ddiiaalloogg ccuuAAnnddrreeii CCaazzaaccuu,,nnoouull aaddmmiinniissttrraa-ttoorr ppuubblliicc aalljjuuddeeþþuulluuii IIaaººiiPPAAGGIINNAA 44

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi www.icc.ro * ghiseu.unic@icc.ro * Anul II * Nr. 28 – februarie 2021 * 12 pagini * Se distribuie gratuit

ApaVital va derula cea mai amplã investiþie publicã realizatãvreodatã în regiune – „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infras-tructurii de apã ºi apã uzatã din judeþul Iaºi în perioada 2014-2020””, în valoare de aproximativ 509,2 milioane de euro, finanþatprin Programului Operaþional Infrastructurã Mare PPAAGGIINNAA 33

IIaaººuull iinnvveesstteeººttee ppeesstteejjuummããttaattee ddee mmiilliiaarrdd ddee eeuurrooîînn rreeþþeeaauuaa ddee aappãã-ccaannaall campania de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 se desfãºoarã în

ritmul stabilit de autoritãþi, fãrã sincope în aprovizionarea cu mate-riale ºi, cel mai important, fãrã reacþii adverse grave pânã la finalul lunii februarie au fost efectuate peste 78.000 devaccinãri, înregistrându-se 188 de reacþii adverse uºoare

PPAAGGIINNAA 1100

IIaaººuull ssee aapprrooppiiee ddee 110000..000000ddee vvaacccciinnããrrii aannttii-CCOOVVIIDD!!

Iaºul prinde ultima cursãcãtre modernizareaAeroportului Internaþional din bugetul de stat vor fi alocaþi 16 milioane de lei: 8

milioane de lei pentru dezvoltarea Parcului Industrial Leþ-cani al Consiliului Judeþean Iaºi, iar 8 milioane de lei pen-tru deblocarea lucrãrilor la Parcul Industrial Miroslava 2 sunt primele fonduri guvernamentale pe care Iaºul leprimeºte, în ultimii 30 de ani, pentru aceste obiective

PPAAGGIINNAA 22

Au ffost aalocate ffonduripentru ddouã pparcuriindustriale îîn jjudeþul IIaºi

Marius Alexa, Alex Luchici ºi Marius Graþian Benchea aufost desemnaþi, prin dispoziþia preºedintelui CJ Iaºi, camembri ai Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã, orga-nism condus de consilierul judeþean Romeo Vatrã

PPAAGGIINNAA 22

Reprezentanþi aai ssocietãþiicivile, îîn AATOP

ccoonndduucceerreeaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ººii-aa ooffeerriitt sspprriijjiinnuull ppeennttrruu ccaaaaddmmiinniissttrraaþþiiiillee llooccaallee ssãã ppooaattãã aacccceessaa ffoonndduurriillee nneecceessaarree eexxttiinnddeerriiiirreeþþeelleeii ddee ggaazzee îînn ccoommuunniittaattee uunn pprrooiieecctt pprriivviinndd aadduuccþþiiuunneeaa ddee ggaazzîînn jjuuddeeþþuull IIaaººii aa ffoosstt bbããttuutt îînn ccuuiiee îînnccãã ddiinn vvaarraa aannuulluuii ttrreeccuutt,, ccâânnddccoonndduucceerreeaa ccoommppaanniieeii TTrraannssggaazz ss-aa îînnttââllnniitt ccuu pprriimmaarriiii ddiinn jjuuddeeþþuullIIaaººii,, pprreezzeennttâânndduu-llee nnoouull pprrooiieecctt pprriivviinndd aadduuccþþiiuunneeaa ddee ggaazz „„SSuunn-tteemm îînnttrr-uunn aammpplluu pprroocceess ddee eexxttiinnddeerree aa ssiisstteemmuulluuii nnaaþþiioonnaall ddeettrraannssppoorrtt,, îînn vveeddeerreeaa rraaccoorrddããrriiii llooccaalliittããþþiilloorr llaa ggaazz.. JJuuddeeþþuull IIaaººii aarreeiinnffrraassttrruuccttuurrãã ddee ttrraannssppoorrtt,, iiaarr ccoonndduuccttaa OOnneeººttii –– GGhheerrããeeººttii –– LLeeþþccaanniippooaattee ccuupprriinnddee mmaaii mmuullttee zzoonnee””,, ssppuunnee ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall TTrraassggaazz

PPAAGGIINNAA 55

Gaze nnaturale îîn ttoatelocalitãþile jjudeþului!

Consiliul Judeþean Iaºi a aprobat realiza-rea unui nou obiectiv de investiþii esenþi-al pentru starea de sãnãtate a locuitorilordin judeþ ºi din regiune – proiectul „Con-struirea ºi Dotarea Centrului Regionalpentru Tratamentul Infertilitãþii Iaºi”, pen-tru care se vor cheltui 55.845.391 lei.

PPAAGGIINNAA 1111

Centru RRegional ppentruTratamentul IInfertilitãþii, lla IIaºi

actualul Spital de Pneumoftiziologie din Iaºideserveºte întreaga regiune de Nord-Est, fiindunitatea cãtre care sunt direcþionate cazurile cupatologie respiratorie ce nu pot fi tratate în teri-toriu, unitatea tratând, numai în anul 2019, unnumãr de 1.014 bolnavi de tuberculozã valoa-rea totalã estimativã pentru realizarea viitoruluiSpitalul Clinic Integrat de Boli Respiratorii Iaºi”este de 116.529.123 euro PPAAGGIINNAA 1111

Iaºul vva aavea uun nnou sspital de bboli rrespiratorii

Consiliul Judeþean Iaºi a aprobat planul de dezvoltare a Aeroportului Interna-þional Iaºi pe partea de Vest a a pistei de decolare-aterizare proiectul, învaloare de 75 milioane de euro, urmãreºte dezvoltarea de facilitãþi precum extin-derea suprafeþelor de miºcare ºi a terminalelor de pasageri, realizarea unor noicãi de acces care sã asigure legãtura aeroportului cu municipiul Iaºi ºi zonelelimitrofe PPAAGGIINNIILLEE 66-77

„„IIaaººuulluuii ii-aa lliippssiitt ffooaarrttee mmuulltt oo eecchhiippãã ccaarree ssãã-ººii ccoooorrddoonneezzeettooaattee eeffoorrttuurriillee ppeennttrruu pprrooiieecctteeccoommuunnee mmaajjoorree””

Interviu

februarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE22

Actuala conducere a Consiliul Jude-þean a luat în calcul, încã din toamnaanului trecut, perspectiva realizãrii unorparcuri industriale în douã mari zonemetropolitane care se preteazã pentruastfel de proiecte – proiecþia ºi execuþiade parcuri industriale private pe axaTomeºti – Holboca ºi parcuri tehnologi-ce pe axa Miroslava – Leþcani.

Iar planurile încep deja sã se con-cretizeze, bugetul pe acest an având pre-vãzute 16 milioane de lei pen-tru începerea lucrãrilorde înfiinþare a douãparcuri indus-triale în locali-tãþile Leþcaniºi Miroslava.

P r e º e -dintele Consi-liuluiu Jude-þean Iaºi, CostelAlexe a precizat cãpentru fiecare parc indus-trial sunt alocate câte 8 milioane delei. „„PPrriinn lleeggeeaa bbuuggeettuulluuii ddee ssttaatt vvoorr ffiiaallooccaaþþii 1166 mmiilliiooaannee ddee lleeii:: 88 mmiilliiooaannee ddeelleeii ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa PPaarrccuulluuii IInndduussttrriiaallLLeeþþccaannii ddee ccããttrree CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii,,iiaarr 88 mmiilliiooaannee ddee lleeii ppeennttrruu ddeebbllooccaarreeaalluuccrrããrriilloorr llaa PPaarrccuull IInndduussttrriiaall MMiirroossllaavvaa22.. SSuunntt pprriimmeellee ffoonndduurrii gguuvveerrnnaammeennttaalleeppee ccaarree jjuuddeeþþuull nnoossttrruu llee pprriimmeeººttee,, îînnuullttiimmiiii 3300 ddee aannii,, ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa ddeeppaarrccuurrii iinndduussttrriiaallee.. AAmm rreeuuººiitt îînn ccââtteevvaalluunnii nnuu ddooaarr ssãã rreezzoollvvããmm ssiittuuaaþþiiaa tteehhnniiccããddiinn tteerreenn,, ccii ssãã aallooccããmm ººii ffoonndduurriillee nneeccee-ssaarree ppeennttrruu aa aavveeaa uunn ppaarrcc iinndduussttrriiaallmmooddeerrnn.. NNee ddoorriimm ccuu aaddeevvããrraatt ssãã ttrraannss-

ffoorrmmããmm jjuuddeeþþuull IIaaººii îînnttrr-uunn aarreeaall ddee llooccaa-lliizzaarree aa aaffaacceerriilloorr.. AAmm iinnttrraatt ppee uunn ffããggaaººaall ddeezzvvoollttããrriiii,, aall pprrooiieecctteelloorr mmaattuurree,, ccoonn-ccrreettee,, ccaarree vvoorr aadduuccee pplluussvvaallooaarree,, vvoorrccrreeaa llooccuurrii ddee mmuunnccãã ººii vvoorr ssuussþþiinnee ccrreeºº-tteerreeaa ccaalliittããþþiiii vviieeþþiiii ººii aa pprroossppeerriittããþþiiii îînnjjuuddeeþþ””,, a precizat Costel Alexe, preºedin-tele Consiliului Judeþean Iaºi.

ÎÎn parcul industrial de la Miroslavase va realiza în perioada urmãtoare, cufinanþare europeanã, un centru de cerce-

tare-inovare ºi pregãtireprofesionalã de

înaltã perfor-m a n þ ã ,

unic înMoldo-v a .Va l o a -r e a

investiþieise va ridica

la câteva zeci demilioane de euro.

La finalul anului trecut, CJIaºi a trimis adrese cãtre primãriile dinPaºcani, Hârlãu ºi Holboca în vedereaînfiinþãrii unor parcuri industriale, luândîn calcul faptul cã respectivele adminis-traþii locale deþin suprafeþe libere com-pacte mai mari de 20 de hectare.

Primãria municipiului Paºcani aefectuat deja demersuri, în parteneriat cuConsiliul Judeþean Iaºi, pentru realizareaunui parc industrial. Primarul MariusPintilie a precizat cã administraþia localãcautã deja sã identifice o posibilã locaþiepentru amplasarea acestui obiectivimportant pentru economia localã.

ddiinn bbuuggeettuull ddee ssttaatt vvoorr ffii aallooccaaþþii 1166 mmiilliiooaannee ddee lleeii:: 88 mmiilliiooaannee ddee lleeii ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa PPaarrccuulluuii IInndduussttrriiaall LLeeþþccaannii aall CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii,, iiaarr 88 mmiilliiooaannee ddee lleeii ppeennttrruu ddeebbllooccaarreeaa lluuccrrããrriilloorr llaa PPaarrccuull IInndduussttrriiaall MMiirroossllaavvaa 22

Au fost alocatefonduri pentrudouã parcuriindustriale înjudeþul Iaºi

Dumitru Buzatu, care deþine funcþiade preºedinte al Asociaþiei Euronest, apropus ca aceastã funcþie sã fie deþinutãprin rotaþie de fiecare preºedinte de con-siliu judeþean, iar mandatul sã fie de unan. Acesta a mai precizat cã va depunetoate eforturile instituþionale pentru identi-ficarea altor finanþãri ºi forme de colabo-rare interjudeþeanã, astfel încât Euronestsã devinã un instrument important de dez-voltare regionalã.

„„NNee ddoorriimm ccaa îînn aacceesstt mmaannddaatt ssãã aavveemmoo ccoollaabboorraarree eeffiicciieennttãã,, pprroodduuccttiivvãã,, pprriinn ccaarreettooaattee cceellee ººaassee jjuuddeeþþee ssãã ccoonnttrriibbuuiiee llaa ddeezz-

vvoollttaarreeaa eecchhiilliibbrraattãã ººii iinntteeggrraattãã aa rreeggiiuunniiii..DDiinn ppããccaattee,, aa ttrreebbuuiitt ssãã ddiissccuuttããmm ººii ddeesspprreeoo pprroobblleemmãã ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttãã aassttããzziiCCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii,, ccaarree nnuu mmaaii ssuuffeerrããaammâânnaarree:: ddeeccoonnttaarreeaa cchheellttuuiieelliilloorr aaffeerreenntteessppiittaalluulluuii mmoobbiill ddee llaa LLeeþþccaannii.. DDeeººii ººttiiaa ddeellaa îînncceeppeerreeaa pprroocceedduurriiii ccãã nnuu eessttee eelliiggiibbiillããppeennttrruu aa aapplliiccaa,, llaa uunn aann ddee llaa aacchhiizziittiiee,,AAssoocciiaaþþiiaa EEuurroonneesstt îînnccãã nnuu aarree oo ppoossiibbiilliittaa-ttee ddee ddeeccoonnttaarree aa cchheellttuuiieelliilloorr,, iiaarr aassttããzziiccããuuttããmm ssoolluuþþiiii ddee aavvaarriiee ppeennttrruu aa rreeddaa iieeººee-nniilloorr cceeii 1100 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo.. VVrreeaauu ssããîînnþþeelleeaaggãã ttooaattãã lluummeeaa ccãã aaddmmiinniissttrraaþþiiaaaaccttuuaallãã nnuu aarree oo lluuppttãã ppeerrssoonnaallãã ccuu EEuurroo-

nneesstt,, ddiinn ccoonnttrrãã,, vvoomm ooffeerrii ttoott sspprriijjiinnuull ppeenn-ttrruu ccaa aassoocciiaaþþiiaa ssãã ffuunnccþþiioonneezzee îînn ssccooppuullppeennttrruu ccaarree aa ffoosstt ggâânnddiittãã,, ppeennttrruu iiddeennttiiffii-ccaarreeaa ddee pprrooiieeccttee ddee iinntteerreess ccoommuunn ddeessttii-nnaattee ddeezzvvoollttããrriiii rreeggiioonnaallee.. NNuu ppuutteemm îînnssããllããssaa nneessaannccþþiioonnaattãã aacceeaassttãã rriissiippãã aa bbaanniilloorriieeººeenniilloorr,, nnuu ppuutteemm ssãã ddããmm ggiirruull uunnuuii pprroo-iieecctt ccaarree nnuu îii îînnddeepplliinneeººttee nniicciiddeeccuummssccooppuull,, bbaa cchhiiaarr rreepprreezziinnttãã uunn ppeerriiccooll ppeenn-ttrruu ttooþþii ppaacciieennþþiiii ccaarree aassttããzzii aarr aajjuunnggee îînnaacceesstt ssppiittaall.. AAvveemm rraappooaarrtteellee CCoorrppuulluuii ddeeCCoonnttrrooll aall MMiinniissttrruulluuii SSããnnããttããþþiiii ººii IISSUU ccaarreeccoonnffiirrmmãã aassttaa””, a declarat Costel Alexe,preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Preºedinþii ºi reprezentanþii consiliilor judeþene din regiunea Nord-Est s-au reunit, la sfârºitullunii februarie, la Vaslui, pentru a analiza propunerea de buget ºi a gãsi noi parteneriate

de dezvoltare regionalã, prin intermediul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã Euronest

PPrriimmããvvaarraa eessttee uunn aannoottiimmpp aall rreennaaºº-tteerriiii.. AAººaa ccuumm nnaattuurraa îii rreeggããsseeººttee ffoorrþþaaccrreeaattooaarree ddee vviiaaþþãã,, ffoorrmmâânndd uunn ssppeeccttaaccoollîînn jjuurruull nnoossttrruu,, aaººaa ssppeerr ssãã vvãã rreeggããssiiþþiieenneerrggiiaa ººii mmoottiivvaaþþiiaa ppeennttrruu aa îînnttââmmppiinnaaccuu bbuuccuurriiee pprriimmããvvaarraa..

LLuunnaa mmaarrttiiee oo ddeeddiiccããmm îînn ssppeecciiaallddooaammnneelloorr,, ccããrroorraa vvrreeaauu ssãã llee mmuullþþuu-mmeesscc ppee aacceeaassttãã ccaallee ppeennttrruu ffaarrmmeeccuullppee ccaarree îîll aadduucc îînn ttooaattee rroolluurriillee ppee ccaarreellee îînnddeepplliinneesscc,, ffiiee ccãã nnee ssuunntt ccoolleeggee,,mmaammee,, pprriieetteennee,, ssooþþiiii,, ppaarrtteenneerree..

