei, ba chiar sã ia la pocealãoameni nevinovaþi, fie ei bãtrâni,femei sau copii. útia vor sã facãlegea în România? ªi încã în numele

Obrazul subþire...unei moralitãþi severe, care,chipurile, le-ar permite orice, chiarsã instituie legile junglei pe strãzileoraºelor civilizate ale acestei þãri. Sedoreºte oare reîntoarcerea ladeceniile de la jumãtatea secoluluitrecut, când violenþele de stradã ºicrima politicã fãceau etichetaatmosferei social-politice interne dinRomânia? Cine încurajeazãasemenea fenomene? Cine altuldecât cetãþeanul nedemn dinscaunul cotrocean, care, chiar ºi încele mai pretins sobre declaraþii nuface altceva decât sã incite laconflicte politice interne, acutizândstarea deja cronicã de dezunire anaþiunii. Ce nefãcute mai trebuie sã...facã acest individ pentru a fi, în fine,trimis la plimbare, cu atât mai multcu cât centenarul Marii Uniri de la 1Decembrie 1918 se apropie ºi parcãar fi mai bine pentru toatã lumea carespectivul eveniment sã nu-lgãseascã tot în tronul de laCotroceaua Mov.

* Dupã ieºirea ºefului de la CasaAlbã, glasul celui mai recent...prieten al Mehedinþiului ºi alBibliotecii Bibicescu, ambasadorulSUA la Bucureºti, Hans Klemm, s-acam topit ºi, de ceva timp, nu-ºi maiface apariþii publice la oriceinaugurare de aprozar sau tãiere demoþ. Nu mai vorbesc de vizitele caredeveniserã curente la Palatul Victoriasau la Parlament. Stai ºi te întrebipe cine reprezintã acest nemþãlãurãtãcit, cine ºtie de când, prin preeriade peste Gârla? Nu ºtiu ce semnalemai aºteaptã Donald Trump ca sã-lretragã pe acest impostor, care

trãieºte cu impresia cã România este“þara cailor de ham”, de la... postulocupat pe lângã autoritãþile StatuluiRomân. Care, între noi fie zis, îicânta la mandolinã sub fereastrã,încurajându-i toate abuzurile, toateimixþiunile în viaþa politicã internãa acestei þãri. Într-o altã þarã, înprimul rând în þara pe care oreprezintã, asemenea atitudini nu i-ar fi permise ºi totul s-ar sfârºiprintr-un soi de expulzare. * În Parlamentul României, au locscene incredibile, în care aleºiipoporului se spurcã, se porcãiesc, sedau în tiribombele nesimþirii ºiagresivitãþii pe tema unor legi alejustiþiei despre care nu ºtiu câþi dintrealeºi ar putea emite niºte pãreri avizateºi de bun simþ. Exceleazã în sensulpenibil enunþat mai sus parlamentariiUSR, niºte chichirãi penibili, oadunãturã de golani ºi de curviºtinedovedite, un fel de coloana a cincea,cu misiunea de a torpila ºicompromite definitiv cea maiimportantã instituþie democraticã aþãrii. Pe lângã adunãtura asta de lepre,se dã în stambã ºi o gaºcã liberalã,dirijatã de japiþa silfidã ºi obraznicãRaluca Turcan, fosta pupilã denãdejde, pe vremuri, a lui Stolojan.Dacã bãieþii de la PSD ºi ALDE nuvor fi suficient de tari de tâtânã ºi vorceda presiunii golãneºti a celor dinaºa-zisa Opoziþie, au câºtigatdegeaba alegerile de acum un an ºiîºi cam meritã soarta.

* Din pãcate, nu aceleaºi discuþiiaprinse se poartã în jurul sumeloralocate diverselor ministere ºiorganisme ale “statului de drept”.

Informaþiile ce ne parvin dinaceastã zonã dezvãluie faptul cãbugetele serviciilor secrete, aleDNA ºi ale altor structuri de forþãale Statului Român au crescutconsiderabil, în dauna unordomenii tradiþional deficitare,precum Sãnãtatea ºi Educaþia,care, ca totdeauna, rãmân în coadacozilor. Dreptate ºi Echitate înRomânia democraticã! * A trecut în lumea umbrelor fostulsuveran al României, Mihai I.Dumnezeu sã-l aibã în paza Sa. Cubunele ºi cu mai puþin bunele lui. Nueste acum momentul de a intra în totfelul de controverse privind rolul jucatde Mihai I în istoria contemporanã aRomâniei, cu deosebire înevenimentele legate de ultimul rãzboimondial. Va veni ºi acea vreme. Nu emomentul nici de a face speculaþiiprivind adevãratele circumstanþe alemorþii sale. Probabil, vom muri ºi vomafla. Ceea ce mi se pare de-a dreptuldezgustãtor este spectacolul ipocrizieiºi oportunismului lacrimogen, la carese dedau foarte mulþi concetãþeni, dincele mai diferite straturi ale societãþii,care ºi-au descoperit niºte pasiunimonarhist-regaliste, pe care nu-lprobaserã niciodatã. Ei, bine cãzãcuserã bine ascunse, pânã acum,prin ascunziºurile cele mai... profundeale conºtiinþei lor. Probabil toþi aceºtiavor fi fericiþi sã afle cã aºa-zisa casãregalã Duda va deveni o instituþie deinteres public(!!) ce va trebuisubvenþionatã din bani publici, anual,cu nu mai puþin de 25.000.000 deeuro. Obrazul...subþire cu tencuialã(de preþ!) se þine!

politicãOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 7

Pentru o informare obiectivã a saca persoanã publicã, dar ºi pentru afi într-un dialog permanent culocuitorii judeþului Mehedinþi,deputata PSD de Mehedinþi, AlinaTeiº, ºi-a fãcut propriul site deparlamentar al judeþului Mehedinþi.Prin intermediul acestui site,parlamentarul mehedinþean doreºtesã fie mai aproape de cetãþeniijudeþului, care îi pot scrie direct,folosind un formular electronic.Alina Teiº precizeazã cã, în afaraaudienþelor pe care le þine vinerea lacabinetul sãu parlamentar, situat pestrada Traian, nr. 89, cetãþeniijudeþului Mehedinþi mai au ºiposibilitatea comunicãrii prinintermediul site-ului. Într-uncomunicat de presã, deputata AlinaTeiº a explicat necesitatea creãriipropriului site de parlamentar aljudeþului. “În urmã cu trei luni, îndata de 4 septembrie 2017, am fostînvestitã în funcþia de deputat deMehedinþi, ca membru al CamereiDeputaþilor din ParlamentulRomâniei. Acest fapt a fost posibilca urmare a votului exprimat de

Deputata Alina Teiº, mai aproape demehedinþeni prin intermediul propriului site

mehedinþeni la alegerileparlamentare din luna decembrie aanului 2016. Vã mulþumesc multpentru încrederea acordatã! Esteo onoare pentru mine sã vãreprezint în Camera Deputaþilor. Totodatã, aceastã poziþie dedemnitate publicã, dobânditã prinvotul dumneavoastrã, constituie ºi omare responsabilitate pentru mine careprezentant al cetãþenilor judeþuluiMehedinþi în Parlamentul României.Pentru o informare obiectivã a meaca persoanã publicã, dar ºi pentru otransparenþã a activitãþii mele atât înlegislativul þãrii, cât ºi la niveluljudeþului am creat un site personal,de deputat de Mehedinþi, unde puteþigãsi informaþiile necesare despremine. În acelaºi timp, site-ul îmi oferãposibilitatea sã fiu într-un contactdirect ºi apropiat cu dumneavoastrã,cetãþenii judeþului Mehedinþi,deoarece, pe de-o parte, aveþiposibilitatea sã vã informaþi despreactivitatea mea în ParlamentulRomâniei ºi în judeþul Mehedinþi, iar,pe altã parte, sã luaþi legãtura cu mineprin intermediul acestui site ºi sã-mi

aduceþi la cunoºtinþã problemele ºidoleanþele dumneavoastrã. Cadeputat, ca ales prin votul direct almehedinþenilor, ºtiu cã principala meaobligaþie este aceea de a fi într-olegãturã permanentã cu cetãþenii carem-au ales. De aceea, îmi doresc sãfiu alãturi de dumneavoastrã, sãpreiau de la dumneavoastrã toateacele probleme cu care vãconfruntaþi ºi, în mãsurãposibilitãþile, sã acþionez fie pe linielegislativã, fie pe linia administraþieipublice locale. Consider cã, încalitatea mea de demnitar, ales prinvotul direct al mehedinþenilor, amobligaþia de a fi permanent alãturide dumneavoastrã, de a vã ascultaºi a veni în sprijinul solicitãrilor. Pelângã audienþele de la cabinetulparlamentar, situat pe strada Traian,nr. 89, puteþi lua legãtura cu mine ºiprin intermediul site-ului meupersonal. Este o posibilitate mult maiaccesibilã de a mã contacta ºi acomunica direct cu mine, folosindformularul electronic de la rubrica„Contact”. În felul acesta îmi puteþiaduce la cunoºtinþã problemele,

nemulþumirile ºi sugestiiledumneavoastrã. Vã garantez cã voiciti cu atenþie toate mesajele. Pentrumine este foarte important sã fiu într-un dialog permanent cudumneavoastrã pentru a afla cecosideraþi cã trebuie sã facã unparlamentar ºi cum poate ajuta judeþulMehedinþi ºi locuitorii sãi. Vã asigurde tot sprijinul ºi toatã atenþia mea!”,se aratã în comunicatulparlamentarului mehedinþean.Site-ul deputatei PSD deMehedinþi, Alina Teiº, poate fiaccesat la adresa: http://www.alinateis.ro

