[email protected] anul xii, nr autostrada „speranþei ... · acordate de municipalitate, care...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 585 . 585 . 585 . 585 . 585 1 - 7 mar 1 - 7 mar 1 - 7 mar 1 - 7 mar 1 - 7 martie 20tie 20tie 20tie 20tie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

16Amãnunte

în pagina

7Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 5

Autostrada„Speranþei“ -proiectaresau încã oamânare?

















Izvorulpublic dinCãlimãneºti-Cãciulata,infestatcu E.coli
















Detaliiîn pag.14


Parlamentarii olteni -sute de mii de lei lapuºculiþa de partid

















Vâlcea:Demersuri pentrupensionarea anti-cipatã a locuitorilorzonelor poluate

















1 - 7 martie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

„Ziua Protecþiei Civile repre-zintã un prilej onorant pentru acelebra o instituþie cu o bogatãtradiþie, o instituþie a curajuluiºi a responsabilitãþii, dar ºi omisiune nobilã ce le impune tu-turor celor care o îmbrãþiºeazã- dincolo de bunã pregãtire -vocaþie ºi abnegaþie. Dumnea-voastrã, colectivul de profesio-niºti veritabili din cadrul In-spectoratului pentru Situaþii deUrgenþã «Oltenia», sunteþi con-tinuatorii unui parcurs care aînceput în urmã cu mai bine deopt decenii ºi care a stat, încãde la început, sub semnul dato-riei faþã de comunitate, faþã de

de Octavia Hantea

Raportul de activitateal Casei de Asigurãride Sãnãtate Dolj,

aferent anului 2016, aratãfaptul cã în judeþul nostrufuncþioneazã 38 de spitale.Pe lângã cele de stat, în rela-þie contractualã cu CAS Doljse aflã ºi unitãþile sanitareprivate. Acestea din urmãacoperã toatã gama de servi-cii medicale. „În anul 2016la nivelul CAS Dolj s-au de-rulat 38 de contracte de fur-nizare de servicii medicale înasistenþã medicalã spitali-ceascã, din care 26 de unitãþisanitare sunt private ºi furni-zeazã urmãtoarele tipuri deservicii: în regim de spitali-zare continuã – recuperare,medicina fizicã ºi balneolo-gie, obstetricã- ginecologie,neonatologie; în regim despitalizare de zi: endocrino-logie, obstetricã-ginecologie,medicina internã, diabet za-harat, nutriþie ºi boli metabo-lice, oncologie medicalã, car-diologie, neurologie, ORL,gastroenterologie, pediatrie,dermatologie, chirurgie ora-lã ºi maxilo-facialã, recupe-rare, medicina fizicã ºi bal-neologie”, a precizat preºe-dintele CAS Dolj, MihaelaLuci ªtefan.

Unitãþi spitaliceºti private ce oferã servicii decalitate, farmacii în aproape toate localitãþileDoljului, îngrijire la domiciliu pentru 1.600 depersoane ºi aproape 9.000 de decizii pentrudispozitive medicale, toate acestea rezultãdintr-un raport întocmit de Casa de Asigurãride Sãnãtate Dolj pentru anul 2016. Potrivitpreºedintei CAS Dolj, Mihaela Luci ªtefan,instituþia nu se confruntã la ora actualã cunicio problemã, semn cã asigurãrile de sãnã-tate merg ca unse în judeþul Dolj.

Doljenii nu duc lipsã nici defarmacii. Fie cã stau la oraº, fiecã locuiesc în sat, aceºtia îºi potprocura medicamente chiar dinlocalitatea de domiciliu sau dinzone nu foarte îndepãrtate. „Înanul 2016, decontarea consu-mului de medicamente s-a efec-tuat la nivel realizat, dar cu în-cadrare în creditele de angaja-ment alocate anual cu aceastãdestinaþie. În judeþul Dolj nu

Mesajul prMesajul prMesajul prMesajul prMesajul preşedinteşedinteşedinteşedinteşedintelui Consiliului Judeţean Dolelui Consiliului Judeţean Dolelui Consiliului Judeţean Dolelui Consiliului Judeţean Dolelui Consiliului Judeţean Dolj, Ionj, Ionj, Ionj, Ionj, IonPrioPrioPrioPrioPriottttteasa, cu prileeasa, cu prileeasa, cu prileeasa, cu prileeasa, cu prilejul Zilei Prjul Zilei Prjul Zilei Prjul Zilei Prjul Zilei Proooootttttecţiei Civile din Recţiei Civile din Recţiei Civile din Recţiei Civile din Recţiei Civile din Româniaomâniaomâniaomâniaomânia

Protecþia Civilã - optdecenii sub semnul

datoriei faþã de comunitatesiguranþa semenilor. Doresc sãvã asigur de întregul nostru res-pect pentru rolul extrem de im-portant pe care îl îndepliniþi, atâtzi de zi, informând ºi pregãtindpopulaþia, cât ºi în momentelecritice în care sunteþi chemaþi sãacþionaþi pentru salvarea vieþi-lor. Acesta este ºi motivul pen-tru care Consiliul Judeþean Dolja urmãrit în permanenþã sã vãfie un partener deschis, iar in-vestiþiile care s-au materializatîn ultimii ani, precum ºi iniþia-tivele pentru perioada urmãtoa-re aratã cã gestionarea situaþii-lor de urgenþã a fost ºi rãmâneo prioritate. La ceas aniversar,

vã rog sã primiþi sincerele noas-tre felicitãri ºi expresia deplineiaprecieri pentru rezultatele ob-þinute de-a lungul timpului, re-pere care ne relevã dimensiuneaactivitãþii remarcabile depuse deo echipã bine sudatã, care sebucurã de un management cuadevãrat performant.

Cu ocazia Zilei Protecþiei Ci-vile din România, îmi revineonoarea de a adresa tuturor ca-drelor Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã «Oltenia»calde urãri de sãnãtate, puterede muncã ºi mult succes, pen-tru a duce la bun sfârºit fiecaremisiune încredinþatã“.

CAS Dolj,instituþiaunde totulmergestrunã

















1 - 7 martie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Astfel, directorii munici-palitãþii s-au strãduit sãlaude cât mai mult vii-

torul proiect de reabilitare ter-micã, derulat dupã reguli noi,specifice exerciþiului financiar2014-2020 al UE. Potrivit re-prezentanilor primãriei, prinprogramul susþinut din fonduriUE vor fi suportate, ca ºi în tre-cut, reabilitarea termicã a faþa-delor, cu polistiren sau panouritermoizolante tip-sandvici, înlo-cuirea tâmplãriei de lemn cu ceade tip termopan, dotatã, pe stilnou, cu grile de aerisire pentrueliminarea condensului, reabi-litarea temicã a teraselor, pre-cum ºi a planºeelor de la sub-sol. În plus, imobilele care vorfi declarate eligibile pentru rea-bilitare termicã vor putea aveaparte ºi de sisteme de distribui-re a agentului termic ºi a apei

calde pe orizontalã, cheltuielileîncadrându-se printre cele ac-ceptate în noul exerciþiu finan-ciar. Sunt finanþabile, în acelaºimod, reabilitarea sistemelor deproducere a agentului termic ºia apei calde menajere pentruimobilele care beneficiazã decentrale termice de bloc sau descarã. Tot printre cheltuielileeligibile la finanþare UE se vorîncadra montarea de sisteme depanouri solare pentru încãlzireaapei, ori de panouri foto-voltai-ce pentru asigurarea energieielectrice. De exemplu, cea ne-cesarã iluminãrii spaþiilor co-mune.

Genoiu: Costuri...relativ modeste

Viceprimarul Mihai Genoiu,primar interimar în aceastã pe-rioadã, a þinut sã-i asigure pereprezentanþii asociaþiilor deproprietari cã, prin facilitãþile

acordate de municipalitate, carepermite plata contribuþiei pro-prietarilor, prin Direcþia de im-pozite ºi taxe, într-o perioadã depânã la zece ani, craiovenii îºivor putea permite costurile rea-bilitãrii. „Vrem sã continuãmacest program, care, în ciudaproblemelor apãrute pe parcurs,cred cã poate fi considerat unsucces. Am fost ºi am vãzut blo-curile reabilitate ºi, pe lângãfaptul cã aratã incomparabil maibine, se simte diferenþa la fac-turile pe care le plãtesc proprie-tarii. Sperãm sã demarãm câtmai repede o nouã etapã, cu maimulte blocuri intrate în progra-mul de reabilitare termicã ºi deaceea apelãm ºi la sprijinuldumneavoastrã. Nu sunt dife-renþe foarte mari, faþã de exer-ciþiul financiar precedent, darsperãm sã evitãm problemele cucare ne-am confruntat în trecutºi sã eliminãm timpii morþi. Esteun proiect fezabil, foarte bun ºifoarte eficient, iar beneficiariiactuali au înregistrat economiide minimu 40 la sutã la încãlzi-re. Costurile nu sunt foarte mari,practic, prin facilitãþile pe carele asigurã primãria, e vorba decâteva zeci de lei pe lunã desuportat pe apartament. O fami-lie care are un apartament cu 2– 3 camere poate sã susþinã oasemenea sumã relativ modes-tã”, a spus Genoiu.

Reabilitareatermicã, misiuneimposibilãfãrã autorizaþiede construire

Finanþarea europeanã repre-zintã 60 la sutã din valoarea rea-bilitãrii termice a imobilelor,restul de 40 la sutã urmând a fiacoperit prin contribuþia Primã-riei Craiova – 15 la sutã, respec-tiv a proprietarilor – 25 la sutã.De menþionat însã cã procenteleprezentate mai sus au în vedereapartamentele deþinute de per-soane fizice ºi nu se aplicã spa-þiilor comerciale de la parterulblocurilor ºi nici apartamenteloraflate în proprietatea persoane-lor juridice. În cazul acestora,proprietarii asigurã cheltuielilenecesare reabilitãrii în proporþiede sutã la sutã. Reprezentanþiimunicipalitãþii au þinut sã trans-mitã ºi tipul de imobile care in-trã automat pe „lista neagrã”, cuºanse minime de a primi finan-þare pentru reabilitarea termicã.Printre acestea se numãrã imo-bilele care necesitã consolidãri,cele încadrate în categoriile I ºiII de risc seismic, precum ºi celeclasate sau în curs de clasare camonumente istorice. Alte cate-gorii de blocuri excluse sunt celecare deþin ºarpante sau balcoanerealizate la parter fãrã autoriza-þii de construire.

Municipalitatea craioveanã vrea un nou lot deblocuri de locuinþe reabilitate pe bani europeni,încercând sã-i mobilizeze pe capii asociaþiilorde proprietari în aºa fel, încât sã evite proble-mele întâmpinate în prima etapã a proiectului,în care au intrat 21 de imobile din Craiova.Edilii susþin cã, în noul format, finanþarea euro-peanã ar putea asigura categorii noi de cheltu-ieli ºi cã facilitãþile oferite de primãrie, prinDirecþia de impozite ºi taxe, vor menþine contri-buþia proprietarilor la cote suportabile.

existã zone descoperite dinpunct de vedere al asigurãriiaccesului la medicamente cuºi fãrã contribuþie personalã”,a completat ªtefan. Dintre cei155 de furnizori de medica-mente aflaþi în relaþie con-tractualã cu CAS Dolj, 112sunt în mediul urban (cu 155de farmacii) ºi 43 sunt în me-diul rural (cu 178 de farmaciiºi 25 de oficii locale de dis-tribuþie). În ceea ce priveºteîngrijirea la domiciliu a dol-jenilor, la Casa de Asigurãride Sãnãtate Dolj au fost înre-gistrate, anul trecut, un numãrde 1.640 cereri, dintre care1.600 au fost aprobate, fiindemise decizii pentru ele ºi 40au fost respinse. „Casa deAsigurãri de Sãnãtate anali-zeazã cererea ºi recomanda-rea fãcutã de cãtre medicul despecialitate, într-un intervalde douã zile lucrãtoare de ladata depunerii, iar cerereaeste aprobatã în limita sumeiprevãzute pentru aceastã des-tinaþie. La analiza cererilor ºirecomandãrilor primite, Casade Asigurãri de Sãnãtate valua în considerare numãrul dezile de îngrijiri medicale ladomiciliu de care a beneficiatasiguratul în ultimele 11 luni.