LLaa mmuullþþii aannii,, ddrraaggii ffeemmeeii!! SSãã ffiiþþii pprree-þþuuiittee aaººaa ccuumm mmeerriittaaþþii ººii ssãã rrããmmâânneeþþiiaacceeeeaaººii ssuurrssãã ddee bbuuccuurriiee ppeennttrruu ccaarree vvããssuunntteemm rreeccuunnoossccããttoorrii..

BBiinnee aaii vveenniitt,, pprriimmããvvaarrãã!!

Se cautã soluþii pentru a reda ieºenilor cei 10 milioanede euro investiþi în Spitalul mobil

Mesajul preºedinteluiCostel Alexe, de 1 martie

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEEfebruarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 33

Societatea ieºeanã ApaVital a primittoate acordurile ºi a semnat, pe 10februarie 2021, contractul de finanþarecu Ministerul Investiþiilor ºi ProiectelorEuropene pentru Proiectul regional dedezvoltare a infrastructurii de apã ºi apãuzatã din judeþul Iaºi, în perioada 2014-2020, ce se va derula în cadrul Progra-mului Operaþional Infrastructura Mare.

Proiectul se adreseazã în specialsanitaþiei, adicã sistemelor de canalizareºi epurare, într-un context mult mai larg,care include mãsuri vizând protecþieimediului prin înlocuirea toaletelor dincurte cu sisteme centralizate de colecta-re ºi epurare.

„„LLaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii ttrreeccuutt aamm ppaarrttiiccii-ppaatt llaa sseemmnnaarreeaa aaccoorrdduulluuii pprreeaallaabbiill ddeemmããssuurrii ppeennttrruu îînncchheeiieerreeaa ccoonnttrraaccttuulluuii ddeeffiinnaannþþaarree ppeennttrruu cceeaa mmaaii mmaarree iinnvveessttiiþþiieeccuu ffoonndduurrii eeuurrooppeennee ddiinn IIaaººii.. MMãã bbuuccuurrssãã vvãã aannuunnþþ ccãã aamm sseemmnnaatt aaccuumm ººii ccoonn-ttrraaccttuull ddee ffiinnaannþþaarree îînnttrree MMiinniisstteerruull IInnvveess-

ttiiþþiiiilloorr ººii PPrrooiieecctteelloorr EEuurrooppeennee ººii AAppaaVViittaallppeennttrruu PPrrooiieeccttuull rreeggiioonnaall ddee ddeezzvvoollttaarree aaiinnffrraassttrruuccttuurriiii ddee aappãã ººii aappãã uuzzaattãã ddiinnjjuuddeeþþuull IIaaººii,, îînn ppeerriiooaaddaa 22001144-22002200,, cceessee vvaa ddeerruullaa îînn ccaaddrruull PPrrooggrraammuulluuii OOppee-rraaþþiioonnaall IInnffrraassttrruuccttuurraa MMaarree..DDuuppãã ccuummaamm ddiissccuuttaatt ccuu rreepprreezzeennttaannþþiiii AAppaaVViittaall,,mmaarreeaa mmaajjoorriittaattee aa ddooccuummeennttaaþþiieeii eesstteepprreeggããttiittãã ppeennttrruu ccaa iimmpplleemmeennttaarreeaa pprroo-iieeccttuulluuii ssãã ppooaattãã ddeemmaarraa ccââtt mmaaii rreeppeeddee..EEssttee oo iinnvveessttiiþþiiee ddeeoosseebbiitt ddee iimmppoorrttaannttããppeennttrruu jjuuddeeþþuull nnoossttrruu,, îînn vvaallooaarree ddee550099,,22 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo,, ddiinn ccaarree 8855%%rreepprreezziinnttãã ffoonndduurrii nneerraammbbuurrssaabbiillee ddee llaaUUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã””, a menþionat pr eºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi, CostelAlexe.

„AApplliiccaaþþiiaa aacceeaassttaa ppeennttrruu pprrooggrraammuullOOppeerraaþþiioonnaall IInnffrraassttrruuccttuurraa MMaarree eessttee ccoonn-ssttiittuuiittãã ddiinn 1122 ccaappiittoollee.. LLaa nniivveell ddee pprroo-iieecctt,, aapplliiccaaþþiiaa aarree ggrruuppaattee 1133 ccoonnttrraacctteeddee lluuccrrããrrii,, uunneellee ffooaarrttee mmaarrii,, ddee oorrddiinnuull aappeessttee 4400 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo,, uurrmmâânndd aabbeenneeffiicciiaa ddee mmooddeerrnniizzaarreeaa,, rreeaabbiilliittaarreeaa ººiieexxttiinnddeerreeaa sseerrvviicciiiilloorr ddee aappãã ººii ccaannaalliizzaa-rree 8877 ddee uunniittããþþii aaddmmiinniissttrraattiivv-tteerriittoorriiaallee,,îînn jjuurr ddee 220000 ddee llooccaalliittããþþii””, a spus MihaiDoruº, directorul general al SC ApaVitalSA Iaºi.

Se vvor rrealiza 11.700 –– 11.800km rreþea aapã ººi ccanalizare

În urma implementãrii acestorlucrãri de investiþii, 200.000 de locuitorivor avea acces pentru prima datã la ser-vicii de alimentare cu apã potabilã, con-trolatã microbiologic, în condiþii de sigu-ranþã ºi protecþie a sãnãtãþii, iar 80.000de locuitori vor beneficia în premierã deservicii de colectare si epurare a apeloruzate. Totodatã, va creºte siguranþa în ali-

mentarea cu apã a populaþiei care bene-ficiazã în acest moment de serviciileApaVital, prin reducerea discontinuitãþiiserviciului ºi creºterea calitãþii apei pota-bile distribuite.

Proiectul, denumit „Proiect Regionalde Dezvoltare a Infrastructurii de apã ºiapã uzatã din judeþul Iaºi în perioada2014-2020”, va conþine ºi douã con-tracte de servicii (Asistenþã Tehnicã ºiAudit). Se vor realiza 1.700 – 1.800 kmreþea apã ºi canalizare, sute de kilometride extindere reþea, reabilitare reþea, reþeanouã de distribuþie, vreo 30 de rezervoa-re, sute de staþii de pompare apã potabi-lã ºi apã uzatã, clorinãri. „PPrriimmeellee ttrreeiipprrooiieeccttee pprrooppuussee ppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreevvoorr ffii cceellee ddee llaa aagglloommeerraarreeaa PPaaººccaannii ––rreeaabbiilliittããrrii rreeþþeellee ddee aappãã îînn mmuunniicciippiiuu,, aallddooiilleeaa vvaa ffii cceell ddiinn IIaaººii NNoorrdd,, iiaarr aa ttrreeiiaaddooccuummeennttaaþþiiee ffiinnaalliizzaattãã eessttee cceeaa ddee ppeeaaxxaa NNoorrdd PPoopprriiccaannii –– VVllããddeennii””, a precizatdirectorul Mihai Doruº.

La fel cum au stat lucrurile în proiec-tele ISPA ºi POS Mediu, ApaVital va asi-gura o cofinanþare la proiect, aºa cã aapelat la un credit la Banca Europeanãpentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare(BERD), în valoare de 25 de milioane deeuro, cofinanþarea fiind de 6%. La 400 demilioane de euro, plus TVA-ul de 80milioane de euro, cofinanþarea ApaVitaleste estimatã la 24-25 milioane euro.340 milioane euro vin direct de la Uniu-nea Europeanã, 52 de milioane euroreprezintã confinaþarea Guvernului, iar

7,2 milioane de euro este contribuþia CJIaºi ºi a UTA-urilor beneficiare.

Noi ttarife lla aapã-ccanalCât priveºte preþul apei ºi a apei uza-

te, acestea vor suferi, în timp, unelemodificãri.Începând cu data de 1 martie2021, ApaVital a modificat preþul pentruapa potabilã produsã, transportatã ºi dis-tribuitã ºi tarifele pentru serviciile decanalizare ºi epurare, valabile pentruîntreaga arie de operare. Modificãrile depreþ/tarife au fost aprobate de Autoritatea

Naþionalã de Reglementare pentru Servi-ciile Comunitare de Utilitãþi Publice, prindecizia cu numãrul 24/12.02.2021, înconformitate cu strategia de tarifareinclusã în analiza cost beneficiu a con-tractului de finanþare pentru ProiectulRegional de Dezvoltare a Infrastructuriide Apã ºi Apã Uzatã în judeþul Iaºi. Stra-tegia de tarifare este inclusã ºi în Con-tractul de delegare a gestiunii serviciilorpublice de alimentare cu apã ºi de cana-lizare, prin Actul Adiþional nr 38 /26.08.2020.

În urma modificãrii, apa potabilã vaavea un preþ cu 31 de bani mai marepentru fiecare metru cub distribuit, iartarifele la serviciile de canalizare/epurarevor creºte cu 24 de bani/mc, valori careinclud TVA.

Strategia tarifarã constituie condiþiede finanþare a proiectelor de investiþii îninfrastructura de apã realizate din fonduripublice acordate de la bugetul de statºi/sau din fonduri nerambursabile.

Din modificarea de preþ ºi de tarifese va alimenta ºi Fondul de Întreþinere,Înlocuire ºi Dezvoltare (IID), care consti-tuie sursa pentru realizarea investiþiilorviitoare în infrastructura de apã ºi apãuzatã ºi se va acoperi suma de peste 22milioane de euro, care reprezintã contra-valoarea creditului obþinut pentru cofi-nanþarea proiectului.

ccoonnffoorrmm pprrooiieecctteelloorr ddeeppuussee îînn ccaaddrruull IISSPPAA ººii PPOOSS MMeeddiiuu ((11 ººii 22)),, AAppaaVViittaallvvaa ddeerruullaa cceeaa mmaaii aammppllãã iinnvveessttiiþþiiee ppuubblliiccãã rreeaalliizzaattãã vvrreeooddaattãã îînn jjuuddeeþþuull IIaaººii ––„„PPrrooiieeccttuull RReeggiioonnaall ddee DDeezzvvoollttaarree aa IInnffrraassttrruuccttuurriiii ddee aappãã ººii aappãã uuzzaattãã ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii îînn ppeerriiooaaddaa 22001144-22002200””,, îînn vvaallooaarree ddee aapprrooxxiimmaattiivv 550099,,22 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo ffiinnaannþþaarreeaa,, aassiigguurraattãã pprriinn PPrrooggrraammuulluuii OOppeerraaþþiioonnaallIInnffrraassttrruuccttuurrãã MMaarree ((PPOOIIMM)),, vvaa dduuccee llaa rreeaalliizzaarreeaa aa 11..880000 kkmm rreeþþeeaa aappãã ººii ccaannaa-lliizzaarree,, ssuuttee ddee kkiilloommeettrrii ddee eexxttiinnddeerree rreeþþeeaa,, rreeaabbiilliittaarree rreeþþeeaa,, rreeþþeeaa nnoouuãã ddee ddiiss-ttrriibbuuþþiiee,, 3300 ddee rreezzeerrvvooaarree,, ssuuttee ddee ssttaaþþiiii ddee ppoommppaarree aappãã ppoottaabbiillãã ººii aappãã uuzzaattãã,,cclloorriinnããrrii pprraaccttiicc,, nnuu vvaa eexxiissttaa llooccaalliittaattee ddee ppeessttee 22..000000 ddee llooccuuiittoorrii ccaarree ssããnnuu ddiissppuunnãã ddee ccaannaalliizzaarree-pprroopprriiee eevviiddeenntt,, iimmpplleemmeennttaarreeaa aacceessttoorr mmããssuurrii vvaadduuccee llaa oo ccrreeººtteerree ggrraadduuaallãã aa ttaarriiffeelloorr,, îînn ssppeecciiaall aa cceelloorr rreeffeerriittooaarree llaa aappaa-uuzzaattãã

Lucrãrile de investiþii dincadrul proiectului vor crea, printre altele: 536 km de reþea nouã decanalizare; 312 km reþea nouã de distri-buþie a apei potabile; 362 staþii noi de pompare aapei uzate; 230 km de conducte derefulare a apei uzate realizate; 256 km de reþea nouã deaducþiune; 50 statii de pompare a apeipotabile; 4 staþii noi de epurare aapelor uzate; 1 staþie de epurare a apeloruzate reabilitatã;Practic, prin acest proiectaproximativ 200.000 de locui-tori vor fi racordaþi la reþeauade apã, iar peste 80.000 delocuitori vor fi racordaþi lareþeaua de canalizare.

Cele 13 contracte de lucrãri din cadrul POIM extinderea sistemului de apã ºi canalizare în Zona Metropoli-tanã a municipiului laºi – Zona Nord – 1.314.425 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în Zona Metropoli-tanã a municipiului laºi – Zona Sud – 9.602.703 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi – Axa 1 lasi – Popricani (se adaugã aglomerarea Vulturi-Vânãtori) – 1.822.259 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 2 laºi – Mogoºeºti – Scânteia – 3.685.854 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 3 laºi – Comarna – Costuleni – Dobrovãþ – Ciorteºti – Cozmeºti – 5.244.199 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 4 Brãieºti – Sineºti – Popeºti- 4.460.119 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 5 Rãchiteni – Al. I. Cuza – Heleºteni – Ruginoasa – Cos-teºti 20.244.613 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi – Axa6 Cristeºti – Tãtãruºi – Valea Seacã – Lespezi – 2.003.922 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 7 Hârlãu – Cotnari – 36.479.395 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 8 Voineºti – Gârbeºti – 9.859.206 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 9 Podu lloaiei – Târgu Frumos 10.318.094 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 10 Paºcani – 20.774.073 euro extinderea sistemului de apã ºi canalizare în judeþul laºi –Axa 11 Oþeleni – Conducta Timiºeºti – 2.300.444 euro

„Undã verde” pentru cel mai mare proiect implementat vreodatã în Moldova

Iaºul investeºte peste jumãtate de miliard de euro în reþeaua de apã-canal

februarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roIINNTTEERRVVIIUU44

ddiiaalloogg ccuu AAnnddrreeii CCaazzaaccuu,, nnoouullaaddmmiinniissttrraattoorr ppuubblliicc aall jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii

- LLaa pprreelluuaarreeaa mmaannddaattuulluuii ddee aaddmmii-nniissttrraattoorr ppuubblliicc aall jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii aaþþii aaffiirr-mmaatt ccãã,, iinndduubbiittaabbiill,, ccaalleeaa sspprree ddeezzvvoollttaarreeþþiinnee ddee sscchhiimmbbaarreeaa aattiittuuddiinniiii:: „„DDaaccããvvrreemm ssãã sscchhiimmbbããmm ccuu aaddeevvããrraatt cceevvaa ttrree-bbuuiiee ssãã nnee ttrraannssffoorrmmããmm ddiinn cceeii ccaarreeoobbsseerrvvãã îînn cceeii ccaarree ffaacc!!”” TToottuuººii,, ccee aaþþiioobbsseerrvvaatt îînn aacceesstt sseennss,, îînn cceellee aapprrooaappeeddoouuãã lluunnii ddee llaa pprreelluuaarreeaa mmaannddaattuulluuii??

- Tocmai fiindcã îmi doresc sã facmai mult decât sã observ, în perioadaaceasta am vizitat mai multe obiectivedin subordinea Consiliului Judeþean.Spre exemplu, am vizitat terenul ºi cor-purile de clãdire ce au aparþinut AviaþieiUtilitare, mai multe drumuri judeþene, amdiscutat cu câþiva parteneri instituþionaliºi pot sã spun cã principalul lucru pecare l-am observat e lipsa unei direcþiistrategice clare pentru judeþ. Pare cãinstituþiile, direcþiile, departamentelelucreazã fiecare în pãtrãþica sa ºi nu suntintegrate într-un mecanism coerent ºiorientat spre dezvoltarea judeþului. Deaceea, lucrãm acum la identificarea uneistrategii de coordonare a tuturor elemen-telor din aparatul administrativ pentru aca instituþia Consiliului Judeþean, în inte-gralitatea sa, sã îºi desfãºoare activitateaeficient ºi cu impact pe termen lung.