Liviu Mazilu, senator PSD deMehedinþi a depus o iniþiativãlegislativã, în favoarea comunitãþilorde etnici români din afara graniþelor.Propunerea care sperãm ca va ficoncretizatã în proiect de lege estefavorabilã românilor care trãiesc înBanatul sârbesc, în Serbia- ValeaTimocului, ºi alte zone cu etniciromâni, dar ºi în Republica Moldova. „Având în vedere cã în Serbia trãiesccomunitãþi importante de români, cãRomânia are interese strategice înanumite zone ale Serbiei ºi þinândcont de interesele comune aleRomâniei ºi Serbiei, considerãm cãeste necesarã completarea Legii nr.273/2006 privind finanþele publicelocale cu o dispoziþie care sã permitãºi autoritãþilor administraþiei publicelocale din România sã încheieacorduri de înfrãþire/cooperare ºi cuautoritãþile administraþiei publice

Mircea Popescu

G. P.

Senatorul Liviu Mazilu o nouã propunere legislativãpentru comunitãþile româneºti din afara graniþelor

locale din Serbia pentru realizarea ºifinanþarea unor obiective de investiþii,programe comune cultural sportive,de tineret ºi educaþionale, stagii depregãtire profesionalã ºi alte acþiunicare contribuie la dezvoltarea relaþiilorde prietenie. Observând cã în cadrulprogramelor de interes comun, decooperare transfrontalierã ºicooperare teritorialã, autoritãþileadministraþiei publice locale din þarapartenerã nu au întotdeaunaposibilitatea de a susþine financiarpartea de cofinanþare care le revine,considerãm cã este oportun sã dãmposibilitatea autoritãþilor publicelocale din România sã finanþeze/cofinanþeze proiecte propuse de cãtreautoritãþile administraþiei publicelocale din Republica Moldova ºiSerbia în cadrul programelor deinteres comun, de cooperaretransfrontalierã ºi cooperare

teritorialã”, se precizeazã înexpunerea de motive la noul actnormativ iniþiat de parlamentarulsocial-democrat mehedinþean. Senatorul Liviu Mazilu a avut oserie de discuþii cu reprezentanþi aicomunitãþilor de români, din Serbiaînainte de formularea acesteiiniþiative legislative. SenatorulMazilu, ca ºi deputatul Alina Teiºfac parte din Comisia Parlamentarãde Prietenie româno-sârbã.Demersurile iniþiale au fost fãcutela cel mai înalt nivel, în ParlamentulRomâniei. Au urmat apoi dezbateriorganizate la sediul PrefecturiiMehedinþi, cu participareaprefectului Nicolae Drãghia, apreºedintelui Consiliului JudeþeanAladin Georgescu, avicepreºedintelui Ionicã Negru ºi atuturor parlamentarilor socialdemocraþi cu reprezentanþii

comunitãþii românilor din Serbia,iar ulterior o întâlnire la Bor, Serbiaunde a fost prezent liderul de grupal senatorilor PSD, ªerban Nicolae.Iniþiativa legislativã depusã desenatorul Liviu Mazilu, este un primpas, foarte important pentrusprijinirea comunitãþilor de românidin Serbia, Republica Moldova ºicu siguranþã va putea fi aplicat ºipentru alte comunitãþi.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 8

Miercuri, 13 decembrie

Întâlnirea Preasfinþitului Pãrinte EpiscopNicodim cu reprezentanþii presei

2017, la ora 14.30, a avutloc întâlnirea PreasfinþituluiPãrinte Episcop Nicodimcu reprezentanþii preseiscrise ºi audio-vizuale, lareºedinþa episcopalã dinDrobeta Turnu Severin. În cadrul acestei întâlniri,Presfinþitul Pãrinte Nicodima dat citire Pastoralei laNaºterea Domnului care

conþine mesajul de Crãciun ºi

Anul Nou al arhipãstorului nostrucãtre mehedinþeni. Preasfinþitul Pãrinte transmitecredincioºilor eparhiei nostre sã iaaminte la la îndemnul DomnuluiHristos, Care spune: „Luaþi jugul Meuasupra voastrã ºi învãþaþi-vã de laMine, cã sunt blând ºi smerit cu inimaºi veþi afla odihnã sufletelor voastre”(Matei 11, 29). Toþi avem nevoie deliniºte lãuntricã, de odihnãsufleteascã, pe care le putem dobândi

dacã vom fi smeriþi, dupã modelul luiIisus ºi al sfinþilor, pe care i-a numitprietenii Sãi. Se cuvine ca în aceastãzi de sãrbãtoare sã fim cu luare amintela sfatul Sfântului Apostol Pavel, carescria filistenilor: „Nu faceþi nimic dinduh de ceartã, nici din slavã deºartã,ci cu smerenie unul pe altulsocoteascã-l mai de cinste decât peel însuºi. Sã nu caute nimeni numaiale sale, ci fiecare ºi ale altuia”(Filipeni 2, 3-4). Virtutea smerenieieste temelia vieþii creºtine. SfântulApostol Petru spunea cã „Dumnezeule stã împotrivã celor mândri ºi celorsmeriþi le dã har” (I Petru 5, 5). De asemnea ierarhul a transmisbinecuvântãri pentru noul an: “Cuprilejul sãrbãtorilor Naºterii, TãieriiÎmprejur ºi Botezului Domnului ºiMântuitorului nostru Iisus Hristos,vã doresc tuturor multã sãnãtate ºibucurii duhovniceºti, iar în anul carevine, când vom aniversa centenarulMarii Uniri de la 1 decembrie 1918,sã aveþi parte de liniºte, odihnãsufleteascã, împliniri ºi mult ajutorde la Bunul Dumnezeu. Sã trãþi cu toþii întru mulþi ºibinecuvântaþi ani!”

Biroul de presã

Marþi, 12 decembrie 2017, adebutat la Drobeta Turnu Severin,Festivalul de datini ºi tradiþii româneºti“Crãciunul de ieri, Crãciunul de azi”.Manifestarea organizatã de EpiscopiaSeverinului ºi Strehaiei, în parteneriatcu Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi, se deruleazã, vreme dedouã zile, la Centrul Cultural “SfântulIoan Gurã de Aur” al Episcopiei.Evenimentul este înregistrat încalendarul activitãþilor educative

Festivalul de datini ºi tradiþii româneºti“Crãciunul de ieri, Crãciunul de azi”

regionale ºi interjudeþene alMinisterului Educaþiei Naþionale. Peste 600 de elevi de laaproximativ 40 de unitãþi deînvãþãmânt din Drobeta TurnuSeverin ºi din judeþul Mehedinþi,însoþiþi de profesorii de religieprezintã diverse programe artisticeîn fiecare din cele douã zile,începând cu ora 15.00. Îmbrãcaþi înstraie populare naþionale, copii detoate vârstele, interpreteazã colinde ºi

prezintã scenete având ca subiecttradiþia popularã româneascã ºisãrbãtoarea Naºterii Domnului. Tineriicolindãtori interpreteazã ºi cântãri destea izvorâte din înþelepciunea ºievlavia poporului binecredincios dintoate pãrþile judeþului, cu melodii careconstituie un veritabil patrimoniuimaterial. Pe lângã susþinerea dinpartea pãrinþilor ºi profesorilor, copiiise bucurã ºi de susþinerea Preasfinþitul

Nicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, care va fi prezent în fiecaredupã amiazã alãturi de elevi. Înainte de a incepe festivalul decolinde s-a þinut un moment dereculegere pentru regale Mihai I alRomâniei ºi s-a cântat de cãtre ceiprezenþi “Veºnica pomenire”.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 9

Nu ºtiu de ce, dar moarteaRegelui Mihai I a lãsat o urmã dederizoriu în societatea româneascã.Dupã 1944, 23 august. RegeleMihai nu a mai fost ce era. Ulterior,a urmat condamnarea mareºaluluiAntonescu, instalareabolºevismului ºi a comunismului.Ciuma Roºie, cum i se spunea.PSD este comparat pe nedreptastãzi cu ciuma roºie. Este ocomparaþie care nu face dreptateistoriei. În fine, Regele Mihai I ºi-aterminat mandatul în istoria Românieiîncã din anii 40. Restul vieþii nu a fãcutaltceva decât sã poarte o povarã multmai grea decât înaintaºii sãi. Estefoarte greu sã duci aproape o sutã deani povara vinovãþiei cã nu ai pututpoate sã faci mai mult pentru þara ta,pentru supuºii tãi, adicã pentrusupuºii coroanei. Probabil cã asta l-a marcat ºi fizicpe rege în anii care au urmat. A fostca o temniþã în libertate, sã plecide lângã poporul tãu ºi sã priveºti

