i si autonwiî~ »l’ 1 , - '* • V‘- UC 1(4

carilc, legitime ale minoritătii itraghiare de dincolo nală, menţionează sursa citată.

©. A gD iK !â;2: " , :

© Roza vîhîoriIor/3 O Satu! în tranziţie 4 © Viata po!iftcâ/5 © W eek-end/6

© Divorse/7-8 - '

© Pubîidfafe/9-11

0 Sporl/J2ISSN 1220-3203

ANUL VI NR. 1184SÎMBĂTĂ - LUNI 23-25 IULIE 1994 12 PAGINI 100 LEI

-VBH3SSSSit££&:2*.\ '

Vremea ş*r 'mch(iiid '• 'ih :-:v rioral frumoasă, c ir cer varia bil ş i . . vînt slab." In duo.ul j după-amiezii, pe alocuri’ şi la munte, sînt posibile 'av-;*r.»e slabe de ploaie, şi tlescua ăr- \ electrice. Minima diVlnieţii. .14—1(1 'g rade, ' maxima' â ilc i =; 26—29 gracle. Ieri, la ora 1 2 , \ •sc înregistrau 23 grade’; ; presiunea atmosferică' inâsu- j; ra 737,2 mm Hg. (Nîcolrl 4 Matei, meteorolog dc.serviciu) 4

ifisasowstssia^^rîfiîBasMasssJMassts

fteveno’icările maghiarilor din Transilvania • depăşesc sîantlardeîe iiiternaţionale ,Vaier CHIOREANU

U ltima- perioadă, do aşa-zisă Vacanţă, inclusiv, politică, a fost mai plină ca niciodată de evenimente în planul re­laţiilor dintre majoritatea românească şi m inoritatea, m a­

ghiară din România. Nu o vorba doar despre ceea ce s-a în- tîmplat la Cluj-Napoca şi internaţionalizarea unui conflict din; lre • autorităţi, îm preună-cu instituţii specializate, şi reprezen­tanţi ai UDMR, în privinţa săpăturilor arheologice din Piaţa Unirii. Este adevărat, m anifestările concrete - ale acestui nedo­rit conflict au fost mai spectaculoase, ele fiind exploatate deo presă dornica a înviora puţin lectura cititorilor. Nu este vorba numai despre un/fenom en, observat de p resă ,, dar trecut cu v e d ? re a d e public, şi de aceea mai puţin spectaculos, care Poate deveni foarie periculos; Anume, adoptarea unei noi tactici de către UDMR —•. prin ' îndemnul Ia nesupurere civică adresat maghiarilor.- O tactică, pusă în aplicare în P iaţa Unirii din Cluj-Napoca, într-un riiod care a r fi pu tu t genera adevărate conflicte. Ce poate să însemne această nesupunere civică? P rin ­tre altele, boicotai-oa hotărîrilor. guvernam entale,-blocarea adu­cerii, în ^practică, a unei hotărîri_a autorităţilor locale,-neaplica- rea ş l împotrivirea la legile ţării, dec lararea-unei autonomii teiitoriale, po care nici legile internaţionale în domeniul m i­norităţilor mi o promovează De altfel, cu ocazia recentei vi­zite la Budapesta a, preşedintelui UDMR, un oficial ungar a recunoscut că drepturile colective solicitate de minoritatea m a­ghiară din Transilvania nu sînt prevăzute în legile internaţio­nale, dar, a adăugat oficialul ungar, nu e s te 'b in e să se r e ­nunţe la ciştigurile de ordin practic obţinute pînă acum de «'iceastă minoritate. -

Se adaugă declaraţia unui ■ reprezentant al Uniunii Europene, care a afirm at limpede că-Slovacia, Ungaria şi România nu trebuie să-şi închipuie că vor fi prim ite în această comunitate dacă 1111 .vor rezolva problema relaţiilor dintre ele. Ce se as-

7 (Continuare în ‘pag. 6) \ ’

@ Azi: Sf. Sfinţit Mo.,Foca; Sf. Mc. Trofin, Teofil; Ss. E- zechiel.^

@ .Duminică: Sf. îd. Mc. llristina (Cristina), m din Ţir;

Sf. Mc. Ermoghen. Duminica a 5-a după Rusalii. , ■ ,

© Luni: Adormirea Sf. Ana, marng Fecioarei Maria; Cuv. Olimpiada (Olimpica) şi* Eu- praxia.

Ii-felicităm pe toţi cei oa­re, împărtăşind taina Botezu­lui.' poartă unul din numele sacre, pomenite m ai' sus. ’

în istoria 'a c e s tu i. centru . ; ije : civilizaţiev aproape bimilenară de

pe Someşul , Mic, un rol''im por­tan t în evoluţia lui de-a; lungul; secolelor îi revine, şi comunită­ţii săseşti /germane, a cărei pre­zenţe istorice şi. culturale face parte din viaţa noastră cotidiană prin monumentele arhitectonice- şi de artă pe eare^le-a creat, în­cepînd cu frumoasă, biserică me-

/ dievală Sf. Mihail, pînă la cele mai recente contribuţii la dez­voltarea urbei lor.

Se ştie că în Evul. Mediu .tim­puriu Clujul era una din cele şapte cetăţi săseşti importante, a- le Transilvaniei. Ne imaginăm, bineînţeles, perim etrul ei res- trîns, ea .al; unei' localităţi rura- , le de astăzi, eu o .singură bise­rică, un singur cim itir în jurul bisericii, o singură şcoală etc.

- Ceea ce a făcut însă vestit Clu­ju l in Evul Mediu şi pînă lă

's fîrş itu l secolului al XVI-leamăî -ales,' âu fost breslele sale, ale căror produse meşteşugăreşti re-

' numite se vindeau pe pieţele eu­ropene', Patriciatul săsesc domi-_

na Clujul prin bogăţie, fast şi eleganţa' vestimentaţiei, aşa cum nu se întilnea în alte oraşe tran ­silvănene, cum rem arcau croito­rii contemporani, (Clujul fiind

oraş liber regesc pînă ina_ d\>ui jumătate a secolului al XVII-tea, aic-i 'nu avea voie să se stabilcvts- că nobilimea, preponderent H'a- ghiară ‘ în Transilvania):

Datorită bogăţiei lor, saşii (şi trimiteau fiii să’ studieze la uni­versităţi mari europene, in con­ducerea o ra ş u lu i 'e ra 'd e exem­plu la 1423 'un . Ioan Meyerleyn, doctor în medicină. P rintre ' 11- ' dentii U niversităţii,d in V iena în perioada 1441—1456 se num ărau şi Valentinus Sclem de Clausen- burg, Johannes llanno de C lau­senburg, Johannes Steehleheim

. des' Clausenburg.; Gaspar Bruşte! de Clausenburg, .lacobs Dyett k h ele Clausenburg etc. .. ... ' -T -

. Biserica Siîntul Mihail a io t ridic ată de'saşi. în perioada ,l'.(5p —1480. Decoraţiile ' in te r io a r e a u făcut treptat de a lungul, tim pu­lui;.-In <1380 de exemplu- or«u_

. preoţi Jacob - Zeyber şi Lauren- ţiu Eyzel. Capela actuală din a-

(Continuarp în p ig <>

* ' Vasil:> l.iCCtlIN'l AN

DESCOPERIRI ' ARHEOLOGICE LA

CHEILE TURZII tDin 11 iulie au fost reîncepu-,

te săpăturile arheologice în-zona .Cheile Turzii,' S -au; avut în ve­dere două obiective: un. mormînt tum ular datat la sfîrşitul ; Cultu­rii Coţofeni — începutul' .epocii

■ bronzuiui, unde au fost' descope­rite fragm ente de schelete uma­ne, o aşchie şi o lam ă de'obsi- dian, ceramică Coţofeni, şi Peş­tera Ungurilor, pe versantul de pe; malul drep t al văii Hăşdate, unde s-au descoperit u s n e 1 de lo­cuire datînd din neoliticul m ij­lociu^ .complexul cultural Gluj —- Cheile Turzii — _ Lumea Nouă — Iclod), neoliticul tîrziu şî eneoli- tic (Cultura Petreşti), cultura Co­ţofeni, epOca bronzului (Cultura Wietenberg), prim a vîrstă â fie­rului (Hallslatt), epoca dacică*, romană, medievală tim purie.' Pe lîngă m aterialul ceramiG ' s-au descoperit m ulte fragmente de oase de an im a le , care atestă o- bogată activitate economico-so- cială în zonă., M. T lill’ON

■ PROGRAM DE CUNOAŞTERE A LIMBII Şl

c u l t u r ii ; JAPONEZEIn.’.perioada 27 iulie —_ll au-'

gust Fundaţia Bibliotecară „Hel- tai Gaspar" (strada Clinicilor nr.18) oferă celor interesaţi un pro­gram special de limbă japoneză (durata 10 zile). In cadrul aces­tui program, care beneficiază de85 la sută sponsorizare din par­tea Fundaţiei,- MATSOUKA Ml- YUKI; vă intsoduce în cunoaş» terea şi învăţarea limbii şi cul­turii ' japoneze.'' A c e s t ' interesant program se bazează pe dialog şi. este accesibil oricui, fără a avea cunoştinţe p realab ile.. Miyuki a făcut' acest drum lung pentru, a . fi iri legătură directă cu c e i 'ca­re urm ăresc cu interes viaţa şî cultura din această ţară m inu­nată şi vă aşteaptă miercuri, 27 iulie, ora 17, la deschiderea cursului, Informaţii şi înscrieri: la sediul Fundaţiei sau la tele­fon 11-37-53.

© BOSNIA — IIERŢEGOVINA. Parlam entul sîrbilor bosniaci „nu a fost în măsură s3 se pronunţe asu­pra planului de pace, nedispunînd de toate elementele acestuia" — arată o declaraţie ndopfată de acest for. Occidentalii şl-au înmulţii avertismentele la adresa sîr­bilor bosniaci, ngiiînd am eninţarea - cu noi sancţiuni. Rusia, însă, a apreciat că este „încă prea devreme" Pentru a se pronunţa asupra 'a titud in ii sîrbilor bosniaci. Preşedintele bosniaci Alia Izetbegovicl, a afirm at-că „da­ni necondiţionat" exprimat de Saraievo „încetează de a *nai fl valabil” după reftmil părţii sţfbe de a accepta Planul.

© RUANDA, O epidemie do holeră foarte rapid pro­pagată a făcut deja mii de victime în rîndul refugia­ţilor ruandezl. Guvernul SUA a anunţat acordarea unui ajutoi de 7(1 milioane dolari refugiaţilor ruandezi. F ap­tul a r putea implica trim iterea în zonă a cîtorva mii de m ilitari pentru asigurarea furnizării ajutorului. -

© EUROPA. Parlam entul curojiean l-a acccptat,. cu 200 voturi pentru, 238 împotrivă şl 23 d a abţineri, po Jacqucs Santer ca viitor preşedinte al Comisiei Euro­pene, confirmînd astfel opţiunea şefilor de stat şl de guvern al „celor 12“.

.; © MARE'» BRtTANIE. La-conducerea Partidului La­burist a fost. ales joi Tonj’ Blair, un avocat de orienta­re «icderntă care a promis, imediat după nL’gerc, să-şi conducă formaţiunea ia victorie în v iitoarele ' alegeri generale. . . '■

© ARGKNTINA. Un număr foarte mare de argentir nieni au manifestai joi, Ia Buenos Alres, exprlinîndu-şl indignarea in legătură cu atentalul, sîngeros comis <uui la sediul unei asociaţii israeiile. Conform unul nou bi­lan ţ oficial provizoriu, explozia ’prorlusă în Imobilul res­pectiv s-a soldat cu cei puţin 41, d e 'm o rţi şi circa 150 de răniţi, alte numeroase persoane fiind date dispărute.

ADEVARUL DE CLUJ SÎMBÂTÂ - LUNI, 23-25 IULIE, V A Q ; ; 2 &

LIGA PRIMARILOR P:N.Ţ.C.D

Duminică, 21- iulie 1991, Ja oro10,00, Ia sediul PNŢCD din stra­da Pavlov nr, 27; va avea loc {edinţa de constituire a filiale!

.. judeţene a Ligii. Primarilor PNŢ CD. Liga va cuprinde, bineînţe­les,' şl viceprimarii şl consilierii

7 locali'şi. judeţeni al PNŢCD. Lş lucrări vor participa şî parla­mentarii clujeni ai- partidului, domnul senator Matei Boilâ şi domnul deputat Ion Iţaţiu.

începînd cu ora 14,00, fn sala Mdţlea a Bibliotecii Centrale U- nlversitare, Va avea loc confe-

" r in |a primarilor CDR din judo-- {ul Cluj, la care au fost invitaţi consilierii, viceprimarii şi prima­rii aleşi pc listele CDR, fie ca

' independenţi, fie ca membri ai PNŢCD, PNL, PSDIl, PAC sau AFDR. Vor lua parte şl liderii locali ai formaţiunilor respecti­ve. Conferinţa va. analiza modul cum dinţii se implică tn activi- fâţile consiliului local şl Proble­mele cu care se confruntă în Administraţie. , ■ ■

«adu SARBU,Preşedinte al filialei Cluj a

' ; ■ C D R . .

„WORL TOTJR 04“ .In perioada 24-23 iulie, la Ca-_

sa de cultură a studenţilor, de la ora 19 în toate cele trei zl- 4e .sînteţi Invitaţi la Concertele rock —alternative pop WORLD

JTOUR 91, sponsorizate de YWAM INTERNATIONAL. In­trarea. liberă. (Dem. Şof.)\

TlRGUL FERMIERILOR"L a Gurtea de Argeş, In inter­valul îl-16 august se va desfă-- şura T îrg u l, fermierilor. Mani-

festarefţ are. două; cpmponenfe; ^punerea de Echipamente de$r ţinate rca?ii,Stil producţiei $i Conferinţe tl seminanj privind modul de -orgm fc^v.-» ferme­lor private. ., lN ATENŢIA "

MUNICIPALITĂŢII,TRANSPORTUL IN COMUNConsiliul local al municipiului'

Cluj-NapoCa a api-obat suma de 250 milioane lei pentru Regia autonomă de transport urban de călători, în vederea achitării contravalorii autobuzelor achi­ziţionate do. la „ROCAR" Bucu­reşti. Conducerea' regiei inten­ţionează ca, într-o ; perioadă ur­mătoare, să mai procure lnco zece troleibuze (de la aceeaşi - firmă bucureşteană). Pentru re­gie fiecare achiziţie de acest fel înseamnă un efort, pentru no i, o speranţă în plus că vom călă­tori mai confortabil pe mijloa­cele de transport în -comun.

- \ (Flavia S J

.-w LINIE AERIANA '•.'.••'CLU/—VIBNA;";'-

Compania auslriaeă de avia­ţie Austria Trilines este inte­resată într-o colaborare' cu Clujul, pentru înfiinţarea unei linii aeriene Cluj—Vitna; ' fn accastă Idee, la Cluj a fost prezentă la discuţii o delega­ţie a companiei./(m.li.)

de ieam ă ş i . un aport deosebit |ţ l aduc proprietarii - caselor^ d î pe strada Sanatorului. Iată uiţ fiume predestinat alienării şt piurdăriei. Că de strada Mara­mureşului mimai cie: vorbit' nu putem. Două adrese utile pentru <?cologişti, eventual pentru. Pri- piăria „ municipiului, eventual pentru • RADP, eventual pentru cei ce vor să audă şi să ia mă­suri. J.a bună vedere. .

- (Dem ŞOFRON)

CONCURS V

ta-a încheiat, la Dej, taza fi­n a li a 'concursului „Cea mai bu­nă patrulă de circulaţie". Iată rezultatele: lociil I — judeţu l' Cloj (Şcoala generală 3 Dej), lo- c u M I — Braşov (Şcoala genera­lă Ghimbav), locul III — Judeţul' Mureş (Şcoala.'generală 12). In urm a probelor teoretice, cel mai . bun s-a dovedit tinărul Ovidiu Teodorcscu (elev Ia Şcoala gene­rală Costeşti, judeţul Argeş), iar la proba practică a cîştigat Râul Vaida, de Ia Şcoala generală nr.3 din municipiul lJjj. (H.V.) ■

MAIDANUL GUNOAIELOR..... L-am văzut şi sîntem gata să - vi-1 prezentăm. Se află pe un teren viran, la intersecţia stră- , zilor Codrului cu Sanatorului (cartierul Dimbu . Rotund), la

■ ridicarea - căruia o contribuţie.

Pfââări dift Cfui-ftlspscsf principatele direcţii

• imnuri accalorete •I f yywfgp* j[ > | ^ i_

(prin Dej): 14,43

• . PREFECTURA, : CONSILIUL JUDEŢEAN:] 1 *64-16;• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 13-60*30; PRIMĂRIA „ DEJ: 21-17.80; PRIMĂRIA TURDA: 31*31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:' 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15.48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.• POUŢIA CLUJ-NAPOCA 855 Sl 11*15*10; POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA' 13-49-76; POLIŢIA DEJ: 21 -21 *21; POLIŢIA TURDA: 31*21-21/ - POLITIA CÎMPIA . TURZII: 36*82-22;

< POLIŢIA HUEDIN: 25*15*38; POLIŢIA GHERLA: 24-J2-24.© POMPIERI: 981 î APĂRAREA CIVILĂ CLUJ* IAPOCA: 11 -24-71

■-■'a SALVAREA: 961; SALVAREA -C .F .fl.: 11.85-91

• INTERNAŢIONAL: &7î; INTERURBAN: 991; INFORMAŢII: M i; DERANJAMENTE: 921;ORA EXACTĂ: 958o REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE -DISPECERAT: 11-87-46; REGIA AUTONOMA DE APĂ-CĂNAL -DISPECERAT:11 *03-O2;S.C.'SÂLPREST* S.A « DISPECERAT: 11-29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 1M0*1J> Interior 132.• GARA . INFORMAŢII: «52/. AGENŢIA D E VOIAJ C.F.R. • INFORMAŢII: 11*22*12 (intern}}- i l 44*75 (Internailonol) ,

' Cu r s e in t er ju d eţ en e ; •clin Autogara f - Cluj-Napoca * Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Baia Mare: , „ 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara Ei: Cluj-Napoca - Abrud: 6,00;Cluj-Napbca- Zalău: ~f. 6,30 (nu circulă duminica); ? Cluj-Napoca-Gîrbău-Zalău: 6,40;' Cluj-Napoca - JiboO: 7,00; Cluj- Napoca- Şimleu Silvaniei: 8,30.CURSE INTERNAŢIONALE:din Autogara II:^Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de (uni, foi şl vineri, lâ ora 7,00 şi înapoierea' din

",Budapesta b zilele efe marţi,;V vineri şi simbătă, la ora 11,00.INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-26;Autogara II: 13-44-88. •

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA ' SPRE BUCUREŞTI:

• 8,45; 13,10; 20.PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:

• 7,10; 11,30; 16,30.• Cursele de 0,45 $113,io •(circulă şl simbătă; cursa de om 3.0: circulă de luni pînă vineri, j»• Telefon: 10-49-87

• (prin Dej): 1,23"

■ * (prin Sighişoara): - 0,01; 10,25; 14,33; 21,21;

22,04; (prin Siblu-Piatra Olt):*11,21. (prin Petroşani ♦

■SKv/: Graiovâ): 9,31:

B u d ap esta0,39; 15,23

Galaţi(prin Ptoleşli-Buziu): 9,14,

/circulă între 01!02iul.-1t}J19 sept.)

I12,45; 21,05; 23,48

21,21 (circulă între 01102 Iul. -18119 sept.)

3,40; 5,06 (circulă între 02103 iul. • 19120 sept.): 20,54.

Satu-? Mare'| (prin Oradea): 5,37; 16,6*

S ighe tuM6,44

;lîiilişp a rar

(prin Alba Iulia): 6.52; 23,02; 83,43. (prin Oradea)', 14,4j$

i 20,31

PROGRAMUL CANALULUIr PROPRIU î \

* 23. 07. 1991 ; -10.35 Desene animate — Pro 718.30 Documentar — Seltron

'21,30 Eu sînt partea indienilor— Canale 5 . ..23.30 Impuls ucigaş — Canale 5

■ 2-1. 07. .199410.00 Aventurile lui Stan şi Bran— Canale 511.30 Scufiţa Roşie — Canale. 518.30 Docymentar — Seltron _21,15 Show-ul de 100.000. dc mărci — RTL22.30 Spiegel TV — RTL23.30 Psiiio Canale 5- ■ 25. 07. 199414.35 Serial — Canale 516.00 Serial — , Rete 419.00 Desene animate — Cartoon Network21,13 Ucidere-a lui Sherlock flclmes — RTL

PROGRAMUL FILMELOR32-28 IULIE-

IN . CLUJ-NAPOCARepublica^— O Iunie perfectă

— SUA crem ierâ <11; 13,30; 16; 18,30-: 21) @ Victoria — în ­gerul : păzitor/-— prem ieră — SUA (11; 13; 15; 17; 19) ® Arta •— Cîndva pe aici trecea un riu— SUA (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19) ® Mărăşti sala A ~ Un po­li tist cu explozie intîrzlată — SUA (13; 15; 17; 19); sala B — Ei trăiesc — SUA' (14; 16; 18) @ Dacia — 22-24 iulie - Tîăz- bunarea — SUA (14: 16,15; 18.30) © Favorit — Răzbunarea lui So-lange---- Italia — Interzis sub 16ani (11; ÎH; 15; 17; 19).

FARMACII DE SERVICIU: sîmbătă, 23 iulie: FARMACIA nr. 3 „HTGEEA AESCULAP", P -ţa Mihai Viteazul n r 36. tele­fon 13-33-64, orar 8-20. FARMA­CIA nr. 31 „BALSAMUM“, Cart. Mărăşti Bl R 3, telefon 11-71-83, orar 8-13, FARMACIA nr: 32 cart Mănăştur Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13; dumi­nica. 24 iulie- FARMACIA nr. 3 „HIGEEA AESCUT.AP". P-ţa Ml- hal Viteazul nr. 36, telefon 13-03- 64. orar 8-20..

FARMACII GU SERVlClD PERMANENT: FARMACIA „GO- RAFARM". str. Ion Meşter nr. 4, tel 17-51-05

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 3 ..HinEEA AESCD-I.AP". P-ţa Mihai Viteazul nr. 33, tel 13-03 64. orar 20 8

R E Ţ E T A Z I L E I.VINETE CI) SOS

Alimentele ţl cantităţile nsee- sare: 3. vinete, ulei. J pahar sos alb. 1 pahar sos de roşii, 2 ee- pe. pătrunjel verde, m ărar după gust.