Scopul îngrijirilor la domi-ciliu este sã ofere îngrijiri decea mai bunã calitate pacien-þilor cu boli cronice, amenin-þãtoare de viaþã, incurabile”,a explicat preºedintele CASDolj.

În anul 2016, nu au fostprobleme nici cu dispozitive-le medicale. Astfel, cei 46 defurnizori, dintre care 14 dinCraiova, au avut grijã sã îºirespecte termenii con-tractuali, CAS Dolj emiþândaproape 9.000 de decizii pen-tru dispozitive medicale. „Înanul 2016, au fost emise unnumãr de 8.942 decizii pen-tru dispozitive medicale, din-tre care: 1.751 au fost deciziipentru dispozitive pentru pro-tezare stomii, 2.169 deciziiechipamente pentru oxigeno-terapie, 147 decizii protezepentru membrul inferior, 867decizii dispozitive pentru in-continenþã urinarã, 1.188 pro-teze auditive, 44 decizii pro-tezã externã de sân, 62 deci-zii pentru deficienþe vizuale,celelalte decizii s-au eliberatpentru dispozitive de staticãºi mers”, a conchis Mihaelaªtefan. Dispozitivele medica-le destinate recuperãrii unordeficienþe organice sau fizio-logice se acordã pentru o pe-rioadã determinatã sau nede-terminatã, în baza prescripþieimedicale eliberate de mediculde specialitate.

Primãria Craiova intrãiar în hora reabilitãriitermice
















Primãria Craiova intrãiar în hora reabilitãriitermice Edilii i-au conEdilii i-au conEdilii i-au conEdilii i-au conEdilii i-au convvvvvocat pe şefocat pe şefocat pe şefocat pe şefocat pe şefii asociaţiilor deii asociaţiilor deii asociaţiilor deii asociaţiilor deii asociaţiilor de

prprprprproprieoprieoprieoprieoprietttttari să-i pună la curari să-i pună la curari să-i pună la curari să-i pună la curari să-i pună la curent cu noutăţileent cu noutăţileent cu noutăţileent cu noutăţileent cu noutăţileîn domeniuîn domeniuîn domeniuîn domeniuîn domeniu


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

de Marielena Popa

Schimbarea criteriilorpentru stabilirea ordi-nii de prioritate în so-

luþionarea cererilor de locuin-þe ºi în repartizarea locuinþe-lor pentru tineri, destinate în-chirierii în municipiul Râmni-cu Vâlcea, survine ca urmarea faptului cã o parte dintre so-licitanþii înscriºi pe lista deprioritãþi sunt angajaþi ai socie-tãþii Faurecia România SRL.Societatea ºi-a mutat punctulde lucru în localitatea Budeºti,situaþie în care aceºtia ar pier-de dreptul de repartizare a uneilocuinþe, câºtigat dupã o lun-gã perioadã de aºteptare.

de Marielena Popa

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, Con-stantin Rãdulescu, a

declarat, luni, în cadrul ºedin-þei ordinare, cã în condiþiile încare nici paza nu mai poateface faþã, aceastã stare de faptdevine o problemã gravã a spi-talului ºi cã pentru atenuareafenomenului este necesarã an-gajarea unor mediatori romi încadrul UPU.

Râmnicu Vâlcea: Primãriaschimbã criteriile pentrurepartizarea locuinþelor ANLPrimãria Râmnicu Vâlcea schimbã criteriilede prioritate pentru repartizarea locuinþelorANL, oferind astfel o ºansã ºi tinerilor carelucreazã pe platforme industriale situate înlocalitãþile limitrofe municipiului. Pentru aprimi astfel de locuinþe, solicitanþii trebuie sãfacã ºi dovada faptului cã au domiciliul stabilde peste un an în Râmnicu Vâlcea.

Ca urmare, în ºedinþa ordi-narã a CL Râmnicu Vâlcea din28 februarie a.c., executivulprimãriei a propus consilieri-lor modificarea regulamentu-lui cu urmãtorul text: „Titula-rul cererii de locuinþe trebuiesã îºi desfãºoare activitatea înRâmnicu Vâlcea sau pe plat-forme industriale situate în lo-calitãþile limitrofe acestuia, aºacum sunt prevãzute în docu-mentaþiile de urbanism aleacestor localitãþi. Solicitanþiicare îºi desfãºoarã activitateaîn afara municipiului Râmni-cu Vâlcea trebuie sã facã do-vada cã au domiciliul stabil decel puþin un an în aceastã lo-calitate”.

„Pânã ºi un batalionar putea face faþã cugreu”

„Problema pazei de la Spita-

lul Judeþean Vâlcea este unaextrem de grea. Cred cã dacã amaduce acolo un batalion, dotatcu echipamente diverse, greu arputea împiedica ceea ce a fost

Secþia Unitãþi Primiri Urgenþe (UPU) a SpitaluluiJudeþean de Urgenþã din Râmnicu Vâlcea esteasaltatã frecvent de cetãþeni de etnie romã,care perturbã activitatea cadrelor sanitare ºiprovoacã panicã printre pacienþi. Pentru ate-nuarea fenomenului, Consiliul Judeþean Vâlceava angaja doi mediatori romi care sã-i tempere-ze pe scandalagii.

semnalat adesea. Mã refer lascandalurile ºi abuzurile la caresunt supuºi medicii de la Uni-tatea de Primiri Urgenþe, dar ºipersonalul de pazã care a fostpus adesea în dificultate. Seîntâmplã niºte lucruri extrem degrave în anumite momente alezilei, când Unitatea de PrimiriUrgenþe este realmente atacatã.

Intenþionãm ca, în afarã de pazacare trebuie asiguratã, sã înfiin-þãm douã posturi de mediatorpentru cetãþeni de etnie romã,care sã fie tot timpul prezenþi laUPU. Poate aºa vom reuºi sãaplanãm conflictele care, dinpãcate, sunt destul de dese ºiregretabile ” – a spus preºedin-tele CJ Vâlcea.

CJ Vâlcea va angajamediatori romi pentru

a aplana scandalurile de la UPU


































5ACTUALITATE

Deputatul CristianBuican (PNL) a anun-þat cã a reluat undemers al fostuluisenator social-demo-crat Laurenþiu Coca,referitor la pensiona-rea anticipatã cu 2 ani,fãrã penalizare, acetãþenilor care aulocuit în zone afectatede poluare. Amenda-mentul la Legea siste-mului unitar de pensiipublice vizeazã muni-cipiul Râmnicu Vâl-cea.

de Marielena Popa

În 2016, proiectula eºuat

Parlamentarul liberal adeclarat cã a depus laComisia pentru muncã

ºi protecþie socialã din Came-ra Deputaþilor un amendamentprin care se prevede include-rea municipiului Râmnicu-Vâl-cea în propunerea legislativã cedoreºte sã acorde facilitatea depensionare anticipatã cu 2 ani,fãrã penalizare, cetãþenilor careau locuit cel puþin 30 de ani înoraºe, sau pe o razã de 8 km înjurul acestora, afectate de po-luare în urma funcþionãrii unorcombinate care au afectat me-diul cu substanþe nocive ºi chi-mice. „Contrar informaþiilorvehiculate în mass-media vâl-ceanã în anul 2016 conform cã-rora, în urma demersurilor fos-tului senator Laurenþiu Coca,cetãþenii din municipiul Râm-nicu-Vâlcea s-ar putea pensio-na anticipat cu 2 ani fãrã nici-un fel de penalizare, proiectulde Lege pentru modificarea

art.65 alin.(5) din Legeanr.263/2010 privind sistemulunitar de pensii publice, a ajunsla Camera Deputaþilor fãrãaceastã prevedere. Acest lucrus-a întâmplat din cauza faptu-lui cã proiectul de Lege menþi-onat a fost adoptat de Senat caurmare a depãºirii termenuluide adoptare, potrivit art. 75alin. (2) teza a III-a din Con-stituþia României. Acest lucruînseamnã cã acest proiect deLege a fost adoptat tacit, în for-ma propusã de iniþiatori, fãrã ainclude ºi amendamentul adop-tat în comisia sesizatã pe fondsusþinut de fostul senator Lau-renþiu Coca ºi care includea ºimunicipiul Râmnicu-Vâlcea pelista oraºelor ale cãror cetãþeniar putea beneficia de pensiona-re anticipatã cu 2 ani fãrã pe-nalizare(…) Pe cale de conse-cinþã am depus un amendamentla PL-x 87/2017, cu numãrul deînregistrare 4e-7/217 din20.02.2017, prin care am soli-citat introducerea municipiului

Râmnicu-Vâlcea pe lista zone-lor ce beneficiazã de aceastãprevedere de pensionare anti-cipatã cu 2 ani, fãrã penaliza-re. „ a precizat Cristian Buican.

„Deputatul PSDEugen Neaþã,membru în Comisiade muncã, poateavea un rolimportant înadoptarea saurespingerea acestuiamendament”

Buican face apel la deputaþiiPSD Vâlcea pentru a susþineacest amendament, subliniindcã deputatul social-democratEugen Neaþã poate juca un rolimportant în susþinerea acestuiamendament, deoarece estemembru al Comisiei de muncãºi protecþie socialã, comisie cetrebuie sã discute aceastã pro-punere legislativã: „Fac, peaceastã cale, un apel la deputa-þii PSD din judeþul Vâlcea pen-tru a susþine acest amendamentîn vederea introducerii a muni-cipiului Râmnicu-Vâlcea pe lis-

ta zonelor în care cetãþenii careau locuit 30 de ani se pot pensi-ona anticipat, fãrã penalizare, caurmare a poluãrii la care au fostsupuºi în urma funcþionãrii unorcombinate ce foloseau substanþenocive ºi chimice. Subliniezfaptul cã Eugen Neaþã, deputatPSD de Vâlcea, este membru înComisia de muncã ºi poate aveaun rol important în adoptareasau respingerea acestui amen-dament ºi la întocmirea unuiraport favorabil pentru acestproiect de Lege. Sper cã cetãþe-nii din Râmnic sã înþeleagã cãPSD are majoritate în Parlamentºi cã oricâte demersuri aº faceeu, fãrã susþinerea celor lor nuva trece nimic. Puteþi sã consi-deraþi cã acest amendament almeu pentru cetãþenii din Râm-nicu Vâlcea reprezintã primultest important, vis-a-vis de im-plicarea ºi dorinþa de a face binelocuitorilor din Vâlcea, a parla-mentarilor PSD” a declarat, de-putatul Buican.