ªtefan Bãeºiu

Regele trist sau ce este mai greu decât sã te naºti regeºi sã îþi trãieºti viaþa ca om de rând...

de la distanþã cum este cucerit,distrus, torturat, cum îi estesustrasã identitatea. Este foarte greudesigur, chiar dacã ai fost obligatsã abdici, sã semnezi tot felul dechestii, sã îþi predai fraþii ºi surorile,chiar dacã eºti din alt neam laorigini. Având în vedere cã era unom educat, mã rog, în România,Regele Mihai ºtia foarte bine ce afãcut. I-a fost foarte greu sã se iertepe sine ºi a purtat povaraabandonãrii propriei naþiuni. Pe ocorabie în derivã sau cu problemecãpitanul este ultimul carecoboarã. Într-o þarã peste care seaºeza ciuma roºie regele a fostprimul care a fugit. Sau, mã rog, afost obligat sã fugã. Istoria valãmuri sau nu ce s-a întâmplat.Istoria este scrisã de istorici, caresunt ºi ei fanii cuiva sau educaþi decineva sau plãtiþi de altcineva. Probabil cã vor fi mai multevariante de istorii când vine vorbade Regele Mihai I al României. O

familie mai mult decâtcontroversatã, închisã, taciturnã,aproape ocultã. Regele era aºa deiubit, deºi lumea nu îl cunoºtea. Eraiubitã ideea de rege. Românii ausperat tot timpul cã cineva estedeasupra ºi este curat ºi le facedreptate ºi nu îi abandoneazã înþarã când vin ruºii peste ei. Sigur cã interpretãrile istoricilorsunt multe ºi variate. Existãexplicaþii. Au fost salvate vieþi prinfaptul cã regele a predat þara ºi nua continuat lupta. Este cel mai tristrege din istoria umanitãþii. Cum aputut sã poarte 70 de ani oasemenea povarã durã. Dumnezeui-a dat o viaþã lungã, aproape la felde lungã ca o pedeapsã. Ce estemai greu decât sã te naºti rege ºisã îþi trãieºti viaþa ca om de rând.Mihai I purta numele unui personajistoric mort de tânãr ºi care a rãmasfãrã cap pentru cã a luptat pentrupãmântul strãmoºesc sau pentruideea unitãþii naþionale. AdicãMihai Viteazul. Mihai I nu a fostdeloc viteaz, ci mai degrabã închisºi retras, lipsit de vlagã, viaþã ºiaurã. Aura sa s-a înroºit cândciuma roºie a intrat în România. Este o despãrþire definitivã deciuma roºie moartea regelui MihaiI. Un rege mai trist ca oricare alt

rege. Este greu sã ai o viaþã atât delungã ºi sã nu te sacrifici pentrupoporul tãu, care te iubeºte atât demult. Cât de greu i-a fost sã îiabandoneze pe cei care îl iubeaunecondiþionat. Cãci în oricemonarhie iubirea faþã de coroanã,rege sau reginã estenecondiþionatã. Regele se naºte sãconducã, sã fie în fruntea poporuluisãu, în furtunã sau în soare. Sunt acum imagini la tv cudiscursul regelui în parlament deacum câþiva ani. Erau vorbeînþelepte, dar din ce experienþã, dince fapte? Regele Mihai I a fost doarun om, un simplu om, care acultivat roºii ºi pepeni ºi a pilotatavioane. A vorbit din experienþa deom sau poate chiar a citit discursulscris de altcineva. A fost prea puþinrege pentru poporul sãu. Un tatãtrebuie sã aibe grijã de familia sa.Un rege trebuie sã aibe grijã deþara sa, nu sã plece.

Dar nimeni nu are dreptul sãjudece. Pânã la urmã cine aredreptul sã stabileascã diferenþadintre eroi ºi oameni, dintreoameni ºi regi. Nici mãcarDumnezeu. Doar faptele lor. ªiregii ºi oamenii îºi scriu singuriistoria. Dumnezeu doar puneºtampila.

Piþãrãii, Alaiul Obiceiurilorºi Datinilor de iarnã!

Claca de la Crainici a fost, deasemenea, prezentã cu un programautentic. Coordonatoarele grupuluide la Crainici, Delia Mladen ºiDorina Crãiniceanu au redatîntocmai obiceiul piþãrãilor, de laaprinderea focului la capãtulsatului, la luminara ul iþelorsatului cu felinarele din coji detrunchi de cireº ºi la împãrþireapiþãrãilor (colacii pregãtiþi învatrã). Nu a lipsit nici colacul celmare despre care se spune cãaduce noroc în tot anul care vine,celui care îl primeºte. Organizatorii ºi-au doritreiterarea acestor obiceiuri înmijlocul oraºului pentru a-i apropiaspiritual pe copiii de la sate ºi pecei din mediul urban. Invitaþi înalaiul obiceiurilor au fost ºi eleviai Colegiului Naþional Pedagogic“ªtefan Odobleja”, pregãtiþi de prof.Diana Arbanaºi. Aceºtia au

demonstrat cã pot sã perpetuezetradiþia, chiar dacã locuiesc ºiînvaþã la ºcoalã în mediul urban. Portul popular autentic a fost laînãlþime, deoarece ºi copiii ºi adulþiiau venit ca la zi de sãrbãtoare cucele mai frumoase ºi autenticecostume lucrate chiar de bunici. Micii spectatori veniþi pe Criºanau avut parte de o tombolã cu premii:10 ursuleþi de pluº, 10 cutii debomboane de ciocolatã ºi 10borcane de miere (oferite de StupinaCocorova). Câºtigãtorii au fostdesemnaþi în urma extrageriirealizate pe scenã. Micuþii spectatoriau primit baloane colorate. Delia Rîmniceanu a prezentatîntreaga manifestare ºi a transmistuturor dorinþa organizatorilor de aperpetua ºi de a pune la loc decinste Arta tradiþionalã, obiceiurileºi datinile strãmoºeºti, alãturi deportul popular autentic.

urmare din pagina 1

D. Teianu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 10

9 Decembrie reprezintã însimbolistica Organizaþiei NaþiunilorUnite, Ziua Internaþionalã de LuptãÎmpotriva Corupþiei, fenomen care,alãturi de terorism, traficul de droguriºi crima organizatã, erodeazãsistematic eforturile întreprinse îndirecþia estompãrii nocivitãþiiacestei forme de criminalitate. Corupþia, fie cã se manifestã subforma unor acte sistematizate ºiprofund elaborate, fie cã se producspontan, fãrã nicio pregãtireprealabilã, rãmâne acelaºifenomen cu implicaþii grave, careafecteazã încrederea societãþii îninstituþiile publice. Din aceste considerente MinisterulAfacerilor Interne acordã o atenþiedeosebitã prevenirii ºi combateriifenomenului corupþiei, prin structuraspecial creatã în acest sens -DIRECÞIAGENERALà ANTICORUPÞIE –înfiinþatã prin Legea nr.161/2005, casingura structurã specializatã pentruprevenirea ºi combaterea corupþiei înrândul personalului acestui minister. Dezideratul sãu este de a preveni ºicombate faptele de corupþie în carepot fi implicaþi funcþionariiMinisterului Afacerilor Interne.

De asemenea, îmbunãtãþireagradului de cunoaºtere de cãtrecetãþeni a atribuþ ii lor ºiobligaþii lor profesionale alepersonalului MinisteruluiAfacerilor Interne reprezintã unalt obiectiv al lucrãtorilor D.G.A.,în scopul implicãrii acestora încombaterea corupþiei. Ofiþerii Serviciului JudeþeanAnticorupþie Mehedinþi, în susþinerea

9 Decembrie - Ziua Internaþionalãde Luptã Împotriva Corupþiei

acestor demersuri instituþionale, ladata de 12.12.2017 la invitaþiaDirecþiei Judeþene pentru Tineret ºiSport Mehedinþi, ofiþerii D.G.A. -Serviciul Judeþean AnticorupþieMehedinþi au participat la “GalaTineretului ºi SportuluiMehedinþean 2017”, organizatã înincinta Palatului Cultural “TheodorCostescu”, acolo unde au avut ocaziapromovãrii imaginii instituþiei dar ºiposibilitatea unui dialog real, directºi deschis cu cetãþenii municipiuluiDrobeta Turnu Severin, care ºi-auactualizat astfel cunoºtinþelereferitoare la infracþiunile de corupþieºi la identificarea modalitãþilor ºiinstrumentelor de sesizare a acestorfapte. Pe monitorul amplasat aurulat spoturile cu caracterinformativ-preventiv ale DirecþieiGenerale Anticorupþie. Au fost actualizate de asemenea ºidatele de contact ale serviciului, astfelcã, cetãþenii care vor sã sesizeze faptece intrã în competenþa D.G.A. –Serviciul Judeþean AnticorupþieMehedinþi se pot adresa la sediulunitãþii din Drobeta Turnu Severin, str.Traian, nr. 89, judeþul Mehedinþi saupot suna la nr. de tel. 0252-332331,fax. 0252 - 332331 dar ºi pe adresade e-mail mehedinti.dga@mai.gov.ro,ori completând formularul e-petiþie depe site-ul D.G.A.(www.mai-dga.ro). Ca principal canal de comunicare cupublicul D.G.A. pune la dispoziþiacetãþenilor un instrument util ºipractic de sesizare a faptelor decorupþie - linia gratuitã TelVerdeanticorupþie - 0800.806.806.

