U.D-M'R- avertizează:

> i i i l t i f

care a i i i i

lori, într-o conferinţa do presă, prim arul'G heorghe Funar îm vnniei au .anunţat' Începerea săpăturilor arheologico în P iaţa Uni tuliţi U.DJV1.B, am aflat că în piaţă se va desfăşura o mănifes morţi", spun tinerii" m aghiari.-Tot astăzi, Prezidiul .UDMIC se In ter Buchwald ne-a d ec la ra t:. Tensiunea interetnică a ajuns la li Nu mal acceptăm compromisuri şi sîntem hotărî ţi să apărăm cen punere în valoare a vesligiilo^, istorice din cen tru l oraşului şi.

p reu n ă ' cu conducerea Muzeului Naţional de Istorie al ?Transil» rii. Astăzi are loc" organizarea de şan tie r.. P in surse ale tiriere- tara de protest. „Vom apăia piaţa, nu vom 'p lcca de acolo decît iruneşte la Cluj-Napoca pentru a analiza situaţia. Senatorul Pe­rniţa suporlabilităţii. E. ultim a picătură, caro a um plut paharul, trul civic, al oraşului". Am ănunte în legătură cu operaţiunile de- situaţia creată In ziarul tţe mîine. ^

© A genda/2 ; , .

”® Roza .vînîurîlor/3 .

9 Economia do p ia jc i/4

© Administraţia focalo /5

© Diverse/6-7 ’ 1;

© PubiiciHîtG/3-TI

® Sporf/12

A zi, vremea va fi In gene-, ral frumoasă, gu cer variabil, tem porar noros îri zona , de_ m unte . unde, după-amiaza, sînt posibile averse de ploa­ie înso ţite. şi de descărcări eiejtrice. V înt în general slab. Maximele vor fi cuprinse In­tre 26—29. grade. Ieri, la ora' 12, la Cluj-Napoca erau 23 grade, iar presiunea atmosfe­rică- m ăsura 732,0 mm Hg, In uşoară crcştere, (Silvia Mu­reşan, .meteorolog de serviciu)

Ion GOIA

V ă mai aduceţi aminte de expresia «iin tidu? Era-des folo- sită în vechiul regim şi nu ;o dată constituia argumentul suprem pentţu sancţionarea pe linie de partid sau profe­

sională,. pentru marginalîzarea unei anume persoane etc. A-ţi a- suma -răspunderi în vrem urî grele,_cum sînt cele prin caro a trecut România şi chiar în perioada actuală (in care treburile, într-un fel, s-au mai liniştit) înseamnă acceptarca unui risc, a- desea imprevizibil.. A sta de-o parte, a nu te băga, şl a da b ir cil fugiţii, sau altfel7 spus ,,a fugi de răspundere" este ceva grav, maî ales cînd persoanele în cauză sînt reprezentanţi ai anum i­tor segmente alo populaţiei.* Nu cred ea majoritateaValegătorilor' acceptă', politica'.respectivilor', aleşi de a fugi, ceea ce înseamnă că n-au puterea ,rie a-şi înfrunta:adversarii cu argumente plauzibile.'

Este cazul, bănuiţi, ii partidelor din Convenţia Democratică, uneori a Opoziţiei parlam entare în ansamblu. Atunci cînd ceva nu Io convine sau cînd unele amendamente pe care le aduc pro­iectelor de legî nu Întrunesc .majoritatea 'vpentra a fl acceptate, apelează Iii o 'interesantă' soluţie:, părăsirea , sălii de dezbateri. Cu asemenea spectacole ne-am obişnuita Dar de ce procedează astfel, do co nu acceptă lupta cu argumente, cum a procedat Partidul Democrat care a fost singurul reprezentant al; Opoziţiei care a rămas în Senat pentru a so bate cu prilejul dezbaterilor finale ale proiectului legii care se referă la Imobilele naţionalizate care au rcgfin-.de locuinţă? Dacă - bine reţinem, un senatorial: acestui partid a dezaprobat procedeul de a părăsit sala de dezbateri. ,

Convenţia Democratică şi Opoziţia parlam entară, în ansamblu, cunoaşte faptul că în condiţii -„normale^ actuala m ajoritate - din cadrul legislativului • poate vota orice, voturile celor dintîj fiind insuficiente pentru a bloca, un proiect de lege. Toţi cel care. au rămas în sală cînd s-a discutat problema caselor naţionalizate au fost de părere că uu se poate repara o nedreptate, prin altă

(Continuare în ; pag. 6)

'® Azi: Sf. Mc. Eusebie, ep. m. al Samosatei, Zenon şi Zfc na; Paulin de Nola şi Thomas Morus.

Mîine: Sf. Mc.- Agripina; Sf. Mc. Aristocle; .

Ii felicităm pe toţi cei ca­re, îm părtăşind taină Botezu­lui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

CONCURS PROFESIONAL

Luni, '20 iunie a.c., s-a .des­făşurat concursul profesional „Cel mai bun pădurar", re­prezentînd oamenii de mese­rie -din1 cadrul Ocolului Silvic Cluj. Pe primele trei locuri s-au clasat pădurarii: Ioan Bonda (Vălişoar-a), Şaridor E- meric (Feldioara) şi Cristian Grăjdenn (Săliştea). A ştep­tăm etapa urm ătoare a con­cursului, cea la nivelul Filia­lei Judeienc „ROMSILVA1'. '

CRIZA IUGOSLAVĂ - EVOLUŢII Şl PERSPECTIVE DS ULTfMĂ ORĂ

„Nu se poate face politică fără statele; Citatul de mai sus 1-arn des­

prins dintr-o replică dată în tim ­pul .unei . discuţii purtate la Bud- va, pe ţărm ul Adriaticii, cu MILO DţJUKANOVlG, prim -m i- riistrul iCiuntenegrului,

.s~, ; In data de 1G iunie, la Lon­dra, mediatorii puterilor impli­cate in procesul de pace în Bos­nia, au redesanat harta bosniacă,, hotărîrcd să acorde , 51 la „sută . din teritoriu federaţiei, croato- musulmane, ia r' sîrbilor, care ac-.; tualm ente controlează 70 la su­tă din te rito riu ,: rcvcnindu-le 49 l a . sut5. ' ' .; „Este bine -că m arile puteri

revin la planul; de pace euro­pean — îm i spunea de curînd Ia Belgrad m inistrul iugoslav de externe VLADISLAV JOVANO- VIG, că ei încep să înţeleagă că

fără ridicarea sancţiunilor- nu ss poate obţine pacea. -'S îrbilor• din Republica Bosnia verdictul- ; nu11 se pare. .aeeeptabll".

Cu puţină" vreme în urm ă,pre-' şedinţele Mun-tenegrului, MOM1U

H peckuddala Ulcea i/aida - -

BULATOVICI îmi declarase fă-' r ă ocol,'referitor la convorbirile d in tre- „cei mari": „S-au: făcut, anum ite. compromisuri.. Stăm în espectativă, aşteptînd ca Wa­shingtonul să-şi s£ună cilvîntul".

In tre tim p,: cum reiese-diri a- titudineâ lu i - ANDREI KOZI- REV, Rusia e alarm ată de faptul că senatul american s-ă p ronun -,

vţat pentru suspendarea em bar­goului asupra vinzăriL d e arm a­m ent către musulmani, afirm înd că această este „o cale spre uri nou război mondial". Reţin ob« servaţiar unui subtil politolog din Belgrad, profesorul P.ANKQ PETKOVIQ: „Dacă e vorba de musulmani ~ ei au pierdut răz­boiul. 'Aceasta nu . prevesteşte dorita pace. El nu se vor aşeza I a ; masa tratativelor,; dorind sS primească arme, ca NATO sâ se angajeze m al mult,' din punci de vedere militar», aştsptînd sprî-'. jinul. musulmanilor din lume“.

A devenit abso lu t' limpede câ ceea ce se Intimplă îri Iugosla­via nu mai e o problem ă'locală sau regională: „Iugoslavia a de*

(Continuare fn pag. 3)

ALARMA' Î.V . AGRICULTURA:.

i condamnaţi sâ fe;işi|i...''' I.ntrş; pricjtonii .României şi 'ai- românilor, bretohUl' Kervâ Gro- i sset ocupă un Ioc aparte. Jn ultim ii ani e l - a vizitat db mai m ulte ,ori ţa ra noastră,» singur său însoţit cls fam ilia sa, cu1 toţii; desfăşurţnd apoi în F rab ţa o cam panie susţinută- de schimbare, în fcihe-a. imaginii. României!

Dar, mai ales, Herve a prim it si a găzduit în casa. sa din H?re-- ve — Franţă,- mulţi români, foar­te mulţi români. Ferm a sa de legume, un model şi pentru a- gricultura franceză, a constituit pentru mulţi studenţi horticul­tori de lâ' U niversitatea de Ş tiin­ţ e , Agricole din Gluj-Napoca, drept un adevărat laborator • în care s-a învăţat meserie de înaltă clasă. ’ • ,

De altfel, ,.ucenicii" lui Ilcrve au trecut la înfiinţarea şi în România a unor ferme după mo­delul breton, ferm e -sprijinite în continuare , de legumicultorul francez, d e . Federaţia Regională pentru o Agricultură 'Biologică

din Bretania, de - preşedintele : Federaţiei, care' nu este altul decit . Hervâ Grosseti

Gum vede acest agricultor d e ; marcă francez evoluţia viitoare'- a agrldulturil romAneşti?

■ fată ce ne-a declarat domnia s.a în acest seris, Ia exclusivitate, pentru agriculturil-citiiori ai „Ar devărului da 61113“: Pentru că în agricultura României ex is tă . m ulţi mici şl m ijlosil proprie­tari de păm înt, consider că * a- cestora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită, să fie încu­rajate, sprijinite printr-o dotare

Emil LUCA

(Continuare în pag. 6)

de Virgil TOMULE

ţP T Î^ E A ^ E S E STRICT INDÎ VI DU

A L Ă / / 1

■uimii9 RUANDA. La Kigali au continuat, luni, luptelo

dintre beligeranţii ruandezi, ■ fiind totuşi permisă eva­cuarea a circa GOO de civili şi transferul dln(r-un spital a circa 100 de răniţi spre un alt aşezămînt. F ranţa a Cerut Consiliului de Securitate al ONU autorizaţia să l n - ' tervină timp do două luni cu „toate niljloacclc nccesa- re“, pentru asigurai ea protecţiei civililor ruandezi. Tru- Pîlo fraijreze nr m m a să provină din Franţa şl din rin- dul m inim ilor francezi staţionaţi în Africa Centrală şi Orientală. x

• \T.MEN. Emîsarul special al ONU tn yem en, Lakh- «ar Qrnidmi, a recunoscut eşecul eforturilor salo dc ji*l coîivlnge pe nordişli şi sudişti să se SntîlneascS pen­tru a negoria încetarea focului. Un purtător de Cuvînt militar sudist a menţionat eşuarea a două ample ofen­sive iiordlste împotriva Adenuiui. - ,

O IRAN, Explozia uneî bombe în mausoleul imamu­lui Reza din oraşul sfînt M ashhad s-a soldat cu cel pu­ţin 25 do m orţi şi 70 de răniţi, t n altă ordine de idei, un seism cu m agnitudinea de G,1 grade po scara Richter s-a produs în sudul Iranului. S-au înregistrat 2 morţi şl 50 de răniţi.v 9 COREEA. Statele U nite au încoput verificări pen­tru a vedea dacă regimul nord-coreean" este cfectfv dis­pus să îngheţe programul său nuclear, cum a afirm at fostul preşedinte Jlm m y C arter. W ashingtonul a ară ta t însă efi nu a renunţat să pledeze, la ONU în favoarea' sancţiunilor îm potriva P h en ianu lu i - . ,

0 BOSNIA, lu n i , p e n tru 'a p a tra zi consecutiv. în nord-estul Hosniei s -a u -p ro d u s : dţteliţiirl de arilicrlo re ­lativ im portanţe in tre forţele guverriiJhienfalo şi sîrbii bosnfaci. Progrăm atâ in iţia l,'ln Geneva, pentru miercuri

şi joi, reuniunea m inisterială a reprezentanţilor SUA, Rusiei şl Uniunii E uropene consacrată Bosniei a fost amînată pentru începutul lunii Iulie. Ameninţate de în a­in ta rea armatei bosniace, autorităţile secesioniste mu­sulmane din enclava Bihaci întreprind mobilizări for­ţate şl aresturi in ’ rîndul opozanţilor.

ffl CHIN’A. Inundaţiile 'survenite tn G provincii din sudul şi estul Chilnei s-au soldat, conform unui bilanţ provizoriu, cu 43Î de morţi şl 6170 de răniţi, Do revăr­sarea a p e l o r sîiit.afectaţi peste 18 dc milioane de locu­itori. ■ • S ' ’ ’ '. ■ 1

« UNIUNEA EUROPEANA. Guvernele „cclor l t ‘‘ s-nu angajat «3 ffimiteio mai ri^ tros intrarea muncitorilor 1- m igranţl în Spaţiul Uniunii Europene. (

ADEVARUL DE CLUJ .MIERCURI,'22 IUNIE, PAG. T

OCUPAŢIE NOUA: ÎNSOŢITOR

Odată cu intrarea " în. vigoa­re a Legii nr. 53/92 privind protecţia specială a persoane­lor handicapate, în ^România'

. tf apărut o ocupaţie nouă — aceea, de însoţitor, adică per--

i soanâ „ c a rc are in îngrijire,' supraveghere şi acordă a ju - '

;. tor ' perm anent minorului sau , adultului 1 handicapat"/ asinii-'

.labil! gradului I de invajidi- } tate. "V - , - , . ,■ '

; Aceste persoane inchcie , 'contracte de muncă în : con­diţiile : legislaţiei prevăzute pentru peronaiul casnic" la Inspectoratul teritorial, de sta**’ pentru handicapaţi al. judeţu­lui. In care îţi au reşedinţa. E le .trebuie, înainte de toate, sâ domieilieze- în- vecinătate» persoanei pe, care urmează s&.

O îngrijească, şi, totodată, să prezinte un certificat medical, eliberat de dispensarul medi­cal teritorial 'în- care să şc specifice- că este apt clin puncf de vedere medicaj pentru â îngriji o. persoană handicapa­tă. ; ^

însoţitorul primeşte . „un salariu' la . nivelul salariului.

■ brut, lunar, al asistenţei So­ciale cu pregătire medie *— debutantă, Jîe - ’ tcată , durata liandicapului'1 persoanei' în ­grijite. • •;. De menţionat că perioada Sn eare însoţitorul are în în ­grijire sau supraveghere un minor sa u ' adult handicapat este recunoscută „ca vechime In muncă ce s e .ia , în calcul la - pensionarea; pentru lim ită de vîrstă". , -

V. "MOLDOVAN

: jŞANTIEU-ŞCOAL.4 DE ARHEOLOGIE

îneepînd cu 4 iulie a.c. la Cheile Tureni se va organiza urs şantier — şcoală de arhe­ologie la care vor participa, pe lingă specialişti] Muzeului Na- liojsal de Istorie a ^Transilvaniei î a elevi de' ia liceele clujene, m em b rix a i Cercului „Mici ar1 li£-ol(igi“ ş i . s tu d en ţi. aj Facultă­ţii d e Istorie Cluj. Scopul p rin ­cipal, a l ; acestui şantier este efectuarea de săpătuti arheolo­gice pe u n a -d in .terasele Chei-: lor,! unde se. presupune exis­te n ţa unui sanctuar de la în­ceputu l' epocii bronzului,., apar- lin înd Grupului .cultural Copă- cenL # 1 . X.j A r,:: ■" .

SEMINAR DE AGROTUR1SM nomico a Universităţii „BaheşBoIjai'V tle Ia U- niversitatea „Dimitrie Cantemir", specialişti do Ia D irceţîa Agricolă, întreprinzători particulari din judeţ. Cursurile sîn t susţinute d e , demnul Ilouliat Bernard, organizator de drumeţii, spe­cialist în turism ul verde din Franţa'. Participă, de asemenea, domnul Jean P ierre Jlenofjuc, re­prezentant al proiectului PIIARE din cadrul

ChiJ-Napocai' dte la Facultatea .de Ştiinţe E«o- ■ C om unităţii-Econom ice Europene, (L-. EMIL)

La Universitatea de Ştiinţe Agricole se des- fă şc a ri în perioada 20-23 iunie un interesant seminar pe teme de agroturîsm, sub auspiciile : programului PIIARE, în organizarea UGA Cluj, U.S.A. Cluj-Napoca' şi Direcţiei . Muncii. P a r t i - . cipăi studenţi şi cadre didactice de la U.S.A.

NESS-Ufc „S-GEţîBIL^ Î. «... CALITEATE "Q catiteare a ziarului nostra a adUs -la redacţie un bidon de

2& g Gantinîrrd cafea solubilă „MOCCA COFFEE** (Măde iri îs- raelX ctmipărat irv 20 iimie. a.e^de la magazinul firm ei. ,,ARTOSi’' SRL, aicea Peana nr. 3' din Cluj-Napoca. Qbscrvînd că produsul este .Heeprespunzăfor din purret de vedere calitativ; cum părătoa­re» a revenit îa magazin* salid tm d seîumbarea cafelei sau resti­tuirea baiilbr. A fost refuzată intr-un- mod,: ni s-a ‘spus,, n u toc­m ai folitiear. Cum riu dispunem la redacţie 3e laborator pentru» jm aliza produselor alimentare, invităm la’ redacţie reprezentanţi a i Oficiului .Judeţean, pen tru protecţia com umatarilor, <ăi Poliţiei, S&nitare ş l Centrului de Medicină, Preventivă, -pentru; a prelua produsul şl a- constata, eventual* calitatea necorespunzătoare a acestuia. Aşteptăm sâ n e fie câmunicat rezultatul analizei, pre-

: cum măsurile lua te de. organele menţionate. ; : - .

ÎN ZIARUL-DE MUNE a , ;In ziarul de m îine vom publica HOTĂRÎREA Consiliului ioca!

al municipiului Ciu j-Kapoca PRIVIND STAP1UREA UNOR .IM­POZITE ŞI T A X EX O O X E. . -

« M U '

• PREFECTURA,- CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16; '« PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30; PRIMĂRIA DEJ:

.21-17-90; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 2S-15T-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.© POUTIA CLUJ-NAPOCA: 955 Sl 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA- 13-49-76; POLIŢIA Of J; 21-21-21; POLIJIA TURDA: 31 -21 -21; POUTIA CÎMPIA TURZII: 36-82*22; .POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38; POLIŢIA GHERLA: 24-12-24. o POMPIERI: 981• APĂRAREA CIVILĂ ClUJ* NAPOCA: 11 -24i*7î• SALVAREA: S6t; SALVAREA C.F.R.: 11-05-91e INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991; • INFORMAŢII:B3i; DERANJAMENTE: 521; : ; ' ORA EXACTĂ: 3590 REGIA AUTONOMA DE ■TERMOFICARE - DISPECERAT: 11-37-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:1 1-63-02;S.C.'SALPRESr S.A.• DISPECERAT: 11-29-63; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI; . ; 11-10-12, interior 132.o GARA - INFORMAŢII: 952; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. i INFORMAŢII: 11 -22-12 (intern);11 -24-75 (internaţional)

« a a j i »

CURSE IN TERJUDETENE..

«Sin Autqgsrs I - Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica); -din* Autogara IE: Cluj-Napoca - Abrud: 6,00;Cluj-Napoca- Zalău:6,30 (nu circulă duminica); Cluj-Napoca-Gtrbău-Zaleu: 6r4G; Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; Cluj- Napoca • Şimieu Silvaniei: 8,30.

CURSE INTERNAŢIONALE:din Autogara lî:•Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dia Cluj-Napoca tir zilele de luni» /ol şl vineri, la

Kora 7,00 şi înapoierea din Budapesta fn ziiele de marjl, vineri şl sîmbătă, la ora 11,00.

INFORMAŢII: , - « y "Autogara 1:14-24-26; ' , Autogara II: 13-44-08, -irM-

DECOLĂRI DiN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI: .

• 6,45; 13 10; 20.PLECĂRI DiN BUCUREŞTI:.

«7,10; 11,30; 18,30.• Cursele d e .8,45 şi 13,10 • circulă şl sîmbăta; cursa da ora 20: circulă delunipînâ vineri.• Telefon: 19-49-8?

P l ş e â r î d i n C f i s p k p G S â 'prlnefiml«fi» dSmsţU: '

• .trenuri asmfemî® «

>15,45

(prin Dej): 123

- (prin Sighişoara): , 0 j01 | 10^25114,33; 21,21;

22,04; (prin Sibiu-Fistra OH):11,21. (prin Fetroşsnl -

Ctaiwa): 9,31,

tKaas8aa8^ir.Jg9aiS!5B83Ş• 0,39115,23

(prin Pioieşti-Buzău): 9,14 f (circulă între Q1jQ2iut-1@/19sept.):

12,45;; 21,06; 23,48 IŢ E ]

21,21 (circulâînire .01102 iu l.-16119 sept)

3,40;. 5,06 (circula între 02(03 iul. • : 19120 sept); 20^4.

(prin Alba Iulia): 6,52; 23,02;23,43. (prin Oradea)'. 14,45

E16,30; 20,31

CINEMATECA FRANCEZA ;

1 în cadrul clnc-matecii - fran­ceze a Centrului Cultural Fran­cez, astăzi, 22 iunie, ora 19, la cinematograful „Arta" ' puteţi viziona film ul ,fPax~don Cupi- ijon" (regia S lane M andy),'flim propus de Comunitâteif fran­ceză . dira EeJgia-

(Detn. ŞOFRON)

: ^ EXPOZIŢIE:..-

..Joii,, 2 a . iunie,: ora 12 in 'sa la : „Paul Sima** a ' .Casei universi- tariîaT a re loc. vernisajul ex­poziţiei de sculptură şi. grafică. Isţrate- Ban* Expoziţia efete des-

'chJsâ dîra 2â iunie pînă în 10 iulie, zilnic în tre orele 9-15.^

PROGRAMUL : ' , CANALULUI v PROPlilU.;

© 22.0G.100i

■HM Serial — CANALE-''5 ^X5.3Q .Seriale — REEE418,©& Desene animate— CARTQOW NE’IWOîiK21,30 . »Itmtete d e diamant - Partea î î l - s , — 1ÎETE4 . . .

■: FROGRAMUi* .FILMELOR /• 17 — 2Î'.IU N IE ,

.ÎN • ■ GLlir-NAPOCA V .:. ® Republica Trăsnăiie fa­

m iliei M d a m s — 'SVA' — pre­m ieră (©; f i ; lu f 15-; 17{ 19) © Victoria — C u vărul Vînny mî-i de gîum iî — SUA — pre­mieră. f i t ; 13,13; 15,30; 17,45;

@ A rta — Jtarassic , Park— SUA flfff 12,15; 14,30; lfî,45;19) © M ărăşti — sala A . Nopţi albe în Scattle — SUA 03* .18; 17; ÎS}? sala B — "Lam- bada — SUA (14; 16; 18> @ Dacia — 17-13 iunie •— Hexina, nion am our — SUA (15; 17; 19)20-23 iunie. — Dispariţia — SUA (15; 17; 19) @ Favorit —17-19 iunie — Dragoste de fra ­te — India (11; 13,30, 16; 18,30);20-23 iunie — Pedeapsă fără judecată — SUA (11; 13; 15; 17; 19) © Apolîa — 17-19 iu­nie — La răscruce între dra­g o ste ''ş i m oarte — SUA (16; 13); 20-21 Iunie'— Poveste i- morală — Italia (ÎG; 13); 22-23 iunie — Ascunde-te puştittie ‘— SUA (16; 13) _ÎN JUDEŢTURDA

Tineretului — sala A —Invazia continuă — SUA — prem ieră ; sala B -— Preda tor 2— SUA; Portarul de noapte — Italia — prem ieră; $ Fox — D ublă am eninţare — SUA — premierăc î m p i a -t u r z i iQ Muncitoresc — Zonă de im­pact SUA — premieră; Dă lovitura şi. fugi! — SUA — pre­mieră »E.r©• Arta — Zonă dc impact — SUA. — prem ieră

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: Farmacia „CO- RAFAHM", s tr Ion Meşter, nr.4, telefon. 17-51-03.

