G R O A Z N I C A N E N O R O C I R E L A O S E R B A R E D E A V I A Ţ I I N E . — (Vezi explicaţiaj

2. — No. 36. UNIVERSUL LITERAR Luni, 3 Septembrie l i t i u .

S U M A R U L

literatură rmmmeascä Trandafirii de D. IOT. Povestire dia-viaţa

unul ocnaş . » Şt . Arsène seu Cântece (pofiSaL* . •» Selferiaa Depărţire (feesief »> G. I. A-Vucuhscu

Literatură streină Inelul trattlor . . •> Mauriàa Jatai Focul » Claude Couturier

Diverse NapoleoH ţi teatral » G. Scwrtu Leraanul şi castelifr

d-nei de Staël » Ai. fteitea O pată sania . . - Vicier Aaeatia Fără subiect . . . » Aladin

Roman Grenadiera . . . . » H. de Balzac

Ilustraţii Groaznica neaoredro la • serbare aa a-

viaţiune (colorată). Eroii de la Griviţa. Castelul 4-nei de Staël.

Instaanâri ca сгемвм*

TRANDAFIRUL de O. IOV

Ce gând, doamnă , c e dor, doamnă, m'a silit s ă deschid tocmai astăzi geamandanul? Astăzi.. . tn această zi posomorâtă, cenuşie , c u zări închi­se, fumurii , a semănătoare unor fe­reşti aburite, c u melancol ie multă , cu jale de mort*—

A m privit pr in g e a m u l deschis c u m din frasinul d » i a poartă că ­deau frunzele gnlbrnr . Cum rău-ruşca îmbrăcând t m i a i a l . pârjolea la soare franzele lat*, «era te ; rugi ­nite, ca franzele d e tatom. A m privit o pasăre c e trăgea l in i i d e p i c u r i prin văzduhul turbur.. . Liniştea ş i pustiul m'au « r e m s c u t r e m u r d e moarte.. .

Ce dor, ce g â n d , e e v i s , d o * n m ă , m'a îndemnat s i deschid g e a m a n ­danul astăzi î

Aruncat d e s ă p t ă m â n i d u p ă s o b a veche, geamandanul galben, pelkât ca o h a i n i veche, p i t i c i t c u zeci d e etichete murdare, d o v a d i c i a fost coborât şi urcat prin m u l t e garf, — a aşteptat z i u a aceas ta monoto­nă, plicitisitoare, u r â ţ i c a o m ă ­tuşă.. . . Şi- l -am deschis! Mărturi­sesc că nu m'am gândi t l a d u m n e a t a când l-am deschis. . . N u !

U n mires greu, umed, m'a isiăt, deschizâncta-L U n miros d e moaşte , de oase desgropate in t impul verii. . .

Cărţile, caetefe, romanul , p iesa , pe care m'ai rugat şi nana vrut s i ţi-o citesc ( p a r e i 'ţi v i d g a r a mica— degetar—şi beţişorul înt ins , când m i rugai : citeste-uu-a, m i tigane !» ş i atâtea hâitM risipite, hârt i i c u s fâr­şituri de peecM, c u începuturi d e versuri :

0, Ѵёдеге frnmaasä şi c a arfei e>

Şi cele cinei- ІРевааеЖ.. T o ­t u l , to tu l i n ordinea 1 Jap «aar a u fost puse . P a s e in z iua pjUsaML. I n d i m i n e a ţ a s i le i când" іттШН Ui z â m b e a cea m a l curată prinanvară ! O, ochi i tăi, och i i t i l negri , ouaşi ta l n e g r i ce z imbeau ,de bucucnr că «plec..., în d l i i M a i U c â n d fn sunatu l m e u cobor tw r BWînnai <sknd pe oeUH m e i s 'aşterenae eanţav: ae basate melc învineţise' zâmbetul; surâsu l t r i s t şi rccer>o**4ar«sui p e g u r a une i femei, ce M a r e !

M'aplee SÄ ridic fotografi i le dumi-ta le . U n trandafir palid, zieut* par'ră de f r igur i , itbkios i n vârful petale­lor... sângo:inefaegat joa_. Ş i miroase ia m o r m â n t , a tău tâe , . a smirnă , bie­t u l t r a n d a f i r !

Şi i a t ă c i apar i ţ ia lut m i faae s ă g â n d e s c la: d-*ta! Trandaf irul oe a fost roş odată, ros c a buzele taJi, t r a n d a f i r u l c e a foet par fumat oda­tă .—parfumat c x gura- ta. ТѴятіdafi­n i i ce a fost involt ţ i t â n ă r , — t â ­năr ca sufletul tău. . .

I ţ i m a l a d u c i a m i n t e c â n d m i l'aï dat , doamnă?

Mi-aduc aminte: E r a m într'o gră­d i n i p u b l i c i . Duminecă . Lumea for­fotea pe a 1 eele nisipite, stropite cu picături d e aur. Dar e ü nu v e d e a m p e nimeni . N o t e vedeam de c â t pe dumneata .

Purtai l a sân , deasupra corsaju­lu i , u n buchet d e flori. — Ce suflet robit e a ş i a l m e u , ţ i4 dăduse?

Şi ochii ttöl erau două flori, flori negre, flori înrourate, flori mistice, Buri mirosi toare. - Ş i gura ta era u n trandafir, u n trandafir roşu, a-l e s deschis . - Ş i buzele t a l e erau liar-bîirfî, aburite, şî din buzele tale a ş ­teptam să ţâşnească sânge , sânge mirositor ca siropul de fragi, ca st­ropul 4 e c ă p ş u a e . -

Şi e u n u vedeam n i m i c d i n tot ca se petrecea împrejurul m e a . Ş i n u a u z e a m nimic . C i privirea m e a e r a

MAURICIU JOKAt

a d u n a ţ i In chQor t i l , ş i z ică buzelor fermecate—.

i ţ i duc i al retras

aminteşt i? c iaera , ş i a l

Iar e u s ă

t i l , In p i c u r a o-m e u aştepta m u -

s a n a t a gureî ta le

d o a m n ă , c â n d t j -tadirit? III

o u l i n c u « u a t i s i pleci, t a • r a d i n a pu­

b l i c i , t n g r i d a a a ta «ane venisem n u m a i pentru aVm, l a « r a d i n a î n oare n u vedeam n e aâmeml de c i t pe dumneata !

N a t e - a m asculta*; «"am r i m a s . Ş i socoteala dumitata db а а ю е а с г а

planuri le dumita la s a m aadartii-cit. Ş i te-al s u p i r a t ! C a nervozita­t e * une i a m a n t e înşe late a t s m u l s buchetul d e l a pept (buehetul c a r e n u ştifl ce suflet robit c a ş i a l m e u tH dăduse) , a l s m u l s buchetul ş i c u m â i n i pala , (tremurătoare, a l împăr­ţ i t florile. Ş i p e m i n e m a l uitat , m a l f i c a t uitat . Atone i a m price­put penb-u c e t i s e d i d u s e florile s i pentru ca a'at vrut s a le păstrezi ş î pentru c e le-ai împărţit—

A m plecat. Am s t r i b i t u t ul i ţa lar­g i , pust ie p l i n i d e soare . Mergeam aaaturî, muţ i , e a d o a l d u ş m a n i in-«rumati - Cne-oH, p e u n d e trotua-« « I « r a Îngust, r ă m â n e a m i n u r m i . Basttâneam e a o u m b r i a străluciri i dora i la le . - O, da , ti-ara p r i a s o d a t ă privirea: e r a o t r ă v i m oebn" t i l , e r a venia, e ra dispreţ, ura* s s r t u n ă . -

0 , d o a m n i ! poate o * eumX drep­tate: i ţ î s tr icasem planurile!, . . Ş i bu­chetul d e flori imparţ i t - . Ş i e u lă­s a t u î t irU!- . Ş i florile швроееаа a-tâ t d e frumoş i -

IU aduc i a m i n t e doamna? Te-al oprit, deodată, c a f u l g e r a ţ i de u n g â n d . Ş i m'am opr i t ş i e ă . AI tu­t u n faţa spre mine , o f a t i Încrun­tata, i n o u r a t i pavSaft. Cu m â n a dreaptă mi-a i înt ina ia* trandafir.

U n trandafir mfaaas* n n tranda­fir roş c a sânge le c e etaanUa tn n u ­ne, ce clocotea ş î î n < d № .

Ş i trandafirul c e a n t a t « Itr peprul d-tale mirosea a b a l s a m «aânţ j n i r o -s e a a pie le viorie, nasueat* -au. carne , mirosea a s â n p l i n . -

l i e c e te-al oprit, deananaVşiu dat trandafirul? D e a i Doamna , într'o crater şl; s i s trăbat amărât ş i pust ie ş i scă ldată în lumaoaT?

O, câte nu-nd s p u n e trandafirul , bietul trandafir ofilit! Trandafirul ce-a fost roş c a buzele dunaitale ş i parfumat c a s â n u l dumitale, t ran­dafirul p e care mi- î frică să-l ridic de s u b cele c inci fotografii, mWi fri­c ă s ă n u s e scuture petalele I u b e a m s'au scuturat visuri le mele , năde j ­dile mele , c u m s'a scuturat iubirea mea , fericirea, fericirea* maz* feri­cirea noastră!—

Câte nu-mi g l i s u e ş t e bietul tran­dafir, bietul trandafir primit ca- d a r într'o D u m i n e c i i »

ІЦ m a î a d u d aminte , uhamakt.. Ş i înţelegi ceva. d i n toate aeestea, frumoasă DoanucKT

I N E L U L T R Ă D Ă T O R — Poveste turcă —

P e v r e m e a tul Sol iman cel Mare, t ră ia In S t a m b u l a n g i u v a e r g i u b o ­g a t numit Mauhzîn. E î a v e a o n e ­vastă foarte frumoasă, Emina , pe c w r e e î u b e a m a l presus d e toa te bo­găţii le sale. Buzele e l rusii erafl m a l frumoase deoât rubinul, ochi i ef m a l tamînfcşl c a d iamantul , i a r v o c e a <Я mal sunătoare decât argintul . El n'ar fi dat această femee în sch im­bul ftuturor comorilor de p e Junie.

Dar, buzele dulci, ochii drăgă laş i ş i vocea sunătoare sunt comori carî p%r; un v â n t dinspre insu la Morea,

purta c iumă pe aripile sale, v iaţa drăgălaşei l imine .

Muzin p lânse mult In urma aces­tei pierderi; nu-I maî t ihnea nici hrana , n ic i n u p ă l e a să doarmă, ci se s u i a p e coperajul casei şi s ta a-icolo nopţ i intregT p l â n g â n d până î n zori. Vecini i ş i prietenii căutau s i ' l consoleze, d a r fotul e r a zadar­n i c El n u s e putea î m p a c ă - c u gân­dul că f rumoasa lu i E m i n a e ; perdü­l i peatra<vecimcîe .

Ş i într'o noapte , c â n d Muzin s e svârco iea fn p a t fără sa poată ader-mi, u ş a s e deschise deodată, ş i Iu cadrul e l s e ivi o \ertenb- straztm. E r a u n bătrân c u barba albă d é tot ş i a l cărui turban împrăşt ia o lopat­na mare, d e p a r c ă a r d e a i l n iUcar l . Vedenia se opri l a intrare'ş i g r ă i c u voce binevoitoare:

— Muzin, suferinţa ş i întristarea t a m'a mişcat a d â n c ; eşt i vrednic d e a fi ajutat de puteri supraomeneşt i , f i inde i a l iubit In cb ip supraome­nesc . T e prevestesc deci , c i nevas ta ta n u este moartă , ea n'a mur i t f i ind c i n'a fost femee muritoare, ci a fost o femee-xâni . E m i n a ta trăieşte ş i fu ceasu l i s t a Ü K i ; d â n s a d i spune d e puteri vr i j i t e şi n a a i e muri de câte ori doreşte ş i ^ r e n a ş t i u n d e vrea. De «ceea te p o v ă ţ w s c s i pleci cât m a l c u r â n d l a Mecca, s i t e oprea* l a p o a r t a c imit irului , . l â a g i « m u t : ş i s i aştepţi aco la p i n i veni într'o zi am car v a purta u n ai a f l i a lbastru, învelit c u m ă t a s e gafs-eam j i m i i a t t . c a flo­r ice le a r g i n t i t Caad v e l zavt c a r u l acela, s i te apropii d e <4 şi s i - 1 o -areştil. Apoi s i descoperi fafa moar­tei ş i o vel g ă s i pe E m i n a ta . 'ffef cari vor fi f a t i , am var v o i s i cr«a-d i c ă aceea a temi s a ş i a ta , d a r t n spre a»î convmge , a i ef ge tu lu i p u ţ i n i unsoare a s t a ş i s * u n g i p l eoape le - ş i moarte i . E a ae v a deştepte^şi te v a c h e m a pe n u m e ş i n i m e n i n u s e v a m a l îndoi c i a fost şot ia i a . O v e l putea aduce înapo i tn Stambul , un­dd v a r ă m â n e a pentru totdeauna.. Iar bogăţi i le ta le d e ac i , de vrei s ă fie păstrate p a n i l a întoarcerea t a , ŞBOPedinţeaz^-W i a n « l a i tiu Jnrie-ten, p r e a cmiitttnaat b a n y il li, c a r » •

i ^ r o p e v a d u t t o n f Ceraananf ş l e •> tani c d m a i «вгмГ.

ф а р і ce ли«Ы astfel , a H r â n n l e n barba strihHhnmi L pêeri d m t a ţ n l u i M a t i n . Acesta; s e s e a u aaàaaicct, ş i s e « b e i cu • m ' m é u u t a i a i n n e l a «dai , apr e a s e c o n ^ n g e de n u . c u m ­v a m l as t jucăr ia a n u l vie. Apot> «r

«maituL Mare fi fu tmrnrnaţ a f l i p e m a x i entfoara aceaan

c m alifie, ne car-e i-o > a d u s e s e bitrft-na^iiaeela>din a l t i lume. B r a un o-biaet: d é fildeş, m i n u n a t lucrat ş l fnamsta t frumos c u aur.

^JXănă omenească n u poate l u c r a astfel, î ş i zise Muzin tn gând".

A d o u a zi el povesti întâmplarea lui Aii hogea , asupra căruia vede­a u îî a trăsese luarea aminte . Aii dete d i n cap, parând că nu-I v ine s i creadă aces t lucru ş i s e grăbi a-1 scoate pe Muzin d i n păreri le sale , spunändU-Г că poa t e a v isa t . Ş i îh s fâ rş i t îş i î n t ă r i p ă r e r e a , a f i r m â n d cu convingere , că c a d a v r u l E m i n e l zace în acelaş i loc, u n d e a î n m o r ­m â n t a t - o Muzin . Şi ca a t a r e , n'are

decât s'o desgroape spre a se încre­dinţa.

Muzin s e grăb i s i facă acest lu­c r u dar — c e oroare — mornrti itul e r a gol! . . .