- RRoolluull dduummnneeaavvooaassttrrãã îînn eecchhiippaaCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann vvaa ffii aacceellaa ddee aappuunnee îînn aapplliiccaarree ssttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree aajjuuddeeþþuulluuii.. DDaaccãã aarr ffii ssãã pprreezzeennttããmm llooccuuii-ttoorriilloorr jjuuddeeþþuulluuii „„ccoollooaannaa vveerrtteebbrraallãã”” aaaacceesstteeii ssttrraatteeggiiii,, ccaarree aarr ffii eelleemmeenntteelleepprriinncciippaallee ppee ccaarree aacceeººttiiaa aarr ttrreebbuuii ssãã lleeººttiiee,, ssãã llee uurrmmããrreeaassccãã??

- Strategia în acest mandat va aveala bazã principiul eficientizãrii. Vomdirecþiona cea mai mare parte a bugetu-lui cãtre investiþii, cãtre proiecte care potgenera venituri, într-un orizont de timprezonabil, nu peste 100 de ani. Parcurileindustriale sunt o prioritate, am începutdeja demersurile pentru a identificazonele cu potenþial din judeþ unde sãdezvoltãm astfel de proiecte. Implemen-tarea lor va fi primul semn cã judeþulnostru se schimbã, creºte, iar odatã cuasta se îmbunãtãþeºte ºi calitatea vieþiilocuitorilor.

- CCaarree vvaa ffii aabboorrddaarreeaa eecchhiippeeii CCJJppeennttrruu vvaalloorriiffiiccaarreeaa ppootteennþþiiaalluulluuii

jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii ººii ddee aa eeffiicciieennttiizzaa aaccttiivviittaa-tteeaa iinnssttiittuuþþiieeii??

- Valorificarea potenþialului judeþuluiva fi strâns legatã de folosirea inteligentãa resurselor instituþiei, de la valorificarearesurselor umane, la cele financiare ºipatrimoniale. Vã spuneam cã am fost peteren. Am gãsit, spre exemplu, multe clã-diri lãsate într-o stare gravã de degrada-re. Nu e normal din niciun punct devedere, nici pentru prestigiul instituþiei,nici economic. Putem gãsi surse definanþare pentru a le reabilita ºi a le da odestinaþie utilã, fie sediu administrativ,fie muzeu sau spaþiu de desfãºurare aanumitor evenimente, astfel încât sã dez-voltãm noi proiecte generatoare de venit.Existã un circuit al eficienþei pe care îlputem replica în aproape orice model deproiect pe care îl dezvoltãm prin institu-þia Consiliului Judeþean ºi care ne va aju-ta sã investim eficient ºi sã producemmai mult decât sã cheltuim.

- AAþþii aavvuutt rreecceenntt oo îînnttââllnniirree ddee lluuccrruuccuu mmaannaaggeerriiii ssppiittaalleelloorr ddiinn ssuubboorrddiinneeaaCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii,, pprriinncciippaalleelleessuubbiieeccttee ffiiiinndd cceellee lleeggaattee ssiigguurraannþþaappaacciieennþþiilloorr,, ddaarr ººii aa ppeerrssoonnaalluulluuii mmeeddiiccaallddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall rriissccuulluuii llaa iinncceenn-ddiiii.. CCââtt ddee ssiigguurree ssuunntt ssppiittaalleellee iieeººeennee,,nnuu ddooaarr îînn ffaaþþaa aacceessttoorr ppeerriiccoollee,, ccii ººii aarriissccuulluuii sseeiissmmiicc ssaauu aall rriissccuulluuii cclliinniicc,, aalliinnffeeccþþiiiilloorr nnoossooccoommiiaallee,, ddee eexxeemmpplluu??

- Paradoxul cu spitalele ieºene estecã deºi avem medici cu o pregãtire ºicompetenþe excelente, care pot oferi ser-vicii medicale de bunã calitate ºi chiarunice la nivel naþional, infrastructura îilimiteazã foarte mult în activitate. Celemai multe spitale sunt construite în clã-diri vechi, care nu au fost gândite pentrua avea aceastã destinaþie, astfel cã, cutoate investiþiile fãcute pentru moderni-zare, tot nu pot sã respecte în integralita-te standardele ºi normele pentru un spi-tal. Avem ca prioritate ºi proiectele pedomeniul sãnãtãþii ºi mã bucur cã deja s-au fãcut demersuri importante pentruconstruirea noului Institut Regional deBoli Cardiovasculare, s-au fãcut investiþiipentru reparaþii la staþia de oxigen carealimenteazã spitalele de Pneumoftiziolo-gie ºi Boli Infecþioase, ba chiar am avutdiscuþii ºi pentru construirea unui Centrude Tratament al Infertilitãþii.

- CCeennttuurraa IIaaººuulluuii ººii AA88 ssuunntt oobbiieeccttii-vveellee ppeennttrruu ccaarree iieeººeenniiii iinnssiissttãã îînn jjuurruullaaddmmiinniissttrraaþþiieeii jjuuddeeþþeennee.. AAvveeþþii llaa îînnddeemmââ-nnãã ppâârrgghhiiiillee nneecceessaarree ppeennttrruu aa iimmppuullssiioo-nnaa,, aacccceelleerraa iimmpplleemmeennttaarreeaa aacceessttoorr pprroo-iieeccttee.. EExxiissttãã uunn tteerrmmeenn rreeaalliisstt ddee ddeemmaa-rraarreeaa aa cceennttuurriiii IIaaººuulluuii,, ddee eexxeemmpplluu??

- Cea mai importantã pârghie esteimplicarea 100%. Iar gradul acesta de

implicare va exista pentru fiecare proiectmajor pentru judeþul nostru. Întreg apara-tul executiv, în special preºedintele Cos-tel Alexe, se intereseazã direct de stadiulproiectelor, organizeazã des vizite delucru la Bucureºti, la ministerele respon-sabile cu implementarea acestora, toc-mai din ideea de a accelera ritmul deimplementare.

Acolo unde va fi posibil se discutãdespre preluarea unor proiecte pe Consi-liul Judeþean, tot din dorinþa de a dema-ra cât mai repede execuþia lucrãrilor.

Avem adevãraþi ambasadori ai judeþuluila Bucureºti.

- AAþþii sseemmnnaatt zziilleellee ttrreeccuuttee RRaappoorrttuullddee MMeeddiiuu,, ccaarree iinncclluuddee eevvaalluuaarreeaa ggrraadduu-lluuii ddee iimmpplleemmeennttaarree aa mmaa??ssuurriilloorr aaffllaatteeii??nn ssaarrcciinnaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann.. IIaaººuull aaaavvuutt ffooaarrttee mmuullttee pprroobblleemmee îînn uullttiimmiiii aanniilleeggaattee ddee ppoolluuaarree.. CCaarree eessttee,, îînn mmoommeenn-ttuull ddee ffaaþþãã,, ccaalliittaatteeaa aaeerruulluuii îînn jjuuddeeþþ ººiiccaarree ssuunntt mmããssuurriillee iiddeennttiiffiiccaattee aa ffii iimmppllee-mmeennttaattee ppeennttrruu ccaa iieeººeenniiii ssãã rreessppiirree,,ppeennttrruu mmuullttãã vvrreemmee ddee aaccuumm îînnaaiinnttee,, uunnaaeerr ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ccuurraatt??

- Am fost surprins sã descopãr cãmulte mãsuri din rapor tul de mediuaveau grad de implementare 0%. Practic,au fost ignorate complet de vecheaadministraþie. În aceeaºi zi în care amsemnat raportul, preºedintele CJ a sem-nat autorizaþia de construcþie pentrumodernizarea drumului judeþean DJ249A (tronsonul Mânzãteºti – Ungheni),prin care se va rezolva o importantã pro-blemã de mediu, pentru cã la staþia demãsurare Bosia – Ungheni au fost înre-gistrate anul trecut 27 de depãºiri a pra-gurilor superioare pentru poluanþii NOx ºiPM10. Aºadar, era necesar sã luãmmãsuri, iar aceasta e doar o direcþie. Înplan, sunt mai multe mãsuri de corecþiepe care ni le-am asumat, de la moderni-zarea infrastructurii rutiere, la încurajarea

utilizãrii mijloacelor alternative de trans-port, un proiect pe care mi-l asum ºi lanivel personal.

- CCee ccrreeddeeþþii ccãã lliippsseeººttee jjuuddeeþþuulluuii IIaaººiippeennttrruu aa ssee aalliinniiaa,, ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerreeeeccoonnoommiicc,, ddaarr ººii ssoocciiaall,, ccuu aallttee jjuuddeeþþeeddeezzvvoollttaattee aallee þþããrriiii??

- Iaºului i-a lipsit foarte mult o echi-pã care sã-ºi coordoneze toate eforturilepentru proiecte comune majore, cuimpact mare asupra dezvoltãrii comuni-tãþii. Din fericire, ieºenii au rãspuns pozi-tiv apelului nostru de a vota o echipã laalegerile locale din 27 septembrie, iarcolaborarea inter-instituþionalã s-aschimbat radical în aceastã perioadã.Sunt sigur cã va fi un factor decisiv fap-tul cã reprezentanþii Iaºului vor face frontcomun pentru proiectele judeþului,punând înainte de toate dezvoltareacomunitãþii pe agenda publicã ºi politicã.

- CCoonnccrreettiizzâânndd,, ccuumm ccrreeddeeþþii ccãã vvaaaarrããttaa IIaaººuull ppeessttee 44 aannii,, ccee aaººtteeppttããrrii ppoottaavveeaa iieeººeenniiii ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa uurrmmããttooaarree??

- Sper cã ieºenii se aºteaptã ca nouaadministraþie sã lucreze pentru ei ºi alã-turi de ei în acest mandat, fiindcã aºa vafi. Toate proiectele propuse în programulde guvernare sunt asumate cât se poatede serios, sunt soluþii reale pe care le-amidentificat pentru comunitatea noastrã ºisuntem cât se poate de implicaþi înimplementarea lor. Iaºul urmãtorilor 4ani vrem sã fie Iaºul pe care ºi-l imagi-neazã orice om de bunã-credinþã: unjudeþ cu infrastructurã rutierã care sã asi-gure conectivitatea fiecãrei localitãþi, cuspitale moderne, cu un aeroport care sãle fie poartã de comunicare cu restul þãriiºi, cel puþin, cu metropolele europene.De asemenea, îmi doresc ca Iaºul sã fieun judeþ viu, dinamic, cu multe eveni-mente culturale ºi obiective turisticevalorificate la adevãratul lor potenþial ºi,nu în ultimul rând, cu o administraþiedeschisã, orientatã spre nevoile cetãþeni-lor, care sã le redea încrederea într-unviitor mai bun aici, acasã.

„Iaºului i-a lipsit foarte mult o echipãcare sã-ºi coordoneze toate eforturilepentru proiecte comune majore”

„Am gãsit multe clãdiri lãsateîntr-o stare gravã de

degradare. Nu e normal dinniciun punct de vedere, nicipentru prestigiul instituþiei,nici economic… Existã un

circuit al eficienþei pe care îlputem replica în aproapeorice model de proiect pe

care îl dezvoltãm prininstituþia Consiliului Judeþean

ºi care ne va ajuta sãinvestim eficient ºi sã

producem mai mult decât sãcheltuim”

„Am fost surprins sãdescopãr cã multe mãsuri dinraportul de mediu aveau grad

de implementare 0%”

„Iaºul urmãtorilor 4 ani vremsã fie Iaºul pe care ºi-l

imagineazã orice om debunã-credinþã: un judeþ cu

infrastructurã rutierã care sãasigure conectivitatea

fiecãrei localitãþi, cu spitalemoderne, cu un aeroport care

sã le fie poartã decomunicare cu restul þãrii ºi,

cel puþin, cu metropoleleeuropene”.

PPRROOIIEECCTTEEfebruarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 55

Proiectul de dezvoltare a reþelei dedistribuþie a gazelor naturale la nivelullocalitãþilor din judeþul Iaºi a fãcut sub-iectul unei întâlniri pe care preºedinteleConsiliului Judeþean, Costel Alexe, aavut-o cu primarii ºi echipele lor de con-sultanþi ºi proiectanþi în domeniu. Con-ducerea Consiliului Judeþean ºi-a oferitdin nou sprijinul pentru ca administraþii-le locale sã poatã accesa fondurile nece-sare extinderii reþelei de gaze în comuni-tate. „„ÎÎmmii ddoorreesscc ssãã eexxiissttee oo bbuunnãã ccoollaa-bboorraarree ººii uunn eeffoorrtt ccoommuunn aall ttuuttuurroorr UUAATT-uurriilloorr ppeennttrruu ccaa,, îîmmpprreeuunnãã,, ssãã aavveemm oovviizziiuunnee uunniittaarrãã ººii ccooeerreennttãã ººii ssãã nnee aassiigguu-rrããmm ccãã uunn nnuummããrr ccââtt mmaaii mmaarree ddee pprroo-iieeccttee ddiinn jjuuddeeþþuull nnoossttrruu aajjuunngg ssãã ffiieeddeeppuussee ººii aappooii ffiinnaannþþaattee pprriinn aappeelluull PPOOIIMMccaarree ssee ddeesscchhiiddee îînn lluunnaa mmaarrttiiee””, a spuspreºedintele CJ Iaºi, Costel Alexe.

Grup dde llucru mmixtAcesta a precizat cã va înfiinþa în cel

mai scurt timp o comisie mixtã, edili-proiectanþi, care sã sprijite UAT-urile înacest demers. „„AAmm ssttaabbiilliitt aassttããzzii ccrreeaarreeaauunnuuii ggrruupp ddee lluuccrruu llaa nniivveelluull AAssoocciiaaþþiieeiiCCoommuunneelloorr ddiinn RRoommâânniiaa ccaarree ssãã ssee oorrggaa-nniizzeezzee îînnttrr-uunn bbooaarrdd ffuunnccþþiioonnaall,, ffoorrmmaattddiinn pprriimmaarrii,, ccoonnssuullttaannþþii ººii pprrooiieeccttaannþþii..RRoolluull aacceessttuuiiaa vvaa ffii ssãã ccoonnttuurreezzee uunnmmooddeell ddee bbuunnãã pprraaccttiiccãã dduuppãã ccaarree ssãã sseegghhiiddeezzee ttooaattee pprriimmããrriiiillee îînn eellaabboorraarreeaa ººiiddeeppuunneerreeaa pprrooiieecctteelloorr ddee rraaccoorrddaarree llaarreeþþeeaauuaa ddee ggaazzee nnaattuurraallee””, a mai precizatpreºedintele CJ Iaºi.

În perioada urmãtoare va fi organiza-tã o întâlnire de lucru cu reprezentanþiiTransgaz ºi ai Ministerului FondurilorEuropene pentru ca toate neclaritãþile sauîntrebãrile privind ghidul de finanþare sãfie lãmurite. „„VVoomm rreeuuººii îîmmpprreeuunnãã ssãã aassii-gguurrããmm aacccceessuull iieeººeenniilloorr llaa rreeþþeeaauuaa ddeeggaazzee nnaattuurraallee ººii ssãã îîmmbbuunnããttããþþiimm sseemmnniiffii-ccaattiivv nniivveelluull ddee ccaalliittaattee aa vviieeþþiiii aacceessttoorraa””,

a încheiat Costel Alexe. Un proiect pri-vind aducþiunea de gaz în judeþul Iaºi afost bãtut în cuie anul trecut. Atunci, con-ducerea companiei Transgaz s-a întâlnitla Casa Pãtratã cu primarii din judeþulIaºi, prezentându-le noul proiect privindaducþiunea de gaz metan în localitãþiledin mediul rural în baza unor asociaþii dedezvoltare intercomunitarã.

De altfel, mai multe comune s-augrupat în asociaþii de dezvoltare pentru abeneficia de aducþiunea de gaz de lacompania Transgaz. Grupa Sud-Estcuprinde comunele Dobrovãþ, SchituDuca, Comarna, Costuleni, Prisãcani,Rãducãneni, Moºna, Gorban, Cozmeºti,Dolheºti ºi Ciorteºti. Grupa Nord-Estinclude Româneºti, Movileni, Gropniþa,Probota, Vlãdeni, Trifeºti, Andrieºeni,ªipote, Plugari ºi Bivolari. ConducereaTransgaz a discutat cu primarii acestorcomune despre implementarea proiectu-lui demarat la nivel naþional, etapeleacestuia ºi accesarea fondurilor europe-ne în noul exerciþiu financiar al UniuniiEuropene.