GARDA DE NOAPTE: Far­m acia nr- 5 „CLEMAT1SV P- ţa Unirii n r .-10, telefon. 11-13-63 o ra r 20—ff.

Program ul 1: 8,00 Actualităti;. 8,05 Calendar; ' 3,30 Video-cTi- puri; 8,55 Desene animate; 9,20 Film serial: „Toate pinzele sus!1'; 10,10 Video-lexicon; 11,li) Film serial: „Salvaţi de clopo­ţel!''; 11,35 De Ia Pefain la Tou- vier; 13,05 — 1001 audiţii; 14,CU A ctualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 3TVR Cluj-Napoca; 15,50 Actu­alităţi; 16,00 Fotbal: Nigeria Bulgaria; Argentina — Grecia (CM); 17,00 Microrecital: : Ga- briel Dorobanţiu; l î , I5 Alfa şi Omega; 18,00 Muzică populară;18,30 Filru serialr ^Salvaţi da clopoţel"; 19,00 Sensul . schim­bării; 19,30 De&ene. anim ate;20.00 Actualităţi; 2&,4S Film se­rial: „Dr, Quinn"; 21,45’ Cutia Pandorei; 22,25 Reflecţii ru ti­ere; _ 22,40 Muzică populară; 22,55 Fotbal: România. — Elve­ţia (CM); 1,00 întâlnirea de la miezul noptii; 1,50 Jazz-fan; 2,25 Fotbal: SUA —■ Columbia (CM)

Program ul' 2;.; 14,,00 A ctuali- lă ţi; 14,10 Caleidoscop;- 14,40 Politica în tr e ; " ideal." şi rea l;15.00 Muzica e viaţa mea!; 15,oO De lingua la tina ; ifijDO Arte v i­zuale; 1U.3Q Film- serial; ,vTînă- ra .stăpînă"'; 17,00 Zodia balan­ţei; 17,40 Emisiune în lim ba m aghiară; ; -19-,10.'-- Film . serial : „M;ila m ujer"; 20',00-l Aetuaîi- lă ti; 20,40 Ritm uri muzicale;21,G<î TVM. ' Mesager; - _ 21,30 Sfinx; 22,GO TV 5 ;Europe; 22,30 Cafenea ». artistică; 23,30 Hollyr wood rock în concert . V

TVR CLUJ-NAPOCA: '^7,00 Panoram ic; 7,10 .în trebări pen­tru & funcţie; 7,30 Emisiune în iim ba maghiară:: 17,00 — 1?,50 Actualitatea: Onor-, fă ; tricolor; Cîntec transilvan: In terpreţi ai plaiurilor m ureşene; lîadăcini; Dr. Vasile ţu c a c iu — I M j e îa Sîseştu .jud. Maramureş.

Redacţia n u îşi asumă respon­sabilitatea :fh leqăUiră, cu even­tuale modificări intei venite în., program ul 'anun tat.

[ R E Ţ E T A Z I L E I

BUDINCĂ DE QÎEIER- Alim entele şi eantitătile : ne­

cesare: u n creier fierţi,- 4.; ouă,2 linguri untf 2 linguri ‘-r sm in- tînăr 2 felii: d e franzelă ; ; în - - muiată: în lapte, 3 linguri- caş­caval ras, puţirt p e ^ e fc V *

Mod de pregătire.- Se fre ac a creierul cu gălbenuşurile ş i , c u u n t apoi se adaugă sm înţîna, feliile de franzelă .înmuiate ş i - stoarse, caşcavalul' ras "şi “ l’A urm ă albuşurile bătute spum ă. Se unge forriia : eu untiţ.^sfe-*prer. sa ră - p u ţin peamet, se ’v toarrî3- compoziţia şi se d ă la "cup to r, în baie d'e apă., f e «c-ve te ^al- dă. Vă dişrim pofti Hi na!

POLICLINICA"INTERSERVISAN'’

Stf. Pascaly nr.5, cart Gfieorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE *■- REUIVIATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGiE- DERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L.- OFTALMOLOGIE

■ GINECOLOGIE - ONCOLOGIE• PEDIATRIE - UROLOGIE

-ACUPUNCTURA- LABORATOR

(Blochlmle-Bacferfologfe• Imunologie • Parazltologlo

- Teste SIDA}ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

• orale 7*21 Medic d e gardă: o rele 21-7

Rezervare consultaţiit» tei. 1 9 - 3 9 - 3 9 .

MIERCURI, 22 IUNIE, ?AG, 3 ADEVARUL DE CLUJ

NATO Si 'PU31A ; f •

ÎEOAREA RELAŢIILOR 13E C 0(Heutcr). Busin şi NATO ruj anunţat la lS Iunie că relaţiile lor

tle cooperare in iţiate după înc lie iem r războiului rece au fost re ­luate după recentele dispute privind flosnia, cît şi a lte proble- nu-tlieie legate de securitatea europeană. : > :

Adjunctul m inistrului ru s de externe. Vitali Ciurkin, s-a în tîl­nit la Bruxelles cu înalte ofici­alităţi ale NA^Q pen tru -convor­biri "care se anun ţau lungi şi dificile.’- Moscova a pretins ' re ­laţii speciale cu A lianţa ş is -a pl'îns că : Vestul li * ignoră punc­tele rte vedere. Cu toate acestea; .

• Ciurkin şi asistentul secretaru­lui generai al-NATO, G ephardt vpn jvsoîtke au părăsit sa la de şedinţe surîzăţori, declarînd re­porterilor că au realizat progre­se >ennificative. ~ V-.

„Cooperarea d in tre NATO’ • Şl;'. Rusia urmează un curs pozitiv,', fără'- a s p e r i t ă ţ i a ., declarat - von Mollke: '„Aşa* este“, a afirm at la. rîndul- său ''C iurk in ,, 'precizind: „Am purtat 'siisculii u tile înTfc-'; gătură fu stadiul actual şi. cu

' unele ■. aspecte ale extinderii re-, -laţiilor rVoastre".

' ~ ;Von Moltfee a dec lara t-că se va in filn i1 din nou cu Ciurkin după ce am basadurii celor 16 stale membre ale NATO se vor reuni astăzi pentru a lua in dis-

• cuţie rezultatele cortrorbirilOr.'- iar Ciurl-'in va avea consultări cu Moscova. - ' ‘ ■- -.

Nici unul d in tre , cei do! nu au oferit însă detalii asupra pro­greselor înregistrate în tim pul- convorbirilor, care au durat pes­te ilo'.m ore. ■ : '

Mirtistrul rus d e -externe. An­drei Koz-îrev,’ -este aştep tat m ier­curi să semnâze docum entul ca­dru ai „Partefteriatulul p e n tru ,"

, pac-e" privind rfelaţii m ilitare; mai strînse cu -cele 15 n a ţ iu n i , a liate^ : Moscova doreşte însă sâ fnd ieie un acord separat cu A - ;1 ian ţa în doineniţ-îl relaţiilor p o - . litice, care ar -deţermlria legă- - tu r i.m u ll mai sţrînse. • -

f.a sosirea sa la -Bruxelie-.s, l a ' Cartierul Gen r i i î l .NATO, ‘

Ciurkin .a dcclaratv că dlferen-- dele dintre Rusia .şi- A lianţă au -fost-,exagerate.- ■

■ .'-„Acum sintem. în s tad iu l In care avem nsyoie sâ aprofondăm unele detalii pentru â putea a- borckţ următoarea etapă a rela­ţiilor noastre de cooperare®, a declarat Ciurkin reporterilor, a- -dăugmd: . „Efortul şi * intenţia .noastră ' este de a vedea In a- ceasta, un semn eă aspectele po­zitive din cad ru l,relaţiilor noas- ;

’, tre -cu NATO. vor. fi continuate, şi dezvoltate. Credem că aceasta este o problem ă, foarte impor­tanta şi este necesar sâ fie re- - zuivată aşa. cum trebuie1";• "

întrebat .dacă Rusia va semna to tu ş i. acest document, de' ader

; raţe.: l;i :Partcnerjat, Chiar, ş i în 'c a z u l. eşuării. convorbirilor pen- . t r u . lărgirea relaţiilor - dintre NATO si --Moscova; Ciurkin, a,

; cteaî.'in.'t: „Noi nu— dorim orice ; fel de relafii cu- NATO.. 'Acesta , eU e1 un clement care va trebui■ discutat îrtairitea . semnării {„Par- i îerieriatul. pentru pace“). Noi nu

ani pus niciodată-condiţii prea-,. .labile, dar. -avem o- viziune, clară -în legătură cu modul în care; .trebuie să .stea lucrurile11,' a mai adăugat...acesta, ;- Rusia â pretins ca rolul NATO

în asigurarea securităţii Euro­pei să fie redus, i a r ’ controlul

'.să fie preluat de Conferinţa pen- tru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE), care grupează peşte 50 de state. Aeeastă' p re­leu tiu a fost însă respinsă d e ‘

■ Na t ©.; ;, T,Nu -â fost niciodată în In ten­ţia noastră să subordonăm - tv ATO Conferinţei pentru, Şecu- rita le şi Cooperare în Europa*. „Nu cred că. intre năi există a tît de mari deosebiri de opinii", a conchis Ciurkin,. . :

LECH WALESA ESTE ÎNCREZĂTOR . . .'Preşedintele polonez Lech Walesa, care. in ­

tenţionează să candideze anul-'viitor pen tru un noii inandat, este în prezent mai puţin popu­lai- decit predecesorul,său com unist, Wojciech Jaruzelsld,, potrivit unui sonda; difuzat recen t .Sondajul, citat de agenţia Reuter, relevă că

.popularitatea''.Iul 'Lech V/aiesa este in scădere, numele său situîndu-se după cele ale prim atu­lui catolic Jozef Glemp, prem ierului Waldemar pavvlak şl chiar al fostului lider Jaruzelski (cel care a introdus legea m arţia lă ;în 1981). ! V , Walesa' a pierdut m ult d in popularitatea de caro se bucura ca lider al sindicatului Solida­ritatea. Totuşi, In urm ă cti două: săptăm îni, el s-a declarat încrezător in şansele' sale de a eiş-

■tiga viitorul scrutin prezidenţial, transm ite Vâ-' centia citată.

ROMÂNII IAU OSTATJCI ÎN ISRAELAproximativ 3D de muncitori agricoli români au

sechestrat duminică un reprezentant a l firm ei is-: raeiiene care i-a angajat; pentru a protesta faţă de condiţiile de muncâ. Ei se pltng de normele •foarte, . m ari,.care nu le perm it să ciştige teea ce; ’Ji s-a promis: Societatea, în 'schimb,-;-nu vrea' să : le înapoiere paşapoartele, dacă .ei n u 'ren u n ţă , lâ cererile ’lor, tiansm ite agenţia France Preşşe.* .'iîeprtzeiitantu l socîetătii îiîeliadrim a fost Snchis- m ai-m ulte ore intr-un depozit de portocale de la Even Veîiouda (lingă Tel Aviv). Sechestrarea .s-a ■ înciieiat fură violenţă, după intervenţia poliţiei şi a .prim arului localităţii, relatează France Presse.

VDin cei 13 000 de muncitori, străini autorizaţi să muncească în Israel, pentru a înlocui ir jn a de lu­cru palestiniană' 14.5®Q; lucrează în construcţii," ia r ' 'restul ’ iii agricultură. - M ajoritatea acestor munci-' lori provin din liomânia, -Bulgaria şi Thailanda, precizeaiă, AFP. . . V' • ..,--•

"Maybc -ttits 4iffie«ur.r«tiuiit>»N cavtir u'<it toir-ve'*'

V ÎN ACEASTA P A U lN aî 'u m ,tc , \M M A i m i A l a

FURNIZAI® «m

AGENŢIA NApONALĂ D£ PRESĂ: • -v

-" - . ' ' - HATiONAt .NEWS ÂGENCY

PltEClhM Şl n îN A M E StMibC

GENSRALUi LE8ED ACUZA

Comandantul Armatei â l î - a . ruse., şeneralu l Aleksandr I^bed, a criticat conducerea^ de la Ti- ra$.pol„ ucuzînd-o de Veoriij^ie .şi lipsă de dorinţă îri ..ce priveşte reglementarea paşnic^ a conflic­tului din Transnistria.

Potrivit agenţiei Ita'r-Tass, ge­neralul I.eb&l, lulnd cuvîntul în ■cadrul manifestărilor ce au asu l loc duminică la Tighina pentr-u

. comemorarea: evenimentelor,: geroase din 1993, a fost tntîm - . î p inat cu fluierături, de asisten­

ţă., El i-a. acuzat pe liderîi*' j®., la Tiraspol că ,.au plătit. RusioJ

r.cu- o; nerecunoştinţa crasă, ,tri- r miţ-îndu-şi combatanţi la îlosco» ■* «a în tim pul «verUmerrtelor .dm - *. octombrie, anul trecut*’. / :

DtSCHlBfiîEĂ iîli CAflftR f PHflOlMeu Coreea de Sud pc baze resi*

. proc avantajoase". -• .Coreea de Sud încearcă să re ia .contactele cu Nordul p en trud is- cutarca propunerii Phenianului

; În legătură cu organizarea unei . intUniri la nivel înalt. In tr-un

(Ueuier, AFP) Coreea de N ordşi pre;îcdxriteie: său, Js.im. ir-Senj ; meşai, transm is Seulului de losf« sint, marii cîşîtgatori în urm a ..vizitei fostu lu ir-ţ&eşedm'te, ameri-- tu l preşedinte 'am erican THtnmy;

-•caii' Jimmy Carter, ţâ r e a reuşit să impună' -diplomaţia «meri- C arter,^preşedintele nordreore- - cană,: să relansezi ideea unei in tîln iri -ihter-coreene la nivel în a lt eah, Kim I r -S e n ,a propus o în*■ ;;i, P robaţii să încetinească dinam ica sancţiunilor. „Kim Xr-Sen' - tîln ire eu omologul- său din sud,. a reuşit săN dea* imaginea 'u n u i; om de sta t deschis1 dialogului • "iim Voung-Sam,; „fără jttiel a •' Pentru preşedintele unei ţă ri com uniste .-izolate,-;^cea mai închis- ţ intxrziere'1, în vederea -dezam ar- tată din întreagaVlume, acest, tu r de forţ^ ilustrează talentele sale - sării tensiunilor în ..' peninsulă, de mare; strateg", sublinia un. diplom at occidental la -Tokio, : ' Liderul - s.ud-corcean a acceptat -

. -. . ; propunerea, declarînd; „Gu c ît de-stat,'-Robert Gallucci,- tn faţa • mai repede, cu a tît m al b ine”, reporterilor, după ce Carter 1-â Parlam entări'i'sud-«oreeni, ' -atu inform at pe preşedintele Clinton din partea partidului de .gUver* şi oficialităţi ale - adm inistraţiei î nămînt, cît şi din opoziţie, Vau în legătură cu convorbirile avu- ; sa lu ta t■- propunerea, v exprim in- te săptăm înă trecu tă,; cu 'p rese - V; .dQ-§i speran ţa că aceasta va .du- dintele nord-eoreeân Kim îr-Sen. ce la diminuaceâ tensiunilor.

•Calluccl. a precizat , pă Statele dintre, ce le , două stale. - Unite — deşi nu au abandon.it Analiştii politici de via Seuî, consultările eu aliaţii" asupra u - 'd e ş i au îndem nat oficialităţile

Fostul preşedinte Jimmy. Car­ter a declarat că asigurările da­te de Coreea de Nord cu privire' îa programul -său - nuclear în ­seamnă că '-„această, criză s-a term inat", deşi Casa Albă a a fir­mat. că doreşte să audă acest lucru din partea Phenianului.

' ,;S-ar putea să fie o deschide­re. Apreciem foarte m ult efor­turile preşedintelui Carter", a _ nor posibile sancţiunideclarat asistentul secretarului

■ B B W

„Nu se peate face politică balcanică fără. (Urmate dii» pag. I)

venit r-eflectr.rea neputinţei eu­ropene! Iugoslavia n u .este -nu­mai o parte integrantă a Euro­pei — ea a devenit in tre tim p o problemă esenţial europeană. De aceea Europa avea datoria rezolvării acestei probleme, pen­tru că îi stătea în putin ţă s-p facă. Dar, subliniez . şl â doua parte ' a ecuaţiei, Europa a fost ingenunchiată de un al doilea război, mai puţin vizibil’ războ­iul financiar şi o răsfrîngere a acestui. război financiar este şt Bosniâ-IIerţegovina.

„Interpretarea eu ten tă eseisti­că aparţine vicepremierultii S er­biei, JKRKO SIMIG, care în tre­

zăreşte în substratul fenomenu­lui o relaţie tensionată în tre do­laru l american, marca germ ană

" şl yenul japonez.Deoarece în ultimele zile m a - .

rile puteri au reevaluat procen- - tual cit din teritoriul Bosniei s-ar da musulm anilor şl croaţi­lor şi cît sîrbilor, iar în ultim ul tim p două partide politice din Iugoslavia (unul din M untentgrtl

■ şi unul din Serbia) avertizau că pierderea punctului ' -strateglo Brclco a r putea atrage d i ia r I u ­goslavia în război, apelăm la o - •pinia încredinţată nouă de 'RH- . IjTVOJR OBRADOVIG, aâ junct

al m inistrului Informaţiilor d in Iugoslavia: „Aceasta e o ţpărere de partid, nicidecum .părerea

»»-

g uvernu lu i' iugoslav**,, precizînd că iugoslavia consideră că ar trebui evaluat care sînt te rito ­riile vitale atît pentru sîrbi, c it şi pentru musulmani. De pe po­ziţii apropiate, DUSAN ZUPAN, redactor şef -al A genţiei. T A ». NIUG, crede că e vorba d e o e- roare de aprecieri, dm- subli­niază caracterul vital , pentru sîrbi a localităţii Brclco. . ■

La Belgrad o şansă reală a e- xlstenţei federaţiei croalo-musul-. m ane e privită ..cu scepticism. Lâ fel cum secesiunea Iugoslavă a fost dictată din afară, to t din afară se încearcă acum găsirea sau im punerea, une! soluţii în*

•cri*», iugoslavă. . '

sîntgata să continue demersurile d i-, plomatice, surse din adm inistra­ţie relevînd câ acestea se -vor

, desfăşura îri cadrul ONU. „In a- cest .moment putem să evaluăm mai bine pqsiţia pe care se si­tuează- Corefea de Nord, dar iri-f . tenţionăni să obţinem o declarft- ţie precisă şi oficială prin inter- mediul canalelor diplomatice**, a precizat el.

La ’ întrebarea ; dacă "consideră eă această criză s-a 'term inat,

•Carter a afirmat: „Personal cred-- că ea a fost dezamorsată şl mal cred că Kim Ir-Sen; personal, doreşte să - se asigure' că lucru- ' rlle stau astfel".. „Evident, u r­m ătorul pas constă în im ple­m entarea acordurilor la căre.am ajuns", a mal spus el.-

GaHer a mal afirmat rit, in­diferent de ce s-a întîmplat in trecut, el este convins ca Jîim Tr-Sen, ultim ul lider .slalin lst.. din Iunie, „doreşte, acum s llloncze- In direcţia reconcilierii subliniat el.

guvernam entale ' să accepte Î-CU' prudenţa oferta Nordului, p u a -

: vertizat că Phenianul a r .'putea' pune condiţif inaintea antâm oriî convorbirilor-

în tro cele două state eoreone nu au mai avut loo nici un le i ' de contacte după .ce, în m artie/.

: ofieloIităţDe. .norâ-coreţeds - au ’ părăsit o reuniune' cu omologii lor , dîn sud; averttzînd că V» confruntare asupra programului nuclear nord-coreean va duce la război în peninsulă.

Profesorul ' ©akashi Inoguchl, expert in probleme no’rd-corec- ne, la Universitatea din -Tokio, a apreciat posibilitatea orgnnUăcli unei Intîlniri intercoreeno i a vlrf c'n foarte plauzlblă, .d a r o adăugat că pregătirta el a r pu­tea deturna atenţia de la-pro­blema sancţiunilor, 'accentuînd divergenţele din cadrul guvernu­lui sud-coreean. „Şi eu cred C5 este ceea ce Nordul speră", a

ADEVARUL Du CLUJ M!ERCURI> 22 IUNIE, PA<5. 4

H M H M R

la Monte-Carlo

/A n u l acesta, în perioada 20—30 noiembrie, la Monte-Carlo va a- vea loc , Congresul directorilor,' organizat de Diplomatic Group Internaţional. La congres vor participi? directori a i ' marilor

companii şi bănci occidentale, precum şi manageri din Europa de Est. Manifestarea constituie1 un . bun prilej de realizare de eontacte şi identificarea- de parteneri şi oferte .. ' -

La Cluj-Napoca, invitaţia de' participare a sosit pe ' adresa

, Centrului de Afaceri Transilva- nia, Invitaţia este valabilă pentru firmele membre sau nemembre

-a le centrului, interesate în dez- ; voltarea cooperării şi comerţului

cu ţările vest-europene. De re-, marcat că pentni România a fost

. comunicat un tarif preferenţial, firmele, interesate, şi cărora le permite bugetul, pot să se adre­seze Centrului de Afaceri Tran­

silvania, B-dul N. Tiţulescu nr.4 fd-ra Monica Mocanu).

Ss mai îndulcim

■ O vorbă bună sau un produs . . . dulce parcă ne mai reînvio- rează, Cu toate .scumpirile ine-

, rente, prăjiturile se -vînd c a . . . zahărul. D intre. puţinele: unităţi 'cooperatiste din ju d e ţu l nostru, care au menţinut şi după 198D laboratorul de cofetărie şi pati­serie, este şi cea din G herla .; ;' .Locuitorii oraşului au p osib ili-: tatea, astfel, să cum pere în fie­care zi produse proaspete, la preţuri accesibile. Chiar, dacă Ş-a redus personalul la Jumătate.— ou .rămas doar trei femei din şase — zi de zi, laboratorul gherlean reuşeşte să producă. 400 -—500 de prăjituri îji zece-sor­timente. După cum remarca şefă unităţii, doamna Susaha Roman, cea m,ai căutată este indiana cu frişcă.; ce se vinde cu 340 lei.: Este cea -mai scumpă prăjitură, dar şi cea mai gustoasă! Cel mai ieftin este Doboşul, la doar .200 lei, Renumitul Cremeş â la Gherla se desface ia un preţ de 300 lei, dar la ora amiezii : nu mai găseşti în cofetării. Produse-’ le laboratorului de patiserie sînt comercializate şi in alimentarele- din cartierele oraşului, populaţia aşteptînd în fiecare dimineaţă prăjiturile. ’; Ga şl alte unităţi de .profil, desigur, şi laboratorul de cofe­tăria şi patiserie a cooperaţiei* din Gherla se confruntă cu ,unele. greutăţi privind materia ^frimă Odată lipseşte f rişca ,o d a tă - nu, este unt. Dar, printr-o bună or­ganizare a activităţii, ei reuşesc să asigur? producţia zilnică. La multe evenimente familiale nunţi, botezuri, — din oraş, sînt. nelipsite dulciurile şi ' semipre* paratele- ceior trei femei din Ia-, boratorul gherlean. Şi asta spU-‘ nr; foarte mult, privind calitatea pm.tusclor. ’ .