Mod de pregătire: Vinetele spălate se tale In felii rotunda de grosimea unul deget şl so

,pun îh npă sărată. Apoi se şterg, se dau prin fălnfl şl se p răJpso In ulei flprbinte, pe ambele părţi. Se prepară nn so* alb din unt, făină şl lapte $1 ce amestecă eo sos de roşii şi eu 2 «epe tnea-, te m ărunt şl înmuiate In ulei, la foe moale. Intr-un vas terme». rezi*tent so aşenzfl on rlnd de vinete, se toarnă ses şl te pre­sară cu pătrunjel verde. Opera­ţia so repetă pînă Ia nmpierea vasului Se dă la «uptor p e n tru - cîteva minute. Atest preparat ss serveşte r*ee. ~

Sîmbătă, 23 iulie. Programuţ 1: 8,00 Bună d im in ea ţa ... de la. ' Iaşi; 9,00 Calendar; 9,10 Tip-top, mini-top; 10,00 F ilm . serial „Lasr sie"; 10,30 Pas cu pas; 11,30 „ Ecranul; 12,30 Povestea vorbei;'13,00 —. 1001 audiţii; 14,00 Ac-, tualită ţi;, 14,10 (Turnul Babei: Desene - animale. Film serial: „Beverly .Hills, B0210"; 18,30Da-~ rul miraculos a b Nilului: Egipt;18.45 Mapamond; 19,15 Tele- 1 enciclopedia; 20,00 Actualităţi;20.45 Film , serial: „Mancuso de la FBI“; 2.1,43' Totul începe cu., fotbalul!T22,30 Sport; 23,00 Ac- , tualităţi; 23,20 Film serial: 4;Hunter*V 0,15 MTV; 0,45 „Tim- ■ puri noi". > . • ' ^

Programul, 2: 8,00 întîinirca de sîm bălă;. 13,00 Est meridian magazin; 13.15 Film *sţrial: „Forsyie Saga"; 16,00 Des5Tie~~ animate; 16,30 Film serial: „Tî- năra stăpînă!'; 17,00 Studioul de literatură; 10,00 Tradiţii; 18,30 Convieţuiri; 19,30 Pariaţi; pe. campion!; ; 20,00 Actualităţî;20,40 Ritmuri muzicale; 21.00 TVM .Mesager; 21,30 Memento cultural;- 22,00 Jazz-magaZin; -22.30 Interferenţe; 23,30 Refrene fără vîrstă. • " -

TVR CLUJ-NAPOCA: P io-' gramul l-2;.r 8,00—13.00 Intîlni- rea de sîm bătă: Invitatul emi­siunii. Viaţa, sportivă Documen­tar: „Epoca Ceauşescu văzul â d e . . . ’ suedezi". ' incursiune . în necunoscut. ’ Jazz. Zoohobby. „Meşterul Manoîe" Lucian Bla­ga (serial); Eugen lonescu şi sţu-' denţii clujeni. Teatrul şl şcoala, suedeză. Videoşevalet. tineri fn pragul vieţit- familiale. Opera „Rigoletto" >n regie nouă pe seena Operei Maghiare din Cluj-;. Napoca- '

Duminică. 24 iulie. Programul 1: 8,00 Bună ' dimineaţa!; 9.00 Calendar; 9,10 Arleehino; 10,00 Film serial: „O lume dispăru­tă": 10.30 Lumină din lumină;

11.30 Viaţa satului: 13.00 M im-- că populară; 33,30 ' Aflas; 14,00 A rtualilăţi; 14,10 P oşta ' TV; 14.20 Video-magazin: Desene animate Film serial ,:„Casa pli­nă"; 18.20 Film serial: „Star Trek": 19.15 Robl'ngo: 20,00 Ac­tualităţi; 20.40 Tragerea Loto special 6/49 şl Noroc: 20,50 Film artistic:^„Lupte conjugale1*: 22,30 Mircea Eliade şî redescoperirea sacrului; 23,30 Actualităţi; 23,45 Maeştrii; 0.35 MicroreHtaiul for­maţiei „Direcţia 5": 0,55 ^Sport.

t

POLICLINICA ^ "INTERSERVISAN”

Str Pascaly nr^, cart. Gtieorghent

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLGGIE : -DERMATOLOGIE- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.Us^OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEOIATRIE - UROLOGIE

- ACUPUNCTURA -LABORATOR

(Slochlmle-Bacterlologle• Imunologte • Pafa2it0l0Q!e

- Teste StDA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA.

orele 7-21 Medic de gordi: orele 21-7

Rezervare consultaţiila tel. 19*39*39 .

SÎMBÂTĂ - LUNI, 23-25 IULIE, PAG. 3

„Un scenarii? pentru Coreea de 'inlra

: iese1 ţ (Aificol oparof în „International Herald,:Tribun@" din

. 11 iulie 1994, şub semnătura Iui Jini. Hoaglcmd) ,

Stalih s-a dus. dar-aceasta.'nu este o veste bună. Ciiligula i-a luat Jocul. Aceasta este reacţia unei înalte oficialităţi americane ia moartea bruscă a lui Kim Ir •Sen, caro a netezit calea pen­tru ascensiunea fiului şi moşte­nitorului său. desemnat, Kim Giăng , despre care .agenţiile americane de- informaţii cred câ este instabil mental. :

Ca o ironie, în ochii oficiali­tăţilor americane Kim Ir Se» a- junsese*la c e i-82 dc ani ai săi un element de stabilitate. Supra­vieţuire;! sa era esenţială pentru eforturile lor de a o p r i‘Coreea' do, Nord să. recicleze- suficient plutoniu ca să fabrice vreo şase .arme nucleare şi să realizeze c e r

" l e 1—2 bombe p t care CIA cre- . tic că Phenianul deja le-a asam-

hţat. \ - 'Strategia administraţiei Clinton

fusese de a-I evita pe Kim Giăng , II, ( a i t ia vlrsta de 02 de ani: îşi,,asumase, un control mai ma-

s re asupra 'politic ii externe ţi de' apărare încii. de. pe cînd tatăl său- îl pregătea pentru succesiu­ne. Doar cu batrinul Kim la cîrmă şi conşticnt de concesiile pe care SUA ernti dispuse să le facă pentru a-i determina pe nord-coreeni să ia degetul de pe trăgaciul nuclear există o şan­sa-să se ajungă la un acord.

A-l facc pe Kim Ir Sen să înţeleagă acest mesaj a fost cea mai m arc realizare obţinută de fostul preşedinte Jim m y. Carter

. în controversata lui întîlnire eu dictatorul de la Phenian de lu­na trecută. Domnul Carter a putut să-i transm ită direct bă- trlnului Kim poziţia americană,

. ocolind filtrul. ' lui "„Caligula11. Moartea lu i'K im spulberă însăşi fundamentul strategici de nego­ciere a SUA. Puţinul pe care oficialităţile americane credeau că il ştiau despre- conducerea acestui ’.reyat al izolării" a m u­rit o dată cu cel care în 19D0 trimisese trupele nord-coreene peste paralela 38 ca să fie res­pinse de forţele armate ale ŞUA.

•' P ină la moartea lui Kim mi­siunea lui Carter părea a fi sfîr­şitul unei prime faze a 'con-

„ fliefului dintre W ashington. ~ şi ' Phenian mai degrabă decît a-

cea .străpunfjere decisivă, cu m ; a aprcciaţ-o fostul preşedinte, sau acea capitulare de care . se te­meau unii. Carter îl atrăsese pe dictator .in nişte convorbiri_ca­re 'a r fi fost posibil să ducă la o înţelegere privind , îngheţarea dezvoltării nucleare n Phenianu­lui în viitor. în schimb, coreenii îşi atinseseră obiectivul lor p ri­mordial din- jocul deschiderii: de a m enţine perm anent 'ambigui­tatea Sn legătură cu faptul dacă

Coreea de Nord a-dezvoltat sau . nu 1—2 bombe nucleare. - :

Aprobînd. o concesie care a- bandona efectiv cerinţele am ett: cane • anterioare ca' plutoniul scos din reactorul nord-corcean în 1990 sâ fie supus unei inspecţii internaţionale, Washingtonul ' a recunoscut că bomba sau bombe­le pe care Coreea de Nord proba­bil că le-a. dezvoltat deja sînt un fapt împlinit.

m ly¥%^ * »'i / f} - i -v

I s »

Longevivi îri fruntoa siate!or• V 'In ziarul „Adevărul 'de .Cluj" (joi .14 iulie a.c.), la pagina 3* coloana a 2-a, in -articolul „Succesiunea lui Kim Ir Sen*’ se afir-* mu: „Kim Ir Son a fose conducătorul -absolut cu viaţa cea mai lungă din istorie11, afirmaţie care nu corespunde adevărului. Acest fost conducător în Corcea de Nord a tră i t în tre anii 1912—1994; deci 82 de ani şi a condus această ţară în tre anii tttl8-~1994y deci 40 de ani. '■- • . ' . , .; .' " - . '■• '

De altfel şi z im il „Românul** cu data de 18—24 iulie a.c., la pagina 8-a, face ,• în articolul „Şocul lui Kîm Ir -Sen V tu n ă to area afirm aţie eă ace.sta ,a . realizat ..'-recordul-, mondial de longevitate în fruntea unei ţă ri11. ' . . • i -,-

Care este -renii tai ea, de fap t? Viaţa ’cca mai lungi m frun­tea unui stat a fost a îm păratului japonez Hiro-Hito, care s-a ,năs­cut. în anul 1901. Tn anul 1020 ajunge. îm păratul Japoniei şi dom­neşte pînă Sn anul 1991, trăieşte 90 de ani şi domneşte 65 dfe.' ani. Pe locul aî doilea se situează îm păratu l Franelsc îosif al Austro Ungariei, care" se naşte '. în ' anul' ‘ 1830, se urcă pe tronul

.de la Viena in ■ 18-îfi şi domneşte p înă în anul 1916, d e c i. trăişş- tc 36 de. anj, -domneşte 00 de ani. .Victoria, Regina Angliei şi îm ­părăteasa Indiei, se naşte' în. 1819,. se ' urcă-; pe tronul Angliei în 1837 şi domneşte pînă în 1901. Trăieşte 82 de ani şi domneşte 64 de ani.-Deci 'Kim Ir . Sen a egalat-o pe Regina Victoria â : An­gliei ea vîrstă. Dar, dacă tot vorbim de recorduri, să mai amintim faptul că cea mai lungă domnie din istoria universală, este a Re­gelui L udovic 'a l XIV-lca din Franţa, care se naşte în an u l- 1038 şi domneşte între anii Ifi43-rl715, deci 72 a n i/-A ceste1 rînd uri, se doresc a fi numai o completare la informaţii.

' . ' Luca MANC1U

Unwria- flîinzitia despre politica noniui' guvern;fâtă ’ rte _ Magfiiâriî-

, V -(© y,UJ :MÂGYAROR5ZAG"

_ P atru reprezentanţi! ai -.partitele* ' lor de .opoziţie a u r ă s p u n s 1 la următoarele'' în trebări, ale ziaru­lui: ' '

1. Cum aprcciaţi afirmaţiile din . expunerea- lui Gyula Horn rosti- tâ în faţa parlam entului cu pri- .

-virc Ia relaţiile cu maghiarii de! peste ţiotarc? 1 1.

2. Noul program înseamnă sau ; na un pas înainte în raport, cu ; ideile guvernului Antal?

, - Iată cîteva fragmente d in ră s - ,- . punsurile date.

O . Gyorgy Csoti, şeful Cabi­netului pentru V afacerile externe politica - se cu rită ţii; şi apărarea ’ naţională din cadrul Torumulu» Democratic Ungar: ,,Guvernul un­gar are datoria să , se. -ocupe de - problemele., maghiarimii ’de pes-- te hotare. îngrijorarea mea, in legătură cu .aceasta este că ce­le afirm ate a tît în programul guvernului, cît: şi in expunere sînt. a p a re n t: acceptabile. Numai

. că în declaraţiile reprezentan­ţilor „proem inenţi ai Partidului Socialist "Ungar — Gyula Horn. Laszlo Kovacs şl alţii — se su­bliniază faptul c ă ,. după părerea lor, avem o situaţie uşoară în ceea ce priveşte sem narea acor­dului de bază. Pentru mine a-- cest lucru este I re a l şi inaccep­tabil, pentru că ştim precis eâ / în ambele ţări,; Sn România şî * Slovaciii,: CCrcurile politice co n -. . ducătoare nu vor să satisfacă v ' cererile•^£Nyen91cârile, m aghia-^ rimli dc acolo. Nu-, doresc- s& discute despre 'nici .6 .fcjrmă d e ‘ autonomie, nici despre concep- tul drepturilor obiective, deşi ‘ reprezentanţii legitimi ai mngilia-

tie pestfe hotared in 19 iu lie/^1994 , a rlico ! tr a n

' S o rin P etrescu ) ® . 'rlmii din aceste ţâri, UDMR şi mişcările şi partideie din Slo­vacia ou prevăzut în .p rogram e­l e : lo r .. obiective care coincid eu practica europeană. /P r in aceas­t a /aş v rea ' să afirm că apreciez drept iresponsabilă acea atitudi- ; n e ' prin care semnarea acordu- , rilor este considerată a fi uşoa­ră. Este, într-adevăr, de dorit semnarea acordurilor, dar; a- c-cstea nu trebuie semnate ' repe­de, ci bine. Este un mesaj 'prost pentru m aghiarim ea' de-peste ho­tare şă .subliniezi -:zi de zi eă noUÎ prem ier este prim -m inistru a doar 10 milioane şi jiunătate d e ' maghiari*'. V ■ ' .

> '0 Bela Csapo, deputat creştin- dem ocrat: „Şi în S această ex p u -: tjere,G yula Horn a subliniat fap-

T tu l care l-anu-auzit dc mai : multe ori din partea lui: că

vrea şă fie prim -m inistru a 'doar ece milioane şl jum ătate d e

maghiari. Prin" aceasta a vrut cj creeze un contrast faţă de ; declaraţia iui Josef Antal, Iii mă­sura îri caro Gyula Horn simte o responsabilitate faţă de m a­ghiarii rămaşi în afara grani­ţelor, trebuie să demonstreze a- '. cest lucru în cursul tratativelor pentru îm bunătăţirea relaţiilor. ^

Consider că, faţă de, concep- i. lia Iul Antal, cu privire la mi­norităţi, cea de acum repre- r ainlă liri pas înapoi. Deocamdată, aşteptăm faptele. Noi, ca opozi­ţie, vom atrage atenţia asupra acestor probleme, numai sS - nu fie prea 'tîrziu“. : -

# Jozcf Toravcn,' preşedintele şi liderul fracţiunii''parlam ejitare " a''Partidului.!Independent a l Mi--

-niis p e n tru R om preş^de . ^

cilor Proprietari. „Consider' câ soarta -maghiarilor de peste ho- tare poate fi abordată numai da­că vom afunge lâ un consens al celor şa se -p artid e reprezentate în parlam ent în . cazul acorduri­lor de .bază, dar pentru aceasta trebuie să avem ' în prealabil şt acordul, tu turor reprezentanţilor, maghiarilor de peste hotare. In ' ceea: ce priveşte afirm aţiile nou*

‘ lu i; guvern cu privire la acordu­rile de bază, consider că -acestea vor constitui un pas înapoi faţ$ de concepţiile guvernului; Antal“.

0 tas7lo Kovar, liderul trac ­ţiunii parlam entare a Alianţei Tinerilor Democraţi: „In această privinţă, poziţia Iul Gyula; Horn

. şi a partidelor din coaliţie a fost m ereu şovăitoare, dublă. Nicio­dată nu m putut şti pe cc anu-

• me pun ei accen tu l:. pe semna­rea cit mai grabnică a acordurl-

; lor d e 'b a z ă sau pe faptul câ ? ace-st lucru se paiaţe realiza .doar 1. dar^ cealaltă: parte garantează

dreptiirile ;mîhoritâţ.ilor care ţrâ- . iese -acolo, respectiv, dacă acest* lucru este acceptat şl de -organi­

zaţiile legitime ale m inoritâţt- lor‘\ ■«' "V,:

IN ACEASTA pASIS^T fi PD»L(OA»r MATCHIAL»

^ FlîK N IZ/lîB 0 8 .;-ĂGEtritA HATŢOHW-Ăi CE PRESĂ

- '

NATIOMAL NEWS AGEHC*'/ PKBCtJM- Si Dis AL'tfl SUKSS

■•= = =539

"N - - - - '

.JitfHi!,’ p Lima? Nh mâinii;' de im sfert de secol

(Reuter)

■/■"în; tirrip ce americanii p rivesc-ru nostalgie la pri­mul. pas pe Lună făcut -,tn urm ă cu 25 de ani, spe­cialiştii aşteaptă cy nerăbdare urm ătoarea’ ocazie cînd oamenii 'vor putea din nou să ajungă pe Lună. P ă-.

-Verea unanimă este că aceasta nu se va. întînnpla mai ■.devreme de cel puţin 25 de an!. Principalul motiv II- constituie costul. „Priorităţile fiscale sînt de aşa natu­ră incit este limpede că nu-vom face investiţii finan­ciare substanţiale p en tru ' revenirea pe Lună în v iito ru l. apropiat11, a ' explicat Saţ) Pilcher, şeful biroului de studii „Missiori Irom Planet Darth** at NASA. unde sînt analizate misiunile-de acesl gen,.Ghiar şî atunci cînd americanii voi" merge din. nou

pe L ună''este ,puţin- probabil ca e i-să o facă singuri, a apreciat (3. Pilclier. Spre deosebire de misiunea Apollo11, care a purtat primii astronauţl americam pe Lună la 20 Iulie 1BP0, este m ult-m ai probabil ca tn seco­lul a l, X ^ l-lea orice aselenizare să fie o acţiune glo­bală, cu participarea europenilor si -a Japonezilor; De fapt; NASA (National Aeronatities and Spate Adrainis-

^tration) a fost unul dintre-sponsorii unei reuniuni in -’ iernaţionole dssfăşurate luria , trecută in Elveţia tn le­

gătură: cu posibilitatea explorării .viiteare a spaţiului cos­mic. A tît agenţiile spaţiale japoneze, cit şl cele euro­pene avansează ’ planuri p e ‘ term en, lung, in patru faT zeţ cti costuri iniţiale com parativ re-duse' şi muncă ro­botizată pe .Lună în a in t^ de a se lua in considerare

, trim iterea unui echipaj uman. ' .' - -- V- - • \ ' t

P lanul european no stabileşte nici o dată p en tru .o nbuă_misiune um ană selenară. Japonezii au afirm at că, >

, tcoretic, anul 2020-ar putea fl considerat un termen aproximativ, G. 'Pilcher a apreciaţ că aceasta abordare pare rezonabilă, „în condiţiile în care un program se desfăşoară după astfel: de repere temporale, dem arajul este foarte treptat, Luna cor\ştituie Un ■ viitor, obiectiv

, foarte plauzibil'*.. 1 ! ■ ..- ; ,.• Aceasta, este o ‘iabordare foarte diferită de retorica vehementă a an ilo r . *00, cînd goana, spre Lunu a :îost; alim entată p a r ţia l, de tem erea existentă în condiţiile . războiului rece că U niunea' Sovietică a r putea ajunge" prima acolo. In anul 1961 preşedintele John F. Kennedy declara în . faţa (Sorgresulul că .trrmlterea unui om pe Lună, pînă la sfîrşitul deceniului „ar putea constitui

' cliela viitorului nostru pe P âm tnt1*. El adăuga; „Pentru că deşi nu putem garania că vom. fi într-o ai primii, putem garanta că orice eşec In cadrul acestui .efort ne va face să fin» ultim ii1* , • : - .•

îh 1389 vremurile s-ati schimbat, în «ondiţlile în ca­re blocul soviet le dădea semne, de destrămare, t a cea de-a 20-a aniversare a prim ei aselenizări‘ preşedintele George Busli a promis câ va construi o. bază am erica- ‘ nă' perm anentă" "pe Lună şî că în secolul' a l ' KXI-lea va viza planeta Marte. Preşedintele-VStlnton, eare şl-a .

cîştigat 'mandatul -prin concentrarea asupra politiei! şl economici interne, a. păstra t în m are parte tăcere îi» ceea ce priveşte, subiectul explorării spaţiului jeosmi*. Vicepreşedintele Al Gore a făcut tiriele afirm aţii (dătă­toare de speranţă, -dar nu a existat nici tui - fel de angajam ent concret privind revenirea pe Lună a am e­ricanilor. . . ' " ' .’ . ' v f - - ./.-D ar chiar dacă un astfel de angajament; ar exista, nu

există un vehicul — desigur, nti naveta spaţială m ult prea foidsitâ — care să întreprindă călătoria. . i .

Navetele nu au propulsia necesară pentru a se In- •, scrie pe o orbită joasă a PămintUlui «âr a p o i , Să se- 'rîdice -către Lună. Singurul vehicul care far, putea .a j« - ta şă se ajungă pe Lună, este Eriergia-V, proiectat în ' fosta Uniune Sovietică si care: este capabil 's ă ridic# de cinci- ori greutatea unei navete spa ţia le ' ansericane,

■a :pi-ccizat 6 . Pilcher. Acesta ar putea fi de folos Iri.ea- ziil -Siv'care obiectivul fostului preşedinte Bush de a în* f iin ţa " o ba/.ă selenară p e rm a n e n tă a r , fl - readus In ac ­tualitate. Pentru mement, NASA so mulţumeşte' să se axeze pe sondele fără echipaj uman,, care-sîn t mai iefti­ne decît zborurile spaţiale - umane .şi. furnizează Imagini vizuale senzaţionale pe care n ic i. u n . observator .'terci*

. tru nu le -ar putea.surprinde, . , -’i .'., . .. -l?e fapt, la cea de-a 25-a aniversare .'« primului pai

pe Lună adevăratele noutăţi 'p en tru astronomi soses* do 4a -un fost obiect de batjocură al NASA:, telescopul

. spaţial Hubble. Acesta, fără oameni la- bord, a lua) Imagini de pc' Jup iter la1 doar cîteva clipe după ce-ce® maţ m are d in tre fragmentele cometei Shoemajter-Î.evy 0 s-a ciocnit de suprafaţa asestei plltriete.' ! ' .V ; '

-’ ■' ' ' , l V f \ . i l l ' Vi.’-.; 1

ADEVARUL DE C & J SÎMBĂTĂ. - LUNI, 23-25 IULIE, PAG. 4

tîrgul de; ia ■ G'aina:— .-între mit şi adevăr

* - ’Din tim puri imemoriale, miezul 'verii, în preaj­

ma zilei de „Sântilie", prorocul credinţei, care conform mitologiei populare, străbate cerul în carul său de foc, înfrînînd fulgerele şi tunetele distrugătoare de roade — era m arcat în tradiţia ţinuturilor transilvane ' de un eveniment deosebit, ce „mişca satele", locuitorii din crîngurile Apuse­nilor. Moţi, mocani, cri.şeni şi zărăndeni urcau in zvon de , tulnice stis, în Munţii Bihorului, pe pla­toul „Găina", unde se ţinea „datul", „nedeia", „TÎRGUL DE LA GAINA".

Alegerea acestui loc nu este întîmplăf&sre. Con­figuraţia geologică a acestui platou deschis spre soare şi lumină, dar.inconjurat ca o cetate de pă­durile. de fag şi cetini aminteşte de atîtea’ alte platouri carpatice devenite sacre şi locuri de îri-

1 chinare ale străbunilor noştri, avînd temple sau • „vetre de nedei", de „rugă" sau de ,„tîrg",. cum" erau numite întîlnirile satelor pe culmi, .la zile

. ' fixe, la sărbători, între echinocţii şi solstiţii, mai aproape de ccr şi de divinitată Înîăşi 1 legenda' Muntelui Găina îşi are sorgintea în' accastă ere-' dinţă. Varianta relatată inca la ; 1888 de neobosi­ţii cercetători Teof ii Frâncu şi, George Candrea povesteşte că „în timpul când şi în munţii Biha- - riei-se lucrau băile (minele de aur), p găină de aur ieşea' din : băi spre a - se. aşeza în vârful mun- - ,

. telui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale .d e aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomeni­tă a găioei,: în ‘ mai multe rânduri s-nu . încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de ’ aur de la Roşia. De,atunci, nemaiputîndu-se găsi: aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le, mai lucra, fiindcă găina din poveste era „ v â l­va" băilor (zâna)' şi ea a ' dus .aurul cu sine, în părţile unde a zburat”- - . • ,

La „Datul de la găina'1 şe ' , adunau tinerii şi-- : gospodarii diri • cele patru m ari ţinuturi străjuite

. de - platoul legendar, Bihorul, ZăranJul. Clujul şi Alba, âducînd ţesături alese şi furci „împistrite" ,;J (cei de pe Crişiil Alb), fluiere ; acordate şi bote,, ghinduite (moţii de la Cîmpenî şi Arieseni), lînă şi tiocuri de răşină !(mocanii de pe Arîeş). cera­mică (olarii de pe Crişul Negru sau cek din Ţ&-.

