anuarul muzeului de istorie arheologie prahova 11-12-2008

7/25/2019 Anuarul Muzeului de Istorie Arheologie Prahova 11-12-2008

http://slidepdf.com/reader/full/anuarul-muzeului-de-istorie-arheologie-prahova-11-12-2008 1/325



MUZELUI DE STORIE ŞI ARHEOLOGIE

PRAOVA

ud ş cerceărSERIE NOĂ 12)

t: La Maa Dgh



Colecvl de redce CIER BogdFRÂNCULEASA AlA VELE EgeENEŞ MreSTAN AdrSTĂNESC Ege

Redcor coodotor DLGHER L MTeoredcre: STRECHE Vo le

SSN 2

222

SC CCSS

e oesponden va fits pe adesa:MUZEL E ISTRIE ŞARHELGERAHVAIEŞTSt Toa Caagu n Teleon/Fax 0-5 7eal hstuseuph@yooo

Rspundee penu onntul atoleo şi aaea ezuatelo în lb stne evne înîntge autolo



BKOF THE HISTORY AND ARCHAEOLOGYMUSEUMPRAHOVA

udes and eseachesNEW SERIES 2)

t: La Maa Dgh



Edto tem CIERCĂ BogdFRNCLEASA Al A VELEŢ EgeENEŞ MelSTAN AdSTĂNESC Ege

Coodtg edo: DLGHER L MTecc evew: STRC Vole

SSN 22 222

Mai! wl be sen a he olwngAddessMUSEUM F STRY ANARCELG RAVLIEI To Cagiu SeTelephoneax 05

eal: hsusephK>o

The auos assue ful esponsbty e ontent of te ales and fo the qualty ofe saes n foein lus



DU MUSE D'ISTOIRE ET ARCOOGIE

PRAOVA

;udes e recherchesNOVEE SRIE- ( 2)

t: La Maa Dlgh



Co lec de co CERCA BogdFRANCLEASA AlAVELET EgeENES MelSTAN AdrSTANESC Ege

Rdce coodoe DLGHER L MRv so ecqe STRECHE Vole

SSN 22 222

oute oepondne do e desse

MS 'HSIR ARCHG ARAM RAHASI Rue o CuRMANA

L eonsl ou le nenu e les e l q e ss dns les lnues



SUMAR

ARHEOLOGIE

Alin FNCUASA, Aşezaea eneoliică de la Aposolache Jdeţl

Paho . 1Alin FRNCUEASA Daniel GĂRVAN ădălina FRÂNCUEASABogdan OI CU Ion ADAESCU Descope aheologice În bazinu

âuu Covl Săa, judeţul Pahova......................... .......... Dragoş ĂNDESCU Aheologa Mlenulu I n Ageş

Sadil acual şi pespecvele ceceăii........................................ 8 9

George Dan ÂNCEANU Cula Sânana de Mueş pe eioiul judeţli Neamţ . . . . . . . III

Bogdan CUPRCĂ Teoiul NodDunăean n saegia

economică ş polică a Impeiului Roman Bzanin n secoll al VI-lea p. Ch. .

Dan ICIARDOPO Monoxla de la Palanca-Rovju Pahova ... . 1 1Nina GRIGORE Ştefan OTEANU Scanul dejdecaă

de la heghiţa Pahova dn secoll al I-lean lumina izvoaelo scise şi aheologe ......

. 7

ISTORIE ŞI ISTORIA CUTURII

onica CÂRSTEA Sc oic al besle abaclo dn Ploieş .......... 1 Răzvan RADU Câpna secolul XI Pagn monoce............ 16

Emilia CAN Carmen BĂJENARU Menaliăţ ploeşene

(1918123). Viaţa coidiană a ploieşenilo de la ăzboi la pace.......... 177Gheorghe CACAN Saul funcţonalo pblic, 1923................... 197Iulia STĂNESCU Eugen STĂNESCU Roll Mahe Bibescu

n viaţa polcă ş diplomacă a Românie eca n popa coe<ondenţă

aaă paimonul Mzel Judeţean de Isoe

ş Aheologie Pahoa 9Dorin STĂNESCU Conbuţ la socul ăilo feae

pahovene 1908-1948 Lnile Ploieşi- Vălen Ploeş-âgovşe....... 1EISABET A SAVU Medali dn colecia Muzel Jdeean de

Isoe şi Aheologie Pahova efeoae la eape ale făsalu naţonal una omân. 6



ara Ena SATZ a Mara DERUU olgat ar Po

ara arana HEORE all olr la româ 6 TEEA: zar Ptr omul ş rtorl 273

ARA

Emla SA EOC Troţa bral î ruău 301olta OXESC Rarra ărţ vh româşt 36

EORA

or Toor· . ................................ 37



COTNTS

ARCOOY

Alin FRÂ�CASA he hh eeen Apostolachedistict ahoa

1

Alin FRÂNCASA Daniel ĂRV AN ădălina FRÂNCASABdan VOIC In ADASC Achaeologcal dscoeies n the ebas n Ccol Săat dstict of ahoa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 ĂU Achaeolo ofthest illennim in AgeşThe pesent stage and the eseach pespecties. . . . . . . . . . . . . . . . . 89

ere Dan ÂNCAN Sântana de Meş c/te on the distictof Neaţ teit

Il 1

Bdan CIRCĂ The NothDanbe teitoy in the economca[and poitica/ state ofthe Roanin Byzantine Empe in the V-th cent b C Dan ICIARDOO he ne n B fom PalancaRâfoahoa distict 1 1

Nina ROR Ştefan OTAN Thejdgeent chaoGheghţa ahoao the X VI-th centy in the lgh witten and achaeologcal soces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

ISORY AND ISTORY O CUTR

nica CÂRSTA Shot histoy the tannes gildo Ploieşti 1

Răzvan RADU Câmpina ofthe XIth cent Monoaphic pages

163milia CIA Carmen BĂJNARU Mentalitieso Poeşt

198-1923) Eeyday le ofthe inhabitants ofPloiesti fom wa to peace 77herhe CACAN The statte the ciil seants 193 197Iulia STĂNSC uen STĂNSC The ole ofMatha Bibescin the potcal and diplomatic le of Roania eected n he own

coespondence being a pat ofthe pationy ofthe Histoy andAchoo Msem ahoa Distct

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Drin STĂNSC Contibtions to the hstoical the ailways Pahoa 19081948 ines loieştiVălen loieştiTâgoişte 1ISABTA SAVU Medals ofthe collection ofthe Hist andAchaeolo Msem ofPahoa Distct efen t bldn

h l S fR 6



aria Elena SHATZ ia ara DGHERA a coliga in Ploi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ara ariana GHEORGHE Schoolbooks in Romania . . . . . . . . . . . . 61EGEIA TEEA a c h man and h wrir . . . 73

VARIA

Emila SAVEOVICI Th rn wh h arm in pray .

. . . . . . . . . . 3

icoea IONESC Th rsoraion o an old omnan book . . . . . . 3 6

I EORA

Ioan OPIŞ, or Toor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1 7



SOAIR

RCHOOGIE

Ain FRÂCEASA L 'bssn ccoqu dAposoc dprn d Pro

.

