anul xiii, nr. 3 (51) / iulie - septembrie 2017 pamantului nr. 51.pdf– pe pagina a 2-a – «sarea...

– pe pagina a 2-a –

«Sarea pãmântului» poate fiaccesatã ºi pe Internet, laadresele www.tirguocna.ro, ºiwww.potirulviisoarei.ro

Redacþia mulþumeºte PrimãrieiTârgu-Ocna, pentru contribuþiafinanciarã oferitã la apariþiatipãritã a acestui numãr.

Apare cu binecuvântarea IPS Dr. Ioachim,Arhiepiscopul Romanului ºi Bacãului

Anul XIII, nr. 3 (51) / iulie - septembrie 2017

Buletin de informare misionar-pastoralã ºi culturalãa staþiunii Târgu-Ocna, judeþul Bacãu

(continuare în p. 2)

Jurist Maria STAN(continuare în p. 13)

Preot Petru RONCEA

† IoachimArhiepiscopul Romanului ºi Bacãului

Protoiereu Ioan BÂRGÃOANU


Am obiºnuit ci-titorii acestei revistesã gãseascã în arti-colele noastre informaþii privind activitãþile pe care ledesfãºoarã autoritatea publicã localã în interesul cetãþenilororaºului. ªi de aceastã datã vom face acelaºi lucru ºi vãprezentãm în continuare o parte din ceea ce am realizat înultimul trimestru, dar ºi ceea ce ne propunem pentruperioada urmãtoare.

ACTIVITÃÞIPREZENTE ªIVIITOARE*

* Mulþumim, pe aceastã cale, Doamnei jurist Maria Stan pentruinformãrile pertinente pe care le-a oferit revistei „Sarea pãmântului“de-alungul anilor, acest articol fiindu-i ultimul de acest gen, datoritãieºirii la pensie. La mulþi ani cu sãnãtate, Doamna Maria Stan!

Când Dumnezeu Creatorul a voit faptul kenotic,A pornit palingeneza printr-un mãreþ act teologic.A fost aleasã Fecioara din viþã împãrãteascã,Sã nascã pe Fiul-veºnic dupã firea omeneascã. De cum Miriam Fecioara a devenit Mamã sfântã,Toatã fãptura vãzutã ºi cea nevãzutã-i cântã.Cântã îngerii din ceruri, în armonii negrãite,Cetele de sfinþi îi cântã multe imnuri ticluite. Oamenii, vãzând minunea, înalþã sfântã cântare,Lãudând pe Maica noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoare.Maica Domnului ascultã, stând în slavã majestos,Apoi duce cântul nostru ca ofrandã lui Hristos.

Imn la AdormireaMaicii Domnului

La jumãtatea lunii august, apropiindu-ne de sfârºitulanului bisericesc, te uimeºte aºezarea sãrbãtorii AdormiriiMaicii Domnului tocmai la acest capãt de peripluduhovnicesc în cursul unui an plin de rememorãri ale istorieimântuirii. Dar chiar am putea numi luna august, dinperspectiva sfârºitului de an bisericesc, luna MaiciiDomnului sau timpul de peste an în care-i oferim ei

Luna Maicii Domnului

Sfânta Liturghie este o deschidere a pleoapelor Împã-rãþiei lui Dumnezeu. Prin Sfânta Liturghie Dumnezeupriveºte spre noi cu pace ºi cu milã, revãrsând asupranoastrã harul dumnezeiesc în spaþiul eclesial. SfântaLiturghie este plãmânul Bisericii. Biserica respirãprivirea lui Dumnezeu îndreptatã asupra ei prin plãmânii

Lumina Liturghiei –scop al vieþii creºtine

Nr. 3 / iul-sept 2017 2 SAREA PÃMÂNTULUI

† Ioachim / Imn la Adormirea Maicii Domnului ............. 1Jurist Maria Stan / Activitãþi prezente ºi viitoare .............. 1Protoiereu Ioan Bârgãoanu / Lumina Liturghiei -scop al vieþii creºtine ......................................................... 1Preot Petru Roncea / Luna Maicii Domnului ...................... 1Preot Petru Roncea / Cel care voieºte sã vinã... ........... 5Preot Lucian Dumitru Vartolomei / Icoana - întâlnireade tainã între om ºi Dumnezeu ........................................ 6Preot Ionel Lãcãtuºu-Iscu / Sfânta Proscomidie... ....... 7Preot Daniel Nichita / Schimbarea ca zidireºi reînnoire - meditaþie ............ ......................................... 8Prof. Presb. Ecaterinsa Capotã / Educaþie,Perseverenþã, Talent ......................................................... 9General (r) Conf. Univ. Dr. Vasile Jenicã Apostol / 140 de anide la proclamarea ºi obþinerea Independenþei... ....... 10Col. (rtg) Gheorghe Pavel / Coºna (789), altarde jertfã ºi de biruinþã, 1916-1917 ................................. 14Maria Ilie / Luceafãrul de searã ............... ........................ 15Preot Andrei-Silviu Neicu / Cireºoaia ultimele flori... .... 16Maria Ilie / Codrul ................................................................. 16Preot Cãtãlin Ilie / Sãrbãtoarea limbii române... ........... 17Prof. Oana Chiticaru / ªcoala de varã „Credinþã,joc, creaþie“, Parohia Buna Vestire, Tg. Ocna .......... 18Preot Silviu Butucaru / ªcoala de varãde la Parohia Sf. Ioan - Tg. Ocna .................................. 19Anamnezã de centenar la Cireºoaia ............................ 20Anamnezã de centenar ºi la Târgu-Ocna ................... 20A treia ediþie a concursului „Toacã ºi ie modoveneascã“... .. 21Protoieria Oneºti în Catalogul Mediatic... ................... 22Întrevedere pregãtitoare... ITO 2017 - Iaºi ................. 23Întâlnirea internaþionalã a tinerilor ortodocºi, Iaºi... .. 23Rugãciune ºi omagiu eroilor români pe colinele Cireºoaiei .. 25Presb. Drd. Ing. Nicoleta Vartolomei / Strugurii- superfructele toamnei ................................................. 26

(urmare din p. 1)

Întru impulsul credinþei ºi-al smeritei cugetãriÎndrãznesc ºi eu, Fecioarei, sã-i ofer niºte cântãri.Aºadar, slãvitã Maicã, de Dumnezeu Nãscãtoare,Primeºte cu bucurie ºi smerita mea cântare. Înmulþeºte-mi, Maicã, râvna ºi iubirea de-a-þi cântaImn de preaslãvire sfântã, din suflet zicând aºa:O, Preasfântã Nãscãtoare, Fecioarã, profund mister,Care la plinirea vremii ai fost scarã cãtre cer, Coborâtu-S-a din Ceruri, la noi, cei de pe pãmânt,Fiul Cel nãscut din tine, prin harul Duhului Sfânt.Ai devenit cea mai cinstitã între cetele cereºti,

Imn la AdormireaMaicii Domnului

rugãciunea cea din urmã spre mijlocire la Fiul eipentru mântuirea lumii. Pe de altã parte, luna august

are ºi un caracter eshatologic, în sensul cã ea îndreaptãatenþia Bisericii cãtre sfârºitul existenþei ei pãmânteºti, MaicaDomnului însãºi fiind icoana Bisericii atunci când o numimMireasa Fiului lui Dumnezeu. ªi toþi credem asta ºi tocmaipentru aceasta i-aducem cinstire nu doar datoritã tradiþieide veacuri a poporului nostru, care a avut ºi are mare evlaviela Maica Domnului, ci mai ales pentru cã ne porunceºte são fericim însuºi Cuvântul lui Dumnezeu (Lc 8, 48-49).

Când ajungi sã crezi cã Biserica este Mireasa luiHristos, atunci te minunezi nu doar de imnologia liturgicãînchinatã Maicii Domnului ºi de iconografia ce-i redã chipulîn cele mai diverse ipostaze, de la Naºtere, la Adormire, darºi de dincolo de mormânt. Ci te minunezi cã tocmai acestea,cântãrile ºi icoanele, te ajutã, în spirit biblic, sã te pãtrunzitot mai profund de marele adevãr cã Maica Domnului esteicoana Bisericii ºi, precum i s-a dat Sfintei Fecioare, Bisericaînsãºi a fost investitã cu harul de a deveni împreunã-lucrãtoarecu Dumnezeu la mântuirea din pãcate a lumii întregi.

Am amintit douã coordonate ale cinstirii MaiciiDomnului, una imnologicã ºi alta iconograficã. ªi le-am legatpe amândouã de ultima lunã a anului bisericesc în careprãznuim Adormirea ei, pe care am asociat-o, eshatologic,timpului celei de a Doua Veniri a lui Hristos. Coordonataimnologicã am amintit-o pentru cã se cuvine ca, aºa cum înslujbele Bisericii orice serie de cântãri se încheie dupã fiecare„ªi acum ºi pururea“ cu un imn adresat Maicii Domnului, caun fel de pecetluire a credinþei în Sfânta Treime de la „SlavãTatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh“ sau, de ce nu, ca o ajutoraregrabnicã sã n-o pierdem, se cuvine sã ne încheiem oricerugãciune cu un imn adresat Maicii Sfinte. Va fi aceastamãrturia unei creºteri duhovniceºti ce se împlineºte, cumam învãþat la slujbele Bisericii, cu cinstirea aproape de lasine a Sfintei Fecioare Maria. ªi, nu în ultimul rând, un actde smerenie care ne trebuie.

Cealaltã coordonatã, iconograficã, ne predicã atât deputernic, mai ales în spaþiul consacrat Liturghiei, în bisericã.În cele mai multe locaºuri sfinte, icoana ce te însoþeºte laieºirea din bisericã, sus, deasupra uºii, este cea a AdormiriiMaicii Domnului, imagine a sfârºitului Bisericii, a ieºirii dintimp ºi a pãtrunderii în veºnicie. La intrare, privind boltaAltarului, Maica cu Pruncul troneazã deasupra, pentru cãea-i mai presus decât Altarul. Nenumãrate alte icoane o auîn centrul atenþiei; ºi evlavia te apleacã sã-i faci plecãciune,mai ales când ºtii cã un înger strãlucit s-a închinat profundînaintea ei; ºi, simþindu-ne fiecare cât de departe suntem deneprihãnirea angelicã, gândindu-ne cum îngerul i s-a închinat,profund miºcat, cu ce teamã sfântã ar trebui sã ne plecãmgenunchii înaintea ei! ªi încã ceva: ºi locul rugãciunii noastrede-acasã se cade sã aibã aceastã deplinãtate iconograficã,adicã lângã icoana Fiului s-o avem ºi pe-a Maicii Sale. Ca,dupã ce ne-nchinãm Fiului, sã ne-ndreptãm cu evlavioasãaplecare ºi spre Maica Sa. Cu aceeaºi uimire cu careArhistrategul ceresc i s-a plecat când i-a tâlcuit ei Vesteacea Bunã.

Nr. 3 / iul-sept 20173SAREA PÃMÂNTULUI

Eºti ºi cuibul dintru care vulturul dumnezeiescA zburat spre înãlþime cu tot neamul omenesc;Maicã Sfântã Preacuratã, eºti taina cea negrãitã,Adâncimea nepãtrunsã, minunea cea neºtiutã;Porumbiþa cea preabunã, fãrã patã sau cusur,Ciocârlia ce se-nalþã spre a cerului azur.Bisericã nefãcutã de o mânã omeneascã,Veºmânt þesut din porfirã de o mânã îngereascã;Picãtura de agheasmã din izvor taumaturg,Sã cadã în rãni deschise din zori pânã în amurg. Din þara fãgãduinþei ai adus struguri cereºti,Vinul lor s-a pus în cupe prin cetele îngereºti.Tu ne-ai astâmpãrat setea din potirul plin cu harªi ne-ai hrãnit din pâinea vieþii frãmântatã pe altar.O, Marie, Maicã Sfântã, Fecioarã prealãudatã,Ai adus Lumina-n lume prin viaþa ta cea curatã.Când toatã creºtinãtatea îþi serbeazã adormirea,Cu ochi milostiv priveºte peste toatã omenirea.Roagã-te cu stãruinþã Fiului tãu preaiubit,Ca sã ierte de pãcate pe cei ce s-au spovedit.Pãzeºte obºtea aceasta care cheamã al tãu nume,Acoperã ºi pãzeºte pe toþi creºtinii din lume.Fereºte-ne de cutremur, de necaz ºi de rãzboi,Risipeºte toatã ura, duºmãnia dintre noi.Ocroteºte ca o mamã neamul, credinþa ºi glia,Cã grãdina ta, Mãicuþã, este toatã ROMÂNIA.Lacrima-þi din rugãciune o preschimbã întru ploaie,Sã curgã din munþi în vale doar agheasmã pe pâraie.Tot pãmântul României nu îl pierde din priviri,Tu doar ºtii cã glia þãri-i înþesatã de martiri.Mai ales, o, Maicã Sfântã, te rugãm sã iei aminteDe Biserica mãririi, cu locaºurile-i sfinte.Ea a fost rãscumpãratã prin moartea Fiului Tãu,De aceea, Preacuratã, tu pãzeºte-o de rãu.Credincioºii îi îmbracã în cãmaºã luminatã,Candela tu le-o aprinde din luminã necreatã.Ajutã ºi miluieºte, ca pe cel mai scump Ierarh,Pe Preafericitul nostru, Pãrintele Patriarh,Pe mitropoliþii þãrii, preasfinþiþii arhierei,Cler ºi credincioºi ce poartã chipul lui Hristos în ei.Mântuieºte, Preacuratã, pe cei care-n tot pãmântulCu smerenie mãsoarã Universul cu genunchiul.Tu, Mãicuþã atotsfântã, nu uita sã pomeneºtiPe pãrinþi ºi fraþi ai noºtri mutaþi la cele cereºti.Fã sã stea fãrã ruºine înaintea lui HristosToþi cei morþi, strãbuni ai noºtri, care au trãit frumos.Sã se odihneascã-n pace contemplând pe Fiul tãu,Aºteptând doar Parusia ºi iubind pe Dumnezeu. Aºadar, Sfântã Fecioarã, eu te rog ca sã primeºtiAcest imn de preamãrire dupã forme omeneºti.Azi se cântã în Biserici la aleasa-þi prãznuireMulte imnuri preafrumoase, slãvind sfânta-þi adormire.Astãzi, Fiul Tãu preadulce, învãluit de mister,Þi-a luat trupul în braþe ºi-n cântãri l-a dus în cer.Tot aºa ºi tu mã poartã în a tale braþe sfinte,Cã viaþa pãmânteascã-i un complex de labirinte.ªi nici la sfârºitul vieþii, vai, nu mã lãsa stingher,Lasã-mi trupul în þãrânã, dar du-mi sufletul la cer!

Mai înaltã ºi mai sfântã întru cele pãmânteºti.Toatã oastea cea cereascã îþi aduce prea cinstire,

Cã tu ai adus în lume Logosul spre mântuire.Când a fost Bunavestire, Dumnezeu a revãrsatÎn sufletul tãu lumina harului cel necreat.Prin Fiul nãscut din Tatã mai-nainte de toþi veciiS-a aprins lumina-n lume de s-au minunat proorocii,S-a uimit toatã fãptura, iar ritorii, bunãoarã,S-au mirat cum devii Mamã ºi rãmâi totuºi Fecioarã.De aceea Fiul veºnic, nãscut din sângiurile tale,Te-a fãcut dupã dreptate Icoana mãririi Sale.Astfel te cinstesc proorocii, apostolii, mucenicii,Te laudã pruncii-n leagãn, toþi copiii ºi bunicii.Ierarhi, preoþii cucernici ºi cãlugãri cuvioºi,Pustnici, monahii, fecioare, voievozi evlavioºi,Toþi te preamãresc, Fecioarã, ca cel mai scump giuvaer,Cã le eºti icoanã sfântã ºi pe pãmânt, dar ºi în cer.Tu eºti lauda de cinste a apostolilor sfinþi,Tu eºti ºipotul prin care curge har cãtre Pãrinþi,Tu eºti povãþuitoare, bucurie negrãitãTuturor care în lume duc viaþã neprihãnitã.Cãlugãrilor dai tãrie, smerenie ºi rãbdare,Pustnicilor, bãrbãþie, tihnã, liniºte-nfrânare.Maicilor afierosite pentru viaþa monahalãAjutã-le sã trãiascã întru bunã-rânduialã,Din izvorul milei tale dã-le dar din darul tãu,Sã petreacã-n armonie ºi-n fricã de Dumnezeu.Ascultarea, curãþia ºi smerita cugetare,Sã le fie ca podoabã în smerita lor lucrare.Pe fiii Ortodoxiei rãspândiþi pe tot pãmântulAjutã-i ca sã vesteascã pe Iisus Hristos - Cuvântul.Oricine vine la tine, cu credinþã ºi smerit,Nu se-ntoarce niciodatã fãr’ sã fie miluit. Tu, Mãicuþã preacuratã, eºti Mamã ocrotitoare,Cã pe toþi copiii lumii tu-i cunoºti pe fiecare.Veselie pentru mame, hrãnitoare pentru prunci,Tinerilor cãlãuzã dupã sfintele porunci,Pentru bolnavi vindecare, celor goi îmbrãcãminte,Grabnicã ajutãtoare celor ce cad în ispite,Liman bun ºi adãpostul pentru toþi cei osteniþiTu dai liniºte ºi pace celor ce sunt oropsiþi.Eºti icoanã nepãtatã în Biserica mãririi,Biruinþã în rãzboaie ºi nãdejdea mântuirii. * * *O, preamilostivã Doamnã ºi Crãiasã peste îngeri,Care asculþi cu rãbdare ruga ºi-ale noastre plângeri,ªtim cã ai adus în lume pe Dumnezeu nevãzut,Prin Fiul nãscut din tine, pe Tatãl noi L-am vãzut.Fecioarã, Împãrãteasã de Dumnezeu Nãscãtoare,Tu eºti minte îngereascã ºi razã ruptã din soare,Mireasã neprihãnitã ºi sãlaº împãrãtesc,Îþi cântãm cu veselie imn ales, duhovnicesc:Tu eºti chivotul în care se pãstreazã apa vie,Bând dintr-însa cu credinþã sufletele reînvie.Ai fost, la plinirea vremii, palat al Duhului Sfânt,Unde Tatãl Cel din ceruri a spus ultimul Cuvânt.De la momentul rusalic tu ai devenit grãdinã,Unde îngerii din ceruri culeg crinii de luminã.

SAREA PÃMÂNTULUI4Nr. 3 / iul-sept 2017

memoriei ºi iubirii. Ochiul dumnezeiescne trimite binecuvântarea în SfântaLiturghie ºi ne urmãreºte lacrima ochilorsufletului, pocãinþa ºi bucuria regãsirii.Liturghia este timpul în care Dumnezeupãºeºte pe pãmânt.

Sufletul simte atunci când esteprivit de ochiul Tatãlui Ceresc – Tatãliubeºte pe fiecare suflet omenesc ºitrimite pe Fiul Sãu hranã, prin lucrareaDuhului Sfânt.

Sufletele noastre au ochii aþintiþi cufricã ºi cu dragoste spre mânadumnezeiascã ºi primesc Pâinea ºiSângele Vieþii Veºnice. Gândirealiturgicã a Sfântului Pãrinte SimeonNoul Teolog are acelaºi scop: în primulrând, Jertfa euharisticã ºi, în al doilearând, sfinþirea credincioºilor sauÎmpãrtãºirea cu Sfântele Taine, astfelspus lumina Liturghiei este scop al vieþii.Lumina Liturghiei fiind dobândire a vieþiiîn Hristos prin lumina Duhului Sfânt.

Încã de la început trebuie sãamintim faptul cã Sfântul Simeon nuconsacrã un tratat sau o erminie acestuisubiect (Sfânta Liturghie), dar nici nuputem spune cã preocuparea pentruaceastã temã lipseºte. Însãºi viaþa saaratã accentul deosebit care cade înmistica sa pe rolul Sfintei Împãrtãºaniiîn viaþa credinciosului, un rol central ºimântuitor.

Totodatã, preocuparea intensãpentru pregãtirea Sfintei Liturghiidevine, pentru Sfântul Simeon, un scopliturgic în sine, adicã sfinþirea vieþii prinsimþirea trainicã a prezenþei harului.

Aceastã stare de comuniune cuDumnezeu era trãitã cel mai intens înSfânta Liturghie. Totuºi, deºi nu gãsimla Sfântul Simeon un capitol specialdedicat tâlcuirii Sfintei Liturghii ºimomentelor ei, vom încerca sã atingemanumite momente care se desprind dinopera sa ºi care aduc creºtinuluiîmpãrtãºirea cu darurile dumnezeieºti.

Accentul principal e pus, aºadar, peSfânta Euharistie ºi împãrtãºire, însãEuharistia urmeazã Jertfei euharistice

dupã cum precizeazã Pr. prof. P.Vintilescu: „Împãrtãºirea stã, precum sevede, în nemijlocitã relaþie cu jertfa,pentru ca sã fie ce sã se dea spreîmpãrtãºire în tainã, iar jertfa, odatãadusã, pentru a-ºi împlini sensul eitrebuie consumatã prin împãrtãºire. Deaceea, cel puþin liturghisitorii sunt datorisã primeascã Trupul ºi Sângeleeuharistic.”1

Sfântul Simeon Noul Teolog faceparte din rândul sfinþilor care practicaudeasa împãrtãºanie, dar el pune la bazaîmpãrtãºirii starea de curãþiresufleteascã; atât preoþii, cât ºicredincioºii trebuie sã se cerceteze înfuncþie de starea de vrednicie ºinevrednicie ºi numai dupã aceea sãparticipe la Sfânta Împãrtãºanie.