,-rand),-.. spete pentru războaiele de -ţesut (sătenii din Hâşculiţa), turtă dulce. si . salbe -„scumpe" (slo- - vacii din Făget :‘şi Tinca), V,coj6ace :! înflorate şi. . sumanşmbăierate" . (maeştrii- djp( Beii.işL *:V:aşcău, - Sârbeşti, dip, Bnâd sau din Abrud şi Feneş), fruc­te de pădure (şi plante, medicinale culese şi'reco --

.' mandate _de vestiţii herborişti de. la Poienii de , Jo s,'d e 'pe CrişuJ Pietros.-scoarţă de,.stejar pen-_ - tru argăsitul pieilor şi răşină de ia Buru etc.

„Tîrgul. de la iGălna" Ta suscitat interesul m u lto r: cercetători şi scriitori încă, din veacurile trecute, '

-, notorietatea luî;depăşind graniţei-' ţării,-,-.inspirţnd multă literatură, dar şi ficţiune-,în alte tărj eu-

V dopene, Ungaria,' Italia, Germania, Franţa, une- •> orţ^deformatoare, tendenţioase,, referitor ia prac.-- .* tici şi la obiceiurile românilor. - v. . ^

La 1789/ poetul maghiar Abraham Bnrcsay. în-' f tr-o poezie idilică, intitulată „Felul nunţii la .ro - ' mâni", lansa .prim a oară_ denumirea de „tîrgul de , fete", precum şi povestea. despre fetele care ve- , neau cu zestrea şi erau- ; logodite şi m ăritate la t; tîrg, urmînd a-şi însoţi soţul în ţinutul de unde acesta venea. în primul sfert .al veacului urmăv tor, geologul transilvănean- lacob Ferdinand Mil- ler d eB rasso reia subiectul despre „Leanv văsăr" - (tîrgul de fete), plasindu-) pe "Muntele Călineasâ. Senzaţionala povestire a „inspirat" pe mulţi alţi defăimători,. care fără a cunoaşte obiceiul în . dreapta lui lumină şi - la faţa locului au exploatat.

un fapt de cultură real, transformjndu-1 denigra­tor. Aceeaşi falsă in terpretare1',era transpusă la Î861 de celebrul scriitor m aghiar Jokai Mor, îa romanul „Szegeny gazdşgok". Tiparele vechi, ne- , realiste, reveneau mereu în .veacul trecut în ar­ticolaşele de senzaţie ale unor scriitori ca Edvi

, IHes Pal, Kazirîcsy, Adolf Schmidî.Unii autori români, din celălalt veac, ,au căzut

. în aceeaşi greşeală, atunci cînd, fără ■ să cunoas­că- fenomenul . etno-cultural real au preluat „le­genda-" din literatura vremii. Dimitrie Meciu, în „Poema Munţilor Beiuşului" pomenea la 1816 .„târgul de dat", „unde.duc caşî.d e vânzare/Fete şi de m ăritare".... .

O adevărată literatucâ a genului, găzduită în paginile revistei „Familia" de la Oradea o dato­răm neobositului scriitor orădean Iosif Vulcan şi strădaniei lui de a restabili "prestigiul şi semni­ficaţiile reale ale ' obiceiurilor sociale româneşti, aie nedeilor - în practicile tradiţionale româneşti. Acolo apărea la 1872; articolul tînărului scriitor moţ Rubin Patiţia, care încerca a pune capăt „acelor poveşti ce se reduc la nişte scornituri m a­liţioase, lipsite de orice adevăr". El remarca ad e -: vârâta finalitate â tîrgului ca loc ■ de « în tîln ire . anuală între locuitorii munţilor .şi loc de schim b„ economic şi cultural. Scriitorul Ioan Slavici, bun cunoscător al etnografiei • carpaţice şi colaborator la e lab o rarea ' unei monografii a popoarelor .. din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura tîrgului: dc. l a . Găina cu păstoritul montan* afirmind însă că, acolo sus „se: făceai! logodne şi mai- ales ale

. tinerilor^ în ţe leşi: încă înainte de a urca la -m un­te". Iată însăşi; esenţa: fenomenului atît de defor­mat de. cei. puţin cunoscători ai spiritualităţii ro­mâneşti-:' în 'cadrul mării ' sărbători a muncii, a soarelui şi a luminii, era. firesc ; să sărbătorească- • -şi legăturile noi, sociale, între familii si neamuri, ia r „tîrgul",.;,datul" în semantica graiului Apu­senilor.nu înseamnă vînzare-cum părare de fete ci „tocmala", „credinţarca", „logodna". convenţie premaritălă de comuniune spirituală.

-La 1884; în . cartea sa despre Transilvania, „Sie- . ben'bur.geri'1, tipărită la Viena, ' Rudoli Bergner sublinia notorietatea nedeli de la Găina, despre , care, au a p ă ru t, articole în Franţa,; Italia, Germa­nia,' , chiar Ju les1 V erne' relUînd fantezista poveste in romanul „T ;e chateau des Cărpatlies". in 1893.

In 1888,. Frâncu. şi Candrpa -pun. capăt supozi­ţiilor J a ls e ’de orice origine ar fi: „Târgul de fete. ; în Găina . n -a"existat " n i c io d a tă decît .numai" în creeriî calomniatorilor străini", ia r ' fenomenul es­te, sim ilar ,c,U . nedeile.*-din. -ŢaraJIaţeculnj^ la R1' - :: cea: cu cele din JŢara făgăraşului; de la Ţeiiţ^-şaiT ; de la Blaj. ” - . ■■’ • , ^

"La începutul veacului nostru.- numeroşi scrii­to r i!— . Yasile Dumbravă şi Ioan Buteanu, profe­sori la Liceul din. Beiuş) apoi Grigore, Moldovan si Silvestru Moldovan, culminînd cu studiile fon­date ştiinţific; ale antropogcogrofilor. George Vâl-

. san,- Ion Conea, ale francezului Robert Ficheux, profesor ia Universitatea din. Cluj. în primele de­cenii, sau ale. etnografilor; Florea Florescu şi Ton Muşlea, întemeietorul Arhivei de... ■ Folclor din Cluj — au .relevat funcţiile sociale şi culturale, semnificaţia acestei nedei. cu rădăcini 'ad inei. în cutumele -vechiului habitat românesc, E i. au ; §ub-- liniat /indubitabila şi exclusiva legătură; „Tir- -,t gulu’i de la Găina" c tr vechi rituri urâno-solare- şî cu activităţi agro-pafetorale, - desfăşura te ji in*:.păst’.. trare , calendaristică după ,.echinocţii-.; şi jşoţstiţjij. n- ,- Chiar 'dacă astăzi, străvechile mesAje.jji senini-V ficaţii nu par a tît’ d e ” evi^entC ' fiind''adesea es­tompate de ..zgomotoasa neînţelegere’ a momentu­lui de’-a dreptul mitic, ureînd la „Tirpul de pe Găina1* vom regăsi aurul legendar transformat iii înţelepciunea, în mentalitatea, în folclorul locuri­lor, în dansul si'.rtntorf'l''. 'tinerilor, în arta popu­lară. . . -

; POSIBILITĂŢI: WM] Dt,;' SPE0 Ail7 A«r ; : :

PENTRU AORitlil-IOftll-DE'NÎ!*

l)r. .Maria HOC ’; v . ! îs- ul Transilvaniei

Dacă meseria de . agricultor, de lucrător ă l. pămîntului, are o vechime ce se măsoară cu m ii­le de ani, fcste- absolut cert că ea va avea şi Un . viitor, atîta timp cît- vâ , mai exista omeni­re. Cert - este, de asemenea, eă - meseria a evoluat şi că trebuie să evolueze în continuare. Agri­cultura de mîine nu poate fi decît aţeea a înaltei specializări, a mecanizăriii, automatizării, a noului în general.

L a cei 125 de ani pe care îi aniversează în acest an, Univer­sitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca doreşte să ţină pa-', sul la rîndul e'i, cu vremurile; cu n o u l . ; . '

Ce-i. aşteaptă aşadar, -pe cei care vor bate in acest an, la porţile. Agronomiei clujene?

Am aflat, prin am abilitatea .conducerii .Universităţii, a rec­torului acesteia, domnul prof. dr. Lc-on Muntean, că, în p ri­mul rînd, faţă de ralţi ajii, vor fi mai multe -specializări şi, .de asemenea, fo r fi posibilităţi, de - şcolarizare; 'pentru " un num ăr sporit de doritori în â descifra tainele uneia iau alteia dintre numeroasele specializări.'. Faţă. de specializările tradi- ţionale-Agricultură (75 locUri), H orticultură (00 . locuri), Zooteh- .. nie. (75 locuri), Medicină Vele-, rinară (125 locuri, din care- 25 locuri cu taxă de şcolarizare),

“fiinţează secţiile mai ■ noi, înfi­inţate după ÎQSO-Agromont'ano-.,, logie-25 locuri, Tehnologia Pre- .lucrării ' Produselor■ ■•‘Alimentare-, 25 locuri, s' vBiotehrmlogii-25' lo­curi, precum şi -Colegiul Uni­versitar Agricol,-cu durata stu ­diilor de 3 a n i / la specializările:

- legumicultufiă-fioricuitură-25 lo­curi, -pomicultură-viticultură-25

locuri, cadastru funciar-25 lo­curi, creşterea animalelor, con­trolul, prelucrarea şi valorifica-

l A-

rea pro.ducţiilor-25 locuri,Pentru toate ■ facultăţile, spe­

cializările- . şi pentru •■’-Colegiul Agricol cu toate specializările sale (excepţie face Tehnologia Prelucrării Produselor Alimen­tare) probele . de concurs sînt Biologia (clasa a X lI-a) — scris şi Chimia (clasa a X-a) — scris. Pentru .Tehnologia - Prelucrării Produselor- A lim entare admite­rea va consta din • probe scrise la, Algebră — (clasele IX-X il)— scris, Chimie (closa a X-a) — scris, şi o disciplină 'la alegere, între Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi căldură; Electri­citate) — scris sau Biologia (cia- şa a X lI-a) — scris. - .'.P e lîngă posibilităţile de spe­cializare ce li şe oferă viitorilor studenţi ai Universităţii, aceş­tia pot obţine, in urma unor cursuri speciale, atestatul de cadru didactic, se pot perfecţio­na. în domeniul lim bilor străine,, a l , computerelor personale, pot obţine permisul de conducere a tractorului, autoturism ului şi ca­mionului- Sînt tot mai largi, de asemenea, posibilităţile de . .spe­cializare,. prin stagii . în forme- sau instituţii; de -învăţămînt din Franţa, 'Belgia, Olanda, Anglia, Germania, Elveţia.

Evident ■ după absolvire, , in funcţie de specializare, de gra­dul de pregătire a fiecăru i' can­didat, producţia, de stat şi cea particulară, > cercetarea, învăţă­mîntul, turismul, industria ali­mentară şi atîtea alte sectoare de activitate îi aşteaptă pe vii­torii specialişti., încă un am ănunt. . înscrierea candidaţilor se va face fa secre­tariatele facultăţilor in perioa­da 2.0 aiîgust-3 septembrie iar conrursul se organizează încc- pînd ' cu. data do fi septembrie. .

Eaiil IJUCA

ACOLO UNDE INITIATIVA CISTIGA TEREN

:’ A cum ;;cîţiva ani, cînd la m ar­ginea cartieru lu i. Dealul Flori­lor din municipiul Dej s-a des­chis cantina sucursalei locale a „Agrocom"-ului Cluj, mulţi lo­cuitori din zonă au salutat ace­astă binevenită iniţiativă. > Intr- un tim p scurt, unitatea şi-a cîş-, tigaţ un loc de Erunte în reţeaua alimentaţiei publice din munici­piul de Ia confluenţa Someşuri- • lor. La preţuri accc-şibile,' în c e - , le trei tsăii d e . mese se poate servi la orice oră a zilei un brr-

- Se spune, despre locuitorii sa­tului Agriş că a r fi Urmaşii unor răzvrătiţi care, c u . sute dc ani în urmă, s-au retras înspre

•munţi, ascunzîndy-se în păduri­le greu de pătruns odinioară Aici şl-au întemeiat o aşezare adăpostită azi doar de dealuri, aspre ş ij semeţe, precum sînt şi agrişenir în ş iş i. .-

Izolîndu-se adesea cu bună_ ştiinţă ~de influenţele d inafară;'

■au fost rupţi la rindule, n u .d e puţine' ori, p.cntru .trufia" lor, de binefacerile civ ilizaţiei...

Se povestesc multe despre fap tele brave de arme ale agrişe'-'.■ nilor, săvîrşite mai ales în răz­boaiele mondiale. Unele întîm- plări au intrat de-ncuiri în le-^ gendă. . .

încă mai şînV proaspete peu ' tru virstnici! . Agrişului am inti­rile Mârll Uniri din 19(8 cînd,' în drum spre Alba Iulia, stega- ruî lor, al agrişehllor, dar şi al întregii zone Tara, -falnicul- Ioan Arion, a căzut sub glonţele duş­mane, însîngeiind tricolorul, . da» picurînd prin eroismul * său

LA AGRIŞ SE ASTEAPTA DE 50 DE ANI UN TELEFON...

şi mai -multă hotărire, mai mul-'- . tă . vrcdnicie în sufletele orta­

cilor. . -_Au trecut anii. Alţ-i nori- ne­

gri s-au abătut, asupra satelor, asupra locuitorilor lor, s-au abătut şi asupra Agriş'ului. O retragere din ca led pirjolului co­lectivizării nu mai era posibilă Trebuia să se reziste acolo,' lr. sat, iar pâminturile pe care ei. agrişenii, le-au făcut să rodeas­că, ajutaţi mai ales do credin­ţa în Cel de Sus, trebuiau apă rate! .

Şi agrişenii au rezistat plă tind însă cu mulle şi. mari sa­crifici) Îndrăzneala ■>de-a nu sc supiine Agrişul a devenit ceeo ce mai fusese şi 'qltădatfi, o in­sulă a răzvrătiţilor. Pămîntul le*a rămas, dar roadele lui luau drumul altor hambare. Impozi­te şi dări nemăsurate au apăsat, ani de-a rîndul, pe grumazul care nu se lăsa prins în jugul colectivului. ti

Rămas fără drumuri „de ţară" sp re . satele vecine, fără alte fa­cilităţi ale civilizaţiei,'satul tre-

. buia s ă 's e stingă, să p ia ră .. . Copiii anilor '(50 is>i mai amin­

tesc că în sat era „tras" telefo- . nul. D ar.iş i mai amintesc de■ asemenea, cum fii ele lui au fost tă ia te- 'iar stilpii smulşi şi că­raţi d e 'p u rtă to rii „lămpii lui Ilici". . * . . . '

Agrişenii n-au pierit. Indir- jirea_ş-i hărnicia le-au dat pu­tere. Satul lor a devenit înce­tul cu încetul o insulă a bunăs-- tării _intre’ satele din zona Terii,

' şi a Văii Elăşdăţii. . .Ge le-a adus agrişenilor anii

-de după 19897Poate că şi ei, ca atîţia alţii,

,s-au aşteptat la prea multe. Li s-au şi promis multe, mai ales de către oameni politici de toa­te culorile care, ciudat, in preaj­ma alegerilor, au găsit calea Agrişului. Li s-au promis dc

>ate, şi drumuri pietruite, şi

telefon, 'şi cite şi mai c î te . . Toate promisiunile au rămas, însă, doar simple promisiuni

Cei care au ţinut mereu (ridi­cat steagul au cam imbătrînjl

, de-acum, n u 'p re a mai au-forţa necesară p e n tru 'a rezista şi pe mai departe- Iar mai tinerii, cei mai mulţi dintre ei, sînt depar­te, se luptă să reziste la oraş, unde traiul nu le este cu nimic mai d u lce . . .

Co şi-ar mai dori, oafrsenii ■ ca­tului, veteranii satului?

-Cuvintele unuia dintre ci sînt edificatoare: „Am fi mai liniş­tiţi, poate, dacă am', avea .mai des veşti de la ai noştri, de la cei plecaţi în lumea largă Să-i putem chema clnd boala ne do-

. boară pe. cile unul dintre n o i.. "

îl vor ajuta oare .cei cu pute­re azi pe agrişenii tot mai fă ră ' de putere, să în noade, legăturile cu lumea dinafară?

Speranţa mai pîlpîie incă, la A g riş i..

Emil LUCA

gat mcniu,'--p)-egatit dc. cei mai buni bucătari. . Unitatea este frecventată nu numai de localni­cii, dar şi de călătorii care trec prin zonă. . ' . .

Conducerea unităţii a luat şi alte măsuri organizatorice in

-vederea diversificării aprovizio­nării populaţiei din cel m ai.m n-

.re cartier de locuinţe- din Dej. S-ă înfiinţat o carmangerie, un­de se prelucrează carnea, pro­dusă la fermele zootehnice ale SC „Agrocom" SA, de aici tri- miţindu-se zilnic mari cantităţi de -preparate . de carne; mezeluri şi alte produse nu numai fn lo­calitate, dar şi Ia Cluj-Napoca De asemenea, în vecinătatea mu­nicipiului Dej, pe valea Chiej- dului, au deschis - o frumoasă unitate .de alim entaţie publică, un adevărat p«pas turistic cu 60 de lociirij cu acces şi la pes­cuit. De fapt, aici se preconi­zează amenajarea unei zone de' agrement, pentru dejeni, avînd în vedere împrejurimile deose­bit dc. pitoreşti dc la marginea . satului flinta. -

Tot pentru buna aproviziona­re' h populaţiei din cartierul „Dealul Florilor", în; incinta

..cantinoi-restaurant,- la .începu­tul acestei . Veri, - au ■ deschis un chioşc de alimente, unde se des­fac în fiecare dimineaţă produse . proaspete de. . , carmangerie şl mezeluri Aici- funcţionează şi ■ o terasă eu 100 locuri, foarte căutată in sezonul estival, Aşa­dar, iniţiative lăudabile, cu con­secinţe benefice pentru locuito­rii cartierului, a întregului oraş

S/. Cs.

•«t«S

STMBATA- - LUNI, 23-25 IULIE, PA^. 5 ADfVARUt Of C< ■ • •

r ; ................... ^ ' ■ ■ _ yc '.'.’iW'j'&i'':® W i » Q U f f l i î S WililSIMM

Poziţia P, O S R . Cluj privind îndemnul jlî: D. M- R: la nesupunere civicăRocunoscînd criza prin care ţre-

ce UDMR şi eşecul politicii, du­se în cei patru ani: de existen­ţă, conducerea acestui partid, întrunită în 10 iulie a.c. la ;Cluj- Napoca, a . ajuns la concluzia că e necesar să -fie schimbată stra­tegia partidului..; Dacă ideea ..schimbării strate­giei unui partid este o chestiune proprie şi reprezintă un act fi­resc, necesar şi raţional,- nu la fel stau ,• lucrurile în privinţa direcţiei în - care conducerea UDMR îşi orientează schimbarea.. Concret, • această, direcţie ■ ar

fi ca UDMR să m iliteze/ mai hotar; vidual' Trccînd 'cu vederea ambigui­tatea. terminologică nu. putem trece -peste esenţa orientării lor, a strategiei şi măsurilor, preco-

• nizate, cu . un pronunţat iz ire­dentist. ■ •, Întreaga strategie" a UDMR.

■ este clădită' pe ideile separatis­mului şi autonomiei, avînd la bază voluntarismul etnic, care vi­zează dezmembrarea României ca stat naţional unitar.

Invocînd doar. cele trei nivele ale auţonomiei-individuală, de

Boss ctssa n a » - «aga» c m B n

.1 CU UW1UH. ou .• •***«*lotărU pentru autonomie indi­viduală, de grup şi comunitară.

grup şi; comunitară . — .concepe--■ rea lor presupune şi pe cea te-

; ritorială • ca fapt existenţial al indivizilor, grupurilor şi comuni­tăţilor, cadru fără de care : \ nu poţi pretinde autonomie etnică,

• autoguvernarea etnică, sistem instituţional şi de comunicare construit pe criterii etnice etc.

Deci, strategia UDMR a rămas eonstaîită, schimbările preconi- , zate sunt numai de ordin tactic; o tactică ce emană din acelaşi

.. voluntarism etnic - şi . iraţional. Alternativa" aleasă este aceea., a radicalizării .acestui voluntarism

-şi, a -sp o ririi .presiunilor , asupra farurilor interne şi mai ales in­ternaţionale. !

Cuvîntul nou de ordine este cel de nesupunere civică. ..Punctul de "pornire al acestui

■■'radicalism, nesăbuit îl constituie atitu d in ea : ,faţă -de proiectul le­gii învăţăm întului, lă urma. u r­mei, faţă d e ; sistemul de : îri-

: văţăm înt din România, a l'.că-,. rui spirit democratic este dena­

tu rat şi ponegrit.Opunîndu-se sistemului de în- v

văţămînt. . din România, liderii ■.. UDMR pretind un sistem propriu .de Jn văţămînt, de la grădiniţă pînă la Universitate,.;, optis- le­

gislaţiei ţării pe care declară că nu o, acceptă şi bazat pe princi-- piild "autonomiei, separatismului şi voluntarismului etnic.

Pentru a-şi atinge scopul, sînt preconizate o seamă de' acţiuni precum:

— ■ afişarea de inscripţii în limbile^ maghiară, română şi en­gleză din care, ignorîndu-se şi ppnegrindu-se realitatea privind drepturile m inorităţilor din Ro; mânia,- să reiasă .înpălcarea a- cestcra;

■— scrisori -şi - memorii' adresate forurilor internaţionale, pentru a îndemna la presiuni . asupra . Guvernului României; '

— organizarea de acţiuni şi proteste de masă cu caracter destabilizator, fără a se. ţine seama de faptul că Legea în’vă-

■ ţămîntului stipulează — şi..reali- . in tea practică o confirmă' —

■ dreptul m inorităţii maghiare de ■. a se instrui, in lim ba maternă.. Aspectele noi ale radicalizării politicii UDM R,-pe d e ' o parte, îndem nul' la nesupunere civică şi .boicot, ^pe de . altă parte, dis­poziţiile date de Consiliul Ope­rativ al UDMR" organizaţiilor - te­ritoriale şi tonul dictatorial în raport , cu acestea 'şi cu membrii

partidu lu i,' denotă iresponsabili- , ta tea -ş i stîrnesc indignare.'

. S -au-gîndit oare liderii că, ac- ţionînd împotriva ^prevederilor Constituţiei, îndemnînd la nesupu­nere" civică şi declarînd' că ' nil acceptă legislaţia generală . â • României, ei înşişi şi partidul pe care-1 reprezintă se situea­ză în "afara legii? Ce a r zice dacă noi am cere şi scoaterea formală- a UDMR în afara legii, lucru pe care nu numai că il sugerează, ci îl şi impuri ne-- respectarea Constituţiei,- . neac; ceptarea declarată a legislaţiei ţării şi îndemnul la nesupunere civică.

Dacă creşterea efervescenţei , m ăsurilor .şi acţiunilor destabi- ; lizatoare din ultim ul timp' la care recurg liderii UDMR ar urm ări să fie o - m inare" a pers- - pectivei semnării, tratatului din­

tre România şi Ungaria îi asi­gurăm pc aceşti lideri că nici acest /lucru nu ne intimidează.