Conducerea societãþii Transgaz aarãtat ºi în ce va consta acest proiectpentru a racorda cât mai multe comuneieºene la gazul metan. „„DDiinn cceellee 9933 ddeellooccaalliittããþþii ddiinn mmeeddiiuull rruurraall ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii,,ppeessttee 6600 ss-aauu ccoonnssttiittuuiitt îînnttrr-oo ffoorrmmãã aassoo-cciiaabbiillãã ººii aauu pprriimmiitt aavviizz ddee pprriinncciippiiuu pprrii-vviinndd rraaccoorrddaarree.. SSuunntteemm îînnttrr-uunn aammpplluupprroocceess ddee eexxttiinnddeerree aa ssiisstteemmuulluuii nnaaþþiioonnaallddee ttrraannssppoorrtt,, îînn vveeddeerreeaa rraaccoorrddããrriiii llooccaallii-ttããþþiilloorr llaa ggaazz.. JJuuddeeþþuull IIaaººii aarree iinnffrraassttrruucc-ttuurrãã ddee ttrraannssppoorrtt,, iiaarr ccoonndduuccttaa OOnneeººttii ––GGhheerrããeeººttii –– LLeeþþccaannii ppooaattee ccuupprriinnddee mmaaiimmuullttee zzoonnee.. AAccttiivviittaatteeaa ssee ddeessffã㺺ooaarrãã llaattuurraaþþiiee mmaaxxiimmãã.. DDuuppãã iinnaauugguurraarreeaa ccoonn-dduucctteeii UUnngghheennii –– CChhiiººiinnããuu,, ggaazzoodduuccttuullOOnneeººttii –– GGhheerrããeeººttii –– LLeeþþccaannii vviinnee ppeennttrruuîîmmbbuunnããttããþþiirreeaa aapprroovviizziioonnããrriiii ccuu ggaazzee aazzoonneeii ddee NNoorrdd-EEsstt aa RRoommâânniieeii””, a spus

Ion Sterian, directorul Transgaz, la ultimaîntâlnire cu primarii din judeþul Iaºi.

Cele doua magistrale care vor traver-sa judeþul au o lungime totalã de 80 dekilometri. Prima are în vedere ruta Mogo-ºeºti – Comarna – Cozmeºti, iar cealaltãva deservi traseul Dumeºti – Andrieºeni.

Transgaz vva iinvesti 174,25 mmilioane eeuro în ddezvoltare rreþelei ddin zzonã

Planul de dezvoltare a SistemuluiNaþional de Transport gaze naturale2021-2030 cuprinde proiecte de anver-gurã menite sã reconfigureze reþeaua detransport gaze naturale care, deºi extinsãºi complexã, a fost conceputã într-operioadã în care accentul se punea peaprovizionarea cu gaze naturale a marilorconsumatori industriali ºi crearea acce-sului acestora la resursele concentrate încentrul þãrii ºi în Oltenia, precum ºi launica sursã de import.

Astfel, proiectele planificate decompanie au în vedere, printre alteleextinderea infrastructurii de transportgaze naturale pentru îmbunãtãþirea apro-vizionãrii cu gaze naturale a unor zonedeficitare.

Având în vedere necesitatea îmbunã-tãþirii alimentãrii cu gaze naturale aregiunii de Nord-Est a României ºi þinândseama de perspectiva oferitã de conduc-ta de interconectare dintre România ºiRepublica Moldova (Iaºi–Ungheni), de aoferi capacitãþi de transport gaze natura-le spre/dinspre Republica Moldova, suntnecesare o serie de dezvoltãri în sistemulromânesc de transport gaze naturale ast-fel încât sã poatã fi asiguraþi parametriitehnici adecvaþi cerinþelor de consumdin regiune.

În scopul eficientizãrii atât a proce-sului de implementare, cât ºi al obþinerii

de finanþãri în cadrul programelor dedezvoltare regionalã, proiectul a fostîmpãrþit în sub-proiecte, aici fiind înca-dratã ºi construirea unei conducte noi detransport gaze naturale DN 700, pedirecþia Oneºti – Gherãeºti – Leþcani, înlungime de 61,05 km.

Conform calendarului estimativ dedezvoltare a proiectului, în valoare de174,25 milioane euro, lucrãrile vor con-tinua ºi în acest an, când se preconizea-zã cã va fi pusã în funcþiune conducta ºiva începe operarea sistemului.

Prin realizarea acestui proiect, vaputea fi asiguratã presiunea necesarã ºi

capacitatea de transport gaze naturale de1,5 miliarde mc/an în punctul de interco-nectare dintre sistemele de transportgaze naturale ale României ºi RepubliciiMoldova. Proiectul îndeplineºte criteriilede eligibilitate ale Programului Operaþio-nal Infrastructurã Mare (POIM) Axa prio-ritarã (AP) 8–Obiectivul Strategic (OS)8.2, program derulat de Autoritatea deManagement din cadrul MinisteruluiFondurilor Europene ºi beneficiazã de oalocare financiarã nerambursabilã prinAP8–„Sisteme inteligente si sustenabilede transport al energiei electrice ºi gaze-lor naturale”.

„Cea mai stringentã problemã la nivelul judeþului nostru oreprezintã racordarea locuinþelor la reþeaua naþionalã de gaz.

Îmi doresc ca un numãr cât mai mare de locuinþe sã fieracordate la aceastã reþeaa, pentru a îmbunãtãþi semnificativ

nivelul de calitate a vieþii ieºenilor, iar lucrul acesta îl vomreuºi împreunã” – Costel Alexe, preºedintele Consiliului

Judeþean Iaºi

ccoonndduucceerreeaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ººii-aa ooffeerriitt sspprriijjiinnuull ppeennttrruu ccaa aaddmmiinniissttrraaþþiiiilleellooccaallee ssãã ppooaattãã aacccceessaa ffoonndduurriillee nneecceessaarree eexxttiinnddeerriiii rreeþþeelleeii ddee ggaazzee îînn ccoommuunniittaattee uunn pprrooiieecctt pprriivviinndd aadduuccþþiiuunneeaa ddee ggaazz îînn jjuuddeeþþuull IIaaººii aa ffoossttbbããttuutt îînn ccuuiiee îînnccãã ddiinn vvaarraa aannuulluuii ttrreeccuutt,, ccâânndd ccoonndduucceerreeaa ccoommppaanniieeii TTrraannssggaazzss-aa îînnttââllnniitt ccuu pprriimmaarriiii ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii,, pprreezzeennttâânndduu-llee nnoouull pprrooiieecctt pprriivviinnddaadduuccþþiiuunneeaa ddee ggaazz „„SSuunntteemm îînnttrr-uunn aammpplluu pprroocceess ddee eexxttiinnddeerree aa ssiisstteemmuulluuiinnaaþþiioonnaall ddee ttrraannssppoorrtt,, îînn vveeddeerreeaa rraaccoorrddããrriiii llooccaalliittããþþiilloorr llaa ggaazz.. JJuuddeeþþuull IIaaººii aarree iinnffrraassttrruuccttuurrãã ddee ttrraannssppoorrtt,, iiaarr ccoonndduuccttaa OOnneeººttii –– GGhheerrããeeººttii –– LLeeþþccaannii ppooaatteeccuupprriinnddee mmaaii mmuullttee zzoonnee””,, ssppuunnee ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall TTrraassggaazz

Gaze naturale în toate localitãþile judeþului !

februarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE66

În ºedinþa de plen din luna februarie,consilierii judeþeni au votat proiectul dehotãrâre pentru aprobarea Scenariului 2din Master Planul Integrat pentru dezvol-tarea Aeroportului Internaþional Iaºi, pro-iect în valoare de 75 de milioane de euro,care presupune dezvoltarea infrastructuriiaeroportuare pe partea vesticã a amplasa-mentului actual. Practic, vor fi construitefacilitãþi suplimentare pentru creºtereacapacitãþii de procesare a terminalelor

existente din amplasamentul actual. Pro-iectul votat a fost întocmit de asociereade firme Consitrans – 3TI Progeti Italia.

Autoritãþile judeþene au avut de alesîntre trei variante. În urma analizei efec-tuate, Consiliul Judeþean a optat pentruScenariul 2, care presupune construireade facilitãþi suplimentare ºi creºtereacapacitãþii de procesare a terminalelorexistente din amplasamentul actual, cepresupune dezvoltarea obiectivului pepartea de vest.

În cadrul acestui scenariu este anali-zatã dezvoltarea facilitãþilor aeroportuluipe amplasamentul actual (partea de vesta pistei de decolare-aterizare), astfel încât

sã fie posibilã creºterea capacitãþii deprocesare a terminalelor de pasageri,suplimentarea suprafeþelor de parcarepentru aeronave ºi eficientizarea circula-þiei acestora, prin crearea unor noi legã-turi cu pista de decolare-aterizare, reali-zarea unui terminal cargo, precum ºi asi-gurarea unor noi cãi de acces rutier, caresã asigure legãturi rapide ale aeroportuluicu artere importante ale municipiului Iaºi.

Calcule ppentru 55 mmilioanede ppasageri, aanual

A fost propusã realizarea mai multorsuprafeþe de miºcare pe amplasamentulactual al aeroportului, ce au drept scopsuplimentarea capacitãþii de operare apistei de decolare-aterizare, prin creareaunei retele de cãi de rulare care sã asigu-re un acces rapid la platforma de debar-care-îmbarcare, astfel încât timpul derulaj al aeronavelor pe pistã sã fie cât mairedus, dar ºi suplimentarea spaþiilor deparcare pentru aeronave.

De menþionat faptul cã, pentru crea-rea noii reþele de cãi de rulare ºi spaþii deparcare este necesar sã se demoleze întotalitate fosta pistã de decolare-aterizare.

Noua platformã de debarcare-îmbar-care, care se va dezvolta pe suprafaþacuprinsã între noile cãi de rulare, va avea

o suprafaþã de circa 46.300 mp ºi va asi-gura spaþiul de parcare pentru 10 aerona-ve, dintre care 3 aeronave cu anverguraaripilor de maxim 28 metri.

În privinþa extinderii terminalelor depasageri s-a luat în calcul dezvoltareaterminalelor existente (partea de vest apistei de decolare-aterizare), astfel încâtsã fie posibilã creºterea capacitãþii deprocesare a pasagerilor la minim 3,5milioane de pasageri pe an, cu posibili-tatea de procesare de maxim 5 milioanede pasageri pe an (prin optimizãri alespaþiilor interioare). Terminalul estedimensionat la o capacitate de procesarede câte 1.250 pasageri (pax) la ora de

vârf, atât pentru traficul de plecãri, cât ºipentru traficul de sosiri.

Din aceºti pasageri, în traficul deplecãri se prevãd pentru ora de vârf 950pasageri/ora de vârf plecari în traficinternaþional ºi 300 pasageri/ora de vârfplecãri în trafic intern. Pentru traficul desosiri se prevãd aceleaºi fluxuri.

Terminalele aactuale, total ddepãºite dde ssituaþie

Specialiºtii au luat în calcul defi-cienþele terminalelor existente, printreacestea numãrându-se uzura Terminalu-lui T1, construit în anii 60, total necores-punzãtor ca spaþiu ºi dimensiune a trafi-cului de pasageri, fiind folosit doar pen-tru birourile administraþiei aeroportului.

Apoi, Terminalul T2, cu o suprafaþãde 1.200 mp, este folosit în prezent doarpentru traficul intern. Acesta are suprafe-þe necorespunzãtoare, prea mici pentrufuncþiunile ºi procesarea pasagerilor. Înfine, Terminalul T3, cel mai nou dintretoate, are o suprafaþã de circa 3.200 mpºi este folosit pentru traficul internaþional

de pasageri. Acesta are muftiple deficien-þe de proiectare iniþiale ºi este prea micpentru volumul actual al traficului. Dinpunct de vedere al deficienþelor de con-cepþie iniþialã, specialiºtii susþin cã holulde sosiri este prea mic, fapt care duce lacozi de aºteptare în exteriorul terminalu-lui, cu pasagerii expuºi disconfortului încazul unor intemperii, spaþiul pentru con-trolul de securitate al bagajelor de calãeste mult prea mic pentru desfãºurarea înbune condiþii a operaþiunilor de control, amontãrii echipamentelor, cu un discon-fort evident pentru personalul carelucreazã în acest compartiment, ducândîn multe situaþii la blocarea operaþiunilor.În plus, s-a constatat cã, prin modul deamplasare ºi organizare, zona de check-indin holul public nu permite dezvoltarea eiprin creºterea numãrului de pupitre în cazde mãrire a traficului.

Mai mult, specialiºtii au identificatdeficienþe ºi în ceea ce priveºte con-struirea reþelelor exterioare ºi a instalaþii-lor interioare, în special sanitare, datori-tã faptului cã deºi studiul geologic a ara-tat cã terenul pe care este construit ter-

minalul este sensibil la înmuiere, con-ductele din infrastructura terminalului nuau fost protejate prin montarea în canalebetonate, fapt care a dus la infiltraþii înteren. Terenul în pantã dintre parcareapublicã ºi accesul auto dinspre oraº ºiplatforma de avioane a dus la diferenþede cote ale pardoselii între terminale,atât în ceea ce priveºte sistematizareaverticalã a terenului, cât ºi în interiorulunora dintre ele. Prin urmare, TerminalulT1 are o mare diferenþã de nivel la inte-rior, între accesul dinspre parcareapublicã ºi ieºirea spre platforma deavioane, Terminalul T2 are accesul din-spre parcare la o cotã diferitã faþã de T1,cu circa 1 metru mai sus, dar ieºireaspre platforma de avioane este la acelaºinivel cu cea de la zona publicã, dar subcota platformei, ajungându-se la platfor-mã pe alei carosabile sau pietonale înpantã. Terminalul T3 are cota intrãrii din-spre parcarea publicã mai sus decât cotaterminalului T2, dar aceastã cotã estemenþinutã pe toatã suprafaþa în interior ºieste la acelaºi nivel cu cea a platformeide avioane.

O nnouã aaerogarã, cu ttrei nnivele

Dezvoltarea unui nou terminal sepoate face în zona de vest în mai multeetape, care pe parcurs vor duce la demo-larea acestor trei terminale existente ºiînlocuirea lor cu o aerogarã nouã, care vaasigura toate condiþiile corespunzãtoarepentru procesarea unui trafic de pasageriºi bagaje la cerinþele actuale pe planintern ºi internaþional.

Cota zero a acestei construcþii noi vafi la nivelul platformei de avioane, asigu-rându-se preluarea diferenþei de niveldintre cota accesului auto ºi a parcãriipublice ºi cota zero a terminalului prinsistematizarea verticalã a terenului de pelatura de vest a noului terminal. Nouaaerogarã va fi o construcþie cu trei nivele:

„Intrãm în linie dreaptã cu proiecte de impact care pot sus-þine dezvoltarea judeþului în ritmul pe care îl meritã: dina-mic, constant, care sã genereze plusvaloare. Vreau sã ne

concentrãm pe viitor, pe ce putem dezvolta, iar deciziile pecare le luãm în plen sã se transforme în fapte pentru Iaºi, alecãror beneficii sã le simtã ieºenii ºi locuitorii Moldovei, aºa

cum sunt proiectul de modernizare a Aeroportului Internaþio-nal Iaºi ºi cele douã noi investiþii din domeniul medical, Spita-lul de Boli Respiratorii ºi Centrul de Tratament al Infertilitãþii,care au fost adoptate. Pe lângã avantajele evidente, aceste

obiective au un potenþial mare de a genera dezvoltarea econo-micã a judeþului. Trebuie sã privim în perspectivã ºi sã prioriti-

zãm investiþiile multifuncþionale” – Costel Alexe, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii aa aapprroobbaatt ppllaannuull ddee ddeezzvvoollttaarree aa AAeerrooppoorrttuulluuii IInntteerrnnaaþþiioonnaall IIaaººii ppee ppaarrtteeaa ddee VVeesstt aa aa ppiisstteeii ddee ddeeccoollaarree-aatteerriizzaarree pprrooiieeccttuull,, îînn vvaallooaarree ddee 7755 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo,, uurrmmããrreeººttee ddeezzvvoollttaarreeaa ddee ffaacciilliittããþþii pprreeccuumm eexxttiinnddeerreeaa ssuupprraaffeeþþeelloorr ddee mmiiººccaarree ººii aa tteerrmmiinnaalleelloorr ddee ppaassaaggeerrii,, rreeaalliizzaarreeaa uunnoorr nnooii ccããii ddee aacccceess ccaarree ssãã aassiigguurree lleeggããttuurraa aaeerrooppoorrttuulluuii ccuu mmuunniicciippiiuull IIaaººii ººii zzoonneellee lliimmiittrrooffee

Iaºul prinde ultima cursã cãtre

subsol, parter ºi etaj. La subsol vor fiamplasate toate spaþiile necesare efec-tuãrii controlului de securitate pentrubagajele de calã, încãperi tehnice, ves-tiare, atât pentru personal, cât ºi pentruSRI ºi Poliþia de Frontierã.