. S/KKELV Csaba

Vm zltiam raîf timm B u m e r a n g u l i i c g o c lc r l lo r s in d ic a le

Speriaţi de banii care se cheltuiesc cu numeroasele deplasări în străinătate, fie. la tîrguri, fie la contacte şi negocieri contractuale, sindicaliştii dintr-o societate cu capitaj: de stat au avut o idee ori- ginală — să. treacă. în contractul colectiv de muncă o clauză prin care cel ce se deplasează în străinătate pe banii societăţii şi, apoi, părăseşte 1 societatea comercială care i-a \finan ţa t ieşirea, să -ş i' p lă­tească, la plecare, cheltuielile aferente. ■■■ ,,. ,

Acuma, de ieşit în străinătate, de preferinţă în ţările dezvoltate econom ie'şi capitaliste sadea, bănuiţi şi dumneavoastră cine iese!, In nici un caz nu portarul sau muncitorul. Şi este normal să fie ; aşa. Nu că le-am plinge de milă reprezentanţilor clasei'm uncitoare care, pînă în 1990, mai făceau cîte o excursie prin cele sti-ăinătăţuri pentru fundam entalul motiv că „prezintă încredere"! Dar,' parcă se şi exagerează cu atîtea ieşiri afară, în timp ce societatea se duce din rău în mai rău! Să revenim la privilegiaţii postrevoluţionari. Domniile lor au to t b întuit pe meleaguri civilizate, dai- c o n tra c te . n-au p re a . qdusi' Dovada cea mai bună o reprezintă- starea* jhlnică a industriei româneşti. Sigur că nu sînt ei, domnii directori, de vină, pentru rezervele severe ale potenţialilor parteneri' străini! . Zgomotoşii noştri oameni pdlitici sînt m ult mai vinovaţi decît ei de firm a proastă pe care am dobîndit-o în oejiii exigenţilor'străini. Dar dacă se ştie faptul că (încă, poate) nu averiv succes afară,

de ce să mai fie cheltuiţi atîta am ar de.ban i numai pentru turism?! La urm a urmei, acum ’ sînt nenum ărate posibilităţi de ’a-ţi face concediu în staţiunile din străinătate, fără a recurge la tertipul deplasării în interes de serviciu! ' <

Ce credeţi că a ieşit, în cele din urm ă, din propunerea, sindica­liştilor? Nu o să vă ducă gîndul! Ei bine, ideea a . fost acceptată, conducerea a fost receptivă. în contractul colectiv de muncă a. apă­ru t un nou articol prin care contabilele care s-au iniţiat în nouă contabilitate, în cazul în care părăsesc societatea, plătesc şcolari­zarea!! Bună şi această prevedere, că, de cînd cu ta in ica nouă de calcul, pe calculatorul firm ei de stat mai parazitează cîtcva srl-uri, ţin u te 'd e câtre contabili! ' . ': In spiritul dem ocraţiei economice, managerul a beneficiat insă de imunitate. Im unitate , care începe să se subţieze, în baza Legii 66 şi, mai ales, a normelor sale metodologice. :

Deocamdată să reţinem că blocajul financiar are 'consecinţe de­zastruoase asupra societăţilor, societăţi care se înneacă de ‘stocuri, producînd fă ră să aibă cui vinde. Blocajul financiar nu blochează însă ieşirile peste ‘m ăsură ale domnilor d irec to ri-ş i nici nur i-a convins pe manageri că exportul este o soluţie ce trebuie cultivată cu profesionalism. (M.S.) ■

G.C.R.A., zona Transilvania a^dobîndit personalitate juridicăîn declaraţia de intenţii a

fondatorilor acestui centru se afirm ă: - •>. ■ • : ' •

„Cine sîntem? Sîntem un grup de întreprinzători cu^eapital. pri­vat reuniţi din 15 oraşe din zona' Transilvaniei (Gluj-Napoca, O- radea, Timişoara, Arad, Tîrgu- Mureş .Deva, Sibiu, Baia-Mare, Satu-Mare.^Miercurea-Ciuc, Sfîn- tul Gheorghe, B istriţa, Zalău,. Braşov,- Gherla) şi care, în cei patru ani, hm cjobîndit o. bogată experienţă, corifruntîndu-ne cu ■ bircicraţia, rigurozităţile exage­rate ale fiscalităţii, deficienţe ale . normelor legislative şi lipsa re­surselor de finanţare. Considerăm

Centrul «Ie Colaborare Romano American,; zona Transilvania, fostul Centru Comercial Româno -American în lima mai 1991, • a dobîiidit dc curînd personalitate juridică. Principala activitate a centrului constă în~ organizarea şi, sprijinirea legăturilor de a- faeeri între SUA şi România. '

că dorinţa de a reuşi;ne-a trans­format în nişte luptători cu ex­perienţă în această aventură a • privatizării ş i , în ■ aci uala perioa­dă, pe care o .. considerăm . de stagnare, sîntem apţi d e a consti­tui o structură credibilă /p r in ; ceea ce .reprezentăm. ■

Ce. dorim? Să constituim Q al­ternativă la celelalte ' structuri

sim ilare create şi :susţinute gu­vernam ental, deoarece conside­răm că prin experienţa dobîndi- tă şi p rin -cap ita lu l moral, de credibilitate pe care l-am acumu- mulat cu forţe şi' resurse pro­prii,' putem deveni parteneri de afaceri oricăror potenţiali in­vestitori. s tră in i,. particulari sau guvernamentali.. .Acceptăm şi

M ajoritatea întreprinzătorilor. particulari, se .orientează ■ spre ' cîştigui;; imediat, neglijînd şcc-

' to ru l;-productiva Şi mai puţini sînt cei cjtre se privatizează ; in dom eniul' culturii, la tu ră -icam prea uitată dc comercianţii zile­lor de astăzi; R a r‘ vedem ca’ un circium ar :Şă-şi schimbe des­tinaţia unâlăţii; mai degrabă in-, vers.y Totuşi," -;în’ oraşul Gherla, arti avut ocazia să - constatăm un astfel de g e s t . . . curajos. ;.

, Gu toate greutăţile ecbnomit'i- de piaţă, patronul chioşcului 'din vecinătatea staţiei do benzină,de pe strada'-Clujului, doam na Chc- zan Gabriela, .după ce doi ani a

-vindut sucuri,“ţigări şi ..dulciuri. 7Îk'lc trecute, în localul magazi­n u lu i a deschis o librărie. Dinsa

P r i v a ţ i z a r o d a , d a r n u o r i c u m‘ t;?,»'».; tv. .

s-a gîndit la faptul că,se găseşte, în mijlocul . zonei.,industriale a ■ oraşului, unde zilnic Ye perindă mii de muncitori, care au nevoie şi de educaţie spirituală. Pe lîn -: gă cărţile de beletristică', ; găsim din belşug şi diferite .lucrări de ;

■ specialitate din 'domeniul, m edi-i cinei, arteî şi criticii literare precum şi foarte multe . volume dedicate copiilor,' spre bucuria

. marelui num ăr de minori din i blocurile vecine: Vînzarea este ,

-p e mă'sură^jdesfacerea Silnică ; ridieîndu-se* la 205.000 lei.’ Chiar ;

şi '-ccPşeare-f. pină la -'schimbarea ;

profilului "unităţii [erau o.bjşnuiţi să consume doar un ’ suc, acum nu pleacă fără .o ; ; , carte.. 'Observăm la fiecare pas urm ă­rile privatizării, putem să for­m ăm -o impresie' asupra eficien- ţeî magazinelor - particulare. ^Este, binevenită fiecare iniţiativă a întreprinzătorilor noştri, dar ce este mult, nu este 'şi rentabil. Privatizare da, “dar- nu oricum. Librăria de la '^aarginea oraşului Gherla este uri, prim pas spre diversificare. '•

S2RKELY Csaba

ciîiar dorim competiţia, d a r . n u ­mai în spiritul -concurenţei lo ia le , fiind conştien ţi' câ este'^singura capabilă} de a' promova valorii? reale şi care, la rîndul lor, p o t valida o straţegie de reformă/*

In numele grupului de. m em bri V fondatori, sem nează' prof. R a d u '

Gcomoleanu, preşedintele CCRA., Trim iterea diri ultimul a lin ia t al declaraţiei d e ; intenţii la e- ventualele parteneriate guverna­mentale, poate provoca Îngrijo ­rare guvernanţilor înşişi. Deo­camdată, .Guvernul "României, căruia i s-a solicitat aprobarea, actului" de infiinţare -a centrului ■ nu s-a pronunţat. Doar secreta­rul gerenal al Guvernului, d o m -. nul Viorel HrebenciuC se spu-

’ ne că ar; fi repilicat: „Nu-dau a- probare pentru orice C.Â.P.!“ Cu sau fără aprobarea guvernului. Centrul de - Colaborare Româno^ American â prim it o; onoranta, propunere de asociere de lâ domnul M ark A. Mayer, preşe­dintele Camerei de Comerţ A- mericano-Române din,yW ashing­ton. La fel cum s-a arătat in-

. teresatfi. de asociere-si puternicul concern AMOCO PETROLEUM.

A lă tu ri" de -grupul iniţial de membri fondatori, în C.O.R.A. au mai in tra t trei firnie cu ca ­pital privat: CIP Electronic, Banca Transilvania şi S. G.

„Stail14.

BREVIAR ECONOMIC « BREVIAR ECONOMIC • BREVIAR ECONOMIC

C o n c e d iu i a m a r p —' în r a t e .

Agenţia , dc turism „Exim tur' vindf biWte dc-odihnă şi trata­ment, pe litoralul românesc (Neptun, Olimp, Mamaia, Sa­turn, Eforie-Nord, Jupiter, V enus,. Mangalia) în patru rate. Aceeaşi firmă as ig u ră .file te pentru sta­ţiunile: Sovata) Felix, Sinaia, Geoagiu, precum şi excursii ex­terne în Polonia, Turcia, Cehia,

Egipt, China, Thailanda. Bangkok, Grecia şi intermediază vize de paşaport şi asigurări in Franţa, Italia, Grecia, Canada. SUA, El­veţia, Israel, Austria.. După lin an de zile de activitate, afaceri-

' le firmei sînt profitabile. Aşa ne-au declarat patronii. Deci, bani să fie! ~N.B. .Soluţia Agenţiei Eximtur a foşt preliiată şi de celelalte a- ge6tii.,' ; -’A ' ■

■ ■) - • ' r i n a n ţ i ş l n , ilcs| i,rc b a r l c r

I n ‘m af^m ulte rînduri, la în-- tîlnirile cu bancherii rom âni; dar

şi cu reprezentantul F.M.Î., .Toshua Green, directorii socie­tăţilor cqthercials cu capital )de

stat s-au plins de faptul că nu7 pot contracta credite cu dobînzi

avantajoase p e n tru , producţia ce . este liv ra tă tn exterior în barter

(schimb de produse). Chiar şi In

' cazul contractclor'tip barter gu- ; i’ernamentale producătorii . sînt refuzaţi. Asupra acestei ch es tiu -: ni reprezentantul în România al F.MJ. a spus: „Barterul nu, poa­te fi stim ulat pentru jcă; resur­sele sînt lim ita te1 (resursele v a - : lutare" — n.a.). Sînt ' stimulate exporturile cele mai utile pentru că barterul este-O” formă proastă de comerţ*1. ’ln finai, dl Green a replicat şi printr-rp..întrebare di­rectă: dc ce. n.u exportaţi dircct?

.-U ■ -i ' . M. S. ,

Hunurilo mobiliare se valorizează

■^Certificatele; de investitor vin- duţe de Fondul Mutual al Oame- niior de Afaceri au, de luni, 20 iunie a.c. o nouă valoare: 132 de mii d c lei, ’ceea, ce ^înseamnă o crcştere a valorii; d" , 164 la sută şi 6 rentabilitateV.anuală de 300 la suta. 'Âu,. fost; vindute pînă

.acum 16.069 - c e r t i f i c a te , 1 •

Creşte şi valoarea certificatelor de proprietate .

In ultim ele două..şăp tăm in i ' se găsess' tot măi greu de cum­părat certificate" d e proprie ta te . pe piaţa neagră a iGlujulul. Dupăo stagnare de o "jumătate de an- la 10—15.000.d e lei ccrtificatul,

- brusc, preţul, acestora a crescut la 23-—25.000 :do J e i , in răstimp de 10—14 zile. De notat că ma­joritatea „agenţilor comerciali" nu vînd, ci cumpără. Valoarea de referinţă a cum părării (mai ra r a vînzării) este; dată. de pre­ţu l AgenţM- „Serca" care, şi ea ridică preţul certificatelor, de la

o zi la alta. „Tonul11 creşterii valorii - certificatelor se pare cu - a fost dat de idl ministru Mircea ' Coşea, preşedintele: Agenţiei Ro­mâne pentru Restructurare, care s-a arătat fearte decis în ceea

■ ce priveşte privatizarea rapidă.

Loialitate obligatorie pentru manageri

Normele metodologice, elabo­rate de F.P.S., în baza art. 8 din Legea nr. 66 din 1993, la arti­colul V II; .prevăd obligaţia de, loialitate, confidenţialitate a ma­nagerilor. Astfel:

„Managerul este 'Obligat să-şi folosească întreaga capacitate de muncă. în interesul societăţii,.

. comportîndu-se în activitatea sa ca bun comerciant. ;.; Managerului . îi sînt interzise . orice activităţi în beneficiul unor societăţii concurente, altor socie­tăţi fcu acelaşi domeniu de a c ti­vitate sau al unor societăţi co­merciale, care se 'află ln relaţii

, comerciale cu societatea o fe rtan ­tă. v .

Această interdicţie -.se'',extinde asupra soţului sau soţiei m a n a ­gerului, precum şi asupra; rudelo r şi afinilor pină- gradul al -IV- lea inclusiv. „

Pe toată durata prezentului contract, (de management — n.a.), managerul este obligat să păs- . treze cu rigurozitate confidenţia­litatea asupra datelor şi inform a­ţiilor referitoare la activitatea societăţii, care an un astfel de caracter sau care sînt prezentate cu acest caracter de către adu­narea generală a acţionarilor sau asociaţilor. Această obligaţie se menţine şi; pentru n perioadă de5 ani după încetarea contractului de management". .

In articolul VII se precizează răspunderea „civilă şl comercială pentru daunele aduse societăţii comerciale prin orice act al său contrar intereselor acesteia, prin acte de gestiune imprudentă, prin utilizafea} abuzivă sau nc-;îli- gentă a fondurilor societăţii. In cazul în cape sînt indicii privind săvîrşirca unei infracţiuni în le ­gătură cu executarea contractului de management, acţionarii. snu asociaţii vau obligaţia sesizării de îndată a organelor competente. Pe' perioada sesizării • contractul d e management sc suspendă".

MIERCURI, 22- IUNIE, PAG. 5 AlHUAJÎUjt UE C t OJ

ADMINISTRAŢIA LOCALA 9 ADMINISTRAŢIA LOCALA © ADMINISTRAŢIA LOCALA 9 ADMINISTRAŢIA LOCALA 9 ADMINISTRAŢIA LOCALA ©

Colaborare, nu transfer de responsabilitateDelegaţia perm anentă a Con­

siliului judeţean Cluj şi-a pro- . pus să analizeze, în şedinţa din

' 1? iunie a.c., activitatea, de pro­tecţie împotriva incendiilor des- * făşiirată în anul 1993 la nivelul judeţului. Legea 69/1991, în art.43 (i) articol re ferito r. la atri-

'■ buţiile prim arului, precizează:‘ (primarul)" „ia măsuri- pentru• prevenirea şi lim itarea urm ărilor /

calamităţilor, catastrofelor,' in-' cendiilorj epidemiilor sau epi-■ zootiilor, îm preună cu organele : specializate, ale statului. In. a-

ccst scop poate mobiliza şi po-, pulaţia11. Deşi la secţiunea, din' aceeaşi Lege 69, privind atribu-;

‘ ţiile: consiliului judeţean, nu se face. nici o referire' expresă la protecţia--împotriva incendiilor, nu se poate spune că nu a stat. in atenţia Consiliului judeţeah

' Cluj această actiyitate. De.aceea: .■ mi s-a .păru t nedrept’ de a ip ru ' materialul,' prezenta' dc domnul1 calonel 'Gheorghe Branga, coman-

(iantu! G rupului. "de. pompieri a l . '. judeţului Cluj, Explicaţia :ar sta,- - .ptofiabil, în gravitatea, proble-, mei, „fiecare incendiu fiind un esec al activităţii de protecţie11. ■.

' Şi totuşi, în ciuda tonului „dur11 şi al imputărilor făcute Consiliu­lui judeţean, situaţia nu este

. ‘chiar atit de' „incendiară11: în ; anul 1993 la nivelul judeţului ' Cluj se înregistrează o scădere ; cu 15 la su tă -a incendiilor — v ' în timp . e num ărul pe ţară al• incendiilor a crescut CU 25 la

sută'; formaţia de pompieri civili a oraşului ••Gherla, a .ocupat lo­

cul '! pe ţară la concursul pe lo- __,' calităţi;, -iar formaţia de la S.C.,'. „Tn.dustria sîrmei11- din Cîmpia -

■Turzii" a ocupat locul II la „a- genţi economici11; există un a- -.-

,' teli'er al „Fedenleeop“-ulul spe- ■. cializat în întrotinerea şi repa- ^■ rarea.u tilajelor de stingere a in-

. condiiîor;. la, dispeceratul ’ Gru­pului de pompieri se utilizează un computer, ,fapt ce asigură maximă operativitate. - '

Sigur, dacă ne ambiţionăm, putem . stabili cine- are meritul unei rta lizăn 'sali';ieine:este răs^

■punzător pentru un eşec; Dar nu cred .că -ar-folosi, pentru că'.şi

' în această, activitate, la te i ca în ' multe altele, colaborarea este de dorit, fiind calea cea mai scurtă şi . mai - sigură .care - duce la reuşită. ; - ".- ;

Cîteva. din neajunsurile în­registrate — şi generate d e ,u n „imobilism supărător" al -admi­nistraţiei au fost enumerate de către domnul colonel: la Cluj- Napoca, Gherla, Mociu se soli-?' cită clădiri pentru companii de pompieri, se estimează; că e: nevoie de doi-şoferi pentru ma­şinile, de stingere" a incendiilor (acolo unde acestea există), se solicită sprijinul- Consiliului ju ­deţean pentru - remizele., din' Iara şi Sinpaul, pentru - rep ara rea ' maşinii din.Gherla. ;

La întrebările puse de doam­na consilier E. Usate şi dom-' nii * ■ consiiiert. S. , Cotul şi I. Păcurariu, domnul colonel Branga.' a oferit explicaţiile lă ­muritoare: s-au . verificat- uti­lajele ttnităţilor „Agrmec“. în ce .p rives 'e organizarea pichete- , lor. — pentru, perioada campaniei de' vară V aceasta cade în sar-', cina beneficiarului lanului de/ grîu. conform leijii; .unităţiie-de- stat îşi-asigura şi. utilajele şi la­nurile proprii • mceoînd cu lu­na iulie va începe-sâ funcţione- , 'ze'-'serviciul d? medicină de ur- eenţă (s-a anelat-la studenţii de la 'm edicină, din • ultimii ani. -nr-. eenţa este asigurată de dr A.ea-'- lovschî. mai pu ţin1 receptivă s-a arătat Staţia de .salvare), dar se "aşteaptă-un şemn din cartea Dl-

DIVERSE # DIVFRSE ©, DIVERSE © DIVERSE © DIVERSE © DIVERSE DIVlERSE © DIVERSE

. recţiei Sanitare pentru „secţiunea medicamente11:.' • pentru incert-

: diile premeditate- au fost găsiţi : autorii, sînt în curs cercetările

pentru incerdttle de la grajduri-'1 > din Iara,-'' : ;. ■ . • . .".. S-a răspuns afirmativ la .so li-'

■ citarea , domnului director Mălai- ca un exemplar al procesului : verbal- încheiat' eu ocazi’a acţiu- . nilor de îndrumare, şi control e-

fectuate, să ajungă şi la Con­siliul judeţean. De asemenea, s-a

. solicitat să nu ţe m a l. aplice a- -.m enzi prim arului în cazurile în .c a re acesta l-a delegat, prin dis­

poziţie scrisă, pe viceprimar cu activitatea de protecţie împotriva incendiilor. Pentru că invitaţi la

-şedinţă au fost'prim ari, vicepri- mari. r secretari al consiliilor din diferite localităţi ale judeţului,

s-a făcut binevenita precizare că în buget trebuie prevăzute cheltuielile ' necesart desfăşură­rii acestei activităţi (iar pentru repararea utilajelor să se aleagă cel puţin între două oferte, Con­siliul' judeţean neacceptind de­vize supraîncărcate) şi obligaţia

. de a-întocm i documentaţia n e - .cesară pentru - construcţia - rem i-. zelor . ' -. .

Concluzia a- fost constructiyă:. se va. trim ite-fiecărui . consiliu

... local a-circulară privind dotarea. _ existentă, " starea şi necesarul

materialelor şi •utilajelor PSt; în cadr.ul .-Direcţiei: de gospodă­rie comunală Va fi desemnată o- persoană -care -să ..se ocupe: în; mod specihL de - activitatea -de Droţec-ţip '• împotriva- incendiilor Aşa curnvDreciza dom nul; vice-

'presedinte Petru - t.itan Consiliu! judeţean îşi păstrează. rolul re-, zolvării oroblemelor de tansam­blu. rezolvarea celor.'.', de detaliu, căzînd în sarcina^consiliilor lo-

' cale -Y ■: v'. -. Fi SERGHIE

SI• dialog cu domnul ing. Dorin

(onome judeţene de apă-canal

I.: La recenta şedinţă a de­legaţiei perm anente a Consiliului judeţean - s-a pomenit despre rezerva de incendiu. Ne puteţi da cîteva informaţii? .

R .:A ş preciza că e vorba d e ■0 rezervă de compensare care trebuie să asigure alimentarea - cu apă pe durata a' cel puţin opt ore. în ţările, vestice se merge pe o compensare de sută la sută,- rezerva de: compensare reprezentînd - Echivalentul con­sumului- de apă/zi. Noi ■ avem un procent de- 20. la sută, ceea ce este foarte puţin:. De aceea avem în vedere dezvoltarea re­zervei de : compensare, studiile , de fezabilitate preconizate vizea­ză îm bunătă ţirea rezervei de compensare. în această rezervă de compensare este prevăzută şi; rezerva de incendiu, repreven- tînd o treim e din volumul, re­zervei de compensare, Cireşe, dacă vom reuşi-îm buntâţirea re­zervei dc compensare şi cea de incendiu va spori. .Vreau să.; mai

..adaug că hidranţii stradali ; deincendiu din .-municipiu sint în

•întreţinerea regiei La o r a 'a c ­tuala 50_- la sută din. hldrânţi

. sînt identificaţi real pe teren, , .semnalizaţi şi întreţinuţi cores­punzător, avem un sistem infor­matic de„ evidenţă a lor.

L: Este imporia'ntă această re­zervă, dar acum obiectivul ,nr.1 a ' regiei este conducta de f ; diililtrare. Cum se desfăşoară lucrările? .