Convinşi că marea masă a m inorităţilor ' maghiare nu vrea privilegii şl separatism, ci vrea să trăiască în bună înţelegere şi conlucrare.' pozitivă cu populaţia m ajoritară, ţinem s ă . subliniem din nou că recunoaştem şi fespec- tăm a tît'idcn tita tea m inorităţii maghiare său a altor, etnii, cît şi deplina egalitate în drepturi a ce­tăţenilor, indiferent de riaţio- nalitate, dar că nu acceptăm şi nu vom-accepta dictatul volUnta-- rismului etnic, iar dem nitatea şi iubirea de patrie sînt valori sfinte pe care nu vom permite nimănui să le calce în pibioare.

- V .BIROUL DE PRESA AL PDSR CLUJ

fon Siiescii: „Revoluţie şi reform ă”i

Apărut recent la Editura Enciclopedică, volumul „Revoluţie şi Reformă", al cărui autor este domnul Ion Iliescu, preşedintele României, nu este, aşa cum ne-am -putea ;închipui, o carte- me-

! .morialistică ci, mai degrabă, un gest clarificator,-de limpezire a ;. frăm întat’elor şi adesea controversatelor, momente care au m arcat.

' istoria ţiltimilor patru ani şi în cen tru l cărora s-a aflat, după cum bine ştim, omul'politic .Ion Iliescu.

•'■: Apariţia acestei, ţărţi. poate fi. deci interpretată şi ca împlini­rea unei -datorii, urmarea fireas­că a conştientizării faptului că mi?a istorică , a ieşirii României din epoca to ta litară ,şi a recon­strucţiei sale posteomuniste s-a transformat, în cazul domnului Iliescu, în tr -o . miză personală, într-un pariu încheiat cu sine însuşi, ale cărui şanse de reali­zare a sosit momentul de a fi evaluate. Dincolo însă de - pre- zentareav evenimentelor, inclusiv a Unor aspecte încă necunoscute, ce. impun reconsiderări şi noi interpretări, volumul „Revoluţie şi Reformă" este o carte de ine-- d ita ţie ' politică, ea relevînd/'.în acelaşi tim p ,. drumul, viziunea şi principiile de viaţă ale unoi om care a rămas, permanent om şi pe lîngă c a re ,. oricare ar fi opiniile noastre, politice, nu pu­tem trece,cu indiferenţă.

De ce „Revoluţie şi Reformă11? Aceste două noţiuni reprezintă, ' în opinia domnului Ion Iliescu, termenii de referinţă .pen tru România sfîrşitului de secol >XX, două fundamentale şi inse­parabile latufi ale fenomenului pe care România l-a trăit şi îl trăieşte în perspectiva dezvoltării şi -integrării sale în’ lumea de azi şi a foarte apropiatului în­ceput .de mileniu: „Câ într-o clepsidră, impacturile Revoluţiei s-au adunat, treptat, în spaţiul şi dinamica reformei". Această constatare îi' oferă t preşedintelui Iliescu prilejul^evaluării situaţi­ei moştenite în decembrie '89 şi a greutăţilor ivite mereu,, ce au generat înregistrarea, în primii 3 ani ce au urm at Revolu­ţiei, a unui continuu d e c lin eco­nomic, care? însă „nu trebuie să

he facă să-ne îndoim de drum ul ales, dificil, e adevărat,. dar unicul posibil, şi nici de şansele pe care le avem şi ale căror roade nu putem spera să le culegem decît "după .cîţiva ani de • sacrificii, eforturi şi perse­verenţă11. Cu realism, fă ră a .

, minimaliza greutăţile ce apasăo societate care merge pe un drum încă nedefrişat, preşedin­tele Iliescu demonstrează în.car--.

CARTEA POLITICA

tea şa că avem rrptive să fim optimişti şi să ne menţinem speranţele.. Pornind de la- date concrete, domnul»*'.Iliescu arată că există, rez.ultate, e drept, ne-

; spectaculoase, ce re levă; faptul că reform a a • fost dem arată şi există o solidă bază de pornire

-pen tru o creştere economică viitoare. Preşedintele Iliescu îi

• .contrazice astfel pe cei tentaţi sâ nege în bloc tot ce s-a făcut sau de a aborda rezultatele re­formei doar secvenţial, Idea li-. zîndu-le doar pe acelea înfăptui-

- te de un anumit grup: „Reforma , nu este proprietatea nici a unui

grup, nici a, unui partid, nici a unui guvern, ci. a întregii societăţi, cauză a tuturor cetă­ţenilor şi una din componentele esenţiale ale interesului naţio­nal1'. Ia r celor care vorbesc de „stagnarea11 sau „încetinirea re- formei11, preşedintele Iliescu le răspunde' că reforma nu -poate

: fi aplicată cu cinism, fără a ţine . cont de posibilităţile concrete ale economjei dar şi de durerile

.pe care reforma, cu/toate măsu­rile pe care IC presupune, ic provoacă populaţiei.

•Dincolo de- elementele- oare­cum- politice, cartea ce-1 are ca autor pe dl Ion Iliescu cuprin­de şi o puternică componentă umană. De altfel, dl Iliescu m ăr­turiseşte la un moment dat că-şi 'doreşte să răm înă un am care trăieşte printre oameni şi încearcă s ă - i . înţeleagă, în ciudă tenta­ţiilor cărora puţini le-ar rezista şi a pericolului real de a deveni

, un prizonier al puterii: „Nu • mă încearcă o asemenea ispită, p r o ­tocolul rece şi . fo rm ar al pute- , rii mă stînjeneşte şi îmi do­resc adesea sa evadez din . ca- , drul lu i11. Un asemenea: refugiu este şi această carte, „Revoldţie şi Reformă11, în ale căreia pagini -., găsim numeroase elemente in-" citante, chiar provocatoare, ce se. constituie-în. tot atîtea teme de meditaţie, în veritabile . invitaţii la reflecţie,; la : evaluarea lucidăa problemelor tranziţiei româ­neşti, a drumului, uneori d ra­matic, dar ireversibil .destinat unei Rom ânii, ce se străduieşte, în fiecare zi, să -ş i împlinească vocaţia pentţu libertate şi de-

. mocraţie. Pornind de la toate acestea, veţi găsi poate tem eiuri. de.a îm părtăşi credinţa neştirbită a preşedintelui Iliescu, m ărturisită in 'paginile cărţii sale, în pu­terea de regenerare , a ţării ,în schimbarea în bine a României

• M. Cantcinir

Premierul ungar Gyula Hornl-a prim it miercuri. în__cabinetul său, pe Marko Bela, preşedinte- ' le Uniunii Democrate a'MagTiia- rilor ' din România: La între­vedere au mâi participat Kovacs " Laszlo, m inistrul ungar al afa­cerilor externe şi Tabâjdi Csa- ba, secretar de", stat cu proble­me politice la Preşedinţia Con­siliului de Miniştri. ’ ’.

D u p ă . întîln ire, Marko Bela a declarat ziariştilor că, apre­ciază ca foarte important ca maghiarii de -peste ; hotare să aibă rela ţii corespunzătoare cu guvernul ungar, cu partidele politice, cu d iferite instituţii.

M arko B e la 'a apreciat că gu­vernul -ungar a transm is p r o - , gram ul său Uniunii Democrate a M aghiarilor' din România --şi că docum entul. conţine princi-

acest sens M ărko' Bela . a dat •exemplul" Tirolului de Sud şi F in landei., . '■ ^■' La rîndul său, Tabajdj Csaba' a subliniat că guvernul- a trans-

■ mis programul său ; organizaţi­ilor maghiare de peste hotare pentru câ a dorit, şl prin acest geât, să 'a ra te . că aş teap tă . pro­punerile lor. '

In cursul întîlnirii, Horn Gyula a afirm at câ schimbarea stilu­lui în politica' externă a guver­nului nu înseamnă doloG câ s-ar dori sistarea ajutorului a- cordat organizaţiilor 'm aghiare de pdste hotare. Este vorba doar de faptul că guvernul vrea ea atît ajutorul material, cît si" cel politic să pornească de. peJ baze mai raţionale; .

Premierul- ungar a subliniat" şi faptul că Ungaria va lua a-

îre Gyula Horii— ^arkolîulaO Ungaria vede în adoptarea -'Legii învăţăm întului în România

un gest „neprietenesc" 0- - _ •

piile de. bază pe - ca re ' ş i . orga­nizaţia maghiarilor din Româ­nia le consideră deosebit •" de importante. , - . ; .

în cursul întrevederii, Horn J3yu la a confirmat că guvernul 'c e re -părerea ■ UDMR şi în cazul sem nării'tra ta tu lu i de bază un*, garo-român. Conform părerilor lui Horn Gyula şi Marko Bela, nu este ele conceput un proiect de tra ta t în care să nu fie inclusă apărarea' drepturilor maghiarimii din România.. . -

Marko Bela s-a referit şi la faptul că UDMR Vede posibilă o soluţionare . a l situaţiei maghia­rimii din România doar prin realizarea unor 'forme ale auto1 nomiei. Preşedintele . UDMR a adăugat eă Tnu este suficient să sa Invoce doar standardele, do­cumentele internaţionale care1 apără minorităţile, tn soluţiona­rea situaţiilor specifice trebuie să s e . pornească şi de Ia solu­ţiile practice ale altor ţări. în

CEARTA P.A.C. — P.N.Ţ.C.D.

Atitudinea lui Valentin Gabrielescu, care ar fi afirm at că „cine nu este de acord cu propunerile PNŢGD este liber să plece din CDR11, a fost apreciată de preşedintele PAG, Nicolae Manolescu, drept „inacceptabilă1*. El a afirm at că propunerile PNŢCD, dife­rite de cele ale PAG; stau . sub' semnul de negare ■„nu"; astfel îneît se ştie .„Ge hu doreşte PNŢGD, d a r nu şi ce doreşte1*.

PAG respinge poziţia PNŢCD exprim ată de Valentin Gabrielescu considerînd că nu este cazul ca PNŢCD „să, se erijeze în partid care poate decide singur soarta CDR1*.

titudine faţă de orice" prejudi­cii de d r e p t : aduse maghiarilor de peste Hotare. . . " .• .

In ceea ce priveşte tratatele de bază '^Horn Gyula a afirmat că , guvernul, nu doreşte să se

• pripească . îri , această problemă. ' Conform . părerii guvernului în document trebuie să se prevadă că Ungaria; nu are pretenţii te­ritoriale, dar şi asigurarea ga­ranţiilor cu privire la drepturile minorităţilor; , '

' Premierul ungar l-a informat pe preşedintele UDMR şi cu privire la ., faptul că la Triest şi-a exprimat, faţă de premierul român Nicolae Văcăroiu, ne­mulţumirea în legătură cu noua lege a învăţăm întului din Româ- . nia,. afirmînd că aceasta „nu pare a fi un pas prietenesc11.

Marko Bela şi-a ex p rim at.în ­grijorarea în legătură .cu res­pectarea garanţiilor date de Ro­mânia, subliniind exemplul legii învăţăm întului care, a apreciat el,' pune într-o : situaţie grea or­ganizaţia min’orităţii ce luptă pentru im învăţăm înt în limba

' maternă.'Din declaraţiile lui Marko

Bela şi Tabajdi 'Csaba, făcute pe culoarele Parlam entului, re­iese că întrevederea, de pesteo oră, între premierul ungar şl preşedintele UDMR s-a axat cu precădere pe tema tratatului de bază

' • ■ . | ifoinpres)

ADEVARUL DE CLUJ SIMBĂTĂ - LUNI, 23-25 IULIE, PAG; 4

o s cZO&IA LEULUI

23 IULIE — 22 AUGUST (după Calendarul Thebare)

' Din toate vremurile, Leul esle asim ilat puterii; regale sau impe- . ria le o ri şefilor de. guvern sau de partide, oamenilor care ocu­pă funcţii înalte în .ierarhia so­cială. -Acest semn este simbolul unei ridicări meritate prin ca-' paeitatea celui; născut în această zodie, din dorinţa de a se pune în slujba binelui publio.. Fiind Un semn de foc, are un carac-

.te r impulsiv, ‘arzător şl îndrăz­neţ. Simbolizează spiritul stă-

. pinitor, i am b iţio s ' şi ferm-’ Persoanele născute în Leu sînt foarte simpatice, " călduroas», sincere şi hotărîte. JLe plac o- norurile, uniformele;, autorita­tea. situaţiile înalte, posedă un sentiment natural al măririi şi înălţării" p r ia propriile forţe. Nobleţea sufletească îl aşează deasupra tu turor micimilor vie­ţii. Furia lor este spontană şi ise produce adesea din cauza naturii impulsive, dar repede u ită şi iartă. Printre cei născuţi In Leu sîn t şi persoane prea rhîndre sau trufaşe.*$ei năssuţi- In această 20die

- au vederi largi ş i.ca urm are se 'orientează în toate ram urile - şti­in ţe i/a v în d .darul de â extrage esenţa lucrurilor, capacitatea de sinteză şi de a prezenta lucrurile sub forma cea mai accesibilă şi sinceră. Pot . relua cu uşurinţă un studiu vechi sau’ părăsit şi să-l reactualizeze. Au încredere în ceî cu care lucrează şi nu cer subalternilor ‘ u n lucru care le este peste putinţa. % •

însuşirea principală este bu­nătatea, cel mai mare- defect este spiritul absolutist dc domi­nare; . Nu se simte bine în r o l .

■ (!f> subaltern. ' ; ...Caracter: sfnt foarte energici, ,

stăpîni pe el. Se îndreaptă către; , ţel. fără să poată fl opriţi, f ă ră '’

_ a amîna, fără a ocoli ţinta. Sînt fiinţe sigure de ele Insele, de mijloacele lor, de victoria fi--

; nală. Urăsc linguşirile. Pla<j prin cutezanţa -lor, prin simplitatea ţ i măreţia obţinută. Femeile nu au însă echilibrul sufletess şi simplitatea bărbaţilor, ‘u n e le ’fo- losesa curajul în ’, răz b u n ă ri'ia r . entuîiasmul în pizmă.

Destin: Gef născuţi în Leu ajung, cu perseverenţă, la cajjă- toT drum ului lor, dacă nu m ari dem nitari, cel puţin primari

în satul- de unde sint, dar in nici un caz subalterni umiliţi. Urcuşul m ultora '.le este presă­ra t cu num eroase piedici.

Boli: Predispoziţii,... datorită temperam entului, pentru afec-' ţiu.ni cardiace şi de ordin ner-

. vos, posibilităţi de meningite • eerebro-spinale.

Prim ul decan: cei născuţi în­tre 23 iulie —- 2 august

Fire: Calităţile Leului le ' sînt uneori compromise de un fel de contradicţie generală, entuzias­mul le este frînat de înţelep-1 ciune în ceea c e . întreprinde. Succesul poate suferi din cauza şovăirii cu care ia hotărîri. Destinul: Succesele 'p o t .f i

mai puţin strălucite, însă mai solide. Nu va . ajunge în vîr- fu l piramidei pe care şi-o do­reşte, dar va avea stabilitate în locul pe care l-a dobîndit. Unii înving cu uşurinţă dificultăţi­le JSe pot rem arca în sport. Au

' ta lent de o temporiza lucruri şi situaţii. Viaţă înconjurată-de prieteni. . ’

Al doilea decan: 3 august — 12 august " ■ .

Fire: Toate 'ca lită ţile devin mai umane. S im ţul' dreptăţii şi al autorităţii m oderează! tendin­ţa către orgoliu.. ;'. ■

Destin: Viaţă î n ' general fe­ricită, poate să se socotească printre, binefăcătorii umanităţii. Căsătorie norocoasă, situaţie confortabilă, , dorinţă de a se instrui continuu şi cu succes.

■Al treilea decan: 13 august —• 22 august

F ire :. A prindere,. entuziasm, combativitate faţă de relele; sociale ' şi ale. indivizilor certaţi cu ordinea şi justiţia.; - /

Destin: Succese în viaţă ob- ■ tinute cu preţul unor mari e-

forturi. în situaţii dificile prie­tenii au un m are rol. Tendinţe spre artă, creaţii, sinteze. Unii, au mulţi prieteni, d a r mai puţini bani şi onoruri decît li. se cuvin după muncă şl- calităţi; m telectuals.; . ; ~K'‘

în această, zodie 's-au născut:; V.-Alccsandri. G. Noica, Simian Bărnuţiu, " Ioan Raţiu, ; Marin Preda, B. Sioeulesou. -

Bancuri noî, rîzi de t3 spargi!Aceasta este' celebra reclamă

a filmului „Un poliţist cu ex- plo7ie întirzlată“, pe caro eine-

. raatograful „Republica** ni l-a prezentat Sn această săptămînă Uluitor de bine glndttă. căci, . Intr-adevăr, bancurile din film Ies prom iţător în evidenţă, pe­licula ridiculizează filmul poli­ţist stereotip pe eare-1 prezen­ta u americanii pînă acum. Ti­tlu l film ului este „Gu ar* m a goală. Sea de pe Urmă jignire", «âci poliţistul care promitea să iasă la pensie #1 să devină liniştit, «a şi aei- laJţi «oneetâţenl aj lui, impasi­bil ehlar la un minor fu rt de poşete fn cartier, m reuşeşte fn cele din urm ă sâ reziste is­pitei de a sim ţi po propria-1 piele urm ă de oţel rece. A fost atit de vestit, însît colegii l-au •Instit agăţîndu-i la hîrou li­nu l d in tre «ostume, alături de • «ostumele purtate de alţi poliţişti 6e seamO. Tinerii răm aşi, sa-i. p reia atribuţiile n-au avut ax- ? perienţa şl «urajul t& înfrunte un ea2 nou, al vinul ,.amio“ veehi al poliţiei, eare, închis pe mai mulţi ani, se frăm înta eum să. conceapă un plan de

evadare. R ugat insistent de colegii de breaslă, poliţistul nostru cedează, îşi părăseşte căminul tocmai In . seara «ea mal im portantă, recomandată de către mediG soţilor pentru a o petrece împreună. însurat de curind, d ar eu probleme în viaţa intimă, poliţistul preia aazul, dîndu-şi senma ~eâ are de-a face cu „clienţi* vechi. Ajuns la închisoare în calitate de „prizonier", el îl impresio­nează puternic pe o tl «are îşi propusese să evadeze. Sulmea spectacolului ae petrece la de­cernarea premiilor „Oscar*. sce­nă ee- se încheie în aplauzele furtunoaje ale publicului. '

„Pararoount Piotures* prezin­tă o distribuţie de excepţie: Leslie Nielsen, Priscilla Presley, Geor­ge Kennedy, O. J. Simpson şi Fred. Ward, doi dintre aceştia ounoscuţi publicului d in rolurile pe care le-au avut in serialul „Dalia*14, taţi evoluînd într-un film a cărui producţie aparţine lu i David Zuclter, scenariul lui P at Proft şi David Zucker şl re­gia lui Peter Segal ,

■ ' . Dnriu COTU&

..JREBUIE GĂSITE METODE PENTRU CA DRUMUL SPRE DEMOCRAŢIE SĂ FIE MAI. VESEL...

EPIGRAME Şl CATRENE

CURIOZITĂŢI © CURIOZ1TAT!« în urm ă .cu cîţiva ani, în localitatea Dromorc

din Noua Zeelandă s-a înregistrat un record în zoologie: o oaie. a făta t 6 miei, care cîntăreau împreună 13 kg. Toţi mieii au supravieţuit.• • Ziarul egiptean „Al A khbar“ a publicat o

ştire senzaţională: o echipă de medici a extras unui bolnav-în vîrstă de 47 de ani. un calcul bi­liar în greutate de 1,5 kg, avînd dimensiunile 1(5X17 cm! -\ \ . -■ : ;

• în Tibet trăieşte o specie de capră sălbatică, numită Argaii, care poate atinge pînă la 200 kg. La unele exemplare, coarnele p o t- avea 1,5 m lungim e..

• Norvegia este cunoscută ca fiind ţara"cu foarte multe f io rduri .. Unul d in tre acestea prezintă 0 curiozitate turistică aparte: este fiordul Sogne,°care intră in ţărm pe o lungime de 220 km, are lăţi­mea de 6 km şiadiricimea medie de 1300 m.

• Cea mai lungă linie de pietrou din' lume esle cea din Londra, denumită „Central11, cu o lun­gime de 34 km şi 52 de staţii. Metroul care cir­culă la cea. mai mare înălţime este cel din Mexico City, oraşul îiind situat, după cum se ştie, la 2277 m altitudine. Pe de a l tă . parte, metrourile cele mai „adinei'* sînt cele d in . Phenian; (Coreea) — la 130 m adîncime, Kiev (Ucraina) — la 100

- m, Sankt Petersburg (Rusia) — la 80 m. M etroul- bucureştean circulă la o adîncime maximă - dc 22 m, pe magistrala a II-a.

(I.N .U .)r a i s ™ mam tmtm- mmm ttam mam tnmr» w— -

FAK1-URIILE ZBURĂTOARE

RE-UEPROFILARB

Fiindu-i prea gol buzunarul, - . (L-a fra ie ri^ vai, bişriiţarul) . ' Ţăranul nostru, iată, strigă: .— Mă-ntorc urgent, l a ~: - ■ mămăligă!

v LîaBARROSU

1IOPA MITICA!ş - \ / ■■■■ :• . , .

Ei,-aleşii, se scăldau- ..,Sn acea -suficienţă; : . - cînd, voit, îşi confundau fu n c ţia .,, cu-inteligenţa! -

Teoiil VOINEŞCU-AMADEUS

FINALA

Cînd am văzut că s-a ratat Din 11 m etri şi-n finală aVIi-am zis, fireşte resemnat,

. Ratarea noastră-a fost normală.

PROMOVAREA VALORILOR

Am duce-oî şi noi excelent Şi asta nu e vorbă goală, x U e-ani avea şi-n Parlam ent . Vreo 11 că-n Naţională.

Eugen ALBU

Sînt o fire optim istă .Nici un dubiu nu m-apasă,Eu sînt sigur că există, . x Le-am văzu t. . . la

mine-acasă.

LA DIRECTORUL BĂNCII

Cu-aşa dobînzi^ sigur că pier Căci nu pot suporta povara, . . De-aceea sincer, eu prefer Să-mi creditaţi doar . . .

' '■ secretar.:.

Victor TATARU

ceea ce..m i m m

Cine s-o mai creadă şi pe asta? într-o carte de dietetică a unui autor german, pe nume Gher- son, am citit urm ătoarea isto­rioară.

în primul război mondial, os­tilităţile pe1 mare ale Germaniei împotriva > Angliei au început la 3 august 1914. Pe Un vas ds război german • so aflau 5G0 de cădeţi; tineri - trecuţi' de 20 de ani E rau -to t Unul şi unul, pli­ni de vigoare. Animaţi de ela­nuri patriotice, scufundau va­poare încărcate cii alim ente şi alte materiale. Ce făceau cu e- chipajele vaselor scufundate, nu se ştie. Cert este că matrozii se alimentau Ia discreţie cu toate bunătăţile trim ise chiar de ei pe fundul mării. Activităţile fizice legate de mînulrea căr­bunilor^ transbordaţi de pe va­poare auxiliare, precum şi cele de pe propriul lor vas; inclu­siv aerul m arin le dădeau poftă de mîncare. Totul a mers cum

a mers, pînă către prim ăvari anului 1915,. cînd o mare parte a echipajului s-a îmbolnăvit. Cauza? Lipsa de verdeţuri şi legume, aducătoare de vitami­

n e . ■ ' A flaţi în situaţia de a nu

mai putea asigura alimentarea cu combustibil şi nici mînuirea arm am entului, s-a găsit soluţia salvatoare? să se pred°a cu toţii în tr-un port, ceea ce m arina, ii au ş i- fă c u t, nava ancorînd în tr-im port american. Senzaţia a fost imensă. Cauzele păreau inexplicabile. Medicii am eri­cani au recomandat fructe proas­pete, legume, lapte şi refacerea a fost miraculoasă, în decurs de numai cîteva săptămîni. A- mericanii cunoşteau păţaniile

„ navigatorilor lipsiţi de alimen­te proaspete (aşa cum li se în- timpUace navigatorilor polari) De fapt, ei s-ar fl putut salva prin sim pla consumare a cojilor de. cartofi, pe oare le aruncau în mod curent în mare, neştl- ind că In ele găseau tocmai substanţele de care aveau ne­voie Echipajul n rămas inter­nat pînă la term inarea războiu­lui, in deplină sănătate.