A c u m a n i d o putere d i n l u m e n ' a r m a l fi fost tn? stare si-1 retie pe Mu­zin, d e a u r m a poveţele vedeniei; B a n i i ce-I a v e a II l u i c u dânsul , i ar giuvaerele i le încredinţa hogel Aii, c a r e e r a ce t m a i b u n prieten a l s ă u . Aii primi bucuros însărc inarea a-ceaáta ş i făgădui aul icului s ă u că-I va. p i c i c u grija averea. M u s i u î ş i luă r ă m a s bun ş i plecă.

D u p ă patru săptămâni de obosea­lă, e l a junse l a Mecca. P e drum îl i e ş i r i t n c a l e n i ş te t â l h a r i ş l H l u a ­ră bani î . D i n fericire î n s i cut ioara cu a l i f ia cea minunata , pe care et din prevedere o ascunsese s u b tur­ban, nu-I fu luată. Cerşind e l a junsa în oraşul s fânt şi aci trăi d in po­m a n a oameni lor milostivi . Toată zi­ul ica ş e d e a la poarta cimit irului l ângă puţ şi l u a parte l a toaaVfit-mornaäattärile, nădăjduind- ca* într'o b u n i a l t î ş i v a af la -tfUlt aşteptatul s icr iu ppbastru.

Tioanse u n anarfărfi c a aşteptări le lui Mania s i afMl vre o n rezultat. El l ia apa am s e aprojri» de aeem s tare saflul u n i caroţ se ch iant i ne ­bunie . S a r Intza) nunat zi el « u z i d e l a eaMaUI cerş imrî . c i s e face o î n ­mormântare potnpoasi . M u r i t e u e -

- vasta Cadfleskerulul, Emina c e a fru­m o a s ă .

E m i n a ! - . Acest n u m e ttezi d i n noii s p e r a n ţ a tn sufletul Inf Muzin. I n z iua aceea n u s e d é p a r t i de loc d e l â n g i poarta c imit irului şi e ra cât p'ari s i -1 înăbuşe bătăi le inimei, când auzi m u z i c a plângătoare, c a r e mergea In fruntea cortegiului . In momentul ace la e l n u m a l vedea pompa. Inmoiananaarel. n u vedea m u l ţ i m e a d e dervişi , nfc! femei le cari se boceau ş i nici pe sitifdmrii carî asvârieai i baa î de arg in t « u l ­t imei c e se înghesuia; el vedea nu­m a i sicriul .

Văzuse de departe s icr iul al­bastru acoperit cu mătase galbenă. Cu o forţă nebuna* M u z i n îmbrânc i pe cel ce-I s teica u în c a m ş i a e a-propie de catafalc, s t r igând cât îl tua g u r a : „OpriU-vă ! Opriţ i -v i ! E-m i n a m e a e aci Г*

Ceî cari mergeau t n u r m a moar­t e i împreună c u soţul acesteia , se H t a r ă u imiţ i l a omul i s t a eşit d i n aamţi , care cutezase s i turbure s o ­l e a m itatea înmormântăr i i . I n s i Mu­

t ă r i a s t a p e gândur i , s m u l s e h> m ă t a s e d e p e faţa moar­

te i . Щ aa tr ' ad rTar , t â n ă r a femee ca-t i a s icriu s e m ă n a întocmai

« a S*mna m l . — E a n a e moartă! — striga Mu­

z i n — e u pat a'o readuc l a v i a ţ i . Şi «efi v e d e a «aanci c i e u s u n t soţul д, «u, cmtx a aş tept a ic i d e u n a n faatreg. Feriţi-vat ana c a l e a m e a căc i e u araoK blestem ş î m o a r t e tn jurul

Hatodul e r » Inaxeait de privirea f î a r a a s i a lu i b t n z m a i d e teribilele cuv in te p e car i l e re s tas . CadUes-cnesu l Ifî iubise anatt a«tam«i luân-d u 4 p e Muzin drept u n aaaaet, II făcu el î n s u ş i d r u m s i treacăt.

Mnzin, c u m a r e sefenaaanse, Щ scoase cut ioara c u a f ine d e l a teâu ş i Îşi t n m u i e u n deget i n t r m u B a ; d a r t n d a W s m t ţ i o a n u r i i c a d e иШ fier-binte; Ш n u stete l a g â n d o r l , ci î ş i a p r o p i e degetul de .ibijiul aaaariei ş i o f rec i pe ebeoape ş i pe b m

Toţi c e l d e faţ&V aşteptări. Я г і s i respire efectul nmaco loase î d i f i i , d a r mxoeni n u aştepta cu atâta în­credere c a - M r :in.

D a r ce s a ѵ л й ? B u z e l e ş i pleoa­pele moartei in loc să. se- deschidă^ i>rinsară a s e înegrr pe tocul u n d e fuseseră unse , iarr pielea s e b i ş i u i şi plesni.

Muzin fu cupr ins d e ornam, e l n u se a ş t e p t a s e de loc l a a ş a ceva. M u r m u r e s u r d e se a u z e a u din m u l ­ţ ime. Cad i lescheru l se n ă p u s t i a su ­p r a luî Muzin şi luâiidu-1 de gâ t , 4 dobor à la pământ :

buni 3 Septembrie, 1912. UNIVERSUL LITERAR No. 36. — 3.

, S ă m o r î , vrăjitor b l e s t ema t , s ă mori î n ch inuri !"

„Zvârliţi-1 î n foc t — răcni mulţ i ­m e a îndârjită. I n cuptor c u el 1- S ă m o a r ă vrăjitorul, schingiui torul de morţi !...

M u z i n a r i i fost ars de v i u de mi e r a aco lo P a ş a d i n D a m a s c care s ă o p r e a s c ă a c e a s t a . . Soco t ind că a u de a face cu u n zmintit , P a ş a dete o r d i n o a m e n i l o r s ă i să-1 lege pe Mu­zin de u n s tâ lp şi să-I dea două su­te de lovituri de biciu, apoi II che­m ă l a s ine făcându-1 s ă mărturi­sească , ce 1-a î m p i n s s ă comită cri­m a aceasta.

Muzin istorisi toate păţani i le sate şi tot ce făcuse d i n noaptea aceea, In care i sa ară tase vedenia.

„Bie t nenorocit ! — zise paşa în­ţe legând lucrurile, — Eşt i u n copil bătrân ş i te laş i să te păcă lească or ic ine . D e s i g u r că şi-a bătut joc c ineva de tine, fiindcă Eroina aceea care a fost soţ ia CadilescberuluI, s'a născut In ţ inutul aces ta ş i toată v ia ţa el cea t â n ă r ă şi-a trăit-o aici. Deci c u m ar fi putut s ă fie nevas ta ta cu u n a n In u r m ă ? ! Iar alif ia aceea , c a r e ţ i -a fost dată drept o substanţă miraculoasă , e o trava c e a m a l cumplită. Aşa dar, bagă-ţ l min­ţi le î n cap ş i !ntoarce-te a c a s ă .

Muzin sărută m â n a lui Damasc-P a ş a şi-apol porni la drum. Din toa­tă pribegia lu i se alesese cu o îm­punsătură de lance, primită d e la un corsar beduin, ş i o rană mare tn şold, provocată de dinţii unei pan­tere.

A j u n s acasă , el se hotăra s ă nu-1 m a l s u p e r e pe D-zeu, cu sbuciumă-rile sa le , c i să se m u l ţ u m e a s c ă cu dest inul său, ori c u m ar fi el , ş i să-ş i r e i a m e s e r i a d e a l tă dată. In chiar z i ua în tâ ia se d u s e la h o g e a Aii, pr ie tenul său , căruia-I încre­dinţase tot. avutul . Aceasta îl primi cu bunăvoinţă şi'I adresă următoa­rei.; cuvinte : „Imî pare bine că a l veni t , p r i e t e n e Muzin; m ă t emeam că vel p i e r i pe acolo şi In fiecare s e a r ă m ă r u g a m pentru tine".

Muzin îş i i s tor i s i toa te păţani i le şi s f â r ş i p r m a s p u n e că n u v a m a l crede n ic i o d a t ă în vedeni i , chiar de a r fi ele p o g o r â t e direct d in cer.

— Asta - i v o r b ă înţeleaptă, — a-probă hogea Aii. — Nu- ţ l s p u n e a m eu s ă n u te duc i ? Dac'al fi r ă m a s acasă n ic i n u te -a r fi jefuit n imeni şi n i c i n ' a i fi avut a t â t e a necazuri . Te -a î făcut de râsul lumi i , a l a j u n s un cerşetor. De altfel să n'aî g r i je, căci în casa m e a vel p u t e a s ă vil oricând şi vel găs i întotdeauna ma­să bună.

— Iţi mul ţumesc de bunătate, fra­te AH. E u n'am nevoe să cercesc. Irai voiu deschide din nou prăvăli­oara şi voi scoate Ia vânzare g iu-vaericalele, cari au s ta t tn l ipea m e a la adăpost.

— Cum aşa, m a l a l giuvaerica-l i l e î — întrebă AH, prefăcându-se mirat .

— Da, m a i am; şi s u n t chiar la tine, — r ă s p u n s e Muzin.

Hogea c lăt ină d in c a p : — Dragă prietene, mi-e t eamă că,

ţ i -al pierdut minţ i le tn a r m a atâtor nenorociri . Văd că nu-ţl m a l dai s e a m a ce vorbeşti . Adineauri spu­neai că a i fost jefuit pe drum, iar a c u m afirmi c ă averea t a e Ia mine , ceeace nu-I de loc adevărat. Ar fi m a l b ine s ă t e duc i acasă şi să te culc i ; i a r pe u r m ă , c â n d vel fi c u mintea l impede, să vil la mme, căci te voi p r i m i cu toată plăcerea.

Şi z i c â n d aces tea , prea cinstitul hoge H împinse b i n i ş o r pe Muzin s p r e u ş e şi o închise î n u r m a lui . Nefer ic i tu l g iuvaergiu e r a desnă-dă jdu i t . începuse şi el s ă se c a m în^ do iască de m i n ţ i l e sa l e şi s e t e m e a s ă n u fie c u m v a nebun. N e a v â n d î nco t ro , se duse l a mare le vizir, ş i a r u n c â n d u - s e l a picioarele lui , И s p u s e toată nenorocirea.

— Ai m a r t o r i , întrebă v iz i ru l , c a r i au v ă z u t c â n d a l p r e d a t a v e r e a ta' lui Aii ?

-Mlah mi-e m a r t o r , şi n i m e n i

altuL Eram doar prieteni m a l buni de cât fraţii.

—- Fii pe pace dară, pân' voi vorbi cu sultanuL

Când Soiipiarţ auzi de aceas tă mişel ie , dete ordin s ă se vestească pe la toate răspânti i le , că u n oare care Muzin» negustor , care s'a în ­t o r s d e c u r â n d din Mecca, s 'a îne­cat peste noapte In Bosfor. Cada­vrul s ă u a fost găs i t de n i ş te pes­car i ş i d a c ă mortul are ceva rude s a u prieteni cari vor să-1 îngroape m a l omeneşte , s ă v i e s ă şi-1 ia . In caz contrar, cadavrul v a ti înmor­m â n t a t î n cimitirul celor necunos­cuţi .

Aii fu cel dintâi c a r j nici n u veni m ă c a r s ă întrebe d e prietenul său . Doar după câteva s i le s e furişe ne a s c u n s In c imit ir şi dibuind printre morminte , dete peste groapa lui Muzin , a s u p r a căre ia erau trântite d o u ă pietre s imple, c u n u m e l e s ă u pe ele.

Muzin fusese înch i s de către sul­tan in unul din cete şeapte turnuri ş i n imeni n u şt ia de dânsul . De alt­fel el o ducea bine acolo şi n u du­cea l ipsă de n imic . So l iman II ceru inducaţiunl a s u p r a obiectelor s a l e preţioase, ş i şi-le însemnă bine fn minte . P c u r m ă II chemă l a s ine pe marele vizir şi-I spuse s ă lege prie­tenie, sub vreo formă oarecare, c u hogea AH.

Acesta se puse pe lucru, ş i g ă s i î n m a l mul te rânduri prilej de a l ă u d a înţelepciunea lui Aii şi-I fă­gădui , că-1 va prezintă su l tanului .

Sul tanul s e arătă prietenos faţă de el ş i II n u m i omul cel m a l î n ­văţat a l împărăţ ie i sale . D u p ă cât­v a t i m p 11 făcu chiar „hagir-ul" s ă u .

Aii s e s imţ ia ridicat In al şapte­l ea cer. Trecuse o jumătate de* a n d e când se anunţase moartea lui Muzin şi n i m e n i nu se m a i gândeai l a dânsul .

într'o zi su l tanu l zări in m â n a lu i AH u n ş irag de mătăni i , care era în tocmai ca ace la de care po­m e n i s e Muzin. Ş iragul era com­p u s d i n mărge le de mărgean , m a r i ca nişte a l u n e şi împodobite cu pie-t»e d e diamant .

— Sunt vrednice de l a u d ă m i t ă -ni i le ta le — zise sul tanul . — S p u n drept c ă între toate g iuvaericale le me le nu se găseş te a ş a ceva. E u n obiect fără pereche.

încânta t de această măgul ire , Aii dădu g iuvaerul sul tanului , care l a r â n d u - i , îl dete t r e i p u n g i cu a u r , ceea ce î n t r e c u c u m u l t v a l o a r e a mătănii lor, şi pedeasupra îl invită pe hoge pentru a doua zi, c â n d ur­m a să fie o m a r e petrecere Ia curte.

Aceasta era o cinste m a r e pentru Aii. Serbarea aceasta se dedea p e o piaţă mare, unde boeril turci îş i pe­treceau trăgând cu arcuL Su l tanu l l u a s e şi el parte adesea l a această distracţie, ş i era considerat ca cei m a l bun ţintaş.

Veni z iua serbării şî tragerile cu arcul începură. Sul tanul fu cel din-tâiu care slobozi săgeata . EI t r a s e de m a l mul te ori In şir, d a r n u ni­meri niciodată. S e supără foc şi tş l vărsă tot paraponul asupra unul i-nel, în formă de şarpe, pe eare-1 a-vea In degetul cel mare , şi care-l s lujea l a Întins coarda arcului . El î ş i smul se acest inel şi zvârlindu-1 cât colo, str igă către oameni i să i să-I dea n n altul.

Cel din jurul s ă u s e g r ă b i r ă ' să-I dea proprii le lor inele. Sul tanul l e încercă r â n d pe r â n d pe toate, dar n ic i unul n u i se potrivi.

Văzând că n u găseşte nici un inel ca lumea, el izbucni :

— Se vede c ă a muri t Sulassani, căci n i m e n i n u ştie să facă inele ca dânsul ! Are c ineva inel făcut de m â n a l u i ?

