l ld 'M ii

Chitp://www. dntcj. ro/adevarulANUL XIV NR. 3534

ISSN 122IKI203MARTI,

25 IUNIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

ncepînd cu 1 iulie 2002, d& ciu]are o nouă adresă a site-ului: w w w . a d e v a r u l . e u r o w e b . r Q

;inoi adrese de e-mail: a d e v c j @ e u r o w e b . r o şi r e c l a m a _ a d e v c j @ e u r o w e b . r o

Un consens politic împotriva corupţieiILIE CALIAN

T oată lu m e a - d e la G u v e rn , c a re a î n f i in ţ a t P a r c h e tu l N a ţ io n a l A n t ic o r u p ţ ie , la o m u l d e r în d -

vorbeşte d e s p re co ru p ţie . M a i m u lt, v o c i d in străinătate a v e rtiz e a z ă as u p ra d im e n s iu n ilo r acestui fe m o n e n în R o m â n ia , ia r u n i i politicieni şi an a liş ti sp u n că a c e s t lu c ru a r iuţea să ne în g re u n e z e a c c e s u l în N A T O ş i n eg o cierile c u U n iu n e a E u r o p e a n ă .

Cred că a p re c ie r ile a r tre b u i să fie m a i nuanţate. în p e rc e p ţia p u b lic ă , a p a r iţ ia în “ ass-media ro m â n eş ti a in fo rm a ţiilo r d e s p re numeroase d o s a re re fe rito a re la m a r i a face ri murdare, d e s p re m ag is tra ţi c o ru p ţi, d e s p re mixtiunea u nor p e rso n a lită ţi p o litic e în ac tu l :s ju s tiţie , d e s p re p o liţiş ti c e rc e ta ţ i p en a l - '.cate ac estea re p re z in tă d o v e z i a le c re ş te r ii corupţiei în p ro p o rţii a la rm a n te . O r , lu c ru rile stau puţin a ltfe l. D ac ă a c e s te g e ru ri n -a r ajunge în ju s t iţ ie , d a c ă m u lte d o s a re a r s ta in con tinuare n e c u n o s c u te - d a c ă nu a r fi nediatizate, nu s -a r Vorbi a t ît d e m u it ş i cu atîta în g rijo rare d e s p re co ru p ţie . în rea lita te , multe d in tre d o s a re s în t re z u lta tu l u n o r cerce tări m a i m u l t s a u m a i p u ţ in în d e lu n g a te , c a r e a b ia a c u m a u fo s t f in a liza te , în t im p c e c a z u r i l e f o a r t e proaspete s în t m a i p u ţin e , p e n tru că o b u n ă documentare c e re t im p . N u v re a u să s p u n că nu se p ra c tic ă în c o n tin u a re c o ru p ţia ,

j Dar se pare că m a ş in a a n tic o ru p ţie a în c e p u t să fu ncţioneze m a i ra p id şi m a i b in e .

însă nu n e p u te m im a g in a că to a te se v o r rezolva p es te n o a p te . A is c a t d is c u ţii m o d u l in care v o r fi a le ş i ş e fii P a rc h e tu lu i N a ţio n a l Anticorupţie ş i c u i fi v a fi s u b o rd o n a t a c e s ta , adică dacă p o lit ic u l v a in flu e n ţa c e rc e tă r ile şi hotărîrile. P ro b le m a m i se p a re fa ls ă . D ac ă e s u b o rd o n a t G u v e r n u lu i în s e a m n ă c ă partidul d e g u v e rn ă m în t îl v a in flu e n ţa . S ă fie s u b o r d o n a t P a r la m e n t u lu i ! D a r în Parlam ent n u c o n d u c e ac e laş i P a rtid ? ! S ă fie su b o rd o n a t P reşed in ţie i! D a r p re ş e d in te le nu e s te re p re z e n ta n tu l p a r t id u lu i c a re a ciştigat a le g e rile ? ! P ro b le m a e s te a lta : a c e s t Parchet N a ţio n a l A n tic o ru p ţie s ă f ie lă s a t să fu n c ţio n e z e c o re c t . Ia r p e n tru a c e a s ta este n e v o ie în tîi d e to a te d e v o in ţă p o litic ă , ie v o in ţa tu tu ro r p a r tid e lo r p o litic e . T re b u ie sa to a te să în ţe le a g ă că nu s e re a liz e a z ă nimic d a c ă -ş i v o r to t co rc o li c o ru p ţii ş i v o r arăta c u d e g e tu l d o a r sp re c o ru p ţii d e a ltă . u loare p o lit ic ă . Ia r d a c ă s e v o r a ju s ta , ş i

anumite p re v e d e r i le g a le , e x is tă ş a n s e c a spaţiul d e m a n e v ră a “c o r u p ţ i lo r” s ă s e s trîm te ze . A s t fe l , d a c ă s e v o r m o d if ic a p r e v e d e r i le r e f e r i t o a r e la i m u n i t a t e a a rla m e n ta ră , la ră s p u n d e re a m in is te r ia lă ş i fu n c ţ io n a r ilo r p u b lic i ş .a ., v o r e x is ta că i

mai p u ţ in e ş i m a i s tr îm te c a re s ă în g ă d u ie i să fa v o r iz e z e c o ru p ţia - ce l p u ţin c o ru p ţia

de a n v e rg u ră , n u c e a m ă ru n tă , d e c a re n -a scăpat n ic i o ţa ră d e -a lu n g u l is to r ie i ş i d e care n ic i n u v o m s c ă p a n ic io d a tă ,

în t r e b a r e a fu n d a m e n t a lă e s te : v o r ' f i

I' semenii p o lit ic i d e a z i c a p a b ili s ă a c c e p te că a ş a n u s e m a i p o a te , c ă n u m a i u n consens a l tu tu r o r p a r tid e lo r p o a te in flu e n ţa Pozitiv a c t iv i t a t e a c e lo r c a re t r e b u ie s ă stăvilească fe n o m e n u l c o ru p ţie i?

■TSEasB®

m m HTORaraţlRnodusele

Grave abateri de la nom ele igienico-sanitare

in pieleie si magazinele alimentare

Vasile T r if (P N L) conduce în urma primului tur al alegerilor de primar al comunei Frata. După cum anticipam, duminica viitoare, în cel de-al doilea tur de scrutin, Vasile T r if î l va avea drept contracandidat pe Io s if Şomlea (PSD). La alegerile din duminica trecută, dintr-un total de 1.570 de vo tu ri v a la b il exprimate, candidatul liberal a obţinut 593 (adică 37 ,7 7 % ), faţă de cele 506 ale PSD-istului (3 2 ,2 3 % ). Pentru tu ru l al do ilea , V as ile T r i f (a c tu a l viceprimar interimar) porneşte cu prima şansă.

Conform procesului verbal încheiat dupâ num ărătoarea voturilor, a reieşit următorul punctaj (după candidaţii P N L si PSD): P N T C D - 11 ,46 % , P R M - 7,26%, PD - 5,1% , PU R - 4,71%, PSM - 1,46%.

T i t u s C R Ă C I U N

■în perioada 14 - 20 iunie, inspectorii D ire c ţie i Sanitar- Veterinare C lu j au efectuat un număr de 819 controale în pieţe agroalimentare (82), depozite(119), magazine şi chioşcuri alimentare (126), unităţi de prelucrare a cărnii (207), unităţi de prelucrare a laptelui (85), unităţi de alimentaţie publică (166); alte puncte de desfacere a alimentelor (37).

în tim p u l controalelor, reprezentanţii D S V au urm ărit co n d iţiile ig ien ic o -s an itare de funcţionare ale locului de desfacere, originea produselor an im aliere destinate prelucrării sau valorificării,

docum entele sanitar-veterinare însoţitoare, termenul de valabilitate al mărfurilor, modul de depozitare şi păstrare al produselor de origine animală, modul în care se efectuează transportul, condiţiile termice de păstrare a produselor de origine animală, igiena personalului care manipulează produsele şi carnetele de sănătate ale-acestora.

Verificările au scos la iveală grave d efic ien ţe în depozitarea şi manpularea produselor, precum şi starea precară de igiSnă existentă în

. unele unităţi. Ca urmare, inspectorii D SV Cluj au aplicat în săptămîna destinată controalelor, 28 de amenzi

contravenţionale, în valoare de 47,5 milioane lei. La 4 dintre obiectivele v erific a te s-a dispus sistarea a c tiv ită ţii pînă la rem edierea d e fic ie n ţe lo r, confiscîndu-se totodată produse de origine animală în valoare de 28 de milioane de lei.

Printre societăţile sancţionate se numără: „Marimiralex” SRL; „Apo” SA; „Joldos” SRL; „Ellador” SRL; „Romana Dana” SRL; „Prim ex” SRL; Roso Star” SRL; „Mariflor” SRL; „Discovery” SRL; „Samson” SRL; AF „Cocuţ”, la care se adugă 11 persoane fizice.

B e n i a m i n P A S C U

A p ro x im a tiv 150 de m ii de absolvenţi ai claselor a X l l-a au început, ie r i, p rim a sesiune a examenului de bacalaureat din anul şcolar 2001-2002, cu proba orală la limba şi literatura română.

Directoml Serviciului Naţional de Evaluare şi Exam inare (S N E E ), Adrian Stoica, a declarat că, în funcţie de num ăru l de elevi programaţi pentru fiecare zi, proba orală ar trebui să se încheie astăzi, în jurul orei 18.00.

Pentru probele scrise, programate începînd de luni, 1 iulie, au fost redactate cîte cinci variante de subiecte la fiecare disciplină de concurs. Examenul se desfăşoară în 673 de centre, ia r corectarea lucrărilor, realizată pentru prima

dată la nivel naţional, în 131 de unităţi. Absolvenţii susţin în zilele de 24-25 iunie - proba orală la limba şi literatura română; în 26-27 iunie - proba orală la limba modernă; în 28-29 iunie - proba orală la limba şi literatura maternă; la 1 iulie -

-proba scrisă la limba şi literatura română; 2 iulie - proba scrisă la limba şi literatura maternă; 3 iulie - proba scrisă la disciplina obligatorie a profilului; 4 iulie - o probă la alegere la una dintre disciplinele corespunzătoare specializării (probă scrisă sau practică); 5 iulie - o probă la alegere dintre celelalte discipline (probă scrisă). Pe 7 iulie se vor afişa rezultatele, pe 8 ' iulie va vea loc depunerea contestaţiilor şi pe 11 iulie - afişarea rezultatelor finale.

Emial Comisiei de revizuire

laoevi. , a consiiiei

D eputatu l P D Emil B oc va fi propus p en tru funcţia de v ice p reş ed in te al C om is ie i pentru redactarea proiectului privind revizuirea C onstituţie i, d ec iz ia fiind luată în şedinţa de luni a Biroului P e rm a n e n t Naţional al P D .

In ac e a s tă Com isie, a lcă tu ită d in 21 d e parlam en ta ri, un re p re ze n ta n t al A d m in is tr a ţ ie i P r e z id e n ţ ia le , un m e m b ru a l G u v e rn u lu i-ş i A v o c a tu l Poporului, P D va fi rep rezen ta t d e Em il B o c şi lo a n O n is e i. P a r la m e n tu l u rm e a z ă să adopte o ho tărîre privind constitu irea C om isiei c a re va a n a liza p r o p u n e r i le fo rm u la te p e n tru m o d ifica rea Constituţie i. C o m is ia v a fi c o m p u s ă d in , nouă re p re ze n ta n ţi a i g ru p u lu i p a r la m e n ta r a l P a r tid u lu i S o c ia l D e m o c r a t ş i a l P a r t id u lu i U m a n is t R om ân , cinci rep rezen tan ţi ai

g ru p u lu i p a r la m e n ta r a l P a r tid u lu i R o m ân ia M are , c îte doi re p re zen tan ţi ai grupurilor parlam entare a le Partidului D em o cra t, Partidului N aţio n a l L ib era l şi U niunii D em o cra te a M ag h ia r ilo r d in

- R o m ân ia şi un re p re zen tan t a l grupului p arlam en ta r al m in orită ţilor n a ţio n a le . D in com isie v o r fa c e p arte şi c îte un r e p r e z e n t a n t a l A d m in is t r a ţ ie i P rezid en ţia le şi al G u ve rn u lu i, p recu m şi A vocatu l Poporulu i.

E xecutivu l a e v a lu a t în ş e d in ţa d e săp tăm în a trecută stadiul p rocesulu i d e r e v iz u ir e a C o n s t i tu ţ ie i , p e b a z a d is c u ţ i ilo r d e s fă ş u r a te în u lt im e le s ăp tăm în i cu re p re ze n ta n ţii'p a rtid e lo r p o li t ic e p a r la m e n ta r e , u r m în d c a p r o ie c tu l d e m o d if ic a r e a le g i i

. fu n d a m e n ta le să fie fin a liza t p în ă la 1 5 no iem brie.

jslll. Rromii din

Colonia 2 ¥:âe la Pata Rît se 7? ̂vopuh intenţiei

> 1 Primăriei de a-i v evacua

Studenţi clujeni invitaţi în GermaniaMunicipalitatea clujeană a primit

o ofertă d in partea C entru lu i Cultural Şcolar din K oln (oraş în fră ţit cu C lu j-N a p o c a ) şi a “Landschaftsverband” v iz în d participarea unor studenţi clujeni la cursurile unei universităţi de vară pe o perioadă de 3 săptămîni (12- 31 august a.c.). Acestea includ un

curs de limbă germană pentru toate n ive le le (5 ore /zi) *şi programe cultura le, întregul proiect fiin d destinat studenţilor din oraşele înfrăţite. Costurile de cazare, masă, precum şi cele re fe rito a re la evenim entele propriu-zise şi la programul cultural sînt evaluate la 120 de euro/student pe întreaga

Funar vede Samsung Ia Cluj-Napoca

h ?

In c a z u l; bonuri Ioriva lorice j p en tru jCarburanţi

U

Recent întors din periplul său asiatic, ieri, prim arul Gheorghe Funar a împărtăşit presei impresiile sale de călătorie. „A m acumulat foarte multe inform aţii şi multe dintre ele vom începe încet-încet să

m M M

le punem în aplicare”, a declarat el. Edilul şef al municipiului s-a arătat impresionat de puterea de muncă a coreenilor, de construcţiile realizate

-şi, nu în ultimul rînd, de numărul mare de „drapele naţionale arborate la fiecare apartament cu ocazia meciurilor de fotbal” . Funar a fost plăcut suprins de faptul că în Coreea se lucrează în baza unor planuri c inc inale , ia r în F ilrp in e

continuitatea în funcţie a aleşilor locali reprezintă un vis îm plinit. „D o m n u l B in ay , p rim a ru l d in M akati, se află la al patrulea mandat, după trei mandate fiind aleasă în funcţie doamna Binay. Acum, fiul lo r se pregăteşte să devină consilier” , a precizat secretarul general al P R M . D in d iscuţiile purtate de m em brii de leg a ţie i clujene cu reprezentanţi de firme,

perioadă. Pentru a p a rtic ip a la această un ivers ita te de v ară , studenţii c lu je n i treb u ie să-şi

, confirme înscrierile pînă Ia sfirşitul săptămînii în curs. în acest sens, conducerea prim ăriei s-a adresat rectorilor celor 9 universităţi clujene, de stat şi p riv a te . P lia n te cu informaţii despre inedita acţiune a “fraţilor” din Koln pot fi consultate la sediul municipalităţii clujene.

S o r i n C Ă L I N

directori şi oam eni, de afaceri din Suwon, s-a constatat că există un interes pentru municipiul nostru din partea com panie i Sam sung. „Perioada imediat următoare poate fi considerată ca fiind extrem de p o z itiv ă pentru co m u n ita te a c lu jeană. C o n tra r a p are n ţe lo r generate de nesincronizări la nivelul c o la b o rării unor in s t itu ţ ii a d m in is tra tive , d im en siunea

S o r i n C Ă L I N

c o n t in u a r e în p a g in a a 1 6 -a

— - .• C a le n d a ru l o r to d o x : Sf. Mc. Fevronia şi Uvia; Sf. Mucenici Procopie şi Orentie (fncepufu/ POstu/u/ Sfinţilor Apostoli).• C a le n d a ru l g reco -cato lic : S. Febronia. m. ( t sec IV).

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIATURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA; 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981 .• PROTECŢIA CIVI LÂ: 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125 '• SALVAREA; 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN; 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 958• R A . TERMOFICARE: 19-87-48• R.A. APÂ CANAL: 19-14-44• R.A. a Domeniului Public; 19-40-55• R.A.T.U.C. 43-09-17• S.C. "SA LP R ESr S.A.: 19-55-22• SC PRISAL: . 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

• JANDARMI: 956• GARA CIuj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turda-31-17-62: D ej-21-20-22• ALIANŢA ANŢISUICID: 19-1647• DIRECŢIA GEN’. JUD. TENTRU PROIECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983.42-0146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10. I9-OS-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCĂ: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCA LA NEGRU. 19-73-77

I ________ 2 1 -2 7 I U N I E

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v a o f e r ă :

M i g r aO R A R U L C U R S E L O R IN T E R N E

lu n iC lu j -» O topeni 7 ,0 0 , 1 6 ,0 0 şi 1 8 ,5 0 O to p en i -> C luj 7 ,3 0 ,1 2 ,1 5 şi 2 0 ,0 0

m a r ţiC lu j -» O topeni 7 ,0 0 şi 1 5 ,1 5 ' O to p en i -9 C luj 8 ,2 5 şi 2 0 ,0 0 ■

m ie rc u riC lu j -> O topeni 7 ,0 0 ,1 6 ,0 0 şi 1 8 ,5 0 O to pen i -» Cluj 7 ,3 0 , 1 2 ,1 5 şi 2 0 ,0 0

io iC lu j -> O topeni 7 ,0 0 şi 15 ,1 5 O to p en i Cluj 8 ,2 5 şi 2 0 ,0 0

v in e r iC lu j Otopeni 7 ,00 , 2 0 ,1 0 şi 2 1 ,0 5 O topeni -9 Cluj 1 1 ,0 0 ,1 4 ,3 0 şi 2 0 ,0 0

s îm b ă tă C lu j -9 O topeni 7 ,0 0 şi 1 5 ,1 5 O to pen i •* Cluj 8 ,2 5 şi 2 0 ,0 0

d u m in ic ă C lu j -> O topeni 7 ,0 0 şi 1 5 ,1 5 O to p en i -> Cluj 8 ,2 5 şi 2 0 ,0 0

O R A R U L C U R S E L O R E X T E R N E Cluj -> FrankfurtM arţi, jo i, sim bâtă şi dum inică 9,40 Frankfurt ClujM arţi, jo i, sîm bătă şi dum in ică 11,50 Cluj -> Vienaluni, m iercuri ■ 9,45, v ineri -1 5 ,1 0 V iena Clujluni, m iercuri * 11,15, v ineri 17,05 Cluj -9 Bolognaluni, m iercuri -1 3 ,3 0 , v ineri -1 5 ,4 5 Bologna Clujluni, m iercuri -1 5 ,2 5 , v ineri 17,40.

R ezervări prin te le fon şi e-m ail sau la sediu l firm ei:

EXIM TU R , str. A . Şag una 34-35 te l/fax: 064-433.569; 193.442 Ş|

e-m ail: travel@ exim tur.ro

R e p u b lic a - BLADEII. SU A - prem ieră (13; 15,30; 18; 20 ,30; 2 3 ); Z iln ic spectacole cu tarif re d u s d e la o ra 2 3 * A r ta - E u r i m a g e s - AMEUE, Franţa (1 4 ,3 0 ; 17; 19 ,30; 2 2 ); Z iln ic spectacole cu larif redus de la ora 2 2 * V ic to ria - ClT REZIŞTI FĂRĂ SEX?. SU A (15; 17; 19; 2 1 ) ’ F a v o r it - CINCI BĂIEŢI DUPĂ O FATĂ. S U A - prem ieră (1 3 ; 15 ; 17; 19) * M ă ră ş ti - VANILLA SKY - DESCHIDE OCHII. S U A (15; 17; 19,30); luni - închis. y

TURDA: F o x - ARTARĂZBOIULUI. S U A (15 ; 17; 19); v in e r i, s îm b ă tă , d u m in ic ă - spectacole cu tarif redus de la ora 22

DEJ: A r ta STĂPfNUL INELELOR: FRĂŢIA INELULUI,S U A (13; 16; 19); vineri, sîmbătă, dum in ică - spectacole cu tarif redus d e la ora 22

GHERLA: P a c e a - JOACA DE-A SPIONII (V ,S ,D : 17; 19; 22; L, M , M l; 17; 19); vineri, sîmbătă, dum in ică - spectacole cu tarif redus d e la ora 22. Joi - închis.

TELE 7 abcI S* ««7 MtllS

cr. f o se

Astăzi, 18,00: T E L E 7

A C T U A L ; 18,30: V IT R IN A ;

22,00: TELE 7 A C T U A L

Farm acii cu serv ic iu p e rm a n e n t Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti

nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop, Farmacia "REMEDIUMFARM", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar non-stop. Farmacia “VISCUM", st/. Fîntînele nr. 7, tef. 092/32-80-30, orar non-stop:

F arm ac ii cu se rv ic iu pre lun g it. Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

50. telefon 429 405. orar 8-20. Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

G arda dc noapteFarm ac ia nr. 3 , P -ţa M . V ite azu l nr.

3 6 . te lefon 13 -03 -64 , o ra r 20 -8 .

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“ O C T A V IA N -G O G A ” : Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu rir. 7, tel. 195.620): luni - vinerii 9,00 - 20,00; Sala de

.lectură (str; M. Kogălniceanu nr.,7, tel. 430.434); luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele.- Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. -165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9 ,00-

45,00; C olecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00.

I B iblioteca G erm ană (stradaUniversităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

I Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului. Cultural German ”Hermann Oberth” fstr. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată

instituţie cu vechi I

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile.A d r e s a : Ş t e f a n L u d w i g R o t h ( fo s t a M â l o a s a ) n r . 1 9 .T e l . : 1 3 0 .3 3 0 s a n 4 3 2 .5 5 7 .

POLICLINICA FAR A PLATA "FAMILIA SFINTA"• 24-28 mai •

Medicină generală. Dr. I. Boilă - 25,26, 28 (11-13), dr. R. Cotârlâ - 26 (10-12), dr. M. Diaconu- 27 (10-12), dr. A.F. Oros - 27 (14-16), dr. A. Păunescu - 25 (16-18), 26 (15-17), dr. D. Platon- 27 (16-18), dr. M. Suciu - 27 (10-12), dr. V. Tătara - 28 (10-12), dr. C. Ţonea - 25, 27 (9-11), dr. A Varga - 28 (9-11); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ - 26, 28 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea - 27 (17-18). dr. A lancu - 27 (10-12), dr. I. Ivanciuc - 25, 27 (12-13), dr. I. Paţiu - 26 (11.30-13), dr. T, Pppescu - 26 (9-11), dr. N, Prişcâ • 26 (16-18); Interne. Dr. O. Ghidrai - 25 (9- 11); Ginecologie. Dr. D. Rotam-27 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă-27 (17-18). dr. C. Cosma«- 26 (11-13), dr. P. Pitea - 27 (9-11), dr. M. Simu - 28 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 26 (12- 13). dr. R. Mitea - 25 (14-15). dr. L. Toma - 27 (11-13); Psihiatrie. Dr. M. Gheorghiu - 26 (16- 18); Endocrinologie. Dr. I. Duncea -27 (17-18), dr. E. Popescu -26 (9-11); Psihologie. Dr, L. Boilă - 25 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleaga - 25 (9-11); O.R.L. Dr. E. Plâian - 27 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan - 27 (12-13); Ecografie; Dr. S. Filimon - 27 (10-12), dr. 1. Ghiiean -26 (14-15.30). dr. I . Negru - 25 (16-17), dr. I. Usinevidu-28 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 25 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 27 (16-18); Urologie. Dr. 2. Popa - 27 (12-13); Hematologie. Dr. A. Bojan - ?5 (17*18); Oncologie. Dr. UD. Ciute - 27 (15-16); Oftalmologie. Dr. I. Horge - 25 (14-15), dr. M. Nassiri - 27 (15,30-17.30), dr. E. Sandovici - 25 (16-17); Gine-onco-colposcople. M. Risca - 26 (9*11); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 27 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş . Moşoigo - 25, 26, 27, 28 (9-11).

In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri; între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de Ia medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examenendoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţ şi joi. între orele 10,00-

....... lificarea bolnavilor se face11,00, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica "Familia Sfântă". Planifi la sediu! Polidinicii. str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinic», la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CIuj-Napoca.

CM a r t i , 2 5 iu n ie

7 ,0 0 J u r n a lu l d e d im in e a ţă ; 7 , 3 0 S tr ic t

«o*»1îS n ecesar: 8 ,1 5 P as iun i (s/ r); 9 ,0 0 la rtă -m ă! (r); 1 0 ,0 0 O raşuil în g e r i lo r ( s / r ) ; 1 0 ,5 0 T V RT im işo ara ; 1 3 ,0 0 T e z a u r folcloric; 1 4 ,0 0 J u rn a lu l d e p r în z ; 1 4 ,2 0 Fotbal C u p a M o n d ia lă S em ifina le (d); 1 6 ,3 0 K ron ika (rh ag . culturaL. în lim ba m a g h ia r ă ); 1 7 ,0 0 M uzică populară;, 1 7 ,1 5 P as iu n i (s ); 18 ,00 Fotbal C u p a M o n d ia lă (r ); . 2 0 ,0 0 Jurnal. M e teo ; 2 0 ,4 0 In fo M ondial; 2 0 ,5 0 C in e I -a ră p it p e m ic u ţu l- Jo h n D o e (d ra m ă S U A 1 9 8 7 ); 2 2 ,3 0 A m p re n te ; 2 2 ,4 5 L u m ea d a n s u lu i; 2 3 ,-4 5 J u r n a lu l d e n o a p te ; 0 ,0 0 C lu b u l C u p e i M o n d ia le ; 1 ,0 0 F o t b a l C u p a M o n d ia lă ” (r).

Ş tirile P rg T V ; 1 ,1 5 S eco lu l X X (d o ).

‘ Y 7 / ~~S 7 0 0 Lu nă să lb a ticăîJ ( s / r ) ; 8 , 0 0 Z id

em .m u z ica lă ; 1 2 ,5 5 C lip Art; 1 3 ,0 0 S ă Iii s ă n ă to s ! ( r ) ; 1 4 ,0 0 M o rc o v e a ţă (d .a .) ; 1 4 ,3 0 T rad iţiile românilor (r); 1 5 ,0 0 w w w .p rim atv

- (r); 1 5 ,3 0 L u n ă să lb a tică (s); 1 6 ,3 0 R e a l T V ; 1 7 ,0 0 C a m e ra d e rîs; 1 7 ,3 0 M .A .S .H , (s ); 1 8 ,0 0 F o c u s - e m . d e ştiri; 1 9 ,0 0 P rie ten e şi

.riv a le (s ); 2 0 ,0 0 P arad isu l în d irec t ( c o .R o m â n ia 1 9 9 3 ) ; 2 2 ,0 0V în ă to a re a c o m o r ilo r (s ); 2 3 ,0 0 F o c u s P luş; 2 3 ,4 5 M .A .S .H . (s /r); 0 ,1 5 C a m e ra d e rîs (d iv ./r); 0 ,4 5 R e a l T V (r); 1 ,2 0 Fo cu s - e m . d e ştiri (r).

f m £ r ) 7 ,0 0 T o n o m a tu i D P -• V I 2 ( r ) ; 8 , 0 0 D e s e n e a n im a te ; 9 ,0 0 D im in e ţ i le unu i bărb a t cu m in te ; 1 1 ,2 0 L u m e a lui C h iţ-C h iţ (r); 1 2 ,1 5 D ru m u l spre A v o n le a (s ); 1 3 ,1 0 C ă lă to r ia tui Allen S trâ n g e (s); 1 3 ,4 5 D e s e n e an im ate ; 1 5 ,0 0 Ş tiri; 1 5 ,0 5 Toţi, îm p r e u n ă ; 2 5 ,5 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta r e ; .1 6 ,2 0 C ă lă t o r in d p r in ţ a r ă ; 1 7 ,0 0 T o n o m a tu i D P 2 (d e d ic a ţ i i m u z ic a le ) ; 1 8 ,0 0 D in g o a n a tre n u lu i (d o ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 8 ,5 0 G a ta cu fu m u rile !; 1 9 ,0 0 A n n e , ro şca ta g u ra liv ă (s ); 2 0 ,0 0 D o c u m e n ta r ; 2 1 , 0 0 Z o n a crep u s cu la ră (s ); 2 1 ,3 0 F iguranţii (d ra m ă R o m â n ia 1 9 8 7 ) ; 2 3 ,2 0 C a u z a şi d e fe c tu l (m a g .) ; 0 ,2 0 Ştiri; 0 ,2 5 D o c u m e n ta r (r ).

7 ,3 5 Ş tir i (r); 7 ,5 0 /ctkxo V id e o c l ip u r i ; 1 1 ,0 0

Ten ta ţii; 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 3 ,0 0 V id e o c lip u r i; 1 5 ,0 0 F ilm artistic; 1 7 ,0 0 A s s h o w (r); 1 8 ,0 0 D o c u m e n ta r D W : G e r m a n ia a s tă z i; 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 D o c u m e n ta r D W : M a rc a g e rm an ă ; 1 9 ,3 0 C o n c e r t s im fo n ic ; 2 0 ,3 0 F ilm artistic; 2 2 ,0 5 C o ncert; 2 3 ,0 0 D o c u m e n ta r . D W ; 2 3 ,3 0 S in te z a zile i; 2 3 ,4 5 V ideoc lipu ri; 1 ,0 0 A ctiv F M 9 2 ,7 .

. -01 7 , 0 0 O b s e r v a to r .* * F ' Ş t ir i s p o r t iv e ; 8 ,0 0

'N e â ţa în e p o c a d e p ia tră ; 10 ,0 0 S o led a d (s /r); 1 2 ,0 0 T e vo i iubi m ereu (s ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile am iez ii; 1 3 ,1 5 D e te c t iv ii H a r t (s ); 1 4 ,0 0 E xp erim en tu l (f/r); 1 6 ,0 0 Isp ita (s);1 7 .0 0 Ş tir i; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s);1 9 .0 0 O b s e r v a to r ; , 2 0 , 0 0 D in d ragoste (d iv .); 2 2 ,0 0 O b se rva to r;2 2 .3 0 M a r iu s T u c ă 'S h o w ; 2 3 ,3 0 B o ttle R o c k e t (c o . S U A 1 9 9 6 );1 .30 O b s e rv a to r (r); 2 ,3 0 Z ile din viaţa n o a s tră (s ); 4 ,0 0 D etectiv ii H a rt (s /r ); 5 ,0 0 M a r iu s T u c ă S ho w (r); 6 ,0 0 Isp ita (s /r ).