. .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . .2I

Alin RÂCUASA Daniel GĂRVA ădălina RÂNCUEASAogdan VOICU Ion ADAESCU Dcouvrs rcoogqus dns bssn d r Crcou Săr dprn d Prov . . . . 35

Dragoş ĂDESCU L coog du r Mnr n ArgşL c u s prspcvs d rcc . . . . . . . . . . . . . 89

George Dan HÂCEANU L cuur Sânn d Mur sur rro du dprn d

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

.III

ogdan CIUERCĂ L rror od-Dnubn dns sg conoqu poqu d Epr Rono-Byznn dns VI

sc p Cr 125

Dan ICHIARDOO L onox d Pnc-Râfov dp Prov . . 41

ina GRGORE Ştefan OEANU L sg djugn d GrgProv du I sc, dns ur ds docuns cs rcoogqus

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I47

HISOIRE E 'HISORE DE A CURE

onica CÂRSEA Cour sorqu d gud ds nnurs d Poş 154

Răzvan RADU Câpn du I - sc Pgs onogpqus . . . . . I63

Emilia UCHIAN Carmen ĂJENARU Mns d Pos18-1 23) V quodnn ds bns d Pos d r p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

Gheorghe CACAN L su dsnconnrs pubqus, 123 . . . . . . . 97

Iulia SĂNESCU Eugen SĂNESCU L r d Mr Bbscu dns v poqu dpoqu d Roun r dns poprcorrondnc qu rouv dns pon du Mus dHsor

Arcoog du dprn d Prov. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

Dorin SĂNESCU Conrbuons sorqu ds vos frrs dProv 10818 Ls gns PoşVăn PoTârgovş . . . . . . . . . 221

EISAEA SAVU Mds d co!con du Mus dHsor Arcoog du dprn d Pov x cr on d non un r roun . . . . . . . . . . . . . . . 6



aa ena SATZ a aa DGER ol gat m Po 25

aa aana GEORGE anul cola chz l ouman . 261

GEIA TEEA za Pcu 'homm l civan . . 27

VARIA

Ema SAVEOVICI Crox votve avec les bras e prre

301

ota IOESC tauaton "un vu lv ouman 06

IORI

oan PŞ Tr . 37



La mai bne de O ani de la apaiţia ultulu număr dn ANUARUL MUZEULUI

D STOI ŞI AROLOGI PHOVA ( 1995), ne popunem să evenim în actvtaea

edoriaă cu un vou nou de sudi ş comuncă; n aceşi ani o nouă geneaţe de

muzeogra s-a mpus n acvtatea ueului şi alăui de ce cu o expeenţă mai

ndeungată a reşi să devoltăm actvităţ de vaoricae a patrimonuu ueal, prn

anfesări cuura-şiinţice precu: Sesiunea naţonaă de comunică ştinţce rhoog nuu 1 ph "ajunsă anul acesta a edţia a V-a Smpoonul naţona

Tpu ş Ou ediţia a Xa; Sesunea naţonală Rou uzor or În

uzogr ronă edţia a IIIa; Saonu de umor Rdndo dc vru" ediţia a

XIII-a; ogania la Buteni a Casa meoriaă ea PetescuSalonul a pleut apaţaa şapte voue de epigrame antoogie sau căr d autor. Acese anestă au pes

colegio dn mueu nostru şi colaboraoilo mueoga poeso, cecetăto

resauraoi, conservatori ealaea unor lucăr neesante cae aduc în ate�ţ

speciaşilo a iubiorior de stoe ş umos, date no pvnd stoa locaă devoltaea

reţele mueograce prahovene a mueogae naţonae

Voumul cuprinde n pagine sae lucă de aheologe cae pentă eutatelecercetărlo sseatice şi prevenive din utmi an; remarcăm peentarea în acest volum a

o descoperre arheoogcă de excepţe cută cu apoape ece an n uă

Lucăre de store ş soia cuu pentă aspecte nedte dn stoa Ploeştulu a

âpini sau valocă şinţc piese de excepţe dn patoniul mueal o cate aă

medali, manuale şcoare şa; un materal pesionan este dedicat poesoulu cor

Todorsu, de Ia a cărui tecee n veşnicie sau scus cnc an

Prin edtarea acesei căi reuă expeenţa UO ş speăm ca în

perioada uătoae să reaiă voume cu cele a une councă peentate la

manfestăle ştinţce amntie

pro Lia Maa ulgheu



A me han en yeas m e publian he las numbe he YABOOK

OF H HSOY AD ACHAOOGY MUSUM AHOVA we wuld

lke eun he edial aiviy wh a new vlume sudes and mmunans

dung hese yeas a new geneain museum spealss has impsed sel in he

museum's aivity and gehe wih hse wh have a lnge epeene we sueeded n

develpg aves evaluain he mseum pamny hugh ulualseni

manesains lke he nainal sieni mmunans sessn

Th rchoo of

hrs nnu B.C.

aived hs yea a he Vh edin he ainal Sympsum

T nd Mn he X-h edin he Nainal Sessn Th or uss ro n

h Ronn soo d edin he saln humu Rdndo dcr vr

he X-h edn ganied n Buşeni a he Memal h?use Cea eesu he saln

has enaled he emegene seven epigams vlumes anhlgy auh bks. hese

eens have allwed he llegues and llabas u museum museum uas

pesss eseahes eses nseaves he ahevemen neesing wkswhih bing he atenn he speialiss he hsy and beaul lves new daa

egading he lal hsry he develpmen ahvas muselgal newk and he

nanal muselgy.

he vlume nans in s pages ahaelgy wks whih pesen he sysemaal

and pevenve eseahes esuls he las yeas we emak he pesenan n hs

vlume he ne unk ba an eepnal ahaegal dsvey made alms en

yeas bee. he wks hsy and hs ulue pesen new ssues les and

Campna hisry senially apale eepnal museum pamny pees a ae

bk medal shl manuals e an mpessg maeal is dedaed he pess

cor Todosc hse ssg ve we mmemae ve yeas

By edng hs bk we sume he epeene he YOOK and we hpe

ha dung he ne ped ed vlumes ih he bes mmunans pesened a he

menined sien evens

p a Maa Dulgheu

1 5



plus de ans de l'apparion du demer nur de LANA!R DU MUSEDHSTO T ARCHEOOG PAHOVA (1995) nous nous proposons de revenirdans lactiv dorale avec un nouveau volue dudes et councaons; pendan ces

annes une nouvelle gnraton de conservaeurs ces pose dans acv du use eenseble avec ceux qui on plus dexprence nous avons russ dvelopper des actvis de

valorsaton du paroine usal pa des aniesaon culurelles et scentques coe:a Sesson naonale de councaons scenques 'Archeologi du 1-r minar

p. Ch. " ave cete anne la VI-e don e Syposu naonal "L Ts t

L Ho X-ie don a Session naionale L Râ ds uss oria dans a

sorah roumain -e don e Salon dhuour Ridndo dic vm"

Xe diton organs Buşeni la Mason oral Cezar Petrescu e Salon occasonn lapparon de sep volues dpigraes anhologe ou des livres daueur.

Ces aniesations ont pers aux collgues de notre use et aux collaboraeursconservateurs proesseurs chercheurs restauraeurs, la ralsation duvres nessants qui appoen latention des spcalses des aiants dhisore et de beau des nouvelles daes en ce qu concerne lhsoire locale le dveloppeen du rseu usographques de Prahova de la usogaphe natonale.

Le volue enveloppe dans ces pages des uvres darchologe qu prsenent lesrsultats des recherches systaques et prvenves des demires annes ; nous pouvonsearquer dans ce volue la prsenation de la

une dcouvere archologque

exceptionnelle ate l a presque dx ans. es uvres dhsore e lhistoire de la culture prsenen des aspecs indts de lhsoire de Ploes de Capina ou valorise de poin devue scenique des pces dexcepion du parone usa un livre rare des dallesdes anuels scolaires un atre pressionnant est dd au proesseur Vior

odors, don on cooe cinq ans de son passage en em.