Pentru a asigura legãtura funcþionalãîntre toate compartimentele, terminaleleT1, T2 ºi T3 nu pot fi pãstrate pentru cãnu pot fi modificate sau adaptate pentrua intra în componenþa noii aerogãri. Maimult, Terminalul T3 nu poate fi pãstrat ºipentru cã nu s-ar putea asigura continui-tatea în subsol ºi la etaj, între tronsoane-le construite iniþial în etapele 1 ºi 2 dedezvoltare. Includerea terminalului T3 înnoua aerogarã propusã, construirea unuisubsol pe sub construcþia existentã ºi aunui etaj peste ar duce la costuri de rea-lizare foarte mari, intervenþii foarte costi-sitoare pentru realizarea infrastructurii,fundaþii pentru noua structurã, realizareaunui subsol într-un teren sensibil laînmuiere, cu luarea mãsurilor corespun-zãtoare pentru evitarea accidentelor saualtor evenimente nedorite: tasãri parþiale,

distrugeri prin deteriorãri ale structurilorexistente etc.

Terminal ccu ccirca 33,5 mmilioanede ppasageri ppe aan

În procesul de etapizare, lucrãrile vorîncepe cu construirea, spre latura de suda Terminalului 3 existent, a unui tronsonde terminal nou, cu subsol, parter si etaj,faþadele est ºi vest ale construcþiei noifiind aliniate cu cele existente. Nouaconstrucþie se va realiza pe teren liber,modificând accesul auto existent, prinocuparea unei pãrþi din parcarea actualãºi reconfigurarea accesului auto. Noultronson de terminal va conþine holuripublice legate de holul public al Termi-nalului 3, la parter, ºi va include zone decontrol de securitate pentru pasageri ºibagaje de mânã, pentru plecãri interne ºiinternaþionale, precum ºi zone de controlde securitate pentru bagajele de calã însubsol. Parterul ºi etajul vor conþineholuri pentru plecãri interne ºi internaþio-nale, precum ºi holul de recuperarebagaje pentru sosirile interne, preluate în

totalitate din Terminalul 2.În cea de-a doua etapã, se va proce-

da la demolarea Terminalului 2, pe loculacestuia, cât ºi pe terenul liber de pelatura de est a Terminalului 1 urmând ase construi un nou tronson, tot pe sub-sol, parter ºi etaj. La parter, acest tronsonva cuprinde holul public, cu zone decheck-in ºi zona de aºteptare pentrusosiri internaþionale, holul de sosiriinternaþionale cu zona de control paºa-poarte, holul de recuperare bagaje decalã pentru sosiri internaþionale, cât ºizona de vamã.

În subsol se vor gãsi zone de des-cãrcare bagaje de calã pentru sosirileinternaþionale ºi benzile de bagaje careajung la parter, în sala de recuperarebagaje. Tot în subsol se vor gãsi ºi zone-le de detenþie administrativã.

La etaj se vor gãsi ºi birourile admi-nistraþiei aeroportuare, precum ºi în par-terul din tronsonul construit pe latura deest a Terrninalului 1.

În cea ce-a treia etapã se vor demo-la terminalele T1 si T3, pe locul acestoracompletându-se terminalul nou propus,prin integrarea noilor corpuri în con-strucþia finalã a terminalului. Ambeletronsoane construite în etapa a treia vor ficonstruite pe parter, subsol ºi etaj, asi-gurând în final suprafeþele necesare pen-tru funcþionarea unui terminal cu circa3,5 milioane de pasageri pe an, prin inte-grarea lor ca funcþionalitate în construc-þia finalã, care cuprinde cele trei etape derealizare.

De menþionat faptul cã în acest sce-nariu, faþã de construcþia propusã înaceastã etapã de dezvoltare, din cauzarestricþiilor de amplasament, nu vor maifi posibile extinderi ulterioare.

În varianta de dezvoltare pe partea devest, pentru a se ajunge la suprafaþanecesarã traficului estimat, anume15.000 mp suprafaþã construitã la sol ºi45.000 mp suprafaþã desfaºuratã, dez-

voltarea ºi extinderea aerogãrii se va faceîn etape, sub trafic, astfel încât desfãºu-

rarea activitãþii aeroportului sã aibã câtmai puþin de suferit.

Parcare ssupraetajatã, tturn ddecontrol îînglobat îîn tterminalºi nnoi ddrumuri dde aacces

Din documentaþie s-a constatat, pede altã parte, cã aeroporturi din diverseþãri, pentru un trafic asemãnãtor, au oarie pe pasager apropiatã de cea utilizatã

pentru acest proiect. Aria desfãºuratãluatã în calcul pentru noul terminal pro-pus la Iaºi, pentru ambele variante dedezvoltare, pe est sau pe vest, este iden-ticã, funcþiunile fiind repartizate pe nive-le dupã aceleaºi criterii.

Aeroportul Internaþional Iaºi va aveaun turn de control înglobat în structura ter-minalului de pasageri. Practic, acesta va filegat ºi înglobat parþial în aerogara extin-sã, în partea unde vor fi amplasate birou-rile administraþiei aeroportuare ºi va ficonstruit în etapa a doua de dezvoltare aaerogãrii. Înãlþimea finalã a turnului decontrol se va stabili în funcþie de planul deobstacolare al pistei de decolare-aterizare.

Va exista, totodatã, ºi o parcaresupraetajatã de scurtã duratã, construitãpe structura parter plus douã etaje.Accesul în aceastã parcare se va face ca

ºi în prezent, din drumul Aeroportului, iarcirculaþia vehiculelor prin faþa aerogãrii

se va face în sens unic. Numãrul total delocuri de parcare estimat în aceastã fazãva fi de 550.

Va exista, de asemenea, un terminalcargo, compus din douã corpuri, în carehala principalã va avea o suprafaþã con-struitã de 2.830 mp, iar clãdirea anexãadministrativã – 1.100 mp.

Drumul actual de acces cãtre aero-garã va fi completat cu unul nou, dinspresud, ce va face legãtura între parcarea din

faþa terminalelor de pasageri ºi stradaAeroportului, ocolind unitatea militarãUM 0972.

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEEfebruarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 77

„S-a aprobat dezvoltarea Aeroportului pe partea de Vest,ceea ce înseamnã dezvoltarea imediatã, începând cu

anul acesta. Am luat aceastã decizie deoarece am vrutsã beneficiem ºi sã exploatãm practic oportunitatea pe care oavem cu prelungirea termenului de depunere pe fonduri euro-

pene pentru infrastructura de aeroport ºi vrem sã finanþãmproiectul pânã la 75 la sutã din fonduri europene, restul de labugetul de stat ºi din veniurile propprii ale aeroportului . Esteo oportunitate foarte bunã. Este cea mai bunã variantã, având

în vedere cã din exerciþiul urmãtor, pentru infrastructura deaeroport nu se vor mai aloca bani, Comisia Europeanã nu mai

recomandã alocarea de fonduri europene pentru aero-port.Este, practic, ultimul tren” – Alexandu Anghel, preºedinte

Consiliul de Administraþie al Aeroportului Internaþional Iaºi.

modernizarea Aeroportului Internaþional

februarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE88

Astãzi, comuna Ipatele este formatãdin satele Alexeºti, Bâcu, Cuza-Vodã ºiIpatele ºi are în componenþã ceva maimult de 1.600 de locuitori, fiind una din-tre comunele cu cel mai mic numãr delocuitori din judeþul Iaºi, alãturi de Cucu-teni, Drãguºeni, Roºcani, Mãdârjac ºiGrozeºti.

Cu un primar nou, ales dupã ce fos-tul edil a încheiat ºapte mandate în func-þie, comuna Ipatele îºi propune sã atragãtinerii, sã-i convingã nu doar sã seîntoarcã, dar mai ales sã nu mai pãrã-seascã locurile natale, iar pentru asta areun plan ambiþios. Autoritãþile locale îºidoresc sã construiascã un complex cuteren ºi salã de sport polivalentã, cu1.000 de locuri ºi, cel mai important, sãconcesioneze celor tineri loturi de câte

1.000 mp pentru construcþia de case.„„AAvveemm iinnffrraassttrruuccttuurrãã llooccaallãã,, ddaarr mmaaii aalleessaavveemm ffoorrþþãã ddee mmuunnccãã bbiinnee pprreeggããttiittãã,,ooaammeennii pprriicceeppuuþþii ººii sseerriiooººii.. AAvveemm ttiinneerriiccaarree ss-aauu ssppeecciiaalliizzaatt îînn ssttrrããiinnããttaattee,, ccaarreeîii ddoorreesscc ssãã rreevviinnãã aaccaassãã...... TTrreebbuuiiee ssããpprrooffiittããmm ddee aacceessttee aavvaannttaajjee ººii ssãã llee ffoolloo-

ssiimm îînn ssttrraatteeggiiaa ddee vviiiittoorr””, considerã primarul Luminiþa Elena Lipºa.

În ultimii patru ani, autoritãþile loca-le au atras investiþii publice în valoare depeste 20 milioane de lei, fonduri europe-ne ºi guvernamentale. Din aceastã sumã,aproape 15 milioane de lei au fost inves-tite în modernizarea drumurilor comuna-le ºi în asfaltarea a 6 km de drumuri de

exploataþie agricolã. Comuna Ipatele are,conform datelor statistice oficiale, celmai mic numãr de ºomeri dintre comu-nele din sudul judeþului Iaºi – 48 de per-soane înscrise la AJOFM, dintre care 18femei. Ipatele nu iese în evidenþã nici lacapitolul ajutoare sociale – la legea pri-vind venitul minim garantat se aflã în pla-tã 32 de persoane, iar la cea vizând alo-caþia de susþinere a familiei, 41 de per-soane, aflându-se printre comunele cucei mai puþini asistaþi social din judeþ.

Totuºi, marele vis al localnicilorrãmâne aducþiunea de gaz, proiect pecare actuala administraþie l-a depus pen-tru finanþare la finalul anului trecut, ºicanalizarea publicã. „„VVoomm bbaattee llaa ttooaatteeuuººiillee ppoossiibbiillee ppeennttrruu ffiinnaannþþããrrii.. AAvveemmnneevvooiiee ddee ccaannaalliizzaarree,, ddaarr ccuumm AAppaaVViittaallnnuu aarree ffoonndduurrii,, aamm rrããmmaass ssãã nnee ddeessccuurr-ccããmm ppee ccoonntt pprroopprriiuu.. LLaa ffeell ccaa ººii ccuu ddrruu-mmuurriillee ddee iinntteerreess llooccaall,, uunnddee aamm ddeeppuussddeejjaa,, llaa CCoommppaanniiaa NNaaþþiioonnaallãã ddee IInnvveessttiiþþiiii,,uunn pprrooiieecctt ppeennttrruu aassffaallttaarreeaa aa 1122 kkmm ddeeuulliiþþee ssããtteeººttii,, uurrmmâânndd ccaa ppeennttrruu rreessttuull ddee2200 ddee kkmm ssãã nnee ddeessccuurrccããmm ccuumm vvoommppuutteeaa””, a precizat Luminiþa Lipºa.

Aceasta susþine cã, dupã asfaltareauliþelor, ar mai rãmâne de modernizat doar ºoseaua judeþeanã DJ248B, careleagã comuna, spre nord, de ºcheia,Mogoºeºti ºi Voineºti, iar spre sud deDrãguºeni ºi, mai departe, în judeþulVaslui, de Negreºti.

Alte planuri de viitor urmãresc înfiin-þarea unei biblioteci ºi a unui Muzeu al

satului – „pentru a rãmâne ceva în urmanoastrã”, dupã cum mãrturiseºte prima-rul -, construirea unui parc de agrementpe o suprafaþã de 7 ha, lângã pãdure ºilacul de acumulare, înfiinþarea unui Cen-tru social pentru bãtrâni ºi persoane cudizabilitãþi, a unui Centru de zi pentrucopiii din satul Cuza-Vodã, precum ºireabilitarea celor patru biserici din satelecomunei.

ªi ar trebui amintit aici ºi faptul cã laIpatele se regãseºte unul dintre cele maifrumoase cãmine culturale din judeþulIaºi. O clãdire impresionantã, cu care semândresc toþi locuitorii comunei.

„„ÎÎnn pprreezzeenntt aavveemm ffiinnaalliizzaattee ººii ffuunncc-þþiioonnaallee,, llaa ssttaannddaarrddee mmooddeerrnnee,, aapprrooaappeettooaattee ssppaaþþiiiillee ddee eedduuccaaþþiiee ººii ccuullttuurrãã..AAcceessttee ccllããddiirrii ttrreebbuuiiee ssãã sseerrvveeaassccãã ffuunncc-þþiiuunniilloorr ppeennttrruu ccaarree aauu ffoosstt ccoonnssttrruuiittee,, ssããggããzzdduuiiaassccãã aaccttiivviittããþþii ppeennttrruu ccooppiiii ººiittiinneerrii.. VVoomm îînnffiiiinnþþaa oo aassoocciiaaþþiiee ccuullttuurraallãã aaccoommuunneeii IIppaatteellee ccaarree ssãã oorrggaanniizzeezzee aaccttii-vviittããþþii îînn ccaarree ccooppiiiiii ººii ttiinneerriiii ssãã-ººii ddeezzvvooll-ttee aappttiittuuddiinnii aarrttiissttiiccee,, ssiimmþþuull cciivviicc ººiiiimmpplliiccaarreeaa îînn vviiaaþþaa ccoommuunniittããþþiiii””, spuneprimarul Luminiþa Lipºa.

Deocamdatã, autoritãþile locale îºidoresc sã instituie un sistem de stimula-re materialã a elevilor cu rezultate deose-bite ºi un parteneriat cu Consiliul Jude-þean Iaºi, privind sprijinirea elevilor dinfamilii cu posibilitãþi modeste, care aucapacitatea de a continua studiile la liceesau universitãþi din Iaºi. ªi aºteaptãtabletele pentru care au depus un proiect

de achiziþie încã de anul trecut, de pevremea în care învãþãmântul se desfãºu-ra în sistem online. „„VVoorr vveennii ttaabblleetteellee,,ddaarr ttrreebbuuiiee ssãã aavveemm ººii sseemmnnaall ppeennttrruuiinntteerrnneett,, aallttffeell ttoottuull vvaa ffii zzaaddaarrnniicc.. NNooii aammffããccuutt aaddrreessee ccããttrree AAuuttoorriittaatteeaa NNaaþþiioonnaallããppeennttrruu AAddmmiinniissttrraarree ººii RReegglleemmeennttaarree îînnCCoommuunniiccaaþþiiii ((AANNCCOOMM)) ººii ccããttrree MMiinniisstteerruullEEdduuccaaþþiieeii,, eexxpplliiccâânndd ddiiffiiccuullttããþþiillee ppee ccaarreellee îînnttââmmppiinnããmm.. DDeeggeeaabbaa...... AAmm pprriimmiittrrããssppuunnss ddooaarr ddee llaa AANNCCOOMM.. MMiinniisstteerruullEEdduuccaaþþiieeii nnuu ss-aa oobboossiitt ssãã nnee rrããssppuunnddãã..IIaarr cceeii ddee llaa AANNCCOOMM nnee-aauu ccoommuunniiccaatt ccããaauu ddaatt ccuurrss ssoolliicciittããrriiii ººii aauu ttrriimmiiss-oo ccããttrreeddiissttrriibbuuiittoorriiii ddee sseemmnnaall 44GG,, 55GG.. MMããaaººtteeppttaamm llaa aassttaa,, ddaarr,, ccâânndd vvoorr vveennii llaalliicciittaaþþiiee ddiissttrriibbuuiittoorriiii aacceeººttiiaa vvoorr aavveeaa ddeeîînnddeepplliinniitt aacceeaassttãã ccoonnddiiþþiiee,, aa aassiigguurrããrriiiisseemmnnaalluulluuii ddee iinntteerrnneett,, ffããrrãã ddee ccaarree nnuu sseeppooaattee ffaaccee ººccooaallãã oonnlliinnee””, a precizat primarul comunei Ipatele, Luminiþa ElenaLipºa.