Scopul Liturghiei este, aºadar,îndoit: acela de Jertfã ºi de Sfânta Tainã,însã jertfa euharisticã cere sãvârºi-torului, de asemenea, curãþirea inimii ºisimþirea harului, iar credinciosului opregãtire prin ascezã care este„mortificare de viaþã dãtãtoare”(Sfântul Simeon).

Împãrtãºania deasã a fostpracticatã ºi de mulþi dintre sfinþiiapropiaþi secolului nostru, precumSfântul Serafim, Teofan Zãvorâtul,Sfântul Ioan de Kronstand, SiluanAthonitul, Paisie Aghioritul, dar defiecare datã a fost dublatã de o intensãviaþã asceticã.

Teologia ortodoxã accentueazãfaptul cã noi ne împãrtãºim cu Hristosîn stare de jertfã care are drept scoptransfigurarea ºi îndumnezeirea firiiumane. Sfântul Simeon Noul Teologaccentueazã în sensul urcuºuluiduhovnicesc, inclusiv urcuºul liturgic cã„nu este urcuº la Dumnezeu fãrãadâncul smereniei”2. „Fiindcã cei cese împãrtãºesc din acesta cu nevred-nicie, osândã îºi mãnâncã ºi beau,nedeosebind Trupul Domnului” (I Cor11, 29).3

În acest sens, pr. Dumitru Stãniloaeprecizeazã: „Gândindu-ne la tradiþia dintimpurile de început ale Bisericii ºi la

îndemnul dat prin preot la SfântaLiturghie: „Cu fricã de Dumnezeu, cucredinþã ºi cu dragoste sã vã apropiaþi”,se pare cã s-ar cuveni ca sã nu rãmânãnici o Sfânta Liturghie la care sã nu seîmpãrtãºeascã câþiva credincioºi dintrecei cu o viaþã curatã. Dar credem cãnu e bine sã se împãrtãºeascã toþicredincioºii sau foarte mulþi la fiecareLiturghie fãrã spovedanie ºi post, chiardacã ei se socotesc lipsiþi de pãcategrele. Acesta poate duce la unautomatism lipsit de simþire al primiriiSfintei Împãrtãºanii”4.

Automatismul lipsit de simþire econdamnat de Sfântul Simeon în operasa, cãutând sã punã accent pe simþireºi vedere a luminii dumnezeieºti. Temasimþirii harului nu este o temã nouã înTeologia Ortodoxã; o gãsim la Origen,Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul sauMacarie Egipteanul.

Teologia lui nu se poate despãrþi deteologia liturgicã, de experienþaeuharisticã.5 Iatã ce spune despreunirea cu Hristos, pur sentimentalistã,fãrã conºtientizarea lui Hristos în starede jertfã: „Nesimþirea este omorâreasufletului ºi moartea minþii înainte demoartea trupului. Nu se poate numicreºtin acela ce n-a simþit cu mintea ºicu vederea lucrarea cea dinãuntru aSfântul Duh“6.

Lumina Liturghiei – scop al vieþii creºtine(urmare din p. 1)

1 Pr. prof. Petre Vintilescu, Trupul ºi SângeleDomnului din Sfânta Împãrtãºanie,„BOR”, an LV (1937), p. 302.2 Sfântul Simeon Noul Teolog, Discursul 9,în Discursuri teologice ºi etice. Scrieri I,Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 306-307.3 Idem, Discursul 3, Discursuri teologiceºi etice. Scrieri I, Editura Deisis, Sibiu, 2001,p. 202.4 Pr. prof. D. Stãniloae, Nouã convorbiriduhovniceºti realizate de arhimandritulIoanichie Bãlan, Editura EpiscopieiRomanului ºi Huºilor, 1993, p. 95.5 Pr. Viorel Sava, Curs de liturgicã, Iaºi,1998, p. 34.6 Sfântul Simeon Noul Teolog,Cateheza 15,în Cateheze, Editura Deisis, Sibiu, 2003, p.185.


Chemarea evangheliei din Duminicadupã Înãlþarea Sfintei Cruci (Marcu 8, 34-38; 9, 1) ne face invitaþie la îndumnezeire,arãtându-ne luminat calea ce duce acolo.Acelaºi text evanghelic îl auzim lamijlocul Postului Mare, în DuminicaCrucii, chemare ºi rechemare la a-L însoþipe Hristos pe urma Crucii Sale, prinacceptarea de bunãvoie a sacrificiuluiacestui mântuitor itinerar.

Primul cuvânt din discursulMântuitorului se referã la voinþa omului.Zadarnicã ar fi toatã iconomia mântuirii,dacã omul nu s-ar deschide ºi n-ar dorisã fie pãrtaº acestui har. Omul carevoieºte sã meargã dupã Hristos deja seînvredniceºte de darul mântuirii, pe cândîmpotrivitorul tocmai prin aceasta searatã cã nu este vrednic de Domnul. ªi,vai, câþi creºtini sunt nevrednici deBisericã, ºi doar pentru cã nu voiesc sãvinã la slujbele ei! ªi cum Biserica estetrupul lui Hristos, aceºtia se aflãnevrednici de Hristos, Care este capulBisericii. Vai, în ce înºelareduhovniceascã trãiesc atâþia dintrecreºtinii lumii de azi, dintre fraþii noºtri,care cred cã sunt ai lui Hristos, dar defapt sunt nevrednici de El!

Al doilea cuvânt este în legãturã culepãdarea de sine. Cu cât se face maifãrã durere, cu atât ne arãtãm maivrednici de Împãrãþia Cerurilor. ªi invers,cu cât lepãdãm mai greu lumescul dinnoi, cu atât suntem mai nevrednici deDomnul. ªi-aici, câtã înºelare nu-i înBisericã? Oare cum se pot împãcaorgoliile ºi încãpãþânãrile creºtinilor cutrãirea în Hristos? Ia sã încerci a mustrasau corecta atare om evlavios ºi-l veivedea îndatã câtã lepãdare de sinepoartã sub chipul cuminþeniei sale. Mis-a întâmplat sã fiu profund dezamãgitîn câteva cazuri de astfel de mãrturii denevrednicie de Hristos a unora faþã decare aveam deosebitã aplecare pentrurâvna cu care slujeau credinþa. Dacãvoinþa este uºa de intrare pe caleastrâmtã, lepãdarea de sine esteîncercarea dintâi ºi cea mai profundãalegere în turma Domnului.

Al treilea cuvânt este luarea crucii.Dar pentru ascultãtorii Sãi din vremeaaceea, când Crucea nu fusese încãslãvitã prin Rãstignirea Domnului, ci maiera socotitã ocarã, invitaþia la a-ºi luafiecare crucea pãrea întocmai cum ai

CEL CARE VOIEªTE SÃ VINÃ...Preot Petru RONCEA

propovãdui astãzi sectarilor desprecinstirea Crucii. Însuºi cuvântul crucestârnea ura evreilor faþã de pãgânii carepuseserã stãpânire ºi peste þara lor ºicare foloseau omorârea prin rãstigniremai ales pentru pedepsirea tâlharilor ºia criminalilor. Orice alt înþeles al Cruciise izbea de grosimea minþii iudaiceincapabile de a-l pricepe dupã cuviinþã(cf. I Cor 1, 18).

Un ultim cuvânt este al faptelor.Evident al celor bune, cãci a urma luiHristos nu înseamnã altceva decâtîntruparea acestei invitaþii laîndumnezeire. Oare nu ne învaþã ºiBiserica adevãrul atât de evanghelic cãmântuirea ne-o însuºim prin haruldumnezeiesc, cu care trebuie sãconlucrãm prin credinþã ºi fapte bune?1Cãci dacã „harul ºi adevãrul prin IisusHristos au venit“ (In 1, 17), apoi cuvintelede chemare pe care ni le ºopteºte glasulDomnului în evanghelia acestei duminicioare nu sunt tocmai ceea ce ne aparþinenouã sã facem, dupã cum ne învaþã ºiBiserica? Adicã voinþa ºi înfãptuirea,care tot darul Domnului sunt, dupã cumspune fericitul Pavel în Epistola cãtreFilipeni: „Cãci Dumnezeu este Cel ce-ntru voi lucreazã ºi pe «a vrea» ºi pe «alucra», pentru bunãvoirea Sa“ (2, 13).Iatã cum harul cuprinde în sine ºi peuna ºi pe cealaltã, ºi partea lui Hristos– Care a plinit cu scumpãtate actulrestaurãrii omului –, ºi partea omului –care se face vrednic de iubirea jertfitoarea lui Dumnezeu. Cât de insensibilã estegândirea protestantã care ignorã flagrant

aceastã atât de evanghelicã învãþãturãa Bisericii Ortodoxe, tocmai pentru apreîntâmpina necesitatea propovãduiriiCrucii care ºi pentru ei este o nebunieºi o piatrã de smintealã aºezatã îndrumul pe care-au apucat cu siguranþacã vor ajunge mai simplu în ÎmpãrãþiaCerurilor!

În continuare, Mântuitorul atrageatenþia acelora care încearcã sãocoleascã aceastã faþã a harului, nouãadicã, celor care credem cã-n ÎmpãrãþiaCerurilor se ajunge mai uºor decâtpretinde Evanghelia. Care iubim mai multviaþa pãmânteascã decât pe ceanemuritoare. Care ne extindem mai multpe orizontalã, stabilindu-ne relaþii pânãla marginile lumii, ca ºi cum ne-araparþine, în detrimentul sufletului pãgubitde rãscumpãrare. Ni se atrage atenþia cãporunca luãrii crucii cu cele ale morþii ce-isortitã vieþii acesteia – în traducerile maivechi, sufletul, în cea actualã, viaþa, pentruo mai uºoarã înþelegere a argumentãriipe care Mântuitorul o face chemãrii Sale–, este condiþie sine qua non a mântuirii.

Dar, oare, chiar luându-ne crucea culepãdare de sine ºi urmându-L smeriþi peHristos, am putea spune cã-i destulpentru suflet sã treacã peste moarte?Însã ce ar putea omul sã dea în schimbpentru sufletul sãu? Vai, oricât am trudisub crucea noastrã, tot slugi netrebnicesuntem. Cã n-am fãcut mai mult decâteram datori (Lc 17, 10), dacã cumva nise pare c-am ostenit mai mult decât alþii.ªi totuºi Hristos aºteaptã puþinul nostru,ca sã-I fie temei de laudã înaintea TatãluiSãu. Dar încã ceva mai mult aºteaptãDomnul de la fiecare. Nu numai deCrucea Lui sã nu ne ruºinãm, ci nici de amãrturisi Cuvântul despre Cruce ºi moartesã nu ne fie greu. Cãci „de vreme ce îndoiteste omul, îndoitã este ºi sfinþirea,sfinþindu-se sufletul prin credinþã, iar trupulprin mãrturisire“2, zice Sfântul Teofilact,ºi cred cã are mare dreptate.

Ferice de creºtinii care-L aflã ºi-Lvestesc cu putere multã pe Iisus celRãstignit!

1 vezi în Credinþa Ortodoxã, Ed. Trinitas,Iaºi, 1999, p 7;2 Sfântul Teofilact al Bulgariei, TâlcuireaSfintelor Evanghelii de la Matei ºi Marcu,Ed. Sofia, Bucureºti, 1998, p 222.

„Simþirea minþii constã îngustarea precisã a realitãþilordistincte din lumea nevãzutã.

Cãci precum prin simþulgustului trupesc, când se aflã

în stare de sãnãtate, deosebimfãrã greºealã cele bune de

cele rele ºi dorim cele bune,tot aºa mintea noastrã, cândîncepe sã se miºte în deplinãsãnãtate ºi fãrã griji, poate sãsimtã din belºug mângâiereadumnezeiascã ºi sã nu mai fierãpitã niciodatã de contrariul

aceleia.“(Diadoh al Foticeii, Filocalia I, Ed.Harisma, Bucureºti, 1993, p. 425-426).

Nr. 3 / iul-sept 2017 SAREA PÃMÂNTULUI6

„Preacuratului Tãu chip ne închinãm,Bunule, cerând iertare greºalelor noastre,Hristoase Dumnezeule. Cã de voie aibinevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, casã scapi din robia vrãjmaºului pe cei pecare i-ai zidit. Pentru aceasta cumulþumire strigãm Þie: Toate le-ai umplutde bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce aivenit sã mântuieºti lumea“.

Una din caracteristicile fundamentaleale Ortodoxiei este cinstirea icoanelor.

Cuvântul „icoanã” este de originegreacã, însemnând imagine. Mai multdecât atât, icoana este o imagine fãcutãnu pentru ochi ºi minte, ci pentru sufletºi inimã, cãci, chiar dacã sensurile nusunt înþelese de la prima vedere, icoanaaduce mângâiere, ne întãreºte fãcându-nesã avem nãdejde; când sufletul „plânge”ºi privim icoana Maicii Domnului, parcãsimþim iubirea, milostivirea ºi sprijinulaceleia care „a nãscut pricina veseliei”.

„Icoana este Împãrãþia lui Dumnezeudeschisã lumii, ºi lumea îndreptatã spreÎmpãrãþia lui Dumnezeu”[1].

Anul acesta, fiind unul omagial aliconarilor ºi pictorilor bisericeºti, precizãmce a hotãrât Sinodul VII Ecumenicreferitor la icoane: „Este permis ºi chiarutil ºi bineplãcut lui Dumnezeu a faceicoane religioase ºi a le venera; daraceastã venerare sã fie numai cinstire,iar nu adorare, cãci aceasta se cuvinenumai lui Dumnezeu; apoi cinstireaicoanelor este numai relativã, pentru cãrespectãm icoana numai pentru cã eareprezintã o persoanã sfântã, pe Hristos.Deci, cinstirea nu se adreseazã materieiicoanei ºi astfel ea nu este idolatrie. Înconsecinþã, este bineplãcutã ºi cinstireaicoanelor sfinþilor lui Hristos, ale MaiciiDomnului, ale sfinþilor îngeri, ca ºi asfintelor moaºte ºi a sfintei cruci” [2].

Icoana ne ridicã din lumea concretã,din zbuciumul cotidian, ducându-ne cugândul la cele mai presus de lume, lacontemplaþia care ne sfinþeºte vederea ºi,prin ea, sufletul, cãci prin intermediul sfinteloricoane noi suntem permanent în comuniunecu Iisus Hristos, cu Fecioara Maria –Nãscãtoarea de Dumnezeu ºi cu toþi sfinþii,datoritã sfintelor rugãciuni. Prin icoaneîntreþinem un continuu dialog cu Creatorulcerului ºi al pãmântului ºi cu toþi sfinþii.

Prin intermediul icoanelor, oameniicontemplã Împãrãþia lui Dumnezeu ºi intrãîntr-un dialog direct cu divinitatea, cãci,aºa cum afirma Pãrintele DumitruStãniloae, „icoana reprezintã o veritabilãfereastrã prin care omul ºi Dumnezeu sepot privi faþã în faþã”. Cu alte cuvinte,icoanele scurteazã calea între cer ºipãmânt, întreþin un permanent dialog între

Icoana- întâlnirea de tainã între om ºi DumnezeuDumnezeu ºi om, îl urcã pe om spre cer,dupã mãsura smereniei lui, ºi Îl coboarãpe Dumnezeu spre pãmânt, dupãnemãsurata Lui dragoste!…

Icoanele împodobesc bisericile ºicasele noastre, nu doar datoritã caracteruluilor estetic, ci ºi caracterului lor liturgic – pentru cã, fiind imagini sacre, ne dausentimentul real al prezenþei lui Dumnezeusau a sfântului reprezentat în icoanã.

Citind cu atenþie Vechiul Testament,constatãm cã prima icoanã (chip) a luiDumnezeu a fãurit-o El Însuºi, atuncicând, ca încununare a creaþiei, l-a creatpe om. „ªi a zis Dumnezeu: Sã facemom dupã chipul ºi dupã asemãnareaNoastrã, ca sã stãpâneascã peºtii mãrii,pãsãrile cerului, animalele domestice,toate vietãþile ce se târãsc pe pãmânt ºitot pãmântul! ªi a fãcut Dumnezeu peom dupã chipul Sãu; dupã chipul luiDumnezeu l-a fãcut; a fãcut bãrbat ºifemeie”. E vorba nu despre o icoanãzugrãvitã, ci despre o icoanã vie, dupãchipul Dumnezeului celui viu, în care, pelângã darul vieþii, Dumnezeu a suflat„suflare de viaþã”, suflare din suflarea Sa,suflarea care-l face pe om capabil ca pelângã viaþa biologicã sã aibã ºi o viaþãduhovniceascã ºi raþionalã.

Dacã omul este un chip, o icoanã viea lui Dumnezeu, icoana este ºi ea ofereastrã prin care vedem chipul omuluiîndumnezeit, ajuns la asemãnarea cuDumnezeu, prin care Îl contemplãm înultimã instanþã pe Dumnezeu. Orice icoanãeste o fereastrã, care trimite spre o realitatealta decât ea însãºi. Aºa cum o fereastrãeste fereastrã doar în mãsura în care înspatele ei se întinde o zonã de luminã pecare ea o face accesibilã, tot astfel icoanaeste icoanã doar în mãsura în care neconduce spre sfântul sau evenimentul dinistoria mântuirii pe care ni-l înfãþiºeazã.

Sfântul Ioan Damaschin ne învaþã cã„ne închinãm Sfinþilor ca unora ce suntslãviþi de Dumnezeu, ca unora ce suntfãcuþi de Dumnezeu temãtori potrivnicilorºi binefãcãtori celor care se apropie deei cu credinþã; nu ne închinãm lor caunora care ar fi prin fire dumnezei ºibinefãcãtori, ci ca unor servi ºi slujitori ailui Dumnezeu”[3].

Sfântul Siluan Athonitul, trecândprintr-o teribilã crizã sufleteascã ºiajungând la ultima treaptã a deznãdejdii,merge la bisericã ºi de-abia rosteºterugãciunea: „Doamne Iisuse Hristoase,miluieºte-mã!” ºi „în dreapta uºilorîmpãrãteºti în locul icoanei MântuitoruluiÎl vede pe Hristos Cel viu. Întreaga safiinþã i se umple de lumina haruluiSfântului Duh, în care recunoaºte pe

Domnul. Privirea Sa blândã ºi infinit debunã, iradiind iertare, pace ºi bucurie,atrage irezistibil întreaga sa fãpturã” [4].Aºadar icoana este locul unei prezenþeharice ºi o fereastrã spre Raiul Învierii.

Spuneam cã omul contemporan adevenit rob imaginii. Dacã imaginea estebunã, lucrurile sunt în ordine. Dar dacãimaginea este rea, pãcãtoasã sauindecentã? Atunci este o problemã.Pentru cã prin imagine intrã dracul însuflet. Or imaginile pãcãtoase pot fi oferitede televizor, de site-urile indecente de peinternet, de facebook. ªi în felulacesta imaginea pãcãtoasã devine ofereastrã înspre iad.

Pãrintele Profesor Ilie Moldovan, depioasã amintire, subliniazã modul perversîn care lucreazã imaginaþia, pe tãrâmmoral, la toatã lumea, dar mai ales latineri: „Pericolul cel mai de seamã pentruom constã, tocmai în modul în careacþioneazã imaginaþia lui pe tãrâmulimoralitãþii, întrucât aceasta punestãpânire pe întreg interiorul lui. Iar dupãce a cãzut pradã acestei caracatiþeimaginative, nevoia lui de a-ºi astâmpãrasetea de reprezentãri indecente, din cãrþiºi reviste, desene ºi fotografii, de lateleviziune ºi de pe internet, de pe stradãºi de la discotecã, devine tot maiimperioasã. În cultura contemporanã, separe cã totul lucreazã asupraimaginaþiei…” [5]. Urmarea? „Imaginaþiadevine o adevãratã sursã de otravã, deneliniºte ºi de dezorientare” [6].

Cinstindu-le, nu facem altcevadecât sã intrãm în lumea casnicilor luiDumnezeu, a prietenilor Lui, într-o lumecare ne oferã modele concrete cât ºiajutor în lucrarea propriei noastremântuiri ºi îndumnezeiri.

Sã trãim astfel încât sã netransformãm tot mai mult în adevãratechipuri ale lui Dumnezeu; sã devenimtot mai mult icoane!

Pr. Lucian Dumitru VARTOLOMEI

[1] Protos. Conf. Dr. DanielCiobotea, Iconografia Ortodoxã –Memoriavizualã a Bisericii, „Ortodoxia” 3 (1989), p. 115.

[2] Prof. Dr. Emilian Popescu, Aniversareaa 1200 de ani de la Sinodul al VII –leaecumenic, „ST”, 6 (1987), p. 18.

[3] Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica,trad. de D. Fecioru, Bucureºti, 1938, p. 283.

[4] Cuviosul Siluan Athonitul, Între iaduldeznãdejdii ºi iadul smereniei, Deisis, AlbaIulia, 1994, p. 15.

[5] Preot. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Adolescenþa,preludiu la poemul iubirii curate, Renaºterea,2001, p. 187.

[6] Ibidem.