Par ldon de ce lvre on reprend lexprience des ANUAIS et on espre quedans la prode suvane on ra\sera des volues avec les eilleures councaons prsenes ux aniestatios scenques entionnes.

pro ia Maria Dulgheru



ARELGIE

ARCAELGY ARCLGIE



ŞEZE EEOCĂ DE OSOCEJDE O

N N

trodere

n ace di ne prpnem varcarea decperirir din aeareaenelică aaă n lcaiaea Aplache d rahva Credem ca ăpbcarea maeriaer decperie n ace având n vedere penria d

infrmaii prvind epca eneliică dn aceaă nă a Mnenie.\aeraee analiae prvin dn dă ndae arhelice realiae nperiade dfere dar din cerceări de praaă

Cmna Aplache ee iaă n na cnară dn nrd-e

dei rahva caaea ee răbăă de la e la ve de râlCricv Săra n comna Aplache a f idencae mai mle pncede inere arhelic i iric. Afel n a Mrea a cmpnen alcmne Apache n pncl "ul u obu a f decperă ceae ei că daaă n eclele Hr-I. d. Hr. Smache 1970 1 i rmCeaea e aă pe parea ână a râli Cricvl Săra la rania dinre

aee Mrlea i ia n a Mrlea n emnalae decpeririarbie cri Cfeni Rman 976 1 3 n al bieciv impran eecmplexl mănărec daa la fâri eclli XVI frma din biericăidr de ncină n rn beciri Mănărea a f cnriă de cmillachi ncepând c anl 595 Smache 1970 7; Apl 1986, 53.n na mănăr a f recperae cibri daae epca brnli prima

epcă a erl i de ec VVII d Hr Simache 1 970 1 0 . e eraa ânăa râ Cricvl Săra n al Aplache n pncl "L Fântân l

Cu ocazi unor reăr de suprfţă alzte d A. Frînule nul u o upeăui de e rgmen ermie, rmn de dă ău.



u " , în anu 003 cu ocaza unor cercetăr de suprafaţă, au fost descopertecâteva fragmente ceramice atipice probab preistorce.

Aşezarea eneoltcă se aă ampasată în vatra sati pe terasa

primară stângă a râului Crcovu Sărat n punctul ovă

la ves de

Iou lu /stt zvor ce se varsă n Crcovu Sărat Terasa n onasitulu are o ăţime (S) de aproximatv 40 ind o pregre spre nord adealror.

Istoricul cercetării

Primele descoperri arheologce din acest pnct a fost cte l asfârşitl anlor '60 şi începutl anilor 70 când C. Micu a donat Mzelide Istorie şi Arheologie Prahova ma mute pese recuperate de la sprafaţăprintre care şi tre statuete antropomore dn ut. Statuetele a fost teriorpbcate de către V. Teodoresc ntro ucrare ară o circaţie care săpermtă accesl cercetătorilor (Teodoresc 97 ) . În anl 1 974, D .Lichiardopol eectează cercetăr de salvare datorită construirii n zonă aunei povarne Sporadc, au fost pubcate informaţii refertoare la materalearheoogice descoperite în aşezarea eneoltică de la Apostolache (Mcea·esc 980 68g. 87 ; eodorescu 98, 60; Aposto 986 150 idem997 9 Partnic 1 999 3 1 cat 06 chiadopol 00 1 , 5 ) S itu! a fostincls de către I.T Dragomir, în repertoriu aşezărior atribuite aspectulcltral StoicaniAldeni (Dragomr 98 3 4 ; dem 9 85, 2 1 3 ) .

În anul 2003 a fost realizat un sondaj arheoogic, c perspecvaefectării nei cercetăr s istematice (Andreescu, Frînculeasa, Paveleţ 004 ) .Săpătrile arheologice iniţ iate aici alătur de cee de la Mălăieşti de Jos dPrahova) aţi ud Prahova) se înscr într-un program, ce are caobiective principale cercetarea ocurii din epoca eneotică în nordlMunteniei în special în zona de deal, dar şi pentr a face observaţi aspraaspectlui cultural StocaniAdeni (Andreescu 005 006)

Secţinile a fost trasate în fncie de congraţia actală a terenulidar şi de sprapnerea acestia cu pomi şi gardri. A fost trasate tresecţuni (0x1m paralee orientate aproximatv NordSd perpendcar perâl Crcovul Sărat A fost taluzată marginea de est a sitlu pe o porţne

Mulţumi d-lu Lcharopol pentu că e- pmis ublrea în cet ui uor merle



reav mcă (8 m) Stratigraa tului contă dintrun ingur nivel arheologicnvel aat a adâncimea de -2030cm Nivelu arheologic a fot urnnumai n S în taluzarea vetică are o groime de 1 0 1 5cm în ceeatecţiun apărând nma poradc materia arheologc. De aemenea am maitraat mici ondaj x m) pentr a controla partea e ică a teraei ondaece au cooât până la adâncmea de .0m dar în care na fot urpri un

nvl arheoogc.Traverarea p latura vetică a unu izvor a cut ca mare parte din

aezare ă e erodată Alunecăre de teren a determinat a acmlaremportantă de teri arheoogc (a muţi metri pe atra de d). Deaemenea atât n taarea de pe aura de vet (partea udcă) cât i n SIIam ptt oerva o putecă fractrare a traturilor naturae pe car e

muleaă" nivll arheoogic. Zona în care e aă it! a fot upuă normicări tectonce atât ruprale cât i picatve la cară mică care audetermnat aranjamentu actal al tratelor (vezi harta geologică a Românieifoaia loieti cara: 50000). Pachetu de tratr datorită nor mcărtectonice perciale a fot antrenat întro alnecare de teren careinenţat tratul arheoogic angând-e a ituaţa decriă mai (Andreecu et al 005 )

Dei au efectat ăpătri arheoogice în doă etape cantitativmaterialul arheologc ete ărăcăco. A fot decoperite ceramicăfragmentaă câteva nete tatuete antropomorfe o tatetă zoomorCantitatea mică de materia arheoogc face ca analiza ă aiă ma crândcaracterl ni raport arheoogc mai ărgit

Ceamica

Ceramica ete fragmentară ară în general redcător având clor cunanţe de la crem a cenui majoritar ară ecndar c pată inefrământată Câteva fragmente ceramice nt are oidant având cloarearoiatic-cărămizu. Ceramica poate claicată în fncţie de modl depreparare a patei în trei categor: ceramică nă groieră i o categorentermediară emină reuie uliniată prediecţia proli feric a

ceramicii ne i emine aele având apect de ol c ndl emirotnd.A fot decoperit foarte pţn material ceramic pictat În general pictrapătrată era reazată după ardere aând cloarea roie .

Ceramica grosieră:

Vaee unt în general de dimenni medii pata ete ine



cloarea în maotate crem-cărăme Este decorată c proemnenţeapcător ce snt trase dn pastă neperorate A ost descopertă ceramcagroseră decorată prn barbotnare. O toartă are aspect tblar. Fndrleaseor snt prolate sa tronconce îngroate între zona de contact dntrepântec bază.

ermc semnăA ost dentcate ragmente de ase c dmensn med

maortatea c bza dreaptă Remarcăm n as c bza dreaptă ce prezntămedat sb bză n decor plastc ormat dn doă pastle rotnde plateaplcate na ângă ata n at as asemănător are n decor ce consă totdntrn grpa de doă proemnenţe trase dn pastă plasate medat sb

ză. Alte doă ragmente de ase prezntă medat s bză mcproemnenţe trase dn pastă. Astl de decorr a ost descoperte peceramca gmelnţeană de la Mărţa Şmon, Paeeţ 1 999-2000 g 1 061/6, 1415) Gmenţa Căscoaree Sltana etc Ca orme a ostentcate castroane btronconce c bza spr nteror, ase globlare satronconce n capac tonconc c analog la Sceen Dragomr 1 98 p14 g 1 9/ ) ase c gât nat. Câtea ragmente ceramce snt pctate

c ro cr dpă arderea aselor O toartă are orma n corn de bodec ro ma crând decorat Acest tp de decor a ost descopert pe ceramcadn aezărle Preccten III de la Izoare Vlpe 1957 p 58 g a)raanDea Ve Marnesc-Bîlc 1974 p 244, g 1 4). M Şmonremarca speccl acestora precctenan Şmon 1 986 p. 1 5) . Oapcătoare de capac are ormă concă. A ost descoperte torţ c prolsemrotn.