„Avem tineri care s-au specializat în strãinãtate, careîºi doresc sã revinã acasã...

Trebuie sã profitãm de acesteavantaje ºi sã le folosim în

strategia de viitor”.

Comuna Ipatele va avea unMuzeu al satului, un parc

de agrement pe o suprafaþãde 7 ha, dar ºi un Centrusocial pentru bãtrâni ºipersoane cu dizabilitãþi.

„Vor veni tabletele, dartrebuie sã avem ºi semnal

pentru internet, altfel totul vafi zadarnic. Noi am fãcutadrese cãtre Autoritatea

Naþionalã pentruAdministrare ºi Reglementare

în Comunicaþii (ANCOM) ºicãtre Ministerul Educaþiei,

explicând dificultãþile pe carele întâmpinãm. Degeaba...”

Patru obiective din comuna Ipatele sunt incluse în Listamonumentelor istorice din judeþul Iaºi, ca monumente deinteres local. Douã dintre acestea sunt situri arheologice –„Doschina” ºi situl de „pe Beci”. Situl „Doschina” cuprinde

urmele unor aºezãri din secolele III – IV e.n. (epoca daco-romanã), iar la situl de „pe Beci” s-au gãsit aºezãri din EpocaBronzului Târziu, secolele II- III e.n. Celelalte douã obiective

clasificate ca monumente de arhitecturã, sunt Biserica„Sfântul Nicolae” (1789) din satul Bâcu ºi Biserica de lemn

„Sfântul Nicolae” (1805), din satul Ipatele.

Comuna Ipatele este una dintre cele mai noi comune din judeþ.Documentele consemneazã faptul cã, la sfârºitul secolului alXIX-lea, comuna fãcea parte din plasa Fundurile a judeþuluiVaslui, având în componenþã satele Ipatele, Bâcu, Slobozia,Cioca-Boca ºi Haliþa, cu un total 1.463 de locuitori. În anul

1925, comuna a trecut în administrarea plasei Negreºti, tot dinjudeþul Vaslui, dar cu douã sate noi: Ezeru ºi Petreºti. Abia în

anul 1950 comuna a fost transferatã raionului Negreºti dinregiunea Iaºi, primind un nou sat, Alexeºti. Dupã alþi 18 ani, în 1968, Ipatele a trecut la judeþul Iaºi, satul Slobozia fiind

desfiinþat ºi inclus în satul Ipatele

Tinerii specializaþi în strãinãtate îºi doresc sã revinã acasã, la Ipatele

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEEIIfebruarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 99

Nici nu ar putea fi altfel, de vremece, în ultimii ani, mai toate fântânile dinzonã au secat, iar oamenii fac eforturiuneori disperate de a-ºi asigura apapotabilã atât pentru ei, cât ºi pentru totmai puþinele animale pe care se aventu-reazã sã le creascã prin bãtãturã.

„„AAppaa ee cceeaa mmaaii mmaarree pprroobblleemmãã ppeeccaarree oo aavveemm””,, recunoaºte primarul Miri-cã Dodan, înºirând pe degetele unei sin-

gure mâini, sursele de apã care au mairãmas sã astâmpere setea localnicilor ºia animalelor lor. „„AAmm aavvuutt gghhiinniioonnuull ssããnnuu ddããmm ppeessttee iizzvvooaarree ppuutteerrnniiccee,, ccaarree ssããnnee aassiigguurree ddeebbiittuull nneecceessaarr ppeennttrruu ccââtteevvaammiiii ddee llooccuuiinnþþee.. AAccuumm,, aaººtteeppttããmm ccaa AAppaa-VViittaall ssãã iimmpplleemmeenntteezzee pprrooiieeccttuull PPOOIIMM ppeeccaarree-ll aarree ººii ssãã rreeuuººiimm ººii nnooii,, dduuppãã aattââþþiiaaaannii ddee îînncceerrccããrrii,, ssãã vveeddeemm aappaa ppoottaabbiillããîînn ccaasseellee ooaammeenniilloorr.. VVoomm aavveeaa ººii ccaannaallii-zzaarree,, ddeeooaarreeccee ssuunntteemm ccuupprriinnººii îînn pprroo-iieecctt ccuu iinnvveessttiiþþiiii llaa aappãã-ccaannaall,, îînnssãã ppâânnããaattuunnccii ssuuffeerriimm.. FFâânnttâânniillee aauu sseeccaatt,, ddeeººiipprriinn uunneellee llooccuurrii mmaaii aappaarree aappaa,, ccããcciittooaammnnaa aa ffoosstt ppllooiiooaassãã,, iiaarr ddee nniinnss aa mmaaiinniinnss ddee vvrreeoo ccââtteevvaa oorrii ººii sseecceettaa ss-aa mmaaiiddoommoolliitt””, mãr turiseºte primarul.

Cu o suprafaþã totalã de 70,11 kmpãtraþi, Costuleni se încadreazã întrecomunele mijlocii ale judeþului Iaºi ºicuprinde satele Costuleni, Covasna,Cozia ºi Hiliþa, având aceastã organizareadministrativ-teritorialã din anul 1968.

Comuna numãrã astãzi în jur de 8.000 delocuitori, însã doar în actele oficiale.Situaþia pare incredibilã, însã câteva miide locuitori ai comunei, originari dinRepublica Moldova, n-au pãºit poateniciodatã pe la Costuleni. Ei ºi-au fãcutactele adnministrative de rezidenþi înComarna doar pentru a obþine cetãþeniaromânã, iar dupã ce ºi-au ridicat cãrþilede identitate ºi paºapoartele, au plecatdefinitiv în lume. Situaþia îl amuzã chiarºi pe primar, care are ºi un motiv de opti-mism.. „„SSttããmm mmaaii bbiinnee ddeeccââtt ccoommuunnaaMMooººnnaa,, uunnddee,, îînnttrr-oo ssiinngguurrãã llooccuuiinnþþãã ººii-aauu ssttaabbiilliitt ddoommiicciilliiuull mmaaii bbiinnee ddee ddoouuãã,,ttrreeii mmiiii ddee cceettããþþeennii ddiinn RReeppuubblliiccaa MMoollddoo-vvaa.. LLaa nnooii,, îînnttrr-oo ssiinngguurrãã ccaassaa aauu îînnccããppuuttvvrreeoo mmiiee cciinnccii ssuuttee ddee ooaammeennii.. EE oo ccaassããddee vvrreeoo 3300 ddee mmeettrrii ppããttrraaþþii ººii ee ddeessttuull ddeeiinntteerreessaannttãã,, ddeeooaarreeccee,, aann ddee aann,, pprroopprriiee-ttaarruull oo vvooppsseeººttee îînnttrr-oo aallttãã ccuullooaarree.. ÎÎnn ffiinnee,, aasstteeaa ssuunntt lleeggiillee,, îînnssãã ffeennoommeennuullss-aa ccaallmmaatt.. AAººaa aa ffoosstt ffããccuuttãã lleeggeeaa,, aauuggããssiitt ppoossiibbiilliittaatteeaa aacceeaassttaa ddee aa oobbþþiinneecceettããþþeenniiaa ººii aauu pprrooffiittaatt ddee ssiittuuaaþþiiee””, ne-aspus primarul Miricã Dodan.

Astãzi, comuna numãrã, pe lângã cei3.500 de cetãþeni proveniþi din RepublicaMoldova, existenþi doar în actele oficiale,vreo 4.200 de localnici, împrãºtiaþi înceva mai mult de 1.900 de gospodãrii.

Iar numãrul lor este în continuã scã-dere, natalitatea fiind grav afectatã în ulti-mii ani. „„AAnnuull aacceessttaa ss-aauu nnããssccuutt ddooaarr 88ccooppiiii îînn ccoommuunnãã,, îînnssãã aamm îînnrreeggiissttrraatt ppeess-ttee 2200 ddee ddeecceessee””,, spune primarul, afir-mând cã, în urmã cu câteva decenii aveapeste 800 de elevi prin ºcolile din satelecomunei, iar astãzi abia dacã mai adunãvreo 300 la început de an ºcolar.

Unde nu mai pui la socotealã faptulcã, dintre cei 4.200 de localnici, maibine de 20 la sutã sunt plecaþi mai mereuîn alte state europene, la muncã. „„SS-aauudduuss ssãã mmuunncceeaassccãã îînn ssttrrããiinnããttaattee,, îînnssããbbaanniiii îîii iinnvveesstteesscc aaiiccii.. 8800-9900 llaa ssuuttãã ddiinn-ttrree cceeii pplleeccaaþþii îii rriiddiiccãã aaiiccii ccaassee ccuu bbaanniiiiccâ⺺ttiiggaaþþii ppeessttee hhoottaarree,, sseemmnn ccãã vvoorrrreevveennii””, spune, cu optimism, primarulDodan, mândru cã faþa comunei seschimbã de la an la an ºi datoritã acestorinvestiþii.

Pleacã în special tinerii, iar satelecomunei „îmbãtrânesc”. Pentru ceirãmaºi acasã, administraþialocalã s-a luptat sãimplementeze pro-iecte, sã inves-teascã în nive-lul de trai.„„AAmm ffããccuutt uunnccããmmiinn ccuull-ttuurraall ccuummnnuu ee aallttuull îînnzzoonnãã,, aavveemmpp rr ee gg ãã tt ii tt eeddoouuãã pprrooiieecc-ttee ppeennttrruu ccoonn-ssttrruuccþþiiaa aa ddoouuããtteerreennuurrii ddee ssppoorrtt,,ccuu ggaazzoonn ssiinntteettiicc,,pprreeggããttiimm aassffaallttaarreeaa aappeessttee 1155 kkmm ddee uulliiþþee...... NNeepprreeggããttiimm””,, mãrturiseºte Miricã Dodan.

ªi a mai realizat ceva administraþialocalã, la Costuleni: un dispensar umanla standarde europene, cu dotãri dintrecele mai bune. Unde nu mai pui la soco-tealã cã, în colaborare cu o asociaþie„binefãcãtoare”, la noul dispensar suntasigurate lunar, pentru localnici, între 5ºi 7 specializãri medicale, de la cardiolo-gie la gastroenterologie ºi nu numai!

Doar cã, din lipsa fondurilor, asfalta-rea n-a prea reprezentat „punctul central”al reuºitelor administraþiei din Costuleni.Dar timp mai este, iar proiectele sunt dejala Compania Naþionalã de Investiþii, iar dincei 57 km de uliþe, mãcar 15 vor vedeaculoarea asfaltului în urmãtoarele luni.

ªi dacã tot vine vorba despre proiec-te, meritã remarcatã iniþiativa administra-þiei în privinþa aducþiunii de gaz natural.„„AAvveemm pprrooiieecctt,, aamm îînncceerrccaatt ffeell ddee ffeell ddeesscceennaarriiii,, ffiiee ddee llaa ÞÞuuþþoorraa,, ffiiee ddee llaaTToommeeººttii......””, admite primarul, careaºteaptã acum ºi planul ConsiliuluiJudeþean de asigurare a aducþiunii de gazîn întreg judeþul.

Oamenii solicitã tot mai insistentgaze naturale la Costuleni, deoarece

lemnul de foc este tot mai scump ºi maigreu de procurat, iar alte posibilitãþi, cel

puþin pentru încãlzirea locuin-þelor, nu prea existã în

zonã. Existã însã, dupã

spusele edilului-ºef, o cerere foartemare de locuinþeîn zonã, chiardacã momentanpreþul proprietã-þilor nu depã-ºeºte 10.000 de

euro, caselefiind, evident,

vechi ºi fãrã utilitãþi. La capitolul

„nerealizãri” se potîncadra, la Costuleni, soli-

citãrile de soluþionare a proble-melor funciare. ºi nu sunt puþine cazurileîn care oamenii întâmpinã probleme înmomentul în care vor sã-ºi reîntregeascãproprietãþile. „„ÎÎnn uurrmmãã ccuu ttrreeii ddeecceenniiii,,ccâânndd lluuppttaauu ssãã-ººii iiaa ttiittlluurriillee ddee pprroopprriieettaa-ttee,, mmaajjoorriittaatteeaa ooaammeenniilloorr nnuu ººii-aauu ttrreeccuuttttoott ppããmmâânnttuull îînn ttiittlluurriillee ddee pprroopprriieettaattee,, ddeeffrriiccaa iimmppoozziitteelloorr.. AAuuttoorriittããþþiillee îîii aannuunnþþaauuccãã vvoorr ttrreebbuuii ssãã ppllããtteeaassccãã iimmppoozziittee cchhiiaarrddaaccãã îii ccuullttiivvãã ssaauu nnuu ppããmmâânnttuurriillee,, iiaarrooaammeenniiii nnuu aauu ttrreeccuutt ttooaattee lloottuurriillee ddeeppããmmâânntt îînn aaccttee.. IIaarr aaccuumm aauu pprroobblleemmee,,ddeeooaarreeccee nnuu-ººii ppoott ssoolliicciittaa ssuubbvveennþþiiiillee ddeellaa AAPPIIAA,, nnuu ppoott aarreennddaa ppããmmâânnttuull””, spuneprimarul.

ªi asta n-ar fi totul. Cele mai mariprobleme cu care se confruntã adminis-traþia localã din comuna Costuleni suntcele legate de dezbaterea moºtenirilor.Mai bine de 500 de proprietari – fraþi,nepoþi, veri, rude de tot felul – nu-ºi pot

împãrþi pãmânturile lãsate moºtenire destrãbuni, cazurile fiind, an de an, mainumeroase.. „„FFiiee nnuu aauu aaccttee ddoovveeddiittooaarree,,ffiiee nnuu aauu bbaannii ssãã aappeelleezzee llaa jjuussttiiþþiiee ssaauu nnuussee îînnþþeelleegg aassuupprraa ccootteelloorr ccaarree llee rreevviinn ddiinnmmooººtteenniirrii,, ffiiee ssuunntt îîmmpprrã㺺ttiiaaþþii pprriinn lluummeeººii nnuu rreeuuººeesscc ssãã ssee aadduunnee,, ooaammeenniiiirrããmmâânn ccuu aacceessttee pprroobblleemmee lleeggaattee ddee pprroo-pprriieettããþþii””, admite primarul Miricã Dodan.

Edilul din Costuleni are ºi motive debucurie, deoarece, prin programul Naþio-nal de Cadastru ºi carte Funciarã vor fiintabulate, în mod gratuit, majoritateaimobilelor de pe teritoriul comunei.

Timp sã fie, cã problemele nu vorrãmâne la infinit fãrã soluþie!

„La noi, într-o singurã casaau încãput vreo mie cinci

sute de oameni. E o casã devreo 30 de metri pãtraþi ºi e

destul de interesantã,deoarece, an de an,

proprietarul o vopseºte într-o altã culoare”

„80-90 la sutã dintre ceiplecaþi îºi ridicã aici case cubanii câºtigaþi peste hotare,

semn cã vor reveni”.

La noul dispensar uman sunt asigurate lunar, pentru

localnici, între 5 ºi 7specializãri medicale,

de la cardiologie lagastroenterologie

ºi nu numai!

„Fie nu au acte doveditoare,fie nu au bani sã apeleze

la justiþie sau nu se înþelegasupra cotelor care le revin

din moºteniri, oamenii rãmâncu aceste probleme legate de

proprietãþi”

Dacã i-ai pune sã aleagã între utilitãþile pe care administraþialocalã se tot chinuie sã le aducã în comunã, probabil

cã locuitorii comunei Costuleni ar alege, fãrã sã clipeascã,apa. Chiar dacã unii tot pun arãtãtorul pe harta aducþiunii degaz natural, iar alþii nu obosesc sã reclame asfaltarea uliþelor,

pentru a scãpa de noroaie ºi praf, toþi locuitorii comuneiaºteaptã apa ca pe o minune dumnezeiascã

Costuleni, locul în care sute de fraþi nu ºtiu cum sã-ºi împartã moºtenirile

februarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE1100

Conform datelor centralizate, pânã lafinalul lunii februarie au fost efectuate78.053 de vaccinãri. Din acest numãr,44.646 de persoane au fost vaccinate cudoza I, iar 33.407 cu doza II. Pe data de24 februarie 2021 au fost vaccinate1.036 de persoane. Menþionãm cã 729de persoane au primit doza I ºi 302 depersoane au primit doza a II-a.