Preot Ionel LÃCÃTUªU-ISCU,Parohia Moreni, com. Berzunþi

Subiectul ºi materia jertfei

Hristos este, în acelaºi timp, ºipreotul ºi jertfa noastrã desãvârºitã, ºisubiectul ºi materia de jertfã (Evr 7,26-27). El e dãruirea de sine ceadesãvârºitã fãcutã totodatã Tatãlui ºinouã. El oferã Tatãlui însãºi viaþa Lui,în care este asumatã ºi viaþa noastrã.ªi oferindu-I viaþa, Îi oferã cu aceastatotul. În acelaºi timp ºi nouã ne oferãîn dar totul: Trupul, Sângele, cuvântul,slava ºi, cu toate deodatã, dragosteaLui.1

„Mântuitorul nu numai cã a instituitjertfa liturgicã, dar, ceva mai mult, aindicat chiar ºi modalitatea ºi materiaei (êáé ôßíá äÝé äùÞñá ðñïóÜãåéí).Cãci El Însuºi a poruncit sã aducempâine ºi vin”2. Între jertfaMântuitorului de pe cruce ºi jertfaeuharisticã existã nu numai oasemãnare, ci o adevãratã identitate,prin faptul cã Hristos este pentruambele sãvârºitor, primitor ºi materiede jertfã, aºa cum mãrturisim înrugãciunea heruvicului: „Tu eºti Cel ceaduci (jertfa) ºi Cel ce te aduci (cajertfã), Cel ce primeºti (jertfa) ºi Celce te împarþi, Hristoase, Dumnezeulnostru; Hristos, Cel care S-a adus cajertfã sângeroasã, odatã pentrutotdeauna, cuprinzându-ne în Sine petoþi, ne face pãrtaºi roadelor acesteijertfe la fiecare Sfântã Liturghie,primind darurile noastre ºi aducându-neºi pe noi împreunã cu ele jertfãTatãlui”3. Dar trupul lui Hristos a fostºi jertfã ºi dar. Într-adevãr, la sfârºitEl a fost jertfã, jertfindu-Se pentruslava Tatãlui; dar chiar dintru începutera închinat lui Dumnezeu ca un darde preþ, atât ca pârgã a neamuluiomenesc, cât ºi dupã Lege, pentru cãera un întâi-nãscut. „Or, darurile adusela proscomidie închipuie trupulDomnului. De aceea ele nu se aduc ºinu se jertfesc de la început pe SfântaMasã, ci mai târziu; mai întâi seafierosesc, adicã se numesc ºi devin

SFÂNTA PROSCOMIDIE, OFRANDÃªI JERTFÃ ÎN CADRUL SFINTEI LITURGHII

„cinstite daruri” închinate luiDumnezeu.”4

Mântuitorul Însuºi vorbeºte despreducerea darului la altar (Mt 5, 23-24).Numai la Cina cea de Tainã El a arãtatcare este materia pentru jertfa NouluiTestament. Dacã Iisus nu ar fi arãtatatunci, acolo, cã materia jertfei Legiicelei noi e pâinea ºi vinul, noi n-am fiºtiut ce fel de jertfã sã aducem.”5 Aºaa fãcut Mântuitorul (la Cina cea deTainã). Luând în mâini pâinea ºi vinul,El le-a arãtat mai întâi lui Dumnezeu-Tatãl, închinându-I-le ca daruri.”6 Deunde se vede aceasta? Din însuºifaptul cã Biserica le face ºi le numeºtedaruri. Ceea ce n-ar fi fãcut dacã n-arfi ºtiut cã Hristos Însuºi a fãcut acestlucru. Dar ea L-a auzit poruncind:„Aceasta sã faceþi (întru pomenireaMea)”. La Cina cea de Tainã,Mântuitorul stabileºte materia acesteiTaine, pâinea ºi vinul, care constituienu numai hrana de bazã a omului, spreîntreþinerea vieþii fizice, ci ºi simbolulacestei existenþe. Pâinea este simbolulcel adecvat al trupului omenesc, iarvinul este simbolul sângelui. Valoarealor de materii de jertfã este întãritã demunca depusã de om pentru pregãtirealor. Pâinea ºi vinul, fãcute dintr-omulþime de boabe de grâu sau struguri,simbolizeazã totodatã comuniuneaspiritualã care uneºte pe toþicredincioºii în Trupul tainic alDomnului, Sfânta Bisericã.7 „Noi ºtimcã în Hristos – spune un comentatorliturgic – hrana noastrã pãmânteascã,care se transformã în trupul ºi sângelenostru, în viaþa noastrã, în noi înºine,devine aceea pentru care a fost creatã:comuniune cu viaþa divinã, prin carecel supus morþii îmbracã nemurirea ºiviaþa triumfã asupra morþii.”

„Materia (obiectul) prefacerii estepâinea, dar darul de jertfã (materia)este trupul lui Hristos: numeric deci,darul nostru de jertfã este identic cucel de pe Golgota, dar în liturghie el nurezultã dintr-o nouã jertfire sau

junghiere sângeroasã a lui Hristos, cidin prefacerea care a avut loc înpâinea euharisticã. Actul prefaceriieste, deci, cel care dã liturghiei atâtvaloarea ºi caracterul de jertfãadevãratã ºi realã – cãci pâineanejertfitã se preface nu în pâinejertfitã, ci în trupul (care a fost) cuadevãrat jertfit – cât ºi unitatea ºiidentitatea ei cu jertfa crucii – deoareceîn ambele este vorba de unul ºi acelaºidar de jertfã”8.

Jertfirea,care trebuia în modnormal sã aibã ca subiect pâinea, dincauza prefacerii, se considerã cã numai existã în pâine, care a dispãrut, ciîn trupul lui Iisus Hristos, în care s-a ºiprefãcut… aceastã jertfã nu seproduce prin junghierea actualã aMielului, ci prin prefacerea pâinii înMielul care a fost junghiat mai dinainte.„Prefacerea se repetã, dar Hristosînsuºi nu se repetã, El este unic ºiacelaºi.”9

„Fiul lui Dumnezeu S-a fãcut truppentru a ne mântui prin jertfa Lui. Încãdin primul moment al naºterii Sale caom implicã în El jertfa Sa viitoare ce nise va da ca pâinea vieþii veºnice.Aceasta a vãzut-o duhovniceºtedreptul Simeon ºi de aceea i-a spus Sf.Fecioare: «ªi prin sufletul tãu va trecesabia» (Luca 2, 35). De aceea ochii«Fecioarei din Vladimir» privesc îndepãrtare, cu nesfârºitã durere lamoartea ce avea sã o suporte Prunculdin braþele ei. Motivul pentru careSfântul Efrem Sirul stãruie asupracalitãþii de pâine a Pruncului ce se naºtee cã Hristos S-a dãruit de la început înEuharistia Bisericii ca pâine, dar ºi cãHristos Însuºi s-a declarat pe Sine,tocmai în legãturã cu fãgãduinþa cã-ªiva da trupul Sãu spremâncare, «pâinea care s-acoborât din cer». E pâinea

Nr. 3 / iul-sept 2017 8 SAREA PÃMÂNTULUI

care dã viaþã veºnicã, spredeosebire de mâncarea carenu dãdea nemurirea (Ioan 6,

58). E potrivit deci ca chiar de lanaºtere, de la pogorârea Lui din cer, întrup, Hristos sã fie vãzut de Bisericãca pâinea pogorâtã din cer, Care searatã în trup ca într-o pâine vãzutã ºi avenit sã hrãneascã pe oameni în calitatede pâine cereascã prin trupul Sãu capâine vãzutã, plinã de dumnezeirea Luica pâine nevãzutã. Trupul Lui e tocmaimijlocul prin care se dã El ca pâineacea cereascã ºi era firesc ca acest trupsã ni se dea sub chipul pâinii pentru areprezenta cât mai adecvat pâineacereascã. Cãci trupul Lui jertfit ºiumplut de viaþa învierii hrãneºte ca opâine cu viaþa jertfelnicã ºinemuritoare”10.

1 Pr. Constantin N. Galeriu, Jertfã ºirãscumpãrare, Editura Harisma, Bucureºti,1973, p. 22.2 Pr. Prof . Dr. Ene Braniºte ExplicareaSfintei Liturghii dupã Nicolae Cabasilap. 2023 Pr. Prof. Dr. Liviu Streza, Originea ºi sensuldivin al cultului ortodox, în rev.„Mitropolia Olteniei”, XLI, (1989), nr. 3-5,p. 46.4 Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumne-zeieºtii Liturghii, studiu introductiv ºitraducere de Pr. Prof. Dr. Ene Braniºte,Bucureºti 1989 p.13-14.5 Pr. Prof. D. Belu, Jertfa Liturgicã, în rev.„Mitropolia Ardealului”, VI, (1961), nr., 4-6, p. 309.6 Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumne-zeieºtii Liturghii, op., cit., p. 14.7 Pr. Prof. Ene Braniºte, Liturgica Specialã,Editura Institutului Biblic ºi de Misiune alBisericii Ortodoxe Române, Bucureºti,1980, p. 305.8 Pr. Prof. Dr. Ene Braniºte, ExplicareaSfintei Liturghii , op. cit., p. 2319 Paul Evdochimov, Ortodoxia, op. cit., p.269.10 Pr. Prof. Dumitru Stãniloae, Proscomidiasau rânduiala pro aducerii darurilorpentru Sfânta Jertfã a lui Hristos, în rev.„Mitropolia Banatului”, XXX, (1984), nr.,5-6, p. 263.

Zilele trecute, ,,rãsfoind” cunos-cutul motor media Youtube, mi-a fost datsã aud o poveste cu tâlc. ,,Cicã în timpuride mult uitate, trãia un rege careconducea o þarã prosperã. Într-una dinzile, acesta s-a dus sã viziteze unuldintre cele mai îndepãrtate colþuri aleregatului. Când s-a întors la palat aînceput sã se plângã de cât de tare îldureau picioarele, întrucât a fost primadatã când a strãbãtut o cale atât de lungãiar drumul a fost abrupt ºi dificil. Prinurmare, a decis luarea unor mãsuri. Aporuncit oamenilor sãi sã acopere fiecaredrum din întreg regatul cu piele. În modcert va fi fost nevoie de mii de piei devite costurile fiind uriaºe. De aceea, unuldintre slujitori, dând dovadã deînþelepciune, a cutezat sã-i spunã regelui:

– Mãria Ta, de ce sã cheltuiþi fãrãfolos atâþia bani? Mai bine porunciþi sãvã taie o bucatã mai micã de piele cucare sã vã acoperiþi picioarele.

La început surprins, regele aacceptat sã-ºi facã mai întâi lui încãlþãricu care sã poatã strãbate toatedrumurile grele ale regatului.”

Morala textului nu este greu deintuit: Dacã doreºti sã schimbi ceva,pentru a-þi fi mai uºor în viaþã, nu aºteptaaceastã schimbare de la cei din jur, ciîntoarce-þi mai întâi privirea spre tine,investeºte în tine. Naraþiunea mi-a amintit

Schimbarea ca zidireºi reînnoire - meditaþie -

de textul citit în Duminica dupã ÎnãlþareaSfintei Cruci: ,,Oricine voieºte sã vinãdupã Mine, sã se lepede de sine, sã-ºiia crucea ºi sã-Mi urmeze Mie.” (Mc 8,34) Drumul crucii nu a fost ºi nici nu va fivreodatã uºor. Important este sã teîntrarmezi cu lepãdarea de sine.Expresia, foarte des folositã în texteleascetice ale pãrinþilor pustiei, nu se referãla ura sau la anularea propriei persoane,ci reprezintã programul de viaþã creºtinãce poate cãlãuzi pe drumul dificil alsfinþeniei. De fapt, mântuirea înseamnãunirea cu Hristos, Care ,,S-a schimbat”,fãcâdu-se la fel ca noi, pentru ca larându-ne sã ne schimbãm firea ceacãzutã. Sensul adevãrat al opereimântuitoare începutã odatã cu ÎntrupareaLui Hristos este acela de reînnoire aumanitãþii.

Omul nu este doar cinstitor alcrucii, ci mai ales purtãtor al,,însufleþitului lemn al Domnului.” Urmândlepãdarea de sine, ca început al proprieischimbãri duhovniceºti, creºtinul alungãegoismul ºi suficienþa de sine,deschizându-se spre harul Sf. Duh. Într-olume în care se vorbeºte despre reformã,fãrã fond, adevãrata schimbare începeatunci când Îl afli pe Dumnezeu ºiimplicit pe aproapele. Purtând crucea,„care nu este uºoarã”, pentru a-Lparafraza pe Mântuitorul, simþim umãrulAcestuia doar când nu mai trãim doarpentru noi, ci pentru cei din jur. Pe mulþidintre noi ne cuprinde deznãdejdea ºifrica în faþa propriei cruci primite, ºi nude puþine ori am vrea sã întrebãm, la felcum a fãcut-o Sf. Petru, de ce trebuiechiar noi sã suportãm acea greutate,neîmplinire sau acel neajuns. Rãspunsuleste unul singur, dupã acea deznãdejdeurmeazã speranþa, iar dupã tristeþe,bucuria învierii ºi a transfigurãriipersonale.

În sfatul înþelept pe care împãratuldin povestea noastrã l-a primit, trebuiesã vedem îndemnul la rugãciune, laaprofundarea pocãinþei, ca înnoireinterioarã permanentã, precum ºi laapropierea de cel sãrac, de cel orfan,de cel aflat pe patul de suferinþã, toþiaceºtia dorind ca în existenþa lor sãintervinã o schimbare. Sã-i ajutãm s-ofacã!

Preot Daniel NICHITA

„Crucea este portativul tãceriipe care stã þintuit de veacuri

CÂNTECUL DE LEAGÃNAL IUBIRII...

CRUCEA este racla în carese aflã îngropat sâmburele

de rai împrejmuit de hotareleminunii de a Învia...

Suferinþa asumatã estevitraliul prin care Lumina

pãtrunde mistuind întunericuldin noi, pentru ca apoi

sã putem vedea lãmurit Raiul...Cine poate opri neobositastrãdanie a Mântuitoruluide a ne aduna pe Cale

de pe cãrãrile noastre pierdute!SÃ NU FUGIM DE IZBÃVIRE!DOAMNE, ne iartã cu frumosCuvântul Tãu!“ (poet creºtin)


Tineretul trebuie sã fie modelat deeducaþie ºi culturã care în ansamblucuprinde estetica ºi etica moralã.

Am gândit cã aceastã temã este unsubiect excelent pentru educaþia înfamilie, ca primã ºcoalã a copilului ºiinstrucþie ºcolarã. În prezenta amploaresocialã ritmul vieþii fiind mereu agitat,mediul social poate influenþa defavorabilgeneraþia tânãrã.

Preceptele educaþionale, nu numaiºtiinþific, îndeamnã tineretul ºcolar sprea cunoaºte sublimul artei din tezaurulistoric cultural ºi universal, în toatãfrumuseþea ºi graiurile lui.

Un exemplu elocvent de strãduinþã,muncã ºi talent aratã Iulia Haºdeu carea venerat frumuseþea ºi, cu creaþiile salepoetice în circuitul sãu cultural-artistic, aprimit elogioase aprecieri.

Iulia s-a nãscut la 14 noiembrie1869. La vârsta de 2 ani ºi jumãtate ºtiasã citeascã ºi fãcea dovada unei memoriiexcepþionale, recitând lungi poezii; la 8ani vorbea curent franceza, germana,engleza. La 11 ani terminase GimnaziulSf. Sava în Bucureºti cu premiul I, ºi,totodatã ºi-a încheiat în mod strãlucitpregãtirea muzicalã la Conservator. Înseptembrie 1881, sosea la Paris, spre a-ºicontinua studiile, mama sa (cu numeletot Iulia) însoþind-o la Paris în tot cuprinsulanilor. Era alintatã în familie cudiminuntivul Lilica (suavã ca liliacul). La11 ani, ºi-a încununat eforturile înobþinerea bacalaureatului în Litere,Retoricã ºi Filosofie. Tânãra româncãdotatã cu o voce de mezzosopranã, luaore de muzicã, îºi exersa talentul înpicturã, învãþa latina ºi greaca. Cu mareaei pasiune, continua studiul limbiifranceze pentru a-ºi exprima stareapoeticã a sufletului sãu sensibil. A creatºi publicat multe versuri în limba francezã,fiind elogiatã în presa de la Paris ca poetãadmirabilã. Pe Iulia a interesat-o arta înistoria umanitãþii, ºtiind cã arta este osursã de energie pe care nu mulþi o au.

Din Bucureºti, tatãl ei, BogdanPetriceicu Haºdeu, prin scrisori oambiþiona cãtre studii: Nu uita cã eºti fiicalui Haºdeu! Tatãl Iuliei, un basarabeande viþã nobilã, nãscut la Harcov, înUcraina, a deþinut funcþii importante:profesor la Universitatea din Bucureºti,director la Arhivele Statului, fiind unrenumit istoric, lingvist ºi filolog, scriitorîn toate genurile literare, conferenþiar ºipublicist în volumele: Scrieri alese,Cuvinte din bãtrâni, Istoria criticã aromânilor.

Educaþie, Perseverenþã, TalentLa vremea tinereþii mele, prin unele

lecturi, am admirat multe înþelepciunicuprinse în scrierile sale, printre care ºipreocupãrile Iuliei care îºi punea mereuproblema scopului existenþei umanecomparabilã cu existenþa naturii cereprezenta pentru ea opera lui Dumnezeu,Cel Care vegheazã la menþinerea armoniei,oferind protecþia Sa divinã de dragoste ºibunãtate pentru oameni. Iulia adora totceea ce era pur, sacru, ideal. Ea dedicaseun imn lui Dumnezeu, CreatorulUniversului, Cel Care deþinea cheiaenigmei, vieþii ºi a morþii.

Secolul al XIX-lea a fost mareaepocã tragicã a tuberculozei (fãrã leacatunci), ce rãpunea adesea persoanetinere în floarea vieþii.

La Paris, Iulia tânjea dupã bucuriilecopilãriei ºi, departe de þara sa, poetacu frenezie îºi chema muza la un dialogdespre frumuseþea þãrii natale ROMÂNIA.

Bolnavã de ftizie, cãuta liniºtea ºiiubirea cu sine însãºi în faþa hârtiei, martormut, discret ºi fidel, care o întãrea în zelulcreaþiei poetice, îndepãrtând groazasuferinþei ºi monotonia vieþii. Îndelungatasuferinþã ºi necruþãtoarea maladie a fãcutca la 29 septembrie 1888, când Iulia nuavea decât 18 ani, moartea sã frângãfrumoasele vise ale poetei studente careîþi pregãtea teza de doctorat cu temaFilosofia popularã la români, logica,psihologia ºi etica. Nefericiþii sãi pãrinþi aufãcut ca prin publicaþii, Iulia sã fierecunoscutã ca scriitoare. Astfel,inspiraþiile poetice ale Iuliei au fostcuprinse în câteva volume: Mugur deaprilie, Medievale, Legende ºi povestiri,Povestiri albastre-lacrimi de copil.

Apariþia operelor postume ale Iulieiîi consola pe cei doi pãrinþi având efectulunui balsam. Era singura lor mângâierecând Iulia pãrãsise viaþa terestrã pentrua se înãlþa ca un înger cãtre ÎmpãrãþiaCerurilor. Tânãra poetã a fostînmormântatã la Cimitirul Belu dinBucureºti, în cavoul familiei construit ladorinþa tatãlui sãu.

Pe când studiam în Bucureºti, cumulte intervenþii la administraþia cimitirului,am pãtruns în cavoul Iuliei. M-aimpresionat spiritual într-un modneasemuit cu ceea ce ar fi un cavouobiºnuit. Comparasem autenticul cu ceeace citisem demult în carteaScânteietoarea viaþa Iuliei Haºdeu. Pefundal, printr-un geam de sticlã se vedeabine chipul îngeresc ce pãrea cã doarme,strãjuit deasupra de mormântul mameisale Iulia. Mai mult, inscripþiile lui Bogdan

Petriceicu Haºdeu, mãsuþa ºi scaunele(toate în trepied) aveau motivaþiacomunicãrii cu fiica sa. În oraºul prahoveanCâmpina, unde locuiam cu pãrinþii, existãCastelul cu Muzeul Memorial BogdanPetriceicu Haºdeu, în vecinãtatea genialuluipictor român Nicolae Grigorescu care apictat Mãnãstirile Agapia, Zamfira ºiCãldãruºani.

Castelul de la Câmpina, construit întreanii 1888-1896, Haºdeu l-a închinat fiiceisale defuncte, Iulia, ca un templu, spre ase consola comunicând cu lumea dedincolo. Deasupra uºii de intrare se gãseºteOchiul luminii cu vitralii colorate ºi crucea înpoziþie verticalã. Castelul muzeu cuprindebiroul savantului Haºdeu, camera de zi ºicamera obscurã cu un cap de înger al Iulieiîntre stele (era camerã de spiritism).

Haºdeu a trãit în acest castel 10 ani,din 1897-1907, când la 25 august s-a stinsdin viaþã, soþia sa Iulia murise la 2 iulie1902. În timp, castelul cu biblioteca ºiarhiva muzeului cu frumoasa statuie a luiHristos, din pricina celui De-al DoileaRãzboi Mondial ºi a cutremurului din 4martie 1977, a devenit o ruinã, riscând sãse prãbuºeascã; dar a fost restauratpentru a reda cât mai fidel misterul creaþieiîn piatrã a eruditului român BogdanPetriceicu Haºdeu. În 1996, a fostsãrbãtorit centenarul castelului IuliaHaºdeu, care i-a oferit o aurã legendarã.