Vâlcea: Demersuri pentrupensionarea anticipatãa locuitorilor zonelor poluate

















Cristian Buican

Publ

icita

te

de Virgil Dumitrescu

recunoaºtere valoricã, iar ecou-rile se fac simþite pânã la Bu-cureºti, Iaºi, Târgu Mureº, Ora-dea, Cluj-Napoca etc. În com-petiþie cu multe reviste de tra-diþie, fondate de personalitãþiale culturii române, oltart apunctat la impresie artisticã.Are parteneriate cu Familia,Convorbiri literare, Tribuna,Ramuri ºi continuã a ºi le ra-mifica. ”Este o schimbare in-credibilã. Nu cã sunt eu în ea.Dar se vede îngrijirea, ºtiinþa.Sunteþi între cei mai buni. Vãfelicit. Se simte o direcþie, unstil. Bravo, bravo, bravo. Îmitremurã inima de bucurie pen-tru izbânda dumneavoastrã”,tasteazã Ion Potolea – poet,prozator, teatrolog, din TârguMureº.”Fãrã sã se simtã cine-va lezat, voi acorda un titlu per-sonal domnului ConstantinVoinescu, un premiu pentru ceamai distinsã prezenþã pe reþea-ua mea de prieteni, o prezenþãcompetentã, generoasã, politi-coasã, utilã”, adaugã un utili-zator. Pun ºi eu o cãrãmidãacestui edificiu, cunoscându-lbine pe diriguitor, prozator ºicritic rafinat. Un premiu de ex-celenþã a primit redactorul-ºefdin partea Primãriei Slatina,premiu care, îi spuneam coloc-vial, este ºi al colaboratorilorsãi. Existã toate premisele camunicipalitatea sã-ºi asume,alãturi de Editura Hoffman, dinCaracal, prerogativele promo-vãrii prin toate mijloacele a re-vistei oltart. Nu este o indica-þie, ci o doleanþã, din parteaunuia care, vreo douãzeci deani, a respirat aer de Slatina.

În oltart nr.1 (17-18), fe-bruarie 2017, Dorin Po-pescu începe, dilematic, o

discuþie despre valorile cultu-rale locale, ”dacã acest spaþiucultivã sau tolereazã mecanis-me de regenerare a valorii”.Pentru cei care nu ºtiu, oltart,revistã trimestrialã de culturã,apare (ghici…) în judeþul Olt,la Slatina. Pânã la ”mecanis-mele” în cauzã, ”de regenera-re a valorii”, în ce priveºte Sla-tina, Dorin Popescu amendea-zã, pe drept, ofuscantul ”n-avem valori” ºi alege sã titre-ze ”Despre Ion Minulescu,Eugen Ionescu ºi AlexandraGabriela Matei”. Odatã resta-bilite cuvenitele mecanismede regenerare a valorii, avân-du-i în spate pe Minulescu(nãscut la Bucureºti) ºi Iones-cu (nãscut, într-adevãr, la Sla-tina), iar în faþã licãrind Ale-xandra Gabriela Matei, aflãmcã aceasta este elevã de ºcoalãgimnazialã ºi ”a obþinut pre-miul I la nivelul 2 (de vârstã)al celei de-a treia OlimpiadeInternaþionale de Lecturã, des-fãºuratã, recent, la malul mã-rii”. Acuma, sã fim rezonabili,ºi Minulescu ºi Ionescu au statcu burta pe cãrþi, dar, pe dea-supra, au ºi scris, o-ho! Din-coace de Barbu Paris Mumu-leanu, evocat de Eminescu în”Epigonii”, de Minulescu ºiIonescu, de Marin Mincu ºiDan Mutaºcu, de alþi scriitoricare urcã în timp, Slatina seimpune, cred, printr-un ”autor”generic, oltart. Revista condu-sã de C. Voinescu a fãcut paºiînsemnaþi spre popularitate ºi

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Aer de Slatina

de Octavia Hantea

Potrivit directorului Di-recþiei Silvice Dolj, IlieSilvestru Nuþã, în acti-

vitatea de pazã a pãdurilor foar-te mari probleme sunt în com-baterea furturilor de lemn printãierea ilegalã a arborilor. Sta-tistica aratã, ºi în acest an, cãDoljul stã din ce în ce mai prostla capitolul pãduri, semn cã „tã-ietorii de lemne” par a fi maivigilenþi decât autoritãþile carede ani de zile se bat cu pumnulîn piept cã întreprind fel ºi felde activitãþi pentru stopareaacestui fenomen. „Judeþul nos-tru este deficitar în pãduri, su-prafaþa pãdurilor a scãzut prindefriºarea ºi degradarea uneipãrþi bune din fondul forestierretrocedat foºtilor proprietariîndreptãþiþi. În zona de câmpie,sunt localitãþi din judeþul nos-tru care nu deþin mãcar un hec-tar de pãdure. Sunt numeroaselocalitãþi cu numãr mare de lo-cuitori unde încãlzirea pe timpde iarnã se face folosind lem-nul drept combustibil. În acestecondiþii, se exercitã o presiunefoarte mare asupra fondului fo-restier, mai ales în zonele locui-te de romi”, a precizat Nuþã.

„Tãietorii” de lemne,mai vigilenþi decâtautoritãþile doljene

Tãierile masive de material lemnos, sesizateperiodic la nivelul judeþului Dolj, l-au determinatpe prefectul judeþului Dolj, Sorin Rãducan, sãaibã o întâlnire cu reprezentanþii instituþiilorcare rãspund de acest fenomen. Scopul ºedin-þei, stabilitã pentru finele acestei sãptãmâni,este acela de a gãsi noi mãsuri în vedereacombaterii tãierilor abuzive de pãdure. Prefec-tul de Dolj a tras un semnal de alarmã cu privirela acest aspect, declarându-se nemulþumit decum decurg lucrurile.

3.000 de acþiuni decontrol, rezultat ioc

Deºi periodic se aduc în dis-cuþie acþiunile de prevenire atãierilor ilegale de arbori, rea-litatea demonstreazã cã miilede controale din domeniu nu îºiating în totalitate scopul vizat.„În anul 2016, s-a înregistratun volum tãiat în delict de1.667 metri cubi cu valoarea de374.000 de lei. Au fost întoc-mite 18 infracþiuni pentru sus-trageri de material lemnos ºi409 contravenþii silvice pentrusustragere material lemnos, 32contravenþii pentru pãºunatabuziv, 41 contravenþii pentrucirculaþia ilegalã de materiallemnos, o contravenþie pentruincendiere. Activitatea de pre-venire a tãierilor ilegale de ar-bori s-a fãcut prin 2.751 acþi-uni de control al circulaþieimasei lemnoase din care 1.023acþiuni comune cu salariaþii In-spectoratului Poliþiei JudeþeneDolj ºi Jandarmeriei Dolj. Spri-jin nemijlocit ºi eficient amprimit din partea Jandarmerieiºi IPJ Dolj prin acþiuni comu-ne cu personalul silvic, în spe-cial în zonele vulnerabile dinlocalitãþile Ocolna, Ghidici,

Sadova, Þânþãreni (Gorj) ºi înalte zone dupã caz”, a mai spusdirectorul Direcþiei SilviceDolj.

„Ne confruntãmcu furturi însemnate,ceea ce nu estedeloc bine”

Despre lipsa pãdurilor din ju-deþul Dolj s-a declarat nemul-þumit ºi prefectul Sorin Rãdu-can. Acesta vrea ca la urmãtoa-rea întâlnire stabilitã cu repre-zentanþii instituþiilor compe-tente sã fie gãsite noi soluþiipentru stoparea fenomenului.„Judeþul nostru are o suprafaþãredusã de pãdure. Undeva spre12%, procentual vorbind. Neconfruntãm cu furturi însemna-te, ceea ce nu este deloc bine.Propun o întâlnire cu DirecþiaSilvicã Dolj, cu cei de la Gar-da Forestierã Dolj, Jandarme-ria Dolj, IPJ Dolj, Garda deMediu Dolj, tocmai pentru avedea ce mãsuri mai putem luapentru stoparea tãierilor ilega-le de material lemnos”, a de-clarat Rãducan.

Vânzãri legale,cu licitaþie publicã

Legal, volumul de masãlemnoasã ce se poate exploataanual se vinde prin licitaþieagenþilor economici. Astfel, înanul 2016 a fost vândut prinlicitaþie ºi recoltat un volum de135.000 de metri cubi, dintrecare 117.000 de metri cubi prinagenþi economici ºi 23.000metri cubi în regie proprie.


7ACTUALITATE

câºtigãtor pentru revizuirea stu-diului de fezabilitate ºi elabo-rarea proiectului tehnic, iaraceasta va respecta termeneleimpuse, compania din subordi-nea Ministerului Transporturi-lor va putea organiza licitaþiapentru construirea autostrãziicel mai devreme la începutulanului 2019! Chiar ºi în lipsaunor amânãri ºi contestaþii la li-citaþia pentru atribuirea con-tractului de execuþie, þinândcont de „viteza” cu care se nasckilometrii de autostradã în Ro-mânia, un termen realist pentrua se putea circula pe autostradaCraiova - Piteºti depãºeºte ori-zontul lui 2021!

Bani pentru acest anDupã mai multe speculaþii

privind alocarea sau nealocareabanilor necesari, GuvernulGrindeanu a prevãzut în buge-tul pe 2017 aproape 19 milioa-ne de lei pentru realizarea auto-strãzii Craiova - Slatina - Piteºti.Autostrada Craiova - Piteºti vaavea 124,3 kilometri, iar costulestimat este de 645,5 milioanede euro, banii urmând a fi asi-guraþi din fonduri europene.

de Dan Olteanu

În anul în care se împlineº-te un deceniu de când au-tostrada/drumul expres

Craiova - Piteºti a tot fost con-struitã, abandonatã, finanþatã,uitatã, promisã, proiectatã, re-gânditã ºi tot aºa, câteva mili-oane de olteni încã aºteaptã caprima cupã de pãmânt sã fieexcavatã. ªi vor mai avea deaºteptat cel puþin încã doi ani.Asta în cazul în care planulCNAIR nu va suferi modificãri.Ceea ce, având în vedere isto-ria, este nu doar greu de crezut,ci chiar imposibil.

Martie sau maiaºteptãm... puþin?

Primul hop care trebuie sãritar fi începutul acestei luni, cândvom afla dacã CNAIR va stabiliun câºtigãtor pentru licitaþia carevizeazã revizuirea studiului defezabilitate ºi elaborarea proiec-tului tehnic. Teoretic, data de 2martie ar trebui sã fie data limitãde depunere ºi evaluare a ofer-telor. Doar cã „datã limitã” aumai fost ºi 12 ianuarie, 25 ianua-rie, 8 februarie, 23 februarie, iar„câºtigãtorul” anunþat de com-panie a fost mereu acelaºi... amâ-narea! „Revizuirea studiului defezabilitate pentru autostradaCraiova-Piteºti, depunerea deoferte a fost amânatã a 4 oarã!!!!!!! Acum pânã pe 2 martie.- Ministerul Transporturilor ºiCNAIR se joacã de-a licitaþiilecu nervii noºtri!”, a scris recentpe pagina sa de socializare de-

putatul Ionuþ Stroe. Aºadar, înacest moment, este aproape im-posibil de anticipat care va fi de-cizia CNAIR.

Speranþede primãvarã

Chiar dacã nimeni nu poateºti cu certitudine ce va decidede aceastã datã Compania Na-þionalã de Administrare a Infras-tructurii Rutiere, secretarul destat Ovidiu Flori s-a arãtat în-crezãtor în ºansele ca lunaaceasta sã aducã depunerea deofertã mult aºteptatã. „Au fosttermene succesive care s-auamânat, ultimul 2 martie 2017,dar amânãrile au avut drept ca-uzã solicitãrile de clarificãricare au venit legate de docu-mentaþia de atribuire ºi caietulde sarcini, pentru cã a fost unnumãr foarte mare de solicitãridin partea celor interesaþi deaceastã investiþie. Vorbim de-spre o actualizare a studiului defezabilitate ºi a proiectului teh-nic, cuprinzând autostrada Cra-iova - Piteºti, centura Slatinei ºicentura Balºului, iar în momen-tul de faþã existã finanþare pen-tru aceastã fazã a proiectului.Sperãm ca în prima decadã alunii martie sã avem depunereade ofertã pentru studiu de feza-bilitate ºi proiect tehnic”, a afir-mat Ovidiu Flori.