7 ,1 5 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s /r ) ; 8 ,1 5

Poveştiri adevărate (r); 9 ,0 0 Maria B elen (s/r); 1 0 ,1 5 Dreptul la v iaţă (s/r); 1 1 ,1 5 D e 3x fe m e ie (r); 1 2 ,1 5 D ra g o s te şi p u te re (s /r ); 1 2 ,4 5 S a lo m e (s /r ) ; 1 3 ,4 0 M ic u ţe le d o a m n e (s ); 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,1 5 C ă s u ţa p o v eş tilo r (d .a .); 1 5 ,3 0 D re p tu l la v iaţă (s );1 6 .3 0 M aria B e len (s); 17 ,30 V e i fi a m e a , P a lo m a! (s ); 18 ,30 B etty c e a u r îtă (s ) ; 1 9 ,3 0 P o v e ş t ir i ad e văra te ; 2 0 ,0 0 T a in a din adîncuri (s); 2 1 ,0 0 D e 3 x ferm eie; 2 2 ,0 0

■ S a lo m e (s ); 2 2 ,5 5 D ra g o s te şi p u te re (s ) ; 2 3 ,2 5 P o v e ş t ir iad e v ă ra te (r); 0 ,0 0 B etty cea urîtă (s /r); 0 ,4 5 M icu ţe le do am n e (s/r);1 .3 0 D e 3 x fe m e ie (r).

7 ,0 0 T e o (r ) ; 8 ,0 0 Ş t ir i le P r o T V ; 9 ,1 5

T în ă r şi n e l in iş t i t ( s /r ) ; 1 0 ,1 5 U r m ă r i r e g e n e r a lă ( r ) ; 1 1 ,3 0 Fam ilia B u n d y (s /r); 1 2 ,0 0 S eco lu l X X - în s p a te le is to r ie i (d o /r );1 3 .0 0 1 3 -1 4 cu A n d re i G h eo rg h e ;14 .0 0 B eh in d C lo s e d D o o rs (f/r);1 6 .0 0 T în ă r şi ne lin iş tit (s ); .17 ,00 Ştirile P ro T V ; 1 7 ,4 5 T e o (div.);19 .0 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 ,0 0 City H u n ter (f. H on g K ong 1 9 9 2 ); 2 2 ,0 0 Ş t ir ile P r o T V ; 2 2 ,3 0 F a m ilia B undy (s ); 2 2 ,5 5 .ro; 2 3 ,0 0 Ultim ul don (d ra m ă S U A ’9 7 , p .lV ); 1 ,00

N C N : 9 ,0 0 0 : 9 d im ineaţa; 1 0 :0 0 S p o rt C lub N C N (r); 1 1 ,0 0 F a ţă în fa ţă cu re fo rm a (r); 1 8 ,3 0 E xp ress N C N ; 1 9 ,0 0 L a p o r ţ i le 'd o ru lu i; 2 0 ,0 0 E x p r e s s N C N ; 2 0 ,3 0 F o rm u la m a g ic ă ; 2 1 ,4 5 E xp res s N C N .

g Q ţ r 1 8 ,0 0 -1 9 ,3 0 D ia lo g u ri in c o m o d e - r e a l iz a to r

F lo r in G h iu r i ţ a n ; 1 9 ,3 0 - 1 9 ,4 0 S p o tu r i & P ro m o ; 1 9 ,4 0 -2 0 ,3 0 Ing inerii M ilen iu lu i III - re a liza to r N ico le ta Ţ ă ra n u .__________________

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

4 U -

J * l

C e n t r u l M e d i c a l

I

Str. Mehedinţi nr. 1-3 (lîngă “BIG” Mănăştur)

O f e r ă servicii m e d i c a l e ;n

s p e c i a l i t ă ţ i l e :

- dermatovenerologie sţ alergologie ’* obstetrică - ginecologie Sj (ecografie '

medicină internă- ortopedie- ecografie, EKG, probe (funcţionale ventilatorii- laborator clinic computerizat

R eco ltări - z iln ic 7.30 - 11.00 In fo rm a ţii şi p ro g ra m ări |3

t e l e f o n : 17.11.84.

ta

Pi

:ireait

CABINET MEDICAL Dl ‘ STOMATOLOGIE

3»isci.tîi:tesj!M

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, im plante). Programări zilnic Ia teL: 430.028

O ra r: lun i - vineri: 9 - 19,

sîm bătă: 10 - 1 3 .

j #pjeli

t O N C O P 2 2 2 1 1 1CABINET MEDICAL ONCOLOGIC'

CL UJ-NA ROCA, striiPROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu) C O N SU L T A Ţ IIr

P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Ml: 15-18; M a, J : 16"-18”

Dr. V A L E N T I N P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 14” -1 6 ; V : 15-17S : 9 - 11

Dr. D A N -S O R IN PO PESC U(U ro lo g ie )

L, M i: 1 6 - 20; Ma, J : 18,o-20 V: 16-20

P R O G R A M A R E: tel/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionarea cabinetului

MEDIPRAXCentru medical

P r o f . D r . H U Ţ A N U l o a n

CIuj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21 C O N S U L T A Ţ II,

T R A T A M E N T E , U R G E N T E C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ) O R T O P E D IE : M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE P E D IA T R IC Ă ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ; B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE ,In form aţii, p ro g ra m ă ri la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Ur

ilatai

:i!it

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LIBORATORILIIE XiliTATE MIYWLl M l stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la num ărul 186864.

o:iieive;ove

•uite■Ita,UmSCO

NArşite i:b iora.:t)gr»r;aiiUt

M a r ţ i , 2 5 iu n ie 0 6 :0 0 - 0 7 :0 0 P r i m a o r ă (P ro g ra m in fo rm ativ B B C -

C D 6 :0 0 ; D a te m e te o - 6 :2 0 ; In fo rm aţii utilitare - 6 :3 0 ; In form aţii ra D I°- cu ltu ra le - 6 :4 0 ) ; 0 7 :0 0 - 1 0 : 0 0 P r i m u l s a l u t - c u Ş t e f a n

C o r o i a n (0 7 :0 0 Ş t i r i ; 0 7 :2 0 R e v i s t a p r e s e i l o c a l e , 0 7 :4 0 R e v i s t a p r e s e i c e n t r a l e , 0 7 :5 0 , 0 8 ,5 0 H o r o s c o p ; 0 8 :0 0 Ş t i r i ,

0 8 : 2 0 C D S p o r t cu M ih a i P e tru ş c â , 0 9 :0 0 Ş t i r i , 0 9 :2 0 "C e m a i

c r e d e l u m e a " , 9 :4 0 S p u n e - ţ i p ă s u l ) - , 1 0 :0 0 -1 3 :0 0 Z o n a l i b e r ă

- cu E m il B lo to r ( 1 0 : 0 0 - Ş t i r i . P ro g ra m d e în s o ţire , in fo rm aţii, c o n c u rs u ri; 1 1 :0 0 P r o g r a m I n f o r m a t i v B B C ) ; 1 3 :0 0 - 1 5 :0 0 S c u r t p e d o i - cu M a r iu s M a rc h iş (1 3 :0 0 Ş t i r i * M e t e o . E m i s i u n e

i n t e r a c t i v ă , 1 4 :0 0 Ş t i r i ) ; 1 5 :0 0 -1 8 :0 0 C o n s p i r a ţ i a - cu T u d o r R u n c a n u (1 5 :0 0 , 1 6 ,0 0 , 1 7 :0 0 Ş t i r i , m e t e o , s p o r t , T e le fo a n e s u rp r iz ă în d ire c t p e n tru s ă rb ă to riţii z i le i) 1 8 :0 0 - 1 8 : 3 0 P r o g r a m -

i n f o r m a t i v B B C ; 1 9 :0 0 A l t e r n a t i v a - cu Em il B lo tor; 2 1 :0 0 Ş t i r i ;

2 4 ,0 0 - 0 4 ,0 0 S p a ţ i i a m b i e n t a l e - c u C ris tia n M u re ş a n u - M u z i c ă

d e film , e le c tro n ic ă , n e w a g e . — ------ < M a r t i , 2 5 iunie; ţ ( T ) ) Ş T I R I : 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 ,’ 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 1 6 .0 0 ; B B C -

0 6 ( 0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 . 3 0 - 9 . 0 0 S u p e r

1 2 .4 5 - S p o rt p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 C a l e i d o s c o p f m ;

1 3 .2 0 M u s c a (lim ba m a g h ia ră ) 2 0 .0 0 T o p T e n - D J S eb i; 2 2 .0 0 - 2 3 .0 0 T r e n u l d e l a m i e z u l n o p ţ i i - U cu F lo rea; 0 1 .0 0 -6 .0 0 U n d e M a g i c e .

UNIPLUS R a d io p r 0 f f f a m W S f a B C : 6 ,0 0 -

6 ,3 0 ;8 ,0 0 -8 ,2 0 , 1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 U n i p l u s d e d i m i n e a ţ a , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a l e n d a r u l z i l e i . M e t e o . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o r o s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i

l o c a l e . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c i n e m a . 9 ,5 5 I n f o r m a ţ i i c u l t u r a l e .

10 ,0 0 , 1 2 ,0 0 , 1 3 ,0 0 , 1 5 ,0 0 , 1 6 ,0 0 , 1 7 ,0 0 Ş t i r i n a ţ i o n a l e ş i

l o c a l e . 1 0 ;0 0 -1 4 ,0 0 P u n c t . . . ş i d e l a Z e c e ; 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 U n i p l u s a l t e r n a t i v . 1 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 T r e i c e a s u r i b u n e . 1 9 ,0 0 Ş t i r i

l o c a l e . 2 2 ,0 0 ; . Ş t i r i n a ţ i o n a l e 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; U n i p l u s n o c t u r n .

... Marţi, 25 iunier ' r i S L U J 6 , 0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a . O e m is iu n e cu

f i r in form aţii, actualităţi şi m uzică, p re z e n ta tă de

P rez in tă G e lu Furdu i. 2 1 ,0 0 Ş t i r i ; 2 1 ,5 0 B u l e t i n d e ş t i r i . 21,58 0 , 0 0 - 2 4 ,0 0 P e 9 5 , 6 M H Z P a r a l e l e

matinal: Ş tir ile lo c a le , in te rv iu ri/ H o ro s c o p (6 .4 0 . 7 .2 0 8^20).f f Ied I I I 1 01 . y ililIG IVWUIV) n u w m w ., ______P u n c tu l de v e d e re (7 .4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ) , B u le tin ru t ie r (8 .5 5 ) ; 9 .0 0 -1 2 .0 0 Patrula d e serviciu: 9 .3 0 - R e v is ta p r e s e i, P u n c tu l d e v e d e re (1 0 .1 5 ) ; C o n c u rs u ri ( 1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 ) ;

A n d re i H u ţan u . 8 ,0 0 E m i s i u n e a î n l i m b a m a g h i a r ă . 1 0 ,0 0 D e

z e c e o r i R o m â n i a . 1 1 ,0 5 E x c l u s i v m a g a z i n - prezintă M elan ia D ră g a n ; 1 2 ,0 0 R a d i o j u r n a l t r a n s i l v a n . 1 3 ,0 0 R a d i o j u r n a l

B u c u r e ş t i . 1 5 ,0 0 E m is iu n e a în l i m b a m a g h i a r ă . 1 8 ,0 0 R a d i o f a x - p rezin tă D an H orea ; 18 ,30 -20 ,00 A t h e n e u - P rezin tă T ra ia n B ra d e a . 2 0 ,0 0 Ş t i r i . 2 0 ,0 5 P e p o t e c i d e c î n t e c d r a g -

c în tec e ş i jocuri p opu lare , dedicaţii la c e re rea ascultătorilor.

î n c h i d e r e a p r o g r a m u l u i . 20 ' m u z i c a l e .

RADIO FIR 98,2 FM DEJ oo .10 .0 0 , horoscop , sport, p o w er play, re ţe ta z ile i, ştiri, muzică: F i r u ' n p a i ş p e , 1 0 .0 0 - 1 4 .0 0 , m u z ic ă , ded ica ţii, divertism ent, p o w e r play, ştiri, revista presei; 9 6 , 2 F M / Z I , 1 4 .0 0 - 18.00, m uzică , ded ica ţii, d ivertism ent, p ow er p lay, ştiri, artistul zilei; F i r u r o ş u , 1 7 .0 0 - 18 .00 , dedicaţii m uzica le în direct; J u r n a l u l

B B C - 7 .0 0 , 8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .00 ; Ş t i r i l e R A D I O F I R

9 .3 0 , 1 2 .3 0 , 1 3 .3 0 , 15 .30 , 1 6 . 3 0 ; Ş t i r i s p o r t i v e , 1 6 .45 ; S e a ra c u C i p r i a n . 1 8 ,3 0 - 2 1 ,00 ; T o p 2 0 r o m â n e s c . 2 1 .0 0 - 2 2 .0 0 , cu O vid iu P e tre .- r a â j j H M a rţi, 2 5 iu n iel l W i X l l B 0 6 :0 0 -0 6 :3 0 R a d i o E u r o p a L i b e r ă ; 0 6 :3 0 -

mCdT^TTîb -) o ;oo I s t e r i a d i m i n e ţ i i cu C lau d ia P o p şi C osm in D im an cescu ; 10 :00 -18 :0 0 H i t p l a y e r - ce le m ai celebre hituri din an ii ’8 0 p în ă în p rezen t; 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 R a d i o E u r o p a

L i b e r ă ; 1 8 :3 0 -2 1 :0 0 E m i s i u n e a î n l i m b a m a g h i a r ă cu Levente O rban; 2 1 :0 0 -2 1 :1 5 C r e m a M i x cu D J A lexis; 2 1 :1 5 -2 3 :0 0 S e r i l e c u D a n , rea liza ta de D a n 'M ih u ; 2 3 :0 0 -0 6 :0 0 N i g h t

P l a y e r - m u z ic a nopţii la R ad io Im puls.

!td

îş&!EajH ‘:0<i (mi, i

■anti'te <Bizuiiscu]teo3 %:onv

lovitcît«linici

A l C l ar putea fireclama dumneavoastră

Z ia ru l nostru fo loseş te ştiri fu rn iza te d e agenţiile

R O M P R E S şi M E D IA F A X

m m m m

DE

W S 0 U ,i ' . - i M i —" N E Z A V I S I M A I A G A Z E T A "

Preşedintele Ucrainei, Leonid Kucima, a at, pe data de 18 iunie, un discurs în faţa ’jdei Supreme (Parlamentul ucrainean), în jrea stabilit obiectivele strategie ale ţării îiitra următorii zece ani, atît pe plan intern,

şi pe plan extern. Ideea principală a «ajului putea fi dedusă chiar din titlu l iîcursului prezidenţial: “Alegerea europeană”, jiînd cuvîntul în faţa P arlam en tu lu i, şedinţele ucrainean a confirmat faptul că itegrarea în structurile UE reprezintă “linia laerală a comportamentului politic” pe care- îbuie să-l adopte Ucraina. “Trebuie să ne afărîm în primul rînd pentru noi înşine: cînd ;i în ce fel să realizăm alegerea europeană”, a ieclarat Leonid Kucima, adăugînd că “alegerea ştimă este statutul de membru cu drepturi iepline în cadrul UE”.Leonid Kucima a vorbit pentru prima dată

despre viitoarea aderare a Ucrainei la UE în mul 1999, în timpul discursului său de învestitură, după ce a obţinut cel de-al doilea nandat prezidenţial. Cu toate acestea, abia am, la 18 iunie, preşedintele ucrainean a « s c u t în mod public că a proclama cursul itre aderarea la UE este un lucru, iar a atinge :est obiectiv este cu totul altceva. “A stabili :;pt obiectiv strategic obţinerea statutului de embru în U E nu înseamnă încă obţinerea ilomată a acestuia”, a subliniat preşedintele jcima, adăugînd că statul ucrainean “înţelege i acest ob iectiv necesită o muncă limţioasâ” . “Totuşi a subliniat Leonid xiraa, în final totul depinde de noi, de ifunzimea transformărilor instituţionale, a

reformelor economice, sociale şi politice, a întăririi bazelor democraţiei şi societăţii civile”.

Totodată, preşedintele ucrainean a recunoscut existenţa unui caracter tradiţional al politicii multivectoriale a Ucrainei. Potrivit declaraţiilor sale, Ucraina trebuie să desfăşoare

; o politică eficientă şi consecventă şi în alte d irecţii. N u în u ltim u l rînd, K ie vu l intenţionează să-şi intensifice eforturile cît timp se află în perioada de tranziţie. Această : remarcă este în concordanţă deplină cu Declaraţia de formare a unui consorţiu pentru . exploatarea gazelor naturale ucrainene, semnată la Sankt-Petersburg de către Leonid Kucima, omologul său rus, Vladimir Puţin, şi cancelarul german, Gerhard Schroeder. De aceea, nu este cîtuşi de puţin întîmplător faptul că, printre partenerii strategici ai Kievului, a fost numită, în afară de Rusia, şi Germania. De asemenea, pe lista “prietenilor” se mai află Polonia şi SUA.

Ucraina intenţionează să colaboreze cu SUA în prim ul rînd în cadrul luptei împotriva terorismului internaţional. “Vom dezvolta în mod activ relaţiile cu SUA. La ora actuală, pe primul plan se află obiectivul creării unui nou sistem de securitate europeană şi mondială, o ripostă comună la ameninţările globale, precum şi stabilirea unui dialog privind anularea barierelor din domeniul comerţului bilateral” , a precizat preşedintele ucrianean. Totodată, Leonid K ucim a a sublin iat im portanţa aprofundării re la ţiilo r dintre Ucraina şi N A T O , fapt pentru care este necesară o reformă a Armatei ucrainene, în conformitate cu standardele europene. “Acesta este un proces îndelungat, pe etape”, a spus

Leonid Kucima, precizînd că este necesar sâ se ţină cont de interesele tuturor ţărilor membre ale Alianţei.

în ceea ce priveşte p o litic a internă, declaraţiile lui Leonid Kucima au fost de-a dreptul revoluţionare. De exemplu, Leonid Kucim a s-a pronunţat pentru transformări constituţionale în cadrul s istem ulu i de conducere al Ucrainei: crearea majorităţii parlamentare, formarea unui guvern de coaliţie, adoptarea legii privind acordarea unui vot de, neîncredere preşedintelui. Leonid Kucima s-a declarat de acord cu crearea unui mecanism de acordare a unui vot de neîncredere preşedintelui ţă r ii, ca m ijlo c p rin care Parlamentul ar putea controla activitatea prezidenţială (tocmai adoptarea unei asemenea' legi este cerută cu insistenţă de către opoziţie, însă toate încercările de a o obţine au fost pînă acum blocate, la fel de consecvent, de către preşedinte. “Ucraina, ca ţară democratică, are nevoie de un mecanism de control parlamentar asupra activităţii prezidenţiale (...) Parlamentul trebuie să adopte o lege în acest şens”, a declarat preşedintele ucrainean. Totuşi, Leonid Kucima nu a ezitat să adauge că, “de asemenea, mai sînt necesare şi mecanisme care să permită dizolvarea Parlamentului, dacă acesta nu va fi în stare să creeze o majoritate capabilă să acţioneze” . P o triv it liderului ucrainean, “ţara are nevoie de o majoritate parlamentară capabilă, unită printr-un program politic precis” . “Atunci cînd o asemenea majoritate va fi creată, eu voi fi gata să discut cu reprezentanţii săi prob lem e priv ind formarea unui guvern de coaliţie, inclusiv candidatura premierului” , a promis Kucima.

< 533 555 555 555 55! 333 553 353 E53 553 555 S53 555 5 3 £55 535 555 S33 55* 553 5 5 CS £55 CS £53 C 5 553 C S ^^3 558 C S ^53 E S £3̂ 3 ^^5 CSS SS C 3i _ . . . .

M I S T E R E L E C £ iR E f g w â L & I E F O Q f î L O I O S 0 M H e m L f î D E N

L E F I G A R O " ^

Unde s-a dus Osama bin ien? Cum au putut americanii I lase să scape omul pentru care i au declanşat o intervenţie Uitară’ la o distanţă de peste

1 de km de coastele lor? De :e. oare, reţeaua teroristă Al-Qaida ■ite în continuare capabilă să ■ivească, aşa după cum a •ovedit-o atentatul îm potriva fflsulatului General al Statelor •uite din Karaci? De la o zi la 4 se reduce speranţa Jministraţiei Bush de a -l scoperi “viu sau mort” pe şeicul rodit, care a dispărut într-o natură roensă, ostilă occidentalilor. La îrşitul lu n ii noiem brie, "ericanii î l localizaseră, totuşi,: bin Laden în masivul Tora rora. Dar, din cauza lipsei de rogramare, a terenului ostil şi a »r aliaţi afgani pe care se puteau ai puţin, ei l-au lăsat să fugă...116 septembrie. 2001, la cinci

după atentatul terorist cel mai rogător din istoria Occidentului, Şedinţele George W. Bush se Iţaja în faţa naţiunii americane ■i “va scoate din bîrlogul lor” •Osama bin Laden şi pe acoliţii L Cu toate acestea, după nouă roi, conducătorul terorist cel mai •rotat de pe planetă acţionează în •Wtinuare, iar organizaţia sa nu Şe deloc pe cale de a fi anihilată, rozuindu-se pe serviciile lor de ^uitare şi pe mărturiile unor feonieri făcuţi în Afganistan, / “torităţile americane au ajuns la învingerea că A l-Q a id a ^găteşte în mod activ o nouă lovitură” , şi mai devastatoare rocît cea dih 11 septembrie. în şijmb, 'ele nu au fost în măsură i£i măcar să-l localizeze pe

Osama bin Laden, S-a spus la un moment dat că s-a infiltrat în Iran. Oamenii şi-au imaginat că este ascuns în Yemen, unde ar fi ajuns cu o ambarcaţiune rapidă, pornind de pe m alul pakistanez al Oceanului Indian. S-a crezut apoi că Osama bin Laden este refugiat în zonele tribale pakistaneze situate de-a lungul frontierei afgane. Nu este exclus ca Osama bin Lâden să' se a fle încă în Afganistan. “De ce vreţi Dv. ca el să fi părăsit o ţară în care contează pe amici foarte solizi în rîndul populaţiei, unde relieful oferă nenumărate ascunzători naturale şi unde guvernul central, în feu d at am erican ilor, nu contro lează, decît cap ita la?” , explică generalul pakistanez în retragere Ham id G u l, fost conducător atotputernic al serviciilor secrete pakistaneze, foarte legat de mediile islamiste. Generalul Gul îl cunoaşte personal pe bin Laden, pentm că a fost în două rînduri invitat de el în Sudan, cînd miliardarul saudit, expulzat din ţara sa natală, mai locuia aici.

- Generalul Hamid Gul dă asigurări că nu l-a mai văzut pe bin Laden din perioada cînd trăia în Sudan.

“Dacă aş paria, aş spune că bin Laden se află în continuare în A fg a n is tan ”, a m ărtu ris it reprezentantulu i z ia ru lu i "Le Figaro", jurnalistul pakistanez Hamid M ir, pe care colegii său îl prezintă,.-poate din gelozie, ca fiind foarte apropiat de serviciile secrete pakistaneze. E l este ultima

. persoană cunoscută, străină de reţeaua Al-Qaida, care l-a întîlnit pe conducătorul şi fondatorul său. Recomandat de mollahul Omar, Hamid M ir i-a luat un interviu lui Osama. bin Laden, pentm prima

dată, în m artie 1997. T ra ta t regeşte, Hamid M ir a luat cina, apoi a doua zi dimineaţa, a luat micul dejun cu bin Laden şi cu locotenentul său egipteanMohammed Atef. Bin Laden a

' recunoscut doar responsabilitatea pentru cei 18 soldaţi americani ucişi la Mogadiscio în timpul raidului ratat vizînd capturarea lideru lu i m ilita r som alezMohammed Aidid. Conducătoml Al-Qaida a insistat atunci îndelung asupra necesităţii unei coaliţii cu Iranul pentm a lupta împotriva prezenţei militare americane pe pămîntul care adăposteşte Locurile Sfinte ale Islamului. Hamid M ir l-a revăzut pe Osama bin Laden, în mai 1998, de data aceasta într; un vast complex m ilitar din apropierea aeroportului Kandahar. In cursul sejumlui s-a decis că Hamid M ir va,scrie o biografie a lui bin Laden. Tîrziu, în seara zilei de 11 septembrie 2001, Hamid M ir a primit, la biroul său, vizita unui mesager pe“'c a re l-a recunoscut imediat,, dar cămia nu î i ştia,- decît prenum ele , M oham m ed. M oham m ed i-a mărturisit că i-a prezentat lui bin Laden un inginer nuclear venit din Ucraina. M oham m ed avea de transmis doar un mesaj din partea lu i bin Laden: “Eu nu am organizat acest atentat, dar aduc un omagiu celor care au facut-o. Spune lumii întregi că alte atacuri de tip "11 septembrie" vor surveni curînd!” . In zo rii z ile i de 8 noiembrie, ziaristul s-a întîlnit din nou cu bin Laden (după trei ore de drum noaptea, legat la ochi şi după o noapte petrecută la o stînă). Omul cel mai căutat din lume, cu un Kalaşnikov în mînă, înconjurat de 12 gărzi de corp,

pare într-o formă fizică şi foarte sigur de el. El a spus că în mod contrar tuturor zvonurilor care au putut circula pe seama lui, el nu a fost n ic iod ată bo ln av . “Este iluzoriu sâ ducem un război de gherilă în oraşe: americanii ne vor bombarda. Acest război de gherilă îl vom duce în munţi” .

Trei zile mai tîrziu, bin Laden îşi punea planul în aplicare. în luna martie Hamid M ir a primit un nou semn de viaţă de la bin Laden. Era invitat, printr-un fax, în regiuna K host, regiune muntoasă limitrofă Pakistanului, în care mişună combatanţi ai reţelei A l-Q aida. La 7 martie, americanii au pierdut aici opt soldaţi în luptă . Tem îndu-se pentru securitatea sa, Hamid M ir a renunţat la voiaj.

Să ne întoarcem înapoi. Se ştie că, la 10 noiem brie, după un discurs rostit la Centrul de studii islamice de la Djallalabd, în faţa mai multor sute de şefi de trib, bin Laden şi oam enii săi au p regătit'un convoi în direcţia complexului militar subteran de la Tora Bora. La 16 noiem brie, aviaţia am ericană ă început ’ bombardamentele cotidiene asupra regiunii Tora Bora. 27 noiembrie m archează debutu l ofensivei terestre, încredinţată a lia ţilo r afgani ai Statelor Unite. Două zile mai tîrziu, vicepreşedintele Dick Cheney afirmă, în faţa camerelor canalului A B C N ew s, că bin Laden se află la Tora Bora şi că nu i se va lăsa nici o şansă sâ scape. Cum a putut, oare, cea mai mare maşină militară din istorie să lase să-i scape conducătorul terorist pentru care declanşase" o intervenţie la o distanţă de peste 10.000 de kilometri?

ROMANO PR0DS ÎNCEARCĂ SĂ ÎŞI

EXTINDĂ PREROGATIVELE" F I N A N C I A L T I M E S " ' ” ” " —

S-ar putea spune câ Bruxellesul a suferit aproape o “ lovitură de stat” . Preşedintele Comisiei Europene (CE), Romano Prodi, adesea “desconsiderat” pentru că ar fi unul dintre cei mai slabi preşedinţi ai acestui organism de pînă acum, a trecut la ofensivă la 18 iunie pentru a ţine sub control o echipă de comisari europeni capabilă, dar fracţionată. Proiectul său de a reforma executivul de la Bruxelles a fost salutat de oficialii CE drept cel mai ambiţios plan din u ltim ii 50 de ani. Noul. “ look” al Comisiei va avea o “ linie aerodinamică” , iar puterea preşedintelui va f i întărită. Cei mai puţin performanţi sau mai pripiţi dintre cei 20 de comisari vor fi marginalizaţi, lâsînd pe seama lu i Rom ano P rod i şi a unui cab inet in te rn de vicepreşedinţi preluarea controlului activităţii de zi cu zi. Impactul a fost amplificat de faptul câ acest plan a fost ţinut secret.

Potrivit Tratatului U E, fiecărui stat membru îi este repartizat un comisar, iar ţârilor mai mari chiar doi comisari. D ar odată numiţi de ţările lor, preşedintele CE este cel care le repartizează responsabilităţile. Romano Prodi este de părere câ acest lucru îi dă şi dreptul de a reorganiza m odul în care Com isia funcţionează ca întreg. Planul şefului executivului de la Bruxelles este în esenţă un răspuns la procesul extinderii U E din 2004, cînd 10 ţări candidate vor adera la organismul european, crescînd astfel numărul membrilor la 25 sau 30.

Unii oficiali ai Comisiei prevăd câ reforma Comisiei va fi pusă în aplicare în ianuarie sau iulie 2004. Dar echipa lui Prodi a recunoscut că proiectul are un scop imediat. Este vorba de tentativa în forţă de a impune autoritatea preşedintelui CE, într-un moment în care Comisia este în cumpănă.

Convenţia privind viitorul Europei, prezidată de Valery Giscard d’Estaing dezbate două viziuni privind cine trebuie să conducă. Pe de o parte, trebuie să existe un Consiliu UE puternic, cu un preşedinte care să fie o personalitate de primă mărime probabil un fost şef de stat al unei ţări membre în UE. Pe de altă parte, ar putea fi Comisia, condusă de un preşedinte care să dispună de un cabinet mai puternic. Premierul M arii B rita n ii, Tony B lair, preşedintele Franţei, Jacques Chirac, şi premierul Spaniei, Jose M aria Aznar, se numără printre cei care vor o Europă condusă de statele membre.

Atît Tony Blair; cît şi Jose M aria Aznar se află pe lista candidaţilor.

Un cabinet intern va fi răspunsul dat celor care afirmă că o structură academică este deja prea greoaie. Înconjurîndu-se de un anturaj mai restrîns, Romano Prodi speră să creeze în felul acesta o echipă de lucru mai unită. Şeful executivului de la Bruxelles a obţinut sprijin larg faţă de ideile sale cu prilejul reuniunii Comisiei din 18 iunie. Dar există şi unele indicii de divergenţe. U nii comisari şi oficiali sînt îngrijoraţi de faptul că dacă Romano Prodi va avea o echipă formată din persoane din interior şi din afară există riscul ca el să genereze conflicte de personalitate. Un exemplu de tensiuni potenţiale este câ Romano Prodi a propus un vicepreşedinte care să se ocupe şi de comerţ şi de relaţii externe. Aceste două funcţii sînt îndeplinite în prezent de Pascal Lamy şi Chris Petten, doi dintre cei mai valoroşi comisari ai săi. U n ii oficiali sînt de părere că ar fi .mai bine să se continue cu actuala structură pînă Ia încheierea mandatului actualei Com isii la sfîrşitul lui 2004.