Pentru generaþia tânãrã cu viitoareamaturitate în civilizaþia modernã, caîmplinire a aspiraþiilor de viaþã, estepovãþuitoare gândirea lui R. Kipling –autorul scrierii Cãrþile Junglei – într-untext intitulat DACÃ:

Prof. Presb. Ecaterina CAPOTÃ


10Nr. 3 / iul-sept 2017 SAREA PÃMÂNTULUI

General (r) Conf. Univ. Dr. Vasile Jenicã APOSTOL

140 de ani de la proclamarea ºi cucerireaIndependenþei de Stat a României

(urmare din numãrul trecut)În urma apelurilor þarului ºi ale marelui

duce Nicolae, Marele Cartier GeneralRomân a hotãrât sã trimitã la Nicopole obrigadã de infanterie ºi una de cavaleriepentru a-l ocupa ºi a face în acest feldisponibile forþele ruse care se pregãteaupentru o nouã ofensivã asupra Plevnei.În acest scop, la 11 iulie 1877, ºeful StatuluiMajor al Armatei a transmis generaluluiGeorge Masnu, comandantul Diviziei 4Infanterie, aflat la Turnu Mãgurele, ordinulsã dea întreg sprijinul Armatei Ruse „chiarîn Bulgaria“. La 16 iulie, primele unitãþiromâne au început sã treacã Dunãrea.„Acest prim transport“ – dupã cumconsemneazã un document al vremii – „fuîntâmpinat pe malul drept de douã companiiruse, cu muzicã ºi drapel, din RegimentulKostroma. Ele primirã cu ceremonialcuvenit primului detaºament român, carese coborî pe malul bulgar, cu uraleentuziaste. Atunci ambele trupe sesalutarã, drapelele înclinarã de amândouãpãrþile… Dupã aceea, pavilionul rus fucoborât de pe cetatea Nicopoli ºi înlocuitcu cel român.

În ziua de 18 iulie, trupele ruse auînceput un nou atac asupra Plevnei, dar ºiacesta a fost respins cu mari pierderi pentruatacator. A doua zi, comandantul ArmateiRuse, marele duce Nicolae1 a adresatdomnitorului României o telegramã în caresolicita intervenþia imediatã a ArmateiRomâne: „Turcii, aducând cele mai marimase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rogsã faci fuziune, demonstraþiune ºi, dacãse poate, sã treci Dunãrea cu Armatadupã cum doreºti. Între Jiu ºi Corabiademonstraþiunea aceasta este neapãratnecesarã pentru înlesnirea miºcãrilormele.“ Guvernul român ºi Marele CartierGeneral au acceptat ca Armata noastrãsã particiope la marea bãtãlie de la Plevna.Ca urmare, în seara zilei de 9 iulie, MareleCartier General a trecut noi forþe pesteDunãre concomitent cu intensificarea

Capitolul 3: Trecerea Dunãrii ºi participareaArmatei Române la a treia bãtãlie de la Plevna

bombardamentelor de artilerie asupratrupelor otomane. Totodatã, la 23 iulie,întreaga armatã tacticã a fost reorganizatã.Astfel, a fost creatã Armata de operaþii,compusã din trei divizii, pusã sub comandageneralului Alexandru Cernat desemnatãducerii luptei în jurul Plevnei, însumând43.414 militari, 7.170 cai ºi 110 tunuri.Pentru acoperirea frontierei între Calafatºi Turnu Mãgurele, s-a constituit Corpulde observaþie care totaliza un efectiv de11.380 militari, 1.350 cai ºi 74 tunuri. Pânãla 24 iulie au trecut fluviul forþele principaleale Diviziei 4 Infanterie care, pe lângãapãrarea Nicopolelui, aveau misiunea dea sprijini trecerea celorlalte trupe românepeste Dunãre. În urma discuþiilor purtatecu partea rusã, s-a hotãrât ca la bazaacestei cooperãri sã stea, pe lângã altele,respectarea individualitãþii ºi unitãþii decomandã a Armatei Ropmâne, iar laPlevna sã se constituie din trupele ruse ºiromâne o singurã grupare sub denumireade Armata de Vest. Comanda acesteiArmate a fost încredinþatã domnitoruluiCarol, decizie luatã în urma unei întrevederiîntre þarul Alexandru al II-lea, marele duceNicolae ºi domnitorul român, dupã ceacesta replicase cã „nu poate sta subcomanda unui general rus, dar zecegenerali ruºi pot sta sub comanda sa.“2

Pânã la 25 august, cele trei diviziiromâne – diviziile 3 ºi 4 ºi cea de rezervã– au trecut Dunãrea, au executat marºulde apropiere ºi s-au concentrat în zonaPlevnei. Pentru definitivarea planului deoperaþii, la Marele Cartier General Rus s-aconvocat, la 25 august, un Consiliu deRãzboi în cadrul cãruia s-a hotãrât ca celde-al treilea asalt asupra Plevnei sã fiedat în ziua de 30 august 1877. Garnizoanaotomanã de la Plevna ocupa o poziþiestrategicã deosebitã, terenul din juruloraºului fiind în mare parte accidentat, cudealuri în amfiteatru ºi cu vãi strãbãtute întoate direcþiile de pâraie cu sau fãrã apãîn acel moment.

În ziua de 29 august, au fost dateordinele pentru asaltul general asupraPlevnei care se va declanºa în ziuaurmãtoare, deºi generalul AlexandruCernat a propus amânarea acestuia.Semnificative sunt în acest sens notiþelegeneralului român: „Pentru zioa de 30august, onomastica împãratului(Alexandru al II-lea) s-au decis a se daasalt Plevnei de toate trupele dinînconjurare. În ajunu acestei zile au fugitdin Plevna un individ grec care s-au prinsla avanposturile noastre ºi care ne-auasigurat cã Osman Paºa3 se aºtepta sãfie atacat a doua zi, ºtiind cã esteaniversarea împãratului ºi au luat toatemãsurile de apãrare în consecinþã. Imediatm-am dus la Poradin, unde se afla cartieruprinþului Carol ºi acolo am gãsit pe mareleduce Nicolae, cãrora le-am pus încunoºtinþã cele ce mi se comunicase despionul grec ºi, la propunerea ce le-amfãcut de a se amâna atacul pentru altã zi4când putem surprinde pe Osman Paºa,marele duce mi-au rãspuns cã a doua zitrebuie a se face atacul, fiind aniversareaÎmpãratului totoror ruºilor ºi cã toatãarmata imperialã ori va peri ori va luaPlevna.“

Trupelor române le revenea misiuneasã atace poziþiile turceºti din zona nordicãa Plevnei, constituind în acest scop douãcoloane de atac: numãrul 1 – Divizia 3Infanterie ºi numãrul 2 – Divizia 4Infanterie, ambele coloane fiind compusedin câte patru batalioane. Ordinul deoperaþii ºi dispozitivul adoptat prezentaucâteva serioase deficienþe din cauzainsuficientei recunoaºteri a poziþieiinamicului, cea mai gravã fiind organizareaacþiunilor pentru cucerirea unei singureredute, iar în realitate existau douã. Acestfapt a avut repercusiuni negative asupradesfãºurãrii asaltului, dar ele nu au pututumbri înaltele virtuþi ostãºeºtidovedite de trupele române înbãtãlia istoricã din 30 august

4 Nr. 3 / iul-sept 201711SAREA PÃMÂNTULUI

1877. La asaltul executat deDivizia 3 Infanterie asupra

redutei Griviþa, deºi acesta s-a desfãºuratîn condiþii deosebit de grele din cauzanecunoaºterii exacte a poziþiilor otomane,ostaºii Regimentelor 8 Infanterie de linieºi 10 Dorobanþi au luptat cu un eroismdemn de toatã lauda. Maiorul Gheorgheªonþu cade în fruntea dorobanþilor sãi pedrumul spre redutã dupã cum ºi cãpitanulLeon Cracalia ºi locotenentul ChivuStãnescu, care i-au urmat la comandã.Atacul continuã, iar cãpitanul NicolaeWalter Mãrãcineanu reuºeºte sã ajungãcu infanteriºtii sãi ºi cu dorobanþii putneniai lui ªonþu pânã la parapetul redutei unde,printr-un efort suprem, face sã fâlfîiefanionul batalionului pe care l-a înfipt înpãmântul jilav, înainte de a i se curma firulvieþii. Un grup de 30 de infanteriºticomandat de sublocotenentul CuglerVladimir, reuºeºte sã ajungã chiar pânã înºanþul redutei. Cad în luptã aproape toþiofiþerii batalioanelor din linia întâi ºiaproape jumãtate din efectivele lor. Redutarezistã. Acum se vede cã, de fapt, Divizia3 Infanterie nu ataca aceeaºi redutã cetrebuia sã fie luatã prin efortul comun cuDivizia 4 Infanterie, ci o altã redutã,necunoscutã anterior ºi care va luadenumirea de Griviþa 2. Dupã încheierealuptei, colonelul Grigore Ipãtescu,comandantul coloanei de asalt, raporta cã„trupa sub foc a fost admirabilã, a mersînainte în liniºte, fãrã zgomot ºi fãrãmurmur, deºi cãdeau cu zecile la fiecarepas… Ofiþerii ºi-au fãcut datoria cuconºtiinþã ºi cu prisos… toþi ºi-au fãcutdatoria þinându-se mereu în picioare în faþatrupelor.“ Ziarul „Dorobanþul“ sublinia:„Maiorul ªonþu stropi cu sângele sãupãmântul roditor al gloriei. Memoria lui vafi scumpã tuturor celor care iubesclibertatea, dreptatea ºi curajul. CãpitanulWalter Mãrãcineanu fu între cei dintâi carepusese piciorul pe redutã. Cu stindardul înmânã, pânã în ultimul moment,el îmbãrbãtape bravii sãi ºi pânã în ultimul moment fuexemplul devotamentului, cãzând undedatoria o cere… ºi pe lângã aceºtia, câþialþii!“

La ora 15, concomitent cu Divizia 3Infanterie, a trecut la asalt asupra reduteiGriviþa 1 Divizia 4 Infanterie comandatãde colonelul Alexandru Anghelescu.Coloana formatã din Batalionul 2Vânãtori, în linia întâi, urmat deBatalioanele 1 (din Regimentul 16Dorobanþi), 2 (din Regimentul 5 Infanteriede linie) ºi 1 (din Regimentul 14 Dorobanþi)

înainteazã cu multã bravurã ºi bãrbãþiepânã la ºanþurile avansate ale redutei undeîncepe o luptã crâncenã. Prin rezistenþatenace a otomanilor din redutã ºi a unuicontraatac violent, asaltul este respins.Sunt respinse, de asemenea, de cãtreotomani ºi atacurile date la orele 16 ºi 17,deºi vânãtorii, infanteriºtii ºi dorobanþiiajung pânã sub redutã. Jertfele sunt mari,dar înfrângerile nu le produc ostaºilordeznãdejde, ci le întãresc ºi mai multhotãrârea de a-ºi spori forþa de luptã pentrua-l înfrânge pe duºman. La ora 18 pornesccel de-al patrulea asalt. Printr-o încordaresupremã a voinþei, reduta Griviþa 1 esteocupatã în urma luptei la baionetã, la ora19, ºi este organizatã pentru apãrare. Toatecontraatacurile executate de cãtre otomanipentru a o recuceri sunt respinse, iarcucerirea redutei Griviþa 1 rãmâne singuravictorie în cadrul asaltului dat de Armatade Vest asupra Plevnei la 30 augut 1877.Eroismul ostaºilor români a fost oglindit înrapoartele comandanþilor ºi în comu-nicatele oficiale. „Monitorul Oficial“ din 4septembrie consemna cã „trupele în tottimpul acþiunii au dat probã de cel mai maredevotament ºi abnegaþie; s-au luptat caniºte eroi. Moralul lor era excelent.“Comandantul Armatei de Vest arãta înOrdinul de zi din 5 septembrie 1877: „Înbãtãlia de la 30 august ca ºi în luptele careau precedat ºi urmat aceastã memorabilã

zi, voi aþi dovedit cã virtuþile strãbune n-aupierit din rândurile oºtenilor români. Subfocul cel mai viu al inamicului aþi înfruntatmoartea cu bãrbãþie, aþi luat o redutã, undrapel ºi trei tunuri. Þara vã va firecunoscãtoare de devotamentul, deabnegaþiunea voastrã.“ În ziarul„România Liberã“ din 3 septembrie sescria: „S-au luptat ca niºte lei copiiiCarpaþilor! Împotriva întãriturilor pãgânecare zvârleau plumbi încinºi, ei ºi-auaruncat piepturile înflãcãrate. Au muritmulþi, dar au murit ca eroi, au muritjertfindu-se pentru o patrie adevãratã,pentru dreptatea trecutului glorios alRomâniei“.

Încercuirea ºi asediul Plevnei

Asaltul din 30 august, ca ºi celelaltedouã anterioare, au demonstrat cã Plevnanu putea fi cuceritã decât printr-un asediuîndelungat. Pentru gãsirea soluþiei celeimai judicioase, a fost convocat în ziua de1 septembrie un Consiliu de Rãzboi Aliatla care au luat parte þarul Alexandru,domnitorul Carol, marele duce Nicolae,generalul Miliutin – ministrul de rãzboirus – ºi comandanþii de corpuri de armatã.În legãturã cu dezbaterile din cadrulacestuia, generalul Cernat neinformeazã: „La 1 septembrie s-auþinut un Consiliu de rãzbel la


Dacã-þi poþi pãstra capul când toþiîn jurul tãu ºi-l pierd pe al lor ºi pun vinape tine,

Dacã te poþi încrede în tine cândoamenii se îndoiesc de tine, dar sã þiiseama de îndoiala lor,

Dacã poþi aºtepta, dar sã nuoboseºti aºteptând, ori fiind minþit sã nucomercializezi minciunile, ori fiind urât sãnu faci concesii urii, nici sã pari preabine, ºi nici sã vorbeºti prea înþelept,

Dacã poþi sã visezi, dar sã nu-þi facistãpân visurile...

Dacã poþi sã gãndeºti, dar sã nu-þifaci scop gândurile...

Dacã poþi întâlni dragostea ºitriumful ºi sã-i tratezi pe aceºti doiimpostori exact la fel,

Dacã poþi sã faci o grãmadã din toatecuceririle tale ºi sã o riºti ca la o singurãdatã sã o pierzi, dar sã nu sufli nimãnuinici o vorbã despre pierderea ta,

Dacã te poþi opri o clipã în faþalocurilor cãrora tu le-ai dat viaþã ºi carefac cinste la picioarele tale, ºi sã te apucicu unelte uzate sã refaci totul aºa cum afost la început,

Dacã-þi poþi sili inima ºi nervul sãvinã mult timp dupã ce au plecat, atuncicând în tine nu mai existã nimic în afarãde voinþa care sã le spunã: „ajutaþi-vã,pentru Dumnezeu, ajutaþi-vã!!”,

Dacã te poþi plimba cu regi, dar sãnu pierzi legãtura comunã, ori fiind înmulþime sã nu-þi pierzi virtutea,

Dacã poþi asculta adevãrul pe carel-ai spus deformat de erori pentru a faceo capcanã pentru nebuni,

Dacã nici prietenii iubitori ºi niciduºmanii nu te pot rãni,

Dacã poþi umple minutul de neuitatcu 60 de secunde demne de o alegerede performanþã,

Ei bine...Al tãu este pãmântul, cu tot ce este

mai minunat, mai fermecãtor, mai frumosºi mai mult pe el, vei fi OM, fiul meu!

Rudyard Kipling

N.B. „DACÃ” – reprezintã ipostaze,îndrumãri care deºteaptã Autoeducaþia.

(urmare din p. 9)

Educaþie,Perseverenþã,

Talent

Radeniþa5 în apropiere deMuntele Verde, sub preºedinþa

împãratului Alexandru al II-lea, la careConsiliu erau convocaþi toþi generaliicomandanþi de corpuri d-armate ºi mareleduce Nicolae, iar din partea ArmateiRomâne principele Carol I ºi generalulCernat. În acest Consiliu mai mulþigenerali ruºi au exprimat opinia, fiindcãarmata imperialã a suferit mari pierderiºi au rãmas în numãr foarte mic, sã seridice asediul Plevnei; sã se retragã toatãarmata imperialã în România unde va staºi se va reorganiza toatã iarna ºi laprimãvarã se va continua din nou rãzbelulcu forþe mai mari. MS Împãratul mi-aufãcut onoarea a mã întreba ce numãr deoameni am pierdut pânã în acea zi ºi ceefectiv ne-au mai rãmas ºi care îmi esteopinia în privinþa propunerii de ridicare aasediului. La care am rãspuns cãperderile în morþi, rãniþi ºi bolnavi se ridicãla 4.000 oameni6 ºi aveam prezenþi subarme 39.6007; prezentându-i ºi situaþiaacestui efectiv, mi-au rãspuns cã foartepuþini oameni am pierdut în comparaþiecu pierderile armatei imperiale. I-amrãspuns cã România nu mai are alterezerve ºi aceasta este toatã forþa ei; nuse poate compara o naþiune de cincimilioane locuitori cu un mare imperiu de100 de milioane ºi cã-n România ºefiiarmatei, dupã Constituþiune, suntresponsabili înaintea Camerilor8 de toatepierderile oamenilor fãrã rezultat ºi cãprin urmare sîntem datori a fi maicirconspecþi ºi mai prudenþi. În privinþaridicãrii asediului am zis: Rog pe domniigenerali cari au emis aceastî pãrere sãmã ierte dacã nu o pot împãrtãºi cãci amferma convicþie cã dacã se va ridicafortificaþii ºi din partea armatei imperialecum s-au fãcut despre partea armateiromâne am putea în toatã siguranþaaºtepta sosirea Goardei imperiale, careºi plecase din Petersburg9, ºi astfel vomþine asediul pânã ce Osman Paºa,constrâns de foame, se va preda. Apoi,care va fi opinia publicã în Europa cândva afla cã armata imperialã, fãrã sã fieînvinsã, se retrage pentru ºase luni înRomânia spre a se reorganiza ºi a începeîn anul viitor rãzbelul din nou, care rãzbelar putea continua în condiþiile de azi ºi nus-ar ivi dificultãþi mai mari de-învins; darnoi ne vom supune la decisiunea MSÎmpãratul. Cum va ordona, aºa vomexecuta. Atunci Împãratul se scoalã înpicere ºi bate cu mâna în masã zicând:Ori Plevna va fi luatã, ori oasele mele

1 Marele duce Nicolae NicolaeviciRomanov (1831-1891), fratele þaruluiAlexandru al II-lea.2 Historia, nr. 184, mai 2017, p. 16.3 Generalul Osman Paºa Ghazil (1837-1900)a devenit mai târziu mareºal.4 La Consiliul de Rãzboi din 29 august dela Radeniþa, ºi domnitorul Carol „se declarãcontra operaþiunilor pripite ºi dã sfatul dea se amâna asaltul Plevnei“ (general RaduRosetti, Partea luatã de Armata Românãîn Rãzboiul din 1877-1878, Bucureºti,1926, p. 127).5 Localitate în apropiere de Plevna unde,pentru scurt timp, s-a aflat cartierul mareluiduce Nicolae.6 Generalul Cernat a indicat o cifrãaproximativã.7 Probabil, Alexandru Cernat s-a referitnumai la trupele folosite pentru asediulPlevnei. În realitate, armata de operaþiinumãra 43.414 oameni.8 Se referea la Camera Deputaþilor ºi Senat.9 Garda Imperialã a sosit pe frontul dinBulgaria la sfârºitul lunii septembrie ºi înprima decadã a lunii octombrie 1877.

vor rãmâne aicea!, ºi întorcându-se cãtremine îmi mulþumeºte pentru curajul ºifrancheþea cu care mi-am exprimatopinia.“

Dupã dezbateri îndelungi, Consiliul deRãzboi s-a pronunþat pentru o soluþie careprevedea în principal douã puncte: sã nuse mai dea nici un atac în forþã împotrivaPlevnei; sã se întãreascã poziþiile pânã lasosirea unor noi trupe din Rusia; sã seadopte mãsuri pentru a împiedicaaprovizionarea ºi sporirea efectivelorotomane din Plevna. În urma acestorhotãrâri, Comandamentul român ºi-aîndreptat atenþia spre organizarea apãrãriiredutei cucerite precum ºi a lucrãrilor caresã asigure stabilitatea poziþiilor ocupate detrupele noastre. Totodatã, convins deimportanþa ce o prezenta pentru întreagaapãrare otomanã reduta Griviþa 2, aîncercat sã punã stãpânire pe aceastaexecutând un atac la 6 septembrie.Luptele date cu forþele Batalionului 1 dinRegimentul 15 Dorobanþi, Batalionului 2din Regimentul 9 Dorobanþi, Batalionului2 din regimentul 1 Infanterie, au întrecutca intensitate de foc pe cele de la 30august. A urmat apoi acþiunea de închiderecompletã a cercului în jurul Plevnei, prilejcu care trupele române sãvârºesc noifapte de vitejie.

(continuare în numãrul viitor)

Nr. 3 / iul-sept 2017 13SAREA PÃMÂNTULUI

Au fost finalizate lucrãrile dereabilitare a DJ 116 – strada Gãlean, peo lungime de peste 2,7 km, aºa încât unadin cele mai circulate strãzi din oraº esteacum modernizatã realizând legãtura culocalitatea Bârsãneºti ºi de acolo, prinDN 11, cu municipiile Bacãu ºi Braºovºi respectiv cu drumurile europene cetraverseazã judeþul. Lucrãrile au fostachitate în procent de 90% de Consiliuljudetean Bacãu, iar diferenþa ºi toatecheltuielile referitoare la documentaþii,avize, acorduri, taxe ISC au fostsuportate din bugetul local.