R.: Ritmul.-de.execuţie. este co- . respunzător, se respectă .graficul,,

întocmit d i-com un acord, con­structorul se încadrează îti ter­menul de execuţie S-a executat str. Argeş, Piaţă . M - V itea/ul,

- str Drcgaiina eşti?, aproap?. gata.

la R.AJ. C.'Ciaiarâş, director Ol ’ liegiei a u - '

de azi (adică 20 iunie) este, a ta­cată Piaţa-,A. tancu. după care, . se Va trece.la str. Brătescu-Voi- neşti.- Traversarea .străzii Ilorea se va ‘alaqa- numai după' punerea în circulaţie a străzii Dragali­na. Vreau să spun eă investi­ţia este . completă, se reface-sis­temul rutier, strada ■ Argeş şl Piaţa M. Viteazul-vor-fi'betonhte şi, în corolare' eu P -imăria m u­nicipiului, - s-a ; hotărîL ca . după pozarea co.iductel, str Drâgnli-,

-na să intre în reparaţie, funda- - m entală,'executant al-lucrării de rafacere ■> carosabilului Fiind GSDP-Ch‘5 . V .. 1 •

t.: Alte lucrări?n.: Continuăm lucrarea de a-

nai trecut de remediere a canalf- lj .zării din cartierul Zorilor , şi -de înlocuire "a. reţelei. Acuma, le­gat, do dotare -şi lucrări, ■ .est® clar că avem nevoie de bani,. Si ; avem greutăţi şi din-cauza unor ■' benrficiari. 'Avem debite mari şi la populaţie şi la agenţi eco- • nomici. Şl consecinţa imediată este fă trebuie să ne lim ităm la acelc cheltuieli prin care se * asigură ; alim entarea ' cu ap5 (a- dică,. energie electrică, elor, re­paraţii accidentale în reţea). Do­tare .înlocuiri de re ţe a , din fonduri-proprii esţe mâî gren da realizat în aceste condiţii. Aces­te datorii au un efect negativ

■lisuprai ritmului ‘de dezvoltare , a unităţii . ; ' • -

. — • Ftavi i SEJîr.lUE

ATENŢIONARE ■ nişte’ sume'CiV titlu, de contra-,, v , . . : Ş _ valoare :. o ■■abonamentului, d e .

. T’r in ' protejarea cetăţenilor-. lapte. ‘ ■ -.- . .. .m um cipiulur c iu j-N ^ o c a . împo- - ' RlI^ m - cetătVnii să legitimeze ţrjva unor Ind 'v® puşi ,pe că-: , Orice% ersoa^ venită tn aCest patuiala si escrocherii, aducem ■■ .. K- , .. .. ,

la cunoştintă că în unele cartie- ' ^ p , să^ verifice autenticitatea re (Gheorgheni—Pata) şi-au f ă c u t '- ştampilei' iar agenţii economici, apariţia nişte persoane-dubioase (de stat său privaţi), care au î n ' . care făcîndu-şi rost de nişte profil efectuarea de abonamente chitanţiere false, sună la diver- pentru, lapte să elibereze, persoa­ne apartam ente cu pretextul că nelor autorizate, de firmă în a- au venit să încaseze abonamen- cest-scop legitimaţii (sau dele- tu l pentrli lapte, emiţînd şi chl- gaţii) care să confirme să şînt tartţe-im provizate ce-au contra- angajaţii-firm ei şi sîr.t autorizaţi

făcute pe ele’ şi o ştampilă in- ~ să încaseze 'banii pentru abona- ' descifrabilă, reuşind să încaseze merit. (Octaviar Dragea) ; '

SC&Bh. «KS555* CQBSB .fiBHB UQBH flHM ■OHODecizii, hotărîri, dispoziţii .

HOIARîRi ALE CONSILIULUI MUNICIPAL CLUJ-NAPOCAa ffonsilivi'Ui municipal GluJ-

: Napoaa .efecţuarea activităţii de ecarisaj .eade în sarcina sooietâ-« ţilor comerciale „Salprest11 SA, „Nan" SN® şl „Privai* SNG, so­cietăţi care sînt autorizate (prin Hotărîrea nr. 33/1994) sâ presteze sdrvidl de colectare şi evacuare a resturilor menajere de la po­pulaţie, agenţi economici şi insti­tuţii, în bază unei sonvenţll în­cheiate su Consiliul local •

Conferinţa juilpleană a; Uniunii pensionarilor , . ' /•• •*; ’ >

Vineri, 24 iunie 1991, .o ra” 10r in sala, mare de şedinţe a Prim ă­riei munieipiulu.i '. Cluj-Napoca .

■ se va desfăşura Conferinţa jude-, ţeană ’â Uniunii _ pensionarilor. Cluj. Principalele puncte de. pe ordinea- de ?.i: darea.-de searrto.; asupra activităţii, şi alegerea noi­lor organisme. ; . .Anul iiitfirnalional al familiei — Copilul .. ; ■ -■

Comisia judeţeană G lu j- pen­tru ocrotirea minorilor va par­ticipa, în p e r i o a d 27 iunie — 1 Iulie ,1a faza a doua —- P lining

Articolul unic al Hotărîrii nr.67/13 iunie 1994 a Consiliului' local al municipiului Cluj-Napoca precizează: „La începutul fiecărei şedinţe ordinara sau extraordi­nare a Consiliului local al mu* nicipiului Cluj-Napoca se va In­tona imnul naţional aiR otnâniei — „Deşteaptă-te române11.^

♦ ; ;Sonform Hotărîrii nr. 66/199-1

c o s m i r a a M g a s g 'ip u s c u o c s s s b u o s h

COMISIA TEHNICA JUDEŢÎţANA DE PREVENIRE Şl STINGERE A INCENDIILOR

activitatea de'ecarisaj a fiecăreia, din cele trei societăţi se desfă­şoară in zona în «are fefectuea- ză, şi activitatea de evacuars a resturilor menajere « plata ser­viciilor de ecarisaj se faee de către SonsHiul 'Iosa l,; la tariful şl in -condiţiile, stabilite prin ne­gociere « ’nţrespectarea obliga­ţiilor de strîrigere şi. lichldare n clinilor'vagabonzi sau supranu- m efari din zonă repartizată se sancţionează, conform Hotărîrii

. Guvernului nr. 794/1993 şî ftuse Ia rezilierea convenţiei îh sen­sul interzicerii efectuării orlcă-

■'Administraţie, ftîînage.nient — *; seminarului cu ' tem a. „Program

de pregătire-în vederea consoli- ' dării serviciilor pentru , eopiii,■ şl familiile aflate :în situaţii deo- . sebit de dificile14, ce şe va des­

făşura In Sinaia (menţionăm :că- prima etapă a-simpozionului- s-a

desfăşurat tn munlciniul Gluj-■ Napoca.' în Iyna aprilie a ases-

. tui Simpozionul, organizatde'. UNICEF, Com itetul-naţional pentru protîcţia copilului, are sa participanţi membri ai Comisiilor judeţene pontru ocrotirea mi­ri iriîor ş i ' ai; Autorităţilor, tiite-

. lare . din . Iaşi, .•Timişoara.'; Şluj-: Napoca şi; Pii:"ireRti '(sectoare)e_î, r> i\ 6)' •

ror .servicii de Vospodărire.' so- munală pe raza municipiului Cluj-Napoca. • «u îndeplinirea prevederilor asestei hotărîri se însredinţează societăţile . eomar- elale „Salprest11, „Nan11 şl „Pri- val“, precum şi Serviciul lucrări -publice şl protecţia mediului din cadrul Gonsiliului loaal municipiului "CIui-Napoca, - 'u r- mînd: ca Poliţia sanKar-veteri- narâ să supravegheze modul de îndeplinire a prevederilor hotă­rîrii. •

- Flavia SERGHIE

Despre rostul''acestei comisii care fiinţează la nivelul judeţu­lui, doamna Măriuaa Pop, 39- Gretar al Cor slliulul judeţean şl preş linte al Sonisiel .'tehnice judeţene de prevenire şi stingere a incendiilor ne-a precizat: „Go-

. Inisla fiinţează, după reorganiza­re, in baza Deciziei np. 24 a de­legaţiei psrm ansnte a Gonsiliu­lui Judeţean. în componenţa ei intră directori ai direcţiilor exis­tente tn cadrul consiliului, repre*. zentsnţl din parte" Politiei, Gru­pului de ^ompleri, de. la Finan­ţe,. Inspectoratul şcolar, Dires* ţla Sanitară, RomVilva, Direcţia

de drumuri, Regia de apă-canal,' Regla Apelor Române, Romgaz, Naposem — şl nu am epuizat lista Tot printr-o decizie a dele­gaţiei permanente. — Deeizia"2S/ 1994 — a fost aprobat Planul de autoapărare împotriva in­cendiilor pe anul 1994, plan în care am- prevăzut o serie de sarcini pentru primării şl socie­tăţile eomerciale subordonate

• Sor.slllulul judeţean, deşi asta nu este 'tn spoitul Legii 69/1991, dar avînd în vedere eS Besretul ?32/1974 este în"ă fn vigoare, am tncer-îat sâ realizăm un o- chlllbru între normele legale

— vechi ;i noi — pentru a des­făşura' în bune aondlţil aatlvlta- tea de prevenire a incendiile».

P lanul pe baza eăruia eomisla, îşi desfăşoară astlvltatea este structurat pe două Gnpltole mari: Acţiuni organlzatorlse ş l de instruire şi, Acţiuni de eonstrus- ţii, reparaţii şl dotări; SoncreV, eîteva exsm pla: se va înaadra un eadru t?hnia in eadrul apa­ratu lui p ropria al -®6nslliului Judeţean, eare va îndrum a şi; controla activitatea de protecţie îm potriva însendlllori se va stu­dia posibilitatea angajării a elte un şofer pentru îtiaşîntle de stin­

gere a incendiilor din . dotarea Consiliilor locale:- Sio, Ţaga, Fra­ta, Bobilna şi Sinpaul; eliberarea

• autorizaţiilor de construcţii pen-■ teu elădlri cure «ad sub Inel-,

denta Hotărîrii Guvernului nr. 51/92 se va face după obţinerea avizului PSI eliberat de Inspesţla

. teritorială de prevenire şl stln- ' gero a intendiilor din eadrul

Grupului de pompieri, al Judeţu­lui S luj, eu respectarea preve­derilor . Ordonanţei nr, 2 /1991; vor sontlnna lucrările pentru remizele formaţiilor sivii» de pompieri din eomunel® Bobilna, l ira , Sinpaul. ,, :■-V ' •

> ' . P. SLUGII IE

CONTROALE-CONSTATARI- MASURI

’ • La SG Act eon I mpex“ SR &• s-au oprit definitiv de.Ia comer­cializare peste 100 kg sam a de ; vită -(ui valoare de 483.003 Iei), âvfnd : termenul de valabilitate depăşit cu i7 zile, prezentînd mo­dificări, de eulo-re şi miros ns- speeific; -aceeaşi situâţie Ia S® „Violeta" SRL, unde.7Q kg pre­parate din carne, păstra te In congelator, eontrar- prevederilor - legale, Ia -decongelare prezentau modificări, de consistenţă.' mem­brană lipicioasă, miros şi gust

-heearacteristls.' ţn aceste cazu ri. ;s-a colaborat cu Poliţia saniîar- veterinară, In vederea confiscării şi distrugerii produselor şi s-a aplicat ambn2i :de cîte o sută.m ii Iei, V ' .- ■; -

’ • La SG „Aldice11 SRL s-a.gă­sit expusă Ia eomercializare can­titatea de 50 ftg (210 -mii tei) crenvurşti import S U.A , eu am­balajele' din ma;ă plastică p a r­ţial deteriorate, dev'tdate, în stare decongelată, avînd posibili-

tatc-a da depreciere rapidă. Au fost oprite definitiv, de la <io- mercializare si s-a apiisat o a- mendă de;50.000 lei.

. • Cantităţi mari de bere — - 6500 I, fh valoare de 3,5 milioa­ne 1£1 —, import Germania,' de la 'SO „Rotir Trans" SRL au fost deversate Ia canal datorită «a- raeteristiVHor organoleptice ne* corespunzătoare (aspest tulbure, gust acru), aspecte oonflrmate şi prin buletine de laborator; ase- ' eaşl destinaţie .pentru motive a- semSriâtoare, au avut şi «el 1351. bere găsiţi Ia S® „Pnra-f’ex1' SRL-DeJ.

• lSa S6 „Frulex '1 Bej s-au găsit 14 500 butelii de 1 1 ţulsd de fructe — 50 de grade —, în valoare"de 22 mllloine Iei, pre­gătite pentru livrare, la oare >10 la sulă din eapacelo de masă plastifâ erau er.1p.ate, fapt se ar fi provocat deprecierea produsu­lui. S-a oprit temporar Hvraron, pînă la înlocuirea dopurilor da-

. fecte, asigurarea corespunzătoa­re a etanşeităţii, apllclndu-se ?Io amendă de 50.000 lei. .'Ing. Mircea Secrleanu, director -

0.1PG Cl«J

AVARUL DE CLUJ. MIERCURI, 2 2 -IUNIE; PAG. 6

’d @n

" . . ' (Urmare din pag. I) ■ ;

nedrţ-pfnfe. Parfidr:»& 'parlamentare aparţinînd CD sînt -mereu de altă părere, iar « m l părerea lor nu este luată tn scamă părăsesc sala. Pentru a spune apoi că este o lege pe care n-au votat-o şi deci pe. cairo', nu o recunosc. Daca bine. reţinem Opoziţia parla­mentară n-a vrut să voteze nici Constituţia României, pe care unele partide a r fiori ACUM să a schim be

Procedeul părăsirii săiii a unui grup masiv sau a Opoziţiei în" totalitate r.u eî<c o dovadă de forţă, care să intimideze Pute­rea. Este, în primul rînd o dovadă de slăbiciune,'de lipsa .capa- cităţil de a înţelege ţ i a accept? anum ite realităţi. Nu zic că legile „emanate" de l a cxtcutlv în ultimii ani şi poziţia m ajori­tăţii parlam entare au fost cele mai bune. Nu! Exemple sîn t nu­meroase. Au fost adoptate Legea-18, a fondului funciar. Legea privatizării, Legea 15. a societăţilor comerciale etc. care conţin foarte multe eonfuyii ţ i contradicţii, sîn t depăşite de realitate flrâ tro care motiv de ani do iile se solicită am endarea lor. Cons­tituirea Fondului Proprietăţii de Stat, a celor 5 Fonduri ale Pro­prietăţii Private, a cît or va ahor--instituţii care au ca atribuţii prir vatlzarea mare şi mijlocie reprezintă o „gafă istorică" eare a „emanat" de Ia putere; Ştim care sînt forţele politice c a ro co n - «fnc fomleirlte menţionate, bănuim îri ce scop ap fost constituite. d a r nu se face p rea ; multA zarvă în Parlam ent asupra activităţii lor. 'Probabil „ciolanele" au fost îm părţite relativ bîne.

„ S m i e f i c o n d a m n a ţ i s ă r e u ş i ţ i ,tt

* “ (Urmare ,din. pag.. 1)

corespunzătoare- cît mai multe , astfel le exploataţii pentru a produce1/C u m îa ora actuală cea jnal. m are parte a produselor a- gricole provine din ferm ele de , stat, cred câ, încetul cu încetul, acest raport a r trebui să se i schimbe. Este foarte im portant sâ ; se creeze modele p r in ' care . să se demonstreze că se poate

-mai m ult, că există soluţii. Pu­te ţi învăţa din reuşitele şi din ;

.greşelile" pr'jprii dar si din reu­şitele şi greşelile noastre ,. a!6 a- grictilturii occidentale in gene-' ra l . . . ■ v ;’-;

d in o s c în d bine situaţia clin agricultura Sigmanici, am con­vingerea că sinteţl . . . condam­naţi să reuşiţi! S ecre ta i. reuşitei este la îndemînă: • procesul re-' formei să fie deru la t firesc, cei competenţi, pregătiţi pen tru a tace meserie, să fie lăsaţi, să lu - ■ ereze, să -f ie ,1.stinîuîsţi“ . ..

In b a z e fe de a g re m e n t, s t r a n i i i ş i băi;;

: în tre bine ş i penibil (II)

UNIVERSITATEA“.PO PU LA R A :'..... \

ÎNCHIDEREA ANULUI . UNIVERSITAR -

Astăzi, 22 iunie, ora 17, la.. Casa m unicipală de cultură P iaţa Unirii 24, are loc fes­tivitatea de închidere a anu­lu i universitar 1993-—ÎS04, al Universităţii Populare. I n .

program; „Aniversarea a 75 ■ âe ani a e 1 la înfiinţarea -Uni­versităţii Daciei Superioare’* (prezintă .prof. i dr. Nicolae Bocşan) şl „Universitatea Populară în anul universitar 1833—100Î" (prezintă prof. dr. C rhan Mircioiu, rectorul Uni-

'v srs itâ ţiî Populare).,

(Ocm; ŞOPRON')

6. Ştrandul „Cliijana" (admi­nistrator domnul Ioan Suciu). Orarul ştranduluk 9—19. Pre­ţuri practicate.' adulţi — 500' de lei; copii sub, 14 ani —* 300 Ici; cursuri iniţiere înot (instructor: Parajd i Xoân .— 10.000 Iei (trei săptămîni, de luni pînă vineri inclusiv); curs iniţiere tenis (ins­tructor: domnul Ioan Suciu t - 7.000 lei,-două săptămîni, în to­tal 2 0 .de orc; tenis de masă — ICOO lei; tenis de cîmp — 1200 lei; teren fotbal în funcţie de, num ărul dc combatanţi; vineri,- sîm bătă şi duminică se organi­zează discotecă nocturnă, în aer liber, beneficiind de condiţi dc siguranţă şi securitate. Punctul alim entar este asigurat de „Frod Com Impex SRL (care a pus pe' picioare o Unic de îm butelicrea sucurilor). In ziua vizitei noas-' tre (miercuri, 15 iunie) se mai lucra la cabine, vestiare, exte­rioare. Un necaz destul de se­rios: linia telefonică cu oraşul a fost luată de directorul com­binatului „CiUjana“. Şi cîte nu se pot întimpla intr-un ştrand Ia marginea oraşului — furturi, bătăi, omoruri, incendii . , Să ne oprim aici şi să nu cobim. _

7, Băile Cojocna (director dom­nul Nicolae Ciupe). Băile- se vor deschide îa 20’ iunie. • P reţuri: adulţi — 50n d e lui.* eooii inTnâ

la 14 ani) — 300 lei; taxa auto — 300 lei. Lacul nr. I intrat .in reparaţii capitali. Lacul nr. • 2 este pregătit cum ra r-n e -a fost d a t să-L vedem. Mai mult, o a- lee betonată de 250 metri lun­gime şl 4 metri lăţim e uşurează accesul în băi, spre cele două lacuri. Grupurile sociale - au fost igienizate. Se vede mţria de gos­podar. Ca idee, podul de la in­trare, aleea, podul Iacului 2 au costat' circa 26 de milioane lei.

: A - fost reparat şi acoperişul ho­telului (va funcţiona cu nuniai .48 de locuri deocamdată). Băile ea’de nu funcţionează din lipsă de combustibil’ calorifcr. O pro­blemă o constituie apa curcntă, asigurată de Regia apelor Cluj, via Apahida, apă .care cînd vine, cind nu. Cîteva idei: dezvoltarea

. unei "reţele de căsy ţe, abona­mente Ia un p re ţ rezonabil pe

'ru ta Cluj — Cojocna şi retur, scoaterea Ja, licitaţie, în vederea demolării, a vechiului hotel. Iar în Cojocna,: p e timpul serii şî ăl nopţii, lumină. Din ordinul consiliului comunal ~-i 'întuneric beznă.' Tot de SC Turism Transilva­nia SA ţin şî Băile Someşeni:

^aspect dezolant.de la intrarea in bui şi retur. Noutăţi: presa, in­diferent de culoare, nu are ce căuta ir». Băi fără cerere aproba­tă însoţitor,' cu zi şi ore sta ­bilite de . . . „stăpînire'V Ne ce­rem scuze că ani dat buzna, dar de noua dispoziţie am aflat mult prea tîrziu şi după ce am vă­zut:' bazine eu apă murdară, alei nem ăturate, grupuri sociale toc­mai bune pentru un icter 'galo­pant, dale rupte la bazinul na­tural, solarii m urdare,-'bazinul copiilor sub toată critica şi . . . liouă lozinci: „Pentru sexul fru ­mos protecţie, acoperiţi ;sinii şi ovarele". Tar la intrare o - alta, m ult m ai sugestivă: „Sex and love“. Cu o singură condiţie: să nu te apuce greaţa!!

.' Bcmostcner SOFIÎON

i n s n l e g r u m "

„Iove and sex" la Someşeni .Polo: ro.nj PETCU

U n l o s t „ c o î c  ş t m i n c i u i i l l c l u i s l o r ă i l o a f c

. , Citesc articolul „Ioan Gavra — acuză*’ d in păg. a 5-a din «Ade­vărul ,de; Gluj" d i n 14 iunie a.c. Şi» drept să spun, nu m ă. mai mi-; ră nimici Pentru că n u s prim a fiară cind Ioan Gavra, fostul meu „coleg1* /le breaslă (gazetărească) m ă insultă şi calomniază public fă ră s3-i fi daţ, lu i personal, nici un motiv. In u n e le : confe­rin ţe de presă organizate de iPUNR Ia Bucureşti a chiar afir­m at că cu sîn t „cel mal m are comunist pasibil, ilegalist**; că am absolvit Jdanovul (şcoală de partid pe vremea lu i Dej n.a,); apoi, fiţuica im undă pc care o patronează PUNR-uI, „Gazeta de Cluj** susţine - că am absolvit «Ştefan Gheorghiu1*, după care ee.Tâzgîndeşte şi revine afirmînd că h-am nici un fel de şcoală şi că era cazul să fao şi eu, v e z i: Doamne, să le cadă lor bine, ci­teva clase. Mai susţin c ă . stau In vilă dată de per — dacă pe IDoja ei; pot sâ-mi ara te o vilă îe-o fac cadou că ^uanV' de Ia feştii primi sec re ta ri‘ din Bi­hor şi Alba (cu Alba n-am avut nici o tangenţă) ca ţ i cînd foştii tirim-secretari em u un fel de anticari pe caro un corespon­den t du pteiă putea să*i jum u­lească. vedeţi şl dvs., stimaţi ci­titori, câ aberaţiile ţ i minciunile

nu vădesc decit că ne aflăm în faţa unor "minţi bolnave, care fabulează cele mai neaşteptate enormităţi, Ioan Gavra ’ ţă tîn d un adevărat. record al trăirii în sferele imaginarului

Dar cind un politician care se vrea aşa ceva, cum este cazul

DREPTUL./ n r o r a ţ o j

lui Ioan Gavra, şi care ia min- ciuna în braţe şi o flu tură în stînga' şi în dreapta cu nonşa-

; lanţa omului carc le ştie bine pe toate,, este, cred, foarte 'g rav . Pentru, prestigiul lui, In 'p r im u l rînd. In ceea, ce priveşte afirm a-

■ ţiiie făcute la adresa m ea este ' cu a tît mai grav pentru Ioan ; Gavra, cu cît e l ştie foarte bine : că n-am absolvit Jdavonul şi

nici „Ştefan Gheorghiu", ci o fa- ; cyltate tehnică de cinci ani, cu

frecvenţă. Şi totuş), Ioan Gavra n-a ezitat să mintă. Ceea ce frizează, cred, patologicul .... Ican Gavra nu trebuie 'să uite cînd .face astfel de afirm aţii a- berante că nu eu, cl el a fost activst al CG al UTG şi apoi se­cretar al comitetului judeţean

UTC; adică riomenklaturist. Mai trelîuie ca bunul . s im ţ,, dacă-1 sre, să-l facă să nu uite, atunci

• cînd mă insultă, că. ccea ce făceam eu la «România literă" , făcea şi el Ia „Scînteia tineretu­lu i" . . . Sigur, înţeleg isteria Itii- loan Gavra împotriva mea şi ştiu că ea îşi are originea în ceea ce ara s q is despre „Cari- 1as“. Numai că n-a avut răbda­rea să constate că eu niciodată n-am scris despre vreo legătură Intre fUNR, în ansamblul său, şi „Caritas". Am scri's doar ceea ce ştie şi a văzut toată lumea: legătura de netăgăduit a preşe­dintelui PUNR cu „Caritas'-ul. Deci, o logică elementară a r fi trebuit să-l determine să se. su­pere pe dl. Gh. Funar, nu pc mine. Dar, mă rog: alîta-1 duce capul, a tîta face! ln orice caz, pentru că num ai atîta îl duce capul, nu-1-port pică. II compă­timesc doar şi îl sfătuiesc şi eu — ca şi alţii — să se trateze. Altfel va fi un „om politic" cu continue ta re de comportament şi mentalitate, care-I vor trage la fund. Dumnezeu să te Ierte, Ioan Gavra, pentru apucăturile tale verbale şi scrise care pro­duc doar milă!