Un alt obstacol potenţial este sensibilitatea statelor membre în U E mai mici. “Unele sînt îngrijorate că prin acest proiect ţările mari vor prelua conducerea, pur şi simplu pentru că este mai plauzibil că ele vor obţine noile funcţii de vicepreşedinte”, a afirmat un participant la reuniunea CE. Romano Prodi a încercat să liniştească aceste temeri, spunînd că noul cabinet intern va fi ales pe baza “calităţilor personale şi nu pe bază de paşaport” , deşi în opinia unora sînt vorbe goale. Echipa lui Prodi recunoaşte însă că el ar trebui să-şi impună autoritatea în faţa Comisiei. Stilul său academic şi abordarea sa distantă au fost adesea privite ca semn de slăbiciune în cercurile diplomatice de la Bruxelles. Ambasadorii*sînt de părere că, deşi Comisia are membri talentaţi, există o “problemă Prodi” . Un înalt diplomat a afirmat: “Dacă te uiţi la membrii C om isiei î ţ i dai seama că sînt m ai bun i decît majoritatea predecesorilor lor, dar în ciuda acestui lucru, prestigiul şi imaginea Comisiei se află la un nivel scăzut”.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

1997 - T e o d o r M e le ş c a n u ş i c e ila l ţ i d e m is io n a r i ţj^ P D S R a u a n u n ţa t c ă v o r in iţ ia o n o u ă forrnaţiur]6

p o litic ă in titu la tă “A l ia n ţa p e n t r u R o m â n i a ”. P r in ^ p a s în a c e a s tă d ire c ţ ie l - a c o n s t i tu it în r e g is t r a ^

---------- "--- •" " lî l1- îîr-* ~Ţ

Securiştii demişi in ESiS-2®®® se regăsesc aciim în structurile statului

Fostul şef al statului Em il Constantinescu a declarat, ieri, la Forumul presei române de pretutindeni, câ foşti ofiţeri care au făcut poliţie politică sau au lucrat în spionaj în spaţiul occidental şi care, în perioada 1996- 2000,. au fost înlăturaţi din serviciile de informaţii din România, se află în prezent în structurile statului ca parlam entari, consilieri sau secretari de stat.

E m il Constantinescu a precizat că, în discuţiile pe care le-â avut, după alegerile din 2000, cu diferiţi oficiali străini, aceştia şi-au exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că actuala putere a reactivat oameni care au făcut poliţie politică sau au lucrat

M ircea G EO A N Ă :

:■ în spionaj. E m il Constantinescu amenţionat că, în perioada în care a fost •preşedinte,,raporturile sale cu serviciile

• secrete au fost “de ascultare necondiţionată a ordinelor” pe care le dădea. El a apreciat' că, în perioada 1996-2000, SRL a-fost restructurat' fundamental, fiind înlăturate

' persoanele care au făcut poliţie politică sau spionaj şi fiind cooptaţi tineri, mulţi dintre ei cu studii în străinătate. Fostul preşedinte ăl ţării a precizat că unul dintre ordinele pe care Ie-a dat SRI a fost să coopteze tineri cu vîrste mai m ici de 35 de ani.

Constantinescu a m ai spus că, într-o perioadă de numai cîteva săptămîni, ofiţerii

din cadrul serviciilor secrete, care ău fost. trecuţi în rezervă au intrat fie în partidele aflate în opoziţie la acea vreme, fie în

• sistemul economic, fie în mass-media, iar din cadrul acestor structuri au adoptat o atitudine foarte dură la adresa sa. De aceea, el a Spus, în anul 1999, la o întîlnire'cu medicii şi-farmaciştii PNŢCD, că a fost învins de securişti “în ceea ce priveşte comunicarea”. Constantinescu şi-a exprimat regretul că a fost preluată şi apoi foarte des vehiculată doar prima parte a frazei spuse de el : “Am fost învins de securişti”, fără a se preciza că s-a referit la comunicare.

D istincţia dintre "com unişti si necom unisti" trebuie lăsată în seam a istoricilor

M inistrul de Externe, Mircea G eoană, a apreciat ie r i, la F o ru m u l presei rom âne de pretutindeni câ, după 12 ani de la revoluţie, discuţiile privind distincţia dintre “comunişti şi necomunişti” trebuie lăsate în seama istoricilor.

“ Sâ lăsăm fan to m ele trecutulu i, strigoii trecutului acolo unde le este locul, în cărţile de istoric” , a afirm at Geoană. întrebat dacă se referă şi la discuţiile privind foştii ofiţeri ai Securităţii. Geoană a

precizat că nu are nicidecum în vedere un subiect, ce are implicaţii asupra procesului de in teg rare a R o m ân ie i în structurile euro-atlantice.

în treb a t de unul d in tre participanţii la Forum cum pot fi credibili în Occident oficialii rom ân i avînd în vedere câ majoritatea lor provin din rîndul celor care au beneficiat de pe urma partidului comunist şi cum poate fi el personal credibil avînd în vedere câ tatăl său a fost “ general al Securităţii şi

membru al Comitetului central a l PC R ”, M irc e a Geoană a reacţionat.vehement spunînd că după 12 ani de la revoluţie aceste discuţii .nu-ş i m ai au rostul. Geoană a precizat că este mîndru de tot ceea ce a făcut tatăl său, care a fost general în armata română şi nu a fost membru în CC a PCR. Geoană a mai spus că el a intrat în 1990 ca referent în m inisterul de Externe unde şi-a construit apoi o carieră.

“ Au trecut 12 ani de la

revo lu ţie , tre z iţi-v ă . Este momentul să vedem ce facem cu toţii pentru a duce ţara mai departe. E ceva rău că Iliescu încearcă să aducă reconcilierea, este rău că-I respectă pe Emil Constantinescu, este rău că-1 respectă pe fostul suveran, este rău că încearcă să retrocedeze nişte proprietăţi? V ă rog să terminaţi cu Chestiunea asta, cu comuniştii şi necomuniştii. Vă înţeleg că aveţi frustrări dar vă rog să fiţi mai constructivi”, a afirmat ministrul de Externe.

Puşcaş a M al GherlaM inistru l delegat,

negociatorul şef al României cu U E . Vasile Puşcaş, a participat la sfirşitul săptămînii trecute, împreună cu prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, la manifestarea „Z ilc jc m unicipiului Gherla". în cadrul discuţiilor cu locuitorii G herle i, Vasile Puşcaş a prezentat şi măsurile luate dc Guvern pentru accelerarea negocierilor dc aderare a Rom âniei la Uniunea Europeană. Ministrul delegat Puşcaş a arătat că în acest proces sînt implicate mai ales autorităţile locale, deoarece aplicarea deciziilor şi a acquis- ului comunitar se realizează în teritoriu. La manifestările de la Gherla au mai participat delegaţii ale oraşelor înfrăţite cu oraşul Gherla din Germania, Elveţia, Ungaria şi Franţa. Manifestarea „Zilele municipiului Gherla” este la a cincca ediţie şi s-a desfăşurat in perioda 21-23 iunie 2002.

M . L .

R e p r e z e n t a n ţ i i s e r v ic i i lo r d e s c e n t r a liz a t e s -a u în t î ln i t c u c e t ă ţ e n ii m u n ic i p iu lu i C lt y -N a p o c a

V a s ile Puşcaş, m in is tru delegat, negociator şef cu U E şi deputat din partea PSD Cluj, s-a întîlnit la sfirşitul săptămînii trecu te cu re p reze n tan ţii birourilor organizaţiilor locale a le P S D . La în t î ln ire au participat şi prefectul judeţului C lu j, V as ile Soporan, şefii serviciilor descentralizate din Cluj, consilieri locali şi-judeţeni. V a s ile Puşcaş a arătat câ demersurile pentru construirea parcului industrial din Cluj vor beneficia de sprijinul Uniunii

Europene. Prin crearea parcului industrial "din judeţul Cluj se vor crea locuri de muncă pentru' abso lven ţii s p ec ia liza ţi în domeniul informaticii. Credem că dezvoltarea acestui parc va produce o creştere accentuată a întregii economii a judeţului Cluj, a subliniat Vasile Puşcaş.

La in te rven ţia şefu lu iInspectoratului de Protecţie a M e d iu lu i d in ju d e ţu l C lu j, M a ria n Prorocu, p riv in d ecologizarea gropii de deşeuri menajere de la Pata Rit, Vasile

Deputatul Emil Boc propune prelungirea concediului de m aternitate

D e p u ta tu l E m il B o c v a d e p u n e în P a r la m e n t o p r o p u n e r e le g is la tiv ă de m o d ific a re a L e g ii n r . 1 9 /2 0 0 0 , p r iv in d s is te m u l p u b lic , d e p e n s ii şi a lte d re p tu r i d e a s ig u r ă r i s o c ia le . M o d if ic a re a p ro p u s ă v iz e a z ă c re ş te re a , d e la d o i la tre i a n i , a d u ra te i c o n c e d iu lu i p e n tru . în g r i j ir e a c o p ilu lu i, a c o rd a t m a m e lo r c a re au g e m e n i s a u tr ip le }! . D e p u ta tu l E m il B o c c o n s id e ră c ă a c o rd a re a u n u i c o n c e d iu m a i lu n g s e ju s t if ic ă p r in s itu a ţia s p e c ia lă a m a m e lo r a f la te în a c e a s tă s itu a t ie . ' M .L .

Puşcaş a declarat că pentru a atrage fonduri com unitare pentru ecologizarea zonei, ar fi necesar să fie elaborate proiecte de protecţie a mediului care să rezolve problema deşeurilor menajere pentru întreg judeţul Cluj, nu doar pentru o localitate sau alta. M in is tru l delegat Puşcaş a mai apreciat activitatea Oficiului clujean de protecţie a consumatorilor şi a arătat că G uvernul a s tab ilit măsuri drastice împotriva celor care nu respectă normele de igienă privind sănătatea populaţiei.

Întîlnirea cu reprezentanţii serviciilor descentralizate din judeţul C lu j face parte din întîlnirile periodice din teritoriu ale ministrului Vasile* Puşcaş pentru în tărirea capacităţii administrative a instituţiilor româneşti, astfel încît acestea să funcţioneze la standardele din Uniunea Europeană

M .L .

DRAPEUIL DE STAI AL S01HIEI -IRADITIE Sl ACTUALITATE

! !Imnul de stat, stema şi drapelul sînt simboluri ale integrităţii

şi suveranităţii naţionale. Drapelul exprimă deplinătatea puterii poporului român, stăpîn pe soarta sa de a-şi alege liber calea ce o urmează în dezvoltarea şi ascensiunea către o societate nouă, democratică şi prosperă. De aceea, pentru toţi cetăţenii patriei,' fără deosebire de etnie, vîrstă şi opţiune politică sau convingeri-religioase, drapelul are semnificaţii profunde, care cer şi impun respect şi înaltă cinstire. Ca semn simbolic distinct al statului român, el conţine trei culori: roşu, galben şi albastru, aşezate vertical, dintre care albastrul este amplasat lingă lance (hampă). Culoarea albastră simbolizează sufletul pacifist al poporului român, hotărîrea românilor de a trăi în armonie cu toate statele iubitoare de pace şi de a avea un cer paşnic şi senin pentru munca sa. Culoarea' galbenă redă sugestiv bogăţiile României, generozitatea românească; frumuseţile inegalabile ale formelor de relief, care permit o dezvoltare armonioasă şi prosperă. Roşu este culoare curajului fiilor pămîntului românesc transmis cu consemnul datoriei de la o generaţie la alta. -

Drapelul, ca simbol, a evoluat o dată cu societatea. Originea şi evoluţia sa au şi conotaţii de ordin religios. Cel mai îndepărtat “strămoş” al actualului drapel este cel al dacilor, faţă de care ei aveau un respect deosebiţ. Drapelul dacilor era format dintr-o piesă de bronz (un cap de lup) şi una de pînzâ prinsă de cap (un fel de coadă), imitînd forma unui şarpe cu cap de lup, cu gura deschisă, care, pe timpul bătăliei, producea un şuierat ce-i îmbărbăta pe luptători şi-i înfricoşa pe duşmani. Vechimea acestuia este atestată prin descoperirea arheologică de la BUD UR EA SA, judeţul Prahova. Steagul de luptă dacic este incizat pe un vas .de lut, datînd de la anul 400 î.e.n. Pe la mijlocul primului mileniu al erei noastre, împăratul bizantin Iustinian consemna că în Dacia, drapelul avea cele trei culori - roşu, galben, albastru. Documentul se păstrează astăzi în Biblioteca Vaticanului, sub denumirea de “Novella X I ”. Mai tîrziu, în evul mediu, românii foloseau steagul domnesc care reprezenta ţara, pe el fiind aplicată stema corespunzătoare acesteia. - , '

Marea epopee â primei uniri politice a românilor s-a înfăptuit în anul 1600 sub stindardul lui M ihai Viteazul, care a-readus sub faldurile aceluiaşi steag Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Apoi, trei secole mai tîrziu, avea să se realizeze, prin voinţa poporului român, Unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei sub un singur domnitor Alexandru loan Cuza. La acea dată, istoricul german J.F. Nelgebaun consemna că “Drapelul românesc, cu cele trei culori ale sale, este o moştenire dacică”.

Culorile roşu, galben şi albastru au strălucit- înfrăţite şi victorioase peste redutele războiului de independenţă şi în numele cărora, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, românii ardeleni au proclamat voinţa unanimă de a se uni cu Patria Mamă, România.- Apoi, tricolorul a fost prezent pe cîmpurile de onoare ale celei de a doua conflagraţii m ondiale, acoperindu-se de glorie. Drapelul naţional a devenit astfel drapelul de luptă încredinţat fiecărei mari unităţi şi unităţi militare, pentru a exprima ideea că armata este instituţia fundamentală a statului, avînd ca misiune esenţială apărarea acestuia. Ca semn al respectului deosebit ce i se poartă, cînd se află în apropierea drapelului de luptă, militarii îi dau onorul, iar civilii se descoperă şi rămîn în poziţia de drepţi. '

Dragostea., şi respectul faţă de drapelul naţional s-au constituit, de-a lungul veacurilor ca sentimente morale dintre cele mai trainice şi mai înălţătoare. Tocmai de aceea, în fiecare an, la 26 iunie, poporul român sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional. Ceremonialurile care se desfăşoară cu această ocazie trebuie să, se constituie în veritabile momente de cinstire a simbolurilor naţionale, de trezire şi dezvoltare a sentimentelor de dragoste faţă de patrie. '

G e n e r a l d e b r i g a d ă ( r ) V a s i l e L a t e ş ,

'Preşedinte executiv al Asociaţiei Naţionale “Căitul Eroilor” - Filiala Cluj

Armenii din Gherla s-au întîlnit cu colegii lor din Budapesta

Cea mai mare comunitate armenească din ţara noastră o găsim la Gherla. Vechea Armenopolis este cunoscută ca-unul dintre cele mai tradiţionale centre armeneşti din această parte a Europei. Nu întîmplător, în aceste zile de vară caniculară, municipiul este vizitat de numeroase delegaţii străine. Z ile le trecute, de exemplu, s-a aflat la Gherla o mică delegaţie a Uniunii A rm enilor din Ungaria. Oaspeţii din Budapesta s-au întîlnit cu responsabilii comunităţii armeneşti din Gherla şi au vizitat Catedrala Armeano-Catolică din centrul urbei. M em brii delegaţiei ungare doresc sâ lărgească relaţiile de colaborare cu colegii lor gherleni şi să organizeze diferite acţiuni comune. U na din ele s-a derulat recent, cînd armenii din ţara vecinâau asistat la tradiţionala sărbătoare anuală a comunităţii locale. Cu această ocazie s-austabilit coordonatele colaborării viitoare. . .

L a Gherla există si un club “ A ra r a t” al armenilor, unde s-a vernisat o expoziţie de fotografii pe tema istoriei şi tradiţiei acestei etnii. D e asemenea, la Gherla mai funcţionează cu m ult succes o filială a U n iun ii A rm enilor d in Rom ânia , cu o bogată activitate organizatorica. ■ ^ .

U n p a r l a m e n t a r c l u j e a n s o l i c i t ă d e t a l i i p r i v i n d

d e m i t e r e a m i n i s t r u l u i P a ş c u

- Deputatul Emil Boc cere Guvernului sâ dea detalii Parlamentului în legătură

. cu, solicitarea Executivului american priv in d schimbarea din funcţie a m inistru lu i A părării, loan M ircea Paşcu.

D eputatu l clujean consideră că Parlamentul are dreptul să ştie dacă S U A au cerut .sau au sugerat o asemenea măsură, avînd în vedere importanţa ministerului condus de I.M . Paşcu în ceea ce priveşte integrarea în N A T O , gafele comise de acesta şi tendinţa Guvernului Năstase d e .a induce în eroare in stitu ţiile internaţionale, „Demiterea ministrului Paşcu se impune, fie câ este cerută de SUA, fie că nu. Dar dacă nu are de

gînd să respecte de bună voie valorile democratice, Guvernul trebuie măcar sâ fie receptiv la recomandările Uniunii Europene şi ale N A T O ”, a declarat Em il Boc. .

Deputatul. P D C lu j a arătat că Guvernul a fost somat să îşi modifice atitudinea faţă de presă şi de către congressmanul american Cristopher Smith, co-preşedinte al Comisiei SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Congressmanul american a criticat modificările de suprafaţă aduse C odulu i Penal, după insistenţele Uniunii Europene, precum şi recent adoptata Lege a dreptului la replică.

.E m il Boc apreciază că ofensiva Guvernului Năstase la adresa libertăţii

de exprimare şi mai. ales la adresa . presei este condamnabilă, presa fiind

„cea mai eficientă armă împotriva corupţiei”. Parlamentarul democrat a declarat că susţine eliminarea pedepsei cu închisoarea pentm infracţiunea de

•calomnie sau, în cel mai rău caz, admiterea probei bunei credinţe şi a slujirii interesului public ca alternativă la proba verităţii din Codul Penal. Emil Boc a reamintit Guvernului că, potrivit jurisprudenţei C u rţii Europene.a D repturilor O m ului, libertatea de exprimare acoperă şi ideile, opiniile sau in fo rm aţiile care şochează, ofensează sau chiar deranjează.

M.L-

A l C l ar putea fi :reclama dumneavoastră

.... ...............................

O nouă premieră la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

i ilocaal de-a casteluli-'-:- ’.r . ■ ■ ;*

de Molnar Terenc• p re m ie ra a re lo c v in e r i, 2 8 iu n ie ,

o ra 1 9 •După Dybuk, Pietre în buzunar,

Povestiri din 1001 de nopţi, albastru, albastru, albastru, instituţia condusă de Tompa Gabor propune o nouă premieră, ultima din această stagiune. Este vorba despre Jocul de-a castelul de Molnar Ferenc - autor originar din Transilvania - în regia lui Kovesdy Istvan.

Scenografia este semnată de Dobre-Kothay Judit, iar muzica de Incze G.Katalin. D in distribuţia spectacoluluifac parte Salat Lehel, B iro Jozsef,Dimeny Aron* Varga Csilla, NagyDezso, L a czko Vass, S en ka lszkyEndre/ artist emerit, Incze G. Katalin,Molnar T ib o r şi Vasile Salanţă.

*** . 'in momentul de faţă, Teatrul Maghiar Stat Cluj-Napoca onorează cea de a

^ 5 1 1 1 8 1 1 1

‘siSSfTom pa G abor, un director ce are

toate m otivele să fie mulţumit -

XIV-a ediţie a Festivalului Teatrelor de peste Hotare. Sînt prezentate Albastru, albastru, albastru, Răpirea sabinelor şi Pietre în buzunar, trei titluri de succes, care se joacă cu sala plină. . ■ .

D e m o s t e n e S O F R O N F o t o : I. P E T C U

într-una din z ile , pe albastrul cerului, au apărut scămoşaţi primii nori. Pînă către seară, aceştia au devenit, plumburii şi aircoborît mult

'spre pămîntul care-i aştepta însetat... Fulgerele neostoite- se alergau bezm etice, urm ate de tunete

şi frămîntarea din astfel de momente: “Doamne, dă-o curată!”

Adesea, cînd ploaia cade grea peste casele noastre de la oraş, peste asfaltul încins şi neprietenos, mă întreb dacă măcar acolo, la sate, o b ic e iu l de a rid ica o rugă în

înfundate. Apoi, dintr-o dată, totul _ momentele grele, de primejdie ori des-a dezlănţuit. Ploaia, ca scăpată de rătăcire, însoţit de clopotul bătut însub control, potopi firea toată, luînd dungă, s-a păstrat? Şi încă m ai stauparcă aerul şi lumina. “Vreme grea” şi mă gîndesc de ce oare noi, orăşenii,

5 u e > 5 E -M N U L

PL/2H d e . V a r ă ...

sau vrem e rea”, după cum spuneau bătrînii pe la ţară. Am închis ferestrele (curios, obiceiul îm i aminteşte întotdeauna de sfaturile bunicii şi mai puţin de lecţiile de fizică de mai tîrziu), am închis ochii şi, în susurul p lo ii, m-am lăsat purtată de gînduri în vremea copilăriei...

M i-am adus aminte că, în astfel de împrejurări, clopotarul satului da fuga la biserică şi trăgea clopotele-n ' dungă, a primejdie, a vreme grea. Ele băteau altfel decît atunci cînd chemau duminica sau în sărbători. Se zbâteau neliniştite şi nu cîntau, se tînguiau,’ se rugau împreună cu toată suflarea satului ca ploaia să- nu prăpădească bucatele şi să nu zădărnicească truda oamenilor. Sătenii se uitau lung şi cu nădejde spre cer şi apoi cuprindeau cu privirea hotarul... Şi îm i aduc aminte tare bine o rugă de-a lor care exprim^ toată temerea

n e - a m î m b o l n ă v i t a p r o a p e ire v e rs ib il de uitare? O r i poate că unii ne mai rugăm din cînd în cînd, aşa

cum am apucat a şti de la bătrînii noştri, descoperind unda de credinţă ce răzbate prin vreme pînă la noi. Descopăr cu acest prilej, în lumina albăstruie a fulgerelor, întîmplări de mult uitate, în fapt doar adormite, pilde şi semne, rădăcini ce ne ţin drept şi bine înfipţi în acest pămînt. Şi limpezite oarecum de apa ploii, gîndurile au înţeles tîlcul acestui “drum înapoi”, aplecarea smerită spre locul şi timpul de unde am apucat-o spre lume, care-ncotro... Să ştim dar ce purtăm în traistă, să ţinem drumul drept şi cu nădejde, să nu lăsăm să piară rădăcina, căci c lopotele-ar plînge amar şi-ar bate-n dungă iar, vestind de astă dată a vremuri grele, a vremuri rele...

l u l i a n a S Ă V O I U

DOUĂ ORĂŞELE DIN NORDUL ARDEALULUI ASPIRĂ SĂ DEVINĂ CENTRE DE CULTURĂ

Din tr-o m ai cuprinzătoare dare de seamă intitulată: " P a r t ic ip a n t la m a n ife s tă r i le culturale d in ju d e ţu l B is tr iţa -N ă s ă u d , 11-17 iunie, 2 0 0 2 " , ţin sâ m ă refer, m ai pe scurt, la cele constatate la Nâsâud şi Beclean. Acestea sînt cele două orăşele, dintre care prim ul, num it

secolul a l X lX - le a - “B la ju l p ă rţilo r de Miază-Noapţe al Rom âniei” , a impus şi a radiat într-o v re m e s p ir itu a lita te b in e fă c ă to a re , decăzînd tocm ai cînd trebuia să i se recunoască meritele, f iin d tot m ai m arg inalizat, p înă a fi confundat, d in cauza greşitei denum iri duble a judeţului, cu un in e x is te n t oraş “ B is tr iţa - Năsăud” (astfe l deseori se spune la R adio T V ) .

Şi N âsâudul, şi Becleanul z ile lo r noastre s-ar părea că, în mare măsură, datorită celor din fruntea lo r, - sâ le z ic , ch iar p rim arilo r, al Nâsâudului ing. D -tru M ureşan - fac paşi mari, ieşind d in toropeala zec ilo r de ani ideologizaţi, câutînd s ă-ş i rec îş tig e - p r im u l, o ri să-şi făurească, ă l doilea, cîte un num e care să le deosebească, sâ le dea o m enire.

în N ăsăud u l, cu trecutul său, pe care l-am prezentat, cu m ulţi ani în urm ă ca pe "orăşelul" cu vechi şcoli româneşti (în “R om ânia literară”■ 1978), aceste şcoli funcţionează: istoricul g im naziu s u p e r io r, d e v e n it , în p e rio a d a interbelică, L ice u l fundaţional - grăniceresc “George C oşbu c”, 'acum C o le g iu naţional; purtînd în continuare num ele celui m ai renum it fost e le v a l lu i - am intind însă şi că L iv iu Rebreanu ş i-a început, to t a ic i , . la gim naziul grăniceresc, studiile gim nazia le , continuate la Bistriţa. • .

A c t iv e a z ă la N ăsăud , în tre c în d B is tr iţa , capitala ju d e ţu lu i, un foarte activ Despârţăm înt al A s o c ia ţ ie i T ra n s ilv an e pen tru L im b a şi Literatura Rom ână şi C ultura P oporu lu i Rom ân■ A S T R A (conducătorii despărţăm întu lu i ar trebui să f ie atenţi cu o rg an izare a deselor manifestări, unele prea festiviste, ce par a f i în co n tin u are c e le o rg a n iz a te d e C în ta re a României). Reactivarea M u ze u lu i grăniceresc năsăudean, de m ultă vrem e tot închis, fiind într-o pre lungită reparaţie generală, dar m ai ales ■ a uneia d in tre cele m ai im portante instituţii de cultură, B ib lio teca documentară a F ilia le i C lu ja A ca d em ie i Rom âne; a cărei c lăd ire , care adăposteşte cărţi şi documente un jce unele, este cu totul necorespunzătoare, chiar vulnerabilă,

. v . : ; ; ; ; ■

V i i i , f e !

',-.‘ l :u w m " '.**•« t . p j .

V% 1b kmf>M

. "LIVIU REBREANU” NASAUD1 ■ .

cu uşi şi ferestre neconsolidate, care pot f i şi se pare că au fost. forţate, reprezintă p rio rită ţi. E absolut necesar să se refacă Sfatul M u ze u lu i Grăniceresc, cu aportul şi a l nâsăudenilor din C lu j-N a p o c a , Ia ş i, B is tr iţa ,, A m in i ţ ia t şi constituirea unui C o lectiv năsăudean, ca şi a unuia clu jean, pentm seria nouă a revistei de cultură şi istorie “A R H IV A S O M E Ş A N Ă ”, care sâ devină, pentru Năsăud, cartea de v iz ită cea m ai însem nată, cum a fost între 192 4 -19 40 , Vechea A rh iv ă , apreciată de specialişti - istorici n u num ai d in ţară, dar şi din centre străine interesate.

Becleanul - num ele vine de la vechea fam ilie B ethlen(?) - m -a im presionat p rin tot ce-am văzut şi am constatat acolo, deşi num ai în tr-o singură z i, - penultim a din cele organizate de năsâudeni, care au integrat şi aşa-zisele “D e n ii E m in e s c ie n e ” , in iţ ia te de D e s p â r ţă m în tu l “M ih â il Kogălniceanu” Iaşi, al A S T R E Î, - ediţia V l I I - a fiin d , anul acesta, organizată la Năsăud. D u p ă ce, ca şi la Năsăud, a fost dezve lit un bust al lu i Em inescu (creat de Io n N is to r, fostul

d irector al M u ze u lu i năsăudean) s-a depus o coroană la statuia lu i G r ig o re S ilaş i, cel m ai de seamă fiu al localităţii, atît de m u lt lega t num ele lu i de C lu j, apoi. am v iz ita t C o leg iu l “Petru Rareş” , unde prof. Cotuţiu ne-a prezentat

-un cabinet de lectură, care ar face cinste oricărei şcoli cu pre tenţii dintr-un oraş mare.

D a r u ltim a instituţie care ne-a fost gazdă aproape o noapte întreagă a fost Şcoala generală - “ L iv iu R ebreanu” , c lădirea nouă, do tată cu aparate de laborator, computere, aparate ori cum să le spun- p e n tru o re le şi m a n ife s tă r i le m uzicale . D a r ceva ce nu are, iată, încă C lu ju l cu a tîţia t in e r i‘studenţi şi nu num ai, un C lu b , denum it S aeculum - creat de un n u m ă r de studenţi şi pro fesori - cp,şedinţe pe tem e d a te , ' săptâmînale. E i au tipărit nr. 1 şi 2 din C arnetele de la Beclean - u ltim ul C L U B U L S A E C U L U M , în 21 de ipostaze, al cărui cuprins ar m e rita să fie arătat, dar poate cu alt p rile j. D eocam dată atît.

N . Ţ p iF O IU

1 8 6 4 - S -a n ă scu t chimistul H erm a n n N ern s t, lau reat al

Prem iulu i N o b el, în anul 19 20 .

M E D I C I N A , A R T A , C U L T U R Ă

în miez de vară, reuniunea din ultima miercuri a lunii iunie (26 iu n ie 2 0 0 2 ), l a .o r a 18, va fi găzduită de Studiul de concerte al Academiei de M uzică “Gh. D im a , în aceeaşi o rg a n iza re , adică: Academia de Ştiinţe M ed ica le - Filiala Cluj-Napoca, Universitatea de M edicină şi Farm acie “ Iu liu H aţieganu” şi in s titu ţia gazdă. Programul serii se anunţă unul foarte atractiv: prof.dr. I. Bocşan va conferenţia pe tem a: Poezia e p id em io lo g ie i; p ro f.d r. M a r ia Vodă Căpuşan: B icentenar V ic to r H ugo; O c ta v ia n Cosm an: Com entarea expoziţiei “ V iz iu n i h u g o lie n e ” ; H o ria Bâdescu: “A flarea de sine” şi Florin Piersic cu un recital de poezie. Sponsorii m an ifes tă rii: A v e n tis Pharm a, Berlin Chem ie/ M enarin i Group. E li L illy , G laxoSm ithKline, Novo Nordisk, Worvvag Pharma, S.C. Ursus S.A., M G V Transilvania.

T U D O R G H E O R G H E c o n c e r t e a z ă la C l u j - N a p o c a

în această seară, la o ra 19, Tudor Gheorghe revine pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca în două recitaluri extraordinare: “ Pe-un franc poet” , pe versuri de Caragiale, şi “ A u to p o rtre t” , pe versuri de Eminescu. Alăturarea celor doi crea tori de geniu dobîndcşte semnificaţii şi sonorităţi unice în rostirea şi c în tarea trubadurului Tudor Gheorghe. Tot astăzi, dar la ora 12, la Magazinul “Hollywood Music & F ilm ” din Cluj-Napoca va fi lansată cea mai recentă creaţie a lu i T u d o r Gheorghe: “ C A R A G IA L E - Pc-un franc poet” - carte, G D şi poster.