Au continuat lucrãrile prevãzute înproiectul „Modernizare 4 strãzi în oraºulTg. Ocna“ cu realizarea infrastructurii,a trotuarelor, parcãrilor ºi asfaltareastrãzilor Daniela Caurea ºi CãpitanBuºilã. Pe aceste douã strãzi s-auamplasat indicatoarele ºi s-au realizatmarcajele rutiere, fiind pregãtite pentrurecepþie. Au început lucrãrile lainfrastructurã pe strada Tãbãcari, pecare anterior am înlocuit reþelele dealimentare cu apã potabilã cu fonduridin bugetul local ºi am realizat parþialracordurile la proprietãþi. În aceastãperioadã sunt în plinã desfãºurarelucrãrile prevãzute în proiect pe aceastãstradã, constructorul asigurându-ne cãse va încadra în termenul de realizare.Vor continua lucrãrile ce au mai rãmasde realizat pe strada Viiºoara, aºa încâtpânã la sfârºitul acestui an sã terminãmtot ce s-a prevãzut în proiectulsusmenþionat.

Sunt în stadiu avansat de realizarelucrãrile prevãzute în proiectul„Reabilitarea ºi extinderea infrastructuriide apã ºi apã uzatã în judeþul Bacãu“prin care în oraºul nostru s-a construit onouã staþie de epurare a apelor uzateîn care se monteazã ultimeleechipamente precum ºi realizarea uneireþele noi de canalizare cu 9 staþii depompare a apelor uzate. Lucrãrile vorfi terminate în toamna acestui an,urmând ca cetãþenii de pe strãzile undes-au edificat reþele noi sã fie racordaþila aceasta, beneficiind astfel de condiþiicorespunzãtoare de preluare a apeloruzate. Pe cele douã strãzi principale,

ACTIVITÃÞI PREZENTE ªI VIITOAREstrada Costache Negri ºiBulevardul Republicii, seexecutã lucrãrile derefacere / asfaltare apãrþii carosabile afectatede amplasarea reþelelor ºia trotuareler aferente.

Licitaþia privindproiectarea ºi construcþiaunui nou bloc – C8 – cufonduri guvernamentaleprin Agenþia Naþionalãpentru Locuinþe a fost încheiatã, a fostdesemnatã societatea câºtigãtoare, laînceputul lunii septembrie fiind predatacesteia amplasamentul pentruedificarea blocului situat pe strada 1 Mainr.11–13. Blocul va avea 48 de unitãþilocative ºi este destinat închirierii pentrutineri, termenul de execuþie fiind de 12luni de la data începerii lucrãrilor.Societatea câºtigãtoare lucreazã înprezent la întocmirea proiectului tehnic,lucrãrile urmând a fi începute cel maidevreme în primãvara anului 2018.

În urmãtoarele douã sãptãmâni vafi încheiatã licitaþia privind „Reabilitarea,modernizarea, extinderea ºi dotareaCasei de Culturã“ – proiect finanþat deMinisterul Dezvoltãrii Regionale,administraþia publicã ºi fondurile europeneprin Compania naþionalãde investiþii, societateacâºtigãtoare având ladispoziþie 12 luni pentrurealizarea acestora.

Obþinerea Licenþeide dare în administrarepentru exploatare aizvoarelor cu apãmineralã terapeuticã dinParcul Mãgura, obligãautoritatea publicã localãsã continue activitatea demonitorizare a acestora ºi sã gãseascãsoluþii de exploatare în condiþii deeficienþã economicã ºi un grad sporit deeficacitate a tratamentelor. Am încheiatcontract de prestãri servicii cu osocietate specializatã care întocmeºtedocumentele ºi realizeazã analizeleprevãtute de lege pentru aceastã etapã,documente ce urmeazã a fi depuse laAgenþia Naþionalã pentru Resurse

Minerale Bucureºti, instituþie careurmãreºte ducerea la îndeplinire aobiectivelor licenþei.

Pentru începerea noului an ºcolar,toate unitãþile de învãþãmânt au fostigienizate ºi au obþinut avizele ºiautorizaþiile prevãzute de lege pentrufuncþionare în bune condiþii de siguranþãºi confort pentru elevi. La manifestãrileorganizate cu prilejul deschiderii nouluian ºcolar, au participat oficialitãþi localeºi judeþene precum ºi Doamna deputatTheodora ªotcan, fost director alColegiului Costache Negri.

Oraºul nostru are un însemnatnumãr de obiective incluse în listamonumentelor istorice, unele încategoria celor de importanþã localã, iaraltele de importanþã naþionalã. Pentru

completarea acestei liste, am întocmitdocumentaþii cadastrale pentru 4monumente pe care dorim sã leincludem în aceastã listã, ºi anume:Monumentul eroilor de pe MunteleMãgura, Monumenul eroilor sovietici,Osuarul ºi monumentul de la Poieni ºiMonumentul din faþa Bisericii

(urmare din p. 1)



Bunul Dumnezeu a rânduit ca noi,cei de astãzi, sã ne vrednicim sã adu-cem un omagiu ºi semn de recunoºtinþãbravilor luptãtori care ºi-au dat viaþape câmpurile de bãtãlie duse în anii1916-1919.

Dupã doi ani de neutralitate ºi oîndelungatã ºi temeinicã chibzuinþã,România a decis sã intre în rãzboialãturi de Puterile Antantei: Franþa,Anglia ºi Rusia. Scopul major al acesteihotãrâri a fost acela al aducerii tuturorteritoriilor strãvechi geto-dacice,locuite majoritar de români, în graniþeleunui singur stat ºi sub un singur sceptru.Venise vremea ca visul de veacuri altuturor generaþiilor de români sã fieînfãptuit prin forþa armelor ºirecunoscut apoi, prin forþa ºi iscusinþadiplomaþiei.

În noaptea de 14/15 august 1916,s-a dat ordinul de trecere la ofensivãîn trecãtorile Carpaþilor, pentrueliberarea Ardealului, concomitent cuo acþiune vastã de acoperire afrontierelor în sudul ºi vestul þãrii.

Dupã o înaintare destul de facilãcu pãtrunderi de 30-40 km. în interiorulTransilvaniei, Armata Românã a fostsupusã la douã atacuri masive dinpartea armatelor Puterilor Centraleastfel: pe frontul din sud au trecut laatac forþe din armatele Germaniei,Turciei ºi Bulgariei, iar pe frontul dinTransilvania au atacat forþe dinarmatele Germaniei ºi Austro-Ungariei.

În aceste condiþii, în care Românianu era pregãtitã sã ducã lupteconcomitent pe douã fronturi, a fostobligatã sã treacã la apãrare pealiniamente succesive pe toatedirecþiile ºi, în mai puþin de patru luni,cu pierderi umane ºi materiale imense,frontul s-a stabilizat pe linia: Galaþi,Nãmoloasa, Mãrãºeºti, Mãrãºti,Zboina Verde, Oituz ºi apoi pe vecheagraniþã, pânã în nordul Moldovei deatunci.

Guvernul ºi conducerea þãrii s-austabilit la Iaºi. Rãmãsesem cu mai puþinde o treime din teritoriul RegatuluiRomâniei, cel de dinainte de a intra înrãzboi.

COªNA (789), ALTAR DE JERTFÃªI DE BIRUINÞÃ, 1916-1917

În iarna lui 1916 ºi primele 6 lunidin 1917 – ºi de o parte ºi de alta – s-aufãcut pregãtiri pentru reluarea luptelorde pe frontul din Moldova.

Comandamentul Puterilor Centralea prevãzut o loviturã puternicã însectorul Nãmoloasa, cu dezvoltareaacesteia, între Siret ºi Prut, pe direcþiaBacãu-Iaºi, cu scopul de a scoatedefinitiv din luptã România.

Lovitura acestora a fost, sprenorocul nostru, devansatã de o acþiune

ofensivã desfãºuratã de trupeleArmatei a II-a conduse de GeneralulAlexandru Averescu, dusã pe direcþiaMãrãºti-Focºani, care a reuºit sãpãtrundã adânc în flancul stâng algrupãrii principale de forþe aleinamicului, pânã în Valea ªuºiþei.

În aceastã situaþie, Comanda-mentul Puterilor Centrale a schimbatconcepþia iniþialã de acþiune ºi a hotãrîtsã execute douã lovituri concentrice:una pe direcþia: Mãrãºeºti-Adjud ºi altape direcþia: Oituz-Oneºti, sã facãulterior joncþiunea celor douã grupãriºi apoi sã continuie ofensiva cãtreBacãu ºi Iaºi, cu acelaºi scop, de ascoate România din luptã. Amintescaici cã pe aceste direcþii se apãrautrupe, preponderent româneºti, care auluptat pe viaþã ºi pe moarte ca sã-ºiapãre þara.

Este uºor de imaginat ce s-ar fiîntâmplat dacã armata condusã degeneralul Makenzen ar fi desfãºuratofensiva între Siret ºi Prut, acolo unde

erau în dispozitiv de apãrare numaitrupe din Armata a VI-a ºi Armata aIV-a intrate într-o totalã dezordine ºiinsubordonare faþã de propriicomandanþi. Nu le trebuiau nicimãcar douã sãptãmâni sã ajungã laIaºi ºi sã scoatã România definitiv dinluptã.

În acest context, evoc faptul cã,atunci când Armata a IX-a a trecut laofensivã la Mãrãºeºti, douã Diviziiruseºti care se gãseau în apãrare pe

acel alianiament au refuzat lupta ºi aupãrãsit frontul, situaþie în carecomandantul Armatei I, generalulEremia Grigorescu, a dat ordin de aacoperi golurile lãsate de aceste diviziiºi s-a ajuns la acea situaþie, intratã înistorie, ca soldaþii, care se gãseau laîmbãiere, sã punã mâna pe arme ºi sãlupte în cãmãºi ºi izmene. Situaþia eraaºa de gravã încât nu-ºi puteau permitesã piardã nici un fel de timp.

Rezistenþa eroicã a trupelorromâne dintre Siret ºi Carpaþi, sprijinitecu mari disfuncþionalitãþi de unele trupeþariste, a fãcut ca aceste planuri sã nuse realizeze ºi porþile Moldovei sãrãmânã de netrecut. Aici, la Oituz,generalul Eremia Grigorescu a lansatîn 1916 deviza: „PE AICI NU SETRECE”, ca apoi, când a fost numitcomandant al Armatei I de pe frontulde la Mãrãºeºti, sã lanseze deviza:„NICI PE AICI NU SE TRECE”,devizã înscrisã pe monumentulde la Tiºiþa. sIatã de ce, cu

Nr. 3 / iul-sept 2017 15SAREA PÃMÂNTULUIdeplinã îndreptãþire, RegeleFerdinand I, când a inspectatfrontul de la Oituz în 1916, i-a

strâs mâna generalului EremiaGrigorescu ºi i-a zis: „Generale,dumneata înfãptuieºti istoria.” Acestecuvinte sunt înscrise pe monumentuleroilor din Satul Nou, com. Pârgãreºti.

Cele trei localitãþi: Mãrãºti,Mãrãºeºti, Oituz au intrat în istoriaPrimului Rãzboi Mondial, iar eroismulostaºilor români a fost recunoscut chiarºi de trufaºii comandanþi ai armatelorgermano-austro-ungare.

În bãtãlia Oituzului din iulie-septembrie 1917, cele mai crâncenelupte s-au dat pe: Dealul Coºna (789),Dealul Vrânceanul, Dealul Cireºoaiaºi Mãgura Ocnei. Pe aceste dealuriau murit zeci de mii de ostaºi, iaroraºul Tg. Ocna a fost bombardatmiºeleºte ºi distrus în proporþie de80%. Toate satele din spatelefrontului de pe raza com. Pârgãreºtiau fost sistematic bombardate ºi eleºi distruse în mare parte. Locul celmai important din bãtãlia Oituzului afost însã Dealul Coºna (cota 789),fiind considerat de toþi comandanþiimilitari ca fiind „cheia apãrãriinoastre”. Dealul Coºna are o poziþiedominantã ºi a fost numit delocotenentul ERWIN ROMMEL(mareºalul de mai târziu poreclit ºi„vulpea deºertului”) „un adevãratcuib de vultur”, pentru cã asiguraoricãrui comandant conducerea lavedere a bãtãliilor în desfãºurare,lucrul acesta fiind un avantaj enorm.

Aici au fost cele mai crâncenebãtãlii ºi implicit cele mai maripierderi de vieþi omeneºti din cadrulbãtãliei OITUZULUI. Numai în ziuade 13/VIII/1917, Grupul Gerock aatacat cu o maximã violenþã însectorul de apãrare al D. 1 Cav. depe Dealul Coºna ºi dealul, în aceeaºizi, a trecut de 5 ori dintr-o mânã înalta. Au urmat zile ºi nopþi de bãtãliicrâncene pentru cucerirea ºirecucerirea acestui deal strategic.

Pierderea acestui deal, deschideadrumul spre Valea Trotuºului ºi de aicise putea prãbuºi tot frontul dinMoldova. Numai în acea zi de 13august, în încleºtãrile pe viaþã ºi pemoarte, în atmosfera aceea de iadcreatã de exploziile obuzelor, a

grenadelor ºi a þãcãnitului de mitraliere,s-au ridicat la ceruri sufletele a peste1600 de luptãtori români ºi a peste1700 de nemþi ºi austro-ungari. Prinintervenþia decisivã a vânãtorilor demunte, dealul Coºna a fost recuceritde trupele române ºi frontul s-astabilizat. Moldova a rãmas în picioare,iar statul român nu s-a prãbuºit, aºacum ºi-au dorit trufaºele armategermane ºi austro-ungare.

Pe 13/VIII/1917, în asaltul finaldat de trupele române pentrurecucerirea dealului Coºna, a muriteroic caporalul grenadier ConstantinMuºat. Acesta este luptãtorul intrat însufletele camarazilor de arme, în poezieºi, mai târziu, în legendã. Rãmas fãrãbraþul stâng, fiind clasat ca inapt pentru

serviciul militar, acesta a cerut cuinsistenþã sã fie trimis din nou pe frontpentru a-ºi servi þara cu singurul braþcare i-a mai rãmas.

România acelor ani a pierdut încei trei ani de rãzboi, duºi din august1916 pânã în august 1919, peste800.000 de oameni, morþi pecâmpurile de luptã, în lagãrele deconcentrare, în prizonierat sau rãpuºide boli, de frig ºi de foame. Acesta afost tributul de sânge pe care buniciiºi strãbunicii noºtri l-au dat pentru ase realiza marea izbândã de la 1Decembrie 1918, când s-a înfãptuitROMÂNIA MARE.

În memoria celor care au luptatºi ºi-au dat viaþa pentru apãrareafiinþei naþionale ºi a pãmânturilornoastre strãmoºeºti geto-dacice, aufost ridicate dupã rãzboi numeroasemonumente destinate sã eternizezeeroismul ºi bravura celor care aucãzut la datorie ºi care, prin rezistenþaºi sacrificiul lor suprem, au fãcutposibilã unirea de la 1 Decembrie1918.

Toate aceste monumente, ridicateîn memoria eroilor, încorporeazã în elenu numai piatra, marmura sau lemnuldin care sunt fãcute, ci ºi sufletele(spiritele) celor cãzuþi la datorie.

Prin sfinþirea lor de cãtre preoþi,în chip tainic, ceea ce este vãzutîncorporeazã ºi nevãzutul, adicã spiritulsau sufletul eroilor în memoria cãroraau fost ridicate. De aceea, acestemonumente trebuiesc îngrijite ºipãstrate cu sfinþenie pentru a nubatjocori memoria eroilor ºi a nesocotiputerea slujbelor de sfinþire. Acesteasunt simboluri sfinte ºi aºa trebuie sãle pãstrãm veºnic!

Eroilor, pe care îi comemorãmastãzi, la o sutã de ani de la bãtãliilepurtate la Mãrãºti, Mãrãºeºti, Oituz,Coºna, Cireºoaia ºi Mãgura Ocnei,le datorãm recunoºtinþã veºnicã ºipreþuire aºa cum se cuvine, pentrubravura cu care s-au luptat ºi s-aujertfit, ca noi sã moºtenim aceastãfrumoasã þarã.

Bunul Dumnezeu sã ne bine-cuvânteze ºi sã ne ocroteascã pe toþi!

COªNA 10/08/2017Col. (rtg) Gheorghe Pavel

Luceafãrul de searã

Între razele de soareS-a ascuns o stea,

Nici prea micã, nici prea mare:Cât sã mângâie pãmântul

Cu lumina sa.

Dar modestã ºi cumintePe cer nu ieºea,

Ca sã nu umbreascã razaVreunei stele cât de micã

Cu o raz-a sa.

Pânã când regina LunãDe ea auzi

ªi pe boltã negãsind-o,Cãutã de o aduse

ªi o pedepsi.

Cã nici bolta nu e micãªi nici stele nu-s

Ca sã nu încapã toateªi sã lumineze-n noapte

Cerul cel de sus.

ªi o puse sã aparãPrima-n bolte reci,Cãlãuzã sã le fie

Stelelor ce ies pe searã,Omenirii-n veci.

(2014)

Maria ILIE, Frânturi de cer,Editura Enesis, Baia Mare,

2016, p. 85

Nr. 3 / iul-sept 2017 SAREA PÃMÂNTULUI 16

Înaltpreasfinþite,bine aþi venit,în Mina Salina,la sarea pãmântului,

Catren la întâmpinarea IPS Ioachim

Oricâte rânduri ar fi aºternute pehârtie, cu siguranþã nu ar fi în stare sã redeasacrificiul îmbrãcat în glorie ºi tragedie alromânilor cãzuþi în vara lui 1917.

Istoriografia ultimelor ºapte deceniisuferã mutaþii ºi deformãri în cãutarea unorpuncte de sprijin în ceea ce priveºteimplicarea Armatei Române în luptele dinPrimul Rãzboi Mondial, în mod deosebit încele din Campania iulie-august 1917. Existãun oarecare blocaj care nu permite oexplorare mai adâncã a acestui vast subiect.Un asemenea blocaj este redat prinintermediul popularei expresii, bine conturatãîn mentalul colectiv, anume: ,,Triunghiul defoc Mãrãºti-Mãrãºeºti-Oituz”.

Trei bãtãlii importante, trei momentemarcate de supraeroismul soldaþilor români,de destabilizare a unui adversar cu oîncredere suficient de mare în forþa sa, darºi de un amalgam al deciziilor luate la extremde cãtre comandanþii autohtoni: fie în pripãºi dezastruoase, fie cântãrite ºi chiar cu aerde inspiraþie divinã. Însã, pe lângã acestetrei repere, altele mai puþin menþionate îºidelimiteazã mai puþin cu cernealã ºi mai multcu sânge locul lor în istoria neamului. Unuldintre ele se numeºte simplu Cireºoaia ºipoartã în substratul toponimei sale parcã nuîntâmplãtor culoarea sângelui (cu referirela culoare cireºelor).

Între 27-29 august / 9-11 septembrie1917, ultima încercare de a capturaCireºoaia va însemna o jerfã de aproxi-mativ 1.200 de suflete, cãzute într-o ecuaþieun pic forþatã gânditã sau nu de AlexandruAverescu. General cu merite incontes-tabile, deºi gurile rele îl considerauvulnerabil în faþa femeilor ºi galoanelor(Constantin Argetoianu - Memorii), eraincitat de ideea cã ar putea captura culmeaCireºoaiei, în contextul în care la începutullui septembrie (stil nou) feldmareºalulAugust von Mackensen începuse sãtransfere trupe pe frontul italian, iar ca ataretrupele arhiducelui Joseph al Austriei ar fiurmat sã devinã vulnerabile.

Cu garanþiile oferite de generaliiªcerbacev ºi Ragoza, conform cãroraDivizia 49 Infanterie rusã va ataca în parteade nord, lui Averescu i se întrezãreaposibilitatea unei victorii. Atacul planificatpentru 25 august / 7septembrie, a începutcu douã zile mai târziu; garanþii tipic ruseºti.

Atacul a debutat în jurul orelor 6 îndimineaþa zilei de 27 august / 9 septembrie

Cireºoaia ultimele flori - Toamna unei veri fierbinþiimediat dupã ce tirul de artilerie început laorele 3 încetase. Neinspiraþiei lui Averescu ise va adãuga ºi neºansa ca planul de atac sãfie dezvãluit cu o noapte înainte de un dezertor.Astfel, cunoscând poziþia trupelor române,artileria austro-ungarã a efectuat bombar-damente de precizie care au avut un impactdestabilizator.

Sub o ploaie de grenade ºi gloanþe demitralierã, atât Divizia 1 Infanterie cât ºiDivizia 7 Infanterieromânã au pierdutpeste 500 de soldaþi înprima zi. Divizia 49Infanterie rusã, dupãce înregistrase miciprogrese, a fost ºi earespinsã, iar la sudsecuii ºi un regimentbosniac au respinsBatalionul românescVânãtori de Munte.