Documentaþia, gatala finalul lui 2018

Presupunând cã, de aceastãdatã, CNAIR va desemna un

Luna martie ar trebui sã aducã, pe lângã mãrþi-ºoare ºi ghiocei, ºi un câºtigãtor pentru licitaþiaorganizatã de Compania Naþionalã de Adminis-trare a Infrastructurii Rutiere pentru revizuireastudiului de fezabilitate ºi elaborare a proiectu-lui tehnic pentru autostrada Craiova – Piteºti.Spunem ar trebui deoarece, deºi termenullimitã pentru depunerea ºi evaluarea oferteloreste 2 martie, acesta a fost amânat deja de numai puþin de patru ori în ultimele ºase sãptã-mâni! Aºadar, când vine vorba despre autostra-da Craiova – Piteºti, nimic nu mai este sigur.

Autostrada„Speranþei“ –proiectare sauîncã o amânare?


















Nu existã la ora asta înRomânia instituþie curol major în arhitectu-

ra statului de drept care sã nufie afectatã la nivelul imaginiipublice, al credibilitãþii.

Nu existã lider politic saupublic cu rol determinant înderularea proceselor democra-tice din România care sã nuaibã probleme mai mari saumai mici de credibilitate. Câteun semn de întrebare deasupracapetelor lor, mai mult sau maipuþin artificial.

Suntem în plin rãzboi al le-gitimitãþilor. Pare cã am intratîntr-un tunel întunecat din carenu mai ieºim. Energia consu-matã în bãtãlia contestãrilor detot felul e atât de mare, încâtar fi fost bine s-o alocãm unorcauze mai bune.

De ce am ajuns aici?! Pen-tru cã politicul ar fi dorit sãcontroleze ºi sã domine toatecelelalte puteri legitime - spununii! Pentru cã justiþia ºi ser-viciile secrete ar dori sã con-troleze politicul ºi sã facã dindemocraþie o formã fãrã fond- spun alþii.

Personal, cred cã trebuie sãieºim repede din acest rãzboicare nu ne face bine ca socie-tate ºi ca naþiune.

Trebuie sã ne întoarcem deurgenþã ºi ”pe bune” la princi-

Cine faceluminã?

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

piul democratic fundamentalal echilibrului ºi separaþiei pu-terilor în stat.

Am învãþat în toþi aceºti ul-timi ani, pe pielea noastrã, ceînseamnã cã ”puterea absolu-tã corupe absolut” (ºi parcãmai mult în alte zone de lea-dership decât în cea politicã).

E timpul sã intrãm într-onouã etapã a democraþiei ro-mâneºti.

Aceea în care bunul simþpublic sã fie suveran, în carenimeni nu trebuie sã aibã toa-tã puterea, în care jocul demo-cratic trebuie sã fie transpa-rent, desfãºurat, EXCLUSIV,în limitele precizate de Con-stituþia României.

Aceea în care responsabili-tatea sã nu mai fie un cuvântgol într-un discurs sau o de-claraþie de presã. Peste tot înlumea civilizatã, liderii din in-stituþiile publice care sãvâr-ºesc erori menite sã punã subsemnul întrebãrii credibilitateainstituþiei pe care o conduc, îºiasumã responsabilitatea prinDEMISIE.

Nu ne rãmâne decât sã reu-nim, în aceastã direcþie a de-mocraþiei de conþinut, voinþe-le tuturor celor care credem cãaceasta e soluþia pentru a faceluminã.

Investiþiile permanenterealizate la Muzeul Ol-teniei de cãtre Consiliul

Judeþean Dolj în dezvoltareaunei infrastructuri optime ºidotarea cu aparaturã perfor-mantã a Laboratorului de re-staurare-conservare au fãcutca acesta sã fie cel mai mo-dern din þarã, fiind singurullaborator din România cedeþine Laserul CompactPHOENIX, creat ºi utilizatde lumea ºtiinþificã interna-þionalã în procesul restaurã-rii artefactelor, pe diversesuporturi: oase, bronz, piatrã,marmurã, alabastru, sticlã,ceramicã, hârtie, textile etc.Achiziþia laserului perfor-mant finalizeazã astfel unamplu proces investiþionalcare s-a întins pe o perioadãde peste zece ani ºi a fãcutca Laboratorul de restaurare-conservare din Craiova sãdevinã centrul de referinþã alrestaurãrii, fiind cooptat lanivel naþional în restaurareacelor mai importante piese depatrimoniu naþional mobil(Muzeul Cotroceni, Muzee-le de Istorie din Braºov, Plo-ieºti etc). Investiþia înscrieastfel Laboratorul de restau-rare-conservare Craiova înrândul elitei centrelor de re-staurare ce funcþioneazã încadrul unor instituþii muzea-le importante ’i deþin o apa-raturã performantã tip laser

Publ

icita

te

de acest gen, dintre care menþi-onãm: Muzeul Vaticanului, TheBritish Museum, Yale Univer-sity Art Gallery, BirminghamMuseum, National Museum ofLiverpool, Manchester Mu-seum of Science, Victoria ºiAlbert Museum, Muzeul Naþi-onal al Irlandei, Art Gallery ofNew South Wales (Sydney,Australia) etc.

Punerea în funcþiune a lase-rului ºi trainingul restauratori-lor din Craiova au constituitacþiuni extrem de importanterealizate de Martin Cooper, cer-cetãtor ºtiinþific, membru alComitetului ªtiinþific Perma-nent al celui mai mare congresinternaþional al aplicaþiilor fo-tonicii în restaurare-conservare-lasere în Conservarea Operelorde ARTÃ – „LACONA”.

Aflatã, în aceastã perioadã,într-o vizitã de lucru în cadrulLaboratorului de restaurare –conservare Craiova pentru rea-lizarea unor investigaþii fizico-chimice asupra unor piese depatrimoniu, dr. Marta Guttman,ºeful Laboratorului zonal derestaurare din cadrul MuzeuluiNaþional de Istorie Cluj-Npoca,a fost impresionatã de perfor-manþele aparatului laser ºi i-afelicitat pe restauratorii craio-veni pentru realizarea acesteiinvestiþii. Prezenþa acestora laCraiova confirmã ºi onoreazãefortul investiþional realizat deConsiliul Judeþean Dolj în in-

frastructura ºi dotãrile Muzeu-lui Olteniei ºi reprezintã, toto-datã, recunoaºterea expertizeispecialiºtilor Laboratorului derestaurare-conservare din Cra-iova în restaurarea ºi salvareaobiectelor aparþinând patrimo-niului cultural naþional.

Artefactele în stareprecarã vor putea firedate circuituluiexpoziþional

Pe plan internaþional, curãþa-rea cu laser a obiectelor de pa-trimoniu reprezintã una dintrecele mai performante tehnici uti-lizate, în ultimii ani, în restaura-re ºi conservare, fiind o metodãneinvazivã (absenþa contactuluifizic dintre instrument ºi supra-faþa piesei de patrimoniu) ºi pre-zentând o maximã precizie, vi-zând doar aria deterioratã, fãrãalte efecte mecanice negativeasupra altor arii ale piesei supu-se restaurãrii. De asemenea, po-sibilitatea operãrii cu laserul asu-pra unor zone extrem de fragilesau deteriorate, fãrã consolida-rea preliminarã a piesei, ceea cear presupune utilizarea unormateriale abrazive sau a unorsubstanþe chimice asupra piese-lor ºi aºa expertizate ca fiind ex-trem de fragile, anuleazã astfelo serie de intervenþii agresive ºieste de naturã a salva piesa înforma ei naturalã.

Publicul doljean va deveniastfel beneficiarul direct al uti-lizãrii aparatului laser în conser-vare, în condiþiile în care resta-uratorii ºi muzeografii Muzeu-lui Olteniei vor avea posibilita-tea realã de a reda circuituluiexpoziþional piese extrem devaloroase din bogatul tezaurdeþinut, dar nevalorificat pânãîn prezent din cauza stãrii dedegradare în care diferite piese,artefacte, se aflã, urmare a stã-

8OPINII

Datoritã eforturilor investiþionale realizate decãtre Consiliul Judeþean Dolj, Laboratorul derestaurare-conservare din cadrul MuzeuluiOlteniei Craiova este singurul laborator dinRomânia ce deþine un laser performantnecesar în procesul de restaurare a operelorde artã/patrimoniu. Graþie acestui aparat,obiecte de patrimoniu supuse unui proces dedegradare accentuat vor putea fi salvate ºimai apoi redate circuitului muzeal.


9SPECIAL

GrGrGrGrGraţie unui laser eaţie unui laser eaţie unui laser eaţie unui laser eaţie unui laser extrxtrxtrxtrxtrem de perem de perem de perem de perem de perfffffororororormant desmant desmant desmant desmant destinat rtinat rtinat rtinat rtinat resesesesestttttaurăriiaurăriiaurăriiaurăriiaurăriioperoperoperoperoperelor de arelor de arelor de arelor de arelor de artătătătătă

rii precare de conservare în careau fost descoperite sau a vechi-mii lor.

Muzeul Olteniei, înrândul muzeelor deprestigiu din lume

Martin Cooper, expert în teh-nologia curãþãrii cu laser în do-meniul restaurãrii, ºef al Cen-trului tehnologiilor în conserva-re din cadrul Muzeului Naþio-nal din Liverpool (2009-2014),cercetãtor ºtiinþific ºi membrufondator al Comitetului ªtiinþi-fic Permanent al celui mai marecongres internaþional al aplica-þiilor fotonicii în restaurare-con-servare-lasere în ConservareaOperelor de ARTÃ – „LACO-NA”, ce reuneºte specialiºti dincele mai prestigioase muzee dinlume ºi instituþii de renume:UNSCO, The Getty Conserva-

tion Institute, ICOMOS- Inter-national Council on Monu-ments and Sites, s-a declaratimpresionat de faptul cã MuzeulOlteniei are în dotarea sa un ast-fel de aparat. „Sunt onorat sã mãaflu la Craiova pentru a pune înfuncþiune aparatul laser pe careMuzeul Olteniei l-a achiziþio-nat, acesta reprezentând unadintre cele mai performante teh-nici utilizate în prezent în lumeaºtiinþificã internaþionalã în com-

plexul proces al restaurãrii ob-iectelor de artã aflate în patri-moniul mobil sau imobil mon-dial. Deºi am o experienþã depeste 25 de ani în crearea ºi uti-lizarea celor mai performantetehnologii în restaurare-conser-vare ºi am cãlãtorit în întreagalume, trebuie sã recunosc cã, laCraiova, am avut parte de o sur-prizã plãcutã ºi de o mare bu-curie când am aflat cã adminis-traþia judeþeanã este interesatã

în protejarea ºi salvarea patri-moniului cultural regional, na-þional, manifestând o preocupa-re constantã pentru a garantageneraþiilor viitoare accesul laun patrimoniu autentic. Prin asi-gurarea fondurilor necesareachiziþiei unui astfel de laser,folosit doar de marile muzee dinlume, Consiliul Judeþean Dolj aoferit comunitãþii locale o opor-tunitate fantasticã, fiind un be-neficiu uriaº sã poþi salva de ladispariþie obiecte de patrimoniusupuse unui proces de degrada-re accentuat, pentru a le redaapoi circuitului muzeal. Am fostextrem de impresionat de ceeace am întâlnit în cadrul Labora-torului de restaurare din Craio-va: o echipã excelentã de resta-uratori, toþi membri ICOM (In-ternational Council of Mu-seums) – , ceea ce spune totuldespre expertiza lor profesiona-

lã, o infrastructurã modernã,o camerã laser special ame-najatã prevãzutã cu arie se-curizatã, dotãri la cele maiînalte standarde, sistem delumini ce permite folosireaaparatului laser în condiþii demaximã securitate. Toateaceste lucruri creeazã la Cra-iova premisele dezvoltãriiunei activitãþii performanteîn restaurare. Laboratorul derestaurare va putea realiza cuacest aparat laser o muncã derestaurare fantasticã pentruMuzeul Olteniei, pentru în-treaga zonã ºi, aº putea apre-cia, pentru întreaga þarã, încondiþiile în care este singu-rul aparat laser de acest tipdin România. La Craiova,puteþi restaura astfel cele maiimportante obiecte din patri-moniul naþional mobil, aºacum marile muzee din strãi-nãtate lucreazã pentru parte-nerii UNESCO. Aveþi createcondiþii excelente sã funcþi-onaþi ca un centru de restau-rare european recunoscut lanivel internaþional, pentru cãputeþi asigura un proces derestaurare complex conformnormelor UNESCO. Voi ur-mãri cu foarte mare atenþierealizãrile specialiºtilor în re-staurare de la Craiova ºi ar-tefactele restaurate, pentrucã, începând din acest mo-ment, vã înscrieþi în elita mu-zeelor ce pot asigura o resta-urare modernã.