L a U n i v e r s i t a t e a P o p u l a r ă : î n c h i d e r e a a n u l u i d e î n v ă t ă m î n t

Festivitatea de închidere a anului un ivers ita r la U n iv e rs ita te a Populară din Cluj-Napoca va avea loc astăzi, la ora 17 (la sediul Casei M u n ic ip a le de C u ltu ră C lu j- Napoca, Piaţa Unirii nr. 24).

D a n s a t o r i i g h e r l e n i î n S l o v a c i a ş i U n g a r i a

Vara este anotimpul turneelor. Nu fac excepţie n ici fo rm aţiile artistice ale Fundaţie i C u ltu ra le “ Teka” din municipiul Gherla. O dată cu sosirea vacanţei, artiştii amatori de pe Someş au pornit la drum. P rim ii care au urcat în autocar au fost m em b rii Ansamblului de cîntece şi dansuri populare “ K a lâ k a ” . F o rm a ţia condusă de prof. B alăzs Decsi A ttila s-a deplasat în Slovacia, unde în localitatea Zseliz participă la un tradiţional festival de folclor. De acolo, talentaţii dansatori din orăşelul tran s ilv an p leacă la Budapesta. în capitala Ungariei, tinerii gherleni evoluează în cadrul m anifestărilor cu ltu ra l-artis tice prilejuite de sărbătoarea “Oaspeţi la Budapesta” , unde m em b rii ansamblului au mai repurtat succese în anii trecu ti.

S Z . C s .

R u b r i c ă r e a l i z a t ă

d e M . B O C U

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

1 K

Shimon Peres va demisiona dacă o “zonă-tampon” în Cisiordania

se creeazaM in is t ru l is ra e lia n al

A fa c e r ilo r E xterne, Shim on ; Peres, a afirmat, ieri, că este

gata sâ demisioneze în cazul în care G uvem ul va decide să creeze o “zonă-tampon”* în valea Iordanului, de-a lungul părţii de est a C is iordaniei,-transm ite A F P . Peres a p re c iza t câ propunerea de constituire a unei asemenea zone a fost prezentată dum inică, în timpul reuniunii

săptămînale a Guvernului, de către colegul său de la Apărare, Binyamin Ben Eliezer, membru şi el al Partidului Laburist.

“Dacă această propunere va fi acceptată, eu voi demisiona pe loc, avînd în vedere că principiul creării unei asemenea zone-tam pon în z vâleâ Iordanului nu a fost niciodată discutat”, a adăugat Peres.

Şeful diplomaţiei a subliniat,

de asemenea, că este posibil “să se asigure securitatea celor 700-800 de fam ilii israeliene care locuiesc în V a lea Iordanului, fără a pune stăpînire pe 22 la Sută din suprafaţa Cisiordaniei”._ Potrivit presei, în scopul de :a ' evita^o criză guvernam entală, p rim u l- ministru Ariei Sharon a decis să acorde un răstimp de o lună pentm ca fiecare ministru să-şi

Premierul ungar îşi cere scuze pentru că şi-a trecut sub tăcere activitatea anterioară

P re m ie ru l ungar, P eter Medgyessy, şi-a cerut scuze, duminică, în faţa alegătorilor, pentru că a trecut sub tăcere a ctiv ita tea sa anterioară de co ntrasp io naj d in tim p u l regim ului comunist, conform unei declaraţii transmise de postul de televiziune T V 2 din Budapesta, relatează AFP.

“ Recunosc câ am făcut o greşeai', nespunînd alegătorilor despre trecutul incu. Îm i pare rău. Ic cer scuze” , a declarat

p rim u l-m in is tru ungar. M iercuri, Medgyessy a afirmat că â făcut contraspionaj între anii 1977 şi 1982, în timpul regimului comunist, în cadrul Ministerului Finanţelor.

Aceste dezvăluiri au provocat prima criză a coaliţiei la putere, deoarece a lia ţii l ib e ra li ai socialiştilor sînt foşti disidenţi ai re g im u lu i com unist. Ca urm are a acestui scandal, coaliţia a luat decizia de a da publicităţii toate numele foştilor

agenţi secreţi. “Oamenii vor fi surprinşi cînd vor vedea numele celor care au colaborat cu d e p a r t a m e n t e l e I I I / I I I şi I I I / IV ”, poliţia secretă ungară, a explicat premierul. El a subliniat câ munca sa era constituită din activ ită ţi de contraspionaj pentru protejarea secretelor econom ice ale Ungariei în vederea in trării acestei ţări în Fondul Monetar Internaţional (F M I) , în 1982.

“Sîrit convins câ opoziţia este

în spatele acestui scandal, cu scopul de a deturna atenţia opiniei publice de Ia afacerile de corupţie în care este im p licată” , a a firm at Medgyessy. “Ceea ce am făcut era un'secret, dar nu o crimă”, a adăugat el.

Potrivit unui sondaj publicat vineri, 96 la sută dintre unguri au cunoştinţă de scandal, dar două treimi dintre ei consideră că prem ierul nu trebuie să demisioneze.

1 9 9 2 - L a Is ta n b u l, a a v u t lo c r e u n iu n e a la n ive l de şe fi d e s ta t d in 1 1 ţă r i r iv e r a n e M ă r ii N e g r e , la care

a p a rtic ip a t ş i R o m â n ia , c a r e a a v u t d r e p t scop s e m n a r e a D e c la r a ţ ie i p r iv in d c o o p e ra re a

e c o n o m ic ă în z o n a M ă r i i Negre.

poată prezenta propunerile privind această “zonă-tampon” şi traseul definitiv al lucrărilor defensive, despre care se crede că vor îm piedica infiltrarea palestinienilor kamikaze Şi a m aşinilor-capcană. Z idu l urmează să aibă 360 de kilometri şi va fi amplasat de-a lungul lin ie i de demarcaţie dintre Israel si Cisiordania.

Şase palestinieni, care se aflau la bordul a două maşini, în apropiere de Rafah, în sudul, Fîşiei Gaza, au fost ucişi ieri

.dimineaţă,- iar’ alţi zece: răniţi de rachete, lansate de două ■elicoptere israeliene, au anunţat' responsabili: ai serviciilor medicale palestiniene, citaţi dc AFP. ^ -

. Un responsabil al mişcării radicale musulmane Hamas a precizai, sub acoperirea anonimatului, câ doi membri de seamă ■ai Hamas,-Yasser Rizq, în vîrsta de 29 de ani, şi Am ir Qoffa, în vîrsta dc 28 de ani. se numără printre cei care au murit în acest atac. la fel ca doi dintre fraţii lui Rizq, Bassam şi Yussef. Potrivit sursei citate. Yasser Rizq “era rănit, iar fraţii săi îi transportau la spital în momentul în care au fost. atacaţi dc elicopterele israeliene”. Qoffa se afla într-un taxi al cărui şofer şi-a pierdut viaţa, ca şi un alt pasager, Mahdat Jurani, în.vîrstâ de 17 ani: Directorul "spitalului din Rafah, A ii Mussa, a confirmat identitatea celor şase persoane ucise în raid.

. Printre cei zece răniţi figurează un copil de zece tini, au adăugat sursele; medicale. Postul public de radio israelian a preciza! câ operaţiunea i-a avut drept ţintă pe cei doi

palestinieni lideri ai Hamas. Responsabilii serviciilor de : securitate palestiniene s-au limitat să afirme că este vorba de o “operaţiune de asasinat cu ţintă precisă”, desfăşurată de armata israeliană. La rîndul său, armata israeliană a recunoscut

:că; a :ucis,, ieri. un lider al mişcării Hamas, în cursul unei operaţiuni: cu ţintă precisă, în sudul F îş ie iG âza , care s-a soldat cu alte cinci victime. Principalul negociator palestinian, Saeb Erakat. a denunţat, într-un interviu acordat AFP.

/ “terorismul statului israelian care vrea să îngrozească populaţia palestiniană şi Autoritatea Palestiniană”. “ în cîteva zile, 17 palestinieni au fost omorîţi de soldaţii israelieni”, a adăugat Erakat.

C e l p u ţ in 5 3 d e p e r s o a n e ş i -a u p ie r d u t v ia ţa în in u n d a ţ i ile produse, în ultimele zile, in s u d -v e s tu l Rusiei, a a n u n ţa t , ieri, M in is te r u l ru s p e n tru S itu a ţ i i d e U r g e n ţă , c ita t d e A F P .

M in is te r u l n u a d a t d e ta l ii d e s p r e n u m ă r u l p e r s o a n e lo r d a t e d is p ă r u t e , e s t im a t, d u m in ic ă , la 1 8 0 . d e c ă tr e u n re s p o n s a b i l a l p o l i ţ i e ’ lo c a le d in S t a v r o p o l , r e g iu n e a c e a m a i a f e c t a t ă d e p re c ip ita ţ i i , c u 31 d e m o r ţ i. A p r o x im a t iv 4 5 .0 0 0 d e p e r s o a n e a u a v u t d e s u fe r it d e p e u r m a a c e s t o r in u n d a ţ i i, p o t r iv i t p r e s e i r u s e . " S itu a ţ ia re v in e la n o rm a l" , a d e c la r a t , lu n i, m in is t ru l p e n tru S itu a ţ i i d e U r g e n ţă , S e r g h e i Ş o ig u , p e n tru p o s tu l d e te le v iz iu n e O R T , re c u n o s c în d c ă s e r v ic i i le d e a c o r d a r e a a ju to r u lu i a u în r e g is t r a t o s e r ie d e p r o b le m e .

Z e c e p e r s o a n e a u m u r it ş i în r e p u b lic a K a r a tc e a ie v o -C e r k e s ia , o p t în re g iu n e a K r a s n o d a r , tre i în O s e t ia d e N o r d ş i u n a la K a b a r d in o -B a lk a r ia , p o tr iv it M in is te r u lu i. P r e s a ru s ă a n u n ţa s e , d u m in ic ă , ş i d e c e s u l u n u i lo c u i to r a l re p u b l ic i i s e p a r a t is t e C e c e n ia .

C ir c a 2 1 9 lo c a lită ţ i a u fo s t a f e c t a t e d e in u n d a ţ i ile d e t e r m in a t e d e p lo i le fo a r te a b u n d e n t e , p e s te 2 . 0 0 0 d e lo c u in ţe a u fo s t d is t r u s e ş i a lte 3 . 0 0 0 a v a r ia t e . In to ta l , m a i m u lt d e 3 5 .0 0 0 d e c a s e a u fo s t a fe c t a t e d e a p e , p o tr iv it e s t im ă r ilo r o f ic ia le a le M in is te r u lu i, ia r 7 0 d e s a te a u t r e b u it e v a c u a te .

Ş i in fr a s t ru c tu r i le a u fd s t a v a r ia t e . E s t e v o r b a d e - p o d u r i , ş o s e le , l in ii e le c tr ic e , c ă i f e r a te ş i o c o n d u c tă d e p e t ro l . C ir c a 9 0 d e lo c a lită ţ i n u a v e a u c u r e n t e le c tr ic , ieri.

Circa 30.000 de persoane au fost evacuate din Arizona din cauza incendiilor

In cen d iile care au făcut ravagii în Arizona s-au extins, duminică, din cauza vîntului puternic şi aproximativ 30.000 de persoane au fost obligate să-şi părăsească locuinţele, au declarat, duminică, surse din serviciul forestier, citate de AFP.

Cele două incendii principale din estul statului au distrus deja aproape 155.000 de hectare de pădure, 85.000 doar în ziua de sîmbătă, precum şi 225 de case.

în ciuda eforturilor depuse de pompieri, cele două incendii, care s-au apropiat unul de altul în aceste zile, s-au unit în jurul orei locale 12.30 (21.30 ora României), formînd un singur incendiu enorm , a anunţat

purtătorul de cu v în t al serviciilor forestiere, Carrie Templin. “Acum este o vîlvătaie enormă, care va continua să crească”, a declarat Templin.

Incendiu l a ajuns de necontrolat pentru cei aproape2.000 de pompieri sosiţi la faţa locului, ajutaţi de avioane şi elicoptere speciale pentru combaterea incendiilor.

Flăcările se deplasează către orăşelul Show Low, care a fost abandonat, în cursul nopţii de sîmbătă spre duminică, de către cei 8 .000 de lo c u ito ri, iar pom pierii apreciază că este foarte probabil ca localitatea să fie distrusă în întregim e de flăcări.

Sjmbătă, “cele două incendii

au atins un nivel de distrugere înspăimîntător, devastînd' atît terenurile, cît şi numeroase case şi clădiri” , a declarat Dorman McGann, purtător de cuvînt al s e rv ic iilo r forestiere din Arizona.

“Terenul este un butoi de pulbere, ia r incendiul îşi continuă propriul său drum. Nu mai poate fi stăpînit. Pentru m om ent, o b ie ctiv u l nostru princ ipal este şă asigurăm securitatea locu ito rilo r şi a livezilor” a precizat McGann.

D u m in ică după-am iază, incendiul a început să slăbească în intensitate, viteza vîntului scăzînd de la 70 de kilometri pe oră, sîm bătă, la 35 de kilometri pe oră.

Guvematoarea Arizonei, Jane H u li, a cerut, v ineri, preşedintelui american George W . Bush să tr im ită ajutor federal şi se aşteaptă ca acesta să declare regiunea zonă calam ita tă , p o tr iv it ed iţie i on-line a cotid ianulu i “The Arizona Republic”. .

P urtătoru l de c u v în t al serviciilor de pom pieri. Jim Paxton, c itat de pu b licaţia menţionată, a" afirmat că o serie de localităţi au fost înştiinţate să se pregătească de evacuare. De asemenea, el a apreciat că echipele de pom pieri vor fi prezente în regiune pe parcursul întregii veri, deoarece “acesta nu este ultimul incendiu care se va produce”.

Conflictu l din Kashm ir va deveni o a doua Palestina, d acă nu va fi rezolvat

Conflictul dintre India şi Pakistan referitor la regiunea Kashmirului va deveni “o altă Palestină” în absenţa unei s o lu ţii p o litic e d e fin itiv e , a ap rec ia t şeful statului pakistanez, generalul Pervez Musharraf, într-un in te rv iu p u b lic a t, ie r i , de “T h e Independent” şi citat de AFP.

“Spun în continuare Statelor Unite: trebuie să înţelegem pericolele acestei regiuni, iar aceste pericole nu pot fi evitate decît dacă se rezolvă diferendul d in K as h m ir”, a a firm at M usharraf pentru “The Independent”. “A ltfe l, aici va fi o altă Palestină”, a avertizat el.

C o n flic tu l din K a s h m ir “ trebuie rezolvat” , a repetat Pervez Musharraf. ‘D e acord, trebuie să o facem într-o nanieră pacifistă. D a r dacă cealaltă 3arte nu vrea o rezolvare, atunci ne răsim din nou în impas”, a subliniat reneralul.

M usharraf a dezm inţit faptul că secretarul de stat adjunct american Richard A rm itag e ar f i recurs la ameninţări directe pentru a-l convinge să pună capăt infiltrărilor de militanţi islamişti în Kashmirul indian.

“Am avut o discuţie amicală şi pozitivă, în cursul căreia el a înţeles perfect punctul nostru de vedere”, a explicat generalul Musharraf.

E l a ap rec ia t că m ăsurile de detensionare adoptate de India Sînt “superficiale” . “E i rezolvă problemele

' pe care tot ei le-au c re a f, a adăugat el pe un ton ironic.

- Tensiunile dintre India şi Pakistan, care aproape că au condus la război, au slăbit într-o oarecare măsură în urma m isiu n ilo r d ip lom atice , în special americane. Totuşi, circa un m ilion de soldaţi sînt comasaţi de o parte şi de alta a frontierei indo-pakistaneze.

Iranul salută orice ajutor extern p en tru v ic t im e le s e is m u lu i, inclusiv din partea SUA

Iranul “nu a cerut niciodată” ajutor pentru sprijinirea victimelor seismului, dar salută orice ajutor extern, a declarat, ieri dimineaţă, p urtătoru l de cuvînt al Ministerului Afacerilor Exteme, lăsînd sâ se înţeleagă că Teheranul nu ar refuza un ajutor american, relatează AFP. :

“ Iranul nu ă cerut niciodată ajutor nici unei ţări. însă, în mod norm al, în asemenea condiţii, diferite ţări trim it ajutoare, iar ■ Iranul salută un asemenea gest”, a declarat Assefi, citat de postul de radio.

La rîndul său, compania aviatică naţională iraniană Iran A ir a anunţat că este . “gata să asigure transportul ajutoarelor din partea

ţă r ilo r donatoare, destinate victimelor seismului din Iran”, care s-a soldat cu 250 de morţi, în vestul Iranului.

C om pania adaugă, în tr-u n com unicat, că “ iran ie n ii care trăiesc în străinătate, organizaţiile nonguvernamentale, precum şi instanţele internaţionale îi pot contacta pe reprezentanţii Iran A ir din străinătate ca să organizeze transportul”.

Preşedintele american George W . Bush a transmis condoleanţe familiilor victimelor seismului de sîmbătă, din Iran, şi â propus un ajutor umanitar din partea ţării sale, a declarat, duminică dimineaţă, agenţia oficială IRNA.

ONU apreciază că seismul din Iran s-a

soldat cu 2.000-4.000 de răniţi

Reprezentanţa Naţiunilor Unite la Teheran a reiterat, ieri, dorinţa de a ajuta Iranul în sprijinirea victimelor seismului de sîmbătă, al

.căror număr este estimat la “mai multe sute de m orţi” şi între “2.000 şi 4 .000 de răniţi”, transmite AFP.

Ultimul bilanţ oficial al seismului, care a lovit vestul şi nordul Iranului şi al cărui epicentru s-a situat în provincia Qazvin, este de 245 de morţi şi circa o mie de răniţi.

Centrul de informare al O N U precizează, într-un comunicat, că misiunea de evaluare a O N U , care ş-a deplasat la faţa locului, sîmbătă, va evalua “impactul dezastrului” şi “necesităţile de prim ordin”. . /

“O N U s-a oferit să ajute guvernul în căutarea şi salvarea” eventualilor supravieţuitori, se arată în comunicatul care precizează-că Programul ■Naţiunilor Unite pentru dezvoltare (P N U D ) a deblocat deja 50.000 de dolari şi câ alte agenţii ale ONU vor face acelaşi lucru.

fLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16, marţi, v[n(Ţu8-J U_tel/fa\ 21-60-75.___________________

j m s i i

P O S TO feră patru produse speciale pentru P E N S IO N A R I:

. Contul Curent PENSIONARUL, în cas ezi pensia şi primeşti1 procent în plus la dobîndă la vedere.

. Depozitul la termen VENERABILUL, dobîndă se poate ridica lunar, prim eşti în plus 1 ,5 p ro c e n te fa ţă de dobîndă la acelaşi term en.

■ Depozitul cu capitalizare SENIORUL, cu capitalizarea autom ată a dobînzii la scadenţă , prim eşti în plus + 2 p ro c e n te faţă d e dobîndă la acelaşi term en.

Creditul V î r s t ă d e A u r , pentru a primi 70 % din pensie în av an s , fără a mai aş tepta data la care sîn t plătite pensiile. ^

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re . §la orice unitate B A N C P O S T sau la „telefonul Clientului": 19 .7 4 .1 9 . §

A TE N ŢIE !!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA T E L 064-194.981.

TEL.: 196.858.

IMPORTANT GRUP ITALO-ROM ÂN PRODUCĂTOR ÎNCĂLŢĂM INTE ÎN FOARTE MARE DEZVOLTARE

CAUTA:2 M A I Ş T R I C R O I

4 M A I Ş T R I C U S U T 6 P E R S O A N E C O N T R O L O R I C A L I T A T E

SE CERE MAXIMĂ SERIO ZITATE. EXPERIENŢĂ. CA PA C IT Ă Ţ I P R O F E SIO N A LE

2 0 M U N C I T O R I C A L I F I C A Ţ I S P E C I A L I Z A Ţ I Î N C U S U T 1 A C , 2 A C E 1 5 M U N C I T O R I C A L I F I C A Ţ I C R O I P I E L E

SE OFERĂ:

C O N T R A C T E D E M U N C Ă F E R M E A M B IÂ N Ţ Ă D E L U C R U N ţO D E R N Ă

- P O SIB IL IT Ă Ţ I D E C A R IE R ĂSA L A R II O PT IM E P E R S O N A L IZ A T E

T R A N S P O R T A S IG U R A T

• INTERESAŢII PENTRU INTERVIURI SE VOR PREZENTA CA:

H O TEL "O N IX ", T E L . 414.047 /.414 .076JOI 04.07.2002 15-20VINERI 05.07.2002 15-20SÎMBĂTĂ, 06.07.2002 10-18 ̂ _SÎMBĂTĂ, 29.06.2002 10-18

S.C. TRICOTAJ SERENA S.A.angajează

PERSONAL MUNCITORpentru a deservi urm ătoarele tipuri de maşini: ' .

- R I N O L D I J- K E T T 1Se asigură condiţii de m uncă foarte bune, bonuri de masă

si un salariu m otivant.

S C C n m r p r M l C l u i S A Cluj-Napoca, P-ţa A. lancu nr. 15, jud. Cluj 0.0. oomcereai OIUJ O . A . Tel./Fax: 064-195.557; 197.201Organizează:

L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă C U S T R IG A R E Ş l N E G O C IE R E pen tru V ÎN Z A R E A U R M Ă T O A R E L O R A C T IV E (c lă d ir i ş i te re n ):

1. Depozitul B onţida G ară -c o m . Bonţida f.n., jud. Cluj;2. Depozitul B onţida R .S .-co m . Bonţida f.n., jud. Cluj; 83. Depozitul Dej - municipiul Dej, str. Baia Mare nr. 55, jud. Cluj; |84. Depozitul Panticeu -com . Panticeu f.n., jud. Cluj; . , • e .5.Depozitul C îţcău - com. Cîţcău f.n., jud. Cluj;6. Depozitul Huedin - Huedin, str. Fildului nr. 1.Licitaţia va avea loc în fiecare zi de JO I A SĂPTĂMÎNII, ora 10, la sed iu l societăţii, pînă la adjudecare.Dosarul de prezentare a activului poate fi procurat, contra cost- 500.000 lei, zilnic, de la sediul societăţii între orele 8-15.Activele au acces la cale ferată, drumuri naţionale şi se pretează pentru orice fel de depozitări şi cu investiţii minime pentru multiple funcţionalităţi. ,A lte relaţii se pot obţine de la telefon: 064-195.557.

S . C . A S A A S I G U R Ă R I A T L A S S I B S . A .Sucursala Cluj g

angajează

I N S P E C T O R A S I G U R Ă R ICondiţii: - studii superioare, d isp on ib ilita te la program flex ib il, abilităţi în relaţii cu p u b licu l, d om ic iliu în C luj, ca m et d e conducere.

Experienţa în asigurări co n stitu ie un avantaj.

S E C R E T A R ĂCondiţii: -Studii m ed ii sausuperioare,cunoştin ţeoperare calculator, contabilitate prim ară, cunoşterea unei lim b i străine con stitu ie un

avantaj.R elaţii la telefon: 0 6 4 -1 9 8 .5 0 0 .

T e l.: 0 9 2 /4 6 0 -1 6 9 ; 0 6 4 /4 2 -5 0 -9 6

FiNANSBANK’ “ ™ Noi ţinem cont de tine.

c h i d e u n c o n t UzU i F i n a n s b a n k ş ii })j 3 e p i o r e l a ţ i e

W B W r J ^

/ i ^ m b r a c â - t e

& b n tu lîn o s t r u

‘ CL/ii \G c S ii

f - M â c M î • + ’- i h x

i D I i i h

Peugeot 206 1.4 H D i. Irezistibil de econom ic.

Echipare standard pentru Peugeot 206 X-LINE 1.4 HDi / 70 CP,'cu 5 uşi: servodirecţie, geamuri acţionate electric portiere faţă, închidere centralizată, airbag şofer şt pasager, oglinzi retrovizoare încălzite, tetiere reglabile în înălţime, scaun şofer reglabil în înălţime, banchetă spate rabatabilă, pre-echipare radio cu 2'boxe.

* Consum măsurat în regim extraurban, ia viteza stabilizată de 90 km/h

începând de la: 9.351 «EURO.Leasing 3 ani: • 182* EURO lunar

•2.783* EURO avans • 1.855* EURO valoare reziduală 2 0 6

PEUGEOT. PENTRU CA AUTOMOBILUL SA FIE ÎN TO TD E A U N A O PLĂCERE. P E U G E O Tm

(9758902)

E U R IA L T R A N S - C O N C E S IO N A R P E U G E O TS tr. A u re l V laicu n r. 2 , T e l: 026*4/447 500

* plus TVA(F.P.0404)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .

 E liV M IILd o Cluj

C u 1 j l i c i t C l

C «

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-|ţ.tel/fax 19-73-1"

\ f L î S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : l u n i - v i n e r i 8 - 1 4 ; ţ e l / f a x 3 1-4 3 -2 3 . I I / - S U B R E D A C Ţ I A D E J : l u n i , m i e r c u r i J o i 8-16

S i l S L I î I f j j p j lSsâtasSăsas* * &

m a r ţ i , v i n e r i 8 - 1 1 : t e l / f a x 2 1 - 6 0-7Ş.

U n ivers ita tea "B ab eş -B o ly a i" g, d in C lu j - N a p o c a , §

s o l ic i t ă o fe r te p e n t r u a c h i z i ţ i o n a r e a u n o r p lă c u ţ e

d i n b r o n z , m a r m u r ă ş i p o r ţ e l a n c u e f i g i a U n iv e r s i t ă ţ i i .

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e , p e s tra d a I . C T B r ă t i a n u

n r . 1 4 la S e r v ic iu l A p r o v iz io n a r e , te l. 1 9 5 .8 5 7

S . C . P R O D V I N A L C O S .A .^angajează

A N A L I Ş T I P R O G R A M A T O R ICerinţe:- studii superioare de specialitate; ' §■

cunoştinţe V IS U A L B A S IC şi SQL SERVER;- vechime în domeniu minim 3 ani. ' a.CV-urile se vor depune la sediul societăţii din str. Traian nr. 36 Cluj-Napoca. * .Relaţii suplimentare la telefon: 433.377.

AngajămO P E R A T O R C A L C U L A T O R

Cerinţe: - rapiditate la culegere text în Word.. - cunoştinţe Page Maker 6.5

Informaţii şi relaţii suplimentare: s tr . N a p o c a n r . 1 6 , t e l e f o n 1 9 7 . 4 1 8 ,

î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .

SC CLAROM CLUJ SRLGospodarilor nr. 22

(lîngă Farm ec)M O N T E A Z Ă Ş l V IN D E E N -

G R O S , ÎN R A T E C U A V A N S 0 P E N T R U T O A T Ă L U C R A R E A .

A p . 2 c a m . 2 7 m ilio a n e ; 3 c a m 2 9 m ii. 4 c a m . 31 mii; spatii c o m e rc ia le A R IS T O N T U R B O G A R A N Ţ IE S IG IL A T .P r e ţ : 1 9 .0 0 0 . 0 0 0 le i / t e r m o s ta t g ra tu it 'Ţ E A V Ă P E X A L : 1 9 .0 0 0 m l;T e l . 0 7 4 0 -3 1 2 .6 0 5 ; 0 7 4 0 -3 1 2 .6 0 4 ; 0 7 6 6 - 3 2 1 - 4 6 7 ; 0 2 6 4 - 4 3 7 .2 8 8 . S I S T E M E C O M P L E T E D E A L A R M Ă IM O B IL E . (9767098)

V I N D

so c ie ta te com ercia lă în fu n c ţ iu n e

m o a r ă g r î u , m o a r ă

p o r u m b , c l ă d i r e , t e r e n , c î n t a r 3 0 t ,

p o s t t r a n s f o r m a r e

4 5 0 k w A . §

T e le fo n :0 9 2 -4 9 4 .4 9 6 .

R E Z I D E N Ţ I A L - i

I M O B I L I A R EW r *

f - EXEMPLU DE C A LC U L RATE (LEI)V A L O A R E R A T E L U N A R E

• 300.000.000 2.804.000j 600.000.000 - 5.808.000ji .20 0 .000.000 10 .502 .000

* ‘ i * • ^

• Vinde 2 apartamente în zona centrală, amenajate, centrală termică, suprafaţă totală I03 mp, ideale pentru cabinele avocatură, notariat etc. Preţ 55.000 USD negociabil.• Vinde 1.000 mp teren situat in

zonă scmiccntralâ, front Ja 2 străzi,» fundaţie 400 mp, preţ 95.000 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur,

str. Paring, cf. I, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă utilă 52 mp, parchet in stare foarte bună, contoare, zugrăvit, ocupabil imediat, preţ 18.000 USD pcgociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde casă în Iris, zonă bună, 3

camere, bucătărie, baie, teren 900 mp, preţ 35.000 USD negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, situat în Gheorgheni, cf. unic. suprafaţă 48 mp, eliberabi! într-o sâptămînă, preţ 17.000 USD uşor negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde teren situat în Cluj, str. Dorobanţilor, 2 parcele de 600 mp, pret 60 USD/mp negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.). -• Vinde garsonieră în Mărăşti, cf. I, etaj intermediar, gresie, faianţă, contoare, mobilă, zugrăvită lavabil, pret 11.000 USD uşor negociabil. TeL 195.916, 196.808. (Ag.i.). .• Vinde Căsă în zona Haşdeu, teren

540 mp, 2 camere, bucătărie, baie, preţ 41.000 USD negociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde teren în Dîmbul Rotund,

str. P. Ilarian, suprafaţă 400 mp, plan, facilităţi, acces auto, preţ 15 USD/mp negociabil.Tel. 195.916, 196.808. (A g i) .• Cumpără garsonieră în Mănăştur,

zona Almasului, Porţile de Fier, Taberei sau Bucegi. Oferim 13.000 USD, în funcţie de finisaje, etaj şi zonă. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.)

k s r i S i f c .L a ă i

f â r â a v a a s , d o b â n d ă ,

g ir a n ţ i s a u a d e v e r in ţ a

d e v e n i t

/ " Apoligrupo S’îL.m em bru a l grupuluiC A R IO N

P o l ig r u p o R o m a n ic i SR LC a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 3 A

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a - t e l e f o n :

0264/406.5380264/194.605

' p

Universitatea Creştină

" D I M M ie C f l f e M R ' VFacultatea de Drept Cluj-Napoca

N u m ă r d e lo cu r i p e n t r u a d m ite re• 300 la cu rs dc zi• 200 la curs fără frecvenţă• 50 dc locuri p en tru cci carc u rm ează a doua Facultate

D u r a ta s tu d iilo rC u rs Z I: 4 aniC urs Fără F recvenţă: 5 ani

C o n d iţii d e a d m ite re• A dm iterea la F acu lta te sc face pc b aza m edici d c Ia

B acalaureat, în o rd inea descrescătoare a m edici şi în lim ita locurilor.