Cermcfnă:

Remacăm că asee ne snt în general de mc mensn maortateade oă golaă c za dreaptă sa or eazată a pe zona dametrlmam mc proemnenţe "agăţător) ase dn pastă perorate orzontal dar etcal semrotnde sa tete Vasele a pereţ oarte sbţri a cloarea

cene nele dn ase nd cărămz Vasele di această categore a azaor albată sa cha semrotndă. Doă ragmente ceramce snt decorate prnnczi ne paralele. Toarta n as seroda păstrat ragmentar are ormane apoae-nghilae c r îndreptată în ss, perorată trnghar în



zona centrală l 36. Are analogi cu o piesă descoperită la Târpeş culturaPrecucuten II I (arnescu-Bîlcu 1 974 g 69/5 .

n alt as dn pastă nă de culoare cenuşe ars secundar aânduza uşor eazată şi corpul seroidal are toartăarpoară perorată (pl 3/4are analogi în cultura uelnţa faza A2 în aşezările de la ulniaHârşoa la ura Vtoarei înro aşezare încadrată aspectului Stoican

Aden (Coşa eorgescu 98 p. 272-g. 6 273 dar şi la ălăeşti deos ornel. Tor aseănăoare au fost dscoperte şi în culturaCucuten. Ainti descoperrile de de l a Bere şt (Drag o ir 1 996 p. 47-g.6 etapa A3 Bălaţ eapa Cucuten A4 (Marin arin 2003 93 g7/8. Aces ip de orţ apare frecent în ediu cultural Sălcuţa. Vasulprezină ure de picură cu ocru roşu crud

Un ic ol ce are corpul sroidal gâu scurt din pasă cărăize

decorat cu ici proenene trase din pastă dispuse pe zona diaeruluia (pl 3/ 3 . Acest as are analog i cu pese descoperite în aşezărle dela Stoicani Suceen Dodeşti aspectul culural StoicanAlden(Dragor 1 983 . Vase aseănătoare au ost descoperie în aşezăratriute cultur i Precucuten (arnescuBîlcu 974

În tipul săpăurlor din 174 a ost recuperat un capac natura!(Partnic 999 seisferc (pl. 3/ de culoare cenuşe odelat oarecunegljent cu couri psate în pastă ce are o apucătoare concă trasă dinpastă (: 4.8c. Capacul are analog cu o pesă descopertă la Suceeni(Dragoir 83 p. 43 g. 1 9/ 14 De aseenea a ost descoperită şi olngură cu ânerul perorat ş căuşu alungit seiseric (pl. 3/2 de culoarecenuşe ( .8c

Unee

Au fost descoperte foarte puine pese. Dntre aceste se rearcă olaă de sle retuşată un răzuitor un nucleu de silex a ulte aşchi şi ocută din piară (pl 3 /9 1 0 . În săpăturile de salare din anul 1 974 a ostdescoperit un plantator din corn de cer ascut la partea actiă (pl 4/5.Are lungea de 19.5c (Miclea Florescu 980 p 68g 87. Princercetări de supraaă a os descoperită şi o râşniă din piatră (pl4/6.

Pasica

Plastca anrpm

În anul 1 972 au os descoprie înâplător rei statuete antropoorfedin lut (Frnculeasa 2004 pl . / 1 pl. 2/4 p 3/ 1 . na dn stauete din care



s păsrază numai paa supioaă s paă ar cuoara cnuşi pasas nă omonă. nii sun daţi prin două mici pominnţ apica.aua nu a baţ uii sun pronunţaţi şi pfoaţi âu s naciindric cu pa infioaă ai oasă (p 4/2) O aă sauă din u arcuoar căămii s aiaă din pasă omonă nă. Fac par dincaoia sauo saop codifom Picioar sun marca spaaprin-o incii ic. În ona umior ar două pfoaţii busu spa. P pip a o aăăoa apicaă pfoaă oizona. Gu s masiconic cu paa infioaă ai oasă ( . 4/) Saua a anaoii cu pissimia dscopi a Dodşi (Daoi 983 p. 76). O a ria sauămodaă n poiţi ricaă a siua auniă picioar ipi suaspaa prin-o inci icaă. Dasupa şoduior ar două prfoaţii.

Capu şi âu sun rup din chim (p 4/4) Sau anropomof nusun dcora Acs sau sun aiza după canan apropiaaspcuui cuura Soicani-Adni Pisa a ia ar anaoii cu dscopiidin mdiu cucunian Pis oda asmănăo au fos dscopri şi înaşzaa noi ică d a ăăiş i i d os e ud Pahova).

Psică zoomoăO sauă zooo prznând un porc a fos dscopiă cuocazia săpăurio d saa din anu 974 n oapa numău aadâncima d 0 3 5 m (ichiardopo 00 p. 5; Frîncuasa 2004 p. 8/3 ) .Ar cuoaa cnuşi s s ab arsă pasă s r a iv omonă (p . 4/4 ) .A dimnsiuni d h: 3 3 mm : 80 mm O aă pzna zoomo afos dscopriă în campania din anu 003. Consă în modara pasică a

unui corn d aur şi apicaa acsuia p pr unui vas bironconic dincramică smină c ar cuoa cnuşiuăbui Conu d aur sac ui ar dimnsiuni d h 4 1 mm bază 3 1 mm (p. 3/5). Asf drprznăi îş i ăssc anaoi i în mdiu cuura Pcucuni (Vup 1 957ainscuBîcu 97 p 44 . ) . A mai fos dscopi un picioprovnind d a o sauă zoomor pobabi poc. Ar fomă conică

cuoaa cnuşi şi dimnsiuni d: h: 30 mm max: 1 9 mm

ncuÎn udţu Prahova aşzări aibui cuuii Gumniţa au fos

dscopi aâ pin ccăi d supafaţă câ şi n conxu crcăii unoobici din a poci căi ahooic au fos raiza a âşou



Pene 98; anesc 1969 p 1-15), Apostolache (Teodoesc 97 p.1 Andeesc ncleasa Pavee 00) Boboci (Pene Pavele 001 )Seci (Câc ima 996 p 1 1 ; nceasa 00 p 9 ) Ploieti Cecetăie a os n cee mai mlte cazi eectate pe spafee edse iaezatee a ămas n mae pate necnoscte.

Pin cecetăi de spafaţă a fost idnicae siti aibite

clti i Gmelnia n loca ităie Gheghia (eodoesc 97 p 1 1 ) ,Cioani (Rădă 00 p. 6 ) Ga Vitioaei (Coma Geogesc 1 98 1 p.7) Măă iet ii de Jos (Coma , Geogesc 1 983) Vcele (P ene 9 98 p . 1 0) Bodeti-Găditea (eodoesc et al i 9 93 , p . 9) , Gh inoaica(Teodoesc 1996 p 89) Ploieti (Teodoesc 000 p. 38) Coceag(nceasa 00a) lai (nceasa 00, p. 8, 30; Andeesc eai 005; 006), Iodăchean

V ad Săpa Tohan Aezăile

descopeite n zona deloasă a fost ncadate aspecli cltaStoicaniAldeni, ia cel e d in c âmpie clti i Gmelnia .

ateiaee aheoogice descopeite n anii 70 a Apostoache Lovă a fost ncadate n aspect cla Stoicani-Aldeni. Dacăceamica gosieă n difeă de cea gmelnieană ceamica nă i găseteanaogii n tipologia ceamicii aspecti cta StoicaniAdeni. De

asemenea stateee antopomofe snt modeate dpă canane speciceaspectli clta Stoicani-Aldeni Se poate obsea plasaea aezăii nzona coinaă med eativ stăin" comniăio clasice Gmelnia .