Virgil Luzâr

PROGRAMUL RADIO CLUJ 22-24 IUNIE

Miercuri, 22 iunie: ■ G,00—13,00 Revizie pe sta ţii;. 16,00,. Unda pentru m inte, inimă şi literatu­ră : Actualitate» literară; 16,30 Supersound;- -17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică; 20,00 . Du- tc dorule departe: Huzică popu­lară la cerere;

Joi,- 23 iunie: ,6,00—8,00 Bună diminea-ţă: Actualităţi şi -muzi­că; 10,00 Infoqtţick;’ 10,05 Re­prize muzicale; 10,30 Salonul artelor: Şcoala - ardeleană Tha- lia; 11,00 La fintîna dorului; 11,30 Apărători ai gliei transil­vane; 12,00 Odiseea artei lirice: „Lucia di Lamermoor" de Doni- zetti (II); 12,30 Realitatea eco­nomică: Legal şi ilegal. în acti­vităţile de intermediere; lf OO Historia m agistra ; vitae: Răz­boiul din Est în documente ine­dite; 16,30 Ateliere muzicale: Secţia' de muzicologie a Acade­miei clujene' (75 de . ani); 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzi­că: . 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la ccrere.

Vineri, 24 iunie: 6,00—8,00 Bu­nă dimineaţa: Actualităţi şi mu­zică; 10,00 Infoquick; 10,05 Su­flet, şi cîntec românesc: Amin­tiri despre Avram lancu în vor­be şi în cîntec; 10,35 Femina Club: Invitata emisiunii, cîntă- reaţa Maria Marcu; 11,00 Cantus Mundi: G.F. Haendel, Oratoriul „Samson- (IV); 11,30 Din lumea largă; 12,00 Dialog pentru un portret; 12,30 Concert de prinz; Rccital Jean Moscopol: 16,00 Un milion de prieteni: Zi de sînzitv ne; 17,00 Raclio fax: Actualităţi şi muzică; 20,00- Top 0003.

' .„Restitntio iu intrgrum " . . . Unii d intre aleşii naţiei au de­venit mai „o ţi" decit 'îi acuză alţii şi o dau. pe latinească. în­tocmai ca şafiorul sovietic răs­tu rnat în prăpastie deoarece n-a ţinut seam a câ dram ul mai ma­re are şi curbe, el respectînd strict superiorul ucaz: „înainte, la Berlin!**

„Kestitutio • iii integram " — iată lozinca cc animă ; -efortul persuasiv al avocaţilor pătrunşi în Parlam ent dinspre partea O- poziţiei, mai ales acum cind cu dezbaterea Proiectului legii ca­selor naţionalizate. .Aşa c uman, aşa e onest, argumentează dom­nii doctori în drept • speculativ. Dacă n u acceptaţi principiul, noi nu ne m ai jucării cu voi şi pă­răsim sala (ba trec' şi Ia fapte!), ‘ă vede de unde cvorum? Canei! — vorba îm păratului Iulian^ Mai bine naţia fără lege decît noi (şi voi!) fără casei V-ar conveni să ajungem pe dram uri, să ne â- rttnce în stradă proprietarii, moş­tenitorii, urm aşii urmaşilor lor? Nu faceţi pe că ntf,locuiţi in bidonvilie-uri!'M ai.-bine, ha i să dăm m în ă ,cu mînă, cum ne în­deam nă patriotica horă, voi sâ staţi în saîă. noi să stăm pe-afa- râ, apoi să aleătuim o comisie parlam entară care să analizeze toate cutumele şi .care să' ne pre­zinte concluziile exact cînd se vor îm plini 1000 de ani dc la răscoala d e , Ia Bobilnâ, adică ia leatu l 2437, după-amiaza . . .

Aşa se făureşte istoria! . Dacă o temporizăni, ' legea nu istoria, noi Vom rămîne iîn - conşţiinţa neamului ca drepţi intenţionaţi apărători a i proprietarilor iar voi ca intenţionaţi făcători de dreptate chiriaşilor. Avem şanse egale, j,ln inte’grum", să _ nu, le risipim! De ce să nu acţionăm, după îndem nul' anticului Hora- ţiu : „i\ge, libertate, decembri li­tere"’? Pentru că v iaţa-i' trecă­toare, vorba '.aceluiaşi: :,,Onines una m anet nox“,; că s-b termif năm pre lingua în care începu­răm . . .' . - •

Aflăm, la închiderea ediţiei, că, ieri, în faţa Parlam entului s-au prezentat doi „ujniaşi** p're- tinzători de reparaţii „in înte- grum“. Unul cere’ despăgubiri guvernului italian pentru .de­zastrul săvîrşit de legiunile ro­mane la Sarmizegetusa iar celă­la lt solicită acelaşi lucru guver­nului Turciei - pentru paşalîcul ce a urm at victoriei ienicerilor la Tiîohaci. Pînă la această oră, a tit Berlusconi cît şi.'Demire], Fimorati probabil, au refuzat sâ comenteze c a z u l:.. .

. ***'."Luni, ora jum ătate Ia 19, dom­

nul Vartan Arachelian ni l-a adus pe micul ecran pe marele Ticu Dumitrescu, fost şi iar fost . . . actualmente senator ot ... care s-a deplasat la 'B erlin unde a studiat arhivele STASI. Dîn riemţia, domnul T.D. s-a întors în patrie cu un ‘document făcînd parte din categoria celor ultra „top secret**. Foarte transparent, domnîa sa, senatorul, ne-a pre­zentat esenţa: securitatea româ­nă colabora cu cea redegistă! De unde deducem că deplasarea îşi justifică cheltuiala. Să fnai spu­nă cineva că românului • nu-i um blă, min tea a . . . pagubă! în­colo ce iă zicem? Emisunea a- rachelianului post-tatuliciclst ne-a convins că tisa „haideţi ţ i vorbim nimica- şi să mergem ni- cSicri" (sau pe magistralele . .. cum ne îndemna "odinioară ar­meanul dobrogean) 'a r e acoperi­re practică, „in tniegrum“.

Nicolae VEREŞ

(UERCURţ.22 iUMIE, FAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

TITLURILE DE PROPRIETATE v Si COMPASUL '

; t o p o g r a f u l u i

Iii judeţul Cluj, ca . dealtfel R toate judeţele ţării, s-au fcstjtuit. comisii pentru apli­c a Legii fondului funciar­ii toate comisiile care îşi des-- Ljară activitatea pe te rito ­rii Transilvaniei sint prezenţi I» topografii care aparţin Ar­atei a IV; Nu este vorba W de o prezenţă simbolică, jde una reală, f ă r ă , de care j s-ar putea înfăptui impro- jiflârirea ţăranilor. -Citeva ij!e despre modul cum furic- .*ază aceste comisii, din hae sint, compuse şi cum îşi ifcpline.se m an d atu l. membrii «poctivi, : ni le-a furnizat ionul It, . colonel .M uneanu f topograful comisiei din «ma Gîrbău ' sa t Turca.- Funcţionez Ja această’ co- isie de un an şi jum ătate, spectiv din data de 25. I. fi Fiind, topograf de . mese-e, trebuie . să vă spun că jla zonei respective este vtr- t, din 1979, şi im m ai re- :ctâ fidel realităţile de pe en. fn decursul anilor s-au «dus modificări în detalii planimetrie, care n-au fost

actualizate. Suportul nostru •lucru ar, trebui să îl cons- ;ie comisia locală, dar" a- sta există numai pe; hîftie. :ţedinte este . d -1 Smolita sile, - secretar, 'Laszlo"Eran- ( şi încă • trei membri: m Ioan,- Bancz Francisc Laszlo Franeisc-Gazsy, Cel mă mai aju tă din cînd în '

.. este d-1 Smolka 1ţ. pri­pi comunei. Ceilalţi ■;; au ţ lingă mine p înă cînd au pt în posesia terenurilor, ă care şi-au văzut de tre­fle personale. Nimeni rtu• nimic, dâcă nu . este ro­m i, eă şi cînd pămînt!.:! f ii ai lor, ei al 'statului, pun fără exagerare eă TO- ÎRAFUL csf.e factorul do i al comisie i. El " măsoară întregi cu ţăranii Iîngă

îentru , a-i convinge i câ :• au nu dreptate. Hopul cel

( mare îl constituie 'în ad - Jenţele grave care • există h suprafeţele de teren (arate la in trare în fostele J, cele existente în r ţg is - , agricol şi solicitările ac- î. Nepotrivirile sînt . de-a fol fantastice — şi pen- a le demonstra unde ' nu spus adevărul, se ^recurge metoda m ăsurătorilor în ti, ' acolo unde pretind că tfvut părnmtul.. C înd ' . văd |«chii lo r că doar a tit pâ-

existâ, acceptă soluţia se eliberează proces ver- . dc punere în posesie pe, tot topograful îl intoc- -în două . exemplare. O-

piunea în sine este gre-i meticuloasă şi de lungă8. In afara deplasărilor feen, a m ăsurătorilor mc- si metru a suprafeţelor a- *e, disputelor aprinse ' ca- t ivesc, apar şi alte in - . tniente. Adeverinţele e- Jîe ţăranilor in 1990, ' sînt :tte, întocmite la repe­

ţi în totală contradicţie falitatea. Practic, ‘ nu e- documente autentice cu

* la suprafeţele ce se 1 foştilor proprietari. Da- tuprinse în registrul a- 1 din 1390 sînt eronate

1, 2-a, 2b, 3. etc.) şi «cază şi mai m ult des- ';r°a adevărului. Acest* l-au ascuns ţăranii în- «re dorcsc să obţină mai Pâmînt , , /^ c î t âu avut.

instrument care-i po- ■*> şi evită conflicte gra-

compasul topografului, 8e care punerea în po-

deveni practie tm-ia,

Ion GIIERC101U

Ieri; în cadrul şedinţei so­lem ne a Senatului Universităţii Tehnice’ "din Cluj-Napoca a' a- vut loc ceremonia do. decernare a titlu lu i de „Doctor.: Ilonoriş Causa"' al Universităţii Tehnice doamnei prof. dr. . arii. MAR- GARET ANNE MACKEITH, clecan al F acu ltă ţii: de Design şi Tehnologie a ‘ Universităţii Centrale • Lanchashire, Preston (Anglia). Laudativ, prezentată de prof. cir. ing. Liviu Morar, a punctat principalele momente din activitatea didactică şi şti­inţifică a distinsei, profesoare^ britanice, contribuţia domniei sale la implicarea Universităţii Tehnic^ clujene în. ^proiectele program ului TEMPUS.; ' "

Absolventă a Universităţii diri- Manchester ca „Maşter in Ar­hitectură", a obţinut Diploma de specialist în * conservarea' mo­numentelor de -arhitectură la Universitatea din Liverpool, ti­tlul de „Doctor în Arhitectură'* Ia Universitatea {H eriot-W att

, Esie membru al unor prestigi­oase asociaţii profesionale bri­tanice, cum sînt Institutul .Re-':

^gâl de Urbanism, Societatea Re-'■ gală de Geografie,::. Institutul pentru Ştiinţele Mediului şi al­tele. - Activitatea- ştiinţifică , a

•portante de cercclare ale prof. dr. Mackeith. In calitate tle ' Comisar în domeniul consuliin- gului ă l Guvernului M aiestăţii' Sale, Regina Angliei, pentru Ar­tele Plastice, precum şl prin participarea . î n - 15. comitete- uni-

DOA21INÂ PKOF. J>U. ' ARII.-MARGAKEŢT ANNE M AC^EIT îI

prof. dr. , arh. M argaret Anne Mackeith a fost orientată spre studiul Unor vechi lucrări de arhitectură destinate . comerţu­lui, a tît în sensul inventarierii

-. acestora câ’ monumente a rh ite c - , tonice,' cît şi a l conservării lor. Rolul urbanistic al galeriilor co­merciale şi al străzilor eomer- cial? îri ansamblul urbanistic, •constituie una din direcţiile im-

versitare ..şi academice s-a dis­tins printr-o activitate de ex­cepţie. Activitatea în înyăţă- m înţul superior, începută în 1973, continuă în perioadş 19S0-- 87 ca şi conducător al Şcolii de.

, Construcţii şi Control, paralel­ei! calitatea de dotai i a l Facul­tăţii de Tehnologie,■* iar din 1990 este decan a l Facultăţii tle ' Proiectare a P roduselor şi Teh- -

nologie de lă Universitatea C entrală Lancashire, -Preston. ' Contribuţia distinsei profe­soare la .dezvoltarea legăturilor de cooperare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca In cadrul program ului TEMPUS se concretizează in : asigurarea condiţiilor de perfecţionare, Ia Facultatea de Proiectare a P ro­duselor şi Tehnologie Preston, pentru peste 30 d e cadre, di­dactice de la Facultatea . -tle Construcţii de M aşini; coordo­narea proiectelor ele diplomă pentru C studenţi ai aceleiaşi facultăţi, carc au cfecluat un stagiu de pregătire în Anglia; participarea a 6 cadre didactice de. la facultatea din Preston la procesul didactic din cadrul facultăţii clujene şi contracta­rea , şi punerea în funcţiune Hta Facultatea de Construcţii de Maşini a unei baze materiale de specialitate, cu totul deosebite.

M BOCU

RELIGIA ROM \N 0-CA T0LIC A, CULT EXCLUSIV IN LIMB.j iMAGIlIJiRr\ ? ;

« N P R E O T 0 N G 0 R B A T JO C O R E Ş T E 0 iN M O R M iM T A K E

R O M Â N E A S C Ă^Vineri a avut Ioc la •cimitirul din M ânăştttr''

înmormîritarea . maiorului Voinescu Valeriu Ni­colae. . în vîrstă ’ de 59 de ani, născut din tată român şi mamă nemţoaică, răposatul a fost bo­tezat romano-catolic.: în viaţă, •âpşvrtanenţa la religia Vaticanului nu i-ă creat com plicaţii-- Dar trecerea sa în nefiinţă a fost : m ăreaţă de obtu­zitatea unui preot romano-catolic de origine ma­ghiară. Ceremonia funerară a fost batjocorită de. preotul iredentist Balazs . care riu a. ţinu t cont de- rugămintea familiei şi a refuzat să ’cficieze s lu j-, ba în limbă, română, ; \ . .. x', , „Este o profanare, bătaie de joc, nu pot ^ să , tree peste aşa ceva" spune u n , prieten apropiat

al ‘familiei îndoliate care a dorit -să-şi păstreze anonimatul. In mai m uite rînduri cei prezenţi -la înmormîntare lrau întrerupt pe preotul care oficiă îh" lim ba maghiară^ îndeosebi o fiţerii,, co -.

• legi ai maiorului Voinescu, şi-au' exprim at in­dignarea. îfi citeva momente ceremonia a tre­buit să fie întreruptă. Dupărm lilte insistenţe, pre­otul Balazs a; acceptat să rostească ţ,Tatălv nos­tru" şi în limba rqmână. A fost singurul moment al slujbei religioase care a putut fi înţeles de către cei prezenţi. Mai m ulţi participanţi la în- mormîntacea ;de vineri ne-au căutat la redacţie pentru â-şi exprim a Tridignarea - fa ţă de atitudinea preotului maghiar, care şi-a permis să' nesoco­tească vocaţia universală a religiei sale dînd friu liber sentim entelor sale anti 'rom âneşti. ■

- Caius ClllOHEAN-

CTSTJGATORII CONCURSURILOR

TEHNSCO-APLICATfVE SI STÎiMJIFICE - ETAPA

JUDEŢEANĂINFORMATICA: Qprea -Ioan,

Măguran Florin, Turcu Lauren- tiu, Suciu Sorin, Şoptelean Ra­du, Cădariu Mihai; NAVOMO* DELE: Pop Floris, 'Capătă Do­rin, Farkaş Adrian, Salâriţa Dan Aşchilean Viorel, Sălăjan Ioan, Aştilean Dan; KARTURI:. Va- m ir Paul, M ureşan Ioan, Hă- dărean Monica, Damache. Dan, Babaioană Lucian, Tilică Ge- orgeta, ,Sasu Adrian, Moszai A lexandru; FOTO —' CINE- CLUB: Costea Miliaela, Popa Nkoleta, Careja Romana, Tă- m a ş ; M arinei, Ugron Gabriel, Munteanu- C ristian; CONSTRUC­Ţ II ELECTRONICE: Perţe Ionuţ, .Boca Daniel, Şandor Că­tălin, Roşu -Răzvan-,: AEROMO-

’ DELE: Szoke Călin, Mureşan Soriţi, Szilagyi Berţalan, Ia ra Paul, Retegan Râul, Balint Ra­reş, Harmagca Rareş; RADIO- GONIOMETRIE; \ Bbclnar Ovi- cliu, B udnar' Râul,-. Drăgănuţă Râul, Costin Adrian; RADIO-, TELEGRAFIE: Budnar Ovidiu,. Zelenka Francisc, Neagomir': A- drian, Zirbo Claudiu; SCUI.l>r TURA: ■ Teodor Alexandra,- Curte Denisa, Botk i Alexan­dra, Diaconu Dan. *. Form aţia de dans modern diplom ă ele laureat al .concursu- lui naţional al form aţiilor ; ar­tistice — faza naţională Foc­şani; Form aţia dc muzică, u- şoară-jazz — diplomă de leau- reâ t la concursul naţional ' al form aţiilor de ’ muzică -uşoară— faza naţională — Focşani.

. C îştigătorii. sîn t membri - ai cluburilor copiilor şi elevilor de la Palatul Copiilor şi din

‘jtideţ. r . , •

PKIMIHf DIN PABŢEA UJLOR

" . COMUNICAT :La şedinţa de lucru organizată

la .Clubul CFR, în data dc;,d6 iunie 1994, ora 10, “au fost i>x-;; cluşi d in ; conducerea Uniunii ‘L ibere Democratice a Romilor d in . România (ULDR) următo- . r i i• ’ pfim -viccpreşedinttle -.Ala-, dar Balha, vicepreşedinte Ros- taş Ştefan. Motivele excluderii sînt u rm ătoarei^ :. nerespectareo Statutului şi platform a .pro-, g ram ,, nerespectarea saFcinilor, lipsă de interes în ducerea la îndeplinire a sarcinilor, trasate - de preşedintele ULDR, Ilie Gherebeneş. Rostaş Ştefan are un prejudiciu de peste 224 ’~3e milioane lei faţă de sfâtul ro­m ân,.

P urtă to r dc cuv int " Săndel GEUEBENE.S

-DIN NOU DESPRE

FERMA ROMANA DE LA CHINTENI

Intenţionăm să Continuăm cercetarea fermei romane 'de la Chinteni, precum şi restaurarea şi conservarea monumenSoVjr

descoperite, Nu am renunţat la id e e a .d e a am enaja acolo un parc arheologic şi de agrement şi sîntem în stadiul dc elabo­rare a unui proiect în acest sens“ — ne-a declarat dl. Dorin

Alicit, director al Muzeului Na­ţional de Istorie a Transilvaniei.*

Trebuie menţionat, că în .p r i ­m ăvara acestui an '& existat o_ tentativă de ocupare ă rezer-' vaţiei de către oierii diri Chin­teni, dar intervenţia promptă a prim ăriei comunei a făcut ca această încercare sâ. fie anihi­lată încă din faşă. Exprimînd calde r m ulţum iri autorităţilor comunei Chinteni. pentru spri­jin şl ■! pentru . grija faţă de mo­numente; dl. Doriri Alicu ‘ 'ne-a mai precizat că în p lanul, de

săpături din acest an al Muze- ului Naţional de Istorie -al Transilvaniei este prevăzută şi deschiderea unui a lt şa n tie r ' în raza comunei "Chinteni, pentru cercetarea unei vile romane cunoscută încă din secolul tre ­cut. In acel punct s-au desco­perit mai dem ult - inscripţii • şi elemente . arhitectonice luxoase, ceea ce înseamnă câ proprieta­rul vilei făcea parte din oficia­lii municipiului. Napoca.

M. TltsrWN

MEDICAMENTELE - INACCESIBILE PRIN PREţD-na Rodica Bogdan, pensio­

nară, cu o pensie lunară sub 70 000 de lei, face o analiză a costurilor medicamentelor di­n tre cele m ai des folosite: vita­minele şi laxativele. Acestea nu sînt compensate, deşi sint foarte utilizate, m ai cu se a m u in ultim a v re m e ,, cînd ■ alimen­

tele au devenit un lux, majo­rita tea oam enilor trecînd la a- , lim entaţia unilaterală. Creşte-, rea preţului medicamentelor de cca. 100 de ori le-a făcut inac­cesibile. Domnia sa este îngri­jorată de fap tu l că indexările bugetarilor de la 1 octombrie a.c, nu îi vizează şi pe pen­sionari.’ Este revoltată dc afir­m aţiile d*lui m inistru M.D. Po-

f.ewu despre intelectualitatea carc va fi „pusă Ia locul cuve­nit -în socictatea noastră", ’ a- prcciind-o ca lipsită de bun simţ, Doamna Bogdan este de­prim ată de faptul că ă ajuns să trăiască asemenea zile. Parla­m entarilor le-a zis doar '„să le fie ruşine!" pentru câ iau 800 O'OO de lei pe lună şi nici măcar la şedinţe .nu se duc.

SCRISORI DE LA CITITOR». ,CAMARĂŞENI

CU NECAZURIIoan MUREŞAN, comuna Că-

m ăraşu; P rin Decizia Nr. J6973 din .• 27 octombrie c 1992 ml s-a adus la cunoştin ţă . eă ■ m i-a . fost modificaţii pensia pen tru lim ită de vîrstă, dar nici p înă astăzi nu om primit nici u n leu. Deşi. am fost la Casa de Pensii, mi s-a spus de nenum ărate o ri sâ am răbdare. D ar oare p ină cînd? . -• J j Petru RUSU, eomvna Cămă- i-aşu: Sînt bolnav de peste S0 de ani de' epilepsie.: Am fost internat de- nenum ărate, ori la spitalele din Cliîj, .Tîrgu Mu­reş şi comuna Mociu. Am fost

'peste tot ‘ unde m -au ;, îndrum at oamenii, dar după toate tra ta­mentele starea sănătăţii 7 liiele nu „s-a- îm bunătăţit cu nimic. Despre b o a la : m ea ştiu oamenii din comună. Am fost trimis de Dispensarul com unal şi. de P ri­măria Cămăraşu la Cluj să nii

.se dea şi. m ie un aju tor de han­dicapat deoarece nu pot păzio vacă, o oaie, un porc, nimic, fiindcă fac crize şi cînd m ă tre­zesc anim alele n u m ai-sin t n i - - căieri. Nu am nici. im ' ajutor de la nimeni. în d a ta de 02.06. 1994 am fost la o comisie de expertiză medicală ' p e .strada Horea, dar n u am obţinu t ni­mic. ----ASIGURĂRI SI CONSUL­

TANŢĂ FINANCIARADin 19 pînă în 23 iunie a.e.

la -Cercul M ilitar Cluj-Napoca se desfăşoară • a l doilea -semi­nar de inform are şi şcolarizare de bază în domeniul .asigurărilor şi consultanţei financiare, or­ganizat de Casa de 'Ajutor Ro­mânesc SA — /rep rezen tan ţa Cluj. P artic ipă, peste 250 .de cu rsan ţi'(s tuden ţi, medici, in­gineri, economişti) care în urm a absolvirii acestui curs vor' avea posibilitatea de a deveni con­silieri financiari. _

Cursuri sim ilare s e : vor mai organiza la Cluj-Napoca în pe­rioadele; 24-28 iulie; 21-25 au­gust ; 13-22 septem brie; 16-20 octombrie; 22-24 noiembrie şi11-15 decembrie. Informaţii su­plim entare se pot obţine la tel./ fax 14-52-93- 'fM . T.)