A c te n ec e sa re p e n t r b în sc rie re a la c o n c u rs :• D ip lom ă dc B aca laureat (adeverinţă pentru p rom oţia

2 002)• C ertificat dc n aş te re (copie xerox)• C ertificat căsă to rie (copie xerox)• Adeverinţă medicală• C crcrc-tip pen tru înscriere, eliberată dc Facultate• U n d osar plic• C h itanţă dc ach ita re a taxei dc înscriere• 2 poze tip B .I. . 'T a x a d e în s c r ie r e e s te d e 300.000 lei

în s c r ie r i le se fac în p e r io a d a :• 10-20 iu lie 2002 - pen tru absolvenţii de liceu prom oţia

2002• 1 iu n ie - 20 iu lie 2002 - pen tru absolvenţii d in

p rom oţiile p recedente• 1-30 se p te m b rie 2002 - pentru toate categoriile de

abso lv en ţi

î n a n u l u n iv e r s i ta r 2003, F a c u lta te a d e D re p C D im itr ie C a n te m ir " C lu j-N a p o c a a c o rd ă u rm ă to a re le în lesn ir i:- red ucerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentru cci carc

ach ită in teg ral taxa de şcolarizare p înă la data de 0 1 .10 .20 02 . :

- red uce rea taxei d c şco la riz îre cu 10% pentru: fraţi, soţşi so ţie, d acă am bii sîn t studenţi la facultatea noastră.

- în taxa d e şco larizare sîn t incluse şi taxa dc exam enpen tru sesiun ea p lan ificată şi restanţe, sc plăteşte taxă d c exam en num ai pen tru sesiunea dc reexam inare.

In fo rm a ţi i s u p l im e n ta reS e c r e t a r i a t u l F a c u l t ă ţ i i d e D r e p t C lu j - N a p o c a s t r . B u re b is ta n r . 2 , T e lefon 064-432211; 064-432265

S . C . în c h ir ia z ă

spaţiu pentru depozitareî n s u p r a f a ţ ă d e 1 4 4 m p , a f l a t p e

B - d u l 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 1 4 6 .

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n t a r e la t e l . : 0 6 4 - 1 9 4 . 9 8 1 .

S .C . E C C O C A S A S .R .L,Str. P lopilor n r. 25 j

fe l. 429.674, 091-207.645 1 095-235.668, 093-983.329

• închiriază spaţiu suprafaţă 130 mp, zonă ulfracentrală, superfinisat, intrare din stradă, toate facilităţile. Tel. 429.674, 093-983.329. (Ag.i.)

• Ofertă excepţională, de exclusivitate! Vinde garsonieră în Mănăştur, str.*- Ciobanului, etaj intermediar mic, 28 mp, baie mare cu vană, balcon orientare SE, bucătărie, debara, hol. Pret 12.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• închiriază spaţii comerciale în zona ultracentrală a oraşului Cluj- Napoca, pentru diverse activităţi comerciale, birouri, sedii de firmă sau bancă, la preţuri excelente. Baza de date foarte complexă. Tel.429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament 3 camere în

Grigorescu, semidecomandat, centrală termică proprie, curat, pret 18.500 USD neg. TeL 4 2 9.674. (Ag.i.)• Vinde foarte urgent apartament

2 camere în Mănăştur, poziţie bună, curat, îngrijit, pret 13.200 USD. Tel.429.674. (Ag.i.) ’

• Vinde urgent apartament 3 camere, conform sporit, Calea Dorobanţilor, etaj 2, finisat, 84 mp, preţ 30.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde complex comercial, 1.000

mp, finisat, termopane, poziţie excelentă cu vad comercial format, amenajat ca piaţă, boxe din termopan 200 mp, în module de 10- 20 mp, copertină, pardoseală din beton pe toată suprafaţa, instalaţii de apă, curent etc. Pret 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament, Plopilor vechi,

suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, pret excepţional. Tel.429.674. (Ag.i.)

• închiriază spaţii comerciale şi industriale zonă centrală, 5.000 mp, posibilitate de închiriere pe module, preţ 2-8 USD/mp. Tel. 42 9.674. (Ag.i.)

CQLLI

OC C

C D

L A J

B

La Euroweb, vara preturile scad !

3 luni de acces nelim itat cu doar 25 USD *

A b o n eaza -te in luna iunie si benefic iază d e oferta specia la Euroweb

V -.

pret fara TVA k . - \ y \ ..

Bd. 21 Decembrie 1989, nr.93 _blvL3,sc.3 ,ei,41apart.56_

T e l . 4 1 3 . 9 2 7

F a x 4 2 4 . 9 7 0

LUJ-NAPOCA: I u n i - v i n e r i 8 - 1 6 ; s î m b ă t ă 9 - 1 4 ;tel/fax 19-73-1

IBREDACŢIA T U R D A : I u n i - v i n e r i 8 - 1 4 ; te l/ fa x 3 1 - 4 3 ^ R E D A C Ţ IA D E J : l u n i , m i e r c u r i , j o i 8 -1 6 ,-„rtijlneri 8-11; tel/fax 21-60-75. ~ F i i ’& E M G a t e

. B A N C A C 0 3 V f . E ' 3 R L O X A . l _ Â

C A R P A T IC AC E R T IF IC A T U L D E D E P O Z IT

A N IV E R S A R

D obânda: 2 9 % p e a n T e rm e n : IS O z i le

... *

CUFIPRI : 5 ,2 5 sau 50 milioane LEI

DISPONIBIL mimai iu perioada 11 IUNIE - 31 IULIE

.1 n i D lP t . t ţ i B

U - i . O O l 02

M iŞ )

S A L E S R E P R E S E N T A T I V E ( C L U J ) a

iIN’T is currently looking for a iveli organized, hard working and seif m otivated person fo r the position o f Sales Representative. 'Purpose of the role: To develop and maintain rcvcnuc that meets xmtory objectives by: generating new business with regular rading pattems, growmg, retaining and updating the territory ."jstomer base, ensuring proper communication o f customer and company requirements.fhe ideal candidate would be a strongly target and result oriented c-crson, energetic with open attitude, excellent communication ikills and relevant working experience in a similarposition. Other cquirdments: clean driving license & personal car.IVeofer: modem logistics and internaţional working environment îandards, career development opportunities within the Company.Suitable candidatcs are invited to send a C V and intention letter (R E F . S A L E S ) by fax: 0 1 -3 0 3 .45 .4 0 , E -m a il: ra.contacts@tnt.com or mail: T N T Rom ania, Calea Victoriei 155, bl. D l , sc. 5, et. 2 - Bucureşti, no later than June, 28 2002.Only seleeted candidates wil 1 be contacted. Standard confidenţial ity onditions apply.INT is a leading contpany in the domains o f time-consuming «press distribution, internaţional business mail atid logistics.

C o m p a n ie i t a l i a n a ,

i l D E R N A T I O N A LIN PRODUCŢIA DE ECHIPAMENTE DE PURIFICARE A AERULUI

in vederea organizării unei

S T R U C T U R I D E V A N Z A R I 'la nivel naţional

eauta

R E P R E Z E N T A N T ! D E V A N Z A R I j

Termen limita 30 iunie 2002

DEPARTAMENT COMERCIAL

FAX 040 517 541 Jsau

e-mail airone@xnet.ro i

in comunicare ■Pregătit pentru munca in teren Absolvent facultate marketing(preferabii) dispoziţie pentru program prelungit ' • teta 25-35 ani

’ ADEVARULd e C l u j

flerapia C a l i t a t e p e n t r u S ă n ă t a t e

cr ui»_niw.i.wni»jiinnii iipui»*

m m u m m b •

-tiâ- riffirt1

Zi u a c e l o r c a r e s p u n

u

• ir • olm

M JR S & B 3 E

M5 3 3

f. i i ! I

u i

1 0

MATRIMONIALE• Tînără simpatică ofer

masaj oriental, companie, numai domnilor c iv ilizaţi, manieraţi. Tel: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd teren 3340 mp, front .138 metri liniari la str. Sălicii (Zorilor), parcele după dorinţă, 18-20 tlSD mp. Tel: 094-93-24-63; 094-55-37- 14. (543153)

• De vînzare grădină mare cu livadă, pe Calea Turzii. Tel: 41-19- 33. (543284)

• V înd-20 ari intravilan, în Sâlicea, 12 km de Cluj, perfect pentru construcţie casă sau cabană. Preţ foarte avantajos. Tel: 0745-34- 75-18 sau 0264-19-27-91. (544651)

• Vînd roiuri naturale de albine şi ceară de albine. Tel: 41-58-63 Uleşan. (543350) v

• Vînd pianină “Barthol-Berlin”. Tel: 16-81-37 sau 16-52-04. (543372)

• Vînd mobilă din lemn de brad, o ladă cu capac bombat, maşină de cusut. Tel: 43-00-84. (544657)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament

cu garaj, str. Republicii, pentru pretenţioşi. Preţ 400 USD/lună. Tel: 0744-21-66-61*. (543241)• Dau în chirie apartament două

camere pe timp lung. Tel: 19-39- 13. (544647)

• Vînd casă în Dej. Tel: 22- 04-64. (544642)

• Vînd casă nouă în Dîmbul Rotund, zonă nepoluată, 4 camere confort, cu încălzire centrală + grădină 650 mp. Preţ 85000 USD negociabil. Tel: 43-04-91 orele 10-17 sau 43-61-38; 0723-35-27-53.(543332)

• înch iriez spaţiu ultracentral de 15 mp şi 23 mp în Sibiu, pentru schimb valutar sau service-mobil. Preţ 8 USD/ mp. Tel: 090-23-26-15 sau 069- 44-24-97 în tre orele 19-21. (543373)

• Particular, închiriez în M ărăşti central, în sensul giratoriu, vis-a-vis de Poştă, spaţiu comercial 500 mp, spaţiu deschis pe stîlpi cu vitrină la strada Aurel Vlaicu, 30 ml. Tel: 094-59-62-66. (544673)

• Vînd apartament 3 camere, confort I I , et. I I , în cartierul Gheorgheni, finisat, parchet, apometre. Preţ 16000 USD, negociabil. Tel: 14-39-83. (543266)

• Vînd casă cu grădină în Hăşdate, comuna Săvădisla. Informaţii la tel: 14-50-38. (544646)• Vînd apartament 3 camere, bloc

cărămidă, parchet, contorizat, Turda, str. Rapsodiei nr. 4, bloc 2, ap. 18. Tek 31-44-27. (7019794)

DIVERSE

• Casa de C u ltu ră a Studenţilor C lu j-N apoca, anunţă concurs în data de 8.07.2002 pentru ocuparea postului de economist la Com partim entul fin an c ia r- contabilitate. Informaţii la teii 19-51-14. (543379)

• SC A. C. I. C lu j SA, angajează im ediat pentru lucrările din Germania: -şef echipă dulgheri; -vechime 8 ani în meserie. Testarea va avea Ioc Ia sediul firm e i: CaleaDorobanţilor nr. 70, C lu j- Napoca, telefon: 40-52-00, joi, 27.06.2002, ora 14.00. (543386)

• Vizionara Valeria, fiica

V ' ' ■ • _ * j

. F u

' I W h■1 r -V ' ■ •' ' f ...

i J : !

>nihrt tt.il

'v.

• Vînd parchet din fag şi stejar uscat, calitate excepţională. Preţ de producător. Tei: 0744-47-74- 30. (544542)

• Vînd semiremorci basculante şi cu prelată, trailere, noi, leasing. Tel: 092-698.870; 092- 294.646. (9758926)

• Agenţie matrimonială din Grecia. S tefanaki Ioana, Vasilika Anogia, 70012 Ag. Deka, Greece, Web site http: / /users. in. gr/ounison e-mail ounisonffiin. gr. Tel: 003-09-45- 10-14-46; 093-88-74-81.(543095) '

• AXA Tuning Shop, judeţul Satu Mare, localitatea Păuleşti 105 oferă: spoilere, praguri, tobe şi volane sport, eleroane, set pedalier, jeriţi. Produsele sînt originale, de firm ă : “ Remus” , “ Momo Corse”, “ Sabelt” , O M P . Asigurăm vopsire şi montare. Tel/fax: 061-75-75-28 sau 093-54-30-54. (544652)

părinte lu i Anderson este prezentă la Cluj pentru a fi mai aproape de cei care au nevoie de harul ei. “Prezenţa mea se datorează la insistenţa clujenilor. Vreau să fiu mai aproape de ei', pentru a le tămădui suferinţa” , ne-a declarat vizionara Valeria. Deşi are puteri paranorm ale , vizionara V a le ria nu este ghicitoare, nici vrăjitoare sau fermecătoare, este o vizionară şi o tămăduitoare a harului sfînt. H aru l cu care este înzestrată îl foloseşte pentru a tămădui boli grave precum epilepsia, alcoolismul şi cununii legate, etc. Sunaţi cu încredere Ia tel: 0721-82-11-62 sau 18-66- 88. (544655)

• Dorel Chiş execută morminte în ra te . S tr. Frunzişului nr. 2. Tel. 45-97- 98; 095-91-28-52. (545735)

• Spitalul Clinic Judeţean Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 3-5, organizează la data dc 2 iulie 2002, orele 10.00 la sediul unităţii, selecţie de oferte pentru achiziţionarea dc lenjerie dc pat, echipament pentru personal şi bolnavi. Ofertele sc vor depune la Rcgistatura spitalului pînă la data dc 1 iulie 2002 în plic închis. Mostrele dc pînză sc vor prezenta la deschiderea ofertelor. Tel: 19-69- 14. (543349)

• Şcoala Specială pentru Deficienţi dc Auz nr. 1, anunţă concurs pentru ocuparea postului de tîmplar. Informaţii la tel: 43-14-60. (543360)

• Executăm lucrări şi reparaţii acoperiş. Tel: 0722-64-39-03. (544654)

• Casa de C u ltu ră a Studenţilor Cluj-Napoca, P-ţa L . Blaga n r. 1-3, anunţă licitaţie publică în data dc 25 iulie 2002, ora 10.00 pentru închirierea unui spaţiu de 73 mp. Informaţii Ia (el: 19-51-14; 19-80-24. (543380)

Se vinde prin licitaţie publică grădină în suprafaţă de 4000 mp, pe str. Rahovei nr. 38-40, evaluată la 2591370160 lei (p re ţ redus cu 2 5 % ). Licitaţia are loc la data de 27.06.2002, ora 10.00 la Biroul Executoru lu i Judecătoresc Câmpeanu M ih a i, str. Paul Roşea nrT 4, ap. 26. Participanţii trebuie să depună 10% din valoarea totală de 2591370160 Iei la C E C , Ia dispoziţia executorului judecătoresc, pînă la termenul lic ita ţie i, 27.06.2002, orele 10.00. Pentru informaţii sunaţi la tel: 15-37-23 sau 094-60-88- 80. (543381) '

• Locuri de muncă pentru: G erm ania, U ngaria , Ita lia , Spania, Austria, bărbaţi şi femei, muncitori calificaţi şi necalificaţi. Se oferă: cazare, salarizare atractivă, permis de lucru. Tel: 065-146.317, 065- 146.049, 065-140.693, 065- 140.804. (9762026)

n t i l i U c L f e C cS U B R E D A C Ţ IA TU R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23.’

S U B R E D A C Ţ IA D E J: luni, m iercuri, jo i 8-l6 m arţi, viner i 8-1 J j tel/fax 21-60-7$'

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătătel/fax 19-73-04.’

Numiţii; Muntean Ana, Muntean Maria, Muntean Ana căsătorită Rus Parţgnie, Muntean Maria, Muntean A na, Muntean loan, Muntean Teodor, Muntean Ana sînt citaţi la Judecătoria Turda, pe data de4.07.2002, în dosar civil nr. 2909/ 2002. In caz de neprezentare, cauza se soluţionează în lipsă. (7019952)

• Pe data de 27 iunie 2002 sînt citaţi la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 2722/2002, în proces cu Hopârtean Livia, avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991. (7019953)• Numiţii: Fodor Gregoriu, Fodor

loan, Ferenczi Clara, toţi cu ultimul domiciliu necunoscut, sînt citaţi la Judecătoria Turda, pe data d e .5 septembrie 2002, în dosar civil nr. 2927/2002. în caz de neprezentare, cauza se soluţionează în lipsă. (7019952)• Primăria comunei Cîţcău, judeţul

C lu j, în' calitate de ordonator principal de credit, organizează în data de 25 iulie 2002, ora 10,00, concurs pentru ocuparea postului de director (manager) Ia centrul de îngrijire şi asistenţă Cîţcău. Relaţii privind condiţiile de participare şi bibliografia se pot obţine de la sediul Primăriei, tel. 225.101, 225.301. (4578968)

• Spitalul Clinic Judeţean Cluj, cu sediul în Ciuj-Napoca, str. Clinicilor nr. 3-5, organizează la data de 10 iulie 2002, orele 9.00 la sediul unităţii, licitaţie publică pentru vînzarea mijloacelor fixe propuse pentru casare. Lista acestora poate fi consultată la sediul administrativ, tel: 19-69-14. (543348)

• Caut menajeră pentru 4 ore, zilnic înainte de prînz. Tel: 18-50- 47. (544661)

• Pîrîţii Iui Raicu Iosif sînt chemaţi la expertiză în Ciuj-Napoca str. Maramureşului nr. 57, în data de 25.06.2002, orele 19.00 (544658) ' ■ -

PIERDERI• Pierdut legitimaţie de student

pentru reducere transport pe numele Druţă Iulia Cristina. Se declară nulă. (543363) . . . .

• Pierdut carnet de student pe numele Ispas Emanuela Oriana emsis de Facultatea de Biologie- Geologie. îl declar nul. (543384)

• Pierdut carnet de student pe numele Dragoş Bogdan, eliberat de Facultatea de Medicină C iu j- Napoca. îl declar nul. (544660)

• Pierdut parafa medic dr. Vlad loan, eliberată de Institutul Inimii, t ) declar nulă. (544667)

• SC Omniconstrucl SA Cluj- ,Napoca, cu sediul în B-dul 21 Decem brie 1989 n r . 104, convoacă Adunarea Generală Extraordinari a Acţionarilor la data dc 12.07.2002, ora 14.00, la sediul societăţii, pentru toţi a cţio n arii în re g is tra ţi în Registrul Acţionarilor la data de 01.07.2002, considerată ca dată dc referinţă. în caz de ncîndcplinire a condiţiilor de cvorum, adunarea generală sc va ţine la data de 13.07.2002, în acelaşi Ioc şi ia aceeaşi oră, cu următoarea ordine de zi: 1. M ajorarea capitalului social. Acţionarii, persoane juridice, sînt invitaţi să depună Ia sediul societăţii pînâ la data de10.07.2002, ora 12.00 mandatul persoanelor care îi va reprezenta. Pînă la aceeaşi dată şi aceeaşi oră, vor fi depuse şi procurile de reperezentare ale acţionarilor persoane fizice. Procurile pot fi obţinute de Ia sediul societăţii, începînd cu data de 01.07.2002. Informaţii suplimentare Ia sediul societăţii din B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104 sau Ia tel: 19-75-33. (543275)

Se citează toţi aceia care pretind drepturi reale asupra imobilului situat în Ciuj-Napoca, Piaţa Cipariu nr. 5, ap. 1 înscris în C. F. 12515 Cluj şi C. F. colectivă 16630 Cluj să se prezinte în ziua de 28.06.2002, ora 11 îa Judecătoria Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 2-4, camera 55, pentru reconstituirea C. F. în procedura iniţiată de petenta Kiss Eva Katalin. (543358)

• Numitul Prodan Eugen, este citat în data de 4 iulie .2002, ora 8, sala 16, la Judecătoria Ciuj-Napoca, în dosar nr. 6638, pentru prestaţie tabulară. (543359) .

• Toţi cei pretind drepturi reale asupra terenului situat în Gilău C. F. nr. 2937 sâ se prezinte în ziua de38.07.2002 la Biroul de Carte -undară pentru reconstituire C. F. >937. (543376)

DECESECOMEMORĂRI

* Cu nespusă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă în ziua de 22.06.2002 a iubitei

-noastre mame, soacră, bunică şi străbunică G Â N C E A N V IO R IC A în al 96-lea an de viaţă; Trecerea la cele veşnice a lăsat un gol imens în sufletele noastre. Nu vom uita niciodată chipul luminos ce ne-a însoţit m ereu. Dumnezeu să îţ i odihnească sufletul în pace. Înm orm întarea va avea loc marţi 25.06.2002, ora 13.00, la .Capela C im itiru lu i Central. Familia îndoliată. (543347)

• Cu durere în suflete anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame VÂŞCAN M A R IA . Înm orm întarea va avea loc marţi, 25.06.2002, ora 13 în localitatea Nadăşu. Dumnezeu s-o odihnească înpace! Fam ilia' în d u re ra tă .(543357)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, soacră, bunică şi străbunică HUDUŞAN SUSANA, în vîrstă de 87 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc m iercuri, 26.06.2002, ora 13.00 în localitatea G hirişu-R om ân. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Fiul Costică, nora Rodica, nepoţii Adi şi Dana cu familiile. (543368) . *

• Cu nespusă durere ne despărţim de iubita- noastră m am ă, soacră şi bunică H U D U Ş A N SU SAN A din Ghirişu-Român. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Fiica O tilia , ginerele L iv iu cu nepoata Cristina şi Pierpaulo. (543369)

• Anunţ încetarea din viaţă a bunicului O C N E A N U D U M ITR U . Înmormîntarea va avea Ioc m iercuri, 26 iunie 2002, ora 11.00, îa Cimitirul Central. Dumnezeu să-l ierte! Nepotul Horia. (543371)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre, soră şi cum nată N E C R IL E S C U V IO R IC A FLO R IC A . Fie ca bunul Dumnezeu să-i dea odihnă şi lum ină veşnică. Slujba de înmormîntarea va avea loc la Capela-Cimitirului Central în ziua de 26 iunie 2002, ora 14.00. Fam ilia îndurerată. (543374) _______

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă scumpei noastre mame, bunici, străbunici şi soacră SZABO IL E A N A -V IO R IC A ( IB I) . Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul Central Ciuj-Napoca, miercuri, 26 iunie 2002, ora 12,15. .Dumnezeu s-o odihnească în pace! Lali, Ina, Călina şi K u ki cu fam ilia (543385)

• Cu multă durere în suflete anunţăm trecerea în eternitate a iubitei noastre soţii, mame, bunici şi soacre, Prof. POP M ARIA GEORGETA în vîrstă de 68 de ani.. S lujba de înmormîntare va avea loc azi 25 iunie 2002, ora 15.00, Ia Capela C im itiru lu i Central. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Fam ilia îndurerată (544659)

Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, în urma unui tragic accident rutier a scumpului nostru soţ, tată, fiu şi frate GOCAN V IR G IL CORNEL în vîrstă de 37 de ani. nmormînfarea va avea loc la

Cimitirul Central, miercuri 26 iunie 2002, ora 10.30. Dumnezeu să-l odihnească înpace! Fam ilia înd u rera tă .(544664)

Cu durere în suflet ne despărţim de cel care a fost cel mai bun soţ, ta tă , bunic BĂNUŢ1U DOREL. Slujba de înmormîntare va avea loc în data de 26.06.2002, orele 9.00,. în Capela Cimitirului Central din Ciuj-Napoca. Te vom iubi mereu. Fam ilia îndurerată.(544668)

• Lovită necruţător de o boală, fiica noastră dragă HOSU C O R IN A - M A R IA - IR IN A, absolventă a Academiei de arte, în vîrstă de 38 de ani a ' în tre ru p t efemerele preocupări pămînteşti, trecînd în viaţa sp iritua lă care a călăuzit-o tot tim pul. Sensibilitatea ei sufletească rămîne pildă pentru noi pe drumul rămas să-l parcurgem. Dorul de tine Corinuţa/ Va fi în frunza care bate/ în pasul care-1 trecem/ în c irip it de păsărele/ în flori ce înfloresc/ Se va atenua cu timpul/ Dar nu vei fi mereu cu noi. înhum area va avea Ioc miercuri 26 iunie 2002, ora10.00, în C im itiru l Central. P ărin ţii Dana şi George.(544669)

• HOSU CO RINA-M ARIA- IR IN A , sora mea dragă ai trecut poarta spre Cer şi eu cînt: “ Singuratic pin,melancolic pin/ Rătăcit pe cîmp lîngă ape prea line/ Uneori mi se pare c-aud/ Cum se clatină munţii/ Încercînd să vină la tine”. Gabi, Gina, Adina şi Marcela. Tu n-ai plecat, tu doar te odihneşti puţin.(544670)

• Sînt alături de cuscri Dana, George şi ginerele Gabriel Hosu, la pierderea grea suferită prin moartea fiicei şi surori dragi CORINA; Odihnească-se în pace! Suzy Bucşa. (543346)

• Sîntem alături de familia Pop Alexandru în aceste momente grele pricinuite de moartea iubitei soţii şi mame GETA. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia Pop Liviu. (543351)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru vecinul nostru Nagy Radu, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Asociaţia de proprietari sTr. Tecuci nr. 2, bl. 13. (543352)

• Sîntem alături de colegul nostru Alexandru Mario Pop, expert criminalist, în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească. Colectivul Laboratorulu i Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj. (543353)

Asociaţia de proprietari din str. Brateş nr. 1, bl. D4, este alături de familia Torok, în greaua suferinţă prin care trece, la încetarea din viaţă a celei care a fost TO RO K CS. M AG DALENA’ o fiinţă de o bunătate mai rară stimată şi iubită de toţi vecinii din scara I I I şi din bloc. Sincere condoleanţe .. fam ilie i îndurerate. (543354)

• îm părtăşim durerea familiei Gocan, la pierderea neaşteptată a iu b itu lu i V IR G IL . Liviuţa şi Mircea. (543355)

• Cu durere şi regret în suflet ne luăm rămas bun de Ia bunul şi iubitu l nostru cumnat CRIŞAN IO A N din Turda, care a trecut în veşnicie în ziua de 22.06.2002. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Cumnata Mărioara cu familia din Ciuj-Napoca. (543356)

Membrii Asociaţiei “22 Decembrie 1989” C lu j, sînt alături de domnu Gocan C. Vasile, în momentele grele pricinuite de moartea prematură şi tragică a fiului, GOCAN V IR G IL CORNEL, membru al asociaţiei. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Consiliul de conducere. (543361)

Colectivul SC Delta Motors SRL, este alături de colegul şi prietenul lor Dorel Bănuţiu, Ia trecerea în eternitate a tatălui său drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (543362)

• La dureroasa despărţire de părintele drag, transmitem prietenilor noştri Ion şi Rozi Mihalca, sincere condoleanţe şi întraga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Rodica şi Vasile Vlad. (543367)

Zdrobiţi de durere sîntem alături de voi,, la trecerea în eternitate a dragului nostru V IR G IL . Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace! Luci, Cristina; Rodica, Ileana şi Lucian cu familiile. (543370)

Regretăm dispariţia prematură a vecinei noastre BERCEA MARGARETA. Să-i fie ţărîna uşoară. Gherlan Magdalena şi copiii. (543375)

3*” ‘

• Transm item sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune domnului Arpadi Simion şi fam ilie i sale, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de la SC Nutrisam SA (Moara Baciu Cluj). (543377)

• Consiliul de Administraţie şi colegii de la SC Mecanica Marius SA, sînt alături de domnul Vâşcan M a rin , în marea pierdere pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. (543378)

• Dragă Ani, chiar dacă sîntem departe, gîndurile noastre de regrete şi compasiune sînt alături de tine şi cei dragi nouă, acum că fratele, cumnatul şi „unchiul nostru drag, ing. V IR G IL (T ILU Ţ) GOCAN, nu mai este printre noi. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace! Vasile, Olimpia şi Sebastian. (543382)

• Regretăm profund despărţirea prem atură de prietenul nostru, ing. V IR G IL G O C AN şi transmitem pe această cale întreaga noastră compasiune soţiei, fiicelor, părinţilor, fraţilor şi surorii sale. Dumnezeu să-l odihnească în pace! George, Violeta şi Alexandra. (543383)

împărtăşim durerea colegei noastre Oros Terezia şi îi sîntem alături în momentele grele ale despărţirii de tatăl drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Casei Universitarilor C luj.(544648)

• Sîntem alături de naşii noştri Terezia şi Dragomir la trecerea în eternitate a tatălui drag. Familia Vasile Blaga.(544649)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui mai bun soţ şi tată POP ŞTEFAN (a F IR II) din Aluniş în vîrstă de 83- de ani. Bunătatea şi raţiunea sufletului său au în fir ip a t în inimile noastre o dragoste pentru tine ce nu se va stinge niciodată. Dormi în pace! Soţia Trejica, copiii Ignat, Nelu, Ştefan, Terezia, Anton şi Săndel cu familiile. Înmormîntarea va avea loc în data de 25 iunie 2002, ora 12.00, în localitatea Aluniş. Fam ilia îndoliată.(544650)

• Sîntem alături de familia Gocan Vasile în aceste momente îndoliate, pricinuite de decesul fiu lu i V IR G IL . Dumnezeu să-l odihnească. Sincere condoleanţe. Traian şi Ana Gocan, Mârius şi Adriana Gocan, Carm en şi Ovidiu Lucaciu. (544656) - -

• A încetat din viaţă V IRG IL GOCAN, cel care a fost un reputat practicant al ciclismului de performanţă. Toată compasiunea noastră familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească.'Direcţia pentru Tineret şi Sport a Judeţului Cluj. (544662) '

• Sîntem alături de colega noastră Başa Simona în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui său. Colegii de la Banca Naţională a României - Sucursala Cluj. (544663)

• Cu adîncă durere anunţăm / încetarea din viaţă a dragului şi bunului nostru frate, cumnat şi unchi, a celui care a fost URSAN COSTREL MARIN în vîrstă de 46 de ani. Moartea lui subită ne-a întristat profund. Înmormîntarea va avea loc miercuri 26.06.2002. la C im itirul Crişan, intrarea din str. C rişan, ora 13.00, Dumnezeu să te odihnească îu pace! Sora Dorina, cumnatul Nelu şi nepotul Alexandru.(544671)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a dragului meu tată URSAN COSTEL. Amintirea ta îmi va rămîne veşnică. Fiica Andreia.(544672)

• Transm item sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune doamnei Dărăban Ioana Ia trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Conducerea DGFP Cluj. (544665)

• Sîntem alături de colega noastră Dărăban Ioana ţi familia sa la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Sincere condoleanţe. Colegii din Direcţia Controlului Fiscal II- Cluj. (544666)

• în cei 31 de ani de despărţire nu I-am uitat ci I- am iubit pe cel care a fost căp. PETRU ABRUDAN. Soţia şi copiii. (544512)

• Vîduva Buda Ileana cu fiul C ristian ş kn o ra G iulia le mulţumim din suflet celor de la firma “Canion” condusă de domnul Kiss M isi şi Talos Gheorghe pentru sprijinul acordat în aceste clipe grele şi colegilor cale l-au condus pe ultimul drum pe cel care a fost BUDA DUM ITR U. (543365)

:C

:area

ul i

Vîduva Buda Ileana cu fiul C ristian şi nora G iu lia Ie mulţumim din suflet domnului prof. Turdeanu şi personalului de la - Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Clujana, care au fost alături de noi pînă în ultimile clipe a celui care a fost B UD A D UM ITRU. (543366)

ijtirnc :ist p jraei

IAR'SI;J(1PeniCîllîiexl ::tal aii s ireitz :iru 1

P<

j sa-i

fn it Ioc ocaz org:

mii i ■ii sp miil sona

■licip

Conducerea Clubului Sportiv Voinţa Cluj, antrenorii şi sportivii transmit sincere condoleanţe familiei Gocan pentru trecerea fulgerătoare în nefiinţă a celui care a fost sportiv de performanţă al clubului în anii 1979-1988 V IR G IL GOCAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (5057534)

, • Federaţia Română de Ciclism transmite sincere condoleanţe familiei Gocan pentru decesul prematur al fostului sportiv şi component al lotului naţional de ciclism V IR G IL GOCAN. Fie-i ţărîna uşoară. Secretarul general Vasile Selejan. (5057534)

M lPatronkj, 5tigare ipani: măriei

a «ş es îciind iectul Pe 4 vor v iesfă mtive ■tesanl

v4na c<

sold irul (

la

Cl^ fr îic

ADEVĂRUL1d e C l u j

•ompet sdert vevoi s sta, pe •j-Nap. " o r g *ont. 12 oraş idaugă “tal sîn ’divi! ■invers ‘toacie Î-Nap

T cfc 1 9 .2 1 .2 7 '

Î î î i £ î

- — ^

P R E A

A G E N D A C O M P E TITIO N A LĂJ

e m i f i n a l e l elatâ-ne în faţa penultimului act al jiipetiţiei, sem ifinalele la care iticipă “careul de aşi” al celor patru jjficate: B R A Z IL IA , de patru ori. jinâtoare a-titlului suprem, cucerit ediţiile 1958, 1962, 1970 şi 1994; ERMANIA, trip lă cam pioană -ondiaîă a ediţiilor 1954 şi 1974 jnbele sub denumirea de R.F.G .), şpectiv 1990; COREEA D E SUD, area surpriză a actualei ediţii, şi LiRCLA, o altă mare surpriză, revenită elita mondială, respectiv la un turneu sal după o . “pauză” de 48 de ani «ici în 1954, la ediţia elveţiană, a ăst prima prezenţă a Turciei la un meu final, acum a doua). Ia t ă ' sgramul semifinalelor:

IARTI, 2 5 IU N IE SEUL: Germ ania - Coreea de (1430)

cntru panzerele lui Rudy Voller va el mai greu examen, mai ales' în

nextul că se desfăşoară la Seul, eitala C oreii de Sud. V o r reuşi aii sâ reziste uriaşei presiuni morale ecitată de suporterii sud-coreenilor, :iru care această partidă semifinală

■ 0

^ ” ?*? '

i J T f i v ‘

constituie adevărată sărbătoare naţională? V or reuşi “roboţeii lui H idding” să se impună şi în faţa nemţilor, cum au facut-o în partidele cu “ginta latină” , alcătuită din treimea Portugalia, Italia şi Spania (în ordinea eliminării lor? Că a fost şi şansa “de vină”, respectiv arbitrajele, asta-i altă poveste. Oricum - cu ajutor mai mult sau mai puţin din partea arbitrajelor - calificarea sud-coreenilor în semifinale rămîne una din cele mai mari surprize ale ediţiei. în ce-i priveşte pe nemţi, după primul joc, cu Arabia Saudită, cîştigat la cel mai concludent scor al ediţiei (8-0), în rest prestaţia triplilor cam pioni m ondia li a fost una îndoielnică şi cu mari emoţii în privinţa

victoriilor, cum a fost în partidele cu Paraguay şi:mai ales cu S .U .A .'