Dana PATRU

depăşesc standardele internaţionale(Urmare din pag. 1) , ./

cunde în spatele acestei declaraţii nu poate dăuna prea mult l ’ngarlel, cnro are atita sprijin internaţional tncît să ) fie trecu­te cu vederea „excesele" In acest dnmenla. Declaraţia este pe* rlcukiasă prin urmările pe care lo poate avea ea în România. Ne amintim câ amestecul «f-lu| F. Konig în probleme care nu-J D rivesc a dus la graţierea celor şapte maghiari din Zetea şl Dcalu, cu foate t-3 crima lor era dovedită. Ce vor face autori­tăţile roniAne pentru a.intra tn continuare In gratiile respon­sabililor Comunităţii Europene, este cm» de prevă/ut Orlr.im», pot fl anticipate alte cedări fn fata radicalilor maghiarilor din Transilvania, chiar dacă acestea (revendicările) depăşesc stan­dardele internaţionale — după cum a recunoscut un oficial un­gar, • -

Unul dintre nepoţi a lu a t bă­taie la un concert de muzică reggae, p en tm că a strigat de mai multe ori: reggae-ele-î cel

,:mai bun!.

„De ce-i aşa de prost, ăla care stă mereu cu m îinile în şolduri? Mă-şa I-a făcut în timp ce privea l a o ulcică'

■ goală..;.1* -.J 'V•.■'Â'1.’ -♦«.. .'.

Despre uri şef: „Era a tît (îe .bătrînicios Încă de lâ naştere, încit atunci , cînd să-i iasă pri­mii dinţişori,- Iui i-a crescut direct proteză". : .

+„O parto a 'defrişării pădurilor

de la, noi s-a petrecut în para­lel cu sporirea cozilor de topor".

. * -■■ „S-au reluat .In Rv?anda zbo­rurile um anitare: le-au paraşu­tat containere cu gloanţe oar­be

„N-are nimic, dom’ne, uniblă aplecat 'iindcă a fost corespon­dent de război- în Bosnia11.

*La crişrr-ă: ^Mă, am auzit câ

trupele 'speciale ruseşti şi ro­mâneşti se antrenează împreună în cadrul ARLUSLA

*^A1 naibii motar.: i-am cum­

părat o conservă cu mîncare pentru nisici ş i m i-a cerut prin gesturi furculiţă şi cuţit1*.

*„Săracii senatori, o să tragă

toată vara, fiindcă nu se dâ decît vac&nţă parlam entară!"

„Dom’ne a tît am dezbătut la o ţuîcă prohlema OZN-urilor, că la întoarcere spre casă am avut o întîlnire de gradul III'*.

CORNEL UDREA

SÎMBĂTĂ - IUN!» 23-25 IULIE, PAG. 7 ADEVARUL DE C i;

SAŞII..- (Urmare din pag. 1)

coasta biscrică a fost ctitorită de preotul Gregorius Schleyig în J477, cel care a contribuit la ri­dicarea casei'parohiale de peste drum. Predicatorul Adrian Wolp- ' jiard, şi-a .ridicat casa alături (azi P iaţa U n irii-31) In 154Q în stil renascentist, aducînd meşteri pietrari italieni din Bologna, unde şi-a făcut şi studiile.

Anvcnul actual din biserica Sfîntul Mihail este opera maes­trului german Johann Nachtigal

. (1740). P ictura „închinarea magi­lor" din altaru l aceleiaşi biserici

- este opera artistului vienez Franz Anton Maulbertsch. Portalul mo­numental din faţa bisericii (ac­tualmente in faţa bisericii Sfîn­tu l Petru) este opera artistului german Johann Konig, cel care a lucrat la începutul secolului al XVIII-lea la Biserica Univer­sităţii, zisă Şi a Piariştilor. .■ Şi alte opere arhitectonice şi

de artă clujene au fost făcute -de meşteri saşi/germani. Clădi­rea Muzeului de A rtă (fostul pa­la t a l familiei Banffiy din Piaţa Unirii este opera arhitectului

Drept ile proprietateJ ■-=. - '

cu... iiriceapl •■ In tre : Ilcu Victor şi Blendea

Mihai — am bii din comuna Hc- meţi judeţul Maramureş — s-a ivit o neînţelegere gravă. Tatăl lui Ilcu Victor a deţinut o su - ' prafaţă agricolă care, după coo-" perativizarea agriculturii, a fost repartizată lui Blendea M. o l titlu de lo t ajutător .După des­fiinţarea CAP-urilor, Ilcu V şl-a revendicat dreptul de proprie­tate asupra pămîntului. insă Blendea M. nu i-a dat satisfac­ţie pentru că îl arase, însămîn- ţase şî a în tre ţinu t toate cultu­rile. Deşi au avut. Ioc discuţii aprinse, nu s-a ajuns la nici un rezultat. Pentru ca să intre în posesia păm întului, Ilcu a tre^ cut la am eninţări cu moartea şi, într-o seară, prcfitînd de ne­atenţia celui cu care se duşmă­nea, l-a prins pe Blendea 3»1. de

■ cap şi l-a tr în tit Jos în faţa complexului comercial. Pentru că nu se- afla nimeni Sn jurul său; iar Blendea M* nu era în stare de nici o reacţie, a scos briceagul din buzunar şi i-a aplicat mai m ulte lovituri în regiunea p iep tu lu i.

Auzind ce s-a întîmplat, fra­tele victimei,. Blend"â Vasile, a venit la faţa locului ş i 'în tim p ce-i făcea fratelui său, respira­ţia artificială, pentru a-şi reve­ni, Ilcu V. l-a lovit cu cuţitul pe la spate şi l-a aruncat în

"spaţiul verde din faţa comple­xului. Transportat la spitalul din Sighetu-ÎVTarmaţ iei, Blendea îlih a i a încetat din viaţă v îna­inte de orice Intervenţie. Medi­c i i 'a u consemnat câ moartea a fost violentă şl s-a datorat he­moragiei interne post plagă în­ţepată penetrantă a liemitorace- lui drept cu lezarea parenchis- mului pulmonar. Blendea Vasi- la a scăpat cu răni mal-uşoare. Pentru comiterea acestei fapte, Tribunalul Baia Mare l-a con­dam nat pe Tlru Victor la 10 ani închisoare jpentru omor, adică minimum prevăzut de lege, eu motivarea câ are treî copii. Gon- siderînd pedeapsa disproporţio­nată, Inadecvată pericolului so-, cial al faptei si persoanei in­fractorului, Parchetul de pe lîn­gă tribunal a declarat apel, ca­re a fost soluţionat de Gurtea de apel din GluJ-Napoca.

Ju rist Ion GIIERCIOIU

Johann Eberhardt Blaumann .1733—1786), originar din Wur- temberg. Clădirea fostului Liccu academic din 'Cluj, de pe str. Mihail Kogălniceanu (azi Liceul

■{Teoretic nr. 2) este opera arhi­tectului Fricderich Thallinger, ridicată in perioada -1817—1821. Capc-la m ănăstirii ;;Calvaria“ a fost ridicată de călugării bene- dictini, aduşi ’ din Germania în secolul al Xl-lea. Palatul fostei familii nobiliare Teleki, de pe str. JJihall Kogălniceanu nr. 9, este opera ' a rh itec tu lu i. Joseph Leder şi palatu l fostei familii Thaldalgi-Korda de pe str. Iuliu M aniu nr. 14 este opera arhitec­tului Carlo Justi. Biserica .evan­ghelică de pe bulevardul actual31 Decembrie este ridicată de a r­hitectul Georg Winklor Ini 1816— 1929, cel care a ridicat şi bise­rica reform ată de pe acelaşi bu-: levard actual în 1821—1859. P a­latu l Prim ăriei, din P iaţa Unirii, este ridicat în 1843—1846 de ar­hitectul Anton K agelbauer,' J a r ornam entarea faţadei -este ope­ra şrtistu lu i Joharin Bohn. Clă­d irea ' Universităţii, 'de pe strl, Mihail Kogălniceanu este opera arhitectului Carlo Meixner. ridi­cată intre 1893—1002.' Saşii/germ anii clujeni . au in­trodus tiparul în -G lu j, Gaspar Heltai a contribuit la dezvolta­rea limbii scrise şi a culturii maghiare. Tipograful Gaspar Scheşberger a construit. ' şi - o m oară de hîrtie în Cluj la sfir- ţltu l- secolului al XVl-lea. "La

dezvoltarea m anufacturii în Cluj -au contribuit 7 şi saşii. Iohann Heibert era proprietarul unei m anufacturi de căruţe la ince-

.. putui secolului al XlX-lea, un alt sas era proprietarul manufac­turii de ţigarete etc. • -

Oameni de cultură saşi au ' contribuit la dezvoltarea' în v ă ţă - mintului clujean. Amintim ’pe

\ iezuiţii Franeisc Fassching (auto­ru l lucrărilor Vetus Dacia şi No­va “D acia,"'d in ' 1725; respectiv 1737), m atem aticianul şi astrono-

; mul Maximilian Moli şi nume­roşi. alţii. . ,

• ;.-De la cetate.i săsească - In E- vul Mediu,. Clujit] a^ajuns, prin imigraţie m asivă de unguri, ca in }7©, să mai aibă doar 1075 saşi şi germ ani (unguri 7843, ro­m âni’ şi greci sau aromâni 429), iar In 1892 mai erau 1336 de germani (unguri 27.514, români 3226). Mulţi s a ş i.a u plccat din Cluj datorită maghiarizării for­ţa te ,: alţii s-au maghiarizat şi

. puţini 'ş i-a u păstra t etnia. Deci ţiiitp de un secol, de la 1785 lă 1892 saşii au .crescut cu 261 lo-

, cuitori, pe. cind ungurii eu a- preape 20.000.

.- - ’ Desigur, o monografie istorică a comunităţii săseşti/germ ane din Cluj este necesară ; astăzi pen tru a cunoaşte adevărata is­torie a urbei de pe Someşul Mîc, iar valorile de -cultură create

• de această comunitate să hu fie .... însuşite exclusiv, pe nedrept, de

unii care confiscă istoria pe sca­ma intereselor lor politice.

SALVARE DIN ELVEŢIA• Pe lîngă greutăţile întîmpina-

te dc unităţile spitaliceşti, mul­te problem e avem şi în privin­ţa asistenţei sanitare la domici­liu.. C hiar "dacă — în timpul lor liber — mai m ulţi medici : s-au privatizat, staţiile dc salvare au răm as to t cu dotarea • veche. Nici oraşul Gherla n u ' stă mai bine. S taţia de salvare din .lo­calitate n u . a p rim it o : maşină n ouă .de mai bine d c .10 ani!

La începutul acestei veri, pe străzile oraşului am putut obser­va o.. salvare tip „Mercedes" cu un num ăr străin. T o a tă ; lum ea s-a bucurat de noua donaţie a elveţienilor, oaspeţi tradiţionali ai .gherlenilor; mai ales că sal* varea donată de .elveţieni a ve­n it c a . . . o salvare pentru sta­ţia din localitate. Astfel că nu­m ărul maşinilor a crescut J a 12. Ceea ce este şi m ai îmbucură­tor, constă în dotarea foarte bu­nă a M ercedesuluî.; Sînt nelip­site tuburile de oxigen şi truse­le pentru- intervenţii. Gherlenii" nici nu puteau primi un cadou mai frumos! . '

Neplăcut este „ c ă " forurile competente nu se gîndesc la do-'- tărea precară a staţiilor de sal­vare d in ţară . Sînt maşini caro trebuiau de m ult casate, unele fiind practic inutilizabile, lipsi­te de orice dotări. In asemenea situaţii cine S a lv ează . . . salva-

■ rea? ' ■ . . . .. :-. v 'vV . ~ ' i- ' Sz-, Cs.

Pătfuftiţi! tARI r/ss-ului îşi continuă 1 CKiiflicărilcUn nou comunicat purtînd semnătura d-nci

Ana Potcoavă ne Informează câ la 8 iulie crt., dl. N iculaie_Ionaşcu,' preşedintele asociaţiei Pro-Ca-Ţ rita s-f ilia la Cluj-Napoca, ■ a r fi; anunţat depună-" torii că nu vor începe re stitu irile , de bani nici la data de 5 august 1094, aşa cum s-a stabilit la în ­ceputul lunii iunie, la întîlnirea de la sediul Poli­ţiei municipiului Cluj-Napoca d intre reprezentan­ţii . păgubiţilor şi patronul firm ei Caritas, dl. Ioan Stoica. Dl. lonaşcu nu a precizat nici o altă dată ce s-ar avea în vedere pen tru începerea restitui­rii banilor. - ' ' -

F aţă de această ' situaţie, d-na Ana Potcoavă concluzionează: 1) Ultima şansă de recuperare a banilor este organizarea ■ unei acţiuni de protest, fără . precedent, la scară naţională, prin . care să

ne impunem voinţa; 2): Aceasta acţiune dc protest va incepe la Cluj-Napoca în data dc 10 a u g u s t. 1994 ora 9, iri faţa Sălii Sporturilor şi va conti­nua pînă cînd se va trece Ja acţiunea de recupe-. ra re a banilor în m o d 'c o n c re t C lujul v a ‘răm îne sub asediul, păgubiţilor p înă îa rezolvarea defini­tivă a conflictului social creat de SG Caritas prin patronul I. Stoica, cu concursul organelor de stât.--Alto puncte ale „concluziilor1* d -ne i' Potcoavă-3

prevăd deplasarea unei delega ţii. a păgubiţilor la P refectura Cluj, pen tru a se solicita, de acolo,.. sprijinul preşedinţiei şi guvernu lu i,. ca şi aduce-'î r e a Ia-:judecată „în /a ţa poporului'* a d-lui Stoica.’ In ce ne priveşte, aşteptăm cu calm derularea ‘evenimentelor şi „bunăvoinţa" celui drastic acu­zat. , . .. " ■ *

CAROSABIL

VITEZA, MORŢI, RĂNIŢIAm vorbit de mai m ulte , ori

despre pericolul-perlcolele pa şosele: viteza. Şi, clin păcate, unii d intre semenii noştri nu înţeleg că „regula jocului" tre ­buie respectată. A ltfe l .. . cobo- rînd dealul Feleacului, sergentul de la Compania de Pom pieri Cluj, Perşa Marian, 23 de ani.

n-a ţinut cont de carosabilul -alunecos, p liu ele mizgăisA apă^ sat pe pedala acceleratorului, p în ă . ce . m aşina cu num ărul ' a e 1' înm atriculare CJ 03 RSU ’a de­rapat. A fost nevoie de, o clipă d o a r f pentru ca- mama - condu­cătorului auţo, Perşa M aria (49 de; ani) şi. soţia, Perşa Cristina (26 de ani) ’ să-m oară Cel aflat ■ la volan a fost grav rănit. *

1.A O ANUME VIUSTA...V * e s te . cel puţin deplasat tă

. te foloseşti de mijloace de-trans- .port jpe care şi tinerii, c u ‘refle­xele m a i . . . ascuţite, întîm pină probleme. La Huedin; pe dru.-.

mul naţional 1 circula -s Mudure ' Ştefan. ,:Nu se poate zice că la ' 75 de ani reacţionezi ca şi lă 20. V îrstnicul biciclist a semnalizat cu. Intîrziere intenţia de a vira,o m aşină - (3-A11-9969) l-a acro- şat,.-bătrîhul a căzut şi a murit. Nu ştim ce-i vă re ţine .in stan ţa ‘ :lui Kiss A ttila (Chişlneu Criş) conducătorul auto :care a con­tribu it; la această tragedie. Cert

-este că trebuie să fim mai p re - : văzători, cu a tît mai . m ult cu cît sîntem tentaţi sâ ne credefn tineri, chiar şi atunci c în d -..- buletinul spune altceva!

'.. , V . ' - r.v. -

Cînd mai auzi de • ajutoare medicale sâu 1 cînd -citeşti un asemenea titlu în ziare (lucru care se întîm plă din ce în ce m ai rar) te întrebi aproape fără să vrei: „Cine ne mai ajută, acum, după patru ani în care am dovedit din plin că nu 'sîn­tem în stare să ne ajutăm s ln -“ guri?1'. Acum, după patru ani sectorul sanitar şi învăţăm întul traversează o perioadă de criză şl de vitregie fără precedent. Şi iarăşi te întrebi cum poate pro­gresa o ţa ră in care educaţia şl sănătatea cetăţenilor sînt a tît de ignorate? •

Surprinzător, dar cineva : aco­lo sus (dar nu sus între guver­nanţii noştri) se mai .gîndeşte totuşi la nevoile noastre. Şi ast­fel, p rin „CHRISTIAN AID MTNTSTRIES" un nou stoc de ajutoare a -v e n it de dincolo dc

ocean. Sledicamenţe. dintre- cele mai diversei produse de labora­toare de m are ş prestigiu; (caţ de exemplu GOLDUNE), : soluţii pentru sterilizare, < pansamente,

Ajutoare medicale pentru

România

sonde şi seringi au sosit ca să acopcre o parte din /lipsurile cu ca re .s în tem confruntaţi Fnptul cel mai îm bucurător pentru noi este «ă aceste ajutoare nu re­

p rez in tă « acţiune izolată, spo- ' radină, ci şe înscriu Intr-un plan

complex de sprijinire a un ită­ţilor spitaliceşti d in ţa ra noas­tră. P rin tre beneficiari se află şi pacienţii Clinicii ChirurgieIII din Cluj-Napoca. în numele

- lor aducem cele mai calde m ul­ţum iri celor care In "bunătatea

1 lor întind o m înă generoasă că­tre cei suferinzi.

Şi nil vom încheia aceste rin- duri fără u n gînd de gratitudine adresat Direcţiei Telefoanelor Cluj, care a aprobat şl înlesnit instalarea unul post telefonic la depozitul din Floreşti al asocia­ţiei „CHRISTIAN AID MINIS- TRIES", dc unde aceste daruri tăm ăduitoare pornesc spre toate; colţurilc ţării.;:

■prof. dr. Sergiu T)UCA. şeful Clinicii Chirurgie 111

. »

Tîrît In bostheţi

Turdcan Augustin (23 an d in Cîmpia Turzii, fără «cu paţie, cu antecedente penale şi. bunul Iui prieten Hoca Sons tantin (22 ani} aflat în situa-, ţie asemănătoare cu „amicul" au fost surprln ţi de o patru lă a Poliţiei Cimjjia ' Turzii.. Ce credeţi câ făceau? Tocmai tf- rau un corp inert înspre nişte boscheţi. L a fap t de seară, cei doi s-au hotărît. să facă rost de ceva bani. Fără să s te a prea m ult pe gînduri l-au atacat şl lovit bestial pc domnul Lu- pescu A urel, om la 50 d e ani. După ce l-au năucit îh bătaie î-au luat:, o 'b ric h e tă , un ceas Raketa şi . . . 2000 de lei. în ra ­p o rtu l poliţiei se precizează că L A- venea' de la circiumă (Aurora), d a r asta nici iîu mai contează pe lîngă fap tu l că cei doi au o încadrare foarte exactă în articolele Codului

«Penal ;v tîlh ă rie ,. atitudine _p£n- . tru care toate instanţele Jude­

cătoreşti din lume oferă ani fde puşcărie, cu toată-'genero-, zitatea de care sîn t în «tare.

Criminalul a re an num e .' - ... -• •

s Batută-m ăr, Fodcr Valentin^ a fo st internată^ 3a - £ pi tal. E riscant să transcriem diagnos ticul medical. Oricum, femeia era ciomăgită aşa cum scrie la carte. Din • investigaţiile' poli­ţieneşti s-a aflat că fem eia a fost m utilată de.' către soţul ei şi internată ţo ţ de către aceas­ta. U rm ărirea crim inalului a început şi în tim p ce nevasta Iul e ra depusa la Morga Spi talului M u n ic ip a lD ej, autorul a fost pus în „lanţuri". E l se numeşte Fodor A lexandru şi avea îm preună cu victim a 3 copiii -v:.

t: In tr-o sîiigiuă zi

Gu toate că prezenţa poliţiei ru tiere a fost resim ţită din p lin In ziua de 20 iulie a.c. (asta şi datorită celor cîteva' accidente In care şi-au pierdut viaţa 4 persoane.şi au fost ră­nite 2) conducătorii auto au continuat să - încalce flagrant regulile d e comportare po ca­rosabil.- P ină la orele serii cn fost ridicate In vederea sus­pendării 34 de.'permise de con-, ducere şl - au fo s t . . . îm părţite 369 dc ■: amenzi, .pentru încăl­cări grave ale regulilor da cir­culaţie.

Radkv-

£’D?VA8Ut D£ CLUJ SÎMBĂTĂ - LUNI; 23-25 IULIE, PAG. 8

în . aceste luni, dl. Tokes' tra- : .^ e sforile să desfiinţeze Eparhia

reformată din Cluj, ca şi alte 4 din Slovacia, Ucraina şi Un­garia, unind toţi reformaţii din : centrul Europei sub mîna sa ’ forte într-un fel d e ‘Sinod Mon- , dial Maghiar (!!). Or, dacă ren- • şeşte, cel puţin în România, FAP TUL NU ESTE. POSIBIL ^ARA SPRIJINUL DIRECT AL PU­TERII, căreia îi osie mai lesni­cios-să trateze, în virtutea „tra­diţiei". doar cu episcopul Tokeş. ■Iar blamările acestuia împotriva Episcopului, de Cluj,- cum . că acesta (şi nu el..,) ar fi colaborat cu Securitatea, asemenea vorbe, . spun _ numeroşi preoţi reformaţi, ţiu sînt decît diversiuni dintre, cele mai. urîte, dovedind că, ■ pen­t r u a-şi atinge scopul, dl. Tokes este capabil să folosească ORICE ARMAI- " , ; • -

UN EROU PREFABRICAT . Să ne. reîntoarcem insă la

episodul Timişoara, care t a pro­pulsat (cam fără motiv) pe L. Tokes la o incredibilă notorie- ■ atte publică, cu care se împău­nează acum Cert este — si nu :

• Publicăm ulii- ' | ma parte a „schi- '•

' ţoi* de -portret1' apărute îh săplă- sjrat mînalul „ROMA- | | p j

■ NUL“ •

lipsesc dovezile — că în jun ii Bisericii reformate se coagula?' se din timp un GRUP OPKRAt TIV INFORMAŢIONAL care în -' treţinea .legături apropiate cu

. taberele speciale, .pregătite’ - pc? Tisa. Demn de reţinut germene- le revoltei de la Timişoara, exis­ta mult mai acut decît în ' iilte zone ale ţării. Nu întîmplător L. Tokes a fost împins tocmai ‘ aici să însceneze, acea „opoziţie" împotriva propriilor superiori din Biserica reformată. Astfel, pe 15 oct.; 1989, manifestaţia, stu­denţească de bucurie pentru vic­toria naţionalei de fotbal asupra Danemarcei şi calificarea la C.M.- s-a transformat într-o DEMONS­TRAŢIE POLITICA, scandîn- du-se „Trăiască România Libe­ră*!, întoriîndu-sc „Deşteaptă-te române11, dar mai ales s-au cîn- tat versurile originale ale im­nului .. naţional „Trei culori"! E i '

~6ine. în mijlocul acelor momen­te de clară atitudine populară AU FOST INCENDIATE CITE- VA STEAGURI : . TRICOLORE (!!), fapt consemftat • imediat în presa din .Ungarei! Cine să fi - făcut asta, lansînlr. aberaţia .că „ro.şu-galben-nlbastru" sînt c u - ; lori ceauşiste?! ' .