Sondje restrâne A. Frncuea, 00 Inedi decoperire A rîcle B Vic crcări pereghi 00



BLIOGRAFIE

• Andreescu RR. 2002 Psti ntpmă gmenienă. niăpmă Bcrş;• Andreescu R., 2005 Piet eptie iviizie epene. eeneiti năe de J Croc capaa 2004 A a

Ss aoa rapoar arhoogc JprMagaa 252 a p.42-423;• Adreescu R, 2006 Piet neptie ivizie e ene. eeneiti năe de Js Croc capaa 2005 A L a Ssaoa rapoar arhoogc Cosaa 3 a3 p. 405406;• Andreescu R.R. Frîculeasa A Pavele E. 2003 Măăietii de JsCroca crcror arhoogc capaa 2002 p. 90 9 ;

•ndreescu RR. Frînculeasa A., Paveleţ E. 2004 pste Croca

crcr or arhoogc capaa 2003 p. 4243 ;• Andreescu R.R Frînculeasa A, Pavel E 2004 Măăieii de JCroca crcr or arhoogc capaa 2003 p. 9 90;• Andreescu R Fnculeasa A., Peneş ., Paveleţ E. 2005 Ui Prahova Croca Crcro Arhoogc capaa 2004 p 395397 ;• Andreescu R. Fînculeasa A., Garvăn D. Nca T 2006 Ui Prahova Croca Crcror Arhoogc capaa 2005 p. 3 33 ;• postol 96 ie pent n diin isi jdei Pv A.MI .AP. II p . 49 62;• Apostol 997 Mnmente p vene Poş;• Cârcumaru 996 Peetnbtni aş;• Comşa E. , Georgescu 9 Cetăi getdă de pe de Mvi

de G itiei SCIVA 32 2 p. 27 22;•

Comşa E 995 iginee ntpme in ep neitiă de peteiti mniei Bcrş;• Dragomr T 970 spet t Stinideni, nsideiisp emiii Dabs IV 259 • Dragomr T 93 neiti din sdest Mdvei spetStinideni Bcrş;

•Dragomr T

95 epeti despeii egie de spetStinideni Dabs I p. 7 49• Dragomr T 1996 Cnsideii pivind neiti i eneiti din

sdest Mdvei Moograa arhoogc a Modov S Dab V p . 962 Ga



• Fnculaa A 2004 Plti ntropomor i zooorfă din epo neoeneolitiă din ptrioniul Muzeului Judeen de storie i reologieProv Cmiava VII p. 2646• Lchadopol D 2001 reolog i proenă - mi mult de un eol deeretre reologiă pliant a Expoziii pmann - Arhoogaprahovan n scol crctar arhoogc Catalog vrnsaj

xpozi 6 p. • an D., an ., 2003 Une deouverte pprtennt uture deCuuteni ăli (dep. e i) SAA I p 75-96• ancu F. 1969 ezări forte neolitie din Roni n Siişi Comnici Sibi 1 4 p. 732• ancuBcu S 1974 Cultur Preuuteni pe teritoriul RonieiBcşt

•cla Flocu R. 1980 Străoii ronilor. etiii ilenre de

ultură i rtă Preitori iei aşi• Patnc 1999 Ctlogul epoziiei n Civizaa Boian p riorilRomâni p 2638 Caşi . M. Nag) ;• Pnş . 1998 it de ouente i iuri reologie n Listamonmntlor n l Prahova 2-1 O Ploşti• Pnş . Pavlţ E. 2001 e re eneolitiă de oboi om.Jugureni jud. Prov Moaio VII p. 915• Şmon . 1986 Unele problee le petului Stoiildeni SCIV37 p 528• Şmon ., Pavl E. 9992000 Coniderii generle upr ezăriiguelniene de l Măriu BM 56 p. 81203• odocu 1 96 1 n Popcu D., Conantncu N, Daconu Gh.

odocu 96 Şntierul reologi Tror n Matra VII, p631644 odocu 1974 Cele i vei izvore n Trdiii de uptă iptuiri oilite Ploşi p. 923• odocu 1 9 8 1 L izvorele itoriei n Prahova monograil par ) p 5667 Bcrşi • odocu 996 Ginoi EAVR cor. C Pra) vo II, p 89

•odocu 2000 Ploieti EAR coor. C. Pra) vo p 328

• odocu Lchadopol D., Pnş . 1993 eropol domnă de oldeti-Grădite, jud Prov Matrial A VII ass naonal ana rapoar Poşt 8 I 4944 ulp R., 1957 zvore Săpăturile din 19361948 crşi



Descpri -ulta Gmln/cl SocAd-j. Phv

ole:

Bc

ld-Gd

4d

C

Cg

Gh

G G V; IOdn I Mă d J l 4 Tâ V Ul V ăp Vlcl

l l Pscu c coburi" L



�

J

e

-

t

< J

'. )G

8 -- �-

)_

-- -



�

7

1. Căpăcel din ut;

Lgră d t;

Castroaş

Cpă c tortţă trghară;

Vas c

protomă zoomorf;

Totţă tghară;

C pe;

Ceramcă;

Pesă d patră;

amă

d sex;·



2

4

3

56

Pl 4

1- Pacă aopomo acă zomo Uaă co Râşă



DESCOPERIRI ARHEOLOGICE ÎN BAZINUL RÂULUICRICOVUL SĂRAT JUDEUL PRAHOVAALN FRÎNCULES1, DNIEL GRVĂN2

MĂĂLIN FRÂNCULE3BON OICU4, ON ECU5

Crcr arhoogc ssmac sprafa sa scoprrnâmpoar raza da ng mp a vdna n pona

arhoogc mporan a bazn râ Crcov Sra. Pnr a conra omagn ansamb aspra acsa n pc d vr arhoogc n acssad a crcr vom rprora aâ scoprr n câ ş c nran crc şnfc M n scoprr sn smp smnar gr dnfca p rn aor nformaor ncomp av a dspoz Amopa pnr pbcara ror pncor n a fos scopr maraarhoogc canaa nfn n crr ncr sa n n rpror

scoprror Prczm c n dnfcm prioi c o aşzar oadscoprr sprafa prghc sa nâmpoar Doar voarcrcr ssmac vor fn caracr acsora

Dt hdoloc ş oafcBazn Crcv Sra ar o sprafa ps 650 mp Râ

Crcov Sra ar nma 83 m zvorş sb vârf Poana

Hoor . Bz) s nrap pr SV ravrsân prsna Sângrpnr ca apo pân a s ocaaa Aposoach s crg prnro vangs. n ocaaa Prsaca prnd n Dprsna Mgr nprmş prncpa s afn Lopana. Dn ocaaa Prsaca râCrcov Sra nrp spr s crg prnro nc s d argncara ras ar n foar na ş dar. În ocaaa Urarâ prsş zona ar nrân n sgmn d câmp n ocaaa

AbşPaoog ş schmb rca spr SE avâ n crs pc zl Ja s ş g Paa a a xl s_ hlg ş aaza gaa s l aa la gh) Cmlxl za PaaNam a a x ggaa baz C Săaa a ă gh) aa Valaha Tş a a x s ga zo; a a că gh) l J A l P l h



eanra ş se varsa

râ Prhova n zona oca Aâncaa (j.

aoa). Ce a poan en râ Crcov Sr sn LopnaChojeanca Sre Ma Vba ec.