M IE R C U R I , 2 6 IU N IE• S A IT A M A : B razilia - T u rc ia

(1 430 )Pentru a doua oară se întîlnesc cele

două echipe în cadrul turneului final. Prima dată a fost în cadrul partidelor de calificare din cadrul grupei C. Asta s-a întîm plat în 3 iunie, v ictoria revenind cu 2-1 Braziliei. A fost o victorie “cu cîntec”, cu un 11 metri inventat şi doi jucători turci eliminaţi. Acel 11 metri a fost transformat de Rivaldo cu 4 minute înaintea fluierului final. Deci “o partidă-revanşă pentru turci, cea mai grea pentru brazilieni. O partidă în care trăgătorii de elită Ronaldo şi R ivaldo vor trebui să străpungă reduta defensivei turce, dacă vor ca Brazilia să lupte în finală pentru cel de-al cincilea titlu suprerrp

R o m e o V . C I R Ţ A N

P.S. Fiindcă întregul turneu s-a desfăşurat sub zodia surprizelor, unele veritabile, altele prilejuite de cele mai penibile arbitraje, de ce n-am avea parte, la o adică, de o finală Turcia - Coreea de Sud?

S p r i n t

Bafta şi necinstea supun fotbalul!

Aşadar, finala s-a jucat. Anglia, s-a bătut singură şi asta îmi lasă un gust amar. Anglia a avut totul aproape: 1-0 din plecare, deci moral şi linişte, apoi un om eliminat la brazilieni şi totuşi s-a bătut! .De ce spun asta? Pentru că golurile, toate 3, au fost şi frum oase, dar şi imense gafe de apărare. Rivaldo a fost lăsat liber-liber în careu inadmisibil, cînd vrei titlul. Seaman a fost un clown cînd a prim it al doilea gol, dintr-o lovitură liberă, care l-a făcut mare pe Ronaldinho, el voind să centreze! Englezul îşi poate îngriji coada aia cu un coafez personal, pînă la bătrîneţe. B razilia a ju ca t modest: de o mie de ori cei doi “Ronaldo” fac aceeaşi fentă obositoare: un semicerc cu piciorul drept peste balon şi planeta e mută şi neputincioasă! De departe, Brazilia, se pare, e cea mai bună. A fost ajutată în meciul cu turcii să cîştige, în cel cu belgienii arbitrul a anulat acestora un gol super-valabil. Acum au “gustat” şi ei din prostia arbitrului la eliminarea, care ar fi trebuit să fie un galben,. pentru Ronaldinho... Englezii au multă

materie în teren, de calitate, băieţi ca brazii, dar cam puţină materie cenuşie. De aici şi stereotipia fotbalului lor.

D e ce am to tuşi m o tiv e de nemulţumire? E una să dai, la şah, adversarului m at, să-i dem onstrezi superioritatea fără ca el să replice, şi alta să-l baţi fiindcă şi-a uitat regina în priză. E rezerva mea.

După-amiaza, o dispută din care n-am reţinut decît scorul: 1-0. în rest, mult zgomot pentru...

Spania şi Turcia m-au făcut să revăd meciul de box Doroftoi - Balbi; primul ă dat atîţia pumni, că era să moară, iar Balbi nu se sinchisea. Spania şi Turcia au umilit, ca fotbal, zvăpăiata Coree şi uriaşul Senegal. Fuga fără sfîrşit (ce doping!) a coreenilor e bună pentru atletism! Spaniolii au ratat o seamă de ocazii, au înscris de 3 ori, 2 goluri fiind perfect valabile! D incolo, turcii au dominat net uriaşa trupă - căci echipă încă nu e - a Senegalului,-care nu are curaj, idei şi constanţă în joc - si a înscris un gol super elegant în prelungiri; pînă atunci, Hakan Sukur jucase pentru senegalezi...

Concluzia: bafta şi necinstea supun fotbalul. Normal ar fi ca echipele gazdă să cîştige titlul mondial. D e ce atîta tevatură?

V i o r e l C A C O V E A N U

portivii gherleni, premiaţi de Primărie:dilii m unicipiului Gherla isă-i aprecieze pe sportivii

i. Zilele trecute, în cadrul :i frumoase festivităţi.ce a i loc chiar în centrul urbei ocazia Z ile i Municipiului, organizat decernarea unor

aiii substanţiale celor mai ■ii sportivi din localitate, liniile au fost înm înate rsonal de prim arul icipiului, domnul Nicolae

Pop, un mare adm irator al m işcării fiz ice şi sportului, prezent la toate e v o lu ţiile

- sportivilor la diferite competiţii locale sau republicane. Valoarea prem iilor în bani oferite de administraţia locală depăşeşte 200 milioane lei. Dar nu asta contează, ci gestul Primăriei, mereu a lă turi de grupările sportive ale oraşului. Pe rînd, au trecut în faţa prim arului

popicăresele, . lu p tă to rii şi karatiştii municipiului, laureaţii unor campionate europene, balcanice sau naţionale. Au fost momente emoţionante, Ia care au asistat peste 3.000 (!) de gherleni.

Exemplu de urmat şi de alţii, mai ales câ în judeţul Cluj sînt oraşe unde sportivii sînt cam... uitati de edilii urbei!?

S Z . C s.

COCIS (C.F. 01 DEJ) SE MIAZĂ CU PRIMĂRIA DEJ•îtronul nou-promovatei în D ivizia “C”, C.F. Dej, Simion Cociş, a depus la cîteva zile după tigarea baraju lu i disputat la B is triţa , în tpania M obila Sovata, scor 3-2, pe adresa tăriei Dej şi a Consiliului local, o cerere

' asocierea clubului cu cele două instituţii. £iş este foarte încrezător în şansele sale, ’ciind că la proxima şedinţă de consiliu local iîctul de hotărîre va întruni sufragiile necesare. Pe 4 iulie, consilierii locali doresc să cred vor vota asocierea, care ne-ar perm ite să desfăşurăm activitatea pe terenul bazei hive Som eş” , a conchis Sim ioii Cociş. Jesant este că Unirea Dej, echipa fanion a jelui, a concesionat întreaga bază sportivă pînă •904. V o m asista, oare, din nou la un diferend Jina celui dintre Unirea Dej şi Minerul Ocna > soldat cu tăierea porţilor înaintea partidei ierul Ocna Dej - Astra Trinity Arad?

C o d i n S A M O I L Ă

£ f î f T r a? * i B ji k 11̂ m

W I M B L E D O N 2 0 0 2După ce naţionala de fotbal a Angliei a părăsit

C .M . din Asia (eliminată de Brazilia, scor 1-2), toată suflarea din A lbion îşi îndreaptă acum atenţia către turneul de la Wimbledon şi implicit speranţele (năruite de Beckham, Eriksson & Co.) către T im Henman şi Greg Rusedski. iubitorii de tenis din insulă aşteptînd de 70 de ani un nou succes de “casă”. De pe tabloul masculin vor absenta două nume grele, respectiv Goran Ivanisevic şi Patrick Rafter, cu alte cuvinte cîştigătorul şi Analistul ediţiei din 2001.

Ţara noastră va fi reprezentată de Andrei Pavel (cap de serie numărul 15) şi-Adrian Voinea. Ambii jucători au şanse reale de a accede în turul doi, întrucît constânţeanul îl va întîlni pe danezul Kenneth Carlsen, iar “perugianul” pe Nicolas Coutelot.

C r i s t i a n F O C S A N U

la “Transilvaniei” - pentru a doua oară la Cluj-Napoca-ompetiţia naţională de şah şi is de masă pentru persoanele Jîvoi speciale se va afla anul ■'ja, pentru a doua oară, la j-Napoca, 29 iunie -1 iulie, "d organizată de C en tru l*ont. V o r participa echipe 12 oraşe din România, la care daugâ şi echipe din Ungaria,

" sînt aşteptaţi peste 90 de (tivi!•niversitatea de Medicină şi itvacie “ Iu liu Haţieganu” i-Napoca va pune la

dispoziţia celor prezenţi sala de sport, pe toată durata competiţiei, va asigura mesele sportivilor, inclusiv masa festivă, toate la preţuri avantajoase. Firma Tutti- Frutti va sponsoriza competiţia, punînd la dispoziţia concurenţilor apa m inerală. Desigur, sînt aşteptaţi mai mulţi sponsori, mai mulţi oameni de bine.

* * *C u p a “ H e rm a n s ta d t” ,

desfăşurată Ia finele săptămînii

trecute la Sibiu, ne-a dovedit tăria de caracter a sportivilor cu nevoi speciale, faptul că, am mai spus-o, pentru ei nu există bariere. Sîmbătă, 22 iunie, s-a concurat la 37 de grade la umbră! Efortul tuturor angrenaţi în competiţia atletică a fost deosebit şi fără rabat. M ă gîndesc c îţi ar fi dus la capăt un asemenea efort, fizic şi psihic. Ei au dovedit că poî, câ vor.

D e m o s t e n e S O F R O N

TUB DE ORIZONT STATISTIC AL EDIŢIEI 2001-2002

E d iţia s-a în c h e ia t de m a i b ine de tre i s ă p tă m în i, d in m o tiv e de C u p a M o n d ia lă de F o tb a l , o b iş n u ite le a nalize a u fost a m în a tc . D a r cum noua e d iţie este pe d ru m , vă vom j p re zen ta , p r in in te rm e d iu l d a te lo r statistice,- cele 16 com ponente a le 7 ed iţie i în o rd in e a ie ra rh ic i fina le .

1. A .E .K . B U C U R E Ş T I. O echipă ca multe altele gen “generaţia spontanee”, apariţie meteorică pusă pe căpătuială apoi “adio ş i . n-am cuvinte” . O echipâ-afacere, un fel de “blid cu linte”, care aşteaptă Ia ora actuală cea mai avantajoasă propunere de “transhumanţă”. La finele celor 30 de etape, echipa cu nume grecesc, precum cel al suratei din Atena, în care s-au implicat Anton Doboş şi Stelian' Gherman, primul băneşte, al doilea ca antrenor (am îndoi foarte cunoscuţi prin vechi antecedente ca foşti jucători ai lui “U ” Cluj- Napoca), deci la sfîrşitul returului, A .E .K . a terminat întrecerea pe primul loc cu un total de 59 de puncte adunate din 19 victorii şi 2 egaluri (9 .au fost partidele pierdute). Locul în tîi la eficacitate prin cele 55 de goluri marcate; mai slabă a fost apărarea, care a încasat 37 de goluri (locul 7-9 în ierarhia defensivelor). De adăugat +18 diferenţa de golaveraj (loc 2) şi +14 la “adevăr” (loc 1). D e va f i să răm înă ca a şasea echipă bucureşteană, A .E .K . se va stinge în ritm rapid, va fi o afacere, cu “pierdere planificată” de genul economiei socialiste. Dar chiar de se va “transfera” tot cu iz de apariţie meteorică, rămîne şi se va stinge.

2. C IM E N T U L F IE N I. O echipă dintr-o zonă cu iz montan, care a încercat cu “degetul adîncimea m ării” D iv iz ie i "A". La căderea cortinei finale a ediţiei, s-a clasat pe locul secund, ce i-a conferit dreptul de-a participa la barajul .de promovare în A , respectiv de rămînere, pierzînd ambele dispute cu Sportul Studenţesc (0-3 acasă şi 1-2 în Regie). A

rezultat, parafrazînd o cunoscută expresie, că Cimentul este o formaţie prea mică pentru un război atît de mare. Revenind la bilanţul ediţiei. Cimentul a adunat 54 de puncte din 16 victorii şi 6 egaluri (8 au fost înfrîngerile). Atacul a marcat 42 de goluri (locul 5 în ierarhia eficacităţii în serie), dar punctul forte l-a constituit apărarea, care a primit doar 18 goluri (locul întîi în clasamentul defensivelor). Un loc întîi şi la diferenţa de golaveraj (+24 ), respectiv doi Ia “adevăr” (+ 9 ) încheie scurtul bilanţ statistic. Dacă părţile bune ale evoluţiei în ediţia 2001-2002 vor fi consolidate, nu este exclusă în viitoarea ediţie o promovare directă în A , fară baraj. “Spor la lucru”.

3 . E L E C T R O M A G N E T IC A B U C U R E Ş T I. Echipâ-satelit a Rapidului. în ciuda lotului valoros, evoluţii contradictorii, mai ales prin rezultatele înregistrate, unele cu “ ro l de a rb itra j” a lo c u rilo r pe scara clasamentului. în final, “bronz” pe podiumul de premiere, cu un total de 51 de puncte adunate din 16 victorii şi 3 “remize” (11 au fost partidele pierdute). U n loc doi în ierarhia golurilor marcate (51), respectiv 12-13, adică la polul opus, în privinţa golurilor primite (41). Scurtul bilanţ al unei echipe care indiscutabil putea mai mult se încheie cu +10 la diferenţa de golaveraj (locul 3 -4) şi +6 la “adevăr”.

4. M I D I A N Ă V O D A R I. O veche cunoştinţă, reprezentantă a Litoralului, în alte ediţii bine ancorată în lupta pentru promovare în A , pierzînd bătălii ca şi cîştigate. în actuala ediţie, “cap de listă” al formaţiilor înşirate pe scara clasam entulu i după p o d iu m u l de premiere. De la locul patru şi pînă jos la “graniţa” cu zona retrogradantă, un fel de “apă şi pămînt” în devălmăşie cu trepte ocupate pe scara ierarhiei finale în funcţie de punctele agonisite. M id ia , de exemplu, a agonisit 49 din 14 victorii şi 7 egaluri (9 au fost partidele pierdute). Locul 7 la goluri marcate (37), respectiv 6 la goluri primite (33). Diferenţa de golaveraj +6 , iar “adevărul” +4 încheie un bilanţ de... duzină.

V i c t o r E . R O M A N

1 D o l a r S U A = 3 3 . 2 8 4 I e i

1 L i r ă s t e r l i n ă = 5 0 . 1 1 7 l e i 1 ' i z ' r

In cdzuţ bonurilor valorice pentru carburanţi:S ta b ilire a n ecesaru lu i de m otorină se tace pe baza gam ei de lu c ră r i şi a co n su m u rilo r spec ifice

P o t r i v i t I n s t r u c ţ i u n i l o r M . A . A . P . , M i n i s t e r u l u i A d m i n i s t r a ţ i e i P u b l i c e , M i n i s t e r u l u i I n d u s t r i e i ş i' R e s u r s e lo r , p ro d u c ă to r ii a g r ic o li p e r s o a n e le f iz ic e ş i ju r id ic e c a r e d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t ă ţ i în a g r ic u l tu r ă c o n fo r m te h n o lo g i i lo r s p e c i f ic e d in sectoarele v e g e ta l, a n i m a l i e r , p i s c i c o l , s i l v i c , îm b u n ă t ă ţ i r i fu n c ia r e s a u ir ig a ţ ii, b e n e f ic ia z ă d e b o n u r i valorice r e p r e z e n t în d c o ta u n ic ă p e n tru c a r b u r a n ţ i . P î n ă î n p r e z e n t , D G A IA C lu j a p r im it d e la M A A P b o n u r i în v a l o a r e d e . 5 , 5 m i l i a r d e l e i . î n v e d e r e a d i s t r i b u i r i i a c e s t o r a c î t m a i o p e r a t i v , D G A IA a o r g a n i z a t î n t î l n i r i z o n a l e c u s p e c ia l iş t i i c e n t r e lo r a g r ic o le , a c e ş t ia fiind in s tru iţ i în p r iv in ţa m e to d o lo g ie i d e lu c r u . în a c e la ş i t im p , D G A IA a f ă c u t a c e l e a ş i p r e c i z ă r i ş i - p r im ă r ii lo r d in ju d e ţ r e fe r i to a r e la

a c e e a ş i p ro b le m ă . C a u r m a re , p ro d u c ă to r ii a g r ic o li v o r în to c m i c e r e r i le tip (e x is te n te la p r im ă r ii) î n t r e i e x e m p l a r e ş i l e v o r d e p u n e la p r im ă r ia p e r a z a c ă r e ia s e a f lă te re n u l a g r ic o l p e c a r e s e e x e c u t ă l u c r ă r i m e c a n iz a te . în a c e a s t ă e t a p ă , s e a c o r d ă m o t o r i n a p e n t r u lu c r ă r i le c e s e v o r e fe c tu a p în ă l a s f î r ş i t u l t r i m . I I I . D u p ă în re g is tra re , c e r e r i le s e v e r i f ic ă d e ş e f u l c e n t r u lu i a g r i c o l c o m u n a l s a u d e ş e fu l c e n tru lu i comunitar pentru a g r ic u ltu ră şi c a d a s t r u s a u a g e n tu l a g r ic o l , s t a b i l i n d u - s e c a n t i t ă ţ i l e d e motorină n e c e s a r e . Cererea se v iz e a z ă d e p r im a r .

S t a b i l i r e a n e c e s a r u l u i d e m o to r in ă s e fa c e a v în d la b a z ă g a m a d e lu c ră ri ş i c o n s u m u r ile s p e c if ic e p e ţa ră , p r e v ă z u te în a n e x e le 4 ş i 5 la in s tru c ţ iu n i. A v î n d în v e d e r e c o n d i ţ i i l e

s p e c ific e d in ju d e ţ , D G A IA C lu j a în a in ta t la M A A P o lis tă c u c o n s u m u rile re a le d e m o to r in ă ,' c a r e v o r f i a p l i c a t e d u p ă a p r o b a r e a lo r p r in O r d in a l M A A P . . -

C e re r i le v e r i f ic a te şi v iz a te s e p r e d a u b e n e f ic ia r i lo r , a c e ş t ia a v în d p o s ib il ita te a s ă le d e p u n ă la D G A IA .

C e re r i le a d u s e la D G A IA s e v o r v e r i f i c a i m e d i a t , a c o r d în d u - s e p e lo c b o n u r i le v a lo r ic e a f e r e n t e Tso te i u n ic e p e n t r u m o t o r i n a a p r o b a t ă . A c e s te a a u v a lo r i n o m in a le d e 1 0 m ii le i, 5 0 m ii le i , 1 0 0 m ii le i, 5 0 0 mii iei ş i 1 .0 0 0 m ii le i ş i a u î n s c r is e p e v e r s o , s u b s e m n ă tu r a şi ş ta m p ila D G A IA , n u m ă ru l d in re g is tru (a n e x a 7 ) ş i n u , / ie le b e n e fic ia ru lu i.

P e r s o a n e le ju r id ic e v o r 'r id ic a b o n u r i le d e l a D G A I A p r in d e le g a t , p r e z e n t în d : c e r e r e a

v iz a tă d e p r im ă r ie , a n e x a cu calcu l a ţ i a consumului de m o to r in ă p e c u ltu r i ş i lu c ră ri,

.p r e c u m ş i o d e l e g a ţ i e d e r id ic a r e . B e n e f i c i a r i i s e v o r p re z in tă la d e p o z ite le s a u staţiile d e d i s t r ib u ţ ie a m o to r in e i a p a r ţ in ă t o a r e p r o d u c ă t o r i lo r

in te r n i s a u im p o r t a t o r i lo r ş i a c h iz iţ io n e a z ă m o to rin a , a c h it în d c o n tra v a lo a r e a c o te i u n ic e p rin b o n u rile v a lo r ic e .

B e n e fic ia r ii c a r e la s o lic ita re a u r m ă to a re , p e n tru tr im . IV , n u ju s t if ic ă p rin lu c ră r i c a n tita te a d e m o to r in ă a p r o b a tă , p ie rd d re p tu l d e a m a i b e n e f ic ia d e b o n u r i v a lo r ic e . în c a z u l d e p is tă r ii u n o r n e r e g u l i p r iv in d u t i l i z a r e a m o to rin e i a c h iz iţ io n a te p e b a z ă d e b o n u ri v a lo r ic e , v o r fi s e s iz a te o r g a n e le d e c e r c e ta r e p e n a lă c o m p e te n te .

B. P /VSCU

* ..7 ~ - ;v-'

România a cerut UE un răgaz de 15 ani pentru a îndeplini standardele de calitate la apa potabilăR o m â n i a a c e r u t U n i u n i i

E u r o p e n e o p e r io a d ă d e tra n z iţ ie d e 1 5 a n i p e n tru în d e p l in i r e a s t a n d a r d e l o r e u r o p e n e în p r iv in ţa c a lită ţii a p e i p o ta b i le , în c o n d iţ i i le în c a r e a c e s t o b ie c t iv p r e s u p u n e u n e fo r t f in a n c ia r d e c i r c a 1 8 m il ia r d e d e d o la r i , a c o m u n i c a t , i e r i , Io n B a z a c , s e c r e t a r d e s ta t p e n t r u in te g ra r e e u r o p e a n ă d in c a d r u l M in is te r u lu i A p e lo r ş i P r o te c ţ ie i M e d iu lu i (M A P M ) .

P o t r iv i t s e c re ta r u lu i d e s ta t , M in is te r u l S ă n ă tă ţ i i ş i F a m i lie i şi M A P M tre b u ie s â l a o s e r ie d e m ă s u r i . In p r im u l r în d , e s t e v o r b a d e s p r e f a p t u l c â monitorizarea calităţii apei e s te in s u f ic ie n tă p e n tru a ră s p u n d e c e r i n ţ e l o r D i r e c t i v e i U n i u n i i E u r o p e n e . L a o r a a c tu a lă , d a te le

s în t c e n t r a l iz a te n u m a i p e n tru 3 2 9 d e s i s t e m e d ea p r o v i z i o n a r e , c e e a c e r e p r e z i n t ă 5 1 l a s u t ă d in p o p u l a ţ i e . D a t e l e p r iv in d c e le la l t e s is te m e s în t d is p o n ib ile la n iv e l ju d e ţe a n . M o n ito r iz a r e a c a lită ţii a p e i d e c ă t r e p ro d u c ă to r ii d i n o r a ş e s e e f e c t u e a z ă , m ic ro b io lo g ic ş i c h im ic , n u m a i în3 8 , 5 la s u tă d in s t a ţ i i le c a r e t r a t e a z ă a p a d e s u p r a fa ţă şi în 9 la s u tă d in c e le c a r e t r a t e a z ă a p a d e p r o f u n z im e . î n c a z u l p r o d u c ă t o r i l o r d i n c o m u n e , p r o c e n tu l e s te d e 5 la s u tă a t ît p e n tru a p e le d e s u p r a fa ţă , c î t şi p e n tr u c e le d e p r o fu n z im e . D in d a t ele existente p e n t r u a n u l 2 0 0 0 , d in p ă c a t e , p a r a m e t r i i c h im ic i s în t în c ă d e p a r t e d e c e i c u p r in ş i în D ir e c t iv ă , c e e a c e v a

: n e c e s i ta e x t in d e r e a n u m ă r u lu i p a ra m e tr i lo r m o n ito r iz a ţ i .

P r e o c u p a r e a in s t itu ţ i i lo r c u r e s p o n s a b i l i t ă ţ i în a c e a s t ă d ire c ţie s e lo v e ş te în s ă d e lip s a e c h ip a m e n t u lu i a d e c v a t ş i a p e rs o n a lu lu i, p r e c u m şi a u n u i b u g e t a lo c a t s e p a r a t a c e s t u i d o m e n i u . D e o c a m d a t ă , s - a

' r e u ş i t i d e n t i f i c a r e a , la n i v e l n a ţ io n a l, a s u r s e lo r d e a p ă c a r e d e s e r v e s c m a i m u lt d e 5 . 0 0 0 d e l o c u i to r i , a a d ă u g a t o f ic ia lu l M A P M . O p r o b le m ă c u to tu l d e o s e b ită e s te în s ă c e a a re ţe le i d e d is t r ib u ţ ie , c a r e e s t e m a i v e c h e d e 7 5 d e a n i în m u lte lo c a lită ţ i, lu c ru c e c o n d u c e la o deteriorare semnificativă a c a l i t ă ţ i i a p e i , i n c l u s i v p r in m o d i f ic ă r i o r g a n o l e p t ic e . D e a s e m e n e a , a p a p o a t e fi

c o n t a m i n a t ă c u p r o d u ş i d e c o ro z iu n e şi im p u rită ţi re z u lta te din f r e c v e n te le a c c id e n t e c a re a p a r în r e ţe a u a d e d is tr ib u ţie , în m u lte lo c a lită ţi, d is tr ib u ţia ap e i e s te f r e c v e n t in te rm ite n tă , c e e a c e d e t e r i o r e a z ă c a l i t a t e a a c e s te ia , in c lu s iv b a c te r io lo g ic .' în p r e z e n t , la n iv e lu l g u v e rn u lu i s e c a u tă so lu ţii p e n tru in v e s tiţiile s u b s ta n ţia le c a r e s în t n e c e s a re re a b ilită rii r e ţe le i d e d is tr ib u ţie a a p e i, a p r e c iz a t B a z a c .

O p ro b le m ă d is t in c tă e s te c e a a d is trib u ţie i in te rn e , în c a r e e s te i m p l i c a t ă r e s p o n s a b i l i t a t e a p r o p r i e t a r i l o r • im o b i l e l o r

r e s p e c t i v e . în p r e z e n t , s e lu c r e a z ă la o e v a lu a re a s tă r ii a c e s to r r e ţe le in te rn e , m a i a le s

. c a în c a z u l u n o r c lăd iri v e c h i, u n d e ţ e v i l e s î n t f ă c u t e d in p l u m b . S e c r e t a r u l d e s t a t a p r e c ia z ă c ă e fo rtu l la c a re s -a a n g a ja t g u v e rn u l tre b u ie sp rijin it

; î n s ă d e p o p u la ţ i e , c e e a c e p r e s u p u n e , î n p r im u l r în d , in fo r m a re a c o r e c tă şi c o n c re tă a s u p ra s tă r ii d e fa p t. D e a ltfe l, artico lu l 1 3 d in D ire c tiv ă p re v e d e o b lig a ţia s ta te lo r m e m b re d e a s e a s ig u ra c ă in fo rm a ţiile a s u p ra

. c a l i t ă ţ i i a p e i s în t d is p o n ib i le c o n s u m a to r ilo r .

Moara dcla

iî

margineasatului

în u lt im ii ani, îQ îm p re ju r im ile municipiului Gherla s-a înm u lţit număra] u n ită ţilo r de m orărit şi panificaţie. Brutăriile au apărut ca... ciupercile după ploi, iar morile particulare pur şi simplu au inundat satele de pe Cîmpia Transilvaniei şi de pe Valea Someşului M ic . Z ilele trecute, ne-am deplasat la Moara Nicula (o localitate cunoscută, mai ales prin vestita Mănăstire), unde am în t î ln i t oameni, h a rn ic i, devotaţi, meseriei. Patronul m orii, domnul Iosif T ă ta r , ne-a spus că aici se produce o faină de bună calitate, recunoscută şi de gospodarii satelor d in îm prejurim ile Gherlii, dar. şi de producătorii agricoli din judeţe le vecine (B istriţa-Năsăud sau Mureş), care vin aici. Pe lîngă moară, acum cîţiva ani s-a înfiinţat şi o brutărie, unde zilnic se produc în m edie 6 0 0 -8 0 0 de pîini, desfăcută în comunele din împrejurimile Gherlii, dar şi în oraşul din vecinătate.