Sâmbãtã, 09 decembrie2017, în cadrul Conferinþei Judeþene,membrii P.M.P. – OrganizaþiaMehedinþi ºi-au ales statutar structurade conducere, ºi anume:1. Consiliul Executiv Judeþean,2. Comisia de Arbitraj ºi Integritate,3. Comisia de Cenzori. La eveniment au fost convocaþi215 delegaþi ºi invitaþi. Din partea conducerii centrale aP.M.P. au participat: domnuldeputat Eugen Tomac -PreºedinteExecutiv al P.M.P. , domnul deputatTabugan Ion – Vicepreºedinte alP.M.P., domnul Daviþoiu Nicolae –Vicepreºedinte P.M.P., domnuldeputat Doru Coliu- Diaspora.De asemenea au participat ºiinvitaþi de la alte organizaþiijudeþene, astfel: Olt, Dolj, Gorj,Suceava, precum ºi o delegaþie detineri din partea Partidul UnitãþiiNaþionale din Republica Moldova.

Lucrãrile Conferinþei Judeþenes-au desfãºurat într-un modconstruct iv, ia r în urmaîncheierii procedurii de vot,situaþia se prezintã astfel:1. În funcþia de Preºedinte al

COMUNICAT DE PRESÃ

Organizaþiei P.M.P. Mehedinþi afost ales domnul Roºca Emanoil– Rãzvan (foto),2. În funcþia de Primvicepreºedinteal Organizaþiei P.M.P. Mehedinþi afost aleasã doamna DobrotãGabriela – Valentina,3. În funcþia de Preºedinte aOrganizaþiei de Femei a fost aleasãdoamna Pîrvu Cristiana,4. În funcþia de Preºedinte alComisiei de Arbitraj ºi Integritate afost ales domnul Dincã Constantin,5. În funcþia de Preºedinte alComisiei de Cenzori a fost aleasãdoamna Bãdeþ Despina.

BIROUL DE PRESÃ al Organizaþiei P.M.P. MEHEDINÞI

Biroul de presã

Moneda naþionalã a avut oevoluþie apreciativã în perioadaanalizatã, recuperând o parte dinterenul pierdut în faþa celei unice,care a atins în data de 21 noiembriemaximul istoric de 4,6551 lei. Tendinþa de întãrire a leului faþã deeuro, care s-a conturat pe pieþeleinternaþionale în timpul minivacanþeiprilejuite de Ziua Naþionalã, s-amanifestat în cea mai mare parte aperioadei, media coborând de la4,6344 la 4,6315 lei, minimul ultimeloraproape patru sãptãmâni, pentru aîncheia intervalul la 4,6362 lei. Transferurile de la sfârºitulintervalului s-au efectuat într-un culoarîngust, 4,632 – 4,639 lei, în a ºapteaºedinþã consecutivã în care cursul afost stabilit aproape de 4,63 lei. Cursul dolarului american a crescutde la 3,9053 la 3,9449 lei, pe fondulaprecierii acestuia faþã de euro, dar lasfârºitul perioadei cotaþiile din piaþãau coborât la 3,929 – 3,94 lei, astfelcã media a scãzut la 3,9368 lei.

Euro s-a întors, pentru o vreme, la 4,63 lei Moneda elveþianã a avut un parcursdescendent pe pieþele internaþionale,de la 1,163 la 1,172 franci/euro, astfelcã media ei a scãzut de la 3,9662 la3,9560 lei, minim al ultimelor ºasesãptãmâni. La sfârºitul perioadei,francul a revenit pe creºtere iar cursula fost stabilit la 3,9746 lei. Operaþiunea de tip repo efectuatã deBNR, prin care a împrumutat un grupde bãnci comerciale cu aproape 8,7miliarde lei, a avut ca efect temperareacreºterii indicilor ROBOR. La sfârºitul perioadei, indicele la treiluni, utilizat la calcularea dobânzilorla majoritatea creditelor în lei, a stagnatla 2,15%, cel la ºase luni la 2,31%, întimp ce valoarea celui la nouã luni s-aoprit la 2,34% iar cel la 12 luni acoborât de la 2,37 la 2,36%. Situaþia din piaþa monetarã rãmânetotuºi încordatã, ceea ce a pusMinisterul de Finanþe în postura de arespinge ofertele bãncilor pentru oemisiune de obligaþiuni de 200

continuare în pag. 12

opiniiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 11

MEHEDINÞIUL ÎN ANII 1916-1918 (2)dr. Tudor Rãþoi,

director Arhivele Naþionale Mehedinþi

CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

urmare din numãrul trecut

Pe lângã cei internaþi aici, în lagãrul de la Troian,tot în Bulgaria, au fost închiºi N.D. Spineanu,pensionar, profesorul Vasile Vârcol, AristideTrisonino, M. Kirchiu, preot – iconom V. Durak,profesorul ºi maestrul de muzicã V.I. Buicã, N.Bolocan, pensionar, Panait Petrescu, inspectorfinanciar, I. Gogan, avocat, viitor primar al oraºuluiTurnu Severin, Simion Istodorescu, directorulArestului preventiv local ºi Gogu Cârjeu. De asemenea, Grigore Boboiceanu, C. Enescu,Istrate Pereanu, N. Herescu, G. Cernãianu, D.Bungeþianu, Anghel Grecea, Jan Anastasescu, Gh.Aurel ºi D. Severineanu, toþi au fost duºi la Slatina,readuºi la Hotelul “Traian” ºi trimiºi la MãnãstireaTismana, de unde li s-a dat drumul la diferite date.În fine, comerciantul Victor Mãldãrescu, ºi el arestat,a fost pus în libertate pe motive de boalã, iarprofesorul I. Catopol a urmat traseul prefectului C.Delescu, împreunã cu care a fost încarcerat. Pentru felul de a proceda al autoritãþilor deocupaþie, câteva cazuri de arestãri ale unora dintrepersoanele menþionate mai sus sunt ilustrative. Depildã, în declaraþia datã în decembrie 1918,comisarul de poliþie Tiberiu Popescu arãta cã afost arestat de poliþia germanã din Turnu Severinla 4 februarie 1917 pe motiv cã se purtase rãu cusupuºii Puterilor Centrale. N-a fost judecat, fiindînchis pe toatã durata rãzboiului în baza unei deciziiadministrative. A fost depus în lagãrul de la Hotelul”Traian“, dus apoi la Slatina, ulterior, succesiv,înapoi la hotelul menþionat ºi la Cercul Militar dinBucureºti ºi în cele din urmã în Bulgaria în lagãrelede la Filipopoli ºi Golemo – Konare, unde a suportatun tratament mizerabil, cu insulte ºi silnicii zilnice,din partea germanilor ºi bulgarilor. Prin percheziþiidomiciliare i s-au luat obiecte de îmbrãcãminte ºialte bunuri în valoare de 4-5.000 de lei9. La fel apãþit ºi avocatul ªtefan Bungeþianu, ºeful PoliþieiTurnu Severin. La 31 decembrie 1918 el relata: “Amfost arestat de germani în ziua de 22 ianuarie 1917ºi þinut internat pânã la 20 iulie 1918, timp în caream fost douã luni ºi jumãtate în lagãrul militar dinSlatina, cinci luni ºi jumãtate la Hotelul “Traian”din Severin, transformat în închisoare, o lunã laCercul Militar Bucureºti ºi 9 luni în Bulgaria.Internarea mea a fost consfinþitã de guvernatorulmilitar din Bucureºti pentru toatã durata rãzboiului,pentru sentimentele mele duºmãnoase, spuneadecizia, faþã de armatele ºi supuºii Puterilor Centraleºi ca periculos siguranþei lor. Ca tratament, a fosto minune dumnezeiascã cã am scãpat cu viaþã.Am rãmas grav bolnav din cauza acestui tratament

9 Idem, fond Primãria oraºului Turnu Severin, dosar nr.16 Bis/1918, 224.10 Ibidem, f.222; 11 Ibidem, f. 270; 12 Ibidem, f. 275-276.13 Ibidem, f. 143; 14 Ibidem, f. 287.