AU veni c&Kre su l tan ş i arătându-l inelul său, II spuse că-f făcut de estrul S u l l a s s a n . Apoi făcând o m u ­tră z â m b i t o a r e , 11 r u g ă să-1 p r i ­m e a s c ă ca u n d a r d i n p a r t e a Iul .

A t â t a v r u şi S o l i m a n . Căcî aces t inel e r a cel m a l f r u m o s g i u v a e r din

întreg tezaurul lu i Muzin. Sultanu-l primi şi trăgându-şi-1 pe deget, ţ in­ti atât de bine, încât m u l ţ i m e a în ­cepu s ă aplaude.

Dar m a l mult ca toţi aplaudă Aii care nu-ş î dădea s e a m a de pericolul în care se afla.

Sfârşindu-se serbarea, su l tanul '1 chôma la s ine pe Muzin. Acesta veni şi când î ş i văzu cele două obiecte In mâin i l e sul tanului , se aruncă la picioarele acestuia şi apucându-I toga cu amândouă mâini le , i-o să­rută s t r i g â n d : „Preamări te s tăpâ­ne , inelul şi mătănf i le pe cari le ţ i ' In m â n ă , sunt ale m e l e ! "

SuItanu-I puse câteva întrebări cu privire la semnele obiectelor, în­trebări, la cari el răspunse j u s t

A doua zi suItanul-1 chiemă pe Aii, şi s te le mul tă vreme c u el de vorbă. într'un târziu începu a'l povesti o întâmplare, în care un ne­trebnic Işî însuşeşte m chip mişe-Iesc, averea u n u i prieten, avere pe care acesta i-a încredinţat-o spre pază. Şi sfârşind istoria, tl întrebă pe Aii, ce pedeapsă merită u n o m care 'şl înşeală prietenul.

Omul care a păcătuit şt ie întot­d e a u n a s ă judece p e alţ i i . Aii uita­se cu desăvârşire că ş i el a comis odinioară u n păca t l a fel. E l soco­tea că ăi vreme ce a m u r i t M u z m n u m a l era n ic i o primejdie pen­tru el.

Mal l iniştit c a oricând, Aii decla­ră cu gravitate, c ă o faptă odioasă ca aceasta, m e n t ă o pedeapsă l a fel A d i c ă : „cel ce ş i -a înşe la t u n prie­ten trebue zdrobit de viu".

S ingur ţi-al rost i t sent inţa 1—stri­g ă sul tanul , ş i bă tând d in palme, apărură patru ienicer i cari î l lega­ră cobză pe Aii. Apoi s e duseră Ia el acasă şi cercetându-I locuinţa, af lară întregul tezaur a l lu i Muzin

Văzându-se demascat , Aii mărtu­risi totul : El fusese acela care se arătase lui Muzin într'o noapte ca profet şi tot el furase cadavrul E-minel d in mormânt .

Sul tanul î ş i cb iamă sfetnici i ş i k povesti toată întâmplarea , adău­gând* la u r m ă felul de pedeapsă a-Ies de Aii. Consilierii admiseră pe­deapsa.

S e făcu, după dorinţa sultanului , o p iuă enormă de marmoră şi un pisă log g igant ic .

îmbrăcat în purpură, c u turban aur i t ş i cu c ingătoare de mătbse , Aii fu adus î n curte ş i azvârl it î n piuă. Patru oameni r idicară pisălo­gul şi l a u n semn al sul tanului , î l sloboziră dintr'odată. U n urlet groaznic , ce se prelungi într'o şue-rătură, u r m ă căderi i . P i să logu l fu ridicat din noü şi slobozit pentru a doua dară; de data a s t a se auzi u n horcăit înăbuşi t c a de sub pământ . Iar c â n d pisălogul căzu pentru a treia oară, s e auz i doar u n g e a m ă t s lab , apoî n imic alta, decât trosne­tul oaselor, ce se s fărâmau.

Oameni i bătură până obosiră, a-pöl ridicară pisălogul şi-1 trânt iră d'oparte.

P i u a era toată stropită de s â n g e ş i 'n fundul e! se vedea o g r ă m a d ă de oase s fărâmate amestecate cu sânge ş i bucăţi de vestmint. .

- .Astfel pedepsi S o l i m a n cel mare pe acela care şi-a înşelat prietenul.

WmfrWl « ,~*!i*i|#l«4.«if Cu şaptezeci de a n i în urmă, ves­

titul călător francez Tavernier, m a l văzu în curtea divanului , această piuă enormă şi monstru s imbol al dreptăţi! de altă dată.

Traducere de I o i i i S a i r a i y

sa t i s fac ţ ie că b ă t r â n u l s t ă p â n i t o r a i s i s t e m u l u i so l a r , ş i -a r e l u a t f r u m o ­s u l obiceiu d e a a v e a pete . Ce-ar fl soa re l e f ă r ă p e t e ? N ' a r m a l fi in te­r e s a n t . P a t a î n c h e s t i u n e t r e b u e să fi a p ă r u t pe d iscu l soa re lu i cu vreo d o u ă zile m a l înair r te , d a r n u a m p u t u t o b s e r v a soa re le dc oa r ece e r a no r - A r e u n d i a m e t r u de vre -o 4-5 s e c u n d e de a r c , ceea ce r e p r e z i n t ă vre-o 3200 d e k i lomet r i . N imica toa­tă, căc i p ă m â n t u l a r e vre-o 12.700 k i lome t r i ca d i a m e t r u , deci a p a t r a p a r t e c â t p ă m â n t u l c p a t a d e m a r e . C â n d t e g â n d e ş t i că s u n t pe t e so la ­r e c a r t au s u t e d c m i i d e k i lomet r i , î n c a r e po t s ă s e ros togo lească zeci de P ă m â n t u r i ! Pes te doul - t re i a n i n e va d a Soa re l e şi p r ive l i ş tea u n o r a s e m e n e a pete . De o c a m d a t ă , l ip­s a pe te lo r p a r e a fi tu l e g ă t u r ă cu t i m p u l u r â t ce a p r e d o m i n a t p re tu ­t i n d e n i : p lo i , i n u n d a ţ i i .

G r a v u r a a l ă t u r a t ă r e p r e z i n t ă o fotograf ie a nebu loase i d i n cons te-l a ţ i u n e i L i re i . Cu o l u n e t ă m i c ă , ne ­b u l o a s e a c e a s t a UI p a r e o a d e v ă r a ­t ă f a n t o m ă cerescă , îl vezi î n s ă for­m a . Cu l u n e t e l e m a r i o vezi b ine lă­m u r i t ă , c u mi j locu l î n t u n e c a t . Fo­t o g r a f i a ne-o a r a t ă m a i b ine . Ast­fel, d u p ă c u m se p o a t e vedea , î n mi j locul nebu loase i s e af lă o s tea , c a r e g r e u s e vede c u o l u n e t ă .

Convorbiri astronomice O ряФй s o l a r ă . — A e b n -

Іолвл din Lira. In sfârşit , Soarele nu m a l a ima­

culat. Trecuse m a l m ul t de o lună de zile ş i n u m a i avea nici o pată, ceea ce i se în tâmplă foarte rar. In ziua de 27 August, examlnându-l ca de obiceiu l a amiazi , a m văzut cu

S u n i alte fotografii cari П arată ş i câteva ramuri tn spirale, astfel că* nebuloasa aceastia nu-şî m a l mer i ­t ă nume!» d e inelară, et de spirală. U n astronom, care & făcut cercetări d e curând, a găs i t că înăuntru se m a t află u n inel şi" cele două inele sunt alcătuite d in gaze diferite. Ine­lul principal , cel fotografiat ac i e format din hidrogen şi dintr'o al ta substanţă necunoscută încă p a P ă ­m â n t .

Nebuloasa din Lira e colosal de m a r e ; s istemul nostru solar, Soarele cu toate planetele lu i , ar putea s ă î n c a p ă a şa c u m e, înăuntru l inelu­lui şi tot s ă m a l r ă m â n ă loc. L u m i -n e l i i ftrebuesc 33 de ani c a s ă vie de l a nebuloasa din L i r a până l a noi ş i l u m i n a face p e fiecare secun­dă câte 300.000 kilometri. D e l a u n cap a l ine lu lu i l a celait 11 trebues; lumine î * zile şi 16 ore. Soarele nos­tru cât e de strălucitor pentru noi , dacă a i fi transportat până l a dis­tanţa acestei nebuloase , n u l 'am m a l vedea de aci de cât c a o stea de măr imea 5, adică abia Г а т m a l vedea cu ochii libarl. In orî-re caz el e d e 15.000 ori m a l strălucitor de cât steluţa din mijlocul ine lului ne­buloasei , steluţă ce n u m a i pe p l ă ­cile fotografice î ş i imprimă mutra, căc î d u p ă cum a m s p u s , n u ee vede cu lunetele astronomice.

C h i a r de pe inel văzuta, e a n u ar străluci n i c i cât străluceşte Lucea­fă ru l p e n t r u noî . M a l a p r o a p e , m u l t m a l a p r o a p e de a c e a s t ă nebuloasă, de câ t noî , s e af lă s t e a u a cea stră­l uc i toa re Vega, D a c ă î m p r e j u r u l a« cestei s te îe-soare , se î n v â r t e s c plar

4. — No. do. U N I V E R S U L L I T E R A R Lin i i , Л S e p t e m b r i e l!Hi>.

Bete, ceea ce e foarte p robab i l şi da­că pe une le clin ele exis tă fiinţe o-meneş t i , apoi acele fiinţe pot să va­ză n e b u l o a s a din L i r a de 16 ori m a l s t r ă l u c i t o a r e üc cât o vedem noi . Cu a l te cuv in te a r vedea-o ca o s t ea de m ă r i m e a 3, ad i că ceva m a l m i c ă oe câ t vedem noi s t e a u a p o l a r ă . I n s c h i m b vedem şi noi cu ochii l iber i a l te nebu loase . Vedem de p i ldă m a ­r e a n e b u l o a s ă din A n d r o m e d a , c a r e cu ochii l iberi se a r a t ă ca u n nor i ­şor l uminos .

Şi s u n t mi i şi zeci de m i i de nebu-loeso; u n i i a s t r o n o m i c r ed c h i a r c ă eifra e m u l t m a l m a r e . To ţ i aceş t i n o r i l u m i n o ş i s u n t de s i g u r m a t e r i a -ffin ca r i se vor f o r m a v i i toare stele •viitori sor i .

Vic tor A n e s t i n

O c h i ' o r a l b a ş t r i /

'Oehï albaştri, oclă albaştri, •Doua, lacrimi de safir M#are azi învins de doruri ;

Mult iubitul trandafir.

Mm şi eă cu el odată , •Jn al toamnei cimitir : — De-astă-zî cui o să-i zimbeascâ Două boabe de safir ?

II Ochi albaştri, ochi albaştri, Lacrimi mari de cer senin In al vostru-allar safiric Viaţa toata-o să mă nchin Ochi albaştri, ochi albaştri, pică­

turi de cer senin..:.

Ochi albaştri, ochi albaştri, Două palide cicori Peste care toamna cerne îngheţ, moarte şi fiori, Ochi albaştrî, ochi albaştri, v"am

visat de-atâtea ori !

Ochi albaştri, ochi albaştri, Cum îi marea in amurg Pentru voi atâta jale Şi atâtea lacrimi cure/!... Ochi albaştri, ochi albaştri, valuri

scăldate 'n amurg...

Ochi albaştri, ochi. albaştri, Fulgerări'din infinit Cer adânc de primăvară Prin perdea întrezărit Ochi albaştri ! sfântă-i ziua în voi

când m'am oglindit...

Ochi albaştri, ochi albaştri, Rottraß, plini de noroc,' De-astăzi eu rămân, deapururi, Rob privirilor de foc, Oeki albaştri, voi ascundea nevi-

satal meii noroc... S o l f e r i n o

Note din călătorie

L E M A N U L Ş I C A S T E L U L D-nel de Staël

de A L . B E R T E A

Sufle te le a n i m a t e de idea l şi de f r u m u s e ţ e , de a r m o n i e şi de cu lor i , n'au putiut n ic î o d a t ă s ă r ă m â n ă in­sensibi le î n f a ţ a fa rmece lor l a c u l u i | „Leman" . Aceas tă i m e n s ă p â n z ă de ,'apă azu r i e î n a c ă r e i s t ic lă îş i r es -f r â n g vâ r fu r i l e Alpiï S ivoe ï , es te la­c u l cel m a l f r u m o s — s ' a r p u t e a zi­ce, — d in î n t r e a g a Svizeră şi F r a n ­ţă . E f rumos a t â t p r i n m ă r e ţ i a lu i c â t ş i p r i n v a r i e t a t e a coaste lor . L a n o r d îl ţ ă r m u r e ş t e coas t a elveţ ia­n ă , i a r în p a r t e a m e r i d i o n a l ă cea f ranceză cu u r i a ş i i m u n ţ i a ï Savo ie !

''de s u s сѳ-şî s ca ldă b r u s c poale le în a l b a s í r u l apeï . L e m a n u l e n u n u m a i a t r ă g ă t o r şi i ub i t p r i n f ap tu l că n a -, t u r a Га î nze s t r a t cu tot ce poa t e în-(Sânta ochiul şi sa t i s face i n i m a , d a r m a ! este do in te res şi p r i n acea că pe coastele sa le se află p r e s ă r a t e n e n u m ă r a t e orăşe le şi t â r g u l e ţ c de

o d r ă g ă l ă ş e n i e ne înch ipu i t ă , cu u n istoric, de ioa tă a t en ţ i a , a d e v ă r a t e cu ibu r i , c a r e aii a t r a s în toa te t im­pur i l e oamei il de gen iu al l u m e ! în t reg i .

P l e c â n d de là „Chi l lon" o răşe lu l în p a r t e a de est a lacu lu î , u n d e se a-flâ is tor icul cas te l a le c ă r u i z idu r ! g reoa ie le bate undele , şi t e r m i n â n d cu „Geneva ", c ă l ă t o r u l a l u n e c â n d cu u n u l din vapoare le e legante ce s t ră ­ba te in l ung lacul , a r t rece r â n d pe r â n d p r i n .faţa a l to r m i n u s c u l e o ra ­şe, d e a s u p r a c ă r o r a p r e d o m i n ă câ t e u n cas te l .medieval al c ă r u i is tor ic î n t o d e a u n a . este în s t r â n s ă l e g ă t u r ă

, c u cel vecin. Iei „ C l a r e n ş u l " e legant , ce- ţ l . evo­

că n u m e l e lu i J ean J a q u e s R o u s s e a u şi a l luî By ro n a l ă t u r i . „ L a T o u r de Pei lz" u n d e Alfonse D a u d e t s'a

, i n s p i r a t în cele m a l m u l t e d in scr ie­r i le sale, m a î d e p a r t e „Nypn" o r a ş u l u n d e Vol ta i re a r fi v r u t s ă - ş ! clă­dească u n cas .e l p e n t r u d r a g o s t e a ce avea p e n t r u d â n s u l , d a c ă guver ­n u l e lveţ ian n u s 'ar fi ©pus, d incolo

, pe ţ ă r m u l francez s a t u l de pesca r i „ N e r n i e r " u n d e L a m a r t i n e a pe t re ­cu t cele „o s u t ă " ' d e zile, şi în fine

j u r a t ă de z idur i medieva le , a p o i pe s u b o a doua p o a r t ă , m a l d e g r a b ă u n g a n g boltit, t r ecu i în c u r t e a in­t e r ioa ră , cur tea a ş a n u m i t ă , de o-n o a r e ! Aci, după i n v i t a ţ i u n e a ga r ­d i a n u l u i a ş t e p t a i c ă t ă v a v r eme p â n ă se s t r â n s e r ă m a i m u l ţ i v iz i ta tor i p e n t r u ca apoi să i n t r ă m pe r ep r i ­ze a vizi ta in te r ioru l .