D e p îin e nu d u c lipsă j locuitorii din mediul rural, dar ! M oara N ic u la a devenit! cunoscută şi prin renumele pe I care l-a dobîndit cu faina fară, pereche ce se produce aici, în j c ond iţii ig ien ice conform] cerinţelor actuale. j

SZ. Cs. |

ti

Ror

ROS

CA

ING Bank consideră că are cele maimari sanse la privatizarea BCR

IN G Bank are cele mai mari şanse sâ achiziţioneze pachetul majoritar de acţiuni de la Banca Comercială Română (B C R ) şi nu a elaborat o altă strategie de dezvoltare în România pentru situaţia în care nu va reuşi sâ fie proprietarul. BCR, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Ralph Hamers, director general al IN G Bank Olanda şi m em bru în C o n s iliu l de conducere al IN G Group.

“ N u avem o strategie secundară de dezvoltare pentru că sîntem încrezători că vom cumpăra BCR. A m plecat pe activităţi de corporate şi apoi de retail prin asigurări, iar în acest m om ent dorim sâ dezvoltăm re ta il-u l bancar. Cumpărarea B C R ne va ajuta să atingem acest scop” , a spus Hamers.

Autoritatea pentru Privatizare va publica, săptămîna viitoare, a n u n ţu l pentru p riv a tiza re a B C R , data limită de depunere a o ferte lo r fiind sfîrş itu l lun ii o c to m b rie . C in c i conso rţii financ iare internaţionale din S U A , Franţa, Ungaria, Austria şi Olanda au depus expresii .de in teres pentru ach iziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al băncii. Două dintre scrisori au fost trimise de Bank Austria Creditanstalt, parte a grupului hTV B Bank, şi de IN G Bank.

R a lp h H am e rs a fost preşedintele IN G România timp

de trei ani, iar de la 1 iunie ocupă postul de director general al IN G Bank O landa. N oul preşedinte al IN G România este Jan Op de Beek, care a deţinut funcţia de director executiv şi director de risc al K o o k m in ' Bank, cea mai mare bancă din Coreea de Sud şi cea de-a doua din Asia, excluzînd Japonia.

Fostul preşedinte al IN G România a arătat câ interesul IN G pentru BCR este explicat de faptul câ România are un potenţial ridicat de dezvoltare, mai ales pe partea de retail, fiind a doua ţară ca mărime, după populaţie, din Europa de Est şi- a şaptea din cadrul unei Uniuni Europene lărgite. Un alt factor, afirm ă Hamers, îl reprezintă suportul extern din acest moment pentru România, ca urmare a eforturilor din ultim ii dqi ani. De asemenea, IN G a avut în vedere evoluţia grupului în opt ani de ac tiv ita te în R om ânia . A s tfe l, grupul olandez deţine în România o cotă de piaţă de 7% pe partea depozitelor bancare, de 52% în piaţa asigurărilor de viaţă şi 13% -în privinţa creditelor.

“S-a constatat că dinamica creditelor a fost mai mare decît cea a depozitelor. Dacă există părerea că băncile străine iau d ep o zite d in R o m ân ia şi realizează plasamente afară, aceasta nu este adevărată. IN G

a sprijinit economia românească şi nu a făcut ca alţi prieteni de-ai noştri care pun totul în certifica te de trezo rerie . Finanţarea pentru IN G este mai ieftină în afara României, avînd un raiting A A , dar sîntem aici pentru ca să dezvo ltăm economia rom ânească” , a conchis Hamers.

Oficialul IN G Bank Olanda a adăugat că, deşi cota deţinută de grupul olandez în piaţa românească este semnificativă, achiziţionarea BCR nu va aduce schimbări importante care să creeze o poziţie de monopol în

-Sistemul bancar. “ O rganele ab ilita te v o r trebuie să se pronunţe asupra acestei achiziţii, dar nu cred că va aduce mari schimbări, B C R avînd oricum o cotă mare de piaţă”, a spus Hamers.

Jan Op de Beeck a arătat că IN G va continua să lanseze în România noi servicii şi a amintit creditele ipotecare. N oul preşedinte a declarat că principalul argument pentru care a acceptat postul a fost evoluţia foarte bună a IN G în România, şi a ţinut să-l felicite pe Ralph Ham ers pentru rezultatele obţinute.

“IN G are ambiţia de a deveni' lider pe piaţa românească. Sînt convins că schimbarea gărzi i-nu va reduce din creativitatea băncii”, a mai spus de Beeck.'

A . -x •

r , . . . . . ţs . ' , / V

P r @ § ă f © s f ® » f e ‘o

BR

Ba

8 . >

lot

Trar

Rom

Ron

-URC

U.PH

iVES'CortCAR

'OLK

B

BRD

Bam

B. A,

Ion

Trans

Nomă

învofă să fii flexibil şi dinamic. Am pregătit strategii localeOricare este afacerea ta. pentru necesităţile tale

-.Noi suntem pregătiţi să îţi financiare specifice. , -■ oferim soluţii viabile şi servicii .personalizate. Pentru că suntem altfel... b a n c a u n d e tu c o n t e z i

Bonta Comercială RoBank SA - Sucursala Cluf-Mapoca, Piaţa Ciporiu nt. 9, Cluj-Napoca, cod 3351, ţel-. 064 450 424, fax: 064 450 431

WEST

I ' ■ ( ' ( m o i i i i ; i1 E U R O = 3 2 . 5 7 2 I e i

1 g A U R = 3 4 9 . 2 2 8 I e i

p e r s o a n e f i z i c e - %

,s.

5lnci comerciale la vedere 1 lună 3 Juni 6 luni - 9 luni I 1 2 luni

' BCR* 4 23 | 26 27 28 29

" I r d - g s g . . 3 • 21,5 22,5 23 23,5 - 24 .3 21,5 24,5 25,5 26 26,5

BA (d. reviztiib3â) (d.flxâ)

4 26 28 29 29 29

- - - - - -'"’ Banc P ost* - 4 ., 26 27 28 : 29 30 :

^Transilvania 4 24 27 28 29 29

"Românească**,;- 2 . 27,5 29 30 31 31

^ CEC 4 23 24 - ' - 25

^ALIANŢA :t?- 7 . 28 29 30 31 32

lOMEXTERRA (dob. variabilă)

5 24 25 26 27 28

lUROM BANK 3 26 28 • 29 , 30 30” "Ion Ţiriac" 1 3 25 26 29 28 28

ALPHA BANK 23 24,5 25 ■'■ 25,5 26WEST BANK 3 25 27 28 29 29Comercială : :carpatica ; .

■ o - 3v -1

25 26 2 7. ■ 27 26

VOLKSBANK 2 28 30 30 31 32

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Eănci comerciale la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 luni

BCR* 4 23 26 27 28 29

BRD**- G SG 3 21,5 22,5 23 23,5 .2 4

BA(dob. revizuibilâ) 4 26 28 29 . 29 29

Banc P o st* 4 25,5 26,5 27,5 28 26

Transilvania 4 24 27 28 29 29

Românească** 27,5 29 30 31 31

CEC - 23 24 24 25 25

ROMEXTERRA'dob. variabilă) \ - 5 24 .25 26 ■" 27 28

EUROM BANK 3 26 *28 29 30 30

"Ion Tiriac" 3 25 26 29 28 28

ALPHA BANK 2 23 24,5 25 25,5 26

WEST BA N K , 3 / 25 27 28 29 , 29ComercialăCARPATICA 3 25 26 27 27 26

VOLKSBANK • 2 28 30 30 31 ... 32

)linia se capitalizează; ” cu plata dobînzii la expirare. Noii Modificarea dobînzilor comunică redacţiei, pină la ora 12® prin lax; 19.74.18.

- p e r s o a n e f i z i c e - % _

BANCA Valuta Vedere 1 luni 3 luni 6 Iutii 9 Juni 12 luni

B C R EUR 0,75 - 2,75 3 ' - 3,5USD 0,75 - 2,75 3 - . 3,5

BRD - G S G EUR 0,5 2,2 2,75 3 * 3,05 3,15USD 0,5 1,6 2,55 ' 2.9 ■'-.3 3,1

Banc P o s t EUR 1 2 3 3 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2,8 3 3,2

B. A gricolă EUR 1 2,5 2,75 2,75 2,75 3USD 0,75 1,75 1,85 1,85 2,2 2,5

Ion Ţiria c EUR 1 2,5 3 4 4 4,5USD 0,5 1,75 2 3 3 3,5

TransilvaniaEUR 1,4 2,75 3,3 3,5 3,7 4,5USD 0.75 i 2.8 3 3,25 3,5

RomâneascăEUR 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4USD 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5

Romexterra, EUR ■ ■ 3,2 3,8 4 .; 4,2 4,8rfsD 2,5 3 3,2 3,5 3“, 8 •

iUROM B A N K EUR 0,5 3 1 3,25 ' - ■ - - - -USD 0,5 2,25 2,5 2,75 3 3,5

M-PHA B A N K EUR 0,5 3,25 3,75 4,25 4,25 4,25USD 0,25 2,25 2,75 3 3 3

WEST B A N K EUR 2 4,1 4,2 4,3 4,4 4,6USD 1,5 2,9 . 3 3,15 3,3 3.5

Com ercială EUR 0,5 3,5 3,75 ~ 4 : .** ■ 4,5c a r p a t i c a USD ,;.f 0,5 .2.7 3,25 . 3,5

'O L K S B A N KEUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2,95 3USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1,6

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

BANCA : Valuta Vedere :t Turtă:. 3 iuni f 6 luni î 9 luni 12 tuni

B C R EUR 0,75 - • 2,75 3 - 3,5. USD 0,75 - 2,75 3 - 3,5

BRD - G S G • EUR f 0.5 -2,2.;:;-. v:-2,75-i... ::-'.;-3 ' : 3.05 3,15USD ■„ ;.0,5 . ; -2,55 2,9: ' r: 3,1 .

Banc P o s t EUR 2 3 3 3 3,75USD 0,75 1,65 2,5 2,8 3 3.2

; B. A g ric o lă EUR 2,5 2,75 2.75 2.75 3* USD. 0,75 1,75 1.85 1,85 ■ • 2.2 • .-2,S • >•

EUR 2,5 3 4 4 4,5USD 0.5 1,75 2 3 3 3,5

Transilvania EUR; 2.75 r -3,3 -•. 3,5 -. 3.7 4.5 \USD --: :fl2,S 3 . 3,25 3.5EUR 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4USD 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5 *

.EUR;. .. - ; 3,2 ; 3,8 ' 4 f.' 4,2 4,8■ USD •; 2,5 3 3,2 ■3,5 3,8

-BROM B A N K EUR * 0,5 3 3,2 S - - -USD 0.5 2,25 2,5 2.75 3 3.5

âUPHA B A N K;i: EUR ; -f. 0,5 :*-.i ' 3,25 . : î 3>75 - ■ 4,25 : 4,25 :.4,25 '-USD 0,25 :,-2,25';, 2,75: 3 -3 3

We s t b a n kEUR 2 4 4.1 4,2 4,3 4.4USD 1,5 2,8 2.9 3,05 3,2 3,4

C om ercială EUR 0,5 •: 3;, 5 ' 3,75 ■,;,4 r v . - i - . - . 4,5Ca r p a t i c a USD 0,5 ■ K 1 2,7 " --3 3,25 3,5

V O L K S B A N KEUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2,95 3USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1.6

HOîi: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute dileră in funcţie de bancă

'! '■'! V.J-u.rr RSI'V-WJ-' f ■iVi*'*1. W ! W I

B B E 0 B 3 1 Wâi68arf^i68BSS^âi^^ili&iiaee6tiuâaiSiiew

Liga A soc ia ţiilo r- Producătorilor Agricoli din România (L A P A R ) solicită Guvernului sâ declare starea de necesitate în agricultură, ca urmare a - e fectelor dezastruoase ale secetei care a afectat peste un milion de hectare de cereale de toamnă, precum şi 2,2 milioane de hectare pentru alte culturi însămînţate în primăvară, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Adrian Rădulescu, preşedintele LAPAR. •

“Producţia medie din acest an la cereale este ‘ de

1.400-1.600 kilograme la hectar şi variază de la 300 kilograme la 1500-1800 .k ilo g ra m e la hectar la orz, la valori cuprinse între 400 şi 2.000 kilograme la hectar la grîu. In aceste condiţii, nu se recuperează nici 30% din ch e ltu ie li”, a declarat Rădulescu. _

Preşedintele L A P A R estimează o producţie de circa două milioane de tone de grîu în acest an, din care aproximativ1,5 -1,7 milioane de tone de grîu de panificaţie, Prognozele Ministerului Agriculturii indică o recoltă de aproximativ cinci m ilioane de tone: de g rîu ,

cantitate suficientă pentru a acoperi consumul intern.

Preşedintele LA P A R . a mai spus că, în ceea ce priveşte preţul* griului, procesatorii fa c . presiuni asupra producătorilor agricoli, “M orarii, şi brutarii nu oferă decît 2.800-2.900 lei pe kilogram, în timp ce noi vrem un preţ de 3.500 lei/kg, la care se adaugă prim a de 4 00 lei acordată de M in is te ru l A griculturii. Trebuie reţinut, însă, că nici un preţ de 3.500 lei sau de 5.000 lei pe kilogram nu m ai salvează m area majoritate a producătorilor” , a afirmat Rădulescu.

El solicită Guvernului să .adopte urgent măsuri pentru contracararea e fe c te lo r secetei, cum . a r f i in ven tarie rea exactă a culturilor, a suprafeţelor şi ferm ierilor afectaţi în toată ţara, acordarea gratuită de seminţe pentru în fiin ţa re a c u ltu r ilo r de to am n ă , eşalonarea d a to riilo r către bugetul statului şi a creditelor bancare pentru fe rm ie r ii afec ta ţi de secetă şi finalizarea de urgenţă a Legii creditului agricol.

Capitalul social al FNGC ar putea atinge 1.000 de miliarde de lei pînă în 2006

Guvernul doreşte ca Fondul N a ţio n a l de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile M ici şi M ijlocii (F N G C IM M ) să aibă, în 2006, un capital social de 1.000 de miliarde de lei, sumele alocate în acest an de la buget pentru suplim entarea cap ita lu lu i instituţiei urmînd să atingă 144 miliarde de lei, a declarat, ieri, premierul Adrian Năstase, la îansarea oficială a FNGC.

Activitatea Fondului, la care statul este acţionar fondator prin Ministerul pentru întreprinderi M ici şi M ijlocii şi Cooperaţie (M IM M C ), va fi emiterea de garan ţii financiare pentru ' întreprinderile din acest segment care solicită credite pentru

- investiţii, dar nu îndeplinesc condiţiile de garantare cerute de băncile comerciale.

Potrivit premierului, sectorul

întreprinderilor mici şi mijlocii are o deosebită semnificaţie socială şi economică. “Nu ştiu dacă v iito ru l econom iei va depinde de IM M sau de marile investiţii în ju ru l cărora să graviteze aceste unităţi, dar întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă valori specifice ale unei societăţi pe care vrem să o construim”, a afirmat Adrian Năstase. El a adăugat câ Fondul de garantare a creditelor îşi propune să rezolve “principala vulnerabilitate” a proprietarilor de întreprinderi mici şi mijlbcii, şi anume accesul la finanţare. “ Persoanele cu entuziasm antreprenorial şi-au pus în joc economiile, dar atragerea de capital în afara cercului restrîns reprezentat de familie şi prieteni a fost fo a rte ' d if ic ilă ” , a menţionat Năstase.

. Primul ministru a adăugat că

, Executivul are în vedere şi măsuri de promovare a IM M pe pieţele externe, în tru c ît, în marea lor m ajoritate, aceste întreprinderi s-au orientat către nişe de p iaţă , m ai ales în activitatea internă, şi mai puţin pe pieţele externe. ^

Ministrul pentru întreprinderi M ici şi M ijlocii şi Cooperaţie, Silvia Ciornei, a spus că Fondul de Garantare va facilita accesul la finanţare pentru societăţile care doresc să se doteze cu echipam ente şi te h n o lo g ii modeme, dar nu şi pentru cele neviab ile . “ Nu d o rim să finanţăm falimente din banii publici”, a declarat Ciornei.

G a ra n ţiile acordate p rin FNGC vor fi de maxim 60% din valoarea creditului în cazul finanţării nevoilor de fond de rulment, 75% pentru finanţarea proiectelor de investiţii sau.

pentru ra te le de leasing nerecuperate, şi poate ajunge pînă la 80% în cazul societăţilor nou în fiin ţa te . E xp unerea maximă pentru un client nu va putea depăşi nivelul de 300.000 de euro în p rim u l an de funcţionare a Fondului.

B ăn c ile partenere ale Fondului sînt Banca Comercială Carpatica, Casa de Economii şi C onsem naţiun i, Banca Rom ânească, E x im b a n k şi Banca C om ercială Rom ână. Autorităţile doresc sâ încheie, în perioada următoare, convenţii cu alte scietăţi bancare sau de leasing, cum ar f i Banca Rom ână de D e z v o lta re , Dehiirbank, Banc Post, Alpha Bank România, Piraeus Bank R om ânia , R a iffe is n B an k , A lpha Leasn ig , D e m ir Romlease, International Leasing şi Leasing CO.

Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului industriei cu 50 de miliarde de iei

Guvernul a suplimentat cu 50 de miliarde de Iei bugetul Ministerului Industriei şi Resurselor, sumă provenită din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, pentru restructurarea industriei de apărare. . - ^■ Ministerul Industriei va aloca, eşalonat, această sumă agenţilor economici din industria de apărare pentru continuarea activităţilor începute în acest an, respectiv separarea şi gruparea capacităţilor de producţie de apărare şi menţinerea în stare, de funcţionare a lin iilor de fabricaţie armament, muniţie, pulberi şi explozivi, precizează un comunicat al Guvernului.

Finanţarea restructurării acestui sector a fost asigurată, în primele patra luni ale anului, de la bugetul de staţ şi din surse proprii ale agenţilor economici.

Începînd cu semestrul al doilea al acestui an, finanţarea activităţilor de redimensionare a capacităţilor de producţie, de reorganizare a liniilor de fabricaţie şi a altor activităţi prevăzute în programul de restructurare va fi acoperită şi din sumele rezultate din valorificarea produselor care vor fi scoase definitiv din rezerva de mobilizare.

- lei - • lei -

C a s a d e s c h i m b U S D E U R OB a n c a

U S D E U R O

v a l u t a r * i w m . V ;f : f .C ffv .

M A C R O G R O U P 3 2 . 9 0 0 3 3 . 2 5 0 3 2 . 4 0 0 3 2 . 7 0 0 B a n c P o s t 3 3 . 2 5 0 3 3 . 4 0 0 3 1 . 9 0 0 3 2 . 2 0 0

P L A T I N U M 3 2 . 9 0 0 3 3 . 2 0 0 3 2 . 3 0 0 3 2 . 7 5 0 B R D 3 3 . 1 2 0 3 3 . 4 2 0 3 2 . 0 7 0 3 2 . 4 7 0

C A M B I O 3 2 . 9 0 0 3 3 . 2 0 0 3 2 . 4 0 0 3 2 . 6 5 0 B C R 3 3 . 2 0 0 3 3 . 4 0 0 3 1 . 8 5 8 3 2 . 3 7 2

* C u r s u r i a f i ş a t e l a o r a 1 5 , 3 0 . L a a c e e a ş i c a s ă d e

s c h i m b v a l u t a r , c u r s u r i l e p o t v a r i a d e l a u n p u n c t d eT r a n s i l v a n i a 3 2 . 9 0 0 3 3 . 3 5 0 3 2 . 1 0 0 3 2 . 6 0 0

l u c r u l a a l t u l . E U R O M B A N K 3 2 . 9 0 0 3 3 . 3 5 0 3 2 . 0 5 0 3 2 . 6 0 0

O F I C I U L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ I A C O N S U M A T O R U L U I : 4 3 1 . 3 6 7 .

7 u . T n ;1 9 0 7 - S - a n ă s c u t fizicianul

a to m is t H a n s J e n s e n , faureat aj P r e m iu lu i N o b e l p e n t r u Fizică, ît,

a n u i 1963

* fi *?•- _7L*‘ V IL * : M î l f J r

i *

L. — «o L j LuJ X - , . *

’ŢT&TT- •n m T --------------------------

La mijlocul lunii iunie a.c., în staţiunea Mamaia, a* avut- loc simpozionul)cu tem a, "Promovarea turismului, românesc prin mass-media. Femeia în turism ” care a reunit:,

personalităţi din lumea politică, culturală, reprezentanţi a i unor agenţii de turism, fem ei manager, precum si ziarişti din presa centrală şi locală, inclusiv de la cotidianul "Adevărul de Cluj’’, Dezbaterile p e marginea turismului românesc ş i în special a l celui maritim, au

fo s t urmate de o vizită a staţiunilor de Ia ţărmul M ării Negre, pentru ca fiecare participant la simpozion să-poată constata, personal, schimbările survenite pe litoral în ultimii ani, rezultate ale eforturilor depuse de M inistend Turismului în vederea atragerii a cît mai mulţi turişti, români şi străini, p e litoral. Unul dintre popasurile mai deosebite a fost cel de la staţiunea balneo-climaterică Techirghiol, localitate istorică, situată în nord-vestul: lacului de la care îi vine numele, cunoscută în lume datorită factorilor naturali de cură,; respectiv: climatul, nămolul sapropelic ş i apa sărată, unici în Europa, care-şi găsesc asemănare doar a i cei de la Marea Moartă. •-

revolut în spec ia lita tea ’ de baln eofiz io terap ie şi de recuperare medicală. Ghidul nostru * în v iz ita rea stabilimentului a fost d r Olga Surdu, ce s-a po triv it a fi medic de gardă în ziua cu pricina. Sanatoriul se prezintă ca un mic univers, în care intră deopotrivă spaţii de cazare, bază de tratam ent, bloc alimentar, bibliotecă, coafor, m agazine, patiserie , bar, precum şi un punct de difuzare al presei, dispuse astfel încît pacienţii, obosiţi după

.-------------------

l-s*.

m m Mim W'-

L e g e n d ă ...S im b o lu l p ita g o re ic şi

slovele înscrise sub clepsidra desenată pe poarta“ Sanatoriului B alnear şi deR ecuperare M e d ic a lă

r ■<.

T e c h irg liio l" , ce spun ca “ Vremea trece,dar Tcchirghiol răm îne” , amintind parcă de maxima celebră, încărcată de înţelepciune, cc-i întîmpina cu m ii dc ani în urm ă pev i z i t a t o r i i

a existat c iv ilizaţie încă din perioada neoliticului. Apoi, în antich itate , în im ed ia ta vecinătate a lacului, şerpuia drumul imperial dintre Tomis şi Callatis. Scrierile lui Plinius, ale Iui Dioscorides şi, ceva mai

tîrz iu , ale lu i G a 1 e n o s , ’ povestesc cum câ ro m a n ii, care cunoşteau e f e c t e l e terapeutice ale năm olulu i din N il, se pare câ le-au descoperit şi pe cele ale Techirghiolului. A t e s t a r e a documentară a

doresc să beneficieze doar de tratamentele complexe oferite în cadrul sanatoriului există această posibilitate, în sensul că persoanele respective se pot caza în afara sanatoriului şi po t veni zilnic la tratament, achitînd doar contravaloarea acestuia, a explicat dr. Olga Surdu.

S o lic ită rile a tît de m ari venite din partea atît a turiştilor rom âni, cît şi a unora din

p e rife ric , . afecţiuni ginecologice, dermatologice, afecţiuni vasculare periferice, sechele posttraumatice, precum şi diverse alte boli asociate. Climatoterapia în staţiune se recom andă a tît în scop profilactic, cît şi curativ, în special în perioada mai - septembrie, însă şi în. celelalte luni ale anului.

locului datează însă din anul 1560, din vrem ea tu rc ilo r. Legendele spun câ însuşi Said Paşa, comandant de oşti din timpul războiului din Crimeea,

te m p lu lu i din D e lp h i, dă un plus de m ister jo c u lu i, şi aşa încărcat de istorie şi legendă.T im p u l, bunul prieten al acestui loc , de care se leagă povestea atîtoi; bolnavi ce şi-au găsit alinare, nu a atenuat cu nimic p u te rile v indecătoare ale lacului. Dacă ar fi să ne luăm după mărturiile arheologice, în apropierea lacului Techirghiol

măgar în apa sărată a lacului, unde am îndoi îş i găsesc a linarea suferin ţe lo r. D e -a lungul vremii, zeci de generaţii s-au îndreptat, cu speranţă sau scepticism , spre lacu l Techirghiol, confirmînd m irac o lu l poveştilo r, într-un final, chimiştii ş i-au aplecat atenţia asupra compoziţiei apei sărate din lac, c o n firm în d pu terile vindecătoare ale acesteia. Aşa se face că, în urmă cu peste o.sută de ani, la 4 iulie 1899, j- • în apropierea apei, s-a K ’ inaugurat prima staţiune balneară, stabilimentul “Eforia S p ita le lo r C iv ile de la Techirghiol”.

procedurile z iln ic e de tratament, să beneficieze de toate serviciile necesare unei vacanţe reuşite. Fie iamă sau vară, în sanatoriu se lucrează

■ • f ..

--' v *

. Pi

străinătate, îş i pot găsi justificarea şi prin faptul că la Techirghio l există cea mai completă bază de tratament fizio - terapeutic, atît de pe litoral, cît şi din întreaga ţară. Pe parcursul unei şederi de mai

la capacitate m axim ă, cu excepţia a două săptămîni pe an, cînd se fac lucrări derevizie.

a b enefic iat de e fecte le miraculoase ale nămolului de Techirghiol. Cea mai populară legendă este însă cea a lu i T e k ir, un turc olog, orb şi vlăguit, purtat de bătrînul său

...s i a d e v ă rîn prezent, “ S anatoriu l

B alnear şi de Recuperare Medicală” este un stabiliment modem, care încearcă să ţină pasul cu tot ce este nou şi

VvssS5?’ +

F -n - - o

-Aproape tot timpul anului,' avem în ju r de 700 de pacienţi, în m ajorita te persoan e vîrstnice. Sanatoriul se împarte în două secţii: recuperareadulţi şi secţia balneară. Prima dintre e le fu n cţion ează în regim de spital, iar pacienţii se p o t caza p e baza unei trim iteri de la m edicul de

fam ilie, cu condiţia să se programeze din timp, întrucît avem multe so lic ită ri. Secţiunea balneară, sau

La num ai trei kilom etri distanţă de M area Neagră, beneficiind mai mult de briza de lac decît de cea a mării staţiunea T e ch irg h io l s-; dezvoltat, în timp, ca urmare proprietăţilor curative ale apei

din lac, dar şi aîncrederii celor care ■ s-au v i n d e c a t Sutele de turişti care vizitează anual acest a ş e z ă m îrit pleacă ceva mai sănătoşi şi fe r ic iţ i spre casă. Şi

- s iE t- A ^

- r - ' • • - . T 1 , 5 - i r ' 1

~ ‘ * - V A \ |■s. „ ' - - A —i , V v , ' ; ţ c " ' - 3- ?. _ * *. -S i -r ,' , j...... __

pavilionul B, cum îi spunem noi, este am enajată la standarde de hotel, iar cei care doresc să-şi petreacă concediul aici o po t face pe baza unor bilete procu ra te prin interm ediul agen ţiilo r de turism. Pentru turiştii care

m ulte z ile , pacien ţii pot benefic ia de tratamente com plete, precum: hidroterapie, electroterapie sau masokinetoterapie, în spaţii am enajate după cerinţe de ultimă oră, dotate cu aparatură modernă, computerizată.

M e d ic ii d in cadrul sanatoriului sînt cei care au descoperit magnetoterapia şi efecte le ei benefice asupra sănătăţii. Băile cu apă sărată adusă direct din lac şi în c ă lz ită la temperatura prescrisă, de medic, îm pachetările cu nămol sapropelic, băile de plan te , bă ile galvanice şi celelalte proceduri sînt indicate în cazul unor afecţiuni, precum cele reum atologice, ale sistemului nervos central si

continuă să se întoarcă, an de an, în locul unde suferinţele le

r ^ > .

.

â m

s în t/a linate . Sau cel puţin înţelese. Căci... “Vremea trece, dar Techirghiol rămîne”.

P a g i n ă r e a l i z a t ă d e

V io r ic a GAJI

iniar&ce\(butuicroareabi'1-0seKumai

Cse a

lin

Cocjurii

rece

feluh

conomiabo

nea tota vale sau ansi care a al a di de < ajur care

cianui "eat ai 'că.îrj 1965

»*v, ^

M

V V ;V = .-~ -: V J . .ffLlTIA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 - 2 7 - 2 7 ^ D A R M E R IA : 9 5 6 (oM PIERII: 9 8 1

, « p » p r , w W .W r . „ w ...

c u Y i V m ' t : i î■■ 9. ■■■ 9 ■■

' l î r M , i iw *, -jT .« ’ i •v -* <*1 8 9 4 - S - a n ă s c u t H e r m a n n O b e r th ,

fo n d a to ru l a e r o n a u t ic i i m o d e m e .

iU i* ' '» - : l -V . i t . 'sV;i

(In urmărit general expulzat din Franţa a fast arestat de procurorii clujeni

m m

Un bărbat din localitatea jiriad dat în urmărire generală întru săvîrşirea mai multor jjtacţiuni economice, prins de îliţiştii francezi şi expulzat în îomânia, a fost arestat de irocurorii c lu jen i. P o triv it jiroului * de Presă al lectoratului Poliţiei Judeţene jnj, Muntean Constantin, a fost prins la începutul iptămînii trecute de poliţiştii jaucezi.După ce autorităţile franceze i luat -măsura e x trăd ă rii,*

bărbatul a fost adus în România p rin punctul -de frontieră Bucureşti - Otopeni în data de 18 iunie a acestui an.

Poliţiştii spun că Muntean a fost dat în urmărire generală în cursul anului trecut pentru mai multe infracţiuni de înşelăciune cu file cec.

Bărbatul în calitate de asociat şi administrator al firmei Avo Impex SRL Bîrlad, înfiinţată în anul 1999, a achiziţionat, în colaborare cu alte persoane, de la diverse firm e m ărfuri în

valoare de mai multe sute de milioane de lei, pe care le-a achitat cu file cec fară acoperire. U na dinte societăţile- prejudiciată de Muntean este societatea Sanex din C Iu j- Napoca, de unde âu fost cumpărate, cu f ile cec neacoperite, gresie, faianţă şi obiecte sanitare în valoare de 140 de milioane de lei. O altă societate ţepuită de bîrlădean este SC “Nova Trading” SRL din CIuj-Napoca.