Ordinul lui Ave-rescu ca ofensiva sãse desfãºoare ºi înziua urmãtoare, a fostcondiþionat de gene-ralul Vãltoianu. Aces-ta îºi dorea reducereapierderilor umane, prinefectuarea în prealabila unor breºe în plaselede sârmã ghimpatãale inamicului. Des-chiderea pe carecâteva grupe deingineri ale Diviziei 1Infanterie au fãcut-oîn noaptea de 28-29august / 10-11 sep-tembrie cu ajutorulunor foarfece desârmã, a fost de circa20 de metri. Dimi-neaþa, primul rând detrupe a reuºit sãtreacã prin breºã, darceea ce a urmat aveasã fie un adevãratcarnagiu printresârme, bariere delemn ºi alte obstacole.

În condiþiile încare generalul Rago-za ordonase trupelorruse sã înceteze

atacul ºi observând dimensiunea pierderilor,Averescu acceptã sã punã capãtîncercãrilor de pãtrundere în zonacontrolatã de inamic la finele zilei de 29august / 11 septembrie.

Cine au fost eroii acelor ultime douãzile? Probabil cu asta ar fi trebuit sãîncepem, dar întru smerenie ei, cei careau stat în faþa morþii ºi a învierii stau înspatele rândurilor. Dumnezeu îi cunoaºte

pe fiecare în parte,istoria doar pe câþiva,iar noi la un loc îinumim: Divizia 1Infanterie, Divizia 7Infanterie, Regi-mentul sau Regimen-tul 15 Rãzboieni.

Primele frunzeale toamnei seaºezau pe Cireºoaia,acoperind trupurileultimei mii de braviromâni dintre celemulte cãzute în varalui 1917.

Dincolo de con-troverse istoriografice,dincolo de limite ºiinterpretãri, dincolo desubiectiv sau obiectiv,dincolo de sintagme ºistereotipii sunt doarele, sufletele înãlþate lacer, dincolo de carenimic mult nu poate fi.Cireºoaia alãturi deMãgura Caºinului,Sticlãrie, Coºnea,Bogdãneºti ºi alteunghiuri sau unghereredefineºte geometriajertfei, transformândacel triunghi rigidMãrãºti-Mãrãºeºti-Oituz într-un hexa-gon, octogon, dodeca-gon sau orice alt gon.

Epilog Cireºoaia:,,Sã nu judeci, sã nuvezi, sã nu miroºi!”(Ioan Missir – Fatamoartã).

Preot Andrei-Silviu NEICU

CodrulPãdurea veche fremãtaÎn paºnica-i verdeaþã;O ciocârlie gri cânta

Un cânt de dimineaþã.

Un susur se aude clarPrin tril de ciocârlie…Ciocãnitoarea bate rar

Aceeaºi armonie.

Stejari cu fruntea rece stauSub veºnicele ceruri.

Sã cânte-ar vrea, dar glas nu auFoºnitele refrenuri.

Un pas de om se arãtãStrivind sub cizme valea;

Izvorul tot se tulburãVoind sã-i schimbe calea.

Cum îl vãzu pe vânãtor,O frunzã se desprinse.

Îngãlbeni de fricã-n zborCând flinta o atinse…

Dar vânãtorul o þintiPe mica ciocârlie!

Din þeavã glontele ieºiCa pieptul sã-i sfâºie.

Pasãrea moartã cãzu pe pãmântCu ciocul deschis pentru ultimul cânt…Codrul întreg suferinþa-ºi foºni,Dar omul luã trupuºorul cel gri.

*Trunchi bãtrâni, plecaþi de umbrã,

Se-nconvoaie gânditori…Li-i înfãþiºarea sumbrã,

Dar într-înºii ascund sori.

Maria ILIE, Frânturi de cer,Editura Enesis, Baia Mare,

2016, p. 83-84


Evenimentul sãrbãtoririi LimbiiRomâne la Slãnic Moldova a fost iniþiativaProtoieriei Oneºti, personal a pãrinteluiprotopop Ioan Bârgãoanu. Aflat la a douaediþie, cu binecuvântarea Înaltpreas-finþitului Pãrinte Arhiepiscop Ioachim, într-oatmosferã festivã, mai mulþi scriitori dintoatã þara au rãspuns invitaþiei,manifestarea fiind complexã, cumulte activitãþi: concursul „Sfântulgrai românesc” ºi înmânareadiplomelor ºi a premiilor, dublãlansare de carte – „Cãlãtori ºicãlãtorii” scrisã de MarianaBendou ºi „Poveºti din Þara Iei”scrisã de Vasile Ruºeþi ºi MarianaBendou, vernisaj GheorgheParascan ºi Maria Margoº.

Pe parcursul a patru ore, s-auascultat discursurile membrilorClubului „Expresia Ideii”, alemembrilor juriului concursului„Sfântul grai strãmoºesc”: poetaCristina ªtefan, membru USR,preºedinte – fondator al Cena-clului literar Lira 21, scriitorul MarinMoscu, membru USR, scriitoareaIleana Cornelia Neaga, scriitorulVasile Ruºeþi, secretar de redacþieºi administrator grup virtualRevista „Expresia Ideii”, prof. MarianaBendou, scriitor membru LSR si USLR,preºedinte – fondator al asociaþieiculturale „Clubul Expresia Ideii”, director– fondator al revistei Expresia Ideii.Momentele muzicale deosebite alegrupului vocal Vamadis, format din tineriiVasile, Maria ºi Dimitria Ilie, cu versuricelebre omagiind Limba Românã, auîncântat audienþa, recitãri, muzicãpopularã. Momentele artistice prezentatede Gheorghe Parascan ºi Maria Margoºau întregit atmosfera sãrbãtoreascã.

S-au remarcat discursurile scriitorilordin þarã prezenþi la eveniment: MarinMoscu, membru USR, Mariana Pândaru-Bârgãu, membru USR din Deva, MarianaNiculescu, din Bucureºti, Nina Casian,Bacãu, Maria Ruscanu Bãlãcianu,premiul I la concurs, Elena Petruþ,membru USR, Deva, Daniel Baciu, VasileUnguraºu, Elena Foghel, Neamþ, DianaOlteanu, Craiova.

„Ultimul cuvânt” l-a avut pãrinteleprotopop Ioan Bârgãoanu care a invitattoatã suflarea la slujba vecerniei înbiserica „Sf. Ilie” din staþiune undeîmpreunã cu pãrinþii Petru ºi Elisei

Sãrbãtoarea limbii române. Slãnic Moldova.30-31 august 2017

Roncea, Mircea, Cãtãlin ºi Valentin Ilie afãcut ºi acatistul Sfântului Ioan cel Noude la Suceava lângã Sfintele sale Moaºte.

A doua zi, pe 31 august, invitaþiiau participat la Sf. Liturghie în bisericadin Slãnic. Rãspunsurile la stranã aufost date de corul Filomelos din Oneºti

care a avut ºi un scurt concert. Au urmatgrupul Vamadis ºi grupul format dinMaria ºi Ana Lungu, fiicele pãrinteluiGeorgel Lungu din Lãloaia. S-auînmânat diplome de excelenþã membrilorcorului Filomelos, grupului Vamadis,Anei ºi Mariei Lungu, scriitorilorparticipanþi, preoþilor din Slãnic ºiPrimarului staþiunii Gheorghe Baciu.Preotul Andrei Silviu Neicu a susþinut oconferinþã despre poezia închisorilor, iarcâþiva scriitori au luat cuvântul mulþumindpãrintelui Ioan Bârgãoanu pentruorganizare. Manifestarea s-a încheiat cuo agapã la pensiunea Izvoare.

Prima ediþie a sãrbãtoririi LimbiiRomâne la Slãnic Moldova, în anul 2016,a avut în centru evocarea marelui scriitorValeriu Filimon, poet, critic literar, profesoruniversitar.

Valeriu Filimon vede lumina vieþiipãmânteºti la 12 octombrie 1931, înSlãnic Moldova, ca fiu al preotuluiClement Filimon –sfinþitor al bisericiidin Slãnic-Bãi (1929) ºi ziditor albisericii din Slãnic-Cerdac (1932),preot militar pe frontul de Rãsãrit, apoipreot-maior la Regimentul de Gardã

Regalã ºi, dupã desfiinþarea cleruluimilitar prin detronarea Regelui Mihai,preot civil la Biserica Mihai-Vodã,ctitoria lui Mihai Viteazul, unde a slujitpânã la strãmutarea ei, în 1985. Mama,Zoia Filimon, va sluji învãþãmântului cugradul I ºi „gradul de merit”.

Poetul Valeriu Filimon afãcut parte din prima promoþiea ªcolii de Literaturã „MihaiEminescu”, aflatã sub aus-piciile Uniunii Scriitorilor,avându-i colegi de seminar peDumitru Micu, Dionisie ªincan,Alexandru Oprea, Aurel Rãu,Nicuþã Tãnase, Florian Saioc,Aurel Covaci, Ilie Purcaru,Traian Filip ºi AlexandruAndriþoiu – coleg de bancã.Între anii 1952-1957, a urmat ºiabsolvit Facultatea de Filologie,fiind coleg de promoþie cuNichita Stãnescu, FlorenþaAlbu, Doina Ciurea, CãlinCãliman, Nicolae Ciobanu,Matei Cãlinescu, EugenSimion. Despre prietenia ºirelaþiile literare cu Nichita ascris colegul de promoþieNicolae Mohorea-Corni, în

cartea Amintiri cu Nichita Stãnescu,Editura Forum, Bucureºti, 1999.

Dupã absolvirea facultãþii, devinecadru didactic la Catedra de LiteraturãUniversalã, Teorie literarã ºi Folclor,avându-l ca ºef de Catedrã pe celebrulTudor Vianu. În anul universitar 1971-1972, deja renumitul dascãl universitarînfiinþeazã Cursul de Poeticã – primulde acest fel în toate facultãþile de profildin þarã. A trecut la cele veºnice în lunaiulie 2004.

Ediþia din acest an a fost uneveniment amplu, consistent, ce apresupus efortul pãrintelui protopopIoan Bârgãoanu, al preoþilor din Slãnic,al Asociaþiei „Club Expresia Ideii”, alPrimãriei Slãnic Moldova, al scriitorilorprezenþi, al pictori lor GheorgheParascan ºi Maria Margoº, dar nu înultimul rând al tinerilor care au adusobolul lor prin cântarea limbii române,prin floarea tinereþii lor depusã pe altarulSfântului Grai Românesc.

Preot Cãtãlin ILIESlãnic Moldova


ªedinþa Consiliului Local Slãnic Moldova în cadrul cãreias-a acordat titlul de Cetãþean de onoare lui Valeriu Filimon

Cu binecuvântarea ÎnaltpreasfinþituluiPãrinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanuluiºi Bacãului, în perioada 17-22 iulie 2017la Parohia Buna Vestire din Tg. Ocna s-adesfãºurat ªcoala de varã „Credinþã, Joc,Creaþie” în baza Proiectului de parteneriatîncheiat între Parohia Buna Vestire Tg.Ocna , ªcoala Gimnazialã Nr. 1 ºi ªcoalaGimnazialã Nr. 2 din Tg. Ocna.

La ªcoala de varã s-au înscris 180de copii participanþi, cu vârste cuprinseîntre 4 ºi 14 ani. Programul ºcolii a fostconceput cu scopul de a aduce copiilorparticipanþi cunoaºterea adevãrurilor decredinþã, respectarea valorilor tradiþionale,comuniunea cu Dumnezeu, dobândireaunor deprinderi practice ºi buna dispoziþie.La Festivitatea de deschidere, Pãrinteleparoh Ioan Vasile Panþîru – coordonatoral activitãþii, împreunã cu Pr. Þopa Adrian,slujitor la Biserica Sf. Nicolae din Oneºti,au sãvârºit o slujbã de binecuvântare laînceput de activitate. Cei 180 de copii aufost împãrþiþi pe grupe de vârste, fiecaregrupã având câte un sfânt ocrotitor: grupanr. 1- Sf. Ecaterina; grupa nr. 2- Sf.Nicolae; grupa nr. 3- Sf. Andrei; grupa nr.4-Sf. Ioan; grupa nr.5- Sf. Parascheva- grupanr.6- Sf. Varvara; grupa nr. 7- Sf.Pantelimon. Programul activitãþilor dinperioada 17-22 iulie s-a desfãºurat întreorele 9-13 ºi a avut în structura sa 7 atelierela care copiii au participat zi de zi. Fiecareatelier a fost sub coordonarea cadrelordidactice voluntare de la ªcoalaGimnazialã Nr. 1 ºi ªcoala GimnazialãNr. 2 din Tg. Ocna.

Responsabilii de ateliere au lucrat cufiecare grupã rând pe rând, astfel cãinteresul copiilor a crescut de la o zi laalta, elevii aºteptând cu nerãbdareurmãtoarea zi de ºcoalã. Atelierele

ªCOALA DE VARÃ „CREDINÞÃ, JOC, CREAÞIE“Parohia Buna Vestire, Tg. Ocna

prevãzute în program au avut scopul de adezvolta relaþiile dintre copii ºi a le trezisentimentul de cunoaºtere. Atelierul deGastronomie a fost sub coordonarea prof.Chiticaru Oana ºi înv. Roncea Cristina,Atelierul de Dezvoltare personalã a fostsub coordonarea prof. Grozescu Alina ºiînv. Ciobanu Daniela, Atelierul de Muzicãa fost sub coordonarea prof. Rusu Vitalieºi Culiuc Gheorghe, Atelierul MiculGrãdinar a fost coordonarea prof. PavelCarmen ºi instructor Serea Lãcrãmioara,Atelierul de Hand Made a fost subcoordonarea înv. Dumitraºcu Carmen ºiînv. Criºman Nicoleta, Atelierul de Picturãa fost sub coordonarea prof. Vamanu Alinaºi Godzin Letiþia, Atelierul Sportiv a fostsub coordonarea elevilor de liceu LaviniaPopa, Georgiana Chiper ºi Cristin Rusu.La buna desfãºurare a activitãþii dinªcoala de varã a fost prezentã asistentulmedical Bixade Irina ºi voluntari liceenicare s-au implicat cu seriozitate: TomaAlexandra, Toma Teodora, CiubotaruSânziana, Oprea Georgiana, DãnãilãAndrei, Parincu Smaranda, TudoreanuMiruna, Rusu Marina ºi Petcu Georgiana.

Întregul suport financiar a fostsusþinut de cãtre Parohia Buna VestireTg. Ocna sub coordonarea Preotului parohIoan Vasile Panþîru. Materialele necesarepentru cele 7 ateliere care s-au derulat zide zi, au dus la buna desfãºurare aactivitãþii: hârtie coloratã, foarfece,plastilinã, ace quiling, sfoarã, ºnur satin,carioci, tempera, creioane colorate, blocdesen, carton pânzat, pensoane, cretã,baloane, mingi, coarde, pãmânt flori,mãnuºi, pahare plastic colorate, lac pebazã de apã, aracet, ochiºori mobili,palete picturã, fãinã, ulei, hârtie copt,aluat, zahãr, vanilie, lapte, ouã, fructe

(pepene galben ºi roºu), mere, kiwi,portocale, gem, nutela, muºtar, ketchup,,paie suc, pahare unicã folosinþã,serveþele, cuptor electric, blender etc.

Programul zi de zi a debutat cuînviorarea, rugãciunea de dimineaþã ºicuvântul de folos susþinut de cãtre preotulparoh Ioan Vasile Panþîru, iar într-una dinzile a fost invitat ºi Pãrintele PetruRoncea. Aprecierea a venit ºi din parteaPãrintelui protoiereu Ioan Bãrgãoanu carea vizitat ªcoala de varã în ziua de vineribucurându-se alãturi de copii ºi devoluntarii implicaþi.

În fiecare zi copiii au avut o pauzãde 20 de minute, în care li s-au oferit pelângã ceea ce s-a gãtit la atelierul deGastronomie (prescuri, cornuleþe,prãjituri, gogoºi, ouã ornate ºi fresh-uri),ºi cornuri, eugenii, covrigi, fructe ºi apã.

La Festivitatea de închidere a ªcoliide varã Credinþã, Joc, Creaþie, PãrinteleParoh Ioan Vasile Panþîru a cititrugãciunea de mulþumire cãtre Dumnezeupentru buna desfãºurare a activiþãþii, iarcei 180 de copii au fost premiaþi cudiplome personalizate, cu cãrþi derugãciuni, iconiþe ºi cd-uri inscripþionatecu poze din perioada ªcolii de varã ºi unfilmuleþ realizat de voluntari. Cei 26 devoluntari voluntari au primit certificate devoluntariat ºi cãni personalizateinscripþionate.

„Numãrul mare de copii,bucuria ºiinteresul arãtat,reacþia pozitivã a pãrinþilorne-au surprins într-un mod mai mult decâtplãcut, dar, mai ales ne determinã în aintensifica ºi pregãti mult mai temeinicastfel de activitãþi ce au un impactmisionar ºi pastoral deosebit,arãtându-ne,încã o datã, cât deminunatã este lucrarea cu cei


Slujba arhiereascã la mormântulpãrintelui Arsenie Boca

mici ºi cu tinerii” (a menþionat Pr.Ioan Vasile Panþîru).

Activitatea ºi-a atins scopuliar feedback-ul pãrinþilor a fost unul pozitiv:copiii au pãrãsit jocurile pe calculator,tableta ºi telefoanele mobile, ºi-au fãcutprieteni noi, au învãþat sã planteze flori ºisã cureþe grãdina, sã se joace frumos ºisã nu uite jocurile copilãriei, sã gãteascãsãnãtos ºi cu bucurie, sã confecþionezeobiecte din hârtie, sã cânte, sã fie creativi,sã se respecte ºi sã se cunoascã întreei. Interesul deosebit arãtat de copii ºiîncântarea pãrinþilor motiveazãpermanentizarea proiectului pe perioadavacanþelor de varã ºi încurajeazãorganizatorii ºi voluntarii pentru o maitemeinica pregãtire a activitãþilor viitoare.

Prof. Oana CHITICARUªcoala Gimnazialã Nr. 1, Tg. Ocna

Cu ajutorul lui Dumnezeu ºi cubinecuvântarea Înaltpreasfinþitului PãrinteIoachim, Arhiepiscopul Romanului ºiBacãului, în sãptãmâna 24-28 iulie s-adesfãºurat în oraºul Târgu-Ocna, laParohia Sfântul Ioan, a doua ediþie aprogramului „ªcoala de varã” pentru toþitinerii din Parohie ºi din oraºul Târgu-Ocna.

Pe parcursul acestor 5 zile de„cursuri”, cei 110 tineri care au fostprezenþi s-au bucurat de un programdiversificat, începând cu rugãciunea,cateheza ºi apoi jocurile ºi activitãþilespecifice fiecãrei zile. Prima zi a avut caþintã crearea de ateliere de lucru deobiecte hand-made, în care copii sã

ªcoala de varã la Parohia Sf. Ioan – Tg. Ocna

realizeze diverse lucruri din hârtie, sfoarã,sã interacþioneze prin jocuri, desene etc.Ziua de marþi a fost ziua dedicatãsportului. Cu sprijinul Primãriei, copiii auputut sã fugã de ploaie ºi sã îºi continueactivitãþile în sala de sport a ªcolii nr. 3, osalã de sport foarte generoasã ca spaþiu,astfel încât întrecerile sportive, voley-ul,baschetul, sau concursul de tras funia sãfie desfãºurate nestingherit. Miercuri,Dumnezeu ªi-a arãtat dragostea Sacopiilor, întrucât vremea a fost foartefrumoasã ºi aceºtia au putut merge,încolonaþi, prin tot oraºul la CentrulBalnear Parc Mãgura, unde s-au bucuratde apa caldã din piscinele acestui locofertant pentru ei. Ziua de joi a fost ceacare a adus copiilor muzica, atât ceareligioasã cât ºi cea uºoarã, dar ºi regulilecodului de bune maniere, transmise princântec sau prin jocuri, dar au ºi învãþat ºicum sã tehnoredacteze un document, cumsã facã o prezentare PowerPoint,vizionând în ultima parte a zilei ºi un filmpentru cei mici.

Fiecare zi din acest program decursuri a debutat cu rugãciune, copiiiputând sã Îl cunoascã pe Dumnezeu ºi aºadar ºi în fiecare activitate pe care au fãcut-o,în fiecare joc, în fiecare moment alevenimentelor petrecute. „Scopul nostrueste de a-i scoate pe copii din faþa jocurilorvideo, a aplicaþiilor de socializare, din faþatelevizorului, de a-i face sã petreacã timpde calitate împreunã, sã socializeze într-unmod real ºi benefic pentru interacþionareainterpersonalã, sã îi facem sã îºi canalizezeenergia pe care o au din belºug spre lucruri

bune, de folos pentru trup ºi suflet” aprecizat pãrintele slujitor Silviu Butucaru,coordonator al acestui proiect.

Bineînþeles, toate aceste activitãþi nuar fi fost posibile fãrã implicarea ParohieiSfântul Ioan, prin pãrintele paroh SorinPostelnicu, fãrã susþinerea Primãriei Tg.Ocna ºi a Serviciului Comunitar pentruCopii, a ªcolii nr 3 din oraº, dar mai alesfãrã sprijinul ºi efortul constant depus devoluntarii ce au animat aceste evenimente.Amintim familia Vãsâi Benone (profesorla Colegiul C. Negri din Târgu-Ocna) ºisoþia Laura, coordonatori ºi ei ai acestuiproiect, Cuzic Mihai, Butucaru Nela,Teuºanu Valeria, Grozescu Maria Alina,Ionaºcu Ana, Birtea Valentina, BixadeIrina, Voicu Fãnel, Voicu Elena.