Caste lul aces ta cons t ru i t în veacu l al X l l l - i e a de că t re P e t r u de Savoia , t rocu t apo i r â n d p e . r â n d în s t ă p â ­n i r e a m a l m u l t o r .ba ron i şi duc i , fu c u m p ă r a t p e n t r u p r e ţu l d e 500.000 d e lei d e c ă t r e f i nanc i a ru l Necker , şi în fine l ă s a t mo ş t en i r e fiicei s a l e M-me de Staë l . Astăzi , d u p ă c u m s p u n e a i n t e n d e n t u l ş i îngpij î t 'orul , se af lă în s t ă p â n i r e a contesei de Haussonvi l l e , descendin te d in fami-.lia , m i n i s t r u l u i Necker , şi ca re ş i d â n s a îşi d i spu t ă p r o p r i e t a t e a cu m u l t e d in rude l e sale .

Am a ş t e p t a t o b u n ă s e a m ă de vre­m e adăpos t i t în g a n g , de p loa i a ce c u r g e a cu p i cu r i m a r i tot v o r b i n d cu î n g r i j i t o r u l s t r ă v e c h i u l u i pa l a t , în . s e a m a c ă r u i a e r a u î n c r e d i n ţ a t e a t â t e a comor i de a r t ă , p â n ă ce u -

;nu l Câte u n u l s'au a d u n a t to ţ i en-

poa t e p e n t r u cine ştie a câ ta o a r ă - , că, aci se află s tud iu l f i n a n c i a r a i m i n i s t r u l u i J a , m e s Necker , prezentă» rege lu i Ludovic a l XVI-lea.

Din aces t s a n c t u a r al ş t i in ţe i , fu­r ă m conduş i a l ă t u r e a în c a m e r a d e cu l ca re a D-nel de Staël .

(Va u r m a ) . .

„Coppefc" r o m a n t i c u l t â r g u ş o r I n c a r e s t ă m a r t o r a l v remi lo r b ă t r â ­n u l cas te l a l lu i Necker ş i a l d-nel de S taë l . •

Ţ i n e a m de m u l t să vizitez aces t vest i t castel , î n s ă în t o t d e a u n a îm­p r e j u r ă r i l e m i - a u fost po t r ivnice . De d a t a a c e a s t a î n s ă a m plecat cu va­po ra şu l , decis din Geneva, cu t o a t ă p l o a i a t o r e n ţ i a l ă ce cădea , p e n t r u c a s ă r ă t ă c e s c c â t ă v a v r e m e p r i n s i m p a t i c u l t â r g u l e ţ , şi s ă -mî p o r t paş i i cu sf inţenie p r i n t r e b ă t r â n e l e mobi le a le poe t icu lu i castel .

Coppet, aces t o răşe l cochet şi su­r â z ă t o r , o d i n i o a r ă cu mult- r e n u m e , a conse rva t şi a s t ăz i p a r e c ă ceva d in p a r f u m u l l u c r u r i l o r an t ice . Nu­m a î văzându-1 î ţ i dar s e a m i de ce J a q u e s Necker , şi î n u r m ă fiica s a D-na de S taë l ce lebra sc r i i toa re ş i-au găs i t ac i l in i ş tea a t â t de n e c e s a r ă sp i r i t e lo r înal te . . . Abia scoborâ t de pe v a p o r a ş , p r i m u l g â n d îm i fu, s ă î n t r e b pe cel d in t â i eşit în cale u n ­de e cas te lu l .

î n t â m p l a r e a făcu ca acel pe care-1 î n t r e b a s e m să fie u n g e r m a n , ce-mî r ă s p u n s e cu impos ib i l i t a t ea ca r ac t e ­r i s t i c ă r a s e i t eu ton ice , r ă s p u n s scur t , a c o m p a n i a t de u n gest şi m a l s c u r t ce ab i a î m i ind ica d i rec ţ i a u -ne î s t r ade l e ce u r c a în p a n t ă pe s u b n i ş t e s t e j a r i de veacu r i .

I a t ă - m ă şi î n fa ţa b ă t r â n u l u i cas­tel, ce-şî deschide por ţ i le osp i t a l i e r oaspe ţ i lo r veni ţ i să p e t r e a c ă doa r de a s t ă d a t ă , câ t eva m o m e n t e î n t r ' â n -sul . I n t r a i î n l r ' o p r i m ă cur te , încon-

glezil cu c a r e ven i sem pe vapor . .Ju­p ă ce bas toane le , şi a p a r a t e l e foto­graf ice , ne fură s e q u e s t r a t e l a u ş ă , i n t r a r ă m în ves t ibu lu l cas t e lu lu i . Aci n e a p ă r u în fa ţă s u p e r b a m a r ­m o r ă d a t o r i t ă da l te l lu i „ V a n o v a " î n f ă ţ i ş â n d pe Necker m i n i s t r u l luî Ludovic a l XVI-lea p r o n u n ţ â n d u n d i scu r s . A t i tud inea , ges tu l , expres ia feţei, toa te î ţ i a r ă t a u acea super io­r i t a t e a m a e s t r u l u i , pe caro d o a r ă to t în m a r m o r e l e sa le din muzee le I ta l ie i , o m a î în tâ lneş t i .

Din vest ibul , g a r d i a n u l ne c o n d u s e imed ia t în bibl ioteca lu i Necker . Aci, e s a l a u n d e D-na de S taë l îşi p r i m e a inv i ta ţ i i de cele m a l dese ori , tot aci avea loc r ep rezen ta ţ i i l e sa le t ea t r a l e în ca r e foar te a d e s e a ea î n să ş i s u s ţ i n e a câ te u n rol. A-ceas tă c a m e r ă î n c ă p ă t o a r e , a p r o a p e în î n t r e g i m e a r e pere ţ i i acoper i ţ i cu d u l a p u r i , în ca r e la r â n d s t a ű înşi­r u i t e că r ţ i de l i t e r a t u r ă , ş t i in ţă , fi­losofic, sociologie şi tot ce a fost scr ie re de s e a m ă a epocel. î n t r ' o p a r t e a m citit pe cotorul legat i n piele şi c a m ş te r s de vreme, pe a u ­tor i i c las ic i grec i şi l a t in i . Aci, p ro ­babi l D-na de Staël , îşi pe t r ecea lung i l e o re de lec tură î n c o n j u r a l ă de operi le t u t u r o r geni i lor o m e n i r i i , î n t r ' u n colţ u n glob t e r e s t r u s t i p r ă ­fuit de v r e m u r i . Gh idu l ne s p u s e că e l u c r a t de m â n ă şi p r o b a b i l fiica d-lul Necker e a u t o a r e a lui . P e u n bi rou a lă tu r ! , tot g h i d u l ne a r ă t ă o case tă înch isă , în ca re , ne s t>use cu n iş te cuv in te g r a v e — ce le г е г л г я -

F Ä R Ä S U B I E C T — „ Ţ i - a m ci t i t c ron ica de as tăz i .

EI, ce-aï s ă m a i scr i i p e n t r u D u m i ­n e c a v i i toa re ?"—mă î n t r e a b ă u n p r i e t en , cu ca r e i au m a s a î m p r e u n ă .

— „Nu ş t iu nici eu, îi r ă s p u n s e i ; n u m 'am- , g â n d i t l a aceas t a . :

•— „ T a r e mi-e t e a m ă că n u m a l a ! ce scr ie !"—reluă p r i e t enu l cu u n zâmbe t r ă u t ă c i o s . -

Se vede c ă m ' a s u g e s t i o n a t ! As­tăzi l u â n d , ca de obiceiu, conde iu l în m â n ă , n u - m i v ine î n g â n d nic i u n subiect, precis, de sp re c a r e s ă v ă în -t r e ţ i u . Ş i doar s u n t d e p a r t e de a-mi fi epu i za t m a t e r i a în c ron ice le de p â n ă a c u m ! ,

C â n d n e a r u n c ă m ochii s p r e bo l t a îns te la tă . . . (vă r o g s ă - m i d a ţ i voie să -mî î n d r e p t m a i î n t â i p r iv i r ea s p r e cer, căcî i n s p i r a ţ i a v ine de sus . . . În ­c u r c ă t u r a m e a de a c u m î m i a m i n ­teş te p ă ţ a n i a ce lebru lu i avoca t - şi c â ţ i n u s u n t în s i t u a ţ i a lui în rea l i ­t a t e !—avocat care , î n comedia lu i Rac ine , a v â n d s ă pledeze p e n t r u u n câ ine , o m o r â t o r u l u n u l c lapon, îşi începe p l e d o a r i a i s to r i s ind facerea lumi i—„Ah ! d-le avocat , s ă t r ecem la potop"—îl r o a g ă j u d e c ă t o r u l căs -când . Cuvin te deveni te p o p u l a r e î n l i m b a f ranceză p e n t r u a d a s u b ţ i r e s ă î n ţ e l eagă cu iva că începe p r e a de d e p a r t e o is tor is i re) .

C â n d ne a r u n c ă m ochii spre bo l t a î n s t e l a t ă , n u z ă r i m de câ t stelele ce­le m a ! sc l ip i toare ; o b s e r v â n d î n s ă cu a ten ţ ie , vedem şi pe celelalte, i a r cu te lescopul descoper im o î n t r e a g ă l u m e , a că re i ex i s ten tă nici n 'o bă­n u i a m m ă c a r . Tot. astfel la p r i m a vedere suf le tu l şi p u r t a r e a o a m e n i ­lor, p a r l u c r u r i s imple : c u n o s c u t e de toţi ; î n r ea l i t a t e î n să sun t a t â t de complexe, a t â t de boga te in a m ă ­n u n t e , în câ t n u pot fi c u p r i n s e nici de a t e n ţ i a cea m a i s t ă r u i t o a r e şi m a i me tod ică .

Câ ţ i o a m e n i se cunosc pe el în­s ă ş i ? Uni i a u desp re d â n ş i i n u m i i o idee super f i c ia lă şi incomplec tă . c a şi c u m a r fi v o r b a de Maroc s a u de T r i p o l i t a n i a . Căcî a se c u n o a ş t e pe s ine n u î n s e a m n ă n u m a i a-şî cu­n o a ş t e f igura , s t a r e a civi lă şi în­t â m p l ă r i l e î n s e m n a t a d in trecu Uil s ău . T o a t e aces te l u c r u r i pot fi cu­noscu t e toa a ş a de b ine de o r ice s t r ă i n . C u n o a ş t e r e a de sine i m p l i c ă m a ! a les c u n o a ş t e r e a fiinţei sa le su­fleteşti, a î n suş i r i l o r şi defectelor sa­le, a i n t e l igen ţe ! şi c a r a c t e r u l u i s ă u .

Nu-î a ş a că e cu r ios ? Ne f r ă m â n ­t ă m m i n t e a să s t r ă b a t e m deşer tu l ce rur i lo r , să d e s c o p e r i m constituţii» as t re lor , dacă M a r t e este s a u n u lo­cuit de fiinţe şi c â t e al te le; î n d u r ă m toate sufer inţe le , ne s ac r i f i c ăm via­ţa , pen t ru a descoper i polul şi a complecta as t fe l cunoş t in ţe le n o a s t r e geograf ice ;—iar p r o p r i a n o a s t r ă

fiinţă r ă m â n e o e n i g m ă ! Am î n h ă ­ma t l a c ă r u ţ e p u t e r e a a b u r u l u i ; a m p u s m â n a pe e lec t r ic i ta te i m p u -n â n d u - I servic iul de cu r i e r ; m a l no­rocoş i de cât P r o m o t e u , a m r ă p i t c e r u l u i t r ă s n e t u l sil indu-1 să c a d ă c u m i n t e în locul voit de no i ;—iar p r o p r i a n o a s t r ă ' vo in ţă r ă m â n e o for ţă rebelă ! Am descoper i t r o s t u l m i ş c ă r i l o r cereşt i ; a m d a t c h i a r d e d r u m u l v a g a b o n d e l o r comete : n u ­m a i despre c u r s a n o a s t r ă n u ş t i m n i m i c ; n u ş t i m nicî de u n d e ven im, nici u n d e m e r g e m , nici c a r e este r o s ­t u l ex is ten ţe i n o a s t r e pe p ă m â n t !

F o a r t e cur ios , î n t r ' adevă r , d a c ă ne g â n d i m u n m o m e n t ! Ca şi c u m a m c u n o a ş t e b ine ţ a r a in c a r e t r ă i m si h a b a r n ' a m avea desp re p r o p r i a noas t r - i locuinţă 1 Cune«-stern r a t e

L u n i , 3 Septembrie Ѵлм. UNIVERSUL LITERAR So. 06 . — 5.

ceva desp re l u m e a din a f a r ă , d e s p r e ceeace e s t r ă i n de noî , d a r n u ş t i m n i m i c s a u a p r o a p e n i m i c de no i tn-ş ine. S u n t e m m a i s t r ă i n î de no i în­ş ine de câ t s t r ă in i i .

Dacă a ş opr i pe u n t r e c ă t o r necu­noscu t in t r ebâ i idu- l : „cine eşt i d-ta, d o m n u l e ? " — e p robab i l că m ă v a in-j u r a . D a r î i i t rebâi idu-1 : „cina sun ­te ţ i dv., vă r o g " s a ü „cu c ine a m o-n o u i e ?" v a c rede că a d e v ă r a t u l , s in­g u r u l , r ă s p u n s e să -mî s p u e n u m e l e . Va s ă zică d o m n u l aste u n cuvân t , o î m p r e u n a r e de c â t e v a s u n e t e ! R ă s ­p u n s u l t r e c ă t o r u l u i n e c u n o s c u t e tot a t â t de p u ţ i n s a t i s f ăcă to r c a a l u n u l f a r m a c i s t c a r o l a î n t r e b a r e a : „ce este în s t ic la a c e a s t a ? " m i - a r r ă s p u n d e : „ac id su l fur ic" . D a c ă n u ş t i u de m a î î n a i n t e c o n s t i t u ţ i a ş i p rop r i e t ă ţ i l e a c i d u l u i su l fur ic , r ă s ­p u n s u l lu i r ă m â n e o vorbă goa lă , o s i m p l ă e t iche tă . A d e v ă r a t u l r ă s p u n s la î n t r e b a r e a m e a este def in i rea cle­m e n t e l o r d m ca re e c o m p u s a c i d u l su l fur ic şi exp l ica rea p rop r i e ­t ă ţ i l o r sale . ' N u m a i aces t r ă s ­p u n s ща face să ş t i u ce este a c i d u l su l fur ic . Tot astfel n u î n s e a m n ă c a cunosc pe d. S t a n Gheorghe , d a c ă i - am aflat n u m e l e . Ar t r e b u i să-I cu­nosc firea lu î suf le tească , calităţile» ş i defectele sa le .