Râ Crcov S ra srbae o regn snce cea sbcarpac aprecs Sbcarpa Bz secor cprns nre ve râror Teeaen şSnc Bz (Mihesc 966 26) ş o zon e câpe cprns nre

ocae Ura ş Aâncaa . oa) Regne na srb ecrs speror a Crcov Sr ese ora n ear sbcarpace capar e cace sarce. Gra e agene ese a res ( 00400) ar evoa paneor ese a ncea spre eosebre e e zonesbcapace (Deovc e a 960 p 6465) Cr neror a râsrbae zona e câpe e por ş geosncna pe cver voacsre avonare ş avoprovone pocene caeare acopere n

cea a are pare e epoze oessoe (Monogra Geograc anea) La conac c zona sbcrpc Crcov Sra srbae câppeonan sbconar ne se po nân v vergene ş erase nevana ezvoe n zonee e conac (Monograa Geograc anea )În zona e conen c râ Prhova srbae o câpe avonr esbsen recen coper par c epoze oessoe provoevae (Coe Marnc 960 g 2 ş ane 1) În zona orş Ur

a eşrea râ n zona conar apar ore spe e ree ceevaegacsre (Monograa geogracanea ) În ng râ peparea rep sa ezvoa o epresne ngs (Monograa geogrcanea) Sore n ceas regne sn cee e nc n zonee ose rn zonee nae ceozor pec ş ore pec evgeceozor evgae e âne renzne pseorenzne so b epre (Monogra geogrcne )

Geooia Bazinului Cricovului Srat

Teconcaeenee srcrae ce caracerzez ve Crcov Sr

prezn n s econc oarec schba e zonee nvecnae. Se

nvazeaz n secor sc n care cee a o poze srcrcoorâ ş n secor norc c cesoz rce ş eversae spre s.Ancna Cepra-Ura conse cea a ee ş rca nrecee secor sc. ceas reprezn connre spre es n ree aancnaeor Nen ş Sraa Moneor La norves e ancnCepra-Ura apar n poze a coborâ ncnaee Boeş ş Poen

Î



caaceizae pin ăuă la mae p ozonală a fallor ce le noec şicae uneo depăşeşte un komeu cee cute oz ce au o orienae de lae căre e un Coada aulu Păcure Yata şi Poden opooache Dipunera n cuie a aceo cute anticlnale ee foaeaccenută de a e căe e ncnaul adacen ecărea, peetero dene ncnau adacen al cue umăoae pe nteio. cete

cue olz po ncadae n zona cueor diape reăate (Atanaiu 1949Gaat 964 . Caacteic pen acee cue ee fapul că mal de ae etecomple derădăcnat ş antena n acopeişul fale de ncălecare ce noeştecua. Dnte cuele crpodiape ce apa n zonă po menonaeancnaee Bera ş Ceptura-Ura iar dinte cee aenuate ancinaluoldeş ş cue eagerae unde âmbuee de are a răpun pe un planaproxmai eica până la uprafaă anicinalul Udreşti pe care apar la z

n patea a eică două mae de ae. Limta nte zona intenă cutaă aAant-foe (cuelo dapie) zona necuată ete repezentaă cel pun lanelee depozelo pocene de un tem de fal ongudnal aşezate nreleu ş care ăginec pe ud ucuile cele mai extene ale zone cuate.Dn acet tem de fal pot amnte falia de pe ancul udc alantclinalulu Săaa onteoru ş de pe ancul udic a anticlinaluluCpura-Ula Ace iem de fa a puea coepunde n aâncime ne

docai ma mpoane de ârtă antearmaiană uperioară care ăepezne eentuaa contnuarea a celei percapatce dn Moldoa.Tectonca domnană a pă nod-ece a zone ete repezentată de un tleecti cu incnale ag eparate de nicnae ngute de care unt adeeaegate ame de ae diapire.

II. rgr

eantinul ete eprezentat prnt-o ee monotonă de agile nipumae ş ae peişu cu un connut paleontologc caraceza pn Ps;unounr Se P. lntulrs Ste P bz Czek P ond Porumb nona dinre Vaea Buzăului şi Valea Crcoului mai preci n arealullocaăilor Irdacheanu ş Gorne Crco Depoztele eantne unt paralacoperte de depoze ale Pletocenuu infero.

Pleitocenu nferior ete bine reprezenat prin compe de pietrişui

npu boloănşuri cu inercaai de argle (tae de Cândeşt) dar care nVaea Ceptua ş Ua apa ş necaa de congomerate. Acete depozteconn euri de Annu rvrs Croix şi ob (Athanau 1 908 )

Caracteritce Pleocenulu upeo unt agele roş depozteleeoode petrşurle şi nipule dn alcătuea teraelor Aglele roşprezntă uneo o dpoze n benzi paaele epaate de ntercala de

Î



cochiiio e ouşe În anmie punce s-a puu uri ncinarea spesu c 215 grae Vârsa a os aribi inânu-se seaa e poziia orsaigaic. Acuurie auvionae conin epozie eossoie, pieişri,boovnişuri şi nisipuri, nisipi c Hei sbtescens Wenz kreciWenz, Panorbis panorbis inne

Holocen ineio se prezin pin aviuni ae erasei joase cu

pieişui şi nisipur, a şi epozie eossoie În Hoocenu superior seevieniaz o serie e epozie cu nisipui ine, argioase a paeasioa, paea ineioa iin caaceiza prin pieişi cu saicaieoenia, cu enie subiri e nisipri gosiee si mune Gosiea acesoepzie ainge iensiuni reaiv mai, ceea ce oveeşe o aciviae esbsien es e inens. Consecina acesei auni n zona ViiCricovui Sa a os oraea unei subunii ooogice, evienia

prin eunirea şesuio avionae ale acesi râu, a şi a âuior Pahova ş ieeaan eenee e pierişi sn caracerisice Sraeor e Sinaia,coespnzân işui Creacic ineior, ia ca epee osiiere snragenee e abori, aparinân unor specii e coniee, n sareneosi l iza Lieanu e al i 1 967

Conideraii generale aupra

cercetărilor arheologice de upraaăCecoii a remaca, n rma veriicii nor obieciveaheoogice ea eperae c n noeana sun escopeie a supaamaeiae c carace aheoogic ces ap a genera iscii aspraveriiciii nor inoaii pivin nee escoperiri aheoogice Lipsamaeiaeo aheoogice la paaa soli nn si arheoogic repeasa n, ae oigini e cee mai mue oi obiecive, ar şi subiecive Fr s

ram exhausiv sbiec, vom ncerca s puncm câeva aspece ceprivesc cecerie aheoogice e supaa, a şi cazee ce ac iici sachia imposibi ieniicarea no pnce aheoogice cunosce.

Ieniicaea geşi a pncui c vechie escopeiri aoriinomaiio ave a ispozie Ese cunosc cu s-a caa sa nc secaeaz escopeiie arheoogice realizae nâpor sa c priejl norcercei e spaa ceas operaiune se ace n geneal pin raporaea

n eren a siuui a iverse punce ixe repere) epezenae e consrcii,mri, pi aci, râri, oponime ce acope neoi zone agi),opogaia zonei ec Mue in acese ,,epere sun ispe sau au seimoici Descopeiea unor maeriale n zone exraviane pe câmpii,eaui, zone pie), ace şi mai iic i marcaea pnceor pe o har.



Pnr n scoprr n ţn câ noraţa prar, rspcvlocalaa scoprr. Schbr ansrav ngrnz ncaranor as snar aclaş s aprân or n ocalţ rnflnţân ngav rpror arhologc Arhologul conn s }crzc nsrn rnar ş plasaz pnc arhoogc a l câaproxav p hrţ gograc, nor opogac n Roâna s nc

oar gr s a accs a hr opograc c spor nc n rg spca.Hrţl ga agnl arn, salar c sn c pţn n pnc vr nancar naccsbl

> Absnţa nor acvţ anropc (arr, consrcţ) sa naral(rozn acvţ a nor anal) ac pţn proabl aparţa noraral arhoogc la spraaţa so Acs non poa obsrvan srl n car s rlaz crcr n n zon nabora prn

spr arhoogc, l or n apar a spraaţa so aralarhologc.> Maral arhologc po apra la spraaţa sol aor no

acvţ anropc a naa n canţ r, corspnzân ş cspccl, p obcv dar ş ncarara cral Conssn - aoracvţor anropc c plc spr n pronza so (arrplanr po consrcţ c), nara (rozn) sa sporac (rozn

ol an anal n spca c anarob) Plgl ara scoa aspraaţ (noarc) a ng pl acaş ara oarcacaz consan so pân a o aânc ax Rcprara prncrcr spraaţ a araor n zon nxps consan acsor oacor prncpal poa c la sa n car la o vrcar roar spaaţ s n a poa scopr aral arhoogc