În semn de mulþumire, ultima zi a„ªcolii de varã” a fost dedicatã recunoºtinþeifaþã de toþi cei enumeraþi ce au sprijinitacest proiect, cãrora li s-au oferit diplomede voluntari, dar ºi de premiere a tuturorcelor 110 copii participanþi, întrucât toþi aufost câºtigãtori ºi au luat premiul I, diplomeºi cadouri. Bucuria lor este ºi bucuria noastrãºi prin ei noi toþi ne încãrcãm de energie, depozitivism ºi de zel misionar. Ei sunt ceidespre care Hristos a zis: „Lãsaþi copiii sãvinã la Mine ºi nu-i opriþi, cãci a unora caaceºtia este Împãrãþia lui Dumnezeu”. Aºacã misiunea Bisericii este ºi aceea de a seîngriji de aceºti tineri din „tinda ei” care aunevoie de modele, de educaþie, de ajutor ºide recunoºtinþã, de a face cu ei catehezã,joc ºi joacã ºi activitãþi frumoase.

Preot Silviu BUTUCARU


spaþiul pietonal de pe strada VictorieiTârgu-Ocna este oraºul staþiunestrãjuit de dealurile Mãgura, Cireºoaiaºi Coºna, locuri unde eroii patrieinoastre s-au adus ca jertfã pentruapãrarea þãrii ºi a pãmântuluistrãmoºesc. În data de 11 august 2017

Anamnezãde centenarla Cireºoaia

Cireºoaia se înscrie în arcul detriumf al Armatei Române de la mijlocullui Gustar al anului 1917 când intenþiiledevastatoare ale inamicului erau sãîngenuncheze Grãdina Maicii Domnuluisub talpa denominaþiunilor strãineromânilor de neam ºi de credinþã.Dumnezeu a voit însã altfel ºi, cu preþ demari jertfe umane ºi materiale, a biruitcredinþa strãmoºeascã prelungitã înbraþele eroice ale bravilor soldaþi români.La împlinirea a 100 de ani de la punctulde cotiturã a istoriei noastre naþionale, cubinecuvântarea IPS Ioachim, Arhie-piscopul Romanului ºi Bacãului, o partedin preoþii târgocneni în frunte cupãrintele protopop de Oneºti IoanBârgãoanu au aprins candelã derugãciune întru veºnicã pomenire aeroilor în cadrul programului militardesfãºurat la Mânãstirea „Sfântul CuviosEftimie cel Mare” de lângã masivulCireºoaia, pe data de 10 august 2017.

De faþã fiind reprezentanþi ai GuvernuluiRomâniei, ai administraþiei judeþene ºilocale, programul a cuprins ºi cuvântãrila care s-a adãugat elogiul de preþuire ajertfei eroilor adus de pãrintele protopopIoan care a citit ºi poemul special întocmitde IPS Ioachim pentru evocarea acestuicentenar.

Programul a sfârºit apoteotic prindepuneri de coroane ºi jerbe de flori,semne ale recunoºtinþei generaþiilorrânduite sã fie contemporane anamnezeicentenarului primei conflagraþii mondiale.S-a depus o coroanã ºi din parteaArhiepiscopiei Romanului ºi Bacãului înacelaºi semn de îndatoritã recunoºtinþãºi rugãciune de iertare ºi veºnicã odihnã.

În amurgul zilei de 10 august 2017,în centrul oraºului Târgu-Ocna s-aurememorat atacurile Armatei Româneasupra culmilor cucerite de inamic,Coºna, Mãgura ºi Cireºoaia, ºi câte ogrupã de vânãtori de munte a mãrºãluitcu fãclii aprinse spre cele trei vârfuripe care ostaºii români de odinioarã le-aurecucerit cu preþ de sânge, astfel încâtîn negura nopþii se putea observaurcând spre Coºna, Mãgura ºiCireºoaia lumini ºerpuitoare printretranºee ºi gropi de obuz.

Anamneza centenarului laCireºoaia, la Mãgura ºi la Coºna aîntipãrit în conºtiinþa generaþiilor de azicã cei de demult ºi-au fãcut datoria.

a avut loc la Târgu-Ocna, în „Cimitirulcu tunuri” de la Biserica Sfântul

Nicolae, o slujbã de pomenirea eroilor din Primul Rãzboi

Anamnezãde Centenar

ºi laTârgu-Ocna

Nr. 3 / iul-sept 2017SAREA PÃMÂNTULUI 21

Pe data de 17 august 2017, a avutloc, cu binecuvântarea IPS Ioachim,Arhiepiscopul Romanului ºi Bacãului,a treia ediþie a concursului „Toacã ºi iemoldoveneascã” la Schitul „SfântulCuvios Eftimie cel Mare”, la iniþiativapãrintelui Ioan Bârgãoanu, protopop deOneºti, ºi cu implicarea specialã apreacuviosului pãrinte protosinghelClaudiu Panþiru, egumenul Schitului, ºia pãrintelui Cristian Mazilu de laparohia „Schimbarea la Faþã” dinPoieni, Târgu-Ocna. Din parteaBiroului de Catehezã al ArhiepiscopieiRomanului ºi Bacãului a participatpãrintele inspector Daniel Ionel Marari.

Concursul se înscrie întreproiectele catehetice ale ArhiepiscopieiRomanului ºi Bacãului, cu un mareimpact în rândurile copiilor ºi tinerilor,la aceastã a treia ediþie participândcincizeci de tineri din cuprinsulProtoieriei Oneºti, dar ºi din alteprotopopiate ale Eparhiei, ceea ce-iconferã deja concursului un caractereparhial, cel puþin pentru aceastã ediþie.

Mondial. Evenimentul a fostmarcant ºi datoritã prezenþei

Înaltpreasfinþiei Sale Ioachim,Arhiepiscopul Romanului ºi Bacãului,alãturi de pãrintele Ioan Bârgãoanu,Protopop de Oneºti, precum ºi denumeroºi preoþi ºi credincioºi din oraºulstaþiune Târgu-Ocna.

Manifestãrile s-au desfãºurat înprezenþa reprezentantului Adminis-traþiei Prezidenþiale, Consilierul de stat,domnul Constantin Ionescu, a minis-

trului Ilie Viorel, a Secretarului de statla Departamentul Centenar înGuvernul României, domnul CristianIoan Videscu, ºi a altor oficialitãþijudeþene ºi locale.

Dupã slujba de pomenire a eroilor,a urmat cuvântul ÎnaltpreasfinþituluiPãrinte Ioachim ºi înmânarea dediplome din partea ArhiepiscopieiRomanului ºi Bacãului unor oficialitãþijudeþene ºi locale, precum ºi recitareapoemului „Odã eroilor de pe Valea

Oituzului”, scris de ÎnaltpreasfinþiaSa.

Programul a continuat prinalocuþiuni ale oficialitãþilor prezente laacest ceremonial, oferirea de placheteºi diplome din partea Primãriei Târgu-Ocna, iar la sfârºit au fost depusecoroane de flori întru cinstea eroilorcãzuþi la datorie în Primul RãzboiMondial.

Cinste eroilor neamului nostruromânesc!

A treia ediþie a concursului„Toacã ºi ie moldoveneascã” la Schitul

„Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”,Târgu-Ocna, protoieria Oneºti

Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghiide un sobor de preoþi sub protiapãrintelui protopop Ioan Bârgãoanu,pãrintele inspector eparhial DanielMarari a transmis binecuvântarea IPSIoachim pentru desfãºurarea la Târgu-Ocna a concursului „Toacã ºi iemoldoveneascã”: „Mulþumesc pentruinvitaþie ºi felicit aceste activitãþimemorabile pentru protopopiatulOneºti ale pãrintelui protopop care are

niºte activitãþi cu totul ºi cu totulspeciale pentru ArhiepiscopiaRomanului ºi Bacãului. De aceea,ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Ioachimmi-a spus sã vinaici ºi sã felicitpe pãrinteleprotopop ºi petoþi ceicare se


ostenesc pentru acesteactivitãþi deosebite.”

Copiii ºi tinerii au fost împãrþiþi înpatru categorii de vârstã: 7-10 ani, 11-12 ani; 13-14 ani ºi 15-18 ani, fiecareexersând bãtutul toacei în faþa unui juriuformat din patru preoþi care au evaluatºi rãsplãtit cu premii pe toþi cei care auparticipat la concurs.

Un cuvânt înflãcãrat despre ceînseamnã toaca l-a avut pãrinteleprotopop Ioan: „Un cântec al doruluidupã Cer, toaca este ea însãºirugãciune, este rugãciune primarã prinformulele ritmice preluate dinrugãciunea cântatã ºi prin semnelemistice încifrate în bãtaie: crucea,cercul, triunghiul ºi spirala.”

Un moment deosebit l-a constituithora misticã a bucuriei în jurul locaºuluide cult, un lanþ uman în veºmintenaþionale format din copiii ºi tineriiparticipanþi la concurs împreunã cupreoþii slujitori în odãjdii sfinte intonândimne religioase ºi patriotice ºiîmbrãþiºând biserica într-un tainic dansde cununie. În rãstimpul deliberãrilorpentru premierea participanþilor,pãrintele Lãzãrel Sinel de la BisericaNeamului din Poiana Sãratã a oferitspre contemplare copiilor ºi tinerilorprezenþi o expoziþie de icoane, în centrulatenþiei fiind ºi un tablou pictat al

locotenentului Nicolae Macarie, întâiulerou cãzut în Primul Rãzboi Mondial.

Toþi participanþii la concurs auparticipat ºi la o agapã frãþeascã pringrija gazdelor care au iniþiat ºi au fãcut

posibilã desfãºurarea cu totul la înãlþimea celei de a treia ediþii a concursuluieparhial „Toacã ºi ie moldoveneascã”care se înscrie între proiectele de viitorale Biroului Catehetic Eparhial.

Editura Basilica a PatriarhieiRomâne a editat, cu binecuvântareaPreafericitului Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române, un primCatalog Mediatic Ortodox pe anul2017, cuprinzând „date tehnice ºiinformaþii actualizate privind utilizareamijloacelor moderne de comunicare decãtre unitãþile bisericeºti din PatriarhiaRomânã” – cum afirmã Pr. NicolaeDascãlu în Argument-ul Catalogului.

Protoieria Oneºti în Catalogul MediaticOrtodox pe anul 2017

Catalogul cuprinde toate eparhiiledin cadrul Patriarhiei Române, din þarãºi din diaspora. Ceea ce esteremarcant la prezentarea instituþiilormedia bisericeºti în dreptulArhiepiscopiei Romanului ºi Bacãului,pe lângã prezentarea revistei noastreeparhiale Cronica Romanului, esteprezentarea celor trei reviste dincadrul Protoieriei Oneºti: PotirulViiºoarei , Sarea pãmântului ºi

Izvorul numãrul unu, Arhiepiscopianoastrã ºi, în mod special, ProtoieriaOneºti figurând într-un loc de fruntecu numãrul publicaþiilor între celelalteunitãþi ºi subunitãþi de cult ortodoxedin cadrul Patriarhiei Române.

Catalogul conþine 240 de paginicolor pe o hârtie superioarã, paginilede la 133 pânã la 137 fiind alocateArhiepiscopiei Romanului ºiBacãului.

Nr. 3 / iul-sept 2017SAREA PÃMÂNTULUI 23

Sub auspiciile Biroului de Catehezãa Arhiepiscopiei Romanului ºi Bacãului,în cadrul Sectorului de Catehezã alProtopopiatului Oneºti a avut loc laSchitul „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”din Târgu-Ocna o întâlnire pregãtitoarea tinerilor care vor participa la ITO 2017de la Iaºi din 1-4 septembrie 2017.Întâlnirea a avut loc pe data de 17 august2017, cu binecuvântarea IPS Ioachim,Arhiepiscopul Romanului ºi Bacãului ºiîn prezenþa pãrintelui Daniel Ionel Marari,Inspector eparhial în cadrul Sectoruluicultural al Arhiepiscopiei Romanului ºiBacãului, ºi a pãrintelui Ioan Bârgãoanu,protopop de Oneºti.

Întâlnirea a debutat cu SfântaLiturghie oficiatã de un sobor de preoþisub protia pãrintelui protopop Ioan, dupãcare tinerii s-au cunoscut unii cu alþii ºiau participat la un concurs care a avutca temã: „Icoana ºi eroii”. Tinerilor li s-asolicitat sã compunã câte un scurt eseula douã subteme, la alegere, primanumindu-se: „Icoana – punte nobilã spreDumnezeu”, iar a doua: „Eroii – modeleumane ale neamului românesc”.Evaluarea lucrãrilor s-a fãcut înperspectiva a ºase criterii: 1- pentru

Întrevedere pregãtitoare în ProtoieriaOneºti a tinerilor înscriºi la ITO 2017 – Iaºi

originalitatea structurii literare; 2- pentruformularea artisticã; 3- pentrucreativitatea literarã; 4- pentru caligrafialucrãrii; 5- pentru profunzimeaconþinutului literar-teologic/istoric; 6-pentru armonizarea aspectelor literareºi teologice/istorice. Cei patru evaluatori,prof. Mazilu Nicoleta, ªcoalaGimnazialã nr. 2, Târgu-Ocna, prof.Apostu Loredana, ªcoala Gimnazialã

Târgu-Trotuº, prof. Mocanu Viorica,Liceul Tehnologic ºi ªcoala Gimnazialãnr. 1, Târgu-Ocna, ºi înv. Belchim Sanda,ªcoala Gimnazialã nr. 2, Târgu-Ocna.

Dupã evaluarea lucrãrilor, tinerii aufost premiaþi ºi încurajaþi spre activitãþispirituale ºi culturale fiind îndemnaþi sãreprezinte cu demnitate ºi dãruireProtoieria Oneºti la ITO 2017 – Iaºi.

Cu binecuvântarea Înaltpreas-finþitului Pãrinte Arhiepiscop Ioachim, 100de tineri din zona canonic-administrativãa Arhiepiscopiei Romanului ºi Bacãuluiînsoþiþi de un grup de preoþi responsabilicu activitãþile catehetice în protoierii, înfrunte cu pãrintele Daniel Marari,inspector eparhial la sectorul cultural, auparticipat la deschiderea „ÎntâlniriiTinerilor Ortodocºi din toatã lumea” carea avut loc în seara zilei de 1 septembrie2017 la Iaºi. A doua zi, sâmbãtã, 2septembrie, tinerii au participat la douãseminarii pe tema libertãþii ºi la o amplãconferinþã susþinutã în seara zilei depãrintele conferenþiar dr. Constantin

Întâlnirea internaþionalã a tinerilorortodocºi, Iaºi, 1-4 septembrie 2017

Necula de la Facultatea de Teologie„Sfântul Andrei ªaguna” din Sibiu.

În searã zilei de 1 septembrie 2017,a avut loc în Grãdina Palas din Iaºifestivitatea de deschidere a ÎntâlniriiInternaþionale a Tinerilor Ortodocºi (ITO).Manifestarea a debutat cu prezentareadelegaþiile participante. Fiecare dintredelegaþii a fost reprezentatã de trei tineriîmbrãcaþi în costume populare, care audefilat þinând în mâini steagul ITO,steagul þãrii din care vin ºi steaguleparhiei. Delegaþia ArhiepiscopieiRomanului ºi Bacãului s-a bucurat deprezenþa la acest evenimenta Înaltpreasfinþitului Ioachim, alãturi

de ceilalþi ierarhi prezenþi în frunte cuPreafericitul Pãrinte Patriarh Daniel.

Moderatorii festivitãþii de deschidere- Daniel Buzdugan ºi Roxana Chebac -au fãcut o prezentare succintã a fiecãreidelegaþii, dupã care Preasfinþitul PãrinteDamaschin Dorneanul, Episcop vicar alArhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdãuþilor, celmai tânãr ierarh al Bisericii noastre, aoficiat o slujbã de Te Deum.

În continuare, a urmat cuvântul debun-venit al Înaltpreasfinþitului PãrinteTeofan, Mitropolitul Moldovei ºiBucovinei, care a subliniatcã „în ciuda multor greutãþi sepoate chiar ºi astãzi sã fii


creºtin ºi tânãr, sã fii creºtin ºiplin de bucurie”, dupã care s-a

adresat miilor de tineri pre-zenþi Preafericitul PreafericitulPãrinte Patriarh Daniel: „Suntembinecuvântaþi de Dumnezeu în aceastãadunare care este deodatã venerabilã,dar ºi admirabilã prin mulþimea tinerilorºi diverselor þãri ºi eparhii pe care lereprezintã ºi se bucurã de aceºti tinericare sunt daruri ale lui Dumnezeu. Copiiiºi tinerii sunt daruri ale lui Dumnezeupentru familie, pentru Bisericã ºi pentrusocietate. Însã orice dar trebuie cultivat.Dumnezeu ne oferã daruri ºi omultrebuie sã le cultive, sã le ducã la rodire,la înfrumuseþare, pentru ca ºi libertatealui sã se întãreascã prin conlucrarea cuDumnezeu. Numai Iisus Hristos oferãomului libertate deplinã. Sfântul ApostolPavel, în Epistola cãtre Galateni, cap. 5versetul 1, „Staþi, deci, tari în libertateacu care Hristos ne-a fãcut liberi ºi nu vãprindeþi iarãºi în jugul robiei”. Tema dela Întâlnirea Internaþionalã a TinerilorOrtodocºi 2017 Iasi, „Tânãrul în cãutarealibertãþii”, este de mare actualitate!Libertatea este, a fost ºi va rãmâne opreocupare constantã a umanitãþii, i-apreocupat încã din Antichitate pe uniifilosofi, ca Platon, dar ºi în timpurilemoderne, cum a fost cazul lui Sartre.Care este modul de a îmbina libertatea

cetãþeanului cu mulþimea legilor dintr-osocietate? Astãzi, în contextul capitalistal noilor ideologii seculariste, se acordãdrepturi ºi libertãþi individuale fãrã nici oreferinþã la vocaþia omului de a trãi oviaþã eternã. Deºi tema libertãþii apreocupat omenirea de-a lungul timpului,totuºi nu existã o definiþie în esenþã alibertãþii. Se trãieºte Libertatea, dar nuse defineºte. Desigur cã libertateanaturalã ºi cea socialã reprezintã oanumitã libertate pentru toþi oamenii, darpentru creºtini ele nu reprezintãlibertatea totalã, descoperitã de Hristosºi dãruitã celor ce cred în El. Pentru cãlibertatea omului s-a pervertit ºi a fostcoruptã prin cãderea din comuniunea deviaþã cu Creatorul universului ºi al omului,Dumnezeu. Libertatea a fost gravcoruptã prin neascultarea lui Adam ºi aEvei, când omul a vrut sã fie caDumnezeu, dar în despãrþire ºi uitare deEl. Întrucât toþi oamenii au moºtenit fireapãcãtoasã, libertatea omului pe pãmânteste pervertitã de pãcat. ªi ce estepãcatul? Un mod de existenþã egoist ºiposesiv, care-l împiedicã pe om sãiubeascã deplin ºi permanent peDumnezeu ºi pe oameni. De aceea noifacem distincþie între iubirea posesivãºi cea milostivã. Din cauza pãcatului,omul nu poate sta permanent în iubireadarnicã, ci devine posesiv ºi nu mai

iubeºte pe toþi oamenii. Aceastãcontradicþie internã, între ideal ºirealitate, ne-o descoperã ºi SfântulApostol Pavel în Epistola cãtre romani:„Nu fac binele pe care îl voiesc, ci rãulpe care nu-l voiesc”. Deci natura noastrãnu mai are libertate deplinã, este adeseaînrobitã de modul de existenþã egoist”.

Aprinderea torþei ce va fi menþinutãpe tot parcursul Întâlnirii de la Iaºi aavut loc în prezenþa Gãrzii de onoaredin Iaºi. În continuare, a fost intonatimnul ITO 2017 de cãtre tinerii ce aucontribuit la realizarea lui, dupã careau avut loc discursurile oficialitãþilorlocale ºi ale reprezentanþilor instituþiilorpartenere în organizarea eveni-mentului.

Pentru ziua de sâmbãtã, tinerii auavut în program dezbateri pe temalibertãþii ºi responsabilitãþii creºtine, iarîn dupã amiaza zilei a fost susþinutã oconferinþã de cãtre pãrintele ConstantinNecula, cu tema: „Tânãrul în cãutarealibertãþii”, la aceasta participând ceipeste 7000 de tineri la care s-au adãugatfoarte multe persoane din Iaºi ºi din altelocalitãþi moldave: „Când un tânãr capãtãlibertate, el capãtã de fapt o persoanã:libertatea, ca ºi iubirea, ca ºi raiul, nurãspunde la întrebarea Ce?, ci laîntrebarea Cine?, iar rãspunsul esteHristos.”


Marþi, 12 septembrie 2017, într-unmoment ce contureazã împlinirea a 100de ani de la Prima conflagraþie Mondialã,pe Colina Cireºoaia, s-au adunat ierarhi,preoþi, reprezentanþi ai MinisteruluiApãrãrii Naþionale, comandanþi aiUnitãþilor militare din Bacãu ºi Iaºi,autoritãþi centrale, judeþene ºi locale,pentru a comemora ostaºii români careau udat cu propriul sânge pãmântulbinecuvântat al þãrii, luptând eroic pentrudezrobire ºi libertate.