• Tot aşa, pe 23 ' rwiembrie 1989 (în ultima zi a Congresu­lui al 14-lea al PCR) la U.M.T. .

.se / declară grevă generală pe'ri- ' tril nealegerea lui N. Ceauşescu :

-în capul partidu lu i/D in păcate.r nucleul timişorean al viitorului! UDMR — de pe lingă Biserica reform ată! — pripindu-s&, a îm­prăştiat.' curieri pe la celelalte

.întreprinderi din oraş, pentru a scoate lum ea. în Piaţa , Operei: A stfel,. Securitatea . a fost aler­

tată (lin vi eme, ratîndu-se un -moment cu adevărat- favorabil,

vînzc.leala ademeristâ stricind totul tocmai, datorită pripelii, ne­răbdării ş.i a, spiritului aventu­rist. Căci-tot spirit, aventurist,'ba ehiîir inconştienţă sadea, a fost solicitarea în forţă, adresată gu­vernului socialist- de către condu­cerea Frontului Democrat. Ungar (actualul partid de guvornămînt)

; DE A SE -TRIMITE. 111 DECEM­BRIE 1989, DETAŞAMENTE DE VOLUNTARI ŞI COMANDO ÎN ROMÂNIA! Iar -Biro Zoltan, azi

. preşedinte., a l Uniunii Naţional Democrate — persoană de care a fost şi este foarte apropiat ,To- kes Laszlo! — a solicitat- lui

- Karpati Ferenc,. m inistrul un­gar al apărării,- să trim ită,' pur şi simplu, unităţi m ilitare regu­late la Timişoara în ajutorul . patrioţilor reformaţi!! Abia cînd

-'.'s-a constatat că 'dl. Tokes cînta ..cam de m ult :la două piane, dar mai m ult csarclas, pe 17 decem­brie preotul a fost evacuat, im­plicarea lui dircctă în Revoluţie

: fiind zero! / ’ . . -. ’ -« Făptui, că UDMR ca partid -

•'politic.. a apărut primul pe eşi? ' chiorul, viitoarei - scene politice (la cîteva.zeci de ore după fuga lui Ceauşescu!) dovedea, că în-

. treaga - s truc tu ră . de conducere (retuşurile d e ; rigoare impuse de

, neprevăzutul . evenimentelor) funcţiona din timp în cadrul fos­tului Consiliu Naţional al Oame­nilor Muncii' de Naţionalitate

;- Maghiară. Tocrnai de aceea în CPUN (şi mai: apoi în .parla­ment), UDMR conducea deta­şat ,1a număr de foşti nomencla- turişti,- unii chiar cu funcţii importante. . . . v'

• Firesc că avînd şi alte sur­se de a se interesa despre dl. TOKES, ca ş'j destulă expericn- ţă informativă de a nu se-expu­ne în faţa primului, venit,, insis­tenta, ofertă de colaborare, cu primele s tru c tu ri. UDMR ale Vii­torului „Erou de . la. Timişoara1* a fost primită cu rezervă.' Janos Fazekas, liderul de-atunci, una­nim recunoscut-.'al- secuimii, nici n-a dorit să-l eunoască, Karoly Kiraly juca cu totul alte „cărţi" decît o disidenţă m ăruntă' de tinerel exaltat, iar Domokos Ge- za stia, se pare, cei mai bine "că DL. TOKES AVEA .LIMBA LUNGA ŞI UECHI ISCODI­TOARE. Din aceaştă . pricină i s-a şi tras schimbarea din func- ţai de prim preşedinte al UDMR, manevră încercată de- „gruparea

, Tokes“ încă de la faimosul Con­gres de la Tg. Mureş, cînd Do­mokos. Geza n-a ieşit la vot de-

>cît la al doilea tu r de scrutin!DL. TOKES CÎNTA LA DOUA PIANE

9 O cunoscută revistă bncu- ' reşteană- se: întreba dacă Tokes

Laszlo nu este. şi astăzi manipu­lat tie 'actualii guvernanţi şi da­că - declaraţiile sale ăntiromâneşti

de 0 -virulenţă şi. o falsitate ■ ce ar putea duce oricînd chiar

la punerea la îndoială a cetăţe­niei sale! — n u 's în t făcute după un . anum it scenariu. Mai ales

, că el se repetă aproape ciclic — observaţie corectă! — exact în preajm a anum itor momente im­portante, stimulînd o reacţie la fel de .virulentă^din partea pu­blicaţiilor' ori a partidelor na- ţionai-româneşti. B a chiar revis­ta TINERAMÂ punea şi acciden­tul din Ufigaria al d-lui Tokes:

pe seama unui sever avertisment al serviciilor secrete m aghiare,1 evident deranjate de poziţia du­plicitară a preotului reformat. '

• Ca să dovedeşti cu argumen­te sigure o astfel de supoziţie jni şe pare prea migălos şi nu ne-am. aventura spre o aseme-' nea ipoteză., UN SINGUR , LU­CRU NU NE EXPLICAM, TO-

'.TUŞI. înaintea alegerilor din ' 1992, Tokes' Laszlo -s-a dus la -T im i­şoara şi ă intrat, cu tam -tăm pu­b licitar,. într-o neaşteptată şi stu­pidă grevă a foamei pînă cînd,. pretindea el, -preşedintele Ilies- cu nu-i-va da, tot public, răs­punsurile solicitate şi nu va ac­cepta un dialog direct. Răspun­sul de Ia Cotroceni a venit, ime­diat, deosebit de prom pt şi de­zinvolt, cu atît mai firesc cu .cît din mesajul lui Tokes nu se prea înţelegea ce voia şi exact ceea ce cerea. Lovitura dată O- poziţiei a fost de o eficienţă pe •care nici' Cotrocenii nu ar fi scontat-o în prag de alegeri ge­nerale! Mai mulţi lideri ai Opo-

- ziţiei nu ştiau ciim să-l readucă ! la realitate - pentru, a renunţa să ,' mai facă jocul .adversarului ’poli- , tic. întrebarea este: nu cumva- dl. Tokes „ştia 'b ine ce făcea a- i tunci",' rolul lui fiind tocmai a-'

cela DE A ÎMPIEDICA OPOZI-; ţ i a s a Aj u n g ă l a -p u t e r e ?

Practic-, ţJDME-ului îi convine de minune să aibă Convenţia Democratică drep t aliat în opozi­

ţ ie , rol pe care in mod cert C.D. nu-1 mai poate accepta, ajun-

. gînd lâ putere. Ar fi, pur şi sim- • piu, sinucidere politică! Şi.L, To- ; kes — dar mai ales cei care. îl

manipulează ştiu liine acest lu- c ru ... . -

IMPRIMERIA „ARDEALUL"/CLUJ, cu sediu! în Cluj-Napoca, bd. 22 Decembrie 146, organizează:

@ Licitaţie publică pentru închirierea spaţiului de producţie-situat în sfr. Dorobanţilor nr. 12-14, în suprafaţă dc 1000 mp (parter -f etaj) şi curte 5000 mp. ' .

Preţul de începere a licitaţiei esf.e de 2000 lei/ mp. Oferte în plic. V ’, 7 v

Licitaiia.se va ţine în data de 03. 08. 1994 ore­le 10 la. sediul Imprimeriei.'-.. . . . •’ • . * ' * ■* ■ ■ ■ ■ -

© Licitaţie publică pentru autocainionetă ARO 320. Oferte în plic.

Autocdmioneta se poale vedea în fiecare după- rr.asc de la orele 15, la garajul, din -str. ,Croitori-' lor, nr, 12-14. . • ' ' , ' . ;■ . Licitaţia .■■va: avea loc în dala de 02. 08. 1994, ora 10, la garajul din str. Croitorilor.- .-' -

Preţul de începere a licitaţiei 2 milioane lei.* * •* •

IMPRIMERIA „ARDEALUL" CLUJ, „cu sediul în Cluj:Napcrca, Bd. 22 Decembrie 146, organizează 'concurs pentru ocuparea postului de JURISCON­SULT, în data de 16, 08. 1994, ora 10. Relaţii su­plimentare la telefon 145115 int. 120. (400)

„Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj- Napoca orejanizează concurs pentru ocuparea postului de INGINER ELECTRONIST la Atelierul didactic.,.!

Condiţii.- " , -- studii superioare de inginer electronist- sâ cunoascâ limba engleza . ' .informaţii şi înscrieri la Biroul persSlial ai in­

şi itu! iei - str. E. .Isac nr. 13 - pînă la dala de 12 august 1994, între orele 8-12", (399)

l i i U M t l I l i i M t n

s s p il i

%:6râr>ccyeanu nr5,

tel 150396

P-‘a 1348, NR.l, TEL/FAX 194406 ■ ' 'angajează

• persoană pentru APROVIZIONARE ,

■ Cor.ditîi •. pefriis d & conducere 8 teventuaî maşină)

> Vindem EN-GROS BERE CĂLIMANI la 375 lei sticlă.'

>290003)

SRL!.- • ■ VINDE io prpîuri ce sfidează once concuiai Q

- PRAFURI ÎMGHETATĂ CORNETE PT, ÎNGHEŢATĂ

- emulgător C0LC0. ORAR ZILNIC 7 - 21

(290000)

U N 'N Q U .C G W G U R S

C O C A -C O L A•' D cp im îu d piuai iu « l a t a d e ,4

a iig iis t 1 9 9 4 , «a» p lic cat 3 : c a p a c c COCA-COLA d c Ia ; s t ic la d c 1 îu îu a g a z îitc lc :;)Il.D E L IS -M o ţilo r 90 ;2. JACOB’S * P asteur 77 ;3. ACVILA • H erculane 1

11. NAD1NA-P-ta Unîrfî 26!;12. V TOTAL - P -ta Cipariuji13. RAPID- Horea 32 *î

••

TERASA

Vn oştettpto cu HCCC şi

m m m m m m m

Strada S.Albini nr.l0-12........ ........ ......................

14. REGINA. Baciu 510 \*16. CENTRAL • Ch.Doja 11* 1G.TOIX. Eroilor 31 ;î17. PANDORA - Univcrsi ‘ tă ţu 1-3 ,18. IZA STEJAR . Ch.Doja^: J 9 . AGROPICOTI • P-ta;J Mihai Vitcazu . *20. CABRIO -ALVlahută 60:|

; 4. SIMINA • Calea H oreşti 2 ; : s . . FIESTA - B -dul N.Titulcscu

;G. CONDOR • Dunării 22 !7, ANDA • £1 Pecem bric; 133;8. UNICO - A.Vlaicu ;9. AURORA • D oroban­ţ i l o r 55| l0 . CONDOR-FabricU4

: Vuicii o IlfiCICUETĂ şl; FATOî7 ISi\GS PE FOTBAL m : .. flccaric iua^izlu; -'

I 20.DE MAGAZINE, 20 DE'ŞANSE,DE CÎŞTIG.• Tragerea la sorţi va avea loc în fiecare din cele 20 de ; • magazzine VINERI, 5 augusH 994, orele 12.: - (762146)

• •**••• 1

:. T

SÎMBATA - LUNi; 23-25 IULIE, PAG. 9 ' ............. »_L

Cele mai delicioase sortimente de

se pot servi pe terasa Hotelului

Locuri limitate !Vă aş tep tăm pe s trad a S.AIbini nr. 10-12

Firmă mixtă

"tac. tx fi& U eM ţă , hU h u h 3 <u<i

vvuita maximă 45 a»u a fr& u v te fie , c<UcuCett<yt-

■$, m k m U h U d e U m fa :

Relaţii la tel.: 184344; 187677 . <289995)

s.c. UNIMEX • CUG s.a.cu sediu! în Cluj-Napoca,

, ' scoate la concurs postul de:,

. Condiţii de participare: '* stud ii superioare tehnice sau economice;

- vechim e în specialitate m in im 5 ani; j- cu n o aşte rea a 1-2 limbi de circulaţie , |

in te rn a ţio n a lă (engleza, franceza, germ ana); i

Concursul va avea loc la 'Uitta de 4.08.1994, orele 9, la sediul societăţii.

Dosarele de concurs se depun p înă la d.r.j dt ş 2.08.1994, la B.iroul P.I.S.A. ;

Relaţii suplimentare se pot obţine la~ sediul societăţii, sania ţel. 144788,154425

- int. 1Î30.CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE.

(289999) VWWMV.WMi/.VSWW.V.'.W.V.'.iSV

I X :i e l m © f r i gCluj-Napoca ; .

*.a.

■cu sediui.în Cluj-Napoca, str F-cti de cHiBrituri nr.-5-ll, ■

telefon; Oft'*/ 132488, int 191 sau 286, anunţa vînzarea prjn licitaţie publică în condiţiile

legii << următoarelor mijloace'fixe'

- stru n g u ri diSerite tip ă ri .• m a ş in i d e g ă u r i t• maşini de frezat- maşini de rectiSxcat• maşini de alezat• presă h idrau lică de vulcanizare• dulapuri metalice de vestiar

LiCitaţia va avea loc în fiecare zi de MARŢI. • orele 10,1a sediul societăţii.

Participarea la licitaţie se face cu depunerea taxei de înscriere la licitaţie stabilită în funcţie de valoarea şi,

[uzura mijlocului fix, plus depunerea garanţie» de 10% din valoarea de începere a licitaţiei

' Societatea ROMm 'GEm M TRANSCONEX '- * tra n sp o r tă p erso a n e p e rn ta CLUJ - FRAGA - K/\RLSRUIIE: • p r im e ş te p e n tru

PIESE DE SCHIMB AUTO maşini străine.Relaţii (a tei 1 1 1713'sau 1 3 6 8 3 8 , orele 816 .

C ~ s .a î w o u k t s x

Cluj-Napoca B-dul 31 Decembrie 1989. nr.95-97- Tel. 145088, fax: 134358

cu profil: A C H IZ IŢ IO N A R EA şi P R E L U C R A R E A LA P T E L U I fnconformitate• cu prevederile Legii

nr. 6 6 /1 9 9 3 , organizează concurs de - ' . : selecţie pentru postul de

MANAGER,în data d e 'SS august 1984, la sediul

- societăţii.Criteriile de selecţie sînt cele de la art: 14 . din Normele metodologice, publicate în

M.O. nr.5 4 /1 9 9 4 . Documentele de prezentare a. societătii comerciale pot fi

consultate în zilele lucrătoare, între orele 8-12, la sediuisocietăpi. •

. Candidaţii vor depune ofertele şi ; documentele necesare, în plic închis şi sigilat, la sediul societătii pînă la data de

2 4 august 1 9 3 4 . < ' " .. . ' (762133) , -

DEPOZIT EN-GROS

. :: SAM-.GELATO-praf dcînghefâiiS cu lapte->

- -cacao,vjnilie, cocos. punci ■ praf de îngheţată ci» fructe (10 sortimente) ■ -EnuilgiltorCOLCO , ,

Str Dîmboviţei nr lo. tel 149478 Orar: lijUNJiSIiVIBÂTA 9-19 (2*9912)

r : KAAPPS' . ■ ;”¥ICT©H.iA.” CLUJ

, , anunţă:. ' .■ ^ ■ ' • - ' ... : ' . . .

âi baza prevederilor-L.l.8/90 acţionarii ce deţin ^terenuri în tarlalele din VALEA CALDĂ

(Someşeni), între hotare (Dezmir) şi Câmpeneşti", sînt rugaţi să se prezinte la sediul Complexului

Agroindustrial ApaKida, str. Libertăţii nr.l, pentru a ridica cantitatea de 600 -kg g n u / ha.

Str. M.Gorki nr.4 Tel. 132569; 194380

Cluj-Napoca OFERĂ prin magazinul de

prezentare dc pe

Str. FABRICII nr.1-2o gamă variată de::

■ PRODUSE METALO-CHIMICE ■ PRODUSE TEIINICO-SANITARE

Vizitaţi-ne şi veţi fî mulţumiţi!(289863)

SOQIETATEA CO M ERCIA LĂ de COIMSTRUCTII "N APO CA" S.A .

Cluj-Napoca, ^? - lv sediul în Cluj-Napoca, slr. Taberei nr.4,

înregistrată în registrul Comerţului Cluj cu < nr. J! 1211511991 anunţa cencujrs d e , s e l e c ţ i e a

mummimCondiliilede participare şi criteriile de selecţie sini

, cele prevăzute de Legea nr 66/1993 şi a normelor ,., metodologice ale FPS şi FPP. *

' Ofertele se depun în temeri de 30 zile de la ultima .•• apariţie in ziar. ; . . . . 'i

Documentaţia va fi pusă la dispoziţia candidaţilor la ^sediulsocietătii din str. Taberei nr.4. '

y ' Relaţii suplimentare la lei. 1 6 1 7 2 1 . , '(289983) ' '

SC. ONCOS SRL, Cluj-Napoca ;. vinde EN-GROS

V @ PUI cal. I 2700 lei/kg B PIEPf PUI 4000 lei/Rg

m PULPE PUI 4000 lei/kg :® FICAT PUI 4300 lei/kg KŢAGlfVI PU11900 .

! . Producţie indigenă y ; informaţii: str. Donath nr.76, tel. 187916

Depozit'de en-gros Antrepozitul Frigorific BACfU' •. ' : : - (<>$0002) .' ^

■WStr. l.GFrimu 26,

tel/fax: 064/192216 (co!j cu ;str. Bucureşti) unic distribuitor

în România a produselor firmei italiene ALMA, VINDE MOCHETĂ de diferite tipuri şi culori, pt. amenajarea locuinţelor, birourilor, magazinelor, băncilor, restaurantelor etc. CONFECŢIONĂM pt. orice tip de autoturism preşuri, precum şi seturi de covoare pt.baie. Vinde EN-GROS produse din import: FERMOARE METALICE dc diferite culori şi lungimi, 11UTONI, NASTURI RAPIZI CATARAME. • Vâ-aşteptăm zilnic 8-17. -(289S61) ■ :

REGIA AUTGNOmA DE TEREflOFICAREGLUJ-HâPOOâ

., - B-dul 21 Decembrie 1989, nr.79 ,V'mde la licitaţie publică în zilele de 28 iulie; 4, ',

11 auţ>ust 1994, orele 9, următoarele mijloace fixe disponibile:’ -

/^caiane GIR 3 Gcal/h cu funcţionarele combustibil solid - 2 buc.

^ transportoare cu bandă tip BME 15 - 2 buc. ^"transform atoare electrice tip TTU-AL de: :

>-250KVA, 10/0,4 K V -’l buc.> - 400 KVA, 10/0,4 KV - 2 buc ;> - 630 KVA, 20/0,4 KV - 1 buc '

^ p la tfo rm ă dutoridicătoare pe două coloane, sarcina makima de ridicat 180 kgf/m -1 buc.

> recipienţi acumulare 50.0001 - 48 buc, Licitaţia va avea loc la sediul regiei,

Informaţii suplimentare la Şerv.Tehnic, telefon 11137.4, int, 119.

(28999S)

ADEVARUL DE C lUJ .SÎMBĂTĂ - LUMI, 23-25- iUUE. PAG. 10

TELEGRAM E R O MP RES © 'T ELE GR A M E ROMPRES @© CAZA. In prinia sa vizită în teritoriul autonom

Ci.'taa, secretarul de stat american, Warron Christophcr, S-a promis joi liderului OEP; Yasscr A r.ifa t, accelera­re a ' vărsâm întului ajutorului internaţional destinat pa­lestinienilor.

© SlM FEItO PO l. Cu 60 de voturi din 71 de.depu­taţi prezenţi, parlam entul Crimeii n adoptat în primă lectură un proiect de lege ce acorda locuitorilor acestei

; peninsule din Ucraina şi dreptul de cetăţcnie crimeeană alături de cea ucrainiană. Documentul a fost acccp-

• ta l in pofida remarcilor unor deputaţi potrivit Cărora . acesta violează constituţia U crainei.. „Legile ucrainene im au suprem aţie pe teritoriul .Crimeii. Iar dacă noi

. dorim să edificăm un strjt, avem nevoie dc leg! pri-1 vînd cetăţenia", a replicat un deputat,, citat de AFP.

® WASHINGTON. Un număr de ,'!00 de membri ai : Congresului american, democraţi şi r,-publicam, i-au ce-‘

ru t preşedintelui Clinton să obţină aprobarea Congresului pentru o eventuală debarcare a trupe-' lor -americane in -H aiti, transmite AI’P. Intr-o scrisori-: re transmisă Casei Albe, parlamentarii reamintesc îm­puternicirea acordată -de Constituţie- Congresului de a declara război şi de a autoriza recurgerea Ia forţă şi îi recomandă preşedintelui să se' conformeze tc.\tului_

.legii fundamentale.

© SLUL. Secretarul de stat adjunct al Statelor Urii-.' te, Ilebert Gallucci, a părăsit vineri Coreea de Sud cu^ destinaţia Japonia, pentru, două *>ilo de consultări legate de pregătirea reluării convorbirilor americano — nord- car-eise privind programul nuclear al I’lienianului, pre- vâzliie.a se desfăşura Ia Geneva, ia începutul lunii au- / gust, informează France Pressc. • La plecare, GaJIucci . a declaiat că Seulul şi Washingtonul şi-au reafirmat „intenţia de a realiza o cooperare tripartită în vederea rezolvării .problemei nucleare" nord-coreene.

0 SAKAIEVO în cursul nopţii de joi spre vineri, forţeJe' guvernamentale .bosniace (in majoritate "musul- : maiie) au lansat un. alatf asupra combatanţilor diziden­tului musulman T ikret Abdic, în enclava fiihaci (vestul Hosni; i), a anunţat un purtător de cuvînt al FORPRONU,,

©citai rie France Presse. Totodată an fost semnalate lup­te violente în masivul muntos Ozren (la est dc Zavido-

• viei;,, unde armata guvernamentală a continuat ofensi­va împotriva forţelor sîrbe. In nordul enclavei Bihaci, in sectorul Skokovî, unde corpul 50 al forţelor g u v er-- n;in)e;itaie este angajat pe două • fronturi (împotriva, re- - beiilor musulmani şi îm pătriră' sîrbilor din Hosnia), au fost înregistrai» ' Uniri de arme grele,~uşoare şi auto­

mate în regiunea Muntelui Ozren. aflată sub contro­lul sîrbilor, s-au semnalat lupte violente în sectorul

, Itlizn.!. ‘ ■

■ffi HELI'/IST. 'Vineri dimineaţă, la Belfast,-un cato­lic a fost împuşcat îu apartamentul pe care-1 împăr­ţea cu prietena sa, de religie protestantă, transm ite France Presse, cîlînd^'surse de'-la- poliţie. Doi bărbaţi mascat! şi inanunU au reuşit să . intre în domiciliul cuplului, să-l omoare pe catolic sub ochii prietenei sa­le si să fugă, menţionează aceleaşi surs2. Do altfel, în cursul nopţii de joi spre vineri, patru magaziile din centrul Jieltastului au fost ţintă usiei serii de atentate cu bombe incendiare. Două dintre ele au suferit pa­gube importante. dai mi s-au înregistrat răniţi, preci- zea?ă AFP. ■ - '

® itUSIA Alexandru Soljcuiţiu a sosit joi la Mosco-• va, undo a criticat imediat actuala putere din ltusia,

prntru că „din nou nu-şi îndeplineşte. îndatoririle îaţă ce cetăţeni". Sosirea în capitala rusă a celebrului disi­dent a avut loc după 20 de 3n< de exil şi o călătorie

, cu - trenul făcută în ultimele două luni cle-a curinezi- : şui lîusiei. ' * • ■'

VinzorimmmCumpârărî

CUMPĂR-V1ND-SCH1MB ÎNCHIRIERI LOCUINŢE

tPROPRIETĂTÎ JMOBiUARE

® Vînd IFA 5 to cu prelată. Inf. ia tel. 32-40-59. (298213)

® Vînd televizor JVS şi Hitaki defecte. Str. Bucureşti nr. 29,1 W. 8 ,' ap. 9: (298137):

• Vînd tractor U G50, retrior- .. « v plug, disc. Telefon 12-01-68.