D a r ceî m a l m u l ţ i o a m e n i u r m e a ­ză c u r s u l exis tenţe i lor tot a ş a do inconş t i en ţ i d u p ă c u m p ă m â n t u l s e învâ r t e ş t e în j u r u l soa re lu i , d u p ă c u m eternii ' pe ler in i , stelele, călăto» resc în pus t iu l c e r u l u i .

Aladin.

Aniversarea cucerireï Griviteî 3 3 Ï 3 0 I - X D E X J - A . < 3 - 2 K I V I T A

y

Altarul sfânt ceti închinasem Se prăbuşeşte... Am plecat Spre zări nelămurite încă Şi /t urmă nici nu m'am uitat...

Şi nu ştiu cum, dar clipa-aceasta Întunecată făr de soare Aduce n sufletu-mî lumină Şi-o pace-adânc liniştitoare.

... Ar trebui să plâng... dar gura Mi se 'ncleştează ntr'un surâs Căci dragostea e 'n spre apus Şi 'n locul ei răsare: ira.

... Şi cum is^ivitor se cerne In gându-mi vremi/e pierdute, De tei veni cum-va vrodată La rándu-тг îţi vot spune: Du-te!..

Gábriellé I- Anastasiu-Vucdesoí.

N A P Ó L E O N J A T E A T R U L I n t o a t e epocile vieţel sa le Napo­

leon B o n a p a r t e a aprec ia t pe depl in î n s e m n ă t a t e a t ea t ru lu i . Atâ t în vre­m e a c â n d r ă s u n a dulce vocea păc i i , c â t şi in a n i i fu r tunoş î c â n d t r o m ­pe ta r ă s u n a cu p u t e r i , ab i a e r a o zi î n ca r e el să n u se ocupe cu a-faceri le de t e a t r u .şi s ă s t ea de vor­b ă cu ac to r i i . Nu p e n t r u aceea, fiind­că c a i t a l i an e r a nă scu t in el s im­ţ u l p e n t r u a r t e . man i f e s t a el o în-c l i na ţ i unc a ş a de p r o f u n d ă p e n t r u t e a t r u , ci m a i m u l t o făcea el a cea s ­ta, f i indcă c u n o ş t e a foarte bine e-fec'tul t e a t r u l u i a s u p r a oameni lo r , f i indcă el ş t i a că a c e a s t ă î n ă l ţ a s t r ă ­luc i r ea pu te re l .

De pe c â n d mi j loace le sa le e r a u foar te s labe, c ă u t a în t e a t r u d i s t r ac ­ţie şi î n c u r a j a r e . C â n d se s c u f u n d a eî în v i su r i şi c â n d ace s t ea se rea­l i za ră şi el a j u n s e s e la cea m a î ţ na l t ă p u t e r e în S ta t , a t u n c i îşi în-i r e p t ă imed ia t pr iv i r i le sp re seenă . Este semnif ica t iv că el f i ind consu l le ocupă p e n t r u p r i m a o a r ă cu a-teste l u c r u r i în f avoa rea c a m a r a z i ­lor de a r m e r ă m a s î n Eg ip t . î n c ă pe c â n d se af la el aici ca c o m a n ­d a n t s u p r e m ce ru s ă i se %'imită o frUpă de t ea t ru , d a r în z a d a r . I n a -tote de a pleca din Eg ip t p r o m i s e

GRIGORb: I O i \ care a cucerit steagul turcesc la Griviţa, împreună cu tovarăşii săi de luptă

Stan Gheorghe şi Nica- Vasile.

u r m a ş u l u i s ă u de c o m a n d a m e n t , g e n e r a l u l Kleber, că îl va t r imi te o astfel de t r u p ă , c a r e d u p ă c u m se e x p r i m a el, „ aceas t a este u n mij loc eficace p e n t r u c o m b a t e r e a d o r u l u i de a c a s ă a l so lda ţ i lor p r e c u m şi pen­t r u c iv i l izarea m o r a v u r i l o r ţ ă r e l " . E l vedea în t ea t ru n u m a i u n factor cul­t u r a l , c a r e adeseor i îl se rvea şi î n s copur i politice.

Astfel el a f lându-se ta 1813 în D r e s d a o r d o n ă contelui de R e m u s a t să-I t r i m i t ă ac tor i .

„Doresc, zicea el, ca a c e a s t a să fa­că s ensa ţ i e în P a r i s ; a f a r ă de aceea t r e b u e să p rovoace în L o n d r a şi Spa­n i a o b u n ă i m p r e s i u n e . de oa rece a-colo va s t â r n i c r e d i n ţ a că no i ne a-m u s ă m a ic i" .

Motive politice h o t ă r â r ă pe Napo­leon I să conf i rme s t a tu t e l e T e a t r u ­lu i francez, c a r i s u n t şi azi în vi­goa re , .şi ad ică în n iş te î m p r e j u r ă r i foar te c iuda te pe c â n d se af la în Moscva.

Vic to r ioasa „ m a r e a a r m a t ă " i n t r a ­se în Moscva, în n o a p t e a de 15 s p r e 16 Sep tembr ie . Locui to r i i fugeau s a u se a s c u n d e a u . De o d a t ă i sbucni in­cendiu l în o ra ş . L a începu t se c r e d e a că este n u m a i o î n t â m p l a r e , d a r in­cendiu l l uă d i m e n s i u n i a t â t de m a r i în câ t n i m e n i n u se m a l î ndo i a că ru ş i i a u d a t foc o r a ş u l u i . Napo leon p ă r ă s i în g r a b ă p a l a t u l Kreml . De oarece î n s ă aces t a fu c r u ţ a t de foc, el se r e î n t o a r s e acolo în speranţă , cu p r é s e n t a sa v a sili pe T a r u l Alexan­d r u s u m e h e e pace . Ţ a r u l însă n u voia n ic i să a u d ă de a ş a ceva. D in c o n t r a Napo leon p r i m i ş t i r i că în F r a n ţ a bu le t ine le sa le de r ăzbo iu e r a ü p r i m i t e cu ne înc rede re . P e n t r u a l inişt i op in ia pub l ică el s e m n ă în Moscva c o n f i r m a r e a s t a tu t e lo r „Tea­t r u l u i f rancez" d in P a r i s . El voia s ă a r a t e pr in aceas ta că t r e b u e să-I

m e a r g ă b ine de oarece a r e t i m p s ă se ocupe şi c u astfel de a facer i .

El avea cea m a l p r o f u n d ă convin­gere că poesia, d a r m a l cu s e a m ă t r a g e d i a î n a l ţ ă c u r a g i u l , i u b i r e a de p a t r i e şi c i le m a l m a r i v i r t u ţ i ome­neş t i . y .Tragedja t ' , zise el oda'jăj, „este şcoa la o a m e n i l o r m a r i : ea a r t rebui să fie şi şcoa la reg i lo r şi a popoare lo r . E s t e d a t o r i a domni to r i ­lor s'o încura jeze şi s'o r ă s p â n d e a s ­că. Nu t r ebue s ă fie cineva poet, pen­t r u c a s ă judece aceas t a , este sufi­cient , s ă c u n o a s c ă o a m e n i i şi l uc ru ­r i le şi să fie u n b ă r b a t de Sta t . T r a ­ged ia încălzeş te suf letul , î n a l ţ ă ini­m a , ea poa te şi t r ebue să creeze eroi" .

In zilele t r i s te de l a Moscva, el zi­se o d a t ă că t r e d. de N a r b o n n e : „ I m ! p lace cu deoseb i r i t r a g e d i a m ă ­r e a ţ ă d u p ă c u m a c rea t -o Cornei l le . B ă r b a ţ i i m a r i s u n t acolo cu m u l t m a l a d e v ă r a ţ i de cât în i s tor ie ; el se v ă d acolo în crize şi în m o m e n t e l e decisive cele m a l dificile, eî n u s u n t înefjrcaţî cu'.detaliile şi conjedur i le ipe c a r i ni le d a u is tor ici i , de m u l t e or i a t â t de falş. Şi a c e a s t a este u n m a r e câş t ig p e n t r u glorie, de oarece omul este s u p u s m u l t o r mizer i i , şovăel î ş i îndcel î ; toa te aces te t rebue să dis­p a r ă în erou. N u m a i aceea este o s t a t u ă m o n u m e n t a l ă , în ca re n u se observă defectele că rne î . L a s t a t u a lu i Pe r seu , a lui B e n v e n u t o Cellini, la acea g r u p ă m ă r e a ţ ă şi per fec tă n u se cbservă d e loc e s i s t en ţa p l u m b u l u i şi z incu lu i comun , pe ca r e a r t i s t u l Га t u r n a t în fo rma a r z â n d ă a b ron ­zulu i , p e n t r u ca s ă creeze pe semi­zeul s ă u . M u l ţ u m e s c t r aged i e i eă m ă r e ş t e pe s impa t i c i i b ă r b a ţ i s a u m a i b ine zis că r edu a d e v ă r a t a lor f igură de fi inţe s u p e r i o a r e î n t r ' u n corp m u r i l o r . Aş dori ca poeţi i noş­tri să. facă a c e a s t a p e n t r u e ro i ' m c -

d e r r l . Şi de ce n u ? Gcniui de l a Ce« s a r încoace n ' a devenit m a î mic., N u m a i poeţi i noş t r i n ' a u d a t n ic i q a t e n ţ i u n e gen iu lu i m o d e r n "

R o s t i n d aceste cuv in te oa re Napo­leon n u s'a g â n d i t l a . ' ine î n s u ş i ? L'sle i n t e r e s a n t a şti, dacă el dupîţ c ă d e r e a s a s 'a cons idera t ca eroft t r ag ic . „Dacă n u m a i r e c u n o ş t i n ţ a " , zice Lecomte în opul său „Napoleon et le monde dramatique", a r p u t e a obl iga pe poeţi i de t raged ie , a t u n c i Napoleon I, f ă r ă î ndo ia l ă a r fi de­venit şi e rou l m u l t o r t r aged i i ; ac i a p r o a p e n ic i u n a l t u l n ' a făcut a t â t de m u l t p e n t r u t e a t r u şi p e n t r u poé­sie. E l ţ i nea ca o da to r i e a sa, s ă p ro ­moveze l i t e r a t u r a , el zisese o d a t ă : „D-le C h a m p a g n y , l i t e r a t u r a a r e ne­voe de î n c u r a j a r e . D-ta eşt i m i n i s ­t ru l el. P r o p u n e - m î câ t eva mi j loace ,

t s ă a d u c l a înf lor i re diferitele r a ­m u r i a le l i t e r a tu re î f rumoase , c a r e a făcut, ce lebră n a ţ i u n e a p e n t r u toa ­te t impur i l e .

(Sfârş i tu l î n n u m ă r u l vi i tor) .

C. S c u r t u

Ilustrai ia noastră colorata Groaznica nenorocire la o

serbare de aviaţiune O groaznica nenoroc i re s'a in tâm"

plat in ziua de 26 August l ângă loca -litalea Grav din F r a n ţ a . Avia torul Beard a căzut peste publ icul de p e peluză. Pa t ru pe r soane , în t re car i două doamne aii fost ucise , iar n u ­meroase g rav răn i te .

O. — N'O. ÖD. UNIVERSUL LITERAR Luni, 'ó Septembrie І 9 1 2 .

„GRENADIER A44 ^тЫ din viata unui ocnaş — D u p ă H O N O R É D E B A L Z A C —

URMARE ŞI SFÂRŞIT

Imbrăţişează-mă, scumpe înger. E a făcu o l u n g ă pauză , ca pentru a lua c u r a j de l a Dumnezeu ş l a-şl m ă s u r a vorbele c u puterile ce-I m a l r ă m ă s e s e ,

— Ascul tă . Aceşti dousprezeoe mi i de f r anc i sunt toată averea voastră; trebue să-I păstrezi la tine, pentru că când voi fi moartă vor vani oa­m e n i de-aï jus t i f ie ! cari vor inc lude t o tu l a ic i . Nimic n u vă v a m a l a~ p a r ţ i n e , nicT chiar m a m a voastră ! Şi n u veţ i m a l avea , scumpi orfani, decâ t s ă vă duce ţ i Dumnezeu ştie u n d e . A m a s i g u r a t soarta lu i F a n n y . E a v a p r i m i o sută de taleri în fie­c a r e a n ş i v a r ă m â n e de s igur l a T o u r s . D a r ce vel face din t ine ş i din fratele t ă u ?

E a se r id i că pe pat şi privi pe În­d r ă z n e ţ u l copil , care, cu sudoarea pe faţă , p a l i d de emoţiunî, cu ochii pe j u m ă t a t e împăinjeniţ l de planşete, s t ă t e a î n p ic ioa re In faţa patului ef.

— M a m ă , răspunse el, cu voce g r a v ă , m ' a m gândit l a as ta . Voi du­ce pe Mar i e l a colegiul din Tours. Voi d a zece mi i de lei bătrânel F a n n y z k â n d u - I să-I pue deoparte ci s ă vegheze a supra fratelui meu. 'Apoi, cu sutia de „Ludovici" m ă voi î m b a r c a c a Novice. Cât t i m p v a t r e b u i c a Marie -Gaston s ă studieze eu voi deveni ofiţer. In sfârşit, mori l in i ş t i tă , m a m ă , voi reveni bogat. Voî face c a m i c u ţ u l nostru să intre l a ş coa la pol i technică , unde 11 voi face s ă u r m e z e d u p ă aptitudinile sale .

U n fulger de bucurie luci în ochi i pe j u m ă t a t e s t inş i a ï m a m e i , două lă-c r ă m l eş i ră , c u r s e r ă pe obrajii în­f l ăcă ra ţ i ; apoi , u n mare s u s p i n eşi d i n t r e buzele el şi era cât pe ce s ă m o a r ă de u n acces de bucu r i e , gă­s i n d u n suflet de t a t ă î n i n i m a fiu­l u i el deveni t o m d in t r ' o d a t ă .

— î n g e r d in cer, zise ea p l â n g â n d , t u a l ş t e r s cu u n s i n g u r cuv în t t o a t e d u r e r i l e mele . A h ! pot s ă sufă r .