Totodatã, dorind a pãstra viememoria ºi faptele de glorie aleînaintaºilor, la centenarul jertfei eroice depe dealul Cireºoaiei, plãtit cu viaþa de eroiiRegimentului 15 Infanterie, ostaºiiromâni din Brigada 15 Mecanizatã«Podul Înalt» au înãlþat, pe acel loc, otroiþã, realizatã de sculptorul CornelSolomon, asemãnãtoare aceleia dinCopoul ieºean din faþa Palatului Oºtiriidin Iaºi.

Dupã ceremonialul militar specific,monumentul eroilor a fost sfinþit de

Rugãciune ºi omagiu eroilor români pe colineleCireºoaieiÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Teofan,

Mitropolitul Moldovei ºiBucovinei, dimpreunã cu Înalt-preasfinþitul Pãrinte Ioachim,Arhiepiscopul Romanului ºiBacãului.

În cuvântul rostit cu acestprilej, IPS Mitropolit Teofan aarãtat importanþa implicãrii,atunci ºi acum, pentru apãrareapatriei ºi a credinþei strãmoºeºti:«Cu evlavie sfântã, ne plecãm

genunchii în þãrâna ce odihneºte, apãrãºi pãzeºte osemintele celor care acum100 de ani, aici, s-au înãlþat la cerapãrând pãmântul de jos.

Au fost, deopotrivã, timpuride glorie ºi timpuri de durere.Ne-am urcat pe culmi, în aceletimpuri, pe care nu le-am atinsde multã vreme. ªi în acei ani,pãrinþii noºtri simþeau cã totuleste pierdut. Dar atunci au fostoameni care au ºtiu sã ia deciziila momentul oportun ºi oamenicare au ºtiu sã îndeplineascãaceste decizii.

Acele clipe au fost trãite în modulcel mai dureros de cãtre cei care ºi-auvãrsat sângele ºi ºi-au dat viaþa. Deaceea, aceastã cruce ºi prezenþa voastrãaratã, dupã o sutã de ani, gratitudineanaþiunii române pentru tot ce a fost adânc,înãlþãtor ºi frumos în acele momente.

Se cuvine acum sã vã mulþumimdumneavoastrã ºi celor care au luat

aceastã iniþiativã ca astãzi sã fim aici.Dumnezeu sã ne dãruiascã aceeaºideterminare pentru apãrarea þãrii pe altecoordonate, însã cu aceeaºi demnitate,jertfã ºi credinþã», a declarat, în cuvântulsãu, Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei. La rândul sãu, Înaltpreasfinþitul PãrinteArhiepiscop Ioachim a mulþumit tuturorcelor care au luat parte ºi s-au implicatîn organizarea acestui eveniment.

«Vã mulþumim cã aþi venit în munþiiaceºtia, unde altãdatã strãmoºii noºtri s-au

jertfit pentru neam ºi pentru þarã. Amînþeles încã o datã cã poporul român esteun popor de sfinþi ºi de eroi. Aºa cã,pomenindu-i, înseamnã a adãuga cãrã-mida rânduitã nouã de Providenþã laedificiul spiritual al înaintaºilor noºtri. Sãle facã Dumnezeu parte de Raiul celveºnic ºi sã-i pomeneascã cu drepþii ºicu martirii neamului românesc», amenþionat chiriarhul Eparhiei Romanuluiºi Bacãului.

Evenimentul a continuat apoi cuun omagiu adus eroilor Regimentului15 Infanterie, totul încheindu-se cu unpraznic de obºte oferit întru pomenireaeroilor cãzuþi în crâncenele lupte depe aceste locuri istorice de cãtreBrigada 15 Mecanizatã «Podul Înalt»,din Iaºi.

(Paginile evenimente recenteau fost întocmite

de preot Petru RONCEA)


Târgu-Ocna - vedere panoramicã

Denumire în limba românã: StrugureFamilia botanicã: VitaceaeDenumirea botanicã: Vitis viniferaZona de origine: Zona mediteraneanãºi Europa CentralãÞara, zona sau continentul unde secultivã: Italia, China, SUA, Franþa,Spania, Argentina, Chile, România,Ungaria.

Istoric:Strugurii, reprezentând fructele

viþei-de-vie, fructele-vedetã aletoamnei, au o istorie de 8.000 de ani,primele podgorii fiind cultivate peteritoriile care formeazã acumOrientul Mijlociu.

Viþa-de-vie, domesticitã probabilodatã cu domesticirea animalelor, înzonele de azi ale Georgiei sauArmeniei, a reprezentat un pasimportant în civilizaþia ºi mai ales înetica alimentarã ºi religioasã.

Boabele de struguri uscate lasoare (stafide) erau atât o sursã deelemente nutritive, cât ºi un produs cecombãtea setea legionarilor romani încampaniile care au durat sute de ani înAfrica sau în Asia Minor, campanii dusepentru aprovizionarea cu noi resurse dehranã ºi sclavi necesare imperiului.

Un caz unic ºi nerepetat în istoriaomenirii este cel al regelui dac Burebista,acum 2000 de ani, care a tãiat toateplantaþiile de viþã-de-vie, deoarecesupuºii sãi fãceau festine foarte lungi ºidese închinate zeului Bachus.

Gestul se pare cã a fost inspirat deo decizie legislativã a Senatului Romande la mijlocul secolului I (anul 70 d. Hr),care a interzis organizarea sãrbãtorilornumite „bacanale”, închinate zeuluiBachus.

Emblemã a toamnei, strugurele,energizant ºi o adevaratã bombãantioxidantã, este, pe bunã dreptate,unul dintre cele mai studiate fructe decãtre cercetãtori. Asta pentru cã de-alungul timpului i s-au descoperitnenumãrate virtuþi terapeutice, de lacapacitatea de a menþine sãnãtateavaselor de sânge ºi a inimii pânã la

Strugurii -superfructele toamneiproprietatea de a pãstra tinereþesuturile, în orice formã ar fi eiconsumaþi.

O canã de boabe de struguri roºiisau albi conþine 104 calorii, 1,09 grame

de proteine, 0,24 grame de grãsime, 1,4fibre de fibre, 4,8 miligrame de vitaminaC, 10 micrograme de vitamina A, 288miligrame de potasiu, 0,54 miligrame defier ºi 3 micrograme de folaþi.

Strugurii au un nivel ridicat de apãºi sunt buni pentru hidratare. Fructele ºilegumele cu multã apã sunt dense înnutrienþi, ceea ce înseamnã cã oferã ocantitate mare de nutrienþi esenþiali,având în acelaºi timp puþine calorii.Strugurii conþin 70 de mililitri de lichidpe canã.

În concentraþii mari, resveratrolulse gãseºte în coaja strugurilor roºii saunegri dar ºi compoziþia altor fructe ºilegume de culoare neagrã cum ar fi:afinele, murele, meriºorul precum ºi înarahide. Resveratrolul are o capacitateantioxidantã de 20 de ori mai mare decâtvitamina C, respectiv, de 50 de ori maimare decât a vitaminei E.

Este bine ca strugurii sã fieconsumaþi cu tot cu coajã, deoareceaceasta este un bun detoxifiant pentruorganism, de asemenea se pot mestecaºi sâmburii, care conþin un ulei gras curol benefic asupra nivelului de colesterol

din sânge ºi a vaselor sanguine. Diversestudii medicale au confirmat deja faptulcã strugurele negru este unul dintre celemai sãnãtoase fructe.

Indicaþii de utilizare:Strugurii pot fi consumaþi dupã

coacere, în stare proaspãtã, înindustria alimentarã, la fabricareadiverselor tipuri de jeleuri, gemuri sausucuri, a oþetului alimentar de calitatesuperioarã, a vinului (în mod cert ceamai importantã ºi eficientã economicmetodã de prelucrare a boabelor), aextracþiei de uleiuri esenþiale,antioxidanþi ºi tanini alimentari dinseminþele de struguri.

Anual se produc aproximativ 70de milioane de tone de struguri,cantitate similar cu cea a producþieide mere, aspect ce reliefeazãimportanþa deosebitã a culturii de viþã-de-vie în balanþa nutriþionalãmondialã.

Efecte terapeutice:– prevenþia cancerului - strugurii

conþin antioxidanþi puternici cunoscuþi subdenumirea de polifenoli, care pot încetinisau preveni multe tipuri de cancer,inclusiv cel de esofag, plãmâni, gurã,pancreas, prostatã ºi colon.– astm – graþie calitãþilor lor terapeutice,strugurii pot fi folosiþi pentru vindecareaastmului. Strugurii pot creºte nivelul deumiditate de la nivelul plãmânilor.– boli cardiovasculare - strugurii crescnivelul de oxid nitric din sânge, careîmpiedicã formarea de cheaguri în sânge,reducând astfel probabilitatea declanºãriiatacurilor de cord. În plus, antioxidanþiiprezenþi în struguri previn oxidareacolesterolului LDL care blocheazã vaselede sânge.– migrene - sucul de struguri copþi esteun remediu important pentru vindecareamigrenelor.– strugurii sunt foarte eficienþi în tratareaconstipaþiei. Efectul acestora este laxativ,întrucât conþin acid organic, zahãr ºicelulozã. Aceºtia reduc constipaþia cronicãprin tonifierea intestinului ºi a stomacului.– indigestie - strugurii joacãun rol important în tratarea


dispepsiei. Aceºtia pot contribuila vindecarea indigestiei ºiiritaþiei stomacale. În plus, sunt

un aliment uºor.– oboseala - sucul de struguri albi, fãrãzahãr, reface conþinutul de fier din organismºi previne apariþia oboselii. Sucul de struguriajutã la energizarea instantanee.Antioxidanþii prezenþi în struguri pot ajuta laîntãrirea sistemului imunitar.– tulburãri renale - strugurii potreduce substanþial aciditatea acidului uricºi ajutã la eliminarea acestuia dinorganism, reducând astfel ritmul de lucrual rinichilor.– cancerul de sân - într-un studiurecent s-a descoperit cã strugurii negricontribuie la prevenirea cancerului desân. În laborator, s-a constatatreducerea semnificativã a maseitumorale mamare la ºobolani, dupã ceaceºtia au fost hrãniþi într-un experiment,cu suc de struguri.– boala Alzheimer - resveratrolul, unpolifenol cu rol benefic prezent înstruguri reduce nivelurile peptide beta-amiloidale, la cei care suferã de boalaAlzheimer. Studiile sugereazã cãstrugurii pot îmbunãtãþi sãnãtateacreierului ºi pot bloca apariþia bolilorneurodegenerative.– prevenirea cataractei - flavonoideleprezente în struguri conþin antioxidanþicare pot reduce ºi totodatã luptaîmpotriva daunelor cauzate de radicaliiliberi. Printre aceste daune se numãrã:cataracta, bolile cardiovasculare,problemele legate de înaintarea învârstã.– activitate antibacterianã - struguriiroºii au puternice proprietãþiantibacteriene ºi antivirale ºi vã potproteja de infecþii. Totodatã, prezintãproprietãþi anticancerigene, ca urmarea efectelor antiiflamatoare aleresveratrolului gãsit în struguri.

Seva viþei-de-vie, recoltatãprimãvara, înainte de înflorire, poate fifolositã în diverse afecþiuni oculare,hepatice sau renale, afecþiuni ale pieliisau pentru remineralizarea organismuluidupã perioada de iarnã.

Rãducanu. Suntem în procedura derealizare a celorlalte documenteprevãzute de lege dupã care se vorsolicita avizele ºi acordurile ºi în finalobþinerea unei hotãrâri de guvern pentruincluderea în listã. Demersul nostru estecu atât mai important cu cât pentrurealizarea unor lucrãri la astfel deobiective se pot accesa fondurieuropene prin Programul OperaþionalRegional ºi prin accesarea altor sursede finanþare specifice.

V-am informat în numereleanterioare despre necesitatea realizãriiunui schimb de terenuri între Direcþiasilvicã Bacãu – Ocolul silvic Tg. Ocnaºi autoritatea publicã localã, respectivpentru terenul în suprafaþã deaproximativ 2800 mp ocupat derezevorul de apã potabilã cealimenteazã cartierul Vâlcele sã dãmîn schimb un alt teren aparþinândoraºului, întrucât de la darea înfuncþiune a acestui obiectiv în anul 2003ºi pânã în prezent am achitat taxepentru ocuparea terenului ºi chirii caredepãºesc valoarea investiþiei. Suntemîntr-o fazã avansatã cu documentaþianecesarã schimbului, care odatãrealizat va degreva bugetul local de ocheltuialã substanþialã.

La începutul anului 2017, am depusla Ministerul Dezvoltãrii Regionale,administraþiei publice ºi fonduriloreuropene, mai multe proiecte solicitândfinanþare prin Programul Naþional deDezvoltare Localã. Prin Ordinul nr.3678/17.07.2017 privind aprobarea listeiobiectivelor de investiþii ºi sumelealocate acestora pentru finanþareaProgramului naþional de dezvoltarelocalã, în perioada 2017-2020, oraºul Tg.Ocna are asiguratã finanþare pentruurmãtoarele proiecte:

1) „Construire ºi dotare centrumultifuncþional tip creºã în zona Tiseºti,oraº Târgu-Ocna judeþul Bacãu“, cuvaloarea alocatã din bugetul de stat de2.074.470,00 lei;

2) „Modernizare ºi dotare ColegiuC. Negri, oraº Târgu-Ocna, judeþul

Bacãu“, cu valoarea alocatã din bugetulde stat de 10.159.949,00 lei;

3) „Reabilitare, modernizare ºidotare grãdiniþã Piticot A oraº Târgu-Ocna, judeþul Bacãu“, cu valoareaalocatã din bugetul de stat de3.122.416,00 lei;

4) „Reabilitare, modernizare ºidotare grãdiniþã Piticot B oraº Târgu-Ocna, judeþul Bacãu”, cu valoareaalocatã din bugetul de stat de3.487.731,00 lei. Pentru acesteobiective urmeazã a fi întocmitãdocumentaþia necesarã încheieriicontractelor de finanþare pânã cel maitârziu la data de 30.11.2017, în prezentlucrându-se la elaborarea acestordocumentaþii.

Pe lângã aceste obiective pentrucare finanþarea este asiguratã prinProgramul naþional de dezvoltare localã,avem în lucru ºi alte proiecte pentru carevom solicita finanþare prin diverseprograme nerambursabile, iar altele vatrebuie sã fie finanþate din bugetul local.Vã prezentãm câteva dintre obiectivelepe care le avem în vedere în etapaurmãtoare:

- Amenajare unui „Aqua Parc” înzona Parc Mãgura;

- Amenajare ca zonã de agrementa lacului cu apã sãratã din ParculMãgura;

- Amenajare „Parc Aventura” înParcul Mãgura;

- Amenajare patinoar în ParculMãgura;

- Reabilitare DJ 116C - MânãstireaMãgura, oraº Târgu-Ocna, jud. Bacãu;

- Modernizare drum acces SchitulCuviosul „Eftimie cel Mare”, Cireºoaia,oraº Târgu-Ocna, jud. Bacãu;

- Achiziþia unui utilaj specific pentrudotarea serviciului de salubritate aloraºului Târgu-Ocna, jud. Bacãu, cufonduri europene obþinute prin Grupulde Acþiune Localã – Mãsura M7/6B.

Ghidurile de finanþare prinProgramul Operaþional Regional 2014-2020, lansate pânã în prezent,fac posibilã obþinerea finanþãriipentru anumite investiþii

ACTIVITÃÞI PREZENTEªI VIITOARE

(urmare din p. 13)

Presb. Drd. Ing. NicoletaVARTOLOMEI

NR. 14 / ian- feb, 2001 28Nr. 3 / iul-sept 2017

Colegiul de Redacþie

SAREA PÃMÂNTULUI

Preºedinte: IPS Dr. Ioachim, Arhiepiscopul Romanului ºi BacãuluiConsultant: Preot Ioan Bârgãoanu, Protoiereu de Oneºti

Revista «Sarea pãmântului» se aflãsub ascultarea duhovniceascã

a Arhiepiscopiei Romanului ºi Bacãului.Articolele spre publicare se primescprin membrii Colegiului de Redacþie

ºi nu se returneazã.

Colaboratori: preoþii, profesorii ºi oamenii de sufletºi de culturã ai staþiunii Târgu-Ocna ºi de pretutindeni

Redactori: Preot Dr. Daniel Nichita, Preot Vasile Panþiru,Preot Cristian Mazilu, Preot Constantin Genes

Adresa Redacþiei: Preot Petru Roncea,B-dul Republicii, Bl. F3, Sc. A, Ap. 7,

Târgu-Ocna, Jud. Bacãu;tel. 0234/340481; 0741/089798

e-mail: [email protected]

Redactor-ºef fondator: Preot Petru Roncea

Tipãrit la S.C. MAGIC PRINT S.R.L. OneºtiTel/Fax 0234-319.810

ISSN 1841-7760

Corector: Prof. Ionatan Stanciu

Monumentul Eroilorde la Poieni

necesare oraºului nostru, sensîn care pânã la aceastã datã au

fost semnate mai multe contracte deprestãri servicii în vederea întocmiriidocumentaþiilor de finanþare pentruurmãtoarele obiective:

- „Valorificare turisticã ºi moder-nizare infrastructura specificã înstaþiunea balneoclimaticã Târgu-Ocna,jud. Bacãu“ - Axa prioritarã 7.1;

- „Îmbunãtãþirea infrastructuriieducaþionale ”- Axa prioritarã 10;

- „Reabilitare lãcaºuri de cult“ ºi„Reabilitare Casa Borisov“: Axaprioritarã 5.1;

- „Sprijinirea eficienþei energetice,a gestionãrii eficiente a energiei ºi autilizãrii energiei din surse regenerabileîn infrastructurile publice, inclusiv înclãdirile publice ºi în sectorul locuinþelor”– „Eficienþa energeticã a clãdirilorpublice“ (îmbunãtãþirea izolaþiei termicea anvelopei cladirii) - Axa prioritarã 3.1;

– Investitiile în educaþie ºi formare,inclusiv în formare profesionalã pentrudobândirea de competenþe ºi învãþare petot parcursul vieþii prin dezvoltareainfrastructurilor de educaþie ºi formare- Axa prioritarã 10.1;

- Registrul spaþiilor verzi;- Reducerea emisiilor de carbon în

zonele urbane bazatã pe planurile demobilitate urbanã durabilã (MobilitateUrbanã) - Obiectul specific 3.2 etc.

Considerãm cã realizarea acestorobiective va face ca oraºul nostru sãdevinã tot mai atractiv pentru turiºti ºipentru pacienþii care vin aici sã se tratezede anumite afecþiuni. Ne bazãm efor-turile pe sprijinul consilierilor locali cãrorale mulþumim pe aceastã cale pentruimplicare.

Autoritatea publicã localã adesfãºurat în ultimul trimestru mai multeactivitãþi culturale, educative, sportive ºide agrement destinate cetãþenilor urbeiºi nu numai. Acestea au culminat, lamijlocul lunii august, cu desfãºurareamanifestãrilor care au marcat 100 de anide la începerea Primului Rãzboi Mondialºi „Zilele oraºului“, ediþia XVII, mani-festãri la care au participat oficialitãþilocale ºi judeþene, reprezentanþi aicultelor religioase precum ºi repre-zentanþi ai Guvernului ºi ParlamentuluiRomâniei. Au avut locmanifestãri sportive,spectacole artistice undeau evoluat artiºti localidar ºi invitaþi de marcã,lansãri de carte ºi uneveniment aºteptat ºipregãtit cum se cuvine,acela în care au fostsãrbãtorite cuplurile careau împlinit 50 de ani decãsnicie. La toate acesteactivitãþi am avut invitaþidin localitãþile înfrãþite cu oraºul nostrudin Republica Moldova ºi Ucraina, parculMãgura fiind neîncãpãtor, deoarecenumãrul celor care au participat a fostcu mult mai mare decât în anii anteriori.Au fost antrenaþi la organizarea ºidesfãºurarea tuturor acestor manifestãrielevii ºi cadrele didactice de la ºcoliledin oraº precum ºi personalul de la Casade Culturã.

Autoritatea publicã localã ºi factoriieducaþionali din oraº au fost implicaþiºi în alte acþiuni cum au fost cele pentrusãrbãtorirea „Zilei Imnului Naþional“ ºi„Ziua Limbii Române“, precum ºidiverse activitãþi legate de prevenirea

unor acte antisociale, prevenirea ºistingerea incendiilor etc.

În data de 29 august 2017, în piaþetaoraºului s-au desfãºurat activitãþi deavansare în grad a absolvenþilor ªcoliiNaþionale de pregãtire a agenþilor depenitenciare – Promotia SNPAP 20, lacare, pe lângã absolventi, pãrinþi ºi rudeale acestora, oficialitãþi locale ºi judeþene,au participat Ministrul Justiþiei DomnulToader Tudorel, reprezentanþi aiGuvernului României ºi RepubliciiMoldova, responsabili din instituþii

penitenciare din þarã precum ºi ºefii depromoþii din anii anteriori, un numerospublic.

Toate realizãrile de pânã acum aufost posibile printr-o implicare activã atuturor factorilor de rãspundere de lanivelul primãriei, a cetãþenilor ºi aconsilierilor locali cãrora le solicitãm ºiîn continuare sprijin, pentru cã numaiîmpreunã vom putea duce la bun sfârºitlucrurile pe care ni le-am propus.Conducerea oraºului vã asigurã larându-i de toatã disponibilitatea înrezolvarea grabnicã a problemelor cucare vã confruntaþi ºi care sunt decompetenþa acesteia.

anul xiii, nr. 3 (51) / iulie - septembrie 2017 pamantului nr. 51.pdf– pe pagina a 2-a – «sarea...

Documents