(293153) '. ■ < • Vînd ytinkers (gaz) german;

pentru încălzire, centrală. T e le-’, fon. 13-64-43. (293192) ; :

• . Vînd bibliotecă Ana, Oma^ giu, convenabil. Telefon. 16-10*42. (298126) - ■:1 0: Vtnd pui Doberman, Teckel, C ocker'şi Pechinez. Telefon 14- -

• , 39-60i: (29318f!) : v - : . j : • Vînd la preţ avantajos par-

eliet de fag.' Telefon 12-45-39.■ (298189) ' f ;;

• Vînd două covoare p'ersane 2x3 nai. Tel. 11-34-30 , (298196) ;

• Pisicuţe pisoiasi de vînzare. Tel. 16-47-8.'. (298202)

• Vînd apartam ent 4 cam bre. Tel-, '12-10-08. (298221) v '

• Gumpăr pompă benzină pen­tru Audi 100 0 0 , an fabricaţie ■

- 1988. Tel. -"18-38 Mi.. (298226) ' '■•'• Vind .pat, televizor Sport,

birou, - pic-k-up, amplificator, bo- . Kd, aspirator. Telefon 1G-G0-25. (298217)-

• Vind toate utilajele necesare , unui ateller de îm pletii răchită.

®e1. 15-82-31. (298223)' ,. • Vind garsonieră Telefon

: 15-11-32. (273151)0 Gumpăr contract IGRAls.

Inform aţii la telefon 10 06-31. (273106) , ■ '

• Gumpăr garsonieră confort X. ofer 3000 DM. Informaţii tele­fon 10-03-31. (273157)

0 Vind apartam ent 4 camere el; i , u ltrafinisat, zona Glieor? gheni. Tel. 14-01-74. (273162)

• Vînd urgent' biVou în stare hună IlOO l» 700 x; 150. Telefon13-20-2|S. (2.73153) .

.* Vind teren, agricol...jjŢi*lpfun15-34-18.. (2Q4035),. 'S j •

9 / V)nd garsonipră confort I, rona 'Mânftştur. Tel. 10-Ol 36 • <284641) '-r:.r y r - / - ; - ' '

. . ® Vînd .casa 3 camere,'.: gaz, .

- canalizare,' grădiiiâ 22.-ari în-co-' m uni -:l.una' jud. Cluj. "• Telefon-" 1 17-21-41; 12-86-15;. 12-22-95. ' •

(21M642)1' ; j .. ;• Vînd casă cu. etaj in roşu,'

.. gradină,'gazrgnraj,. în foiri. Tîăz-baieni, jud. Alba.. Tel. ' .16-81-32.'

- (284644)"';'' ~ : ' :• Vind-, casă. cu-, grădină. ' Str.

Jleteor nr. 1, cart. Zorilor. -i' (20-1034) . - ■;

•■ Vînd piese de schimb pen­tru Volvo 244 cu talon. .Telefon17-63-72. (284638)"

' • Vind urgent" motCT şi, alte ; piese pentru’ Opel Kadett, pret

convenabil.- Telefon 17-54-00 sau .17-54-23. (284639) "

• Vînd convenabil Opel Se­nator cil 05000 km la bord. Te­lefon 18-33-22. (284643)

• Vind convenabil W artburg6 r<ni cti cu tie .de rezervă. Tele­fon 14-78-45. (284648) :•' • Vînd autocolan.t. mingi de . ;bascliet profesionale, vopsele auto, chiţ lîtiţo. aracet Str. Croi­torilor n r , ' 6. (273160)

închirieri• închiriez (vînd) apart. 2 cam.;

Horea, fiaze-parcliet. te l.,. TVji Cablu, excelent peritru firm ă,' cab ,medical. 11-48-22 (298180) '

• Dau în chirie •locuinţă.' 11-'• 22-01, (272180) ' ' '

• Dau în chirie spaţiu. 11-22-01 (27218!) : . ' ' ■ : • Dau îri chirie două camere. Ţel. 17-88-02 (273086), :

• Dau în ,chirie pe termen lung casă familială ' nemobilată,4 camere,; 2 bucătării, garaj, etc , , singur in curte, curent trifazic. Telefon 15 84-63 începînd cu du-

. m iniră orele 19. (273138) ■• Dau în /chirie pe termen

lung. apartam ent •nemobilat, 4.^camere, telefon, TV Cablu, zo- ,nă centrală. Telefon 15-84-63 îri- cepînd cu duminică ora 19.! (273139) - :

• Caut , să închiriez spaţiu co-■ mercial central. Tel.. 14-57-98 ,

ora 9-17. (270013). ' • ' f- ■. • -2 studenţi căutăm gazdă, .prelerabil Gheorgheni. Telefon ,065"— 13-49-35. (273040). • Caut de închiriat aparta-

. rnent 2-3 cairicre inclusiv tele­fon, p la ta în lei. Tel^ 17-63-71. (273110)

• : fam ilie ,;. caută apartam ent2-4 camere, chiar nşniobilat; cu telefon, TV Cablu, exclus par-_ ter, chiria în lei, lunar. Telefon ,11-08 56. (284113) .

. ® 'Studentă, caut, de închiriat garsonieră. Telefon 13-44-00;- 13- ..41-55.-(28437-8) .' « închiriez apartam ent ,2 ,'ca- mere Grigorescu, cu telefon. ^Te- lefon .17-22-41. (297991 )• ’

, 0 Cedăm spaţiu ' comercial în Cîmpia. Turzii. T eL -19-20-34 ,du-.. pă mas;'!..(2931 j l! - . : '

• Dau , în chirie apartament- de 4 camere pc termen lung, zo-, na ' Mărăşti.' Int. "telefon. 13-36-55 sau 13-49:13. (293159)

• ‘D au 'în chirie^casă 6 came­re cu teren pentru privatizare,' str. Oaşului rir. 245. tel. 14-17-34. (298212) . -;■. • -vCaut chirie locuinţă. 19- - 57-15. - (2-97118) ’ - - '■ • Caut spaţiu privatizare. 19-

: 57-15.1(^97426) ' / : ■• Studente’ medicină ' căutăm

de închiriat apartam ent 2-3 ca­mere (deccinvandateji Tel. 15- 83-76 "după ora 18 (298095)

• • Caut de închiriat ' grădină pentru amplasa/c .gheretă 20 mp sau garsonieră la Dar ter p en tru ' comerţ. Tel! 15r16-60. (298115)

• Caut spaţiu comercial ul- ţracentral pentru închiriat. Zil­nic: tel. 10-67-82. . (298118) , .

^ • Student,, serios nefumător caut', chirie garsonieră. Telefon ,061 -~Ţţ73-10-86 luni-vineri.■,-:0' Cnut garsonieră de'înclur'iat. TeL 15-44-51. (2981801 ■' i* .Inginer - serios caut , gaţso- nicrâ- mobilată de înch iriat Te­lefon, .;;,12-;31-33 • după;, ora : jlfi. (29820 î) - ' '

• Caut de închiriat aparta­ment 2-3-4 camere, pret accesi­bil: Tel. 18-25-07 (298208);

• Ofer ■ găzduire unei tinere serioase, condiţii foarte bune. Tel. 18-04-13. (284653) ?

• Asistente mcdicale căutăm 'pen tru închiriat garsonieră sauapartament 2 camere. Oferim40.000 — 50.000 lei. Tel. 11-94-46 orele 20-22. (273159).

• Saut de închiria (""garsonie­ră cu telefon. Telefon 19-4V-93;13-21-44; (273161}

• Dăm în chirie locuinţă. ITe- , lefon 19-56-34. (298219) ' 1 '

• Închiriez o cameră , peritru ! idcppzit. .Tel.. 11-58-57. (298222)

• Gaut de închiriat locnţntă. Tel'. 19-56-34., (298218) , . ' ■

Pierderi• Neamţ- Dănuţ, pierdut legi­

timaţie fîATUG. O declar nulă.

Schimburi• Schim b'(vîndi, în Oradea,

apartam ent; 2 camere, "decoman--. date, 2 balcoane,1 telefon. . TV Cablu,' cu similar în Cluj, Infor­maţii la telefon 059 12-28-85! . (298190) ‘ 'r , .

• Schimb, apartam ent 4 came­re Zorilor cu casă singur în curte,, sau .apartament 3 camere central fără diferenţă. Telefon13-83-02. (273037) . ' _ ;

• Schimb apartam ent 2 came­re cu 3-4 camere, exclus parter, suport diferenţa. Tel. 17-84-28. (273122) '

• Ofer 2 -milioane plus Audi 100 în stare perîectăl de func­ţionare pentru garsonieră con­fort ‘I M ănăştur. Telefon 16- 44-01:; (298144) ’ . •

• Schimb apartam ent 3 came­re cu garsonieră. Telefon 16-65- 61; 18-86-39. (272937)

Societate Comercială FINANCIARĂ P E ACŢIUNI,'oferă posibiltlalea persoanelor fizice să investească pe bază de

CONTRACT în AFACERI SIGURE.

Se oferă 15 % dobîndă pe lună la investiţiile în lei, în valută se oferă 10 % pe tună investiţie

minimă 5 milioane lei sau 3000 USD sau 5000 DM. Maţii la tel. 135113, ZILNIC, orele 10-18. _______ (289!)74)

(273133)

• Tînăr, posed paşaport ser- . viciu, viză Germania, permis categoria B, Gf, E, oferte la tele­fon 15-53-66. (272949)

• Posed spaţiu comercial ui-■ tracentral — căut asociat, Tele­fon 18-47-19.orele 18-22. (273132)

• Dispun de spaţiu 1G00 mp pentru birouri, depozite, produc­ţie — caut partener, asociat, chi­riaş. Informaţii '\str. Dorobanţi­lor nr. 109, bl. , D 1G, so. 3, ap.63. (2^3135) .

• Caut angajat pentru dis­tribuire lapte la domiciliu, zona Gheorglieni. Telefon M- 29-07. (281000)

O SC vindem 'ţigări de Tg. Jiu toată gama. P reţuri ne­gociabile, Telefon 13-12-76 str. Paris nr. 89: (298118)

• Asistent, universitar, tes­tez psihologie admitere. Telc- fon 11-21-75. (28461G); • SC “Amco“ SUL anga­jează; zidari, instalatori, zu­gravi. Telefon 17-18-80 după masa. (284GI7)

• Licitării lucrări de hidro- ijolaţiî şi zugrăveli interioa­re în 2.08.91. înscrierile se fac pînă la 1.08.91 în str. A. Vlaicu nr. 3. Grupul Şcolar Ind. Mat de Constructii T u r­da. (273155)

• NOU!!!; Jaluzele plastic tip Nekerman color, ndou lemn. Tel, 16-39 31. (273151)

• Confecţionez în ' termen scurt rolcte din lemn de tei. Tel. 059 — 15-39-93 Oradea. (272952) ■

• Play Nour SRL, transportă persoane si colete în, Germania şi retur. Tel. 17-30-36. (273065). * Căutăm distribuitori pentru produse alimentare, am balate cu mijloc de transport propriu. Te­lefon 15-38-09 orele 7-16- (27312)

• . ATENŢIE!!! Investitori —,. persoane fizice - sau juridice eu capital de minim i.000.000 lei ' (sau \valută)ţ Deveniţi parteneri la una din cele mai mari afa­ceri din, ţară. în plină ascensiu­ne! Scopul; extinderea reţelei în toată ţara şi form area unei linii de export. Inform aţii la te­lefon 15-38-09, orele 8-17. (28442)

• Pînă in Germania, 3 locuri în maşină, libere. Tel. 16-19-71. (286435)

• Solicit urgent împrumut. Telefon 17-00-13 după o r a ' 19.(298194)

• Solicit împrumut 5.000 DM pentru 2 luni. Garanţii substan­

ţ i a l e . Tel. 12-28-14. (298211)• Tînăr vorbeso franceza;

caut de lucru. Telefon 16-78-61.-- (298154) •" '

• Posed ,3 locuri îri autocar pentru Franţa: Gaut persoane cu vize în regulă, pentru transport. Plecarea în 0 august. Telefon18-75-12. (284656) ,

• închid balcoane. Tel. 16-01-80. (208216)

• Tranzaclioriâm vînzări cum­părări imobile şi terenuri. Tele­fon 19-56-34. (298220) . . .

• Angajăm încărcător-descăr- câtor marfă. Telefon 13-01-24. (273158)

Matrimoniale• T înăr am de afaceri, pre­

zentabil, Cjiut tînără max. 30 ani pentru parteneriat în afaceri sl pentru prietenie. Rel. la tel..18-41-25. (290136)

■Y- ' " ."",1 ’ \ \I Cu m pă r ( >ARSON IERA,’ A P A R T A M E N T $i T E R E N

P E N T R U C O N S T R U C Ţ II.

j ' Telefon 156183 (2S9S72) --------- -

RAN SCRIERIAUTO• traduceri acte; ^ )

• saport numere plastic .1* Prin COMAUTO s.r.t. -#» ‘ j

Str. Miron Costin nr.2, tel. 139726

• Vîrtd apartam ent 2 ca­mere central exccpţlonal se poate întăbula Imediata Tele­fon 13-93-18 orele 17-19. (270274)

• Vindem jocuri electroni­ce Poker noi cu 'garanţie. Te­lefon 14-42-13 <9-10). (272837)

• y în d păstrător stradal de tnghc(ată, capacitate 5x10 kg, echipat comp!ct, preţ 1600 l)M. Sat Mera- 30. (273142)

• Vmd lambriuri brad. Te­lefon 18-22-50. (272163)

• Vlnd rochie dc mireaia nouă; pentru pretenţioşi. T e­lefon 12-41-21 (281582) j __

• Vînd acţiuni Orsns, con­gelator 7 se rta rc ş l cuptor mi­crounde ■ Philips, sigilate, TV Sporf. Tel. 17-22-11. (297990)

• Vînd dozator. Sl^mrms CU trei capete 1500 l)M. Telefon13-81-76. .(299173)

O Cumpăr talon M a/da 626, an fabricaţie 82 81. Str. .Iu- pîtcr nr. t , ' ap. 11 Telefon12 39-70. (281651) ■

e Vînd combine de recoltat păioase, germane, marca Class. Telefon 063 - 16-31.19. (9766)

• Vind teren de. eib.nnă So­meşul Rece. Telefon "13 43 95. (273130)

• Vlnd urgent -apartam ent.11-22-04 (272M8)

O V înd ' urgent garsonieră.19-57-15 (272192)

• Vînd apartam ent zonâ « m i­trală Tel 18-70-27 (2730&8)

C Vînd easă. grădină, cămară, posib ilită ţi-ex tindere, depozit, service autogara 2.' Telefon 15- 30-24 (273091) . . : .• • Vînd casă eu grâdlnS tn comuna Vilşoara nr 1123 Tele­fon 199 A: 18-10 Sil (273092)

• .Vînd urgent garsonieră «an* fort I, P-ţa Mărăşti s t r t a s a Roşa nr. ap I. Inform aţii B dul 21 Decembrie nr 75. Papp Ştefan rasa veche (273124)

0 „Vlnd apartam ent 2 eamere ■ sau schimb gu «as5 particulară. Tel, 17 B3 36 (273125)

• Vlnd apartam ent 2 «amere cu telefon, ea Mu TV, • balson Închis, nşfl tapttatâ. pret 7,8 mi­lioane Str Bucegl nr 9, *•- I, ap 34 (273137)

• Vlnd *au sshlmb «parla­ment 3 camere 6rlg»res*o, et t. Tel 18 72 33 (273143J

• Vlnd f>ada 1200 45 000 ttm, stare fearte bună JFelsftn ’ II* 46 871 oro 9 21. (273148) .

0 Vînd frigider Siemens fo­losit, aragaz, Ford Fie.sta- 1985 înmatriculat, VW Polo Ne.- Tel,44-43-43. (273072)

• Vînd congelator cinci ser-, tare, televizor alb-negru cu lămpi, cărucior landou sport. Te­lefon 14-43-39. (273087)

• Vînd congelator Arctic, '3 sertare, noih preţ 350.000. lei. Telefon 13-73-12 între orele 3-10;20-22. (273103)

• Vînd mobilă antică. - Tele­fon 17-14-00. (273085)

• Vind maşină scris, preţ con- ' vcnabll şl scurtă piele. Telefon

14-78-18. (273131) > ,• Vîftd convenabil legitimaţie

membru K b Hollday Breales In­ternational. Telefon 13-37-44.(273134) ; "

. Vind 3 geamuri eu sticlă sistem bice. Telefon 17-69-21. (273149) .' • Vind mobilă de cameră $1'

dulap 2 uşi. Telefon 17-32-66. (273000) '

• Vînd mormlnt în Gimitirul Central. Tel. 17-14-00. (284RW)

• Vînd 500 mp teren Gluj, str.- Prislop nr. 7. Telefon 058 —>82-30-02 seara, (231629) î '

• Gumpăr garsonieră şi apar­tament. Tel. 19-55-50. (28107')

• Vînd garsonieră şi rparta - ment. Tel. 19-55-50, (2841461

• Vînd apartam ent 4 camere str. Mehedinţi sau schimb ea1-2 camere plus diferenţă.^Tele­fon 25-12-11. (284393).' • ■ Vînd apartam ent 2 eamere Mănăştur. Tel. 12-02-54, (204611)

• Vînd apartam ent 3 eamere plata şi în ' 2 rate. Telefon 10-44- 24; 13-10-62. (284G12)

. • Vînd urgent, foarte conve-, nabil apartam ent cu 3 eamere. In Mănăştur. Relaţii, Ia telefon i3- 64-33: (284614) •'

• Vînd apartam ent 4 camere confort 1 Inform aţii str. Gr.- A« lexandrescu nr. 51, "ol. E 7, $*, î, e t II, ap. 10. (234818)

9 Vînd garsonieră confort I, strada Gheorgheni. Telefon 17-34-00. (234622) : ^ .

9 -Vîn’d apartam ent 2 eamere Plopilor Vechi. Telefon 16 97-23.. (284G34) U .

« Vîrid D ada 1310, 1993, \ 4,3. milioane, negociabil. Telefon15-23-13. (284539) '•> - •

• Vînd autoturism Taibot Ho- rlzcn. stare ' excepţională.1 Tele­fon 13-43-96. (281505)

' Vînd BMW model 1989, .17 500 DM. Tel. î 1-75-34 (2316321

• Vînd recâmier, 2 fotolii, congelator nou. covor t p sisan 2,20x3.20 Telsfoh 15 04'88 orele $ 7 20. (284515) ' , — "

• Vind fa .p re t avanta]©9 fri­gider şl ladă frigorifică Telefon ■17-26-60. (284631)

Cumpăr discuri muzică *u form aţii roroSnest) Telefon ' i.3-

: ?8 60 (28 *5021• Vînd Ieftin mobilier -bar,

terasă, balcon. — i seftirl, Tîle* fon 13 49-25' îSU 13 47 37 o re le8 15. (284530 /

• Vind urgent roobilâ dormi» tor din rSdăeînă de frasin, re* enmter şl masă extensibile, fi scaune tapitate. Str. Şineal nr.12 luni. marţi, m iercuri orele10 12- şl 18 ia. (284633)

• ®ump3r *chtra»t, I®nA&.11 22-04 (297414)

• Sum păr u rg ţn t tcoulnţâ.19 57 15. (297422) •

• Vtnd urgent farsonleril «en* fert I Mănăştur Union. T«l«Un - 1177 03 sau 17 CB 47 Intre orele20 22 (288009) .

• ■ Vînd spatio « ftis r tla l. Tel.16 21 90 (288000)

- • Vlnd apartam ent 8 «amer» •enfart 1, *tr Fahrl*1l Rţ. 0, bl.F* 4. ap 27, vizibil tfupâ «relel t . (280090) - - ,

• Vîrid garsonieră. aparta­ment trei camere în Mănăştur şi tererf pentru construcţie, vad bun^ 353-;mp zonă semicentrală. Informaţii după orâ 17 Ia tele­fon 16-64-09: (298138)

• Vînd Ido casă com. Floreşti. Tel. 16-47-85. (208302)/ • De vînzare o pîanină Doina, sufragerie, canapea cu 2 fotolii, tablouri de Harşia, Negoşoîd şi casă compusă din cameră, bu­cătărie şi grădină lingă —Gară. Informaţii, prin telefon 13-81-47. (298189)

•. Vînd apartam ent 4 camere. Tel. 17-~34-78 . Mănăştur. (298193).

• Sedez magazin alimentar. • Tel. 10-87-81.' (293191)

. • Vînd Oltcit l î RM (1989), măsuţă cu 2 fotolii, masă TV, dulap, bucătărie, dulap combi­nat, masă sufragerie, .maşină spălat lenjerie, vană baie fontă, saltea de gumă. Telefon 14-34-32 ora 15-19.. (298112) !

• Vînd plan vienez Gondă tcurtă şi Dacia 1300. Telefon <6-95-35;'(29812S) ^

C Vînd brealî 11.700 km. 1993, gri metalizat, multe extrasuri14-48-22. (298181) :

• Vînd Mazda :6?6 avariată, pentru piese de schimb. Infor­m aţii tel. 17-36-05. (298183)

• ' Vtnd piese Renault • 18 şi maşină de cusut industrială. Te­lefon 17-90-13 după ora, 19. (298193) ■ , ; . „ _

• Vînd“ F iăt Uno diesel 1985, sau cum păr talon. Vînd TV co- , lor. Str. Gruia 53, bl. ® 2, *p. 4, tel. 13-59-10. (298)97) '

Decese BaGomemorâri

• A d se 'fm pllnesc 2 fini trişti de lacrimi şl durere de cînd scumpul nostru sat, fafî, snrrn şl burtie SUCI O TJlA lAN . Jin Vnch’ea ne a Pâfăsit pentru totdeauna-. 13- sînd u n .co l itriens în sufiofe- le noastre. Dumnezeu sâ-J o- dilineasca In pace. Soţia frl- na, fiii ViKilo (Voa^M cu: fa- m i’ia $1 N- tu cu f a m i l i a .>

rtegrfităirţ- dispariţia pre- rnaturS a colocatnrnîol nostru nr,RlNr>EAf3 ACREI;, pre?e- dint^le romifolulni lasortatleî de lo rafarî: str.1 Arleşuluî 119 şl fran.'mitpm i sincere condo­leanţe famitlpl. Comitetul- de bloc. (273*29)

• Conducerea Spitalului GU- Jilc Judeţean Cluj este al!- furi de domnul dr. Vasile Vulpe — medie $ef al Dispen­sarului Clinic Judeţean în mo- mentplo grel%? pH neare trpe#. Sincere - condoleanţe. (271136)

• Co profund re£jref. a<lre- s5«n slnrprr coridotpfihte fa* miltpi Ing. tl.vln Horo? tn #- ceîfe clipe «r^le P rlden ll de la Terapia. (2J.U16)

• Sînfem al5(url de a fng Radu riornj î n ' mareo durer# PrtrlnuitS de olerderea tatălui dr as Cntertlvul Sec(lel M EA Terapia (773117) *

• Se fmpllneîfe 1 so de durero de -cind 8 Ineelat din viată cea care 8 fosl ANtlTA MUREŞAN) nS«rof3 CUPl’EA Comnmoraren v»' avea loc «tmhâfS !nll* Ora I I ÎB m orm lnt In Cimitirul C*n* trai. (273012) ____ __

• Se împlinesc G luni de ta moartea soţului meu,

COPOS TRAIAN Un pios omagiu. Soţia. (281397)

• Împlinirea a trei ani itc la piecarca d intre noi a ace­

leia care a fost IRIM1E LVGIA FLORICA, născuta BOGDAN, ne face înră o da­tă s3 regretăm profund că nu ne mal poate înconjura cu sentimentele şl atentiîle^ef de soţie, mamă, bunica preaiu- bltoare. Ionică, Anca şi Radu, Sergîn. (281"<î9) .