Îmi doresc enorm de multsã revin la Craiova pentru acolabora în viitor cu restau-ratorii laboratorului din Cra-iova, pe care îi consider co-legii mei de azi înainte, încomplexul proces al restau-rãrii ºi conservãrii patrimo-niului cultural mondial”, adeclarat Martin Cooper.

Martin Cooper

Laboratorul de restaurare-conservare Craiova,în rândul elitei centrelorde restaurare din lume

















Perioada analizatã a fostuna calmã din punctulde vedere al raportului

euro/leu. Mult mai agitatã afost evoluþia dolarului ameri-can, influenþatã de parcursulacestuia pe pieþele internaþio-nale.

Euro s-a menþinut ºapteºedinþe consecutive în jurulpragului de 4,52 lei, cursul luifluctuând pânã la finalul inter-valului analizat între 4,5157 ºi4,5217 lei. La sfârºitul perioa-dei, media a fost stabilitã la4,5115 lei, tranzacþiile fiindrealizate pe o piaþã calmã între4,51 ºi 4,521 lei, în condiþiileîn care aversiunea faþã de riscse redusese.

Media dolarului american acrescut, la jumãtatea perioadei,la 4,3066 lei, care a reprezen-tat maximul ultimelor opt sãp-tãmâni. Finalul intervalului afost favorabil leului, iar mone-da americanã a scãzut la4,2595 lei, cotaþiile din piaþavalutarã fluctuând între 4,259ºi 4,278 lei.

Moneda elveþianã s-a insta-lat de circa patru sãptãmâni subpragul de 1,07 franci/euro,semn cã investitorii cautã re-fugii pentru urmãtoarele luni,când zona euro ar putea suferinoi schimbãri politice majore.În perioada analizatã, cotaþiilede pe pieþele internaþionale aufluctuat între 1,063 ºi 1,067franci/euro, iar cursul din cealocalã s-a miºcat între 4,2324,

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

minimul ultimelor douã sãp-tãmâni, ºi 4,2519 lei.

Abrogarea OUG 13 a cal-mat spiritele din mediul poli-tic local. Acum rãmâne de vã-zut cum va guverna coaliþiaPSD-ALDE din punct de ve-dere economic ºi dacã vor apã-rea derapaje majore ale defi-citului bugetar, dupã ce Comi-sia Europeanã a atras atenþiacã acesta ar putea depãºi pra-gul de 3%.

Evoluþia leului va fi influ-enþatã în principal de rezulta-tele alegerilor parlamentaresau prezidenþiale din aceastãprimãvarã care se vor desfã-ºura în Franþa ºi Olanda, pecare euroscepticii au ºanse im-portante sã le câºtige. Deexemplu, Marine Le Pen apromis cã, în cazul care vadeveni preºedinta Franþei, vaorganiza un referendum caresã conducã la ieºirea din Uni-unea Europeanã, implicit dinzona euro.

Perechea euro/dolar a scã-zut la jumãtatea perioadeipânã la 1,0494 dolari, nivelminim al ultimelor ºapte sãp-tãmâni, ºi a încheiat-o la1,0552 – 1,0592 dolari.

Investitorii erau prudenþi, eiaºteptând discursul despre“Starea Naþiunii” pe care urmasã îl þinã preºedintele DonaldTrump.

Analiza cuprindeperioada 21 – 27 februarie

Euro graviteazã în jurul lui 4,52 lei

















Bilanþul activitãþiiîntreprinse de inspec-torii AdministraþieiJudeþene a FinanþelorPublice Dolj, în anul2016, aratã un nivel alîncasãrilor de1.676.112.452 de lei,ºeful administraþieiAJFP Dolj menþionândcã s-a depãºit progra-mul de încasãri cupeste 99.000.000 delei. Din acþiunile insti-tuþiei nu au lipsit nicimodalitãþile de execu-tare silitã, acesteafiind în sumã de peste170.000.000 de lei.

de Octavia Hantea

Potrivit ºefei administra-þiei AJFP Dolj, Bogda-na Oprescu, activitatea

de inspecþie fiscalã aferentãanului 2016 a fost orientatã pecombaterea evaziunii fiscale îndomeniile de risc fiscal, prin de-terminarea acesteia atât la mo-mentul producerii, cât ºi la con-statarea neconcordanþelor în sis-temul declarativ al contribuabi-lilor.

Combatereaevaziunii fiscaleºi a muncii la negru

În ceea ce priveºte creºtereaîncasãrilor bugetare, personalulinstituþiei a avut o serie de ob-iective, printre care reorganiza-rea ºi modernizarea sistemuluide administrare fiscalã în luptacu evaziunea fiscalã; combate-rea muncii la negru ºi a subde-clarãrii contribuþiilor sociale,prin intensificarea controalelorîn acest sens ºi prin creºtereagradului de colaborare dintreinspecþia muncii ºi inspecþia fis-calã, în vederea eficientizãriiactivitãþii de control, combate-rea fraudei la TVA, în specialfrauda intracomunitarã, prinorganizarea de inspecþii fiscaleparþiale, ca urmare a faptelorsesizate din operaþiuni operati-ve ºi prin gestionarea de profilede risc specifice ºi efectuareaunui schimb eficient de infor-maþii de risc, orientarea spreservicii la distanþã implementa-rea ºi dezvoltarea controluluicomerþului electronic; iniþiereaacþiunilor de identificare a con-tribuabililor care îndeplinesctoate condiþiile de înregistrareca plãtitori de impozite ºi taxe,dar nu se înregistreazã.

Contribuabilii doljeni,executaþi silit de ANAF

Program de încasãri,depãºit

La nivelul judeþului Dolj, toa-te cele ºapte unitãþi fiscale exis-tente ºi-au realizat programulde încasãri, majoritatea depã-ºind sumele stabilite la începu-tul lui 2016. „Serviciul FiscalOrãºenesc Bãileºti - veniturileaferente activitãþii perioadeiianuarie - decembrie 2016 aufost în sumã de 35.694.196 lei,ceea ce rezultã cã în anul 2016programul a fost realizat în pro-porþie de 102,86%; ServiciulFiscal Orãºenesc Bechet, veni-turile au fost în sumã de22.200.220 lei, ceea ce rezultãcã în anul 2016 programul afost realizat în proporþie de107,89%; Serviciul Fiscal Orã-ºenesc Calafat - veniturile aufost în sumã de 64.469.220 lei,ceea ce rezultã cã în anul 2016programul a fost realizat în pro-porþie de 100,75%; ServiciulFiscal Orãºenesc Filia’i - veni-turile au fost în sumã de35.428.922 lei, ceea ce rezultãcã în anul 2016 programul afost realizat în proporþie de99,16%; Serviciul Fiscal Orã-ºenesc Segarcea - veniturile aufost în sumã de 25.089.299 lei,ceea ce rezultã cã în anul 2016

programul a fost realizat în pro-porþie de 103,70%; AFP Con-tribuabili Mijlocii - veniturileau fost în sumã de 59.981.529lei, ceea ce rezultã cã în lunaianuarie 2016 programul a fostrealizat în proporþie de108,26%; AJFP Dolj - Craiova- veniturile au fost în sumã de1.433.249.066 lei, ceea ce re-zultã cã în anul 2016 programula fost realizat în proporþie de106,76%”, a explicat Oprescu.

Titluri executoriiºi popriri pe venituri

Acolo unde a fost cazul, in-spectorii AJFP Dolj au trecut ºila mãsuri drastice, mai exact laaplicarea modalitãþilor de exe-cutare silitã. Pentru recuperareacreanþelor datorate bugetului destat, aceºtia au emis titluri exe-cutorii, au fãcut popriri pe ve-nituri sau au pus sechestru pebunuri mobile ºi imobile. „Ana-lizând încasãrile din executaresilitã, pentru persoane fizice ºijuridice cumulat pentru anul2016, din contul de execuþie albugetului general consolidat arezultat cã la nivelul AJFP Dolj,acestea au fost în sumã totalã de172.500.213 lei”, a conchis ºefaAJFP Dolj.

Bogdana Oprescu


Nu, nu este vorba despreconstrucþia controver-satã prezentatã pe

planºe în mass-media ºi caremai are puþin ºi este finalizatã.

Spun încã de la început cãacest editorial nu este un atac,ci punerea pe tapet a unei si-tuaþii pe care o tot ascundemde prea mult timp. Pentru des-tui poate pãrea proiect scien-ce-fiction, dar garantez cã dacãraþionalizãm câteva minute, culogicã ºi voinþã, vedem cã sepoate pune în practicã.

Astãzi, în România sunt pes-te 183.000 de lãcaºe de cult pecare le gestioneazã BisericaOrtodoxã Românã.

Pânã aici nimic nou, nimicîn neregulã, dar sã privim maiîn profunzime.

România are, dupã puþineledate oficiale fãcute publice,peste 35.000 de copii în cen-trele de plasament. ªtim cã vi-itorul acestor copii este incert,dramatic de multe ori. Meto-dele de educaþie utilizate în sis-temul instituþionalizat, încercã-rile de împlinire afectivã ºiemoþionalã pentru formareaunui adult echilibrat, care sãasigure acestor copii un traseulin în viaþã, atât profesional, câtºi spiritual, demonstreazã de-ficienþe grave.

Dacã am avea curajul sã sefacã publicã o statisticã cu nu-mãrul acestor copii ajunºiadulþi care duc o viaþã cât decât normalã, cred cã ne-am în-spãimânta.

Dar ce legãturã au bisericilecu copiii orfani?!

Sã facem o legãtura con-structivã!

Rolul Bisericii este sã îndru-me spiritual ºi, cum spuneSfânta Scripturã, sã rãspân-deascã iubirea ºi ajutorulaproapelui. În acelaºi timp,rolul social al Bisericii Orto-doxe este destul de precar saupoate aºa mi se pare.

Majoritatea copiilor orfanisunt desprinºi prin modul in-stituþional de trai de iubire ºidragoste, sã nu mai vorbim depregãtirea profesionalã, cât ºide integrarea în societate. Eipleacã din start cu un mare

Cum s-ar putea construiCatedrala Mântuirii

Neamului doarîntr-o singurã zi!

de Florentin Gust 11OPINII

riaºii). Ce este cel mai intere-sant este cã nici statul, niciBiserica Ortodoxã nu ar aveacheltuieli în plus, nu trebuiedecât sã se ocupe de ghidareaºi asigurarea cadrului necesarrealizãrii unui astfel de pro-iect.