INVITAŢIEParohia MOLlSET, comuna

TlRLIŞUA, judeţul : ' BîStriţa- I\fasăud, aduce la cunoştinţa pu­blicului Credincios câ in ziua de 26 iunie a.c., ora 10, îşi ser­bează HRAMUL.. Sfînta L itu r­ghie va -fi celebrată d c . P.S.S. Episcop George GUTIU, încon­ju ra t de un sobor de preoţi. Pelerinii sint rugaţi să-şi or­ganizeze plecarea cu autocarele.

Spiritul Sfint, mîng&letorul, să vă răsplătească cu belşug de har şi binccuvîntări- (Câtur.ărîî Ordinului SFÎNTUL V ASlUi CEL MAKE şi Comitetul P.l-

{ roliial)

ADEVARUL DS CLUJ MIERCURI, 22 IUNIE, PAG,,

PUNEA NOASTRA CEA D£r TOATE ZILELE . . . .La începutul acestei săptăm îni -s-a inaugurat In cartierul Mă-

năstur, pe str. loan Meşter, un modern magazin „PIINE-PATISE- RIE“, patronat de S.O. „Napopan" S.A.,. în care se 'vo r sfervi cele. mai diversificate produse de panificaţie, la p re ţun accesibile. Pro­duse ca: pîine specială de 900 gr. — 550 lei, pîine „Napoca" —1 kg. _ 650 lei, franzelă „Napoca'1.. — 750 gr. — 600 lei, franzela albă — 750 gr. — 230 lei, franzelă — 790 gr. — 350 lei, peste 10 sortimente de cornuri um plute şi pateuri, şi alte produse de mo-

■ rărit. Consiliul de adm inistraţie a S.G. „Napopan" a investit cîteva milioane da lei pentru modernizarea acestui spaţiu comercial, care lipsea în această zonă, pentru aprovizionarea şi servirea;-cu - cele mai proaspete şi 'gustoase produse d e . pan ificaţie ,'.

V. MOLDOVAN

Prin eforturi, „Excelsior", ■ re­vistă de aspiraţii şi cultu ră pentru învăţăm întul preuniver- sitar, editată de Şcoala nr. 11 (redactor-şef prof, llie Rad Nândra), a ajuns la num ărul 6, ultimul pe anul 1993., Divers prin tematica abordată, cu .o noutate sub raportul rubrieiloT ' („Cărţile 'cadrelor didactice"), numărul se adresează, de. d a ta '

' aceasta,, in ' special elevilor. Ke- ţin atenţia rubricii? „Limba ro- > mână — partea noastră de cer“ (gramatică normal ivâ ' expresii

şi proverbe comentate, teste pentru viitoarea admitere, exa­mene, concursuri), „Fragmenta- rium critic11' — lectura poeziei" (Ia „Nunta Zamfirei", „Aci sosi pe vremuri", „Paradis în- des-

„EXCELSIOR"trăm are", .Lacustră", „întoar­cere la brazdă*1, „Leoaică tînără iubirea11, „In ' dulcele stil cla­sic11, „Evocare*1). Sumarul este bogat: editorialul „Solidaritate ’de breaslă":- La rubrica „Auto­

graf", Ştefan Fay semnea* „Profesiune de -credinţă11, 1 dă apărare a universului cC îi aparţine; Marin Preda . 5; evocat în „Mărturii pe„ mai tîrziu11} „Constelaţia |jt este dedicată poetei Minţ!

‘ Chira, iar în rubrica sute de catarge" semneazj la Popescu,' Andrada Ion Groza, Voicu Sirb, Ga^; Frojan; la. rubrica „Eatriiw

— Vintilă Horia (1915 - ,?; iar la „Arhiva de aur“ — ‘ d ite semnate Mircea Eliatlp'

S .C . V E N E Ţ IA S .R .L

a n u n ţaS C H I M B A R E A D E P O Z I T U L U I

t n " p i a ţ a ....C I P A R I U ..N n 9 ^ B k " " ! A l . - (Blocul cu re s ta u ra n tu l R apsodia),

in tra rea d e pe str. V oltaîre.I ..... HI I— ■

D .T .D .E .F . R O M A N IA F iL Mn i'cuză licitaţie pen tru în ch irie re spaţii în

hol cinenui ARTA CItij şihol cinem a MĂRĂ.ŞTI (jocuri m ecanice).

Lieilaţia va avea loc in dala de 8 iulie 1994 o rele 9, la sediul din P-ţa U nirii nr.24, undtv'p o a te li

consultata ţi docum entaţia . C ererile se depun zilnic p în ă la d a ta de 6 iu lie 1994.'

Inform aţii la tel. 117638. >'289.7.93)

s.c; 'R E M I M P E X s.r.l. -. Str-l/lazului nr.6, tel. 166303

- angajează ' >

LUCRĂTOR COMERCIAL (femeie)Dosarele vor fi depuse la sediul firmei pînă vineri

24.06.1994 şi vor conţine: - diploma dc bacalaureat (copie);

■: . • certificat de naştere (copie); , - . • - cazier judiciar; , : - curriculum vitae;

• recomandare.. imiwiMi ! ’ '’ ' ■' (289785) j

. Coop. Electromecanica Cluj-Napoca, str. Horea nr.35, tel. 130216,

\ - 136565 execută prin unităţile sale:•Reparajii frigidere cu transport la domiciliul clienţilor, ţe l. 118672; • Panouri electrice după'proiectul clientului, couf.metiilice; Reparaţii tapiserie, aparate de măsurăji

control, tel. 191684; • Reparaţii de mecanică fină, umbtt|(| ochelari ş ilucrări de tocilărie, ştr.Gh.Doja nr.5j,

. Sisteme de alarmă, tel. 134625; - Lucrări de bobinaj motoare electri'ce între 0,15*37 kW,tel»lÎ36312ţ

' • Reparaţii ceasuri.

T a r i f e c o n v e n a b i l e . (289800>

r e g in a A p e l o r p b r e r a l e

s.c. IZOPA s,a.organizează în dala dc 1 iulie 1994 la sediul din

C-lea Dorobanţilor nr,4, Cluj-Napoca, CONCURS în vederea ocupării următoarelor posturi:

« DIRECTOR-ECONOMIC n DIRECTOR TEHNIC

Informaţii, zilnic în tr/i orele 8-14, la tel.-112153. . J » (289788)

s.c. ITALO-ROMANĂ "CONSTRUCjii APOLODOR DUE" s.r.l.

Cluj-Napoca, str. Byron nr.I-3, angajează:

OPERATOR, FOCHIST şi MECANIC STAŢIE ASFALT LPX

R elaţii la te!. 194248•(289797)

ASIGURA si TRANSPORTUL LA BENEFICIARI.Comenzile se primesc;:la

telefon: 1 8 4 3 4 4 /■ 1 8 7 ^ 7 7 ^

[s .c . T R A N S I L V A N I A s .a . A L B A - I U L I A

v in d e J$U'4j Pre ţu r‘ avantajoase,

d e v î r s t c s i g r e u t ă ţ i d i f e r i t e . I n f o r m a ţ i i lâ t e l e f o n : 0 5 8 / 8 3 0 8 9 2

s a ti 0 5 8 / 8 2 2 7 1 4 .. <289790)

s.c. R O M S U C M E R s.a. DEJ

cu sediul în Dej, jud. Cluj, str. 1 Mai nr.85, tel/fax: 064/212780,064/214929,

organizează în data dc 25.07.1994, concurs penlru

selecţia MANAGERULUI,

' conform Legii nr.66/1993.' R e la ţii su p l im e n ta re la sed iu l societăţii.

; (289795)

^ SC RUTTRANS SA CLUJ-NAPOCA.' ; Calea Baciului nr.-47,tef. 18-50-15- © angajează prin concurs CONSILIER. JURIDIC

-Concursul vd qvea loc în d a ta 'd e 28.06. 199,4, ora 10,00.

Reaminteşte celor interesaşi câ {ine LICITAŢIE în fiecare miercuri, ora 10,00 la-sediu pentru:

• vînzare autovehicule’ defecte aprobate la ca- sare ' ... ~.(autotractoare cu’ şa, tractoare U 445. şi 1010 DT) şi alte mijloace fixe a p ro a b te ja casare.

9 vînzare subansambie şi piese rezultate din casare autovehicule Roman, Kraz.

Listele nominale pot fi consultate la sediu sau telefonic la Biroul Producţie'şina. Bojqn, telefon. 18-50-15.

© Executăm lucrări de vopsitorie şi reparaţii de mecanică, lîmchigerie şi electrice, pentru orice tîp de autoturisme prin atelierul do Service auto. (229803) -

Schimburi l• Schimb 2 camcre ultracen­

tral cu 3-4 camere central, su­port cheltuieli. Tel 13-05-32 in­tre orele 15-20. (271824)• • Schimb apartam ent 4 came­

re zona Aulogară I cu 2 camerc. Te! 19-40-76. (271818)

.s® Schimb urgent locuinţă. 19- G7-15. (206215)

® Schimb "apartam ent trei ca­mcre Zorilor cu casă' particula­ră. Ofer diferenţă după caz. U’el12-81-01. (297101)

• Schimb apartam ent 4 came­re cu 2 camere .+ diferenţa. Tel16-80-93. (233264)

• Schimb casă IGRA t, posi­bilităţi de privatizare, 2 camere, ccptrnl. Cer 2 sau 3 camere. Tel lă-08-36 între orele 16-21.

•. • Schimb apartam ent 2 came­re confort şl paraj Alba Iulia cu similar sau mai m ult Cluj- Napoca. Tel * 17-40-45 după-ma- sa. (283278)

• Schimb Dacia 1310 din 1989, în stare foarte bună, plus' dife­renţa, cu garsonieră în Mănuş- tur. Tel 17-75-32 sau 12-74-72. . (283377) ■ ' ; ;

. • Dau în chirie garsonieră zb- ,na Union. Tel 16-60-68. (271847)

• - S Medici căsătoriţi căutăm pentru închiriat locuinţă’.cu 1-2 cam ere.. Tel -13-94-67. (271842)

• Dau chirie locuinţă. Tel 19- 57-15. (296219)

O închiriez spaţiu de 100 mp în Someşeni. Rel la tel 14-23-51 după ora 20. (297121)

• Gaut chirie garsoniera, apartam ent, spaţiu privatizarei.11-22-04. (296223)' •

• Gaut chirie spaţiu privati­zare, birou, cabinet, depozit. 11-

.22-04. (296480) . " ,O închiriez apartam ent cu

două camere. Tel 18-81-60.,• /D au .în chirie garsonieră

nemobilatâ str. Parîng. Tel 14-- 84-61. (283385)

• Dau în 'ch irie , In casă parti­culară, spaţiu pentru birou şt depozit, cu telefon, pa te rm e n ' lung. Tel 12-43-98, (283251)

• Dau în chirie pe termen lung apartam ent nemobilat 4 camere, confort sporit, cu tele­fon, interfon, zonă centrală. Inf tel 15-84-63 orele 16-23. (283346)

• Tineri căsătoriţi căutăm să închiriem garsonieră. Inf la tel 13-98-55 după ora 15. (297093) - '

• Caut de închiriat apar­tam ent . 4 sau 3 camere, mo­bilat, .cu telefon, preferabil în Zorilor. Inf la tel, IG-88-89 orele 16-20. (283352)

• Caut pentru închiriat spaţiu comercial central. Tel15-66-30. (233355)

• Caut să închiriez garso­nieră sau apartam ent 2 ca­m ere nemobilat, în Gheor­gheni. Tel 11-53-57. (283362)

.'• -T in e ri căsătoriţi dorim sâ închiriem apartam ent cu 2 sau3 camere pe term en lung. Rel la tel 18-37-06 după ora 18. (297141)

• Căutăm - pentru inel apartam ent 2 camere sati( nieră la parter în zona co: zului Nora, Sirena sau Pi Parîng Tel 18-26-67 dap*17. (283371) r

• Caut pentru închiriat tam ent cu ,2 camere în < rescu pe termen lung, actl an anticipat în lei sau,'' Tel 18-26-19. (271869)

®-l3aut de închiriat gai* sau apartam ent 2 camere Gheorgheni, Mărăşti. ffe'1

.55, orele 8-16. (271873)• Familie de medici v

de închiriat locuinţă cu plata în lei. Tel 12-45-74 »r22. (271877)

O Dau in chirie 2 camere în casă particulară, pe termen lung, pentru mai midte activităţi. Inf tel 16-44-75 orele 16-21. (283381)

• Gaut de închiriat maşină pentru transport, Tel 14-29-07.' (283329),

• Gaut. să închiriez garsonieră nemobilată (variante). Tel 18-06-13 (283339)

• Dezso Ion-Arpad contract de închiriere. II nul. (283336)

• Vamoş Doina pien)" net de sănătate. II declar < (283354) . •

O M atei Z ita ;. pierdut; studen t. II declar nul. (™‘

• Pierdut carnet de pe numele l/ngilreanuIl declar nul. (2â7l l j |

• Bodor Elisabeta | carnet de ' sănătate nr. berat de Dispensar S u itM clar nul. (271826)

0 W \ , 22 IUNIE, PAG. 9 ADEVARUL DE CLUJ

S.C. CLUJANA s.a.CU sediul în Cluj-Napoca, P-ţa 1. Mai nr.4-5,

vinde prin licitaţie publică in (lata de _ 1.07.19H următoarele autovchiculc: >;

AUTOCAMION R . 8 1 3 5 - 2 buc.

TV1 2 (motor benzină) - 1 buc.

Acestea pot fi văzute la sediul firmei în ' ziua de 30.06.1994.

Detalii suplimentare puteţi afla la tel. 134026, int. 303 sau 388.

" (289791) , ~

S.C. MECANICA MARIUS S A. _ " Cluj-Napoca

organizează în data de 20 iulie 1994 v orele 10

• '■ v , ■ x •. ■CONCURS

pentru ocuparea postului de . v .. MANAGER

încondiţiile Legii 66/1993 şi a normelor metodologice privind selecţionarea managerilor §i

încheierea contractului dc management. .

Ofertele se depun la sediul societăţii, din B-dul Muncii nr.10, Cluj-Napoca,pînă cel mai

tîrziu 1 0 iulie 1994.

Relaţii suplimentare ia telefon 142088 int 96. V, (289775)

JOC DE ÎNTRAJUTORARE* S .C . " B A C F I N " S . R . L .

BRAŞOV; j 08/2113

Jocul funcţionează din 18.05.1994 şi s-a ns în întreaga ţară. **; T ■'Marţi 21.06.1994 ; începem s ă plătim ".datele care au ajuns la noi pe data de 5.1994. . ' •; " :

tocă doriţi sa participaţi, trimiteţi mandatele pe. adresa:

C. "BACFIN" S.R .L. con t 402309126426 BA N K CO O P BRAŞOV 2200.

®a minimă admisă pe un tftaudat poştal este de W lei, iar maxima de 100.000 Iei. Suma demisa,

trebuie să fie multiplu de 5. tocă doriţi să depuneţi mai mult dc 100,000 lei.

trimiteţi mai multe mandate poştale.,'igul este dc 5 ori suma pe care aţi depus^o, mai

puţin taxele poştale.Plăţile se fac numai prin mandat poştal.

cniru date suplimentare veţi găsi regulamentul ului la oficiile din localitatea dumneavoastră. "FORMAŢII: telefon sau fax: 068/184961.

UN VIS REALIZABIL!ÎNCREDERE * CÎŞTIG ! ;

(762111)

H I D R O I Z O L A Ţ I I

garantate J 0 ani cu ' folii monostrat import Franţa .

, execută' •

S.C.CONDOR Internationa! S.R.L.: ştr.Dîmboyiţei 77 Cluj-Napoca

tel/fax : 064-152352. ,’ ' ,(762099)

s.c. AGROCOMB s.a. Clujr ■■ Sucursala Mihai Viteazul . .

organizează LICITAŢIE PUBLICĂ la sediul FERMEI-9. ŢURDA, în data de

30 iunie 1994, orele 11, în vederea valorificării unei instalaţii de îmbuteliat.

/ • v Relaţii suplimentare la telefon 316627-316628

(289787' ; .

ONDULIN , BARDOLIN , LUMIPLAC

învelitori tqoare pentru:; V* ♦ cabane, chempinguri ~ .

' . . • locuinţe,construcţii soe.-cult.- «hale industriale, sere etc.

în culori diferite, greutăţi 1,0.6,4 kg/mp GARANTATE 10-15 ani.

Import Franţa la preţuri concurenţiale.**' Executa

S.C. CONDOR International &RX.

. Cluj-Napoca, str.Dîmboviţci 77 ■ - * tel/fax : 064452352

(762100)

yîel/fox: 194476 ^î.u vinde ‘IN-GROS

dodtrtS *. 3350 ici/kg +TVA * vanilie, cocos, alune == 3200 lei/kg+TVA zmeura, căpşuni, kiw; lămîie, piersid,

= 2850 lei/kg+TVAananasA C ID C IT R IO IM P O R T

. t m ) S300 ltiAo TVA

s.c. LEOTEX INDUSTRIES s.a.- angajează' , ....

MUNCITORI CALIFICAŢIiri domeniul confecţiilor, textile. '

Angajarea sc va face în urma unei testări practice,' care va avea loc pe str. Tutunului nr.4, în perioada

27.06 • 15.07.1994, între orele 14*15,30. Informaţii; la tel. 112937, sau U0163. .

. (289802) .

t f "*... ..... ..........■ :............ ...."evSocietate comerciala «ngajeaziY‘AGENŢI

COMERCIALI. Tel. 11-18-89. V(289799) ’ :,V

s.c. AGRICOLA s.a.

^ cu sediul in GHERLA, jud. Cluj, str. 1 Decembrie 1918 nr.4, organizează în

conformitate cu prevederile Legii nr.66I1993 §I Normelor metodologice, elaborate de F.P.S. şl

F.P.P şi publicate in M.O. nr.S4J2.03.1994, ţ concurs de selecţie

’ - _ pentru ocuparea postului de •

MANAGER al societăţii.Pot participa la concursul de selecţie persoanele

fizice şi persoanele juridice carc întrunesc condiţiile prevăzute în Legea nr.66/1993.

Criteriile“de selecţie sînt cclc cuprinse în art. 14 din Normele metodologice. '

; ; Candidaţii vor depune ofertele în plic închis»- cu îndeplinirea condiţiilor legale ,

pînă la data de 27 iunie 1994.

Informaţii suplimentare pot fi obţinute la tel. 064/241597. ,

(2897.98)

s j C » " M A R S A L I z "I M F O K T - E X F O K X S . r . l .

;; ■;£ " ./ GIuj-Napoca Ja preturi de importator:Va

M e toţtatot (x«ox> M , M aAb,co\oî\14 ex.\

cartoane 170, 200, 250 g/mp.mat, lucios role fax 210x30 .

I* role case marcat 37,5; 44; 57.5 mi»

hirtie pt. etichete 80 g/mp hirtie offset 60 g/mp orice alt tip de hirtie Ia comanda ferma1Relaţii suplim entare si comenzi ia sediul

socletatil: Btdul 21 Decembrie nr.I02; 'v tel/fax: 1 1 6 7 4 5 .

fui 2o K iw ro K u m c in

S.C . AVICOLA FLOREŞTI S.A.anunţă deschiderea unui punct de vînzare

în Piaţa Flora, unde se desfac '. •• următoarele produse:

P u i c a l.I P u i c a l . U " G ă in i c a l . I ' G ă in i C a l. II P ie p t p u i P u lp ă p u i F ic a t p a s ă r e P ip o tă

2 9 0 0 le i/fe g 2 8 0 0 l e i / k g

2 7 8 0 I e i /k g 2 6 7 5 l e i / k g 6 1 1 5 I e i /k g 5 4 1 0 Iei/kg

5 0 4 0 I c i /k g 3 1 0 0 I e i /k g

Relaţii suplimentare se po t obţine la ' telefon 265113 sau 13404$, Irit. 126,

: (289789) • >

. S.C. "LEOTEX" CONFECŢII s.r.l.

. cfccttimză TRANSPORTURI DE MARFĂ în Jară cu IZOTERMĂ

* ,22 mc, 3 tone.:T Preţuri foarte avantajoase.

- ..îformaţii la iei. I I 2937 saii 110163.'£289X01) ' • .'v .

ADEVARUL D£ CLUJ MIERCURI, 22 IUNIE, PAC. ^

saBfe ^O

Aveţi D e Trimis- Urgent -Colete Sau Documente' in O rice C o lţ Al Lumii?.

■Existăo.singură.soluţie:OHL ' ; ;Trebuie d o a r să ne sunaţi. D e rest -ne ocupăm noiPASUL 1: Apelul Dvs. telefonie este preluat de serviciu! de Relaţii tu Publicul. Personalul calificat vă oferă toate informaţiile necesare. înregistrând comanda ta reţeaua de’ computere DHL.

'PASUL 2: Dispeccrui alocă imediat comanda unui carier DHL care va sosi prompt la biroul sau,

■domiciliul Dvs. pentru a prelua orice expediere., de la un simplu document pană la colete. .... .

----- ,------- în acest moment, expedierea Dvs.-apătruns în reţeaua internaţională DHL. PersonalulPASUL 3:pătruns în r_;___ _____ ,________ ______ ___OHL asigură îndeplinirea formalităţilor vamale, atât în ţara de ondine aât şi la destinaţie, transportul efectuându-se în ce! mâi scurt timp pe catea aentîtii.PĂSUL 4: La sosirea în ţara de destinaţie, un aî£

■ curier DHL va livra expedierea Dvs. direct la biroul sau domiciliul celui -care o aşteaptă. ,

Puteţi obţine informaţii privind stadiul, expedierii documentului sau coletului Dvs., * ca şi confirmarea-de primire din partea ‘ destinatarului fără costuri suplimentare.

Şi îoîul lnîr-uh îimp record!

PENTRU v - INFORMAŢII

SUPLIMENTARE, SUNAŢI LA DHL!

TEL: 1167.88Adresa: Piaţa Ştefan ce! Mare

; Nn 5, Galeriile de Artă

P m DHL, EXPED1ERILEDVS, AJUNG ÎNTOTDEAUNA LA TIMP Sl ÎN SIGURANŢĂ.

L I D E R U L N E C O N T E S T A T

A L S E R V I C I I L O R D E C U R I E R A T A E R I A N

Folosind ©HL, investiţi în succesul afacerilor Dumneavoastră „ si vă veţi putea respecta promisiunile făcute. De fiecare dată.