ºi inapt pentru muncã. Locuinþa mea a fost ocupatãde la 22 ianuarie 1917 pânã la 5 octombrie 1918de cãtre ofiþerii germani. Mi s-au luat mobila,covoare, tablouri, picturi etc. din biroul meu, învaloare de lei 4.000. Restul mobilei rãmase estecompletamente deteriorat ºi stricat. La 5 zile dupãocuparea oraºului, noaptea, au intrat peste mine 4soldaþi din Regimentul 146 ºi 148 bavarez ºi m-autâlhãrit de suma de lei 800 ce aveam, cum ºi altelucruri ºi obiecte în valoare de lei 2.000. Amreclamat locotenentului german Hoffmann,comandantul oraºului, autorii au fost prinºi. Numi s-au restituit însã nici banii, nici lucrurile. Amplãtit 400 lei amenzi ºi acciza 100 lei fiindcã uncãpitan german a dat ordin unui sergent de stradãsã-i aducã o trãsurã la domiciliul lui ºi sergentul,neºtiind limba germanã, nu a putut executa. Amplãtit 300 lei fiindcã soldaþi ºi ofiþeri germani s-au îmbolnãvit de boli venerice, dupã ceprostituatele, recunoscute în mod oficial, fuseserãinternate în spital. Aceste amenzi le-am plãtit încalitate de poliþai al oraºului. Chitanþelejustificatoare mi-au fost luate de la domiciliul meucu ocazia arestãrii mele, când am fost jefuit ºifurat de o mulþime de lucruri“10. În aceleaºi locuri a fost deþinut ºi ziaristul IorguProtopopescu, tot în baza unei deciziiadministrative, arestat fiind pe motiv cã scriseseîn ziar, ca agitator politic, articolul “La Turda”,considerat ostil Puterilor Centrale. Pe timpuldetenþiei suportase rechiziþii de mobilã în valoarede 20.000 de lei, baºca imobilul ocupat pentru aservi ca locuinþã soldaþilor germani de la invazie ºipânã la plecare. La internare, fusese maltratat decãtre poliþiºtii germani Schteiger ºi Abstender11. Comerciantul Istrate Pereanu declara îndecembrie 1918 cã fusese ridicat de cãtreautoritãþile germane la 19 februarie 1917 stil vechiºi închis într-o camerã a Hotelului ”Traian“, fãrãsã-i fie permis a comunica cu cineva, nici mãcarcu familia. Nu-i era îngãduit de cãtre autoritãþi nicia deschide fereastra spre stradã, singura, pentruaerisire. Hrana se procura de acasã ºi era datã desoldaþii de gardã, dupã ce era controlatã, ca sã nufie alta decât cea permisã de Komandatura de EtapãMehedinþi, adicã fãrã carne. Din camerã nu se puteaieºi decât pentru necesitãþi “inexprimabile”, dar ºiatunci doar pentru câteva minute. La 1 mai stilvechi, acelaºi an, împreunã cu alþi arestaþi au fosttransportaþi la Tismana, în condiþii umilitoare, întredouã rânduri de santinele, cu bagajul în spinare,purtaþi pe strãzi, ca la paradã. La Tismana au fostînchiºi 37 de arestaþi într-o camerã umedã ºi nevoiþisã doarmã toþi într-un pat comun de scânduri, cupuþine paie. Acolo, hrana, cu toate cã se plãteascump, era ºi mai mizerabilã, compusã exclusivdin fasole fãrã sos. Garda spunea cã arestaþii erau

trataþi întocmai cu internaþii Puterilor Centrale dinMoldova. Acasã, familia lui Pereanu a fost silitã sãpãrãseascã locuinþa, care a fost ocupatã de o gardãgermanã de vreo 20 soldaþi, fãrã sã i se permitã a-ºi ridica mobilierul ºi alimentele necesare, ceea cea dus la îmbolnãvirea soþiei comerciantului. Casaa fost ocupatã de la 10 noiembrie 1916 stil vechipânã la 1 octombrie 1917, cu întreaga clãdire undeavea afacerile comerciale. Din cauza internãrii,afacerile au încetat cu totul, neavând de cine sã fieconduse. Proprietãþile, o vie de trei hectare ºi olivadã de pomi fructiferi de patru hectare, au rãmasîn pãrãsire, iar moºia din comuna Crãguieºti, de150 hectare, a rãmas nemuncitã. Pentru toatedaunele suferite, Pereanu solicita dupã rãzboi120.000 de lei, pagube uzufructate la moºie, vie ºila afacerile mele comerciale, 35.000 de lei,cheltuieli cu internarea ºi susþinerea familiei,216.000 lei, daunele sufleteºti pentru 216 zile câta fost luat ostatic ºi 145.312,50 lei, compensaþiepentru devastãrile mãrfurilor ºi pagubelecauzate de germani în luptele de la 10-12noiembrie 1916, când au ocupat oraºul prinjaf; total general: 516.312,50 lei12. Un alt comerciant, Constantin I. Dilã, suferisepagube de circa 200.000 de lei la magazinul sãucoloniale ºi spirtoase13, iar Victor P. Mãldãrescu,cel mai cunoscut librar din Turnu Severin, declaracã fusese luat ostatic de cãtre armata de ocupaþiegermanã de la 6 martie 1917 la 20 decembrie 1917,adicã nouã luni ºi jumãtate, timp în care a fost foarteaspru tratat ºi închis sub cheie. I s-a luat marfã delibrãrie în valoare de lei 12.926, socotitã la preþurimaximale, în bonuri ºi sub ameninþare, fiind trecutecele mai mici preþuri, la o valoare de 3.784,60 lei.Fãrã bon i s-a mai luat sãpun de toaletã în valoarede 7.046 de lei. Sãpunul i s-a rechiziþionat saumai bine zis luat de jandarmii germani sub motivulcã nu era voie sã se vândã. Dar nu era nici un ordinîn aceastã privinþã. I s-au mai luat ºi douã aparatefotografice cu accesoriile complete, pe carecomerciantul ceruse, în mai multe rânduri, sã i sedea bani, dar fãrã rezultat. Jandarmii germani i-auconfiscat, de asemenea, þigarete în valoare de 2.800de lei. ªi pentru cã n-a vrut sã-i lase sã i le ia, l-auamendat cu 100 lei. Când au intrat germanii în oraº,a doua zi au venit în magazin mai mulþi soldaþi ºiun ofiþer ºi au început sã-i ia marfã din galantare:sãpun, piepteni, oglinzi ºi alte lucruri ”de fantezie“,pe care le împãrþeau la soldaþi. Pentru cãnegustorul a solicitat bani pe marfa luatã,înfuriat, ofiþerul l-a bãtut. Marfa luatã în acea zia fost evaluatã la circa 8-10.000 de lei, plus2.700 de lei pentru 35 de suluri schapirografºi 480 de lei pentru cutiile speciale cu maºinãpentru schapirograf14.

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 12

Comunicat de presã În luna noiembrie 2017Inspectoratul Teritorial de MuncãMehedinþi a desfãºurat un numãr de109 acþiuni de control în urma cãroras-au aplicat amenzi în valoare totalãde 69.200 de lei. A fost depistatã opersoanã care lucra „la negru”. În afaraacestei persoane care desfãºuraactivitate fãrã a avea încheiat în formãscrisã contract individual de muncãs-au mai depistat ºi un numãr de 19persoane pentru care angajatorul nua respectat termenele de înregistrareîn aplicaþia REVISAL în cazul începeriiactivitãþii ºi respectiv încetãriicontractelor individuale de muncã. În domeniul relaþiilor de muncã, aufost verificaþi 57 de angajatori ºi s-auconstatat 38 încãlcãri ale actelornormative din domeniu pentru cares-au aplicat 38 sancþiuni din care 21amenzi în valoare de 46.200 lei (oamendã în valoare totalã 20.000 leiaplicatã angajatorului la care s-adepistat o persoanã fãrã formelegale de angajare). În aceeaºi perioadã, în domeniulsecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã au fostefectuate 52 de acþiuni de control, ocaziecu care, la 21 angajatori, s-au constatat32 deficienþe pentru care s-au aplicat32 sancþiuni dintre care 3 amenzi învaloare totalã de 23.000 lei. Angajatoriiau comunicat cãtre inspectorateleteritoriale de muncã 8 evenimente care,în urma cercetãrilor efectuate deinspectorii de muncã, vor fi încadratesau nu ca fiind accidente de muncã. În perioada 08-24.11.2017 s-a desfãºuratCampania naþionalã privind identificareacazurilor de muncã nedeclaratã ºiverificarea modului de respectare a cerinþelorminime de securitate ºi sãnãtate în muncãla operatorii de transport rutier. Inspectorii de muncã din cadrul ITMMehedinþi împreunã cu reprezentanþi aiInspectoratului de Stat pentru Controlîn Transportul Rutier Mehedinþi auefectuat în aceastã perioadã controalela un numãr de 16 angajatori. Pentru deficienþele constatate îndomeniul relaþiilor de muncã ºi al securitãþiiºi sãnãtãþii în muncã au fost aplicate 14sancþiuni contravenþionale, dintre care 8amenzi în valoare totalã de 19.500 lei.Inspector ºef Nicea MERGEANI

Compartiment CRPMãdãlina Aurora GÎRLEA

urmare din pagina 10

Radu Georgescu

milioane de lei, cuscadenþa în 2023, datoritã randamentelor mari solicitate. Dupão lungã perioadã, volumul cererii a fost mai mic decât cel alemisiunii, doar 190 milioane lei.Perechea euro/dolar a avuto evoluþie descendentã, ea coborând de la 1,1940, la debutulintervalului, la 1,1730 dolari, iar la finalul acestuia,tranzacþiile se realizau între 1,1764 ºi 1,1793 dolari.