• Pios omagiu Ia şase luni de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru FEURDEAM GA VIUL soţ. tată şî bunic. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (273078)

• La şase luni de la dece­sul dragei noasfre SZEKCLV MOREŞAN VIORICA, un gînd pios şi eternB rcgrcle. Frate­le ' Alexandru cu familia. ■, (272093) . -

• Duioasă $i tristă am inti­re la 5 ani de la trecerea fn nefiinţă a iubitului nostru

sof, ta(3 ş) fiu REMUS TRAIAN din Dumbrava. Fa­milia. (27311(1) ,

• ^Azî, 24 Iulie se îm pli­nesc 4 an i de îa trecerea fn nefiinţă a preţiosului meu

tovarăş de viaţă AUREB DEAC. S3-I fie somnul lin Soţia Mariâ. (273111)

• Sîntem a lllu r i de taml* llile greu încercate Perne? şl Ştefan, acum cînd ne luăm

rămas de la PERNES EREMIA. Oumne/eu sâ 1 ,o- dihneascâ? Fam: Poptelecon şi Drăgănescu. (28IH27) ;

• Sincere, condoleanţe; fa ­miliei Rndica şl fulia S<<*fan- Fam. dr^ hnlna şl fon R3- descu. <2Rir.2S)

* Sîritfm alături dp colegul nostru Paşcalău Ioan-la pier* derea bunului său părinte. Sincere condoleanţe şi în trea­ga compasiune fntregii fami­lii Coîegiiî din Oirerţia de Postă biroul F lm nciar. .(28ir,30) „ "

• Conducerea SorietSiii Co-; nifrciale "Terapia" SA Cluj- ^ an o fa . transm ite' slnrere con­doleanţe şl întrcnga-compaslu- 11» cofpcnfui ingîner Rnroş R>tdn, fa trecerea fn elernlta* fe .3 (atăluLsău drtg . (281638)

• tn ,25 Iulie se împlinesc♦ ânl de la trista dţ-spărţire de FKf.VIN’CZI POI.IXIîKIA, Odlhneasfă se fn oacet Zol- cn, Florica şl fam - $otcu. f28tn3S) : : .

- ' • Co inim a idrobîtâ de ' du rere m5 il^spart de scumpa roeo soţie MARIA PEHSEA fa numai 19 ani $t de nor»

mea dfaa3 ADROllA" C ill^ riN A PERSE A. la fru ­moasa vfrslâ de 26 ani, pe caro moartea nem1loa%3 ml fe-8 rSpît Un rfu de lacrimi

o polanS-cu flori penlru sufletul lor b«n. tnm nrm inta- ren va avea toc sfmbătâ S3 înlle, oro I I fn comuna lene. fn veci nem lnatiat al vostru, «tnţ şi socru ' Augustin. (29S»71)

• Cu a'R nră Hiitttt în *o* tle( anunţăm încetarea fulge» r lto a re d in ’ vîaţB a scum pa-.

Io} nostru frate ţ l unchi m.Ul\l>F,AN ACRETi. înhu­marea Va avon toc la trlnd (a Tani Oenpnn, dumlnloă î l lu« fie orn 12. Dormi fn pace. (298201) 1

# Partiripăm alături de co­legul nostru S/.ef<eIy Csaha la pierderea socrului drag ş l î d - blt. Transmitem famlHol în­doliate, sînccre condoleanţe. CoIccUvul refJjifHc! zînri})uî,,Adevărul dc Cluf*.

• Cu Inimile cernite d e , triste((? anunţăm rudele, prie­tenii şl Cunoscuţii. încetarea dîn viată fn ziua de 21 Iulie, a iubitului nostru tată, sacru şl. bunic BOROŞ VICTOR, îa virsfa de 81 ani. T>am iubit ?l protnlt cît a trăit, na ] vom u ita .c ît vom trăi. fnmormîn- tarca va avea Ioc dum lnirâ21 iulie de Ia Capela Vetîie a Cimitirului Mănăţfur. Ra- du. Doina, Ro.vana. (298208)

• Sincere comfalcantc co­legului nostru Per$ca Ălarîus10 ^pierderea mamei dragi ţl soţiei înblto. Colectivul Gru­pului de Pom pieri «I iad. Cluj. (29S9152)

• Adînc îndureraţi, îl plîn- gem pe TR \IAN, luhitul nos» tru cumnat. Familiile OngH- reana ţl Fărcaş. (298197)

• Cuscrului meu HOJWlS VICTOR, un ultltn omagia. Gheorgîie fuga. (29S287) .

. • Durere şi regrefe fn 8-' mîntirea neuitaţilor n o îîfl

soţi EMILIA sî NICOLAE CATARIG.la îm plinirea unu! an ş> doi ani. Rog cunoscn- (>< s5 păsţreze un moment <S* aducere amînte. Nepoata lîo- dîca Tămnş cu familia. (288B7)

# Aceoaşî profundă dttrere SHfle1paţf3 ne fnceareî ţ l s- cum după şase săpiăm înl. Ăe Ia treceroa în eSernUafe a s«5*. {ului, tatălui ţ i bunicuţa!

nostru drag HON DOR ALEXANDRO, nunu l Dum­nezeu să-l vegheze lînljlea veşnica Soda iVhrîa şl copiii cu familiile. (288099) ,

• A trecut a n .a n <îe le <l?rpţu) - fciitnpufoj nnsfrtr^o î, tată ţi bunic ÎOSIP VASir,®. Dumneieu, să 1 odihnească. Solia. n U) Gahi ca "Jamîlla.(2ns»(!3) ■ . - ■

® S a stins din viată. dop3 f i»: seurfâ-’.$r;:grea suferlotâ, ÎR numai i i âe aht. fiurtitî ffî dragul nosfrîi -g lnerţ,

cumnat, unchi ţ l f ln 'd r , DiJMim v p m i p i i w

CtORAîJESCU. fnmormSnfa- rea va avea loc tuni, 85 lall», ora 12. - fn Zal3u. Fam ilia ÎB- dur era!3. (2,81S‘S)

• Sîntrm ală tu ri de fam i­lia vărului nostru, Bucur îo» n&l şl Maria la tragica des* pârtire. de fiul : tor. DANIEîi. V#rlsoarele Cornelia ţ l ' Li via Niiwirfl, vărul Z.4!m:» G arrll c» familiile. f28IS 151

• Sîntem atSiiirl de colega noastră îVlărlnreanu Vlnufn fn marea durere • pricinuită ' d» pierderea fulgerătoare fi d ra je l sale ■snrnrl. Col*gll de !h $coala J*ormaI3 "Gheor* ghe (281(150)

. • Ari. 23 îal!e, se împlinesc5 ÎR! de îa trecerea fn oe* fllntfi a fuMfului nostru so i tata, bunic OLTEAN EM IR fdin Pata) Aeepajl pîoas3 re­culegere «I (rUtă aducere a* minte. Dumneaei» s3 1 odlh- n?asr ăl Snţla Măria, copiii Doina ţl f rn il! co familiile.

^281122) , ' .v ' • ■

• Slnl/in»-alîîurl da colegul nnstro drag iCVnlter .Zamflres* tu tn marea durere cauzată de pleţfljprea lalA>ui 1rag Sin* cer* condolemiţe. Col<*jjll(A OJI'G « lu j. (29S225)

SÎMBĂTĂ LUNI, 23-25 IULIE,' PAG. 12

FESTIN PE DOUA ltUTl i.Şl CU INDURAIN

Tradiţiile reprezintă' una din 'torţele- morale ale ■ naţiunilor- Fie că sint festivaluri:, muzicale sau teatrale, fie eă sint mani-J testări; folclorice . sau competiţii sportive. Jocurile' Olimpice ’ an-; tice s-au .desfăşurat fără in lfc -’ rupere, în Elada, intre anii 7Y6 înainte de Christos ţi 392 — du­pă — fiind una din instituţiile cu o durată şi o continuitate he- egalate încă. _Citcva competiţii tradiţionale au devenit, atît Ide celebre ineît fac parte in t r in ­secă din civilizaţia ţărilor , res-- pective—Şi este foarte firesc.;ca Anglia — patria sporturilor mo­derne — să . aibă prioritate şi în acest - domeniu.- Iată " anul - acesta, faimoasa regată-, de : pe Tamisa, . Oxford-Cambridge, înir - plineşte 140 de ani de existen­ţă. Turneul de tenis d e lă W im - '

,bledon. s-ă\. născut In . anul răz­boiului nostru pentru ... iţidcpsrP. denţă, 1077, ia*r Cupa D avis: es­te veche' exact; cit secolul, pri- ; ma ediţie • desfăsurîndu-sc: in' îooo. :

'■ » IA. vj

. ^ rfH S x îî .

France7.ii se mirim moşul lor- '„Tur al-Franţei'*; care datează din .1903 şi eare,esiâ de t’apt- un campionat mondial'-de ciclism fond.- Ciştigarc-a- hii îri-

' searnnă pentru ori ce alergătcTr consacrarca definitivă- si-. supro-

• mă, de aceea visul- fiecărui cib- "list profesionist, - e>te să -'poar­te cît- mai.-mult -. şi., dacă es;‘e posibil ..-şi .-la. final ■, - tricoul galben., apanajul, liderului. ^pi- nă anul - trecut am urm ărit (;;.i interes 'd ar \cu destulă- detaşare această cursă fără' să mă implic

• prea mult: Şi, deodată, am 'des- ' coperit-o altfel,- transmisă la-" te­leviziune şi .odată ci’.- 'această revelaţie am descoperit şPFran-, ţa. O .ţară frumoasă, o ţară '(le vis; o ţară cu tradiţii, "o ţară tu­ristică de prim rang. Am cons-

. . t a ta tc ă „Le 'tour dfe France" es­te nu numai o mare .• întrecere, nu doar o industrie şi o .sărbă­toare ci şi o demonstraţie a po­tenţialului turistic, al ,unei părţi •a centrului Europei; * Caravana -cicliştilor străbate o seamă d s ., oraşe şi orăşele cochete, f ’.treci piscuri de peste 4000 de ,* m. în

'.Alpi Şl Picinei, 'parcurge i-inega-; labilă vale a Loir,ei şi ţărmuri-,,

-le Mediteranei, trece- pe. lîngă. cetăţi, şi castele Vestite pe lin ­

gă d-.irr.oa-.de '. p la iu ri . s .’n iăr.ind e t r cele' a le tă r i i noastre, p j . lingă te re n u ri pe care- g riu l a fosl strins- cu. o rd in e şi - m iga lă , geom etrică. - pe - lin g ă -livezi in-

’ 'g r i j i le : şi bogate- podgorii: .-- In "afară de" toa te : acestea, ele

c îlva tim p, în „T.urul , Franţei'* a p ă tru n s un ' „corp. străin", un

• iberic, ' sp an io lu l M i^uel -indu?. r u i n . 'Ş i : a p ă tru n s ; pa - po rţile d in -

- fa ţă e îştig înd u ltim ele ediţii în -, ' t r -o 'm a n ie ră c la ră şi conducîm i

- 'au toritar- şi l a ' ed iţia de faţă.*- : P e n t r u 'm in e 'I n d u i ’a in 's e înscrie- --Ini g a le ria ‘ ^m oăştrily r sacri ai

c ic lism ulu i: Coppi; . B arthali,'. . B o b e t,. M erck ş , Anqucj.il- ' D ar

poate c ă -e. m ar.r iîijlt ,depH. aceş­tia. E L o d in . 'spiţa conchistador rilof. Irid u ra in este 'U rm aşu l, t ir ;

- zului ş i . co m p atrio tu lu i; său ;d e ge- . -n iu - C crvan tes , . şi calcă . pc u r -• m ele ,-acestu ia „nu c ă la re . pe :o•. R o şin an tă - ci pe b ic ic le ta . po ca- ; re i-a d ă ru it-o , p e n tru , a ; deve- ; ni ce leb ră —, a firm a , „Bcnesto".■Pe In d u ra m n u m i-1 po t în ch i­pui dec ît .c u . tr ico u l galben, cel a l cam pionu lu i. El cîştigă cu se­n in ă ta te , 'c u o 1 -a n u m ită -m a ie s ta ­te in te r io a ră ca re nu pare. să -re­liefeze in te n sita tea . e fo rtu lu i

• efec tiv -c o n su m a t.. E l. .„ învinge . firesc,, fă ră să. fo rţei.e în tim p ae

p a rcă to ţi c e ila lţi nu doresc de-- . c ît şă-1 în v in g ă pe el. U nii sp u n

că . ech ip a „B ănesto" „ joacă '' p e n tru ch E u . nu cred . -Indife-

. rC n t-ce v a fi - in ! 'a c e s t -,,T our"“ ■ sa u - i j i v iitor. .O o rin , AjLMAŞAN

' J ~ R 0 M A R I 0 ]: " ' ^ .{.f i. MAI BUN JUGĂTOfi- A! TURNEULUI f IM l

-Fiecare tu rneu 'final are. cîte un juriii- caro decide nominali­zarea celui .m ai bun jucător. De astădată >ia World Cup juriul —- alcătuit, din reprezentanţi al .FIFA 'şi ai presei — a decis, nu- mindu-1 pe brazilianul Romario drept, cei mai b u n . jucător al turneului-final .totalîzînd 2400 puncte, în timp ceR oberto Baggio. a totalizat doar 1500 iar H risto' Stoicikov doar 450. Şi astfel Ro­mario a prim it „Balonul de aur“ decernat celui mai bun jucător.

-Da^este o distinţie meritată- Dar, să ,mă ierte Dumnezeu, n- n-am Înţeles'c.um de au fost nominalizaţi, Baggio şi Stoicikov drept concurenţi la 'tro feu l amintit. Nu-neg clasa internaţională a ita ­lianului Roberto Bagg;io numai , că în recent încheiatul turneu final el a fost .inegal. Ţoală stima penti'U Stoicikov, un renumit tunar, dovadă cele G reuşite în turneul final. Numai că n-am să uit niciodată numeroasele sale momente'dc! indisciplină 1 foarte uşor trecute;cu vedere de arbitri,. _ ;

■ Singurul concurent demn de .Romario la }vcest turneu final a fost Gheorghe Hagi al nostru. El merita sa.concureze- pentru „Balonul de aur", pentru că el "a; dat m ai-m ulte'pase de gol decît laureatul ediţiei ,care în finală a cam „înotat"' în neştire îrîcer- cind feă desfacă defensiva italienilorfşi unde Franco Baresi a fost dp-netrecut chiar şi = pentru abilul Romario.- •. — "

Dar cum juriile decid iar e le . sînt- formate din oameni mai mult sau mai puţin .subiectiv^ să-i dăm „cezarului cfcea’ ce i se cuviixe,-aplăudîndu-1 po Romario, prezentat de graficianul' V-ir- gil Toruileţ. - -, ' - ' . ' - "

: ; ■ ; Lupte liberei CLUJENII 7NVINGÂTCRITimp de trei, zile,-echipa de. lupte libere. ASA-C-SM TEilNO-'-

FRIG Cluj-Napoca. a întors- vizita ide acum cîteva ' săptămîrii a unor' echipe din G enova'şi Milano. Puternicul turneu internaţio­nal organizat a prilejuit sportivilor noştri reafirmarea bunei for­me în care se. găsesc.-Ei şi-au adjudecat trofeul „MOBILI CA- SACCIA", domnii V. ' Vişan şi Gheorghe Truţă --fiind mulţumiţi de evoluţia elevilor-' lori-Pintîlie, 'Seleş. Perş, Maghiar, Feneşan, Popa, Bolboacâ, Chira; Popa, Cătinaş, J.-inko, Bucuiuman, Ma- lela.- . . . . . . . . . .; Ţurneul- italian a fost posibil* de .dus la bun■-.sfîrşit datorită

generozităţii sponsorilor SC; Tehnofrig SA; SC Cuptorul Ferme­cat- şi ,SC Luciana SRL . Cluj-Napoca.'-(r.v.) ^ ^ :

Poîa neagră a World Cup*. ARBITRIIIndiscutabil':- turneul final ăl

World -Cup a consemnat multe reuşite: ca audienţă în rîndul ’ spectatorilor şi , al telespectatori­lor de;- p e : întreg : cuprinsul lumii, din punct .'de vedere organizato-- ric în sensul pregătirii stadioane-.- ' lor -care au^ găzduit partidele,;., pentru" latura spectaculară unor ' întîlniri,. din care un 'premiu de -frumuseţe şi d ram a-; tism, partida ^România—Argen; tina, merita un ş premiu întîi şi

-altele; Singurul 'capitol negativ, „păta neagră" a turneului final, arbitrajele. .

P rin stupida optică a celor 'ca­re, au „dirijat" acest important- capitS'I. printre cavalerii fluie-.

■rului aleşi să conducă partide la centru ş i-la tuşe, unii pur şi simplu nu aveau ce căuta la- un turneu fin a l. de o asemenea an­vergura. Au fo st' „achiziţionaţi" şf'desem naţi să conducă arbitri

din ţări unde fotbalul este abia ‘la începuturile 'sale. In acelaşi -timp, rcavalerii ai fluierului de , certă valoare internaţională au fost omişii nefiind selecţionaţi. Ţ ara ''noastră , prezentă la tur- neul final şi care-are arbitri de prestigiu — şi- mi-e foarte sim­plu să-l nominalizez pe Ion Crăciunescu — nTa avut nici un

' cavaler al fluierului. Au fost aduşi însă cu m ari spese -şi ţi­nuţi pe cliurrie grele în dolari

, alde' arbitri din Emiratele Ara­be Unite, Tunisia, Insulele Mau- riţiu, Costa Rica şi alte •ţări mari putefi ale fotbalului mon­dial. Ce. folos că . după gafele comise i-a i ' exped ia t. acasă? Ga­fele şi incompetenţa au î-ămas înscrise în memoria celor care au vizionat partidele conduse de nişte analfabeţi.

Romeo. V. CIRŢAN

ÂV începijf\[: nu[snârătdared-i.'

inversa... ■; ^" . . . şi odată cu ea tot ce ţine de fi'unul-mers' al unei

echipe înaintea începerii unui . nou campionat. La o zi după plecarea lotului CFR-ist în cantonamentul, de acum ‘ familiar, la Băile Felix am purtat o discuţie cu. doi din d iriguitorii. destinului echipei feroviare clujene": Mircea Bălaş şi Alexandru Matei. \

Ideea cu care această discuţie a pornit — şi ^a^e a insoţit-o pe to t parcursul ei — a fost ,BANUL. M ai ales cînd acesta este puţin. Ca o concluzie a acestei proble­me, dl. Bălaş a dat şi o cifră: banii pe care,se poate •

'baza pînă in acest mopient reprezintă. 30 la sută din buget. Dacă avem în vedere că nici în . campionatul tre ­cut fondurile n -au 'fo st bogate, iar în sînul. echipei au fost. cîteva disensiuni, rezultatul final apare ca m eri­toriu. Anul acesta însă, datorită bugetului mai mult de­cît auster,' obiectivul, numărul Unu rămîne dcar menţi­nerea îh Divizia ,,A"'.: Bineînţeles că se speră in con­tinuare în suplimentarea ^bugetului, dar în lipsa unor

spdnsâţi lucrurile paiv. foarte dificile, cu tot aportul im­portant adus. de Regionala CFR-Cluj.. Revenind la' echipă, trebuie, spus că, anul acesta,,

schimbările din lot au fost-majore:; La o primă citire; -a liii,_multe, foarte multe noutăţi- Astfel Tămaş, iere- .

miaş, ‘Andreică, Benche ■ şi Gabor a u . fost promovaţi de . la CFR II în prima echipă a clubului feroviar, iar Cice-

\d e a şi Sime au fost cedaţi de „U“,-urm are -a fructuoa­sei ; colaborări dintre cele două cfuburi * fanion clujene,.

^colaborare ce' se doreşte, în continuare, la fel de^cins- .tită şi benefică.- : .

în replică au părăsit clubul Matei şi Miszti, aflaţi la Gloria Bistriţa, dar fără acordul clubului, la fel ca şi Piroska ce se află în lotul echipei. FG Maramureş. Băn- ceu, unXil din utilii jucători ai echipei s-a reîntors la clu-

,bul „U", acesta 'fiind doar îm prum utat'CFR-ului. •Deci lotul echipei CFR Cluj-Napoca: p o r ta r i,— Ciu-

-cur. Cârlan, Păglişan: jucători de cîmp ■— Dulca, Ca­zan, Şimon, Ţruşcă, Olar Stelian, Coroinn, Tămaş, Ma­rian, Şumlea, Iepure, Iercmiaş, Andreica, Benche, Ga­bor, Năstrui,' Cicedea, Pop Alin şi Şime. 21 de jucători, intre care Win,teoan Alin nu apare, el nefiind prezent în .lo tiil deplasat la Băile Felix,. deoarece, — şi acest

A / i ’CASÂ' DH EDIÎUHA ■ ' % ***

USJL L

Autorizată prin S.C, n r,i2S/i99 i,' Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului jucJejului Cluj, sub nr. .< ;( o'-inr>./vQoţ . In 22.03.1991

. lucru ne face o. plăcere deosebită să o spunem — se află momentan la Lotul Naţional UEFA 95.

în timpul şederii la Băile Felix,, CFR are şi un meci pJrevăzUt, pe data de 27: iulie în compania echipei oră- dene CAO (fosta EG Bihor),. care va întoarce vizita în

august pentru o partidă ce se va desfăşura, pe stadio-* nul dc pe strada Maşinîştilor, ocazie cu care vom reve­

ni cu am ănunte referitoare la . desfăşurarea cantona­mentului echipei clujene. în data de 5-6 august clujenii îşi vor .continua programul partidelor de pregătire în cadrul-%nui turneu ce va; avea-loc. la Dej în companl)^ form aţiilor Unirea Dej, FC- Maramureş Baia Mare şl Gloria Bistriţa. ' , .. Neschimbată —' şi, acest lucru, mi" se pare important, şi totodată benefic — rămîne conducerea clubului, a secţiei de fotbal şi conducerea tehnică a echipei repre­zen ta tă . dc dl. dr. Constantin Rădulescu “antrenor prin­cipal, ajutat de secunzii LiviiuM ureşan şi Ton Ciocan. Oricum, cu toate schimbările, din eadrul lotului echipei, s-a instaurat sentimentul de stabilitate şi • certitudine prin închcierea tuturor contractelor dintre club şi componenţii lotului. Deci: NUMĂRĂTOAREA INVER­SA A ÎNCEPUT!

Cristian RARA

. COLEGIUL DE REDÂCPE:. ILIECĂLIAN (redactor şef); DAN RHBREAND (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; WARIA SÂNQEORZAN; RADU VIDA.

^HDACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

1,.74.18 şl 11,74.00 (redactori) 11.73.07 (administraţia şl contabilitatea] zaţului); Telex; 3Î444. Fax; 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8 -16, str. Mapoca nr.16 (la pt rter). Sîmbătă şi duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 1.1.73.04. Corectura: 14.78.22