Eu am convingerea cã vorfi suficienþi enoriaºi care sã îlajute pe “Mihãiþã” cu toatecele necesare unui copil, cuiubire, apartenenþã ºi integra-re.

Un alt aspect importantpentru stat este de luat în sea-mã pe termen lung: majorita-tea copiilor abandonaþi,atunci când fac 18 ani, devino povarã pentru societate,mulþi dintre ei ajung pe diver-se cãi greºite.

ªtiu cã pare pentru unii acestproiect scenariu SF, dar esteunul realizabil. Dacã ne-amapleca puþin sã despicãm înpatru aceastã idee, multe su-flete de copii abandonaþi ar fisalvate, iar pentru societatearomâneascã ar aduce doar be-neficii. Am pus titlul “Catedra-la Mântuirii Neamului s-arputea construi într-o zi” pen-tru cã adevãrata catedralã spi-ritualã pe care trebuie sã o con-struiascã neamul românesctrebuie sã aibã fundaþia fãcutãdin sufletele salvate ale copii-lor orfani. Nu, nu sunt împo-triva construcþiei pe care Bi-serica Ortodoxã Românã odesãvârºeºte în anii aceºtia,dar ce ar însemna ca exempluîn lume ca Biserica OrtodoxãRomânã sã arate cã face douã“construcþii” în acelaºi timp.O catedralã simbolicã materi-alã ºi o altã catedralã care sãaibã ca fundaþie salvarea su-fletelor care astãzi zac prinorfelinate ºi aºteaptã iubire ºiintegrare?!

O þarã care are credinþã ºi îºirespectã tradiþiile, patrimoniulcultural ºi spiritual, este o þarãcare are viitor.

P.S.: Personal, cred cu totsufletul cã se poate realiza unastfel de proiect ºi dacã maisunt cititori care cred în el...haideþi sã ne dãm mâna!

“handicap” atât psihologic, câtºi de naturã materialã.

Acum, sã vã prezint „sciencefiction”-ul.

Ce ar însemna ca fiecare bi-sericã sã adopte un copil!?

Când spun ”sã adopte” numã refer la modul birocratic, cimai mult spiritual ºi întru ghi-darea lui. Ce ar însemna astapentru acel copil ºi pentru bi-sericã, aº vrea sã ne imagi-nãm… În primul rând, acel co-pil ar avea parte de iubire ºisprijin din partea enoriaºilorcare aparþin de respectiva pa-rohie. Imaginaþi-vã cã preotulla slujba de duminicã l-ar pre-zenta pe “Mihãiþã”, copil fãrãpãrinþi, ºi ar spune: “Mihãiþãeste copilul nostru ºi toþi ceicare vreþi ºi puteþi sã îl ajutaþi,sã îi ghidãm paºii în viaþã, sun-teþi bineveniþi.” Astãzi, suntarondaþi ca statisticã în medie1.000 de români la fiecare bi-sericã. Gândiþi-va ce ar însem-na ca acei enoriaºi sã-l cunoas-cã pe “Mihãiþã” ºi cât l-ar pu-tea ajuta.

În primul rând, “Mihãiþã” arcãpãta identitate socialã palpa-bilã, nu doar o cifrã într-o sta-tisticã oficialã. În al doilea rând,cu siguranþã, o parte din enoriaºiva dori sã-l ghideze la ºcoalã,sã-l cunoascã, sã stea de vorbãcu el, sã-l ajute cu rechizite ºco-lare sau hãinuþe. În al treilearând, crescând în sânul biseri-cii ºi cu învãþãturile spirituale,“Mihãiþã” va avea repere în via-þã ºi din punct de vedere psiho-logic s-ar putea integra mai uºordupã împlinirea vârstei de 18ani. În al patrulea rând, astfel,Biserica Ortodoxã Românã îºipoate realiza ºi rolul social pecare ar trebui sã-l aibã, iar ima-ginea BOR ar putea fi spãlatã ºinu ar mai pãrea, cum prea desse întâmplã, doar o instituþiecare aleargã dupã bani, aºa cumeste prezentatã în ultimul timp.

Exemplele benefice pentrutoþi factorii pot continua la ne-sfârºit, nu trebuie decât sã neimaginãm în ce situaþie este as-tãzi “Mihãiþã” ºi cum ar puteaavea un alt traseu în viaþã doarcu voinþã din partea a trei enti-tãþi (statul român, BOR ºi eno-

de Octavia Hantea

R eprezentanþii APIADolj au intensificat ac-þiunile de informare ale

cetãþenilor doljeni cu privire laposibilitatea obþinerii unui spri-jin bãnesc pentru crearea de su-prafeþe împãdurite. Deºi progra-mul a fost lansat în toamna anu-lui 2016, la nivelul judeþului Doljau fost înregistrate doar 16 do-sare. Conform directorului APIADolj, Laurenþiu Nicolae Dãdu-lescu, nici când vine vorba de-spre suprafaþa maximã împãdu-ritã, Doljul nu stã deloc bine.„Au fost depuse 12 dosare pen-tru acest program, dintre care pa-tru au fost deja finalizate. Supra-faþa maximã împãduritã este dedoar opt hectare. Sã sperãm cãîn luna martie vom primi maimulte astfel de solicitãri. Este omãsurã importantã de care ar tre-bui sã profite toþi cei care au te-renuri. Este vorba despre sumede bani pe care îi încaseazã timpde 12 ani, dacã se þin de treabã.Noi facem activitãþi de informa-re pentru ca tot mai mulþi cetã-þeni sã afle. Luni, de exemplu,am fost la Primãria oraºului Se-garcea cu acest scop ºi vom con-tinua informarea”, a precizat Dã-dulescu.

Ajutor bãnesc timpde 12 ani

Conform legii, solicitanþiidoljeni trebuie sã depunã unproiect cu o serie de documen-te la sediul APIA Dolj ºi, în plus,

trebuie sã facã singuri planta-rea arborilor pentru viitoareapãdure, dupã care, la fel ca lafinanþãrile europene, primescbanii de la stat pentru muncafãcutã. Statul se angajeazã, prinaprobarea proiectului, ca timpde 12 ani sã-i plãteascã solici-tantului o primã anualã menitãsã acopere atât costurile de în-treþinere a perdelei forestiere,cât ºi compensarea pierderilorde venituri agricole ca urmarea împãduririi. Subvenþiile ofe-rite de stat variazã în funcþie desuprafaþa împãduritã, de tipulsolului, de formele de relief,precum ºi de valoarea lucrãri-lor de întreþinere ºi îngrijire.Valoarea maximã a sprijinuluipublic pentru un proiect tehnicde împãdurire este de -7.000.000 de euro. Termenullimitã de depunere a dosareloreste 31 martie a.c.

337 hectare de teren,împãdurite deDirecþia Silvicã Dolj

Este cunoscut faptul cã Dol-jul stã foarte prost la terenurileacoperite cu pãdure. Autoritãþi-le trãgeau nãdejde cã acest pro-gram va fi un imbold pentrudoljeni, realitatea fiind cu totulalta. În ceea ce priveºte împã-durirea realizatã de cãtre Direc-þia Silvicã Dolj, aceasta a fostfãcutã, în anul 2016, pe o su-prafaþã de 337 hectare. Tot anultrecut au avut loc regenerãrinaturale, acestea fiind în supra-faþã de 105 hectare.

Doljenii nu par a fi interesaþi de programulprivind împãdurirea terenurilor agricole, semncã acest obiectiv rãmâne unul greu de atins lanivelul judeþului nostru. Din toamna anuluitrecut ºi pânã în prezent, Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentru Agriculturã (APIA) Dolj aînregistrat doar 16 dosare pentru Schema deajutor de stat „Sprijin pentru prima împãdurireºi crearea de suprafeþe împãdurite“, din cadrulPNDR 2014 – 2020, dintre care patru au fostfinalizate.

„Primaîmpãdurire”,eºec înjudeþul Dolj


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12CULTURÃ

Actorul vâlcean CiprianNicula, colaborator alTeatrului Anton Pann

din Râmnicu Vâlcea, este no-minalizat la Gala PremiilorUNITER 2017 la secþia Cel maibun actor în rol principal, pen-tru Christopher din spectacolul“O întâmplare ciudatã cu uncâine la miezul nopþii”. Aceas-ta este cea de-a doua nominali-zare, dupã Gala Premiilor UNI-TER 2015, pentru rolurile pecare le-a fãcut în spectacolul„Eºti un animal, Viscovitz!”,dupã Alessandro Boffa.

Ciprian Nicula a debutat laTeatrul Anton Pann în 2013, pecând încã era student, în spec-tacolul „Mai întâi te naºti”. Înanul 2014, a absolvit cursurile

Actorul vâlcean CiprianNicula, nominalizat la Gala

Premiilor UNITER 2017Facultãþii de Teatru ºi Televiziu-ne a Universitãþii Babeº Bolyaidin Cluj-Napoca, clasa prof.Miklós Bács, ºi apoi masterulla Universitatea de Artã Teatra-lã ºi Cinematograficã „I.L. Ca-ragiale” din Bucureºti. Pe sce-na Teatrului Anton Pann a maijucat în ”Femei / Bãrbaþi”, ºi„Eºti un animal, Viscovitz!”,care i-a ºi adus nominalizareala premiile Uniter din 2015 ºi l-au propulsat pe scena TeatruluiNaþional „I.L. Caragiale” dinBucureºti.

Spectacolul pentru care estenominalizat în acest an a fostlansat în premierã naþionalã pescena Teatrului Anton Pann dinRâmnicu Vâlcea în anul 2014.

(M.P.)


13ACTUALITATE

Ca urmare a demersurilor întreprinse de con-ducerea Consiliului Ju-

deþean Vâlcea în vederea înlã-turãrii efectelor pagubelor pro-vocate de inundaþiile din perioa-dele 14 - 31 mai 2014 ºi 28 iu-lie - 15 august 2014, judeþulVâlcea a obþinut o finanþare de952.219,30 lei din Fondul deSolidaritate al Uniunii Europe-ne, pentru acoperirea cheltuie-lilor publice eligibile, aferenteimplementãrii proiectului Refa-cere platformã drum ºi ziduri desprijin pe DJ 703N Berislãveºti-Dîngeºti-Releu Cozia, km

Vineri, 24 februarie, per-soanele internate la Spi-talul de Psihiatrie Drã-

goeºti ºi personalul medical dela aceeaºi instituþie au primitdaruri din partea ArhiepiscopieiRâmnicului.

La activitatea filantropicã,organizatã cu binecuvântareaÎnaltpreasfinþitului Pãrinte Var-sanufie ºi coordonatã de cãtrePãrintele Protoiereu Ion Dincã,au participat preoþi din Protoie-ria Râmnicu Vâlcea, elevi aiSeminarului Teologic OrtodoxSfântul Ierarh Nicolae dinRâmnicu Vâlcea, Secþiile teolo-gie ºi ºtiinþe sociale, ºi membriai Grupului catehetic SfântulIoan Botezãtorul, coordonat decãtre Pãrintele Nicolae Preotea-sa. Beneficiarii centrului au pri-mit produse de patiserie, fruc-te, flori ºi alimente de bazã. Laalcãtuirea ºi împãrþirea daruri-lor au contribuit parohiile Înãl-þarea Domnului - Ostroveni,

Goranu, Sfântul Apostol Andreiºi Sfânta Cuvioasã Paraschevadin Râmnicu Vâlcea.