De la începutul campaniei de vacci-nare s-au înregistrat 188 de reacþii adver-se uºoare.

A ttreia eetapã dde vvaccinareva ddebuta îîn lluna aaprilie

Coordonatorul campaniei de vacci-nare împotriva COVID-19 Valeriu Gheor-ghiþã, susþine cã în România procentul de

50% al populaþiei vaccinate ar trebui sãfie obþinut în perioada iunie – iulie aacestui an.

Numãrul de cabinete de vaccinarecare sunt active reprezintã aproximativ30% din totalul cabinetelor pe care auto-ritãþile le-au prevãzut pentru aceastãcampanie de vaccinare. „„ÎÎnn lluunnaa aapprriilliieeiinntteennþþiioonnããmm ssãã ccrreeººtteemm,, pprraaccttiicc,, ssãã ddeess-cchhiiddeemm ttooaattee ccaabbiinneetteellee ddee vvaacccciinnaarreepprreevvããzzuuttee llaa nniivveelluull ffiieeccããrruuii jjuuddeeþþ.. TToottppeennttrruu lluunnaa aapprriilliiee eessttee pprreevvããzzuuttãã îînncceeppee-rreeaa cceelleeii ddee-aa ttrreeiiaa eettaappee ddee vvaacccciinnaarree,,aaººaa îînnccââtt nnooii ccrreeddeemm ccãã dduuppãã jjuummããttaatteeaalluunniiii aapprriilliiee vvoomm ppuutteeaa aattiinnggee cceell ppuuþþiinn110000..000000 ddee ppeerrssooaannee vvaacccciinnaattee zziillnniicc,,rreepprreezzeennttâânndd aapprrooxxiimmaattiivv 5500..000000 ddee ppeerr-ssooaannee ccuu pprriimmaa ddoozzãã ººii,, ssiigguurr,, aapprrooxxiimmaa-

ttiivv 5500..000000 ddee ppeerrssooaannee ccuu cceeaa ddee-aa ddoouuaaddoozzãã.. PPrraaccttiicc,, îînn aacceesstt ffeell,, îînn lluunnaa sseepp-tteemmbbrriiee ppuutteemm aattiinnggee aacceell pprraagg ddee iimmuu-nniittaattee ccoolleeccttiivvãã ddee cceell ppuuþþiinn 6600-7700%%,,rreepprreezzeennttâânndd uunn nnuummããrr ddee cciirrccaa 1100 mmiillii-ooaannee ddee ppeerrssooaannee.. PPrroocceennttuull aacceessttaa ddee5500%% aarr ttrreebbuuii ssãã-ll oobbþþiinneemm uunnddeevvaa pprriinnlluunnaa iiuunniiee aa aacceessttuuii aann,, iiuunniiee-iiuulliiee,,ddeeppiinnddee ddee rraattaa ddee aaddrreessaabbiilliittaattee aa ppeerr-ssooaanneelloorr ccããttrree vvaacccciinnaarree.. DDaatteellee pprreelliimmii-nnaarree nnee aarraattãã ccãã vvoomm aavveeaa ssuuffiicciieennttee ddoozzeelluunnaarr,, îînnccââtt ssãã aassiigguurrããmm vvaacccciinnaarreeaa uunnuuiinnuummããrr ccââtt mmaaii mmaarree ddee ppeerrssooaannee,, îînnffuunnccþþiiee ddee aaddrreessaabbiilliittaattee””, a declaratºeful CNCAV.

Valeriu Gheorghiþã a precizat cã, însituaþiile localitãþilor care nu au un cen-tru de vaccinare sau pentru care accesulla un centru de vaccinare se face cu difi-cultate, vor fi amenajate unitãþi mobile,centre mobile de vaccinuri, care vor fidisponibile din a doua parte a lunii mar-tie, în momentul în care vor exista ºi un

numãr necesar ºi suficient de doze devaccin.

De asemenea, autoritãþile analizatãposibilitatea de a aloca cu prioritate vac-

cinuri cãtre acele localitãþi care înregis-treazã un numãr mare al cazurilor deCOVID-19, o ratã de incidenþã cumulatãcrescutã.

Campania de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 se desfãºoarãîn ritmul stabilit de autoritãþi, fãrã sincope în aprovizionarea cu materiale ºi, cel mai important, fãrã reacþii adverse grave

Iaºul se apropie de 100.000de vaccinãri anti-COVID!

OOddaattãã ccee aavveeþþii pprrooggrraammaa-rreeaa ((ppee ppllaattffoorrmmaa hhttttppss::////vvaacccciinnaarree-ccoovviidd..ggoovv..rroo//ppllaattffoorrmmaa-pprrooggrraammaarree)),, aassii-gguurraaþþii-vvãã ccãã uurrmmaaþþii ttooaattee iinnssttrruuccþþiiuunniillee..

PPuutteeþþii ccoommpplleettaa îînn aavvaannss uunneelleeddooccuummeennttee,, ccuumm aarr ffii ddee eexxeemmpplluu cchheess-ttiioonnaarruull ddee ttrriiaajj ((hhttttppss::////vvaacccciinnaarree-ccoovviidd..ggoovv..rroo//cchheessttiioonnaarr-ttrriiaajj-vvaacccciinnaarree-aadduullttii//)).. ÎÎnn ccoonnttiinnuuaarree,, ppuubblliiccããmm rrããssppuunn-ssuurriillee llaa cceellee mmaaii ffrreeccvveennttee 1100 îînnttrreebbããrriiddeesspprree vvaacccciinnaarree::

Trebuie ssã pport mmascãatunci ccând mmerg ssã mmãvaccinez?

Da. Imunizarea organismului împo-triva virusului nu este imediatã. Centrelede vaccinare vã vor solicita purtarea mãº-tii de protecþie ºi respectarea celorlaltemãsuri de igienã sanitarã. Pãstraþi distan-þa fizicã faþã de ceilalþi – de 1,5- 2 metri.

Voi ssimþi cceva ddupã administrarea pprimei ddozede vvaccin?

Veþi simþi înþepãtura în sine, la felcum aþi simþi la orice injecþie. Aþi puteaavea un pic de durere în locul în caresunteþi injectat.

Deºi în majoritatea cazurilor nu seînregistreazã reacþii adverse, unele per-soane pot dezvolta durere, roºeaþã ºiumflãturã la locul injectãrii. Altele, arputea avea simptome generale manifes-tate prin cefalee (durere de cap), febrã,obosealã ºi dureri musculare. Nu intraþiîn panicã. Acestea vor dispãrea dupãcâteva ore sau dupã o scurtã perioadãde timp. Pentru ameliorarea stãrii gene-rale, puteþi utiliza medicamente antiter-mice obiºnuite. Pãstraþi legãtura cumedicul de familie pentru a primi toateinformaþiile de care aveþi nevoie.

Majoritatea persoanelor cu acestesimptome pot merge la muncã, fãrã caprogramul zilnic sã fie afectat în vreunfel.

Este nnormal ssã aam rreacþiiadverse?

Puteþi dezvolta unele reacþii adver-se. Apariþia acestor reacþii adversereprezintã modul de manifestare aorganismului faþã de vaccin. Înseamnãcã vaccinul funcþioneazã, stimuleazãsistemul imunitar sã producã anticorpiicare vã vor proteja împotriva infecþieicu noul tip de coronavirus.

Oamenii reacþioneazã diferit lavaccinuri. Unii au reacþii adverse mini-me sau deloc, dar asta nu înseamnã cãeste ceva în neregulã cu ei. Vaccinulfuncþioneazã, doar corpul reacþioneazãîntr-un mod diferit.

Reacþiile aadverse ddupãadministrarea ccelei de aa ddoua ddoze ssunt mai ffrecvente?

Da, este posibil, având în vedere cãdupã prima dozã, vaccinul îþi pregãteºtesistemul imunitar, iar dupã a doua dozãcorpul tãu este deja pregãtit sã lupte cuvirusul. Astfel, reactogenitatea vaccinu-lui este mai crescutã. Amintiþi-vã cã rãs-punsul organismului este un lucru bun ºidovedeºte cã vaccinul funcþioneazã!

De cce ttrebuie ssã aaºtept 115minute ddupã cce aam pprimitvaccinul?

Timpul de aºteptare este necesarpentru monitorizarea stãrii de sãnãtate apersoanei vaccinate. Aceastã recoman-

dare este valabilã pentru orice tip devaccin pe care îl faceþi, cum ar fi deexemplu vaccinul pentru prevenirea gri-pei sezoniere.

Dupã vaccinare, trebuie sã aºteptaþi15 minute.

Eventualele reacþii imediate pot fitratate cu uºurinþã de cãtre personalulmedical aflat la centrul de vaccinare.

Pentru siguranþã, persoanele cureacþii alergice în istoricul medical vor fimonitorizate timp de 30 de minute.

Pot fface ddoar pprima ddozãde vvaccin?

Nu. Vaccinurile Pfizer, Moderna ºiAstraZeneca sunt studiate ca vaccinuricu douã doze. Prima dozã oferã un anu-mit grad de protecþie, dar beneficiilemaximale se obþin doar dupã adminis-trarea celei de a doua doze.

A ddoua ddozã dde vvaccin ssepoate aadministra ooricând?

A doua dozã trebuie administratãconform RCP (Rezumatul Caracteristi-cilor Produsului), în perioada aprobatã:la 21 de zile dupã prima dozã de Pfizer,la 28 de zile dupã prima dozã pentruModerna, respectiv la 8 sãptãmânidupã prima dozã pentru AstraZeneca.

Pentru situaþiile în care o persoanãcãreia i s-a administrat prima dozã devaccin Pfizer împotriva COVID-19 arecontraindicaþii temporare pentru ceade-a doua dozã, administrarea rapelu-lui va putea fi amânatã pânã la un inter-val optim de maximum 42 de zile.

În situaþii excepþionale, rapelulpoate fi administrat ºi dupã aceastãperioadã. În cazul vaccinului Moderna,intervalul optim de amânare a dozei derapel este pânã la 35 de zile, însã, în

situaþii excepþionale, rapelul poate fiadministrat ºi dupã aceastã perioadã.

Cât dureazã pânã obþin rãspunsulimun optim dupã ce am primit a douadozã?

Este nevoie de aproximativ 10-14zile pentru a dezvolta un rãspuns imunoptim dupã a doua dozã.

Trebuie totuºi sã fiþi precauþi ºi sãcontinuaþi respectarea mãsurilor deprevenþie ºi dupã acest interval detimp.

Pot ssã sstau ccu ffamilia ººiprietenii ddupã cce aam pprimita ddoua ddozã?

Faptul cã aþi primit a doua dozã devaccin înseamnã cã sunteþi mai protejatîmpotriva acestui virus.

Vã puteþi vizita prietenii ori familia,însã vã recomandãm sã respectaþi regu-lile de protecþie, atât timp cât autoritã-þile menþin aceste mãsuri de siguranþã.

Este important sã le oferim protec-þie celor care încã nu au fost vaccinaþisau care fac parte din categoriile vulne-rabile.

Recomandãri îînainte de vvaccinare Odihniþi-vã ºi alimentaþi-vã

corespunzãtor înainte de vaccinare; Evitaþi plecãrile la drum lung ºi

activitatea fizicã intensã; Rãmâneþi calm! Eventualele reac-

þiile adverse trec de la sine, în scurttimp; Replanificaþi activitãþile solicitan-

te; Utilizaþi medicamente antitermice

obiºnuite pentru ameliorarea stãrilorfebrile; Contactaþi medicul de familie,

dacã deveniþi îngrijorat GGrruuppuull ddee ccoommuunniiccaarree aall CCNNCCAAVV

Totul ddespre vvaccinarea îîmpotriva CCOVID-119

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEEfebruarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 1111

Practic, Consiliul Judeþean îºi pro-pune prin acest proiect sã realizeze o clã-dire nouã pe amplasamentul aflat în stra-da Elena Doamna nr. 49, teren în supra-faþã de 8.517,00 mp, aflat în proprietateaCJ Iaºi. Sistemul constructiv propus esteo clãdire spital monobloc(S+D+P+5E) cu suprafaþã totalã des-faºuratã de aproximativ 8.000 mp (50 x20mp suprafaþã la sol).

În urma implementãrii proiectului, varezulta un spaþiu medical modern inte-grat spitalului, dotat corespunzãtor, careva respecta prevederile legale în vigoare.Astfel, investiþia pentru construirea aces-tui corp de clãdire va contribui la dezvol-tarea la nivel local ºi regional a infras-tructurii sanitare, reducând inegalitãþileexistente între România ºi celelalte statemembre ale Uniunii Europene. „„NNeecceessii-ttaatteeaa ººii ooppoorrttuunniittaatteeaa ccoonnssttrruuiirriiii uunneeii nnooiiccllããddiirriiii ssppiittaall îînn zzoonnaa ssttrrããzziiii EElleennaa DDooaamm-nnaa eessttee ggeenneerraattãã ddee ffaappttuull ccãã,, llaa mmoommeenn-ttuull aaccttuuaall,, ttrraattaammeennttuull ppaacciieennþþiilloorr ssee ffaacceeîînn ccoonnddiiþþiiii iimmpprroopprriiii,, îînn 55 ddiinn cceellee 77 ccllãã-ddiirrii aallee ssppiittaalluulluuii,, uunneellee ddiinnttrree aacceesstteeaa

aavvâânndd oo vveecchhiimmee ddee ppeessttee 117799 aannii,, aacceess-ttee ccllããddiirrii ffiiiinndd nneeaaddeeccvvaattee ddeessffã㺺uurrããrriiiiaaccttiivviittããþþiiii mmeeddiiccaallee llaa nniivveelluull cceerriinnþþeelloorrssttaannddaarrddeelloorr eeuurrooppeennee.. IInnffrraassttrruuccttuurraaaaccttuuaallãã ddee ssããnnããttaattee eessttee vveecchhee ººii ddeeppã㺺ii-ttãã tteehhnnoollooggiicc,, ggeenneerrâânndd ffiiaabbiilliittaattee lliimmiittaa-ttãã,, ccoossttuurrii ccrreessccuuttee ddee îînnttrreeþþiinneerree ººii pprree-cciizziiee ssccããzzuuttãã””, se mai aratã în Nota con-ceptualã a proiectului.

Clãdirea va cuprinde Clinicile deObstetricã, Ginecologie, Infertilitate,Neonatologie, ATI, cu un numãr total de120 paturi, echivalând cu aproximativ 60de saloane de pacienþi, cu 2 paturi ºibaie proprie.

Clinica de Tratament al Infertilitãþii vacuprinde: departament primire ºi triajpacienþi, departament de recoltare ºianalize probe biologice, departamentconsultaþii (medici specializaþi în inferti-litate, urologie, endocrinologie, hemato-logie), departament embriologie(cuprinde salã prelevare ovocite/sperma-tozoizi), departament crioprezervare ºiprocedurã.

Cladirea va mai cuprinde un departa-

ment de cercetare clinicã, departamentinvestigaþii imagistice, departament tera-pii complementare, departament endo-metrioza, departament menopauza,departament radiologie intervenþionalã sicabinete medicale, salã naºtere, salãintervenþii chirurgicale, sãli de tratamen-te, sãli de consultaþii, camere de gardã,camere medici, asistente medicale, can-tinã, vestiare, amfiteatru, bibliotecã.

În prezent, în þara noastrã existã doardouã unitãþi publice acreditate pentrufertilizarea in vitro: Cluj — Clinica Jude-þeanã de Urgenþã”, Bucureºti — „Spita-lul Clinic Prof. Dr. Panait Sârbu”.

Asistenþa mmedicalã ppentrutoate ppacientele ddin zzonaMoldovei

Infertilitatea este o boalã ce a fostclasificatã de Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii pe locul 5 în topul dizabilitãþilorla nivel global. Între fertilitate ºi natalitateexistã o legãturã directã, intensitatea fer-tilitãþii determinând nivelul natalitãþii.Evoluþia fertilitãþii este influenþatã, pe lân-gã factorii de comportament demografic,ºi de unele modificãri ale numãrului ºistructurii contingentului feminin fertil.