— E fiul m e u , r e l u ă ea, eu a m fă-jcut, a m c rescu t pe aces t MU!

î ş i r i d i că m a n i l e în a e r î m p r e u -| n â n d u - l e ca p e n t r u a e x p r i m a o bu­cur ie f ă r ă m a r g i n i ; apo i se cu lcă .

— M a m ă , devii m a l pa l idă , zise copi lul .

— T r e b u e s ă t e duc i s ă - m i a d u c i u n preot , zise e a cu voce s t insă .

L o u i s t rez i pe b ă t r â n a F a n n y ca­r e , s p e r i a t ă de tot, a l e r g ă l a p resb i ­t e r i ü l din Sa in t -Cyr .

D i m i n e a ţ a , d o a m n a W i l l e m s e u s primi g r i j a n i a , în mi j locul u n e i pom­p e a t i n g ă t o a r e . Copii i s ă i , F a n n y ş i f a m i l i a g r ă d i n a r u l u i , o a m e n i s im­p l i deveni ţ i de j a de-aï famil iei , e-rau I n g e n u n c h i a ţ l . C rucea de a r g i n t , ţ i n u t ă de u n s ă r m a n copil d in cor, u n m ic c â n t ă r e ţ de s a t e r a în faţa p a t u l u i ş i u n b ă t r â n preo t d ă d e a g r i j a n i a m a m e i care -ş î d ă d e a sufle­tu l . Gr i jan ie , c u v â n t sub l im, idee m a l s u b l i m ă încă de câ t c u v â n t u l şi pe c a r e '1 iposedă n u m a i r e l i g i u n e a apos to l ică a Biser icel r o m a n e .

— Aceas tă femee a sufer i t m u l t , zi­se p reo tu l în l i m b a g i u l s ă u s i m p l u .

Mar i e W i l l e m s e u s n u m a l a u z e a n i m i c ; ochii el î n s ă e r a u î n d r e p t a ţ i î n sp re cel doi copil. F i eca re în p r a ­d a groaze i a s c u l t a în cea m a l m a r e t ăce re r e sp i ra ţ i i l e m u r i n d e i , c a r i de­v e n i s e r ă de ja m a l s labe . Apoi, d in t i m p în t i m p , u n s u s p i n a d â n c a-i i u n ţ a î ncă v ia ţa , t r ă d â n d o l u p t ă i n t e r i o a r ă . I n s fârş i t m a m a n u m a l r e s p i r ă . T o a t ă l u m e a i s b u c n i î n p l â n s , a f a r ă de Mar ie -Gas ton . Micul copil e r a pro a t â n ă r p e n t r u a p r i cepe m o a r t e a . F a n n y ş i g r ă d i n ă r e a s a în­ch i se ră ochii aces te i ado rab i l e crea­t u r i a c ă r u i f rumuse ţe a p ă r u în t o a t ă s p l e n d o a r e a eî. Ele făcură ca l u m e a s ă i a s ă d in odaie , s coase ră mobi le le d in c a m e r ă , a p r i n s e r ă lu­m â n ă r i î m p r e j u r u l p a t u l u i , a ş e z a r ă a g h i a z m ă t a r u l , c r e a n g a de c imiş i r şi crucif ixul , d u p ă obiceiul local i ta te! ,

deschiseră obloanele, lă sară perdele­le; apoi v icarul veni m a l târziu s ă petreacă noaptea In rugăc iuni cu Louis , care n u vo i să-şl părăsească mama. . Marţi d imineaţa se făcu în­mormântarea . Bătrâna F a n n y , cei doi copil , întovărăşiţ i de grădină­reasa , u r m a r ă s inguri corpul une i femei a l cărei spirit, frumuseţe, gra­ţ ie aveau u n renume european ş i a l cărui convoi ar fi fost Înregistrat c u mul tă pompă în ziarele din Londra, a r fi fost o solemnitate arietrocrati-că, dacă ea n'ar fi comis cea m a l dulce dintre crime, o cr imă tot d a u n a pedepsită pe acest .pământ, a ş a că a-ceştl îngeri ertaţl s ă intre in ral. Când pământu l fu aruncat pe sicriul m a m e i sale, Marie-Gaston plânse, înţe legând atunci că n u o v a m a l vedea.

O s implă cruce de lemn, înfiptă pe mormântu l el, purta această- inscrip­ţie datorită preotului din Saint-Cyr:

AICI ZACE O F E M E E NENOROCITA

moarta la trelsecl ţi ţase dc ani P U R T A N D IN CERURI N U M E L E

de AUGUSTA Rugafi-vă pentru ea.

Când totul fu terminat, cel doi co­pil se întoarseră la Grenadiera, a-runcară asupra casei o u l t imă pri­vire; apoi, ţ inându-se de mână , el s e pregătiră a o părăs i împreună cu Fanny , l ă s â n d totul î n p a z a grădina­rului ş i însărcinându-1 să răspun­dă justiţiei.

Atunci bătrâna servitoare c h e m ă pe Louis pe marg inea p u ţ u l u i , îl luă de o parte şi zise:

— D o m n u l e Louis, iată inelul doam­ne i ! Copilul plânse, cu totul mişcat de a r e g ă s i o a m i n t i r e a t â t d e vie d e la m a m a sa. El n u se g â n d i s e ia a c e a s t a g r i j ă , s u p r e m ă . El îmbrăţişa pe bătrâna femee. Apoi plecară to ţ i t r e i pe d r u m u l cel t ă i a t în s t ânca , c o b o r â r ă povârnişul şi se d u s e r ă l a T o u r s f ă r ă s ă î n t o a r c ă capu l .

— M a m a ven ia pe aici, zise M a r i a c â n d ajunseră l a pod.

F a n n y a v e a o v a r ă b ă t r â n ă , o fos­t ă c ro i t o r ea să , r e t r a s ă l a T o u r s , î n s t r a d a Guesche . E a c o n d u s e pe cel doî copil în c a s a r u d e i sa le , cu c a r e socotea s ă t r ă i a s c ă în c o m u n .

Lou i s î n s ă îşi expl ică proectele , îl d ă d u a c t u l de n a ş t e r e a l lu i Ma­r i e -Gas ton şi cel zece mi l de f ranc i ; apoi , î n t o v ă r ă ş i t de b ă t r â n a F a n n y , el conduse pe f ratele s ă u l a colegiu. E l p u s e l a c u r e n t pe s u p e r i o r de s i t u a ţ i a sa , î n foar te pe scur t , şi eşi l u â n d pe fratele s ă u p â n ă l a p o a r t ă . Acolo î î făcu în c h i p foar te so lemn cele m a l dulc i r e c o m a n d ă r i a-n u n ţ â n d u - I că v a r ă m â n e s i n g u r pe a c e a s t ă l ume , şi, d u p ă ce-1 p r iv i u n m o m e n t î l î m b r ă ţ i ş a , îl m a î p r iv i o-d a t ă , ş t e r se o l a c r i m a , şi p l ecă în-t o r c â n d u - s e de m a l m u l t e or i pen­t r u a vedea p â n ă l a u l t i m u l m o m e n t pe fratele s ă u r ă m a s pe p r a g u l por­tei colegiului .

O l u n ă d u p ă acea , Lou i s -Gas ton e ra , în ca l i t a t e de Novice, pe b o r d u l u n u l v a s a l s t a t u l u i , şi eşea d in r a ­d a de l a Rochefor t . Spr i j in i t pe pa ­r a p e t u l corvetei „ I r i s " , el p r i vea coaste le F r a n ţ e i c a r i a l e r g a u repe­de şi se s t e r g e a u în l i n i a a l b ă s t r i e a o r i zon tu lu i . C u r â n d d u p ă aceea el se g ă s i s i n g u r şi pe rdu t în mi j locu l o c e a n u l u i p r e c u m e r a şi în l u m e ş i i n v ia ţă .

— N u t r e b u e să p l â n g i , t i ne re ! es­te u n D u m n e z e u p e n t r u t o a t ă lu­mea , îl zise u n b ă t r â n m a r i n a r cu vocea lu i g r o a s ă d a r în ace iaş t i m p a s p r ă ş i b u n ă .

Copilul m u l ţ u m i a c e s t u i o m p r i n o p r iv i re p l i nă de m â n d r i e . Apoi a-plecă c a p u l r e s e m n â n d u - s e l a via­ţ a m a r i n a r i l o r . E l deveni t a t ă .

(Marsilia) Gaston Toussaint.

Era In v r e m e a c â n d s a l i n a S lă -n ic se exp loa ta cu c o n d a m n a ţ i .

I n t r ' o f r u m o a s ă zi de p r i m ă v a r ă , când n a t u r a umple toa te in imi le de speranţa u n e i zile senine, N e a c ş u Ion, condamnat 20 a n i m u n c ă si l ­nică, sa afla trist ş i a b ă t u t î n î n c h i ­soarea din S lăn ic -P rahova , c u p r i n s de o adâncă nostalgie.

L a gândul că viaţa-I e î n c ă t u ş a t ă de zidurile reci ale î nch i so r i i , vede, s imte esej-ce speranţă p e r d u t ă . Ş i mult 11 apasă aducerea a m i n t e de copiii ş i nevasta l u i , dc g o s p o d ă r i a casel l de ograda şi pet icul de pă ­mânt pe care şi-l cu l t iva m u n c i n d ş i scoţând cu s u d o a r e a f run te ! şi eu braţele sa le vânjoase h r a n a p e n t r u el ş i a l lui .

Cât de fericit era e l a tunc i ! Liber ; Intre el, înconjurat de copiii şi ne­vastă! Muncea din zori de zi p â n ă seara, fără p rege t , şi în t o t d e a u n a î l e ra casă pl ină cu m e r i n d e şi cu toate cele necesare, i a r Saf ta lut — nevastă-sa — m u l ţ u m i t ă ş i cu spo r la treabă.

S e vede, parcă pe v r e m e a a r a t u ­lui , când într'o zi vesel de r ezu l t a ­tul recoltei anulu i ce t r ecuse şi ob­servând ca brazda s ă i a s ă r e g u l a t ă , cânta 6 doină de foc, î n v r e m e ce juncani i lui s p r i n t e n i şi viol sbu-rau nu altceva în m i ş c ă r i l e r i t m i c e ale p lugului şi pe c â n d copil s bu r -dau în o g r a d a casei , a l e r g â n d şi ţ i ­pând în jocul lor nev inova t . Şi c â n d un moment in urmă, s 'a în tâmpla t , ceasul r ă u , fatal, c a r e l 'a a svâ r l i t la î nch i soa re , î n t r e o a m e n i r ă i . de­parte de od ra s l e şi nevas ' tă, de cel scumpi i n ime l lui, f ăcându- I v i a t a a m a r ă şi g r e u de s u p a r t a t . Cu c â t ă g r o a z ă şi de c â t ă r e m u ş c a r e n u e cuprins suf le tul lui c â n d îşi r e a m i n ­teşte de clipa în c a r e a r id ica t m â ­n a înarmată cu sapă şi a lovit t r â n -tindu-1 l a p ă m â n t pe vec inu l s ău . Mal b ine r e n u n ţ a la f.lşia de pă ­m â n t ce p ro t indoa v i c t ima că i-o încă l ca se şi n u se m a l ce r t a cu el.

I n u r m a lovi turol , vede pe veci­n u l său căzu t î n t r ' u n l ac de s â n g e , c u m se sba te şi se lup tă cu n ă p r a z -n i c a m o a r t e , bo lboros ind cuv in te ne­înţelese, c u m apo i face o s fo r ţa re , d ă s ă se scoale , n ' a r e p u t e r e insă., şi cu ochii ţ i n t ă l a el, c a r e p l â n g e a c a u n copil şi c e a r c ă să-I d i a a ju to r , îl s p u n e r e sp i ca t :

— „Neacşule , m'ai b ă g a t în mor ­man; 1 ! Mi*aî l ă s a t copii i pe J d r u ­m u r i ! Te l a s în p l a t a D o m n u l u i " . — Şi c u m în sfârş i t p r i v i r e a i se per­dea şi ochii i se s l ăbeau d in cc în ce, î n v r e m e ce m a l face o mi şca re , m a l g r ă e ş t e ceva ne în ţe les şi m a î s u s ­p i n ă o d a t ă a d â n c f ă ră a m a l r e s p i r a apo i .

Vedenia a c e a s t ă îl s t ă p â n e ş t e m e ­r í t i şi îl p r o d u c e o m a r e ne l in iş te . Nici c h i a r a c u m , d u p ă t recere de 5 a n i , n u poa te să-ş l a l u n g e d in min­t e aces t t ab lou sfâş ie tor ; acest spec­tacol îngroz i to r .

Se m a l gândoş t e câ t e r a el de iu­bi t d e că t r e consă ten i i s ă i şi c u m , d u p ă comi t e r ea f ap tu lu i , c â n d l ' au l u a t şi d u s j a n d a r m i i — c u m î n t r e g s a t u l e r a înipotr iva-I , hu l indu-1 şi s t r i g â n d u - î câ t î l ţ i n e a g u r a :

— „ L a ocnă, o m o r â t o r u l e , c r imi-na lu l e ! "

Câ'tă r u ş i n e ! C â t ă d u r e r e a tre­bu i t s ă supor t e ! Se s i m t e neconte­ni t t u r b u r a t şi n ' a r e c l ipă de linişte. Cuvin te le acostea r e v e n e a u fă ră în­ce ta re *n sufletul s ău , c a u n refren.

G â n d u l i a r ă ş i ce o fi f ăcând a l lui , îl t o r t u r ă grozav . I n z a d a r cear ­că să-I m a l uitd, m u n c i n d d in grei i în Ocnă. D in c â n d în c â n d m a l p r i ­m e ş t e veş t i de acasă , d a r ele s u n t m a l în t o t d e a u n a t r is te , ce folos! Şi i a r ă ş i cade p r a d ă g â n d u r i l o r .

D e p r i m a t veşnic g â n d i t o r şi f ă r ă chef de vorbă , Neacşu s t ă r e t r a s , ş i d in aceas t ă p r i c i n ă a r e m e r e u ne­p lăce r i c h i a r şi î n înch i soa re . Deţi­n u ţ i i cei lal ţ i văzându-1 a ş a de rezer­v a t de el , îl boicotează. Eî , n u pot

su fe r i pe cel c a r e s im te ş i vede a l t ­fel de cât el; trebue să fie toţi un i ţ i şi so l ida r i , că s u n t d o a r cu to ţ i „fraß de suferinţă".

Lui Neacşu nu-I plafce şi n u se poa tă î m p ă c a în r u p t u l capului cu a p u c ă t u r i l e şi d e s t r ă b ă l a r e a codeţi-nuţ i lor s ă i , înărăviţ l în rele; el are credinţa că printr 'o purtare supusă şi ascultătoare va reuşi s ă obţ ie re­ducerea pedepsei, devenind astfel m a l curând liber spre a p u t e a fi în m i j ­locul familiei lui.