„Evanghelia duminicii dinsãptãmâna aceasta ne îndeam-nã sã înmulþim faptele bune.Persoanele pe care le-am vizi-tat astãzi, multe dintre ele ne-maifiind vizitate de rude sau deapropiaþi, au retrãit bucuria pri-mirii darului din partea unor ti-neri care le-au oferit flori, mãr-þiºoare ºi toate celelalte daruri.Activitãþile sociale pe care ledesfãºurãm în centrele de îngri-jire aduc mulþumire ºi folos du-hovnicesc persoanelor asistate,dar ºi celor care participã ºi sus-þin desfãºurarea lor, întrucâtfaptele bune, rugãciunea ºipostul sunt mijloace care ne în-tãresc în urcuºul nostru duhov-nicesc în perioada PostuluiMare”, a precizat Pãrintele Pro-toiereu Ion Dincã.

Sursa - ArhiepiscopiaRâmnicului

0+100-1+500, lucrare finaliza-tã ºi recepþionatã în octombrie2016.

Suma a fost deja viratã ºi vafi utilizatã la finanþarea altorlucrãri de reabilitare a drumu-rilor judeþene.

„Mã bucur foarte mult cã ju-deþului Vâlcea i-au fost rambur-sate o parte din cheltuielile afe-rente operaþiunilor întreprinse,în regim de urgenþã, în scopulînlãturãrii pagubelor provocatede inundaþiile din anul 2014,fiindcã putem folosi aceºti banipentru reabilitarea unor drumurijudeþene, unde nevoia de finan-

þare este foarte mare.Cu aceastã ocazie, mulþumesc

tuturor factorilor implicaþi înacest demers, datoritã cãruia aufost viraþi în contul ConsiliuluiJudeþean Vâlcea 952.219,30 lei,sumã obþinutã din Fondul deSolidaritate al Uniunii Europe-ne pentru acoperirea cheltuieli-lor publice eligibile, aferentelucrãrilor pe care Consiliul Ju-deþean Vâlcea le-a realizat, învederea refacerii platformeiunui segment al drumului jude-þean 703N - Berislãveºti-Dîn-geºti-Releu Cozia” – a declaratConstantin Rãdulescu, preºe-dintele Consiliului JudeþeanVâlcea.

(C.J.)

Vâlcea: Bani din fondul desolidaritate pentru efecteleinundaþiilor

















Activitãþi filantropicela Spitalul de Psihiatrie

Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


Drãgoeºti


14POLITICÃ

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în pe-rioada 20 – 24 februa-rie 2017 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strãzile Ciocãneºtilorºi Pãtraºcu Vodã.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 2 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-

Activitatea APAVIL în perioada 20 – 24 februarie 2017zile Râureni nr. 165 ºi SãliºteaNouã nr. 18.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmine-le de canalizare ºi gurile de scur-gere în zonele Ostroveni I, II,III, IV, V, VI, 1 Mai I, II, Petri-ºor, Nord (H-uri, Iuri, Duri, N—uri,R-uri), Sud ºi Centru;

- s-a reparat canalizarea în

zona Nord la blocul N4, sc. A ºipe strada Rapsodiei la bloculD2, sc. A);

- s-a ridicat la cotã cãmin ca-nalizare în zona Ostroveni lablocul B9;

- s-a început inventarierea hi-dranþilor în zona Nord;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea în pã-mânt a þevilor de canalizare DN250mm;

- s-a igienizat ºi asigurat zona

de protecþie sanitarã staþii pom-pe Capela, Dealul Malului,Aranghel, Islazului ºi Buda.

CÃMINE CURÃÞATE.Au fost curãþate gurile de scur-gere ºi cãminele de canalizareîn mai multe zone din munici-piul Rm. Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile C5, sc.E ºi F, A6, C11, C13, C0, sc. A,B0, A67, A64, sc. A, S2, sc. A,B, C, C4, B12, sc. B, A49, A38/3, A39, A40/2, sc. C, A12, sc.C, A25, sc. F, A11/2-spate, A11/3-spate, A31/1, B13, C32, A18,sc. D ºi E, C19, sc. E ºi F ºi pestrãzile Marin Preda la blocul Wºi bulevardul Dem Rãdulescu la

SC Annabella SRL);- Nord (strãzile Rapsodiei la

blocurile D2 ºi N4 ºi Alexan-dru Budiºteanu nr. 3);

- Traian (strãzile Mihai Vitea-zu la blocul 22 Decembrie ºiNicolae Bãlcescu la blocul G50);

- precum ºi pe Calea Bucu-reºti la SC Dacos SRL, str. To-poraºilor, Râureni nr. 288 la SCAlbatros SRL ºi în ColonieNuci la Baraca nr. 8.

131 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 131 apometre, fiindîntocmite ºi un numãr de 23 dedocumentaþii tehnice.

de Mihaela Bobaru

360.000 de lei au scosdin buzunar actualiiparlamentari de Olt

pentru a-ºi ÎMPRUMUTA fi-lialele partidelor în campaniaparlamentarã. Bani pe caresperã sã-i recupereze de laAutoritatea Electoralã Perma-nentã, întrucât campaniileelectorale sunt, mai nou, fi-nanþate de la stat. Cea maimare sumã la nivelul organi-zaþiilor oltene a ajuns la PSD,care a câºtigat 6 fotolii de par-lamentari de Olt, în timp ceALDE s-a uitat degeaba lungdupã banii lui Mihai Niþã.

ªase parlamentari PSD, doiPNL ºi unul ALDE au trimisoltenii în Parlamentul Româ-niei pe 11 decembrie. Pentru,,lupta vizualã” din campanie,fiecare a cotizat cu o sumã debani. A existat însã ºi o excep-þie. Legal, cu contabilitatebine þinutã ºi raportatã la AEP,candidaþii îºi pot recupera ba-nii bãgaþi în campania electo-ralã. Fiecare dupã buget saudupã cum l-a lãsat inima. Ceamai cu dare de mânã a fost

senatoarea liberalã SiminicaMirea, care a cotizat cu maxi-mul impus de Autoritatea Elec-toralã Permanentã. Sumele îm-prumutate se regãsesc în decla-raþiile de avere ale actualilorparlamentari, iar împrumutul s-a realizat în baza Legii 334/2006 privind finanþarea activi-tãþii partidelor politice ºi a cam-paniilor electorale.

PSD Olt, ÎMPRUMUTATcu 240.000 de lei

Din cele 11,265 milioane leipe care PSD le-a declarat ca fi-ind contribuþii la campanie, cei6 aleºi social-democraþi ºi-auîmprumutat filiala cu 240.000de lei, rezultând o medie de40.000 de lei/parlamentar. Celmai zgârcit a fost chiar preºe-dintele, propulsat de partid dupãce a condus judeþul ca preºedin-te al Consiliului Judeþean Olttimp de 8 ani.

Senatorul Paul Stãnescu,preºedintele PSD Olt, ºi-a îm-prumutat organizaþia cu suma

de 25.000 lei pentru a susþinecampania electoralã de la ale-gerile parlamentare. Puþin maidarnic a fost deputatul MariusIancu, care ºi-a împrumutatpartidul cu suma de 30.000 lei.Senatorul Renicã Diaconescu- a contribuit cu 35.000 lei, ur-mat de deputatul AlexandruStãnescu – 40.000 lei.

Cei mai cu dare de mânã aufost deputaþii Dan Ciocan, carela capitolul plasamente în decla-raþia de avere a trecut suma de50.000 lei, reprezentând împru-mutul acordat PSD-ului pentrucampania electoralã de la ale-gerile parlamentare. Cel maivechi ºi cel mai activ parlamen-tar de Olt, aflat la cel de-al cin-cilea mandat, deputatul FlorinIordache, fostul preºedinte alCamerei Deputaþilor ºi ministrual justiþiei, ºi-a împrumutat par-tidul pentru campania electora-lã cu suma de 60.000 lei.

RECORD la liberaliªi liberalii au pus mânã de la

mânã pentru a ajuta partidul sãorganizeze campania electora-lã. Din cele 10,62 milioane lei

primite împrumut de partid lanivel naþional, 120.000 de lei auprovenit de la Olt, de la cei doiparlamentari. PNL Olt a înregis-trat ºi recordul sumei împrumu-tate, care a atins maximul pre-vãzut de legislaþie. Astfel, se-natoarea Siminica Mirea ºi-aîmprumutat partidul cu suma de63.000 lei. Colegul deputat Gi-gel ªtirbu, ºeful organizaþieijudeþene, a vizat pe declaraþiade avere plasamentele cu sumade 57.000 lei drept împrumutacordat partidului.

Niþã, campaniepe banii altora

Nu ºtim cu ce bani au fãcutdemocrat-liberalii olteni cam-panie, însã cu siguranþã nu cuai lui Mihai Niþã. Cel puþin nulegal, deputatul neavând trecu-tã în declaraþia de avere nici-un leu drept sumã împrumuta-tã partidului. Aºa cã nu va re-cupera niciun leu din investi-þia fãcutã pentru a ajunge ia-rãºi în Parlament. Potrivit AEP,ALDE a declarat la nivel naþi-

onal contribuþii în valoare de2,83 milioane lei. Din pãcate,situaþiile prezentate de Auto-ritatea Electoralã Permanentãnu suflã o vorbã.

Partidele ºi candidaþii inde-pendenþi la alegerile parla-mentare din 11 decembrie audeclarat la nivel naþional con-tribuþii pentru campania elec-toralã de peste 32,5 milioanelei, mai puþin cu circa 25 mi-lioane lei faþã de cât s-au chel-tuit în campania pentru alege-rile locale.

Paul Stãnescu

Dan Ciocan

Gigel ªtirbu

Parlamentarii olteni au cotizatcu sute de mii de lei la puºculiþade partid


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Valentin Zarea

Dupã înfrângerea de laSeverin în faþa Stelei,alb-albaºtrii mergeau

la Bucureºti cu gândul sã ob-þinã cel puþin un punct ºi sãrezolve astfel problema cali-ficãrii în play-off. Doar cã,aºa cum s-a mai întâmplat decâteva ori de-a lungul cam-pionatului, oltenii par sã nufacã faþã prea bine presiuniiîn meciurile cu mizã. Iar acestlucru s-a vãzut foarte bine înpartida cu Dinamo, când ele-vii lui Mulþescu au primitdouã goluri în primele 15minute de joc. ”Am începutmeciul exact invers faþã decum pregãtisem partida. Le-am spus jucãtorilor sã nu pier-dem mingea în centrul tere-nului, pentru cã au jucãtori

foarte rapizi. Exact asta am ºifãcut, am pierdut mingea, amprimit repede douã goluri ºi nuam putut sã revenim“, spunea,afectat, dupã meci antrenorulCSU, Gigi Mulþescu. De fapt,istoria meciului cu Dinamo s-ascris în acele 15 minute, chiardacã, în repriza secundã, olte-nii au redus din diferenþã prinGustavo, dupã un (alt) penaltyratat de formaþia din Bãnie.

Craiova intrãîn hora emoþiilordin ultima etapã

Din nefericire, înfrângerea cuDinamo a complicat extrem demult situaþia echipei în cursapentru accesul în play-off. Ast-fel, în cazul unei înfrângeri cuGaz Matan Mediaº, coroboratãcu victorii obþinute de Astra,

Dinamo ºi CFR, oltenii vorrata ºansa de a lupta pentru unloc în cupele europene, situa-þie de neimaginat în urmã cudoar trei sãptãmâni. În plus,ratarea play-off-ului ar repre-zenta o loviturã extrem dedurã pentru situaþia financia-rã a echipei - ne referim labanii primiþi din drepturile detelevizare, loviturã care s-arputea dovedi dezastruoasãpentru viitorul echipei.