În momentul de faþã, cetãþeniiromâni trebuie sã plãteascã integral, pecont propriu, o procedurã medicalã detip inseminare artificialã (IA) sau fertiliza-re in vitro (FIV), inclusiv analizele preli-minare si medicamentele aferente. Cos-

turile acestora sunt uriaºe în raport cuveniturile medii ale unei familii dinRomânia; cu titlu de exemplu, preþul glo-bal al unei tentative de FIV variazã între1.400 ºi 3.000 euro, în funcþie de spitalºi de procedurã/medicamentaþie. „„OO pprroo-cceedduurrãã ddee ttiipp IIAA//FFIIVV rreepprreezziinnttãã oo eexxppeerrii-eennþþaa eexxttrreemm ddee ddiiffiicciillãã ppeennttrruu uunn ccuupplluu,,îînn ppllaann ffiizziicc ººii mmaaii aalleess ppssiihhiicc,, ccaarree sseeaacccceennttuueeaazzãã ddrraammaattiicc aattuunnccii ccâânndd llaaaacceessttee ddiiffiiccuullttããþþii ssee aaddaauuggãã uunn oobbssttaaccoolliinnssuurrmmoonnttaabbiill ddee oorrddiinn ffiinnaanncciiaarr.. PPoossiibbii-lliittaatteeaa ddee aa aavveeaa uunn ccooppiill nnuu ttrreebbuuiiee ssãã

rreepprreezziinnttee uunn lluuxx,, aacceessttaa ffiiiinndd ººii uunnuull ddiinn-ttrree mmoottiivveellee îînnffiiiinnþþããrriiii aacceessttuuii cceennttrruu..OObbiieeccttiivvuull pprriinncciippaall aall pprrooiieeccttuulluuii,, pprriinnrreeaalliizzaarreeaa aacceesstteeii iinnvveessttiiþþiiii,, eessttee ddee aaaammeelliioorraa ddiiaaggnnoossttiiccuull ººii ttrraattaammeennuull aaffeecc-þþiiuunniiii.. PPrriinn rreeaalliizzaarreeaa aacceessttuuii pprrooiieecctt sseeddoorreeººttee aa ssee aassiigguurraa oo llooccaaþþiiee ooppttiimmãã ddiinnppuunncctt ddee vveeddeerree aall aammppllaassããrriiii,, aammeennaajjãã-rriiii ººii eecchhiippããrriiii,, uunnddee ssãã ppooaattãã ffii aaccoorrddaattããaassiisstteennþþaa mmeeddiiccaallãã ppeennttrruu aacceeaassttãã aaffeeccþþii-uunnee ppeennttrruu ttooaattee ppaacciieenntteellee ddiinn zzoonnaaMMoollddoovveeii””, se aratã în Nota de fundam-nentare a proiectului.

Consiliul Judeþean Iaºi a aprobat realizarea unui nou obiectivde investiþii esenþial pentru starea de sãnãtate a locuitorilordin judeþ ºi din regiune – proiectul „Construirea ºi Dotarea

Centrului Regional pentru Tratamentul Infertilitãþii Iaºi”, pentru care se vor cheltui 55.845.391 lei, fãrã TVA. CJ Iaºi areîn vedere iniþierea realizãrii acestui obiectiv prin instrumcntul

de finanþare „Mecanismul de Redresare ºi Rezilienþã”

Consiliul Judeþean Iaºi a avizat favo-rabil, în cadrul ºedinþei din februarie,realizarea obiectivului de investiþii „Con-struirea ºi Dotarea Spitalului Clinic Inte-grat de Boli Respiratorii Iaºi”, prin pro-gramul Operaþional Sãnãtate 2021-2027, instrumentul de finanþare „Meca-nismul de Redresare ºi Rezilienþã".

În primã fazã, a fost aprobatã valoa-rea estimatã pentru realizarea documen-taþiilor tehnico — economice, pe fazede proiectare în vederea realizãrii viitoru-lui spital de boli respiratorii, în sumã de9.095.000 lei, fãrã TVA.

Astfel, în etapa I se va realiza PlanulUrbanistic Zonal (PUZ), inclusiv studiileaferente ºi documentaþiile necesare, în adoua etapã va fi realizat studiul de feza-bilitate, iar în etapa a treia va fi întocmitproiectul pentru autorizarea executãriilucrãrilor – Proiect Tehnic de Execuþie.

Prin realizarea noului Spital ClinicIntegrat de Boli Respiratorii Iaºi sedoreºte furnizarea de servicii medicalecomparabile cu cele mai bune modeleeuropene contemporane, servicii inte-grate de înaltã calitate, sigure, multidis-

ciplinare pentru pacienþi ºi va facilitaaccesul echitabil la servicii de calilalede prevenire, de diagnostic ºi tratamentºi va contribui la îmbunãtãþirea stãrii desãnãtate a populaþiei în regiune ºi, înspccial, pentru persoanele defavorizateºi sãrace, care prezintã un nivel dispro-porþionat de morbiditate ºi mortalitateevitabilã.

Spitalul Clinic dc PneumoftiziologieIaºi este o unitate sanitarã de categorieII-M (conforrn Ordinului MinistruluiSãnãtãþii din 2010 privind clasificareaspitalelor), de monospecialitate (profilboli pulmonare), este un spital public,organizat ca instituþie publicã, iar dinpunct de vedere al afilierei universitare— este un spital clinic, având douã spe-cialitãþi clinice de pregãtire universitarãºi post-universitarã: pneumologie ºichirurgie toracicã.

Unitatea are la dispoziþie 347 paturidispuse în 6 secþii ºi deserveºte — capunct de reper în managementul patolo-giei respiratorii, întreaga regiune deNord-Est, fiind unitatea cãtre care seescaladeazã cazurile cu patologie respi-

ratorie ce nu pot fi tratate în teritoriu,fiind unitatea reprezentativã teritorialãpentru diagnosticul, tratamentul ºimanagementul cazurilor de tuberculozãla nivel judeþean ºi regional, tratândnumai în anul 2019 un numãr de 1.014bolnavi de tuberculozã (toate formele).Tuberculoza reprezintã o urgenþã epide-miologicã mondialã, fiind descrisã dreptcel mai mare ucigaº infecþios al omeni-rii, din toate timpurile".

Toate aceste evoluþii vor reducefragmentarea serviciilor de urgenþã ºi aserviciilor de spitalizare existente, atâtgeografic, cât ºi clinic, permiþândmodernizarea serviciilor ºi traseelor cli-nice ºi oferind un flux de noi tehnologiimoderne.

Valoarea totalã estimativã pentrurealizarea obiectivului de investiþie„Construirea ºi dotarea Spitalului Cli-nic Integrat de Boli Respiratorii Iaºi",conform Notei Conceptuale, este de116.529.123 euro, fãrã TVA (valoareamaximã eligibilã pentru proiectul deinvestiþii fiind de 250.000.000 euro,fãrã TVA).

IIaaººuull vvaa aavveeaa uunn nnoouu ssppiittaall ddee bboollii rreessppiirraattoorriiii

aaccttuuaalluull SSppiittaall ddee PPnneeuummooffttiizziioollooggiiee ddiinn IIaaººii ddeesseerrvveeººttee îînnttrreeaaggaa rreeggiiuunnee ddee NNoorrdd-EEsstt,, ffiiiinndd uunniittaatteeaa ccããttrree ccaarree ssuunntt ddiirreeccþþiioonnaattee ccaazzuurriillee ccuu ppaattoollooggiieerreessppiirraattoorriiee ccee nnuu ppoott ffii ttrraattaattee îînn tteerriittoorriiuu,, uunniittaattee rreepprreezzeennttaattiivvãã ppeennttrruu ddiiaaggnnoossttiiccuull,, ttrraattaammeennttuull ººii mmaannaaggeemmeennttuull ccaazzuurriilloorr ddee ttuubbeerrccuulloozzãã,, ttrraattâânndd,,nnuummaaii îînn aannuull 22001199,, uunn nnuummããrr ddee 11..001144 bboollnnaavvii ddee ttuubbeerrccuulloozzãã vvaallooaarreeaa ttoottaallãã eessttiimmaattiivvãã ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa oobbiieeccttiivvuulluuii ddee iinnvveessttiiþþiiee „„CCoonnssttrruuiirreeaa ººii ddoottaarreeaa SSppiittaalluulluuii CClliinniicc IInntteeggrraatt ddee BBoollii RReessppiirraattoorriiii IIaaººii””eessttee ddee 111166..552299..112233 eeuurroo

CJ propune un proiect esenþial pentru redresarea natalitãþii

Centru Regional pentru TratamentulInfertilitãþii, la Iaºi

februarie 2021www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roTTRRAADDIIÞÞIIII // DDEESSTTIINNAAÞÞIIII1122

Rãspândit în toate provinciile þãrii,mãrþiºorul este pomenit pentru primadatã de boierul ºi cãrturarul IordacheGolescu în lucrarea sa ,,Condica limbiiromâneºti”, un soi de dicþionar explicativfoarte amplu, finalizat prin anul 1832,pãstrat în prezent de Academia Românãîn manuscris.

Folcloristul Simion Florea Marianrelateazã cã, în Moldova ºi Bucovina,mãrþiºorul consta dintr-o monedã de aursau de argint legatã, cu un ºnur alb ºiroºu la gâtul copiilor. Era credinþa cã por-tul mãrþiºorului face ca aceºtia sã aibãnoroc. Fetele îl purtau timp de douãspre-zece zile la gât, dupã care îl prindeau înpãr ºi-l þineau astfel, pânã la sosirea ber-zelor sau pânã ce înflorea primul pom.Dupã aceea, ºnurul era legat de creangaunui pom roditor, iar cu banul respectivîºi cumpãrau caº, pentru ca tot anul sã lefie faþa frumoasã ºi albã. În localitãþile decâmpie, mãrþiºorul se punea pe un pomînflorit sau în crengile viºinilor, cireºilor,

prunilor etc. În satele de la munte ºi deal,mãrtiºorul se punea pe cornul sau mãce-ºul înflorit.

1 MMartie, important pprag ssimbolic

Pentru strãmoºii noºtri, anul nou dela 1 martie însemna reînvierea naturii.Mãrþiºorul, simbol al primãverii, se con-fecþiona din fire de cânepã sau lânã (maitarziu din bumbac ori din mãtase), albeºi roºii, care se leagau în formã de 8. Deacest ºnur se agãþau monede din aur sauargint, dar ºi fire de iarbã, muguri sauflori. În zonele româneºti strãvechi,

mamele prindeau copiilor mãrþiºorul lagât, la mânã sau la picior, obiceiul pãs-trându-se ºi astãzi în unele sate. Mãrþiºo-rul se poartã toatã luna martie.

Datinã strãveche pe pãmânt româ-nesc, mãrþiºorul este o practicã aproape

unicã în sud-estul Europei, fiind întâlnitã,atât la români, cât ºi la bulgari, macedo-neni, greci, albanezi, sârbi ºi ucrainieni.Cu multe secole în urmã, când în lumeaantichitãþii latine anul avea doar douãanotimpuri, în concordanþã cu succesiu-nea marilor cicluri bio-vegetale, ziua de1 Martie reprezenta începutul noului an,iar luna era dedicatã zeului Mars, protec-tor al vegetaþiei ºi al cãsãtoriilor. Înaceastã zi avea loc sãrbatoarea Matrona-lia, bãrbaþii oferind daruri soþiilor. Odatãcu trecerea timpului, ziua de 1 Martie,important prag simbolic între iarna carese sfarºeºte ºi primãvara care stã sã vinã,cumuleazã ºi unele practici magice cucaracter apotropaic, augural ºi propiþia-tor, deoarece existã credinþa cã, înce-pând din aceastã zi odatã cu intrareaLunii în primul pãtrar, totul se trezeºte laviaþã: plantele, vietãþile ºi oamenii intrãîntr-o perioadã favorabilã de creºtere ºifecunditate maximã.

Pentru a marca simbolic acest „capde primavarã” în fiecare casã se confec-þioneazã în ajunul zilei de 1 Martie câteun Mãrþiºor. Din douã fire de lânã, bum-bac sau mãtase, unul roºu ºi altul alb,rãsucite împreunã se obþine un ºnur. Lacapetele ºnurului se prind ciucuri, unulalb ºi altul roºu. Mãrþiºorul se poartãlegat de încheietura mâinii drepte, înjurul gâtului sau prins pe hainã, la piept.El se pune în dimineaþa zilei de 1 Martie.Mãrþiºorul este primit de copii, fete ºibãieþi, maturi ºi bãtrâni, indiferent de sex.Conceput ca însemn protector, cu incon-testabile virtuþi apotropaice în faþa spiri-telor malefice, Mãrþiºorul este, din per-spectiva spiritualitãþii tradiþionale, o ade-varatã amuletã, aptã sã ocroteascã pepurtãtor de acþiunea forþelor adverse.Mãrþiºorul este mijloc de apãrare împo-triva deochiului, vrãjilor ºi al „arsului desoare”, dar conferã purtãtorului ºi ºansaobþinerii unor însuºiri vitale conþinute însimbolismul cromaticii ºnurului: roºul,emblemã a vieþii, a tinereþii plenare ºivitalitãþii maxime, iar albul, simbol alpuritãþii, candorii ºi imaculatului.

Simbol al „„capului dde pprimãvarã”

În prezent Mãrþiºorul continuã sã fie odatinã activã în toate casele românilor.Pentru oamenii de azi, Mãrþiºorul este încãun simbol al „capului de primãvarã” carenu trebuie sã lipseascã în ziua de 1 Martie. Proiectul „Sãrbãtoarea Mãrþiºo-rului”, care constã în realizarea unor atelie-re de creaþie ºi expoziþii-concurs, organizat

anual de cãtre Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþi-onale Iaºi, a debutat în urmã cu 18 ani, laColegiul Naþional „Vasile Lupu” din Iaºi.Prin acest proiect, Centrul Judeþean PentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþi-onale Iaºi avea în vedere revitalizarea fru-moasele obiceiuri româneºti, transmisedin generaþie în generaþie, de confecþiona-re a mãrþiºoarelor tradiþionale ºi stimulareatinerilor în cunoaºterea ºi promovareaacestui simbol al primãverii la români.

Cu timpul, proiectul „SãrbãtoareaMãrþiºorului” a fost extins în mai multelocalitãþi din judeþ (Buhalniþa-Cepleniþa,Bodeºti-Scânteia, Sticlãria-Scobinþi,Heleºteni, Ruginoasa, Prisãcani, Þibã-neºti º.a.), antrenând elevi pasionaþi,cadre didactice dedicate ºi rãbdãtoarealãturi de meºteri populari pricepuþi în

realizarea delicatelor însemne ale primã-verii. ((IImmaaggiinnii ddiinn AArrhhiivvaa CCeennttrruulluuii JJuuddee-þþeeaann ppeennttrruu CCoonnsseerrvvaarreeaa ººii PPrroommoovvaarreeaaCCuullttuurriiii TTrraaddiiþþiioonnaallee IIaaººii))

În anul 2016, Centrul Jude-þean Pentru Conservarea ºi

Promovarea Culturii Tradiþio-nale Iaºi a întocmit documen-

taþia necesarã alãturi denumeroase materiale foto ºivideo, care au fost transmiseInstitutului Naþional al Patri-moniului ºi, mai apoi, comi-

siei Naþionale de Salvgardarea Patrimoniului Imaterial, învederea integrãrii Mãrþiºoru-lui tradiþional în patrimoniulUNESCO. Graþie eforturilorcomune susþinute de cãtre

România, Bulgaria, Macedo-nia ºi Republica Moldova, înanul 2017, Mãrþiºorul a fost

integrat în patrimoniulUNESCO

În multe sãpãturi arheologice din Romania s-au gãsit mãrþi-ºoare sub forma unor mici pietre de râu, vopsite în alb ºi roºu.Culoarea roºie, datã de foc, sânge ºi soare, era atribuitã vieþii,deci femeii, iar culoarea albã, conferitã de limpezimea apelor,de albul norilor, era specificã înþelepciunii bãrbatului. Dealtfel,

ºnurul mãrþiºorului exprimã împletirea inseparabilã a celordouã principii ca o permanentã miºcare a materiei. El semnifi-cã schimbul de forþe vitale care dau naºtere viului, neîntrerup-tul ciclu al naturii. Culorile alb ºi roºu au rãmas pânã în zilelenoastre ca simbol al sexelor, ele fiind regãsite ºi la bradul de

nuntã sau înmormântare.

Simbolul primãverii

Mãrþiºorul, datinã activãîn toate casele românilor