D a r ce se Întâmplă: Safta rămasă s ingură şi cu douî copil, de la în­temniţarea lui , a trebuit s ă îndure mul te . N u n u m a i să lupte cu ne-voi lc existenţei, ci să sufere şi opro­briul satului .

Deş i c inst i tă şi v r e d n i c ă , era hu l i ­tă şi dispreţuită. N u m a i аѵза nici o prietenă, care s'o consoleze, să-I m a î al ine suferinţa, care să-I spuie vor­be ca lde dc î n b ă r b ă t a r e , toate, de când cu nenorocirea ce c ăzuse pe capul lu i Neacşu , se ferea de ea, ca de c iumă, chiar şi . n e a m u r i l e ol. Când eşea d u p ă treburi prin sa t , e-r a arătată cu degetul şi d in şoap te se d e s p r i n d e a u cuv in t e l e : „Uite , Saf­ta lui Neacşu Ocnaşu l ! " Cât de în­d u r e r a t ă şi de a p ă s a t ă se s i m ţ e a ea, la a u z u l aces tor vorbe, n u m a i D-zeii ş t ia! H venea de m u l t e or i să-ş l i a c â m p i i , — să-şl ia l u m e a în c a p , m a l cu s e a m ă că dc l a Închiderea lu î b ă r b a t u - s ă u , nenoroc i r ea i se ţi­nea l a n ţ şi n u maî con t eneau .

î n t r ' u n r ă s t i m p de u n a n porduse şi copiii şi l ipsa lor o t o r t u r a mul t . Astfel a dus -o Saf ta v r eme de 5 an î , c â n d in t r ' o zi, u n creş t in , cu frică do D u m n e z e u şi b u n la i n i m ă , d in­t r ' u n s a t î n d e p ă r t a t . î n t â m p l ă t o r , cunoscând-o , se ţ i nu de capul el pâ ­n ă o h o t ă r a să d u c ă t r a i u l î m p r e u ­n ă . I n aces t scop Saf ta i n t e n t e a z ă a c ţ i u n e de d ivor ţ lu i Neacşu .

D u p ă 5 a n i dc î n c h i s o a r e î n să N t a c ş u se s c h i m b ă . Do u n d e p â n ă a c u m a r ă t a c ă i n ţ ă şi e r a ne înce t a t t u r b u r a t de f ap ta s ă v â r ş i t ă , faptul d ivo r ţu lu i îi r ă sco leş te din n o u su­fletul şi îl t r a n s f o r m ă făcându-1 să adop te a l t ă l in ie dc condu i i ă . I n t r ' a -devăr , Neacşu a u z i n d că Saf ta îl la­s ă şi că to t ro s tu l g o s p o d ă r i e i lu î i n t r ă pc altu m â i n i , e c u p r i n s de o l u n g ă rever ie . Reven ind ivş l агг mo-m e n l e c â n d credo că r e a l i t a t e a n u o a t â t de c r u d ă , ci a fost p r a d ă u-n u l v is u r â t . To tuş i , în s t a r e de l impezea lă , vede bine că de s t i nu l îl rezervă o n o u ă s u r p r i z ă şi că u n i c a l u i m â n g â e r e , s i n g u r a Iul s p e r a n ţ ă îl s u n t spu lbe ra t e , idei rolo îl cople­şesc; dc a c u m g â n d i n d u - s o s ă fugă d in înch i soa re , c â t de reped. 1 , şi pr in orî-ce mi j loace sp re a so r ă s b u n a î m p o t r i v a celor c a r i îî cauzase n o u a nenoroc i ro . Neacşu leagă a c u m o s t r â n s ă pr ie tenie cu c r i m i n a l i i cel m a i vesti ţ i . De la aceş t ia el a f l ă şi învaţă m u l t e lucruri ce ti vor folosi şi cu cât vine m a l în contact cu el, r e g r e t ă m a l m u l t rezerva ce o avu­sese până aici. El s e deprinde re­pede cu obiceiuri le î n c h i s o r i şi şt ie c u m să evadeze, ce l o v i t u r ă s ă d e a şi ce t rebue să facă s ă fugă apo i . P e n t r u orî-ce a c t de r e b e l i u n e el se f ra te rn iza cu t o v a r ă ş i i să i de sufe­rinţă. Devenise a c u m rău, reca lc i ­t r a n t şi dese ori e r a pedeps i t disci­p l i na r .

E r a î n t r ' o m o h o r â t ă zi de t o a m n ă , c â n d n a t u r a îşi r e i a a s p e c t u l t r i s -

t te ţ i î p r i n des f runz i r ea pomilor , s t ag ­n a r e a şi ves te j i rea vegeta ţ ie i , c â n d i n i m a o m u l u i n u m a i e n ic i î ncă l ­z i tă şi n ic i învesel i tă de raze le p lă ­cu t e a le soa r e lu i şi c â n d suf le tu l s ă u e în t r ' o necon t en i t ă n o s t a l g i e Йе sen-z a ţ i u n î f rumoase a le vieţel .

jNeacşu з î n t r ' o c u m p l i t ă ag i t a ţ i e ! Sdrobi t de o s t e n e a l ă şi de f r ă m â n ­tăr i le min ţe l , e s t ă ^ â n f t de dulcea n ă d e j d e a u n ol zile s e n i n e de liber­t a t e . I h a c e a s t ă s t a r e de încordfj*» se află în s a l i n a S lăn ic . Vrea să lu­creze d a r n ' a r e a s t â m p ă r . P r i v i r e a e c r u n t ă ş i n ' a r e chef de vo rbă . Tova­r ă ş i i s ă i îl observă ş i î n z a d a r vor să-1 învese lească cu g l u m e l e lor *•

Lilin, o septembrie, 1912. UNIVERSUL LITERAR No. Ж — 7.

nos t i ş i banale. Refuză ch iar ş i jo­cul de b a v a r e z e ') c a r e a l t ă d a t ă îî plăcea. F ă c u impres ia că i a r v rea s 'o rupă cu prieteşugul ş i faptul a-c e s t i e viu comentat ; un i i îl a c u z ă chiar c u v e h e m e n ţ ă pentru b r u s c a lui schimbare. Neacşu, orândui t s ă

''disloce u n bloc de sare, n u de puţi­n e ori a fost zărit de ceî d i n jurul său, d u s pe gândur i , r ă m â n â n d c u c iocanul în m â n ă , ridicat, In ne­mişcare. D j c â t e or ï n ' a fost readus l a s imţul realităţi i din toropeala t n care căzuse de c ă t r e funcţ ionari i în­sărcinaţ i cu supravegherea l u c r u ­lu i ta Sal ină. Neacşu în acest» mo­mente o ra preocupat de gândul e-vadiref . I I n adevăr, pe s e a r a , l a ^şirea oc­naş i lor d in Sal ină, profitând de » .clipă de nesupraveghiere, se strecoa­ră pe njs imţ i te şi se ascunde t n cot­lonul maş ine î uz ine i electrice, pen ­t r u c a peste noapte să f u g * prin e-Ecaladarc , d in curtea Sal inei .

La u n semnal dat, d u p ă cşirea lor din ocnă , condauinaţUJn cbmroI,por-nesc escortaţi de santinele, în ordi­n e a obicinuită spre înch i s oare-situa­tă c a m l a 1 k m . depărtare d e sa l i ­nă. Ajunş i l a închisoare ş i înainte de a fi închişi în dormitoare e l s u n i număraţ i ; populaţ ia încbisoTîî fiind predată spre pază în t impul n o p -ţeî armatei.

Cu această ocazie se constată dis­pariţ ia l u i Neacşu. Se d ă a l a r m ă . Se iau îndată masur i de prindere, organi iându - se po te re c a r i • sa d u c în urmărirea dispărutului ş i a n u n -ţ â n d u - s e toa te posturile de j andarmi d i n comunele învecinate despre fu­g a „ u n u i o cnaş cu semnalmente le cu ta re . . . " In v r e m e ce se i a u t o a t e a c e s t e măsur i de administraţ ia în­ch i se rel, l u m e a discută pretutindeni în fel ş i ch ip , prez intând fiecare f ap­t u l s u b o altă înfăţişare.

Astfel, într'un local de consum, se ţ i n e următoarea convorbire cu p r i ­v i r e la e v a d a r e :

— Văzuşi , m ă i vere, ce s'a în tâm­p l a t !

— Ce ! Şi c u m ! N u ştiu ! — Fugi un ocnaş d in puşcărie. — Aş, ce u n u l ! Au fugit 4. Inter­

v ine al treilea c a r e se arăta că şti,» şi el.

— Ce ! 4• ! Cică s u n t m a î mulţ i , replică u n altul, care tocmai intra­se şi auzise de a e vorba, ară tând c u amănunte imag inare că e cel m a î bine informat.

Şi a şa umbla v o r b a d i n g u r ă în g u r ă , de là u n u l la altul, căcî cu c â t e r a i m a l departe de închisoare c u a t â t auziaî vorbindu-se de alt nu­m ă r de evadaţi , care mergea cres­cendo ş i faptul era brodat c u amă­n u n t e d i n ce în ce m a l interesante. E firea românulu i să exagereze, s ă denatureze adevărul. '

Dar t n vreme ce aceste comentar i i n u m a l conteneau răspândindu-se cu iuţeala fulgerului în t oa te c o m u ­ne l e învec inate vestea evadftreî, au­torităţile după labor oase cercetări şi l u n g i invest igaţ i i ajung l a rezulta­tul că ocnaşul Neacşu I o n n'a avut putinţa să fugă şi c i trebue s ă se afle a s c u n s î n Sal ină . Ca m ă s u r ă d e prjeauţ iune p â n ă a doua zi, când s ă înceapă a se face noul ş i minu­ţioase cercetări în interiorul sa­l inei , pe t impul nopteî, au* pos t a t santinele de jur împrejurul eî.

Neacşu Ion care precum a m văzut so ascunsese în cotlonul maşinel , peste noapte, buimăci t începe s ă se u r c e în năuntrul coşului , g r o s ş i î n a l t câţ iva metri, ca l a fabrici, de­asupra acoperişului . In dezorienta­r e a lui credea că pe aici îş i v a găs i scăparea. D u p ă o luptă t i tanică cu funinginea, d u p ă o noapte de sbu-c ium, is tovi t de putere, Neacşu, a d o u a xi dimineaţa, negru p e faţă, c a cel m a î veritabil a r a b , se a f l a i arăş de unde plecase, în g u r a cot­lonului , dovedind astfel d u p ă тоіа-jul făcut că „pământul e rotund".

Cel d intâ i care intră l a m a ş i n i ş i dădu cu ochii de el, fu mecanicul sal inei . Acesta când zări f igura hi­doasă a lu i Neacşu , care m i ş c a bu­zele, c a o păpuşă automată , cerând cu un g las st ins, aproape imper­ceptibilă : „A-pă, — a-pă Г* — se spe­r i a ş i plin d e emoţie, după câteva mişcări împleticite, abia s c o ţ â n d câ­teva s tr igăte înăbuşi te d e „ajutor", căzu jos .

F i ind auzit- ş i vtnindu-I repede in ajutor nişte funcţionari ai Sa l ine i , mecanicul , t a prada celei m a l c u m ­plite emoţii , n u putea vorbi, ci n u ­m a i a r ă t a e u m â n a i n spre maş ină . Cei s trânşi l a a larma dată, brându­şe d u p ă acest semn, intrară Ia m a ­şini , care însă n u le fu mirarea , c â n d tn f igura diabolică d in g u r a cot lonului , care cu o voce st insă cerea nvsreu: „a-pă! а-рё!" descoperi pe Neacşu, ocnaşul evadat.

S t . A r s e n e s e «

F O C U L de C l a u d e C o u t u r i e r

1) O pe reche de zaruri d in cele p e n t r u íabic

Contel i de Cervane î ş i iubea so­ţia, o blondă cu părul c a de aur, mititică, cu ochii mar i albaştri.

Locuiau pe s trada Prouy, intr'un drăguţ otel în sti lul renaştere!, cu geamuri legate c u plumb, cu m o ­bile d in acal t imp, înconjuraţ i d e bi­belouri rare. Cuibul lor s e m ă n a cu acela a l unor păsări .

E a părea fericită de tot, lăsându-se s ă fie iubită dc conte cu bunăvo­inţă, ş i dându-î mângâer l drăgăs ­toase. Eşeau in l u m e şi dădeau pe­treceri. Şi atuncî, printre an imaţ ia dansurilor şi larma vorbăreţilor, ea avea râsul cel maî dulce şi o adevă­rată veselie.

D. de Cervane ar fi voit s ă păs­treze n u m a i pentru el această co­moară, dar era lucru imposibil . In­t imitatea, ' m a l îndelungată îi părea Eliseî o tortura. Soţul observase re­pede şi renunţase la aceasta feri­cire.

Curtezani pentru doamna, crjdeţl că erau. Erau o droaie. Ofiţeri mari blonzi cu mustăţ i răsucite, mărunţ i şi graşi, de toate culorile; de aseme­nea bancheri groşî şi ch iar mil io­nari. Ea primea toate omagi i l e lor fără s ă s tea la gânduri , / mândru de atâtea omagi î , ş i decluraţiunile le punctua cu un hohot de râs car» arăta dinţii ceî albi şi adesea, oprea scurt pe ceî maî timizi, încurcaţi şi prostiţi . Dar ea le sipunea îndată: „Eî bine! continuă! Apoi, iar râsuri , când sărmanul îndrăgost i t îngră­m ă d e a frazele împrejurul cuvintelor „te iubesc" pe care le primea cu u n „ah" aşa de nostim.

Bărbatul său supraveghea aceste tertipuri, cuprins, adesea, de mâni i teribile; d a r n u descoperise nici o-da tă nicî o intrigă, şi s e mul ţumea s ă spue, în l u m e a lor, că m i c a d-nă d e Cervane nu avusese nici u n iu ­bit.

Contele tră ia aproape liniştit. într'o seară, c a m p e l a orele 13,

când revenaa în grabă de la o m a s ă oficială, într'o seară când nu înce­tase, nici un minut , de a se gândi la s c u m p a s a soţie, nerăbdător de a o găs i în sa lonul cel mic, citind, pentru că se plictisea, trăsura s a fu oprită l a colţul bulevardului d e Courcelles de o mulţ ime compactă. „Ce este?" întrebă contele l ă sând jos u n geam.

„Foc , domnule c o m V , r ă s p u n s e vizitiul întorcându-se.

D. de Cervane se dădu jos. Strada Prouy era pl ină de lume,

şi pe deasupra capetelor se zăreau flăcări m a r i care înegreau zidurile uneî case la cincizeci de metri de trăsură. Ele s tră luceau roşii în fu­mul care eş«aa din ferestrele înegrite şi deschise a s e m e n a gurilor de 'de­m o n i g igant ic i .

„Casa mea! Elisa!" s tr igă contele înebunit. Şi îşi făcu loc printre oa­men i i care ocupau strada.