.V ’• ţ*> ' - i .v"n... r-,\We kesp your prom/ses • 'm m ® r i

r v ""r" - " / / ; “ T '7-: ' WOR

' ' » \ V Ind .aoartaraent 2 camere ' Mănăştur. In î tel- 17-09-18., după om 15. (297130) '

O- Vînd Mercedes Bus cu re- morcă 9 locuri,' 102.000 DM. Tel 15-08-27 după ora 16. (297137)

© Vînd urgent Volkswagen . T ransporter bus 1985 benzina,

, Audi -1!® 'CU; 1985 benzină, Opel _ Crnega 2,3 turbo Diesel HiSfi. Tel 19-70-77 str. Moldovei 10,

; orele 1^20. £>97138) r |• V'ind ui%ent piese -Opel Ka-

'< detî 1,3 (inclusiv- motor). Tel ."- 18-55-51 (297140) , ,

V înd /m aşină spălat . au to -' mat. nouă si masă birou. Tel 13-

" 9;i-5L (297132) ,. ©Vînd" calculator 380 DX 4M :

60 i\î, raonitor-SVCA. T el. 15-80-" y f (207135) ;

® Vind maşină de cusut in - - dastrialâ: Tel '154)0-30- intre ore­le t')-?l :.(297139V ’ ' -■ ■'■/■'■■

C Vind mochetă. 6000 lei/m p . '■ 'Si lin.’pat modern, Inf la tel 10-

. 03-03 it tre orele 12-18. (207127) Vînd ieftin 15.000 mp te re n -

in travilan cu construcţii ' la ,şo- ' se'aua europeană. Tel 1G-62-90;- ■ , .; (2717G7) ■ - •' : '- '■

Vind garsonieră confort X cu telefon în- Cartier Zorilor. Tel

" is-88-^e;*' (271872) • . . ■ . ;• . 'V in d apartam ent cu 2 ca­

mere în; cartier .Gheorgheni, fi- ^-nisat cu' telefon, Kv, .cablu, preţ

. - / -12- ;!'îilit\rne. Tel 13-58-92 ; după,

..o; a 2'). (;; /! 870).. $ Cumpăr ax cu came pentru

~ "'-A lfa Komeo 33 de 1,3S sau de ■Alfa Romeo 'Sud de 1300. Tel 17-25-30.'. (27(878) / ' ■ / '■ ’

• Vînd congelator mic. Tel, 10 .-,4-857^(271882) '

• Vînd ţuică de prune.. Tel 17-94-40. ,,(271870)

• Vînd parchet fag uscat • li0<X s, -Tel 14-30-40.

. • Vînâ -ax>antaio.V;t:«abană 'in- comuna Rişca,' jud; •' Clitj. Rel cori. Rişca.- nr. 352. (283338)

• .Vlrui garsonieră1 eDnîort ’ îl oeapabilă' imediat; S tr. Paring nr. 35 Bl; T3, et. 3, ap. 53, orele 16-18. (283358) , ' '!

• Vînd casă in-Someşeni şi te­ren, Str.' C antonului, nr. 11.

• Vind apartam ent 2 camere pe>str. Tuleea nr. 12, B3. M2, sc. I, ap. -3L JSB33B?) •

• Vînd .garsonieră confort .1 ■"mobilată.- T*-ţa M ărăşti- nr. 21,

BL, C0, et. II ,ap. 4(4, ©rele 8-12 şi 16-29,^83367).

• Cumpăr : apartam ent 2*ca- mere in cart. Zorilor,' .parter. Ofer 7 mlîfoane lei. -Tel 18-58- 47. *283309)

• Vind apartam ent 3 ; camere , str.' Mehedinţi, nr. C2-C4. -Inf tel

14-32-78 după ora 17. <233370). v.• Vînd apartam ent 2 camere

slr. Horea. Tel 13-00-21.! (£63372)• Vind garsonieră în cartierul '

Giieorgtieni-, -confort I, parche­tată, faianţată; m aşină de ^ p ă - . lat nutornaiică Philips nouă. Tel 11-35*72, (283373); ; | ... . ..

• Vîţjd dozator Frescei şi Ue- nauli 18 in stare, perfectă. Inf tel 12-88-13 sau str. -P. I’oenaru p?. .16 A. (283253) -

• 'Uum[)ăr Oltcit stare bună. ;Gfer l,fi-m ilioane.lei.;-Teî 11-41-27 .(283269) ' .

! , « Vînd camionetă VW. itt s ta ­re foarte bună, preţ avantajos.

,-Inf -tel 18-97-9C sau 18-44-72.! (283277,) • / ■. / y '

. / • Vind bus Ford Transport r900, frigider t şi maşină spălat -automatică, toate marcă IÎFG,; pret, convenabil. Teî 17-40-15.1 (283279) ,.- . -a

: • Vind- IVECO 50-10, 3t, 1987. :Tel 14-53-10 orele 12-18.(283301) : ; -

• V'înd Dacia 1310 neînm atri- culabilă, .pentru ■ -piese/ ia u cum păr talon. Tel 17-10-05. • - '(233324)' ; , -

• Vînd motor şi diferite pie­se de schimb, pentru Citroen BX 16 THS. Tel 17-G3-72 JCiuj).

. (283301): ' ,- • Vînd Ford Escort papuo

diesel, an fabricaţie 1984, ndln-' matriculat; TV color Samsung siiţilat. garanţie. Tel 15-48-56 sau

.str. Dunării nr. 10A. {283368)' • Vînd TV Vestei. 450.000 lei,Iîn garanţie. Teî M-13-43 orele 1D-I9. (283247) \

• .V'ind TV color Philips, vi- 'deo Sony boxe. Tel 18-1)8-20 în-, tre 18-20. ,.(283333) • • , ( ',

• Vînd maşină de spălat stic­le, dozator siropuri, boiler 1001, recipient, preparat Sifon, ap a ra t, de preparat sifon automat. Str. Madach Imre nr. 11, orele 10-18. (283312).- ; - --•

• Vînd teavă 25x2. Tel 17-10- • 32,(283378)' • ' ■

• ' .Vînd . urgent casă -3 camere, grădină., Str. I . : Măcelaru nr, 23-

• Vînd combina stereo cu te­lecomandă. .. P re ţ - informatic 26Q.WQ iei. Tei; 17-63-72 (Cluj).

• Vînd- G .cuburi ;nol,.; ,78.000 lei.-Str. M ănăştur nr. 70, Bl. E5, ap. (H! (283248) ;

. • Cum păr: "cei’tificate "de pro­prietate.- -Tel' 15-14-06. (283275)

• Vlnd urgent dormitor „Lu- • xor“ "nou. T e l , 18-80-07. ■ (283359)

Vînd . apartam ent 2 came­re,. frigider - Arctic nou. Tel 16- 55-Sl. ' v.. ■"/■ ■ ; '' ■;_;"

• Vînd Dacia Liberta, septem­brie 93. Pret 5.400.000 lei. Eel 17-00-84 după ora 14; (283392)

• Vînd pui cocker * spaniei. Str. P ro f ' Ciortea nr. 7, ap. 3. Tel 18-28-92. (283390)

0 Vînd apartam ent două ca­mere în cartierul Gheorgheni, confort II. P re t inf. -10.000 DM. Tel 12-75-90. (297122)

• Vînd casă două camere, g răd ină ' 1000 mp. Str. Munteniei

-4. ; (297125)......■■• ' Vînd apartam ent 2 camere

intrări separate, bun pentru privatizare. Str. Pata nr. 117 ap, 32 tel 34-23-74 , ditRă ora .17. (297128) . , . -■; ; .

• ' Vînd apartam ent parter. 2' 'camere, in trări separate, bal­con, garaj, bun pentru privati­zare str. N .P a sc a ly nr. 11 ap. 42 |(zona Pata).,.Tel 14-23-74 după ora 17 vizibil între orele 16-20.

* j Vînd apartam ent 3 camere Mănăştur. Tel 17-72-19. (297131.)

• Cum păr pianină. Tel 18-60- 56j (271875) ' .

. Societate Comercială ; i FINANCIARĂ P£ ACŢIUNI, oferâ posibilitatea persoanelor

fizice sâ investească pe bază de CONTRACT !n

AFACERI SIGURE. , Se ofsrâ .15% dobîndă pe luna ia. investiţiile în lei, în valuta se oferă

10% p e lună investiţie minimi S milioane iei sau 3000 USD sau SOOOOM-Relaţii latei. 135113,

; ZILNIC, oreje 10*1.B.. W . ' (289665)

....... ii «■■■■■«> -i-Tentru AUTOVEHICULE,

între 8 * 1?: CO.MAUTO sil, vă oferă : Cranscricrî-trailuceri adu • .

v suport numere 8000 Iei puf eclien;i>t.nuişiinle transcrise

de llrmâ 6500 lei. ' Str. Miron Cosim 2, cart.Gruia (spre

Hotel 'iransilvanin), tel. 135726.L ~ ;

• Executăm zugrăvit, vopsi­torii, tapetat, ieftin. Tel 16-91- 04. (271871)

• Tinără caut de lucru-lucră- tor comercial sau dactilografă. Tel I6-3G-68. (271839)

• Caut femeie ingrijire copil 2 ani. Tel 1U22-04; 19-57-15. -

. (27j 729) 1 .• Numitul Szasz Gabor este

chemat la- Notariatul de S tat in ' data de 29.VI.1994 dosar nr. 1-102/1994 pentru- a lua parte la

.dezbaterea succesorală ce va avea loc în 'acea zi. (271838)

• Permis cat, B ofer servicii şi cu maşina personală. T e l-16-

' 22-58 orele 10-20. (297120)• Transport m arfă 8 : ţone.

TeJ 12-98-55. . (283337)

i9 Solicit împrumut H r 1 ioane lei* garanţii imolg* rc .; Tel 14-81-00. (271860) *

Deţin spaţiu pentrlTţ roUrî şi priducţie 200 np telefon-caut' asociat sau q bora tor. Tel 19-17-34; l)/ 97 orele 7-16. (271722)

• “ Societate Comercial^ gajâm absolvent Polite^j,, m axim ’ 30 ‘ ani. Tel ll-fo, orele 19-21. (2Î18H) 1

9 .Ofer servicii promjiţ^ tîe calitate îa x c o n d ^ evidentni contabile. Tel !{.« 7:! ore 17-20. (297116)

• Vindem ' firmă - cu na, 2iiv aliiîteatar iu funcţii^ vad comercial. Tel ' \5>.y după ora 20. (28336G) •“

O SC. „IJOINA - SRL, ij d istribuitor al prcstigiia;,; , firm e lUibin-Ging, vinj; praf de,; îngheţată., .cotst|, pastă spumantă. „Colco‘,|oJ. te la cele mai scăzute p t^ inlro :iîil0-_950 lei, „Colt; — 9140. în preţ este 1® TVA-ui. Str. Brîncoveatin .1. lu t la - tel 15-83-96. fiig:

« I'entru. priceperea şi iltn tanientui faţă de bolnăvite iienţilor medici dr. Dumiin Valentin Muntean, de lafyi ta lu l ' CFIt; chirurgie, ptttit şi personalului, m ulte nitl; niiri.. Petru iVlinzat d in Sil n

« NOU! Jaluzele plasţiţ^ Nekerman, color, rulou Iei j Tel 13t38-35. (283389)

9 Angajăm contabil-ş«f» 1 diţii:- studii superioare; «j r ien ţă’ în domeniu; cunosiii1 serioase' în utilizarea cak : torului (386), program 6-8 ai obligatoriu încadrarea c«ti te de muncă'. Oferim c.’ndt ® de m uncă si salarizare dtis 8 bite. Tel 19-51-85. (2718811)

• Angajăm frigotelinist, 1 19-51-85. (2718S1) ;

• Firm ă particulară aw jează pentru activităţi diver ! tîuar"cu studii liceale .şip « mis de conducere B. Str.'Cs a lău nr. 11- între orele 8-1

• Efectuez transporturi terne şi internaţionale cu to specializată de 10 lo închisă. Tel 1G-55-81.

R O C G H I DISCO în L u n a de Sus

Sâptâmina aceasta ; vineri,' sîmbătă şi dumiri:*

între orele 22-04. Sîmbătă, 2 iulie, inchis

' Bilet do intrare 1000 le' NOU1 Vineri. şidurmmcS

pentru domnişoare intrarea este liberă’^ Si m'oătă cursa

pentru'dişcctfi';!. . v- Plecare '21.00 Vizavi d c 'o' î j .

■-■ ■ .autogaiâ r-i".21:25 O oe;J M-<3 21 '40 D„p < r '^ n n -

' a'< ■ : "i.22..00-florei ^

-.''j'■'. < .intoarcere l'î " v-a1

; programelor

' • SG -SCfi SA Cluj-Napoc*' Republicii 107 organiztf

condiţiile legii 66/195' 29.07 94 la sediul socielă^.

. curs pentru < selecţia; maitfs lui. Ofertele se depun U}‘

. tariat-tei 13-49-86 plnă la » ora 10.. (271765)

• F ac , menal trei sile' tăm înă sau mă angajez c»

tor de bucătăreasă. Tel 'li .(297134). .

•Posesor permis B, LV Germania Îmi oier ser* Tel 14-00-39. (283316)

• ’Optică-cele mai mic1. ţuri din Cluj’ Str. C o tiţi1 spate la Sora) sau str. M #' ciumultti nr. L (282577)

• ANGAJAM confcc!» tex'tile calificate, condiţii „ tajoase. Inf tel 11-12-851; m 72.. (283240) . 5

m H 22 lU N lE .P A G .il- ADEVĂRUL DE CLUJ

g C u îS E S S Î!

ţW h APARTAMENTlERSN; CONTRACT,19 .5 7 . 1 5

... 0,29 ha teren ara- Baciu Iîngă pădurea fii 0-29-61.- (271868)Ji casă eu o caineră ie, baie str. Moţilor, M'ne şl ' medicament jne. Tel 13-05-32 în-,

15-20. (271523) ti sau închiriez 'doza- aens cu ' 3 capete. Tel t. 271822) V.ed lambriuri. Tel 18- 71730} ___•apăr acţiuni Karpolat te Statul Maghiar ve­rd e război. Tel 17- }jn. (2Î1850) tt Dacia 1310 an fa- 1SS1, stare excepţio-

foarte avantajos.0-3». (297068) . , iul instalaţie pentru »to cu încălzitor apă net» îi dubă Fiat Du-

1933 38.000 km. Tel (297081)

sd motocicletă. Kavva- P! 500 şi. Kawasaki

cu *>000 km, Tele- £■13-'sau 11-75-78.' . r mpăr certificate ■ (ie afe. Tel I7-88-8C.

iiT apartam ent 2 'ca- îânăştur. Tel 17-25-71.

nd chioşc alimentar. Jtorizaţie, VW Trans- vitrină frig, cameră ' 11-18-57. (263288) id garsonieră în- spa-ii preţ 3900 DM ne-l Inf str. Horea nr.11. (283280) , V ■id Renault 25 V6 şi scona sport, ambele în îcelentâ. Tei i 8-33-12.

id certificate de pro-i Tel 15-13-55.

ailic • am ericană ce lin ' ţară, vinde toată mese, dulapuri,- a ra­

tei, şi multe alte lu- iri şi mici, la un preţ îs, str. Nicolae T eclunr. t Dîmbu Rotund).

!d plasă chirurgicală eventraţie. Tel 14-4i- U) . '«4 tablou de Ilarşia. tf-23 după ora 20,

teren 2000 mp, apă, ut fundaţie 150 mp. Tc- •9-01. (271820)| apartament cu o ca- Irafinisat şi mobilat fetenţioşi, Audi 90 pu- U şi încălţăminte im- î la cele mai mici pre­ia tel 16-88-54, zilnic.

i garsonieră confort Iimboviţei nr. 81 Bl. Dl parter Mărăşti. în f la sau tel 17-86-09, pret

negociabil, (271801 4 loc cabană situat Ia acului: Tarniţa. Tel' 18- '1855) .

■ e Cumpăr ’ talon Audi 80. Te­lefon 16-98-87, orele 8—9 sj 22—23. : ' . . / .

, © Vînd apartam ent ultrafini-• sa t 3 camere - str. Fabricii nr. 7

sc. II et. o ap. 49 la orice oră.'« .Vînd 2 camere -confort,; te­

racotă, gaz, telefon, str. Pavlav43-45 bl. B se. 2 et. 1 ap. 16, vi-'

"zibîl 25-26.06.94 .în tre orele 15-- 39. In f suplimentare ti-1 17-56-62. (271836).. . ,

• Vînd cabanăM ărise!* In i G ilâu .str. Moţii nr. 886. (271851)

9, Vînd garsonieră pe strada A im aşuluî; cu posibilitate de

• privatizare. In f la 'te l 15-36-23 în tre orele 18-22. - (271854)

• Vînd casă la tară, . Tel 19- 84-47. (271861)■ • Vînd apartam ent . 2 cam ere'

str, Gorunului nr. 2 sc, 3 ap .’25. (271862) ; V - ;' /

• Vind urgent garsonieră con­fo rt m ărit. Tei 17-19-74. (271884), Vînd Aro L25 . camionetă nouă. Tel 15-87-37, Mălinului' n r;:

. 29., (271743) " ^ s . • Vînd dubă^izotermă ■' Nissa- cu piese, ele sefiimb la un preţ accesibil. Tel I2-PQ 15 di-pă ora Vi. (271328) c- : _ -

• Vînd urgent camion Man 8 ' tone ' cu remorcă 7 tone, stare . excepţională. Tei 13-22-22. (

• Vînd VW Seiroeco- Snmatri-.' .ru la t, 2000 DM. Tel 12-07-31. '

• Ctimpăr -Dada, eventual defectă, ofer un milfcjn. Tei 13- 08-51. (271843) /-.* '

• Vind acţiuni Ursus; Aro die­sel motor Braşov qu remarca,- congelator 7 sertare ş î: - cuptor

■ microunde Phillips r sigilate. Tel 17-22-41. (2?1?26) .-

• Vînd frigider, 180 L. Tel• 17-40-51.1 (271846) - „ ,

«t Vînd .avantajos euler , ste­gar, m ăsuţă furnir, ‘bibliotecă, oglindă cu toaletă» 2 canapele.’ mobilă brad vopsită. Tel UJ-79- Ş8 orele Î7-20. (271799) ' . • .'••f.y înd- scocuri*'--'[burlane, co-.-

•tini. Tel 11-60-âI. (271334) '• -Vînd eorniere 20 şi pui de

Tcckel. 2’cl -16-72-00. (271852)■ Vînd urgent mobilă veche, obiecte antice (dulap, birou, co­modă» etajeră) masă, scaune la cel mai ;mic pret. Tel i t -32-32. (271805) :

•-.'Vîrtd 2100 mp teren. în Sîn- : nicoara la soseaua na ianală. Tel 13-S7-04 11-42 53 (I971&3)

9 Vînd terenuri construcţii:■ Tel 18-50-72. (237110). V-,•’ ;v -

• .Vînd urgent- locuinţă; Tel11 -22-0-1, (296207) .

• Cumpăr urgent . locuinţă . 11-22-04. ((296211) . -

• Cum păr contract. jGHAI,.11 -22r0-l. (296476) .

O V înd ' foarte "urgent aparta­m ent -î eam ere confort I A.-Vlai- ch nr. 38, et. 7 ap. 09, ncîinisat,13.300.000 Iei Tel 14-25-59, 19- 54-83 orele 19-23.- (297077) :

e Vînd apartam ent 2 caraere fin isa t telefon,, garaj. Tel 13-87- 04, (297104)'.-

a Vînd casă confort, 105 mp, interior -f- p ivniţă mare,, garaj, grădină,, bună pentru privatiza­re.’. Str. H. Barbusse nr.» 39 pret36 milioane. (297109)

• Cum păr Dacia. Ofer max1,2. milioane lei. T e i 13-97-26. • (296381)

O Vînd Ford Scorpia Dsesel 1987 preţ 5.G00.00Q Iei. -Teî .12- 64-01, (297100)

a Vînd calculator 286 si im- -primantă IBM A3, Tel 15-33-21. (297036)

O Vînd maşină dc injectat m ase Dlastice, trifazic." Teî 12- 84-01. (297098) .

• Vînd' dulap nou. Tel 12-81- 01. (237ÎM9).

O Vînd 400 mp teren cu caba­nă la Răcătău. Tel 17-C3-52. (2832Q2) -

• Vînd grădină 1400 mp. Str. Cantonului nr. 15, Someşeni. (283365) •

OrVînd teren 728 mp, str. Cos- minului nr, 16. Tel 14-37-32. (283380)

. ' ® Vînd apartam ent 2 eamere semimobilat, cu telefon, negocia­bil Teî 13-03-75 orele 7-13 şi 16- S4-15 orelo 15-21. (28.Î172)

• Vînd apartament' 3/ cam ere confort I, cu privatizare la stra- '

. dă, telefon, balcon construit; Tel12-43-98. -'(2832521 . •

■ # . V.înţf casă; Str; P&vnei nr.'. 168, (283296). ;

,® Vînd .''.apartament-'2 camere Zorilor,- parter^ 10«,5; milioane. Tel

' 14-73-13.. (283302) , - .’• Vînd apartament 3 camere,

str. Pata. Teî 16*58-91 după ore­le 18. (283307) ^

Deces©i Comemorări

• Cu nemărginită durere iu suflet anunţăm încetare^ din viaţă a scumpe» noastre fn- ee, soţii şi mame .1» numai 31 ani OT1LIA MARIANA PRIPON, născută OLTEAN. ■Amintirea el va; fi veşnică în inimile noastre, Iiimorminta- re» joi 23 iu n ie . orele 12 în Cimitirul Central eapeia I, Corpul neînsufleţit va fi de­pus la capela Clinicilor mier­curi de la o ra 12r Dumnezeu s-a ^odihnească. în • pace. Nu te vom uita niciodată. Mama, soţul Marcel şi copilul Râul. (271853) '

© Profund îndurerată • anunţ încetarea di» viaţă a iubitului m en soţ GYOKGy ŞANDOR în vîrstă de 35 an ir Inm orm întarea va . avea loc în data de 23 iunie orele 12 ,1a Capela M ănăştur. Soţia, Lenwţa, Săndol, Cristi şi An­drei. (271858) v - - - '

C Sîntem alături de cole­gul nostru • profesor : Vasile CoĂţea în mareaf 'durere pri­cinuită de moartea tatălui. Cadrele didactice de ;la Şcoa­la 'Căpuş. (271827) __ ^

• Colectivul Clinicii O R t este alături de dn- - Banţă Costiţă în m area .stiferiitfă pricîmtită de plereîerea f ra ­telui drag. Sincere eondolean- ţo. (271833) • . ^

# Sîntent alături de .colo­catarul nostru Alexandru Burdea în aceste momente grele pricinuite de v . tleccs.ii t soţiei 1ÎAVECA (ROOICA) BURDEA. Locatarii d in Aleea ffprcitlane nr. :J.. (271SS0),

O Sîntem -alături de cole­gul nostru Burdea Alexan­d r u ' î n m area durere- prici­nuită de p ierderea' soţiei. Serviciu Com ercial. Arta Cu­linară. (271&11) ’ ,

• Sîntem alături de veri- şoara noastră F lorentina în m area durere pricinuită de trecerea în etern ita te . a soţu­lui "ei drag Familia Brad fi F au r., (271853) ■

® Consiliul d e . Adm inis­traţie şi întregul personal al Socictăţii Comerciale „Tera- pia“ SA Ctuj-Natioca aduce u n ' ' ' nltiin şi pios omagiu» acum ia trecerea îtî eternita­te a celui care a fost doctor SIN IOAN, medic primar,: care tim p ' de - pesta 2® ani şi-a îndeplinit cu credinţă, devotament şi îna lt profesio­nalism .nbbila misiune de a- se îngriji , de sănătatea şi a alina suferinţele salariaţilor noştri. Memoria .noastră va păstra pentru totdeauna per­sonalitatea şi figura luminoa­să a celui dispărut- Cu .su­fletele cernite ne: alăturăm familiei îndurerate iu g în d o să primeăscă sinecro condo­leanţe şl întreaga noastră compasiune Adio, dragă doctore şt Dnmnezeu să ^ te odihnească în pace. (207lu8)

O Sîntem alături ’ de .Fami­lia Prlpon Marcel şi Oltean Viorica în aceste clipe grele. Vasile Lădaru. (297115)

• © Compasiune şî condo­leanţe prietenului Sandu Ia

decesul iubitei soţii RODICA . BURDEA. Odih­nească-se îri pace! Familia Mir­cea Da vid. (297092)

e îm părtăşim durerea co­legului nostru Burdea: Ale­xandru în aceste momente de cumpănă şi grea durere pricinuită de m oartea soţiei dragi. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Biroul operativ al Sindicatu­lui Liber A rta Culinară;',(297102) ;

' • Un pios' omagiu- pc- ulti­mul drum scumpei noastre LIA PRIPDN din partea sa- crilor. Nu te-*vom, uita nici­odată. (297103)

• Pios omagiu- ' dragului nostru soţ, tată, socru şi bu­

nic lf. col. (r) NlCOLAK ŞUŞCA la împlinirea a 7 ani tle Ia trecerea în neiiin- ţă. A m intirea ! chipului să» bun şi blînd va răm îne veş­nic vie în inim ile noastre. Fam ilia. (297000)

• Lacrimi şi duioase am in tiri1 la un an de Ia tris­ta despărţire de cel care a fost şl va răm îne In inima mea fŞEItBAN IOAN (PICIJ). Soţia îndurerata Rica.(297111) ; :

• , A .trecu t u n an de la trista despărţire de scumpul m eu fată ŞEIÎBAN IOAN (FICLI). Lacrimile şi> florile durerii vâr împodobi mor- m întut tău. Fiica Coriua . şi fam ilia, (297112):

• Cu aceeaşi nestinsă du­rere - în suflet amintim îm­plin irea unui an de eînţl a plecat d intre noi iubitul nos­tru ta tă . şi bunic ŞERHAN’ IOAN (PICIJ) Fiul Picu eu fam ilia. (297113)

• ; Fam ilia îndoliată anun­ţă dispariţia-, cefei care a fo si BERTA SîUlCA. fnmormîn- tarea va avea loc miercuri,22.06.1994, orele 15, Ia ICimi- tirul Central. (283310)

• Cu inim ile îndoliate, dar eu nadejde-a. revederii treaiă, l’loreniiua, soţie; şi cele pa-, tm m ărgăritare: Mi mi. Inia, Flavia şi Alex . ne luăm la revedere de la soţul şi tatăl, nostru CUtllUS ' VALERIU' (ŢUŢU), care a plecat dintre noi fa vîrstă de 36 ani» Noi toţi an» fost un frum os grup,* Ce lui C ris to s-ii este tru p / M lâdiţe vii d in viţa luî/Ce nu se rup,- Inm orm intarea joi, 23 iunie, a ra ÎS, în str. Sobarilor la Biserica Baptis­tă. Soţia şi copilaşii. (283371)

e Zdrabiţi de durere, dar nu disperaţi, anunţăm trece- rea în eternitate a fiului nos­

tru CUI BUS VALERIU TUTU), în vîrstă de 3G ani.