Aprecierea dolarului s-a datorat mai multor factori. Înprimul rând se regãseºte aprobarea de cãtre Senatul SUAa proiectului de lege privind reforma fiscalã, dorit depreºedintele american. La aceasta se adaugã datele

Euro s-a întors, pentru... pozitive venite din piaþa muncii americanã, unde, conformDepartamentului Muncii al SUA, au fost create în noiembrie228.000 noi locuri de muncã, ºomajul stagnând la nivelulde 4,1%, cel mai scãzut din ultimii aproape 17 ani.

Investitorii aºteaptã acum ultima întâlnire din acest an aComitetului de politicã monetarã al Rezervei Federale, unde arurma sã fie anunþatã majorarea dobânzii-cheie cu un sfert depunct procentual. Decizia este aproape sigurã, având în vederecã luna trecutã câºtigurile salariale medii pe orã au crescut cu2,5% faþã de perioada similarã din 2016, cu puþin peste inflaþie.Analiza cuprinde perioada 5 – 12 decembrie.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã focalizatã pe relaþiile cu ceilalþiºi pe ceea ce poþi realiza alãturi de ei. Tentaþiade a te baza mult pe ceea ce spun sau ce facpartenerul de viaþã, colaboratorii, rudele estepãbugoasã ºi ar fi bine sã o þii în frâu. Planuride cãlãtorii în strãinãtate sau de studii.Deocamdatã acþiunile propriu-zise suntîngreunate, de aceea preîntâmpinã oriceneplãcere prin a te informa foarte bine din sursesigure. Rediscutarea unor termeni ºi condiþii alecolaborãrilor în care eºti implicat. Intervin ºicheltuieli comune cu alþii, dar în paralel secontureazã posibilitãþi noi de câºtig dinactivitatea profesionalã sau dintr-o moºtenire.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Ai mult de lucru la serviciu, mai ales cã secontureazã venituri suplimentare ºi asta temobilizeazã rapid. Selecteazã prioritãþile, întrucâtsãnãtatea este vulnerabilã ºi chiar sunt posibileneplãceri serioase. Relaþiile colegiale suntdeficitare, datoritã salarizãrii ºi a condiþiilor demuncã. Prudenþã ºi rãbdare! Se pot declanºaconflicte pe termen lung din te miri ce. Relaþiileparteneriale sunt active prin discuþii importante,referitoare la felul în care se desfãºoarã fie orelaþie de cuplu, fie o colaborare sau o afacere.Traversãm o perioadã în care sunt ºanse de a sedestrãma foarte repede orice relaþie cu ceilalþi.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Relaþiile sentimentale îþi atrag atenþia ºieforturile. Se pare cã este nevoie de reluareaunor discuþii cu cei dragi, despre subiecte vechireferitoare fie la relaþiile de cuplu, fie lacolaborãri profesionale. Prudenþã ºi rãbdare,deoarece se pot isca discuþii aprinse. Este dificilde menþinut un dialog echilibrat, pentru cãmentalul tuturor este umbrit. Nu lua de bun chiartot ce auzi acum, dar nici nu ignora ce esteimportant. La serviciu este foarte mult de lucruºi într-un ritm alert. Sarcini de lucru urgente,relaþii colegiale tensionate, schimbãriprofesionale de anvergurã ºi pe termen lung. Aigrijã ºi de sãnãtate!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Ai nevoie de liniºtea ºi confortul casei înprima parte a sãptãmânii. Rezervã momentepentru a te ocupa de treburile gospodãreºti,pentru a dialoga cu membrii familiei sau pentrua vizita unele rude. Se vor relua discuþii vechipe teme patrimoniale, dar vor intra în discuþie ºiproblemele de sãnãtate ale cuiva drag dinfamilie. Fii alãturi de cei dragi ºi asta þi se varãsplãti înzecit la momentul potrivit! Reparaþiicurente la instalaþiile de aer, de gaze sau de foc.Relaþiile sentimentale sunt active prin discuþiiaprinse ºi activitãþi comune desfãºurate atât cupersoana iubitã, cât ºi cu copiii. Iubirea pluteºteîn aer, însã deocamdatã este însoþitã de nãbãdãi.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Multe cãlãtorii pe distanþe scurte, multeîntâlniri ºi dialoguri cu persoanele din anturajulapropiat. Pe lângã rezolvarea chestiunilorpersonale ºi ale celor dragi, vor intra în sfera tade interes ºi unele demersuri profesionalerestante. Se recomandã prudenþã, deoareceminþile ºi limbile oamenilor sunt îngreunate înaceastã perioadã, existând riscul ca una sã segândeascã, una sã se vorbeascã ºi cu totulaltceva sã se înþeleagã. Acasã în familie estemultã forfotã, discuþii aprinse pe temepatrimoniale cu membrii familiei ºi cu neamurile,schimbãri domestice de anvergurã ºi cu efectepe termen lung. Acordã eforturi ºi relaþiilorsentimentale.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Se contureazã cheltuieli în prima parte asãptãmânii, fie pentru cele necesare traiuluicotidian, fie pentru a rezolva chestiuni privitoarela casã ºi membrii familiei. Cumva este vorbadespre reluarea unor plãþi care au rãmas restantesau au fost achitate parþial. Evitã datoriile ºi aiîncredere cã te vei descurca foarte bine cu toate.Pe de altã parte sunt ºanse de a-þi mãri venituriledin activitatea profesionalã. Relaþiile cu anturajulapropiat sunt dinamice prin discuþii aprinse ºiîntâlniri deosebite cu oameni erudiþi. Este operioadã bunã pentru schimb de informaþii ºi pentrua-þi îmbogãþi bagajul de cunoºtinþe cu subiecte noi.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sunt zile bune pentru schimbãri personale.Rezervã momente ºi gândeºte-te cum anumedoreºti sã se desfãºoare viaþa ta de acum încolo,ce anume vrei sã realizezi concret ºi ce fel derelaþii ai nevoie sã dezvolþi. Chiar dacã stãriletale de spirit sunt oscilante, cu puþin efort ºibunãvoinþã vei depãºi totul cu bine. De mareajutor þi-ar fi un dialog cu cineva din anturajulapropiat. Însã este posibil sã-þi displacã ceeace îþi spun ceilalþi, cumva evidenþiind aspectemai puþin lãudabile existente în structura tainterioarã. Reþine ce îþi este de folos ºi opereazãacele schimbãri necesare ºi suficiente pentrua-þi îmbunãtãþi viaþa ºi relaþiile.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Ai nevoie de odihnã în primele zile ale acesteisãptãmâni. Se pot evidenþia afecþiuni vechi, deaceea fii prudent ºi îngrijeºte-te pe îndelete. Pede altã parte sunt posibile dialoguri tãinuite cupersoane de încredere din anturajul apropiat.Informaþiile obþinute acum pe cãineconvenþionale îþi vor fi de mare ajutor într-unviitor apropiat. Prudenþã ºi discreþie! Evitã sã-þidivulgi planurile de viitor sau sã formulezi opiniipentru teme care sunt irelevante pentru tine.Tendinþa de a exagera în tot ºi toate esteaccentuatã. Selecteazã prioritãþile ºi ocupã-tenumai de treburile tale. A te ocupa ºi de alþiieste în detrimentul tãu.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Relaþiile cu prietenii sunt dinamice ºi destulde obositoare. Temele principale de dezbaterese referã în mod special la personalitatea ta ºila felul în care relaþionezi cu ceilalþi. Traversezio perioadã în care gândurile ºi comunicarea suntumbrite, îngreunate, existând riscul sã stricigratuit relaþii ºi situaþii bune. Evitã dialogurileample, ascultã mai mult ºi vorbeºte mai puþin,lasã deciziile majore ºi promisiunile pentru oaltã perioadã. Sãnãtatea este vulnerabilã, fiindnevoie de îngrijiri de specialitate. Odihneºte-temai mult! În a doua partea sãptãmânii te vei simþimai bine, dar nu forþa nota.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Eºti foarte solicitat de cãtre ºefi ºi autoritãþi.Atât la serviciu, cât ºi acasã în mediul familialse contureazã reuniuni ºi discuþii importante peteme financiare ºi patrimoniale. Dar, în culiseexistã detalii ascunse, intenþii defavorabile þiemascate bine cu vorbe dulci, aspecte de care artrebui sã þii cont. Vocea ta interioarã, te anunþãcând este bine sã te retragi dintr-o conversaþiesau dintr-o interacþiune cu ceilalþi. Relaþiile cuprietenii sunt provocatoare ºi în orice momentsunt ºanse de a se destrãma unele vechi.Analizeazã acest anturaj ºi renunþã fãrã rezervela persoanele care te-au necãjit deja prea mult.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Este rost de cãlãtorii îndepãrtate, cel puþin lanivel de plan. Lucrurile se pot rãsturna datoritãunor prieteni sau datoritã unor persoane dinanturajul profesional prin demersurile sauvorbele lor. Se recomandã prudenþã la acestepersoane ºi evitarea dialogurilor contradictorii.Este bine sã iei propriile tale decizii, dupã oanalizã atentã a situaþiei socio-profesionale încare te afli. Dialoguri ºi reuniuni importante cuºefi ºi autoritãþi. Existã multã tensiune îndomeniul profesional în care activezi, existândºanse de a intra în conflicte de tot felul. Prudenþã,rãbdare, toleranþã, discernãmânt! Sfãtuieºte-tecu cineva de încredere!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Se contureazã cheltuieli comune cu alþii ºidiscuþii aprinse privitoare la moºteniri, partaje,venituri suplimentare din activitatea profesionalãdesfãºuratã. Cumva, tema financiarã principalãvizeazã segmentul profesional ºi condiþiile delucru care atrag mai mult sau mai puþin câºtigurisubstanþiale. Datoritã ºi pentru anturajulprofesional este posibil sã cheltuieºti sumeimportante. Cãlãtoriile ºi relaþiile cu persoaneleaflate în strãinãtate revin în atenþie. Este posibilsã pleci departe, sã plãnuieºti o astfel decãlãtorie sau sã dialoghezi cu persoane strãinepe teme diverse.

OBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(14 - 20 decembrie 2017)Horoscop

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017

I N F O R M A R EAceastã informare este efectuatã de cãtre S.C. ROUTE CENTER

CONSTRUCT SRL, strada Pãcii, nr. 3, bl. O2, sc. 4, et. 1, ap. 5, judeþulMehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la Administraþia Naþionalã “APELEROMÂNE” RA - ABA JIU, aviz de gospodãrire a apelor la obiectivulExploatarea nisipului ºi pietriºului din perimetrul „VIILOR” situat înextravilanul localitãþii Izvoarele, comuna Gruia.

Aceastã investiþie este nouã.Ca rezultat al procesului de producþie nu vor rezulta ape uzate menajere.Nu existã ape uzate tehnologice.Aceastã solicitare este conformã cu prevederile Legii Apelor nr. 107/

1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire

la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantul la adresamenþionatã.

Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului la adresa de mai sus sau la telefon:0752 / 081.545.

S.C. ROUTE CENTER CONSTRUCT SRL

În perioada 08-09.12.2017 la Arad s-a desfãºuratTurneu Internaþional “Euroliga”cu participarea a 250 de sportivipentru vârstele U14 ºi U16,individual, masculin ºi feminin,din 6 þãri: ROU, GER, AUT, CRO,SRB, HUN. Sportivii CSM Drobeta au urcatpe podium dupã cum urmeazã:Loc I- ARGINT DIANA -52 kg -U14- COVACIU IASMINA -52 kg -U16-TOPALà VLAD-81 kg -U16Loc III-ARGINT DIANA -52 kg -U16-OPREA MARIO-42 kg-U16Loc V- FLORESCU MIRCEA -50 kg-U14 A fost un concurs cu premii ºi

La Arad s-a desfãºuratTurneu Internaþional “Euroliga”

medalii frumoase care a contribuit labagajul experienþei fiecãrui participant.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al

CSM Drobeta Turnu Severin

ANUNÞ PUBLICprivind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

- S.C. ROUTE CENTER CONSTRUCT S.R.L. -

S.C. ROUTE CENTER CONSTRUCT S.R.L. anunþã publiculinteresat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului demediu pentru proiectul “Exploatarea nisipului ºi pietriºului dinperimetrul Viilor” situat în extravilanul localitãþii Izvoarele, comunaGruia, judeþul Mehedinþi, propus a fi amplasat în extravilanulcomunei Gruia, sat Izvoarele, înscris CF nr. 50065 Gruia, judeþulMehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediulAgenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi cu sediul înmunicipiul Drobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3, în zilelede luni - vineri, între orele 8.00-14.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

Anunþ publicprivind decizia etapei de încadrare

COMUNA CORCOVA titular al proiectului «CONSTRUIRE ZID DESPRIJIN LOCALITATEA JIROV, COMUNA CORCOVA, JUDEÞULMEHEDINÞI» anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei deîncadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi încadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentruproiectul propus a fi realizat în satul JIROV. Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã potfi consultate la sediul Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi dinDrobeta Turnu Severin, str. Bãile Romane, nr. 3 în zilele de luni pânãvineri între orele 8-14, precum ºi la urmãtoarea adresã de internetwww.apmmh.anpm.ro Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii la proiectul decizieide încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ.

PRIMAR, Ing. DURAC ADAM

Anunþ de licitaþie publicã cu strigareEURO INSOL, lichidator judiciar al Regiei Autonome pentru

Activitãþi Nucleare (RAAN) organizeazã în data de 23.01.2018, la sediulRAAN din str. Nicolae Iorga nr. 1, Drobeta Turnu Severin, judeþulMehedinþi, licitaþii publice cu strigare având ca obiect valorificareaurmãtoarelor bunuri:- 6 Locomotive, plecând de la preþul de 803.250 euro + TVA; Licitaþia vaîncepe la ora 10,00, iar preþul caietului de sarcini este 3.000 lei + TVA;- 112 Vagoane Tip Fals, plecând de la preþul de 1.224.000 euro + TVA; Licitaþiava începe la ora 13,00, iar preþul caietului de sarcini este 4.000 lei + TVA- 24 Vagoane Tip Zaes, Zas, Zacs plecând de la preþul de 509.490 euro +TVA; Licitaþia va începe la ora 15.00, iar preþul caietului de sarcini este1.500 lei + TVA- 20 Vagoane Tip Uces, plecând de la preþul de 174.250 euro + TVA;Licitaþia va începe la ora 17.00, iar preþul caietului de sarcini este1.000 lei + TVA

Caietele de sarcini privind condiþiile de participare la licitaþie potfi achiziþionate de la sediul RAAN din str. Nicolae Iorga nr. 1, DrobetaTurnu Severin, judeþul Mehedinþi, dupã plata contravalorii acestora încontul RO86UGBI0000552006027RON.

Persoanele interesate pot obþine informaþii suplimentare latelefoanele: 0758.27.95.21, 0723.613.516 sau e-mail:adina.cioica@raan.ro ºi adrian.munteanu@euroinsol.eu

I N F O R M A R EAceastã informare este efectuatã de Comuna Hinova, judeþul

Mehedinþi, ce intenþioneazã sã solicite la SGA Mehedinþi, aviz degospodãrire a apelor pentru realizarea proiectului „Modernizare drumurisãteºti în satul Bistriþa, comuna Hinova - Obiect „Pod peste DS2, km0+373 peste Valea Bojan, sat Bistriþa, comuna Hinova”, judeþul Mehedinþi. Aceastã investiþie este o modernizare a podului existent. Ca rezultat al investiþiei nu vor rezulta ape uzate. Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodãrire a apelor pot contacta solicitantulde aviz la adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitã observaþii, sugestii ºirecomandãri se pot adresa solicitantului dupã data de 12.12.2017.

sportOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017 pag. 15

Deºi rezultatele au fost printrecele mai modeste din ultimele 3decenii, sportivii de la CSSOrºova au dominat ºi în acest anGala Sportului Mehedinþean. În2017, primele 2 locuri au fostîmpãrþite de canotorii suceveniFlorin-Sorin Lehaci ºi ªtefan-Constantin Berariu, medaliaþi cuaur la Europenele de juniori dinGermania ºi cu argint laMondialele de juniori dinLituania, în proba de dublu rame.Urmãtoarele clasate au fostsuceveanca Mãdãlina Moroºanu(CSS Orºova, antrenor CristianMaliº) ºi gorjeanca RalucaDinulescu (CSM Drobeta TurnuSeverin, antrenor Dorin Mitroi),ambele campioane europene dejuniori ºi medaliate cu bronz lamondiale, în barca de 8+1. Fãrãsã prindã podiumul internaþional,contraperformanþã cu care CSSOrºova nu s-a mai întâlnit lakaiac-canoe de 3 decenii, AngelaBondariuc ºi Georgiana Manofu(antrenor Ilie Bãnãduc) s-auclasat pe locurile 5-6 la GalaSportului Mehedinþean, dupã ceau încheiat doar pe 5 proba dekaiac 4 x 200 m, de la Europenelede juniori. Pe 7 s-a clasatluptãtoarea severineanã RoxanaCapezan (CSM Drobeta TurnuSeverin), eleva lui MarinDobrescu fiind medaliatã cu bronzla Europenele de cadeþi ºi cu aurla Balcaniadã, iar pe 8 a fost atletulDãnuþ-Valentin Lãpãdat (CSS Mircea Oglindoiu