> Cloara crac - o nanţ n r a crac ca a

sol poa nlsn scoprra nor no pnc nrs arhologc.Craca c nanţ roşac s a şor obsrvab a spraaţaarr/sol câ ca ngrcoas sa cnş. Dn pnc vrclral s n crr sbcv

> Dscoprra prn crcr spraaţ a nor ragn cracsa n, n archaz pioi prznţa n aşzr Marall po ajngn acl pnc n vrs caz p c r a sa a pţn

nfcab/sszab ncsv n proa c n corspn cronologc cara scopr, rspcv rana nara sa anropc> Maral arhoogc a os scopr nâpor prsoan

c la ona nsţor prol Acsa n a pasa a aţa loclprsona caca pnr a cara prcs scoprra ţns cnoraţ l pr a rspcv prsoan



Isoricul cerceăriiF s f n caz pacla azn â Ccovl Sa n a fos

aoa nv al ca o na ca s f ca n cc consan şcon fos cca pnca ocv ahologc n fnc ns şnfc a al no cco sa ns facoalao

Inoa pvn pzna no n al n sc va nlocalaa Lapoş a a Doan Naga vo apa nspnsl aolo oca (1871 la Cesonr reoog na l Oosc posol 2004 p 257.

n anl 1878 G. ocsc a plca a l nscp valscop n Scl val la V la oclsc 1 878

C. Mosl valo c plc sc n anl 1 9 1 1 coca anc

r. C. sr-Coene Mr srCp . Snaaz scopan ocaaa Ula a o nl n pa fagn cac Mosl1 9 1 1 84.

n anl 1931 V N Dghcan azaz cc ahologc nlocaa Lapoş n pncl Poana Doan n aa loca psaana n popas al Doan Naga soa Mhna Vovopn c fl al n l a s la cs l Dan n Ba

anc cn s fga n faa clo. Ccaa a consa n zvan sc paos c lspz pa ca psa ş asa alalanspoa ns n al n ponos B sca a z n c ava1520 ng p 450 ş 5.70 m n zona sno n paa ap aponaosl s-a scop n cavo ol c o sch Dghcan1 9 3 1 169.

In onr or, reoo eor one O. G.

Lcc fac f aspa scop no locn a cacosn n pso n localaa Lapoş n pncl nn HoţorLcca 1 937 p 2 1 5. n acaş lca gs nfoa sp onn one e spcv sc Lcca 1 937 p. 24

n ocal aa Nc fos scop n poaa nlc n za on cops n ah Macona Pa ş n hsos n ca s-acpa o sng aah Macona Pa Mos l 1 944 p 206

Cc ahoogc ssac vo f alza n localaa Lapoşn pncl on on . şza a fos scop pologl M.Spsc. n anl 1958 ang n Pon omn pn vfc nC S Ncolsc-Popo Sch Mogo 1962 1968 5 F Mogoşan v fca n acs s c nc capan sp ahoogcn an 1959-1963 1966 sp c a acop o spafa 1200 p

969 P 2000 8 l l f



slete pv tell tc escopet poş ceste cp,vo f pcte e A . Păesc (Păesc 970, p. 2 36- 37, 4 220).

Ipotte cecetă e spfţă zo octăţ Co o fefectt 60 secol tect, e pofeso psoţ e eologe,Răţă M ş Nec Pete Vo f fcte fote lte pcteologce lte ăse ete (Nc ss.; Răţă 970; RăţăPetesc

200 ) Spoc, o f pcte tee eoogce escopete locltăţe Goet (eooesc 964; e 197, p 12 29) Meeţ( 966 p. 8), Păceţ (Mte 968, p 447; e 968, p 27)Apostolce (Sce 970; eooec 974, p. 0 ; Ro 1 976, p 3)Co (Răţă 1 970; eooesc 1 974 p. l 4; c 978 p. 9; e979 p. 49), Rcov (eooesc 97), Popeşt (eooesc 974 p 4),ăt (Vpe 970 tf 100; eooesc 974, p. 14; e 1981, p. 60

62 Dăgăeşt (c 979 p 2, Pogo (ooesc 1981, p. 6) ,AleştM (Pe 986 p 1 08; Me 978 p 36)Î 968 fost escopet, tplăto locltte Ulţ,

cte cl, scelet ş te st e cp tţ secoll IV (Apostol 2004 p. 48).

Î l 974 ost escopet, tplăto, pe tetol locltăţStăoşt, pozt e sece oz, tt epoc ozl Depozt

e cops 46 e sece teg ş gete, o ttă e oz ş oect pcz l (eooesc 974, p. 3 ; Cc, copol1993; 994).

D copol efecteză l 974, cecetă e slve locltte Apostoce L cotextl elză zoă epoe. Cecte ăs e pte etă, f plcte spocctev oţ ş pese eologce escopete c (Mcle, Foesc 980,

68-fg 87; eooesc 98 p. 60; posto 1986 p 0; 997 p 9;Pc 999 p. 3, ct. 1 06; copol 200 p. ) St! v- tt oogf, espectv cls eeto şezăo pţ spctcltl Stoc-A (Dgo 1 983 p. 1 24 e 98 1 2 3).

Cc v efect, l loc o 70, cecetă eologce lăăste costtă secol VI ltă octte Văl(Hoăec 98 , 7; Mcă 2004 1 23)

ceptl lo 80 V. eooesc v elz soe eologce loclte AştPleolog, Vest pol e peste CcovlSăt e v etfc ve ctl cosstet epoc ol,cpe fgete cece tpce Vo scopete ş ctev fgetecece pţ clt Ipoteşt-Ceşt.



Rec cecete î locltte Aâct . Ioţ) î 98-986 t, î ce fost escopete le ote coc e tp J ş pecege (S o Reţe ţlesc 2003-2004).

îceptl lo 90 fost elzte cecetă eoogce î zopeet st locltte Apostolce î tpl lcălo eeste sec. Rezlttele st ete.

Î l 1993 fost elte cecetăle sstetce î st heologce l poş

Poi e cte colectv cos e M.

Câc. A fost peczt sttgf stl, etentă zo ssă etee pă ecpetă o cttte pott e elte tce ş est eet (Câc et , 1 996 1 997 1 998 999 2000 200 1 20022003-2004 2004 200). De seee, pte tee ecpete săptle l F Mogoş, o f eplcte e Al. Pesc (Pesc

2000 p 1 1 8 30) . ot Al. Pesc eve c tel ctc spezlttelo cecetlo îcete î 90 l poş (Păesc 2002) îceptl lo 90 î stl Petcc pctl t Hoţio

fost escopete îtâplto ote e îţe peste ce e epselespez e ptă. Coplexele fost cecette e colectvl şteleZog cooot e Motzo-Chce Î 2002 celşcoectv ezt so eologc î st Petcc î pctl L

A fost cecett ot e îţe î ce cv! eeps î pozţe cct, oett vesovest. Cv! e copet şîcot e oov e ptă l ee oâtl folosse ş lespez e pt. A fost gste ctev co fote fle. Acesteescope fost îcte e fe tp epoc oz (MotzoCce Olte 000 p 3 60 MotzoChce, Costtesc2003 p 23 232 e 2003).

Dpă 90 vo plcte spoc tele eologceescopete î geel, p cecet eoogce e spfţă î zlCcov Săt î ocltţle Jcl (eooesc 996) Apostoche(Ptc 999 p 3 . 1 06 Co (Ptc 1 999 p 3 1 1 1 1 1 8Pe 999 2000 Rţetesc 200 p 447 eg 2004) Doot(eooesc 996 p. 67) cet (Poe-Boe 2000) ăt (Pcş9992000 p 269) Ulţ (Fîcles 2004)

Î l 2003 a fost elt so eologc î st! heologc

Poă locltt Apostolce Mtell eologc escopet

costă î cecă get ş ctev elte ltce f îct îcla Gmnia aspt ta Stoinini aa a os în apte sts tot o fcto tl espectv eo ş lec etee (Asc R Fîcles Pvelet 2004) .