Juveþii suntoptimiºti

În ciuda înfrângerilor dinultimele trei partide, jucãto-rii ªtiinþei sunt optimiºti cãvor obþine punctele necesarepentru a fi siguri de prezenþaîn play-off. „Trebuie sã câº-tigãm ultima partidã, trebuiesã ne calificãm în play-off,altfel vom fi o dezamagireimensã. Nu am nicio emoþiecã nu prindem play-off-ul.Sunt sigur cã vom câºtiga ºine vom califica“, a declaratAlexandru Bãluþã, unul din-tre cei mai buni jucãtori aiUniveristãþii.

Meciul decisiv cu GazMetan Mediaº se va desfã-ºura duminicã - 5 martie,pe stadionul Extensiv.

te definirea României ca statstrategic pe terenurile de luptãîn aceastã parte a Europei ar fiGuvernul Grindeanu. OUGnr.13 ºi 14 au creat ciondãneliinclusiv pe tema ceasurilor îna-intate de promulgare. Cu OUGnr.15, dacã s-ar trece transpa-rent la nocturna de pe Naþio-nala Arena, ca ºi de pe alte are-ne din þarã, aþi vedea aplaudaci.O textilã inscripþionatã Guver-nul Grindeanu, odatã ce i se fâl-fâise de un guvern tehnocrat,ar sta strâmb pe Bancu? Echi-pe de fotbal, de handbal, debaschet, ºi sã nu uitãm deAvântul Curcani, ar strãnutaavând pe spate ºtraiful cu Par-lamentul României? Cu maimultã abnegaþie în accesareafondurilor de la Bruxelles, Ro-mânia fiind membrã UE cudrepturi depline, s-ar puteaajunge la crearea de teamuri cupotenþial nevisat de înaintaºiinoºtri: Petschowski, Ozon,Dobrin, Oblemenco, de ce nuGruia, Penu, Gaþu, Birtalan. L-aº vota cu ambele mâini pe celce mi s-ar pãrea partizan Co-trocenilor, cunoscându-i îndea-proape trãirile pentru tricolor,fezandate pe un echipament capentru afarã. Sã sari la cap, sãfaci presing, sã te ia salvareapentru cât te sacrifici cu Insti-tuþia Prezidenþialã pe umeri –ce poate fi mai înãlþãtor? Dom-nule Iohannis, lãsaþi-le încolode case. A fost odatã Casa Cen-tralã a Armatei, azi o vedem ºinu e. Lipiþi Palatul Cotrocenipe-o manºaftã mioriticã ºi hai-deþi la referendum.

Pe lângã aceea cã româ-nul s-a nãscut poet, mainou s-a nãscut ºi spor-

tiv. Multe din administraþiilelocale, sufocate de numãrulimens al celor ce ascultã de în-demnul multisecular ”menssana in corpore sano”, se regã-sesc, profesional imprimate, petricouri care transpirã în diver-se astfel de discipline. Cum culatina în ºcoli se stã din ce în cemai rãu, e bine de arãtat cã sanaîn acest caz nu este un produslactat, ºi nici sano. Partidelepolitice, dacã strecoarã în plat-formele lor electorale câtevafraze despre sãnãtate, despresport nici atât. Marginal, nume-roase primãrii comunale, cãro-ra le bat în uºã întreþinuþii so-cial, se întrec în construit sta-dioane ºi bazine de înot. Niciprimãriile orãºeneºi sau muni-cipale nu se lasã mai prejos. În-sãºi primãriþa Bucureºtilor asprijinit transferul CristineiNeagu de la Buducnost la CSM,care nu înseamnã Consiliul Su-prem al Magistraturii. Ne amin-tim cu câtã osârdie intelectualiai vremii ºi oameni de rând luauîn cãtare echipe de generali aiarmatei ºi internelor, pentru caastãzi toþi aceºtia sã figureze caprecursori. N-avem decât sãadmitem cã scutul de la Deve-selu va sta de strajã în compar-timentul defensiv al unei gru-pãri în ºorturi cu însemneleNATO. Dacã am ajuns prea de-parte, sã facem stânga împrejurla alþi mari sponsori în aºtepta-rea performanþelor sportive. Unmare sponsor în ceea ce priveº-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Mari sponsoriîn aºteptare

Deºi, la începutul lunii februarie, Universita-tea Craiova era privitã drept una dintre echi-pele sigure de prezenþa în play-off, situaþia s-a schimbat dramatic dupã seria de trei înfrân-geri consecutive înregistrate de elevii lui GigiMulþescu. Astfel, dupã eºecul cu Dinamo dinweekend, alb-albaºtrii sunt obligaþi sã obþinãcele trei puncte din partida cu Gaz Metan.Meciul se anunþã însã unul extrem de dificil,dacã ne gândim cã medieºenii sperã ºi ei larândul lor sã prindã un loc de play-off.

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roSu

rsa

foto

: csu

c.ro

Surs

a fo

to: c

suc.

roCSU ajunge la treiînfrângeri consecutiveºi tremurã pentrucalificarea în play-off

CSU ajunge la treiînfrângeri consecutiveºi tremurã pentrucalificarea în play-off
















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

Analizele bacteriologi-ce efectuate de Direc-þia de Sãnãtate Publi-cã Vâlcea au depistatbacteria E-coli în apacunoscutului izvorpublic din staþiuneavâlceanã Cãlimãneºti-Cãciulata. Izvorul seaflã vizavi de comple-xul hotelier ºi estefrecventat, zilnic, desute de oameni.

de Marielena Popa

Începând cu data de 20 fe-bruarie a.c., Primãria Cã-limãneºti a instalat, la iz-

vor, afiºe care informeazã cãapa este nepotabilã ºi care aver-tizeazã populaþia sã nu mai re-curgã, deocamdatã, la aceastãsursã. „Proba de apã a ieºit ne-conformã la analizã, prin urma-re, o perioadã, apa din acest iz-vor este nepotabilã. Da, apaconþine ºi bacteria E.coli. Vomlua mãsuri pentru dezinfectareabazinului, iar dupã remediereasituaþiei, vom duce probe dinnou la analizã. Precizez cã noi,Primãria Cãlimãneºti, am soli-citat sã fie testatã apa ºi nu estepentru prima datã când facemasta, numai cã pânã acum nu aufost depistate astfel de proble-me. În momentul în care apa varedeveni potabilã, vom anun-þa”, a declarat pentru Indiscret

în Oltenia primarul staþiunii,Florinel Constantinescu.

O bacterie ce poatecauza infecþii grave

Eschierichia coli (numitã ºiE.coli) este o bacterie ce poatecauza infecii grave. Unele spe-cii produc o toxinã puternicã ºicare determinã diaree sangui-nolentã ºi rar pot cauza proble-me hematologice grave ºi chiar- insuficienþã renalã.

Alte tipuri de E.coli pot de-termina infecþii ale tractului uri-nar sau alte infecþii.

Copiii sunt mai predispuºi lainfecþii digestive cu E.coliO157:H7 (E.coli enterohemo-ragic). Cei mai mulþi oameni cu

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Cum se fura la ETALa societatea de transport

public ETA, s-a fãcut, îndecembrie 2016, o econo-mie de 3.218 litri de com-bustibil, iar în ianuarie 2017,de 5.265 litri, menþioneazãprimarul Mircia Gutãu.Motivul principal: au fostdaþi afarã ºapte lucrãtoricare furau motorina ºi o vin-deau.

Eternul Lovin!Un membru cu ºtaif al

ALDE Vâlcea nu crede cãDumitru Lovin se va retra-ge de la preºedinþia organi-zaþiei judeþene, prin urma-re, nu îl va lãsa prinþ moºte-nitor pe prim-vicepreºedin-tele Adrian Buºu. ”Cum sãrenunþe? Este o chestiune deonoare, pe modelul PSD: dela conducerea unei organi-zaþii judeþene pleci numai cumâinile pe piept”. Hi, hi!

O stea în devenirela PSD Vâlcea

Recent, a apãrut în peisa-jul local un domn. Se nu-meºte Mihãilã. Adrian Mi-hãilã! Este consilierul pre-ºedintelui Consiliului Jude-þean Vâlcea ºi, la începutulacestui an, pesediºiºtii vâl-ceni s-au trezit cu el imple-mentat ºi în Comitetul Exe-cutiv Judeþean al organiza-þiei de partid. N-o fi cam re-pejor? Ce se poate constata,aºa, la o primã analizã, de-spre aceastã stea în deveni-re din constelaþia social-de-mocratã? Cã are voce (do-vadã luãrile de cuvânt de laºedinþele partidului), dar ºitalent (mãrturii, postãrile pefacebook, câteva, în timpulserviciului). Tot pe facebo-ok, domnul Mihãilã maiscrie cã lucreazã la AnamCara Story; care, potrivitdatelor de pe internet, esteun SRL având ca obiect deactivitate Comerþ cu amã-nuntul. Alte amãnunte, încurând.

Cum poateajunge prefectFlorian Marin

Zvonurile cã fostul poli-þist de top Florian Marin,acum membru PSD, va fiprefect de Vâlcea se înte-

infecþie vor avea urmãtoarelesimptome:

- crampe severe la stomac ºiabdomen sensibil;

- diaree apoasã iniþial carepoate avea evoluþie sanguino-lentã;

- greaþã ºi vãrsãturi. Probleme hematologice gra-

ve ºi probleme renale pot sãaparã la 2-14 zile dupã apariþiadiareei. Aceste probleme potdetermina insuficienþã renalã ºiuneori alterarea stãrii de sãnã-tate pe termen lung, sau moartela unii copii ºi vârstnici.

Unele persoane care au infec-þie cu bacteria E.coli pot sã nuprezinte niciun simptom. Ei potrãspândi infecþia fãrã sã fie con-ºtienþi de acest lucru.

þesc. Numai cã pentru aajunge acolo, Marin ar tre-bui sã îndeplineascã anumi-te condiþii: ori sã fi fost par-lamentar, ori sã fie funcþio-nar public. Cum ”nu cores-punde” nici la una, nici laalta, se va recurge la un ar-tificiu, zice lumea. Va fi an-gajat într-o instituþie de stat,devenind astfel funcþionarpublic, apoi, hop, pe tram-bulinã, direcþia Prefecturã.

Stop risipeide la stadion!

Primarul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, MirciaGutãu (foto), este decis sãfacã ordine la stadionul Zã-voi, devenit, în timp, un felde conductã de risipã a ba-nului public. ”La stadionsunt 700 de milioane leigaurã la partea electricã,800 de milioane la apã, estede plãtit gazul. Toþi consu-mã, toþi fac jaf, toþi se an-treneazã fãrã sã plãteascã unleu. Am spus stop! Toatechioºcurile de lângã stadionconsumau curentul electrical stadionului, plãtit de pri-mãrie. S-a fãcut un referat,s-au montat contoare, fieca-re va plãti cât consumã, nusã þinã iarna geamurile des-chise, de atâta cãldurã, pebanii primãriei. Terenul desport este aproape gata, vominstitui o taxã pentru folosi-rea acestui teren. Copiii carenu sunt legitimaþi la CSMunicipal vor plãti o taxãlunarã de 50 de lei, ceea cee modic, tot ca sã sprijinimcopiii. Cei care sunt legiti-maþi la clubul nostru se vorantrena gratis”, a spus pri-marul.

Izvorul public din Cãlimãneºti-Cãciulata, infestat cu E.coli

















[email protected] anul xii, nr autostrada „speranþei ... · acordate de municipalitate, care...

Documents