„Unde îmi «ste soţia?" Işî frân­gea desperat mâini le . Locotenentul care comanda pompieri i fu nevoit să-1 ţ ină de braţ pentru a-1 împedi-c a s ă nu se arunce î n foc. *

I n casă n imeni n u se mişca. N u eşeau decât sgomote le pârâitoare a lo flăcărilor care d is trugeau l em­năria, mobilele, acoperişul .

U n sune t 'de trompetă, torţe s c â n ­teind i n noapte, m i ş c â n d strălucir i purpurii pe căşt i le de a lamă , o p o m ­pă c u aburi -sosea în g o a n a mare .

într 'o clipă e a fu aşezată şi d u p ă o jumăta te de oră săpătorii pătrun­d e a u c u curaj tn oteL D. de Cer­vane cu o sforţare furioasă, scăpase d in mâin i l e ceior care îl reţ ineau ş i se aruncă îna intea lor.

U n fum opac umplea antroul p e care felinarele t l l u m i n a u cu lumi­n a l o r tremurătoare. Afară, pompele a r u n c a u a p a f ă ră încetare. Ajunse­ră în primul etaj . Contele că lăuzea pe cei care îndrăsniseră s ă pue via­ţ a In pericoL E l arată o uşe , ae.sea a sa lonulu i ; o sparseră . Focul n u a-t insese î ncă a c e a s t ă parte a locuin­ţei. Scoase u n strigăt de bucuriei „El i sa e s c ă p a t ă ! " D a r salonul, p l in de f u m acru, era gol.

Crezu că înebuneşte. „E în camera sa", urlă el. Alergară.

Camera prezenta u n teribil spec­tacol. Tavanul era negru , parchetul era înegrit, acoperit de sfărămăturî . Mobilele, s a u m a l bine c e a c e m a î rămăsese d i n mobile, formau o gră­m a d ă de l e m n e arse care f u m e g a u , scăldate tn bălţi le de apă înegri tă . Bucăţ i de t a p e t e muiate ş i arse, a-t â r n a u l a ferestre. Patu l n u m a l era decât o îngrămădire de scân­d u r i ş i d e cenuşe. Ş i aci, printre a-ceste t r i s te rămăşiţe , când lo d ă d u r ă l a o parte, o găs iră pe contesa în­t i n s ă , cu membrele răsucite hidos d e foc, desfigurată. Faţa îl e r a îne-g i i t ă cu totul , g u r a îî e r a s trâmbată d e u n l e m n ca re căzuse d in t a v a n . Orbitele deschise peste m ă s u r ă l ă s a u să se vadă ochiî sticloşi, şi , din păr, nu m a l r ă m â n e a decât câteva fire arse. Jumătate din piept f u s e s i s m u l s p r i n căderea unei scândur i de la p a t şi şolduri le erau goale . N u m a i sânul drept era neat ins , alb, sub u n petiic al c ă m ă ş e î . Această albeaţă printre s luţ iunîle cadavrului , era spăimântătdare.

Contele căzuse în genuchî . Cu o-chi l r ă t ă c i ţ i , f ă ră voce, fără mişcare , rămăsese aplecat către acea ce m a l i 'ă mânea din soţ ia s a iubită. D i n c â n d în când. ţâşnituri îl acopereau de apă, biciuindu-I faţa scăldată în lacrimi. Tăcea.

Cu toate acestea, pompieri i încer­cară să scoată cadavrul dintre ră­măşiţe le lugubre. Unul din el, ridi­când o scândură carbonizată сагэ acoperea unul din braţele Eliseî , scoase la lumină un cap omenesc; apoi corpul întreg apăru.

Era u n o m . T rad.,de T r ă i a n P , L a s e n

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

"BO-A-HiE d e F E M E I SUB DIltECTIA

Doctorului I. KIRIA€ Cairurg primar; şeful serv. de gynécologie

ai spitalelor Eforiei — SECŢIESEPARATA p e n t r u BAÎTOAŢI

(hemoroiie. hernii, tumori, caicele vesicale, stricturi urctrale, eie.

S i n t i Sf. ItMă *,ЫШ Teatrului ЫопаІ — TELEFON 2/96 —

S u p r e m a ţ i a î n i n d u s ­t r i a c e a s o a r n î c e l o r î n s f â r ş i t d a b a n d i t a . EXTRAPLAT !

SUPRAELEIANTL

C E A S A U R D U B L E pentru cavaleri

N U M A I L E I 6 , 4 5 Are un mecanism boa An­

ker care merge 36 ore fi e ' acoperit pe cale electrică de aur 18 carate, garanţie pen­tru ішгз precis 4 ani.

bucata lei 6,45, 2 bucăţi leî 12 .50; fie-căraî ceas se adaogă un Uni fin aur i t gratis. Ceas de damă la fel, ехееіЦіе plată şi elegantă, lei 6.95. Fârâ risc, se admite schimbul, eventual" se admile banii. T r i ­mite prin ramburs. HOLTER & WOHL, KRALAA, NO. 21, ÄISTRIA

9»

Pentru doamaele ménagère R e c o m a n d ă m c ă l d u r o s

R e g i n a b u c ă t ă r i e i " U n v o i a m e o n ţ i n â u d r e ţ e t e

c o m p l e c t e p e n t r u o r l - e e f e l d e m u n c ă r î , p e n t r n s ă n ă t o ş i ş i b o l ­n a v i .

• e r 1 L E U i a a*niiiistri[ii ziaralti «Uafrersa»

P e n t r u p r o v i n c i e s e a d a u g ă , I O b a n i porto

Contra ramburs nu s e expediază

R " i i n ' i l i - , i i t " " - " " " " * " " " ' " " * " " , " , " - ' i m i i i m n i i i i i m f ' \

La «FRANÇAISE" < t « Î9 CEA MAL

•ERIEEFĂ ŞI RESISTENTE

MEIDET*

» n v i n s a t o a r e a t u t u r o r m a r i l o r p r e m » d h i C I K C L I T U L M U N T f i N l K I d i u 1 9 1 0 - 9 1 1 - 1 9 1 2

Această marcă este adoptată de toate armatele din lume.

F r o d o s a l e fabrica i Î n c e p e s a p r e t a i d e

LE I 150 m SUS M O T O - R E Y E

Cu ELECTRO , «4A6NET 2 eiLINORE

Ш 3 M o t o c i c l e t a c e a m a l p e r f e c t ă

4 u ş o a r ă s i r e s i s t e n i s i * - v .

REPREZENTANT ţi DEPOZITAR pentra ROMÂNIA

C. MAGNANI 7 1 , S t r a d a P o p a T a t u , 71

BUCUREŞTI T e l e f o n 2 3 / 7 2

l î

S. — No. 3 6 . UNIVERSUL LITERAR Luni, 3 Septembrie, 1812

NOUILE M A R I P R E M I I CE SB VOR OFERI DE ZIARUL

99 UNIVERSUL" o

ABONAŢILOR SĂI LA TRAGEREA DIN LUNA NOËMBRIE, 19tt

ilă la Sinaia «VILA NICOLAE», construită anume pentru tragerea viitoare, pe strada I. G. Brâtianu, in poziţia eea mal pitorească dia localitate

UN ELEGANT DORMITOR DE BRONZ 4e mere valoare, al 8-lea dormitor, furnizat" pentru premiile noastre de. Industria metalică «Marcu*, Bulevardul Elisabeta, No. 8

O G A R N I T U R A M O B I L A D E B A M B U P E N T R U S A L O N aempusi dm: 1 c a n a p e a , 4 s c a u n e , b m a s ă , o c o n s o l ă c u o g l i n d ă . £ p i e d e s t a l e c u 2 v a s e iaponesşe , W I B -

părate de la ma ele masmn'i K A . Pucher,-Bi'ileva-dul Elisaaeta.• No 15 (Ho'ei'Princiar) .

U N DORMITOR DE LEMN FIN «enstruit ta имигеа fabrica de mobilede lemn Marin V.Gànèa, şos.Mihaî-Bravul, 37 şi str. Şerbânieft, 10. Sucursala cal. Victoriei, 107

\ S r \ £ \ ş u i r a g e H e m o d e r n ă eempusi din: 1 b u f e t c u m a r m o r ă , SI* .Ana, c u g e a m d e cr i s ta l p i c t a t , c u o g l i n d ă ; 1 m a s ă p e n t r u 1 * per ­s o a n e ş i Ѳ s c a u n e t a p i s a t e şi î m b r ă c a t e imi ta 1 i e d e p i e l e , cumpărate de la mare le magazin de mobile «Gompania-

A.mericană», strada Carol, 74, vis-à-vis de piaţa de florî, lângă Hotel Dacia . *

de boraúgic alb, de 9 metri ; una bu>-cată pânză idem, frez, de 4 metri;

Una bucată pânză idem, bleu, de 5 metri. Cumpărate de la Expoziţia Casei Şcoalelor. ІІП C é r w i f l Ла PM\a de metal alb fin, argintat şi garan-•jn SCITltlU UC t e a iu , l a t ф n u agreste, compus din: 1 tavă frumos ciselată, cu mânere, şi 12 pahare Intr'o formă nouă şi elegantă. Acest serviciu este o podoabă pentru orice casă; O fructieră de metal :fin argintată, înaltă de 50 centime-metri şi având 3 glastre1 pentru Iructé şi un vas pentru flori ; O fructieră i e metal alß imitând.1 exact argintul vecbiü, înalta de 37 centimetri şi av.ând un vas mare de cristal pentru fructe. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de ceasornice şi bijuterii en gros .şi ea. ietuü Fraţii A. & I. Roller, Bucureşti, str. Smârdan, No. 35, etajul I. , ІІИ « . A f v i l i u de cristal pentru îngheţată, compus din o cupa

. . mare şi là farfurioare montate in metal argin­tat Chriştofle V. F. P.; Una pungă d e arg int veritabil oxi­data ; Una fructieră de metal, argintată,- cu 6 cuţite de metal cu lama aurită, pentru desert. Toate aceste obiecte au fost cumpărate de la cunoscutul magazin de bijuterie Th. Ra-divonv*p«le*aftlul Elisabeta,-No. 8 bis. : • _ • lin ігаатлІліі c u ^ P — P e r f e c t i ° n > * mandol ină i ta-Щ 8'«Hl"l'm* l iană, 1 muz ică d e masă cu manivelă, cu 6 cântece, 1 gui ţară franceză. Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cunoscutul magazin 'de muzică N. Mischonz-niky, furnisorul curţeî regale, strada Colţeî, Nô -7, Bucureşti.

'elegantă «Sport», cu roată liberă şi frân ă au tomată prin contra pedalare ; , U I I A puşcă

de vânătoare cu două ţevi, ţevile de oţel «Rayarä», din.renu­mita fabrică de arme «Pieper-Bayard. Această armă are patru zăvoare de siguranţă, ţeava stângă, choke-bore şi poate între­buinţa atât pulberea neagră, cât şi pulberea fără - f a i r - Una carabină semi-automatică de mare precisiune «Pieper^ cu tirul garantat precis. Cumpărate de la marele magaz n de arme şi biciclete B . D. Zisman, furnisorul curţeî regale, 44, calea Victoriei, Bucureşti. Una macină Au r l icnl т а г с а Compania Americană, : cali-Llld nidŞIIId ITC LUSIH tete superioară; Un gramofon

# \ marca Melödion, Carmen. Sylva, cu două arcuri reraontabtle în timpul mersului, cü 6 plăci marca Premier record. Toate a-

. ceste obiecte sunt cumpărate de lâ marele magazin de maşini de cusut, gramofoane şi biciclete en gros şi en detail Compa­nia Anglo-Americană, strada Carol 50, Bucureşti. I n êôacûrnip dé aur, 4 4 carate,- cu treî capace, pentru I U Led&OfHIL d a m e > m a r c a t de Stat; 2 servic i i d e ar­g i n t pentru ouă, compuse fie-care din câte trei bucăţi, într'o

.cutie, foarte, elegantă.; Una pendulă eleganta şi modernă. Toate acestea sunt cumpărate de la vechiul şi cunoscutul ma­gazin de încredere. «Ceasornicăria Colţeî», Bucureşti, strada ' Coljeî, No. 31.

I амплпіМ italiană, 21 clape, 8 basuri şi tonuri de oţel; 1 vioară fioă, cu cntia e i ; ,1 pe ler ină de ploae, ' portativă pe ambele părţi. Tóate acestea sunt cumpă­rate de la «Compania Generală*, mare biurou de importaţiune, strada Smârdan, 29, etajul I. 9! РйЯ^пШІРЙ **e a u r Pentru damă ; Două c e a s o r n i c e de L LCdSUrilILC aur cu câte treî capace pentru bărbat; ş e a s e ceasorn ice de argint; ş ease ceasorn ice de metal tic ar­gintate.'cu câte trei capace; trei ceasornice de metal imi­tând argintul rusesc ; 5 col iere- lănţ işoare pentru gât, de argint veritabil-; una geantă de alpaca veritabilă. 9 MrälllllU* de haine (saco), după măsură şi alegerea stofei, M COSlUIIrc c a r î s e Vor confecţiona de cunoscuta croitorie Jaques Grimberg, strada Academiei, No. 25. ІІП **e °^ e t untdelemn de alpaca - veritabil, fin LH о с П ICI H argintat şi conţinând 5 piese de cristal: alb: una de oţet, una dé untdelemn, una de muştar, una de sare şi una de piper, pe un suport de metal de toată frumuseţea, f ina mac ină mapa de bucătărie «ИеаЬ, cu 4 ochiuri, din LIHI Bldşllla HldlC table'de oţel, cu cazan de aramă, ele-

. gant .şi. solid construită, cumpărat de la cunoscuta fabrica de tinichigerie Mihail D, Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142.

'<V cnlÁcfій de legi, compusă din- 5 volume, de la d. Gheţu, U UţlCL"4e căţea Dorobanţilor, Ш) una maş ină dé căl­cat pentru croitorie, sistem SoMPop, ultima perfecţiune; o vulpe de teracotă; 20 plachete argintate, representând pe Regele şi Regina. '

Afara de acestea, toţi abonaţii maî primesc gratuit im volum, din Memoriile Recelui Carol 1 al României sau un volum din cărţile ce apar în editura ziarului «Universul», tipărite anume pentru abonaţi .

Preţurile de abonament sunt ace l eaş i : Pe un a» lei 18 ; pe 6 luni lei 9 . 1 5 , pe 3 luni lèf 4.6t>.

Pentru concurarea la preţurile de mai sus, abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, cal pe şease luni ÎS şi cel pe trai luni, B Abonaţii pa un an participă la două trageri, deel după prima tragere vor primi Încă 30 bonuri, pentru tragerea armatoare.

: Administraţia „Universului" nu întrebuinţează Încasatori, flata abonamentelor se va face direct la easa administraţiei ziarului, prin mandat postai iau personal.