Să plîngem azi cînd a i plecat/ L ac e!ee te -a răscum părat/Tu chiar plecînd al nost' rămîi/ Trăind prin logosul - din ţii/ Ce-n viaţă ţi-a fost scul şi capătîi. La revedere; copilaş iubit! Mama şi tata. (283375)

O Scumpul nostru frăţior (TUŢU), tu care a î fosi bu­curi» noastră» copil^ draş» te vom 'p ăs tra veşnic în inimile noastre. Adio deci acum nu-Şi spun/C înţl pleci pe neîntor- sul drUm/Tu n-al murit s i na mai fi/Căci t oţi a i Damnatul c?)pii/S-or întîlni în marea zi /în veşnicii. F raţii Adrian cu soţia Lcnuţa şi fiica Ali­na şi Mircea cu soţia Ana- maria . (283376)

® Sincere condoleanţe co­legului eonf. d r. Nicolae Cianj'.ă la decesul tatălui său drag. Facultatea de Geogra­fie a Universităţii „Ilabeş- nolyai1*, Cluj-Napoca.(283220)

• Sînfent a lă tu ri-tle fami­lia Maia şi I.lviu- Pop în aceste clipe de doliu. Fam. Lucaciu. (283311) -

• Sîntem alături d e cole­gul nostru M ircea Cuihn» în marea durere pricinuită de decesul fratelui drag. Sînce*c condoleanţe. Colegii din Ser­viciul ADT Ceroe. (283314)

9 Sîntem alături de _ cole­ga noastră Simona Rusu, uv marea durere pricinuită «le pierderea ta tălu i drag. Cole­gii de Ia A telierul d e proiec­tare, Regionala CF Cluj, (2S3353)

*, Dragă Ma\a, sintem ală- turi dc tine în p ierderea s«- ferltă, Nicu, Ro-lica, ţ>ndin» şi lluşi. (283356) . ; ,

* Uri ultim om agi» prie­tenului care a fost d r. NELI) SIN, Suntem alături -de soţia îndurerată. Fam iliile ing. Au­relia» şl Răzvan Vintilă, dr, Ileana M oraru şi fam. Mih- nca şi Radu M arara. (283379)

• S-au scurs 6 luni de la­crimi şi durere de cînd ne-a părăsit pen tru totdeauna scumpul nostru copil; fra te şl nepot M AN LUP 0ANIEI> LUCIAN, Ccmemorarea ave» loc -joi, 23 iunie, o r s Si la -biserica d in Cim itirul IUS- năştar. FomîK» în. vee* ne- mîngiiată. (283345)

• La 5 an i de la dureroa­sa dispariţie, pios omagiu, neştearsă - am intire celui cea fest D u n n n tu o n u t z . Familia, (283351)

• . Cu inim ile zdrobite de durere» anunţăm încetarea din viaţă- a scumpei noastre

mame şi bunici,/ MATEI LUCREŢIA. .: Inmo rm îa Sarea» va avea! lac în d a ta de 23M. orele 13, Ia Capela' îfauă» Mă­năştur. Fiul, noră- şî nepotul. (283388) -

« O lacrimă, a iloare ge mormîntul celei care a fost

. : so ra noastră» 5IATBJ LUCItEŢIA. N n te - voi» uita niciodată! Dan Matei c a fami­lia. (283391)

• S-au scurs 6 săptâm ini de cînd s-a stins fulgerător 64 mijlocul nostru un prieten şl un coleg-deosebit» ing, cerce­

tă to r MATEt SIMION LAURENŢIU, Fie- ca exemplul său «te dăruire sâ dăinuie 6 » inimile cekîr care t-au cunos­cut şl apreciat, ia r sufletnl veşnic, neliniştit! pen tru binele celer dragi, s» se Qifihneascâ în pace. Colectivul Laborato­rului III A, prietenii d î» MIC Farmaceutice şi; TerapEa. (233386)

• Cu durere în ; suflet ne despărţim d c cel , care a ve­gheat asupra suferinţelor'noas­tre, dr. SIN IOAN» ’ m inunat om şi medic. Fam ilia llinfea. (271874) r’ .-

• U n“ u ltim omagiu ia tre- cerea fn etern ita te a omului şi medicuhîi d e aleasă nobleţe sufletească şi înalt profesiona­lism d r. S I\1 M. IOAN-mediC primar. Siiveere condoleanţe familiei 'îndoliate. Colectivul Dispensarului *Iedical Terapia. (2.71873) :

O Regretăm profund dispa­riţia vecinei şl prietenei noas­tre OT1LÎA PR1PON. Camelia şl Lucian. (27ISS3)___ _______

9 M ulţumim tuturor cehir care au fost, alături de nai m momentele grele pricinnlte '1* moartea iubitului nostru ta tă şi sot. Fiul (îabrîel şl soţia Ga- bi. (297121)

O Sîntem alături de colegul •nostru Florea Călin In momen­tele grele cauzate- dc pierderea

\ tatălui. Colegii (ie Ia Complex, Transilvania. (271067)

- e Sîntem ală tu ri de colegii :. noştri Matei DSnilă şi Ioan în

ilurerea pricinuită de decesul surorii lor. Colegii de la CIT Citi). (271832)

AD&VARUL DE CLUJ MIERCURI; 22 IUNIE, PAţ;

DECLARAŢII, APRECIERI

' . # FRANCISCO MATURANA declara unui corespondent al agenţiei Reuter, după - partida R om ânia,'-— Columbia că este

'încrezător în form aţia sa pen• tru j urm ătoarele partide ' din grupa A. „Meciul cu românii — spunea M aturana •— a fost ex­trem de greu şi am pierdut de­oarece jucătorii noştri nu au, putut "să-şi stăpinească . nervii. Românii s-au apărat cu mare exactitate iar pe contra-atac au fost e x tre m . de eficienţi, cu doi' jucători de excepţie, Hâgi şi Răducioiu. Campionatul ~nu ' este Încă term inat. Mai avem de dis­putat două jocuri. Am încredere, in • echipă şl sint - convins că Jocul mal tehn ic . şi mai spec­taculos va învinge In ■acest ca m -" pionat1*. De acord cu senor

;• M aturana In privinţa aprecieri-"

. lor ia adresa echipei • Romftniei.J. ' 80 cuvine însă un amendament?” . farâ o înaltă tehnicitate şi o-

excelentă gindire tactică, Ho-" inânia n-ar fi cîştigat partida cii^ Columbia. în aită ordine, tle idej echipa' Columbiei va tre-

: ,b u i- s ă dovedească în fapte, prin ' rezultatele din partidele cu Elveţia şi SUA „jocul tchr- nic şi spectaculos" practicat ’de elevii lui Maturana,

' ® PAUL VAN . HlMSîY ' bn- . t trenorul Belgiei, .“surprins de re­

plica. deosebită servită' de fot­baliştii. marocani spunea, ' după m e c i„ M a ro c u i este un adver-. sar m ult mai puternic • decit credeam.,: în" prima parte .-■--' a meciului (de fapt, cam în . pri­mul sfert . de oră — n.ri.) noi am avut destule "ocazii de gol (nu chiar atit de multe — n.n.) d a r imediat Marocul a început - presingul, ' împiedeeîndu-ne ' să construim faze de atac; Ei ne-au obligat să ne repliem iar noi eram slăbiţi din punct de : ve­dere f iz ic .P r in c ip a lu l, este ' că ami obţinut victoria, pe care o datorăm în cea .mai m are parte portarului nostru Michel Pre-

. ud’hom m e,: care a reuşit , să . apere citeva goluri :care ai fi pu tu t schimba soarta partidei. Ce să mai. vorbim, Dumnezeu ne-a a ju ta t1*. La • rîndul său, EXZO SCIFO, căpitanul echi­pei Belgiei, spunea; „D e\ zece zile sîntem aici şi am crezut câ sîntem complet aclim atizaţi dar astăzi i am ■ suferit îngrozitor de căldură, mai ales în cea do a doua repriză" (cînd marocanii au fost aproape to t/tim p u l pes­te belgieni; şi nu i-a a ju ta t nici Alah .. în u ltim ul m inut . cînd , marocanii au ra ta t egalarea — '

ABDELt.AH GLINDA, an ­trenorul -echipei Maroc, spu-i nea: „'Meciul a fo s t . de un bun

nivel tehnic. Noi am .avut Oca­zii, clare de gol dur ne-a lipsit şansa c,lc reuşită. Meritam un rezultat de -egalitate1*. Subscriem acestei păreri/

♦' 0 BERTr VOGTS, antrenorul echipei Germaniei a . „datv vina‘\ pe- căldura sufocantă, fapt , ce l-a determinat să recomande e- iovilor săi un j o c mai reţinut,

' să se menajeze pentru viitoarele partide. Cam „cusută' cu. aţă albă" scuza .pentru - prestaţia mediocră a triplilor campioni mondiali; Rămîne de ' văzut în partidele viitoare dacă -într-' adevăr, „recomandarea*1 a fost reală .'sau' de circumstanţă.

’J 9 .SCURTE DECLARAŢII la -finele partidei Suedia — Ca­merun 2-2 : ,,Speram să cîşti- găm tre i : puncte în acest meci deşi ştiam că jucătorii came- runezi sint adversari puternici.- Cele- două \ goluri primite de e- chipa mea s-au datorat unor greşeli individuale^ Sînt satis­făcut că echipa după ce a fost condusă, a reuşit s ă ’ egaleze. In sfîrşit, apărarea noastră , nu a fost atît de bună ca de obicei iar Brolin nu a fost in : formă in atac"-(Tommy Svensson, an­trenorul . Suediei); „împărtăşesc două sentimente: primul cel al satisfacţiei de ; a fi obţinut un meci nul cu o echipă suedeză de certă valoare iar al doilea cel al decepţiei de a fi ra ta t,o - cazia unui K .O ., îm i scot, .în orice caz, pălăria în faţa jucă­torilor m ei-pen tru felul cum au ‘ reacţionat ? după ce suedezii au '.deschis scorul^ egalînd ;Şi p relu înd1 conducerea. .Acest re­zultat îmi oferă 'certitud inea 'câ vom merge mai departe , în a* cest turneu" (Henri Michel - r - . an trenorul, echipei Camerun). :

' Romeo V. CIRŢAX

B R A Z I L I A - R U S I A 2 - 0 ( 1 - 0 )- Disputată luni, în cadrul gru-“

p e i; B, partida a fost, într-un fel Ia discreţia fotbaliştilor- bra3 zllieni, întîlnirea ‘ constituind pentru ei mai m ult un joc-şcoa- lă. Cu dezinvoltură, fotbaliştii brazilieni şi-au permis să etale­ze m ulte din faţetele ’bogatu- ’ lu i registru tehnico-tactic, păs- trîrvd, totuşi, cîteva secrete pen­tru viitorii adversari. A plăcut Jocu l.lo r elegant, viteza de re­acţie, subtilităţile tehnice ale acestui excepţional Romario, in­discutabil omul num ărul unu al brazilienilor, capabil să se descurce în cea m a i'c u m p lită aglomerare de jucători, impre­vizibil în tot ceea ce face în m om entul' cînd are balonul - la picior, altru ist în oferirea unor pase decisive de gol, ra ta te ■ de coechipieri, penetrant şi eficace în ; fazele de finalizare, * sem- nînd un gol al echipei

sale.Fotbaliştii ruşi, um bră a ce­

lor care alcătuiesc echipa m a­rii Uniuni Sovietice, au • luptat încrînccnat, în forţă d a r n-au pu tu t mai m ult in faţa valoroşi­lor lor parteneri. Se pot de­clara 'm u lţu m iţi că au scăpat cu ia tă curată priijiind •- doar

: două goluri şi asta datorită por­tarului Dimitri lla rin care a a-

■vut cîteva- intervenţii salutare. Declinul fotbalului post-sovietic: se accentuiază. In u rm ă 'c ii pa­tru ani,. în I ta lia ,-a u pierdut, 'to t cu 2-0 partida cu România lunţ ‘„naşi" le-au fost fotbaliştii b ra­zilieni. Se pare că se va repeta povestea de la Goppa del Mon- do. . . .

Prim ul gol a fost seriinat de Romario, în min. 20, cînd la cel de-al cincelea corner, executat de Be.beto, din 7 m etri a ' r e ­luat seo şi plasat balonul în

stînga -'lui H irin . Cel de-al doi­lea goL a fost. înscris în min. 03: scăpat ‘ frontal spre poarta ruşilor, Romario a fost agăţat in careu, lovitură , de la 11 me­tr i executată-de Rai cU o fen­tă care. l-a aruncat pe Harin în dreapta iar balonul s-a dus în stînga, în plasă-

De-abia ■ aştept următoarele partide,; cu* Camerunul şi Sue­dia, pen tru ; a cîntări cu .adevâ-

■ ra t valoarea-' echipei Braziliei, cea mai -bine cotată la ora ăc-x tuală câ pretendentă la titlul suprem A'lcior ROMAN

CALEIDOSCOP® Goiul norocos. înscris ele

Kiinsamnn în ^partida Germa­nia — Bolivia, prim ul în ac­tuala ediţie a turneului final, este cel de. al 1455-lea in istoria de 64 de ani a Campionatului Moiţdial - de Fotbal- Kiinsmann a prim it pentru golul respectiv premiul ^MasterCard" (trofeu' ce se acordă pentru o ca . mai bună acţiune a partjdei inaugurale) în valoare de 1000 dolari. P re­miantul. a donat cei 1000 do­lari unui orfelinat ’ mexican.

$ Foarte supăraţi pentru -- a r - . b itrajul sever al mexicanului Arturo Brizio ' Carter, care a

.condus 'la centru partida; ■Ger­mania ~ - Bolivia, .imediat' după" ■"meci l'OO , de înfocaţi, suporteri bolivieni au asediat ambasada mexicană din La Paz, bombar- dfnd-o cu pietre Cu suporterii sud-americaiii nu-i de jucat.

0 în u rm ă-cu 20 de ani s-a •introdus regulă protocolară ca partida de deschidere a turne-- ului final să fie susţinută ■ de deţinătoare en-titre a titlului suprem. Atunci, în ediţia ger­m ană a turneului final, onoa­rea' deschiderii turneului final ■a revenit trip leicam pioano mon­diale B razilia.''R ezultatul vi-1 mai am intiţi?; 0-0 cu Iugoslavia.' Tradiţia ş-ă' perpetuat şi ca un făcut echipa campioană mon­dială- nu term ina v victorioasă trebuind să se mulţumească doar cu o „remiză" în cel mai bun caz. Dovadă istă rezultatele campioanelor' mondiale: Ger­m ania — Polonia 0-0 (1978), ^Ar­gentina — Belgia 0-1 (1982), I- ta lia — Bulgaria 1-1 (1986) şi A rgentina' — Camerun 0—1 (1990). Acum Germania a în- frîn t tradiţia, ch iar-dacă vic­toria cu 1-0 în faţa Boliviei •. a fost una tare subţirică. '

0 Pentru Italia, înfrîngerea cu 0-1 în faţă- Irlandei este cea de a treia în. istoria participării la turneele finale. Celelalte do­uă au fost înregistrate în edi­ţiile 1950 (2-3 cu Suedia) şi 1934 (1-2 cu Elveţia).

# S-a ajuns la o soluţie de compromis între cei 2000 , de salariaţi ai radioteleviziunii nor­vegiene aflaţi : în grevă şi co­misia de mediere a conflictului. Dacă festivitatea de deschidere a turneului final n-a pu tu t fi. urm ărită decît de telespectatorii

- Oft ' Per'

care „prindeau" canalele deze, ■ de-acum norvegieni, urm ări în linişte propriile naie.' © în Italia, partida suţl- de Squadra Azzurra în ^ nia Irlandei a -fo s t urmări' peste 20 milioane de tt|ft, tatori, ' printre ei numârj,/ preşedintele Oscar Luigi ‘ fafo şi premierul Silvio eoni. Neplăcută surpriză amîndoi ş i 'm a i ales pentrj j luscani, nimeni altul ,deci|, tronul echipei AC Miia^ ; dă naţionalei italiene 7 ja(j, Poate că o să-i tragă o j chială şi lui Fabio Capellj trcnorul lui AC Milan diipj a auzit de, isprava lui n, Radu Răducioiu, autor a j goluri în meciul cu Colni prea m ult . ţinut la index £ fum uratul antrenor şi, t mult-, de care — după- cv zvoneşte — s-a despărţi!,, dindu-1 echipei- Espanol Ba- lona. Aşa-i -în - fotbalul p, sionist: nu Valoarea contcaii ea în plină ascensiune, c] trenorui şi patronul. - (r.vj,)

ln partida România — lumbia un travaliu enorm i pus dintre tricolori ş i .- I Lupescu, pe *■ care vi-1 P" tăm în . şarja grafică a Iul gil Tomuleţ

; A t l e t i s m : B i l a n i , e x c e l e n t -La Debrecen (Ungaria), la sfirşitul săptăminti - trecute — vineri*

sîmbătă şi duminică — s-au - desfăşurat întrecerile celei de-a III-a ediţii a Criteriului European rezervat copiilor.

Reprezentanţii Clubului Sportiv Şcolar de Atletism Cluj-Napoca, prezenţi la întrecere, au avut o comportare foarte bună, b ilanţul, reuşitelor însemnînd două'locuri întîi, două locuri doi şi-două locuri trei. Iată medaliaţii . cu aur, argint şi bronz: în proba de 600. m plat Raluca Salopa (1982) şi Petruţa Pop (1983) — pe treapta întîiâ a podiumului de premlere (în paranteze anul naşterii). Adrian Do- hotaru (1983) şi Cristian Dascăl (1984) locul secund; Ioana Şumblea (1983) şi Oliver M aief (1982) pe locjul trei. Felicitări medaliaţilor şi dascălilor care Knu pregătit: Petru .Bota, 'Gabriel Nesteriuc şl Glte-, orghe Turcu. ' - ’

O l a n d a - - A r a b î a S a u d i t ă

2 - 1 ( 0 - 1 )Partida a fost la un pas de-a oferi o nouă mare

surpriză a turneului final. .Acest pas s-a numit prim a repriză, cînd fotbaliştii saudiţi, pregătiţi de argen tin ian u l'Jo rg e Solari, au oferit m ult mai rutinaţilor 'parteneri din Ţ ara Lalelelor, acredi­taţi printre favoriţii la titlul' suprem, o replică nescontată, reuşind prin acţiuni îrt m are viteză' şi o mare putere de luptă să fie m ai buni şl să conducă la pauză. Că în repriza secundă saudiţii au cedat pasul, că prea devreme au apărat mi­nimul avantaj este o. lecţie pentru viitor. Dar chiar şi în .condiţiile cind în repriza secundă au suportat asaltul continuu al „portocalei mecani­ce" saudiţii a r fi reuşit să încheie jocul cu o „remiză" dacă virtuţile individuale ' ale unor ju ­cători nu s-ar fi rezumat la. acţiuni singulare, de­şi fotbalul este un Joc colectiv, mai *les că de­fensiva olandeiă s-a clătinat cu nepermisă uşu­rinţă.

•■în formaţia olendeză s-a simţia enorm .lipsa celebrului „trio" Ruud Gullit — Marco van Bas- ten — Rijkaard, doar. ultim ul fiind prezent în

teren. Indiscutabil la capitolul tehnico-tactit baliştii olandezi au fost superiori, saudiţilof echipa — ce l’ puţin d in 'c e e a ;c e am văzut noaptea pe micul ecran. — nu mai este i \ care o cunoaştem. Tare sînt curios cum va împotriva marocanilor, care pe nedrept a'J dut întîlnirea cu. belgienii şi care ca valoai* superiori'saudiţilo r. S a u . te pomeneşti căi* a accede în optimi va interveni „mica înţcl« cu Belgia, vecina din sud^ cînd . o simplă ză“ le-ar deschide am indorura drum ul spre doi al turneului final. Au. mai fost cazuri fel de „înţelegeri" şi în alte ediţii.

Scorul a fost deschis de saudiţi' în min. l9; pă o lovitură liberă executată de pe dreapta lateral, Fahad Al Bishi s-a înălţat irezistibil cu o lovitură de cap a trimis balonul în f porţii apărată de Ed de Goey; a egalat VViiHJ (min. 51), care a expediat de la 25 metri oj lea care s-a înfipt la vinclu în stingă porţii rată de Mohammed Al Deajea; golul victor^ semnat Gaston Taum ent în min. 85, cînd fitînd de rateul portarului saudit la o inter'1 aeriană — singura sa greşeală dar fatali a trimis balonul, cu capul, in poarta goali

Viclor

Aut.ofl?ata -r^rtei S.C. nr.i 28/1991, judecărOfia Cluj-Napoca,

înmatriculaia ia^Oficiul Registrului Comerţului judeţului Clujf(sub nr. J /1 2/308/1W l din 22.033 991

COLEGIUL DE REDACŢIE: IUECĂUAN (redactor‘ şef); DAN

RHBREANU (redactor şef ‘adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞj£(secretar general de redaqle); NICOLAE PETCU; MARIA SĂNGEORZANj RADU VIDA.

.REDACŢIA: ciu jrNapoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10,3 redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie?

1 .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilii zaţului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8 -16 , str. Napoca nr.16 (la p« rter). Sîmbata şl duminica închis. Informaţii, reclame

şl publicitate la telefon 11.73.04. .Corectura: 14.78.22