D e aici, M untean a

achiziţionat tapet în valoare de 290 de milioane de lei, pentru contravaloarea căruia a emis>, file cec fară acoperire.

Parchetul de" pe lîngă Tribun alu l C lu j a ,e m is pe numele lui Muntean Constantin un mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţia de Înşelăciune/Pentru această faptă, C odul Penal prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 şi

• 15 ani. > ■-C o s m i n P U R I S

Peşti morţipe ’S im eşiiI Ilie

S u t e d e p e ş t i m o r ţ i a u f o s t d e p i s t a ţ i , l a s f î r ş i t u l s ă p t ă m î n i i t r e c u t e , p l u t i n d p e r î u l S o m e ş u l M i c î n zo n a l o c a l i t ă ţ i i G h e r l a . P o l i ţ i a m u n i c i p i u l u i G h e r l a a fo s t s e s i z a t ă , s î m b ă t ă , d e s p r e f a p t u l c ă m a i m u l ţ i peşti m o r ţ i a u f o s t v ă z u ţ i I a s u p r a f a ţ a a p e i . D i n p r i m e l e c e r c e t ă r i a r e i e ş i t c ă p r i n c i p a l a c a u z ă c a r e a d u s l a m o a r t e a p e ş t i l o r a f o s t î n m u l ţ i r e a e x a g e r a t ă a lg e lo r c a u r m a r e a c ă l d u r i i ş i a m i z e r i e i d i n a p ă . N i v e l u l a p e i e r a m u l t m a i r i d i c a t d e c î t c e l î n r e g i s t r a t în m o d n o r m a l , i a r a p a e r a f o a r t e m u r d a r ă .

C . P U R I S

Administratorul unei firme din Cluj este cercetat penal de p o liţiş tii c lu jen i pentru încălcarea legii cu privire la regimul substanţelor toxice

Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, în urma unui control efectuat la o societate din CIuj- Napoca, a cărui nume poliţişti au' refuzat să-l facă cunoscut, s-a constatat că aceasta a com ercializat, în perioada ianuarie 2001 - ianuarie 2002, alcool metilic, deşi nu avea o

autorizaţie în acest sens. Poliţiştii au dispus începerea urm ăririi penale îm p o triv a adm in istratorulu i f irm e i, Cătălina Fodor Chiş, în vîrstă de 56 de ani, sub acuzaţia de nerespectarea re g im u lu i substanţelor toxice.

Dacă va fi trimisă în judecată, iar instanţa o va găsi vinovată, Chiş poate primi o pedeapsă cu închisoarea de Ia 6 luni la doi ani sau amendă penală.

C o s m i n P U R I S

! E S 5 3 5 S 5 3 E S E S 5 3 E S 223 E S 2 -3 CSS E 3 CSS E 3 B 3 223 259 223 2SS 2 3 2^9 CS! 239 223 C23 223 252 ^^9 ^^5

JURNALISM CU... TACALETULRîndurile de faţă sînt inspirate i o cititoare, nemulţumită de

prestaţia din proxim itatea sucitorului natal. Frustrată de «îm plin iri gastronomice, femeia dă sfaturi în dreapta şi-n stînga. Nu-i rău! Există în lumea asta un simţ comun, o stratificare de experienţă mcestrală care îngăduie şi

liespecialistului să se pronunţe in domenii care, în mod normal, ar aparţine profesioniştilor. Numai câ bunul simţ mai spune ceva: să-ţi împărtăşeşti ideile (bune sau proaste) în prezenţa cumetrelor, la mica b îrfă croşetată cu vecina care, şi ea, are un junghi împotriva... De obicei, împotriva a tot ceea ce i-o priveşte, habar n-are cu ce. se m ânîncă, dar... spune! Huiduie! Şi, doctă, dă cele mai... fanteziste soluţii.

Ceea ce urmează, aşadar, nu se adresează superdeşîeptăciunii doamnei R .A . * Am constatat lin rîndurile mîzgălite pero jumătate de foaie unsuroasă că lă în foc, cu inteligenţă eu tot. Codoşind pe la diferite cursuri, jurnalista de cratiţă n-are nevoie

argumente. E a ş tie ! Şi cu maliţiozitatea ' trog lod ită , recomandă şi pentm alţii (care

se cred aşa de d iş t e ţ i) tot felul de tîmpenii. .

Mă a d re s e z ,. în. aceste condiţii, cititorului nostra drag, omului care scoate banul pentru abonament nu pentru a se bălăcâri într-o anume stare de neadaptare socială, de refuz total sau parţial al simbolurilor, valorilor şi normelor unui grup sau chiar a l societăţii în ansamblul ei, ci insului anonim care,' sistematic, citeşte pentru a afla, a cunoaşte şi, de ce nu, a discerne. Printr-un procedeu le eşantionare telefonică** am ajuns la o reală sociometrie, în care măsurarea fenomenelor

sociale prin in term ed iu l metodelor statistice a condus la un tablou, foarte aproape de cerinţele cititorului ziaru lu i nostru. N-am dat publicităţii acest studiu, el facînd parte din bucătăria in ternă a managementului unei secţii de la un cotidian: A r fi prea mult să ne ocupăm de “ ştiin ţa socialului” (în latină - “socius” - social, iar în greacă “ logos” - ştiinţă). Viaţa şi practica însă ne-au oferit mijloace şi tehnici de ordonare a scrie rii, sistematizarea, concentrarea şi corelarea acelor date empirice care să slujească demersului ju rn a lis tic . (N -a m fo los it termenul gazetăresc, pentru eă, etimologic, acesta nu sugerează diurnul, munca de zi cu zi, pentru stîmpărarea foamei de informaţii). Cei care, realmente, urmăresc reflectarea socialului în paginile cotidianului nostru au observat trecerea de la etnocentrismul de dinainte de ’ 89 la xenocentrism ul de calitate, practicat de mai bine de doisprezece ani încoace.

Sigur, nici un cotidian nu poate satisface toate gusturile şi preferinţele. Există, în acest sens, explicaţii. Nu este cazul să detaliem. Reamintim doar că, oricît de i n d e p e n d e n t , un ziar... depinde de cerinţele pieţii, de publicul ţintă şi, nu în ultimul rînd, de disponibilitatea psihică pentru echilibru, nevoie socială şi abordare empirică a realităţii. D ih aceste motive şi mai ales din respect pentru c itito ru l constant n-am refuzat colaborări care să reflecte şi impactul muşcatelor, să zicem, asupra stării generale a unei comunităţi sau “frumuseţi” fem inine şi m asculine, ca dovadă a întoarcerii la noi, la fiinţă (ca p rin c ip a lă com ponentă a psihosocialului). A m “dat” şi

elite şi oameni de rînd, am consemnat, în proporţii diferite desigur, şi influenţa vremilor asupra semenilor mai dotaţi, dar şi impactul năcâjiţilor asupra unor grupuri în tranziţie. Şi, cu toate că nu ne-am însuşit mitul “ şcolii fără şcoală” , şi al instrucţie i “p a ied ice” , nein stitu ţio n a liza te , ne-am străduit să prom ovăm acea “şcoală” care transmite “trăiri” şi nu conştiinţe (cum zicea Noica). Şi, în acest context, am oferit şi noi stări de spirit, mai m ult decît conţinuturi, “nu sfaturi, nu învăţături”. Aşa scrie în Jurnal: “O carte pe care o scoţi din bibliotecă, un Preludiu de Bach pe care-1 pui seara, în lin iş te , sau un exem plu de seninătate intelectuală, sînt mult mai educative decît o lecţie” . ***

• Astea fiind spuse, zic şi eu asemenea celor care au organizat cea de a 35 -a Conferinţă anuală a Asociaţiei Internaţionale a Comunicării (cea m ai mare asociaţie profesională - spune universitarul Doru Pop - a cercetătorilor şi practicanţilor teoriei comunicării din Statele Unite ale Americii: “dincolo de . po lem ic i - d ia log uri paradigmatice”. ****

N u e de m irare, deci, că introspecţia socialului (la care am adăugat prob lem ele specifice in d iv id u lu i) are componente mult mai largi decît gîndul răzleţ, iv it la torturarea unui borş ce tocmai a impregnat jeg pe aragazul unei doamne care nu poate şi n-are cum să-şi trateze, cu ştromelong, sociopatia.

R a d u V I D A

* C u in iţ ia le ; p e n tru c ă n u v r e m s ă -ş i d e p ă ş e a s c ă c o n d iţ ia d e a n o n im ă a c ra t iţe lo r e t e r n e . .

** R a n d u m -d ig it d ia lin g

*** N o ic a C o n s ta n t in , J u rn a l filoso fic , B u c u re ş t i , H u m a n ita s . 1 9 9 0 , p . 9 .

4*** A m c o m p le ta i d e e a c u sp icu iri d in c u p r in s u l im p o r ta n te i lu c ră ri a lu i A n th o n y G id d e n s - S o c io l o g i e - C U L T U R A , S O C IE T A T E Ş l IN D IV ID : S p e c ia u m a n ă , D iv e r s i ta t e a c u l tu r a lă , I d e n t i t a t e a c u l t u r a l ă ş ie t n ic e n t r is m u l , S o c i a l i z a r e a , D e z v o lta r e a t im p u r ie a c o p ilu lu i, O u r s u l v i e ţ i i , S u c c e s i u n e a g e n e r a ţ i i l o r , S o c i a l i z a r e a ş i l i b e r t a t e a i n d i v id u a l ă ;IN T E R A D Ţ IU N E A S O C IA L Ă Ş l V IA Ţ A C O T I D IA N Ă - S t u d iu l v ie ţ i i c o t id ie n e , c o m u n ic a r e a n o n -v e r b a lă , R e g u li le s o c ia le şi v o rb ire a , F a ţ a , c o rp u l ş i v o r b ire a în in te ra c ţiu n e , in te r a c ţ iu n e a în tim p şi s p a ţiu , V ia ţ a c o t id ia n ă şi p e rs p e c tiv ă c u ltu ra lă ş i is to ric ă ; G E N U L Ş l S E X U A L I T A T E A - S e x u l , g e n u l ş i b i o l o g ia , . S o c ia l iz a r e a g e n u lu i; B o lile d e n u tr i ţ ie ş i î n g r i j i r e a c o r p u lu i , S is te m e d e a s is te n ţă s o c ia lă , S ă n ă t a t e a ş i î m b ă t r î n i r e a , S ă n ă t a t e a ş i m e d i u l î n c o n j u r ă t o r ; F A M I L I A , C Ă S Ă T O R I A Ş l V I A Ţ A P E R S O N A L Ă - S c h im b ă r i în tră s ă tu r ile fa m ilie i în lu m e , so ţi r e c ă s ă to r i ţ i ş i p ă r in ţ i v i t r e g i ; D E V I A Ţ I E Ş l D E L I C T - în c h is o r ile ş i p e d e a p s a , G e n şi d e lic v e n ţă , D e l ic t , d e v ia n ţ ă ş i ' o rd in e s o c ia lă ; A P A R T E N E N Ţ A E T N I C Ă Ş l R A S A P r e ju d e c ă ţ i le şi d is c r im in a r e a , P o s ib i le e v o lu ţ i i v i i t o a r e a l e r e la ţ i i l o r e t n i c e ;S T R A T I F I C A R E A Ş lS T R U C T U R A S O C IA L Ă - G e n şi s tra tif ic a re , M o b il i ta te s o c ia lă , S ă r ă c i e ş i i n e g a l i t a t e ; O R G A N IZ A Ţ I I L E M O D E R N E , M U N C A Ş l V I A Ţ A E C O N O M I C Ă . G U V E R N U L . P U T E R E A P O L I T I C Ă Ş l R Ă Z B O IU L , M A S S M E D IA S I C U L T U R A P O P U L A R Ă , R E L I G I A , O R A Ş E L E Ş l D E Z V O L T A R E A U R B A N IS M U L U I M O D E R N . Ia r la E D U C A Ţ IE - C o m p a r a ţ i i în tre s i s t e m e le ş c o la r e , G e n u l ş i s is te m u l e d u c a ţ io n a l, E d u c a ţ ia şi re p ro d u c ţia c u ltu ra lă , in te lig e n ţa ş i in e g a l i ta te a , V iito ru l e d u c a ţ ie i.

# M s » s w s *6 « i

ÎN C Ă 1 0 LOCALITĂŢI SE VOR CONECTA LA GAZ

Cota de gaze repartizată consumului gospodăresc a crescut simţitor în ultimii ani, atît în mediul urban, cît şi în cel rural. Cu excepţia Huedinului, toate oraşele judeţului folosesc gazul metan la bucătării şi pentru încălzit, iar, mai nou, de această sursă calorică beneficiază şi locuitorii satelor Coplean şi Buza. D e altfel, în ultimii doi ani, 11 localităţi au putut renunţa la focul cu lemne, adică Gilău, Luna de Sus, Mănăşturel, Tureni, Ceanu M ic , Feleacu, Codor, Căşeiu, Cheia şi, mai nou, Coplean şi Buza. Consiliul Judeţean, care a finanţat preponderent aceste lucrări importante, a alocat şi în acest an peste 16 miliarde lei pentru finalizarea investiţiilor de introducere a gazului metan în Rugăşeşti, Cîţcău, Sălişca, Jichişu de Jos, Sucutard, Hodaie, Chinteni, Băiţa, Fundătura şi Cămăraşu, ultimele patra localităţi în sistemul concesiunii serviciilor de distribuţie a gazelornaturale. Conducerea Consiliului Judeţean Cluj îi asigură pe locuitorii acestor localităţi că în această toamnă se va aprinde gazul şi în gospodăriile lor.

POD NOU PESTE C R IŞU L REPEDE

în iulie 2001, puterea apelor Crişului Repede a smuls, pur şi simplu, podul de trecere al cerbeştenilor peste acest riu, izolînd satul de principala arteră rutieră E 60, ce duce spre CIuj-Napoca şi Oradea. Conducerea comunei Poieni, primar Aurel Tomoş, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean, a întocmit şi aprobat documentaţia necesară construcţiei unui nou pod peste această apă, pentru reconectarea satului Cerbeşti Ia traficul firesc ai vieţii cotidiene. îrt mai puţin de un an, a fost construit un pod mare şi rezistent cu o lungime de 24 m, lat de 6 m, pe picioare din piatră şi beton, cu balustrade metalice şi tronson din oţel şi stejar, motiv pentm care Primăria mulţumeşte pentru sprijin Consiliului Judeţean. Prefecturii şi S.C. “G iandem ar, care a oferit acestei construcţii utilaje şi materiale de construcţii. Tot la Cerbeşti, în premieră, a fost introdus iluminatul stradal, montîndu-se 20 de stîlpi din lemn şi beton, pe care au fost fixate lămpi cu neon produse de cunoscuta firmă Philips. întreaga investiţie a fost alimentată exclusiv din venituri locale ale comunei Poieni.

S -A RELUAT “ ÎM P Ă N A TU L BOULUI"

Consiliul local şi Primăria comunei Iclod, cu sprijinul prof. Aurel Bulbuc, director al Muzeului Etnografic din localitate, au reluat după o îndelungată absenţă, serbarea populară “împănatul boului”, care coincide cu sărbătoarea creştină a Rusaliilor şi Sînzicnelor. în regia prof. Aurel Bulbuc şi a “elevului” Ionel Hurducaş - primar al comunei, duminică, ‘împănatul boului” a atras un mare număr de localnici, fii ai satului, veniţi special pentru această manifestare şi chiar o delegaţie din SUA, ce au putut să se bucure mai multe orc de un spectacol tradiţional la care şi-a adus contribuţia şi ansamblul clujean “Avram lancu”. Alaiul a pornit dinspre Livada, antrcnînd aproape 500 de iubitori ai tradiţiilor strămoşeşti spre incinta muzeului, unde căruţe purtate de cai, împodobiţi cu eşarfe tricolore, flori şi cetină, au parcat în acest perimetru bine cunoscut al lclodului, unde cel mai frumos taur al comunei (proprietar loan Cociş) a fost “eroul" acestei duminici. Tradiţia spune că fata ce prinde prima taurul dc coame va reuşi să se mărite, fapt întîmplat şi la Iclod, dar din păcate nu cunoaştem numele tinerei, care nu era localnică. După acest fastuos ceremonial, sătenii au putut participa la spectacolul oferit de artişti clujeni şi localnici, prelungindu-şi weekend-ul în compania unei beri reci cu mici, oferite din belşug de numeroşii întreprinzători localnici, încît temperaturile caniculare au putut fi mai uşor suportate.

R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e D u m i t r u V A T A U

P re m ie ru l is ra e lia n , A r ie i S h a ro n , a anunţat, ieri, că is ra e lu l p reg ăteş te o operaţiune m a siv ă în Fîşia G a z a îm p o triva mişcării is lam iste rad ica le palestin iene H am as re la te a z ă A F P , d tîn d postul d e rad io militar israelian.

C l

u n i i r \

M ag is tra ţii d e la M ila n o ş i B o lo g n a s -a u declar^ consternaţi, ieri’, după publicarea în presa ita lian ă a unor

informaţii privind o am enin ţare teroristă îm potriva un6i biserici din Bologna, re la te a ză AFP

* I j ţ fi: Ş’a s î-fcr?

/ / / / / / / / / . ' / / / / / / / / / / / /

/ / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /1 1 i i i i i i t i i i i i i i i i i i u m i l \ \- t - i » i j * t

si ps calea ferata din canza c;iiif®

• n •

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a decis, ieri, sâ restricţioneze circulaţia pe drumurile naţionale şi pe calea ferată, ca urmare a tem peraturilo r rid ica te înregistrate în ultima perioadă, astfel în c ît activ ita tea în transporturi să se desfăşoare în condiţii de siguranţă, se arată în tr-un c o m u n ic a t, al ministerului de resort, remis, ieri, presei.

Adm inistraţia N aţională a Drumurilor (A N D ), în calitate de administrator al reţelei de drumuri naţionale, va interzice temporar, începînd de astăzi, circulaţia vehiculelor cu masa

totală autorizată mai mare de 7,5 tone, în intervalul orar 1 0.00 -20.00, cu excepţia transportului public de persoane, a m ateria le lo r' perisabile, precum şi a transporturilor ce necesită maximă urgenţă. Restricţionarea circulaţiei este necesară pentru protecţia sectoarelor de drum asfaltate, care, din cauza tem peraturilor extrem de ridicate din tim pul z ile i, au suferit deteriorări masive. Restricţia va fi ridicată imediat ce temperaturile vor intra în normal. D e asemenea, Compania Naţională de Căi Ferate - CFR SA a introdus

limitări de viteză ale trenurilor de călători şi marfa, zilnic între orele 12.00-18.00, pentru ca transportul să se desfăşoare în condiţii de siguranţă. “Aceste limitări de viteză au ca efect întîrzieri ale trenurilor, în medie cu 10-25 minute”, precizează com unicatu l. B iro u rile de informaţii ale staţiilor CFR vor difuza toate inform aţiile cu privire la circulaţia trenurilor.

In situaţia în care temperatura şinei va atinge limita maximă prevăzută în instrucţiuni (60 de grade Celsius), CFR SA va dispune întreruperea temporară a circulaţiei trenurilor în zona respectivă.

Funar v ed e S am su n g Ia Cluj-Napoca

________________________ u r m a r e d in p a g in a 1________________

economică a comunităţii clujene se amplifică rapid, dată fiind dinamica foarte ridicată a contactelor externe, ratingul pozitiv de comunitate, precum ş i,c e l al conjuncturilor externe favorabile”, se arată în concluziile întocmite pe marginea oportunităţilor economice asiatice de către Vasile Ailenei, coordonator al Departamentului de Analiză şi Planificare Strategică al M PS Consulting. In opinia sa, „fiscalitatea deosebită ă Clujului, faptul câ firmele îşi plătesc constant ob ligaţiile către bugetul de stat şi prezenţa în fruntea instituţiilor, unităţilor şi firm elor transilvănene a unor manageri licenţiaţi în C luj-Napoca pot face din capitala Ardealului centrul de focalizare a întregii economii din Transilvania şi, implicit, pot suscita interesul deosebit al investitorilor s tră in i”. M enţionăm câ, în urmă cu două sâptâmîni, o delegaţie a municipalităţii clujene a dat curs invitaţiei primarului din Suwon, oraş înfrăţit cu municipiul nostru, de a face o vizită în Coreea de Sud. Cu acest prilej, s-a făcut deplasarea şi în Makati (F ilipine), unde a fost semnat acordul de înfrăţire între cele două oraşe. în perioada.sejurului coreean, alesul clujenilor a reuşit să fie prezent la mai multe partide din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal, găzduit de Japonia şi Coreea de Sud.

Adrian Năstase şi Dan Voiculescu vor discuta încheierea unui nou protocol de colaborare PSD-PUR

Preşedinţii PSD şi PUR, Adrian Năstase şi Dan Voiculescu,- urmează să aibă o în tîln ire pentru a discuta problema încheierii unui nou protocol de colaborare între cele două partide, a declarat, ieri, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, secretar executiv al PSD.

Cozmâncă a precizat că, pînă în prezent, au existat tratative între echipele de negociatori ale PSD şi PUR, care au discutat un text de protocol, dar câ acest text urmează sâ fie îmbunătăţit de conducerile celor două partide. în

urma în tîln irii dintre cei doi preşedinţi, se va stabili şi data semnării acestui protocol, a adăugat Cozmâncă. „Din raţiuni legate de presiunea timpului, de activităţi importante, nu am putut să definitivăm detaliile legate de protocolul de colaborare”, a spus Cozmâncă. PSD şi PUR nu au ajuns, săptămîna trecută, la o înţelegere în privinţa semnării unui nou protocol de colaborare pe 2002-2004, vicepreşedintele PSD Viorel Hrebenciuc declarînd că acest lucru este din cauza divergenţelor apărute la solicitarea PUR de a se înfiinţa

un nou minister al Resurselor şi Energiei. PSD a respins propunerea PUR, de înfiinţare a acestui nou minister, care să preia' sarcini de la M inisterul Industriilor, a spus Hrebenciuc. între PSD şi PUR, au apărut şi divergenţe în privinţa utilizării fondurilor PHARE, PUR arătînd că ministerul 1MM, condus de, reprezentantul său, este lăsat fară resurse financiare. Senatorul PUR A lin C iocîrlie a solicitat ca preşedinţii celor două partide să intervină cu rol de mediator, întrucît negocierile sînt „într-un anumit impas”.

Site destinat elevilor, pentru verificarea corectitudinii opţiunilor la liceuîn c e p în d d e ie r i, e le v ii p o t v e rif ic a d e a c a s ă , cu a ju to ru l c a lc u la to ru lu i, c o re c t itu d in e a o p ţiu n ii lo r

p e n tru u n a n u m e l ic e u , a a n u n ţa t m in is tru l E d u c a ţie i ş i C e rc e tă rii, E c a te r ln a A n d ro n e s c u . “în a c e s t a n , e le v ii s e p o t s fă tu i c u c a lc u la to ru l în le g ă tu ră c u ş a n s e le de a fi a d m iş i s a u n u în tr -u n a n u m e lic e u . E i p o t a c c e s a s ite -u l w w w .p o rta l.e d u .ro , v o r în s c r ie n u m e le ş i a p o i lim b a d e p re d a re , o p ţiu n ile p e n tru a n u m ite s p e c ia liz ă r i , n u m e le lic e u lu i, p ro filu l ş i, în f in a l, m e d ia d in g im n a z iu ş i p e cea de la c a p a c ita te . A p o i, c a lc u la to ru l le va fa c e re c o m a n d ă ri în le g ă tu ră cu u n ită ţi le d e în v ă ţă m în t la ca re au c e le m a i m u lte ş a n s e s ă f ie a d m iş i” , a e x p lic a t m in is tru l A n d ro n e s c u .

Rom ânii cu dublă cetăţenie

ar trebui sâ aibă dreptul de a

candidaM i n i s t r u l d e E x t e r n e

M i r c e a G e o a n ă a d e c l a r a t , i e r i , la F o r u m u l p r e s e i r o m â n e d e p r e t u t i n d e n i , c ă u n a d i n t r e m o d i f i c ă r i l e ce a r t r e b u i a d u s e C o n s t i t u ţ i e i e s te c e a p r i v i n d d r e p t u l r o m â n i l o r c u d u b l ă c e t ă ţ e n i e d e a c a n d i d a p e n t r u f u n c ţ i i p u b l i c e î n R o m â n i a . M i r c e a G e o a n ă a m a i s p u s c ă u n a d i n t r e c a u z e l e î n t î r z i e r i l o r î n p r o c e s u l d e t r a n z i ţ i e d i n R o m â n i a e s t e ş i“ n e c u p l a r e a c u e l i t ă d i n a f a r a ţ ă r i i ” . E l a p l e d a t p e n t r u “ r e î n t o a r c e r e a R o m â n i e i î n O c c i d e n t şi r e î n t o a r c e r e a r o m â n i l o r < J in s t r ă i n ă t a t e î nR o m â n i a ” .

diniCoIonia|2|de![aZeci de rromi din municipiul

Cluj-Napoca au organizat, ieri, un m iting de protest îm potriva intenţiei primăriei de a-i evacua din Colonia 2 situată în imediata apropiere a rampei de gunoi Pata Rît. Membrii a aproximativ 25 de familii -printre care copii, femei însărcinate şi bâtrini - s-au aflat, începînd cu şapte dimineaţa, timp de 12 ore în faţa Sălii Sporturilor,

solicitînd locuinţe şi ajutoare sociale din partea prim ăriei. Directorul Direcţiei de Control din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Minodora Fritea, a declarat că reprezentanţii administraţiei locale încearcă sâ identifice un amplasament pentru mutarea familiilor de rromi. în urmă cu aproape o lună, Primăria Cluj- Napoca le-a cerut rromilor din

Colonia 2 ; să se mute lîngă cei din Colonia 1, pentm că terenurile pe care şi-au ridicat colibele şi barăcile este revendicat de către Poşta Română. Rromii au fost mutaţi pe actualul amplasament îiţ urmă cu un an, atunci primind promisiuni câ pot rămîne în respectivul joc pe o perioadă îndelungată. în prezent, rromii se opun evacuării zonei pentm că ,'

spun ei, au investit milioane de Ici pentru amenajarea barăcilor.

în timpul protestului de ieri, Ambulanţa Cluj a fost solicitată să intervină în mai multe rînduri, înregistrîndu-se cîteva cazuri de leşin, în special printre femeile de rromi gravide. Evacuarea celor 25 de familii de rromi a fost stabilită pe 30 iunie a acestui.an.

C o s m i n P U R I S

R e acţiile în urma “Apelului către liberali” arată disfuncţionalitatea produsă de gruparea Patriciu

R e a c ţiile generate în in te rio ru l P N L , în urm a publicării documentului intitulat “A pelu l către libera li” , arată gradul de d is funcţiona lita te ■ creat în partid de manevrele de culise ale grupării dirijate de vicepreşedintele D inu Patriciu, a firm ă preşedinte le P N L V a le r iu S to ica în tr -u n

comunicat remis, ten, presei.în opinia liderului liberal,

atitudinea unora d intre sem natarii" in iţ ia li ai docum entului reprezintă “ o ilustrare c lară a stării de confuzie la care au ajuns unii dintre liderii locali, probabil pe fondul unor inconsecvenţe personale”.

Valeriu Stoica reafirmă ideea că, indiferent de reacţiile unor lideri locali sau centrali, starea actuală din PNL nu mai poate continua şi necesită o “soluţie radicală”, care. urmează să fie concretizată la Congresul extraordinar al PNL.

“Pînă atunci însă, în actuala conjunctură, este important să

nu compromitem această soluţie prin crearea de confuzii şi tensiuni, - m anevre de dezinformare, alimentarea stării- de incertitudine prin acte şi afirmaţii contradictorii, care să subm ineze capacitatea Congresului de a ajunge la o soluţiepreşedintele PNL

v ia b ilă ” , declară

m r

Săptămîna aceasta. Camera

D eputaţilor va lucra în plen,

inclusiv vinariCamera Deputaţilor va

lucra în plen, în această săptăm înă, p în ă vineri inclusiv, a declarat, ieri, secretarul Camerei Tudor. Mohora (PSD), arătînd că deputaţii vor face, astfel, “un efort” pentru a epuiza, în a in te de vacanţaparlamentară, dezbaterea a cît mai multor proiecte de legi incluse pe ordinea de z i. P o tr iv it deciziei conducerii Camerei Deputaţilor, -deputaţii vor lucra, în această săptămînă, doar în plenul Camerei, fără a avea activitate în comisiile permanente, fiind programate două şedinţe de vot fin a l asupra unor proiecte de legi.

România a transmis Comisiei

Europene raportul anual privind

pregătirea pentru aderarea la UE

Rom ânia a transmis Comisiei Europene, în 14 iunie, raportul anual privind progresele înregistrate în pregătirea pentru aderarea la UE, în perioada septembrie 2001- mai 2002, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat în M IE , Maria Crivineanu.

Crivineanu a precizat câ. în acest an, Comisia a cerat mai devreme finalizarea raportului de ţară de către' statele candidate. Dacă anii trecuţi termenul limită era 30 iunie, anul acesta a fost jumătatea lunii iunie, a spus secretarul de stat în M IE .

Raportul aprobat de Guvern şi transmis autorităţilor de la Bruxelles cuprinde măsurile aplicate şi rezultatele obţinute pentru fiecare criteriu de aderare în parte. Documentul prezintă stadiul re la ţiilo r dintre România şi UE, din punct de vedere al negocierilor şi al asistenţei financiare nerambursabile (Phare, ISPA, SAP ARD), o analiză a îndeplin irii criteriului politic, (cadrul legislativ, sistemul judiciar, structurile anticorupţie), evoluţiile în plan macroeconomic şi din domeniul privatizării, progresele înregistrate în negocierea celor 29 de capitole de aderare la UE; reforma administraţiei publice (codul legislativ pentru descentralizarea administraţiei şi îndeplinirea obiectivelor din strategia de accelerare a reformelor în administraţia publică), a precizat Maria Crivineanu.

f f f l c A S A D E E D I T U R Ă H a

S ^ â â ’p n r T 28/1991. judecătoria Ciuj- ica înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului jiui'Cuj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .03 .19 91 cod R 2 0 44 69

IL IE C Ă L IA N ( r e d a c t o r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (red a c to r ş e f ad ju n c t); C R IS T IA N B A R A (re d a c to r ş e f a d ju n c t). T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x : 1 9 -2 8 .2 8 ;E -m a i l: a d e v c j@ m a il .d n tc j. r o - re d a c ţ iaE -m ail: reclam a_jadevcj@ m ail.dntc j.ro - publicitate

S e c r e t a r d e r e d a c ţ ie : ' T J Î f î aH o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL;; 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 1.9.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX: 19:73 04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43 23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

i ' • - i . ' jY - u . ui?'?* 5

V * . c ,~ v|j M - v - - T‘tv t21

fllh\T!lirR\i:(irrirî'\ § ţ ) Garamond