DJST a premiat performerii de la cluburile din Mehedinþi

Drobeta Turnu Severin), campionnaþional de juniori ºi ocupant allocului 7 la Festivalul Olimpic alTineretului European, dinUngaria, în proba de 2000 mobstacole. Pe 9 în topul întocmitde DJTS s-a regãsit Andrei Maliº,cârmaci medaliat cu argint laEuropenele de Canotaj pentrujuniori, în proba de 8+1. De atflel,Andrei este singurul sportiv de laCSS Orºova originar dinMehedinþi. Niciunul dintre ei n-afost prezent la festivitatea de marþiseara, organizatã de sala defestivitãþi “Virgil Ogãºanu” aPalatului Cultural „TeodorCostescu” din Drobeta TurnuSeverin, deoarece se aflã încantonament cu loturile naþionale.“Am ajuns la Orºova lainsistenþele surorii mele mai mari,care deja fãcea canotaj acolo, devreo 4 ani. Acum am încheiatjunioratul ºi, implicit, perioada dela CSS Orºova, iar din toamnã m-am transferat la DinamoBucureºti, împreunã cu Berariu.Sper sã am rezultate bune ºi în2018, la tineret, iar în 2024 vreausã particip la Jocurile Olimpice”,a transmis Lehaci. Coordonatorul secþiei de canotajde la CSS Orºova, Cristian Maliº,spune cã nici anul viitor nu vor firezultate mai bune ºi poate spera,din nou, la aurul mondial, de-abiadin 2019. “Rezultatele sunt,oarecum, peste nivelulaºteptãrilor mele, dar, din pãcate,

mult mai slab ca în alþi ani, dincauza selecþiei precare de acum3-4 ani, când am avut problemefinanciare la club. Chiar ºi aºa, amrãmas cel mai bun club de juniorila nivel national, la disciplinanoastrã. Sper ca 2018 sã fie mãcarca acest an. De-abia în 2019 seva revigora secþia, fiindcã vine dinurmã o nouã generaþie, ºi putemspera din nou la aurul mondial.Problemele la Orºova s-auremediat între timp, iar obiectivule sã redevenim cel mai bun clubdin lume, la sporturile nautice.Din pãcate, secþia de kaiac-canoea fost ºi mai nãpãstuitã deproblemele de acum 4 ani. Noi, lacanotaj, am avut sprijinulfederaþiei, nu am oprit roata ºi amputut continua selecþia, chiar dacãnu la nivelul la care ne-am fi dorit”,a declarat Cristian Maliº. Locul 10 nu a mai fost premiatde Direcþia Judeþeanã de Tineretºi Sport Mehedinþi. În schimb, aufost premiaþi, pe secþii, urmãtoriisportivi: Iasmina Covaciu (judo,CSM Drobeta Turnu Severin,medaliatã cu bronz la Balcaniadade juniori ºi cu aur la Naþionale),ªtefania Lazãr (box, CSM DrobetaTurnu Severin, medaliatã cu argintla Naþionalele de Tineret ºi cu aurLa Cupa României), Radu Vaipan(nataþie, CSM Drobeta TurnuSeverin, medaliat cu argint ºibronz la naþionalele de tineret, înprobele de 50 m, respectiv 100 mbras), Adrian Bondoc (atlet, CSM

Drobeta Turnu Severin, medaliat cuaur ºi argint la naþionalele de juniori,în probele de 800, respectiv 1500m). Judoka Ane-Marie Brebinaru(antrenor prof. Ilie Gâdea) a fostdesemnatã cea mai bunã sportivãde la Palatul Copiilor Mehedinþi– filiala Strehaia. Primarul Severinului, MariusScreciu, a fost prezent ºi la gala dinacest an, în timp ce preºedintele CJMehedinþi, Aladin Georgescu, ºi-afãcut apariþia, în premierã. “Revin defiecare datã cu plãcere la acesteveniment, mai ales cã, în trecut, cadirector al DJST Mehedinþi, eramorganizatorul acestor gale. Totodatã,mã bucur cã sportivii de la CSMDrobeta Turnu Severin, club pe careeu l-am înfiinþat în 2003, au încontinuare rezultate”, a spusScreciu. Georgescu s-a scuzat cãlegislaþia nu-i permite sã oferepremii mai mari sportivilor.

În 2009, Palatul Cultural „TeodorCostescu” din Drobeta TurnuSeverin organiza ultima datã GalaSportului Mehedinþean, iar, înaceeaºi salã, atleta Ancuþa Bobocel(CSM Drobeta Turnu Severin),devenea, în 2007, ultima sportivãnelegimitatã la Orºova care primeamarele premiu. În ultimii 5 ani,gala a fost organizatã în sala defestivitãþi a ªcolii Generale nr. 7„Teodor Costescu” din DrobetaTurnu Severin, iar, anterior, laPrefectura Mehedinþi sau sediulDJST Mehedinþi.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 14 - 20.12. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mã cetitorii meide Obiectiv, sã apropie bilanþuanului, da pãnã atuncea sã maifacem neºte bilanþuri ale perioadei.Cã aºa mai aflãm cã pin Severinunostru circulã fro 35 de mii demaºini, adicã una la douãpersoane, adicã fooooooarte multe!ªi te mai miri cã se circulã cum secirculã, cã nu sunt locuri deparcare, cã viaþa e scumpã ºibenzina la fel. Da de la anu o sã fieparcarea cu taxã, aºa cã nici atâteamaºini nu o sã mai vedeþi în centruloraºului. ªi apropo, nici nu semai blocheazã deocamdatãcirculaþia în centru, cãmegamitingurile PSD nu s-au maidesfãºurat, din motive obiective. Da Sucã abia aºteaptã sã-i vadãîn fruntea manifestanþilor pe neºtedirectori de deconcertate, pe funcþiide mulþi ani ºi susþinuþi de oriºicepartid. Da îi zise Veta cã mai binesã-ºi bage minþile în cap, cã nu toþiºefii politici au baftã sã fie gineri detovarãºi ºi prieteni. Între timp,severinenii cautã brazi pentru

nea Mãrin

Sucã ºi puzderia de maºini din Severin, drumurile dila Schela ºi privirea lu nea Drãghiea împãciuitoru’

sãrbãtori, pe care o sã-igãseascã pin Piaþa Sârbilor,pin Parcul cu Platani, peSmârdan sau pi la neamuri.Cã ºi Tanþa lu Pecinine îl ia dincurte di la ai lu Zbanghiu, cããºtia au fro zece, cã de câte oris duc la munte sã mai întorccu unul nou. Cã cicã li sãagaþã de automobil, la plecare. Mã nepoate, bucurie marepentru familiile din Schela ºiGura Vãii. Bine, între timpbucuria e mai micã, cãoamenii aºteaptã sã vinãasfaltarea ºi pi la ei de fro 20de ani, da abia acuma s-au gãsitniscaiva bani sã sã reparedrumurile. Bine, acuma trebuie sãmai aºtepte pãnã la varã, cã atunceavor cam începe lucrãrile, da sperãsã merite aºteptarea. Înte timp sã aprobarã baniipentru Centrul de Management alapei grele de la Mehedinþi, care vafuncþiona independent defalimentarul RAAN. Fro 15 milioanede lei, nu mai mult, pentru 2018.

Centrul preia gestiunea stocurilorde apã grea în valoare de circa 5miliarde lei ale României, necesarecentralei nucleare de la Cernavodã,de la Regia Autonomã pentruActivitãi Nucleare (RAAN) DrobetaTurnu Severin. Partea bunã la treaba asta e cãfro 80 de persoane o sã fie bineplãtite, sperãm sã fie ºi specialiºtiîn domeniu, cum ar vrea Sucã, dacum nu e dupã el, o sã vedem cumo sã sã întâmple treaba asta.Partea tot bunã e cã Centrul ãstava fi pãzit de jandarmi, fiindconsiderat obiectiv strategic. De cee bine, e lesne de înþeles, cã tarear mai fi vrut firma de pazã abonatãla instituþii ºi companii sã punãmâna pe încã un contract bun.Acuma, salariile, utilitãile ºimaterialele au fost estimate lacirca 800.000 de lei pe lunã, adicãvreo 9,6 milioane lei pe an, adicãbani destul de mulþi. Dupã buget,nenicã.

Revenind la Severinu nostru, ãstape care-l avem, sã întâmplã ca uniidintre locuitori sã reclame cã sãrãcoreºte peste noapte în case, cãtemperatura din calorifere nu e caaia de pe timpu zilei ºi cã pãnãdimineaþa tremurã sub pãturã.Acuma e ca ºi cu apa caldã care nue rece. Pã dacã apa fiartã trece pinconducte de kilometri, afarã e gerde îngheaþã pietrele noaptea, vreisã mai ajungã la aceeaºitemperaturã ca ziua, când e maicald în atmosferã? Norocu mare e cu nea Drãghiea,care zisã cã-i împacã pe toþi, cã‘mnealui nu dezbinã, cã cicã-i facepe toþi numai din priviri. Aºa zisãla televizor. Adevãru e cã atuncicând te priveºte nea Drãghiea, þi seînmoaie inima, oricât de rece ar fiafarã. ªi e rece. Aia e, mã fraþilor, sã duce anu,sã petrece, aºa cã pãnã dataviitoare, hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!

Jandarmii mehedinþeni au participat vineri, 8 decembrie a.c., la oacþiune de împãdurire organizatã pe raza Ocolului Silvic ªimian. Peste650 de puieþi de salcie au fost plantaþi de jandarmi în comuna Devesel.Alãturi de aceºtia au participat elevi de la Liceul Teoretic “ªerbanCioculescu”, reprezentanþi Romsilva ºi ai Ocolului Silvic ªimian. Actiunea se desfãºoarã la nivel naþional ºi reprezintã una dintre cele maiample acþiuni de plantare de puieþi din România, prin care se promoveazãîmpãdurirea suprafeþelor de teren ºi protejarea mediului înconjurãtor.

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞICompartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul

Zeci de jandarmi implicaþi într-o acþiunede împãdurire pe raza judeþului Mehedinþi