Î l 004



eeoltcă cltle Cş, Bo Gelţ, epoc bol clt eclt ChlMlt (sec. II-III pCh.) ş eevle tz (Aeesc etl 200 ; 2006).

C excepţ săpăt lo sstetce e l poş Poi om ş o soje l Apostolche, AlbeştPleolog Petcc, lţ,jotte telelo/obectvelo heologce bzl Ccovl

Săt pov escope tplătoe s cecetă e spfţă,eectte e heolog s e to psoţ

Cerceări de supraaţă 2001-2006Cecetăle e spfţă ebtt pv l 2001

cotă ş î pezet Iţl cecetăle vt lt cctesolt, f elzte e lt o, clsv zlele e l sfştl

săptă. Ulteo e- pops boe sstetcă ş costtă bzl l Ccovl Săt. A îpăţt bzl Ccovl Săt î lte sectoe, po e l stţ hogfcă ş geoofologcă teel stăbătt e . Sectol pcpl fost eft le lCcovl Săt sectoele sece f fleţ cet. Ulteo cestesectoe fos eîpăţte î tăţ c, î fcţe e ctegeoofologce

Î cl cesto cecetă e spfţă s- elzt î peo 20012006 ă e eplsă pe tee Aceste eplsă s elztcost î oă tşe espectv păv ş to Cele teplsă pe tee fost l febe, cele tz l ecebe.Năl pesoelo ptcpte l cecetăle e spfţă vt e l t. Zo cel es botă fost ce cpsă ît (clsv)locltăţle Albeşt-Pleolog ş Apostolche. Î p fză, e pops

bo vă pcple l, lteo f bote ş văle seces ăl fleţlo Ccovl SătCecetăle vt oă copoete vefce o pcte ej

coscte vefct st heologce escopete locltăţleApostolche, Mloge, poş, Co, Stăoşt, ăt, Dobot AlbeştPleolog b etfce o pcte o e tees heologc Peczăcă evet costt l st ej etfcte tt pet vefcă ş

pet escope tele heologce tpce pet o ce ct exctă stl Î cl cesto cecetă peeghetce lăt e cecăfgetă escopet ş pese e pto, ce tt geste Mzel Jeţe e Istoe ş Aheologe Phov.

Ueo cecetăle heologce e spfţă fost blte eobsevţ etogfce. De seee, vefct ş oete bseceşt



sttţo c ăspee ecă, e oşt să costă c căeoe s î se că, foos e, î te cz, c go e go

De te o escăcă tee e scă stocă e pfeţe ecţv et ăţ, te e vesţ ă e ets 0

ă e ăt ctv s cost e, pet poe, teţ Pozţoe osă este e fetă e ce pope. O vă

ctă cştgă şo ăzo î fţ oe tc Ivestţ e , ş cee e că poe, geeeză oc e că e cfc e copos

U t feoe este go ă săăt e sve s evetveAcest î p ce ote sttţo ogstc teă şă ecesă stfe e ees ce să se eeze costt, c totecosecţee ce ecg. Săăte e sve s să fe î o

otă ssă e ve pet ee sttţ (Popovc, Aghe2006, . 3). Sst, făă să fe sg cză probla ancară s cofcte (vze s ) îte sttţ oce ş cete gete îceste oeţ, es î cz o vestţ Recţe pezete î c o ses şţfce o săăt heoogce esve ete î coţ secfce, evet c oce eczte, te cee te o egtve. De tfe, szstă o e tţe egtă e

cecetăe e sve, î ce sectvte esoă se festă săăte heoog ce e sve f, î gee , escosee (Poovc Aghe 2006, . 1 3 ).

Cee că ăt e fcto ce ţ e sect eg oee,ottă este coştetze cotăţo oce s otţeoeteo stoce ş heoogce fte e teto octăţ o Îcest ses, o naia riaoar (Poovc Aghe 2006

p. 3 ) v coţo e stgeo Ice totăţo ş cotăţo oce î potee oeteo heoogce ş stoce(cofo ego î vgoe), ăs îcă st e ezet. veoc cotă să exse scs ce e să exe c tots oc s e stţă, ect o eoce eă peotee ş vofce cesto oete.

Deoc pox, ezvoe ecoocă Roe v ete

t vesţ o ş c t stgeo. E ge e cezt că tt e e te se v sch fote câ.

Repertoiul descoperiilorSte heoogce ecopete î z Ccov Săt s

sse e tee ş, î fote ţ cz, pe e s to ge



şezăio sitte zoe ge ccesiie, pi ecesitte e ăe peioe i t i ţi istie Pi cecetăi e sfţă stescopeite teie eoogice c pei ecţe zoee te, i ezetst fectte e căi gicoe, şi e costcţii, pi teseeEste cosct că văie io epezett e- g tipiiotte căi e coicţie.

Fiş e sit eoogic e ătoe sceă geeă octte,pct (topoi), ocize şi esciee pcti, escopeiii tipe cecete, toi cecetăii sctă esciee teii escopeit,iiogfie Pet te escoeii eţie tote tee ecesepet ăii stict cesă sceă. ocităţie st oote fetic,itte iisttivă fi i oş s co.

Fote te teie eoogice st tiice, ge e ecizt

ct fii cte e oi gosie" o eoci. Ave ee ezevefţă e ite eteiăi cte, spe c, pi veificăi viitoe, săfie escopeite teie eoogice ce să fciiteze o ce ct icoectă. Fgetitte excesivă teii eoogic, ipseieo tiice, eis ise gfică s fotogfcă ttoescoeii o.

* * *1 . ABEŞT PAEOOGU

.AbeşiMuru (co. Aeşti Peoog)

1 .1 .1 . "t l Ml"

Pct ft 00 eti vest e o e este Cicov Săt, est e

itesecţi D.J . ce ce se st AeştiM c DN B pe tes piă i Cicov SătÎ 98 eooes ct so eoogic. Mtei

escoeit este săăcăcios, cost i ctev fgete ceice tiice,egiciose s e, ce pstă ote t isip gosie U fgete vs e eco c veot st s ză Mtei pote fict eocii oz i. U t fgt e vs este ecot c v icizt

ote fi ct cti i poteştCeşti (sec. .H) .Bibiogie Peeş 99

ct cctA fost escoeită tăto o oeă e tip stte i , i

t Pi i III e



1.2AbeştiPeoogu (c. AbeşPaegu)

.2. " pl F "

Puncu se aă a 1 50-200 de me sud de pdu CR, pe easa pmaăde pe parea sângă a âuu Crcu Săa Su a s denca de A.Fncueasa ş D Gaăn pn ceceă de supaaţă, eazae n mae 2002

Maerau ecupea cnsă n ceamcă agmenă ucaă a mână decuae cenue, dn pasă nă da ş zunţuasă. Un und de as de cuarecenuşe ucra a aă dn pasă zgunţuasă peznă umee sr desprnder depe aa au S u pae ncada n cuua Sânana de MueşCeeah

Ined.

1.22. tâ"

Puncu se aă a ,5 km sudes de pdu CFR, pe easa pmaă de pepaea sângă a râuu Ccu Săra a 1 50 me de zna unde âu desce cubă spe es (unde se aă sână), sas de sau Vadu Păuu. Su as denca de A Frncueasa ş D Garăn cu peu un ceceă desupaaţă reazae n mae 2002

Maerau ecupera cnsă n ragmene ceramce ucae a mânăşacă, căămze sau găbue, puând ncada cu u Sânana de Mureş

Ceneah dar ş maerae ceamce aene medeae âz .Ined.

.2.. "ctl pt"

Puncu se aă a 150200 de mer es de cnducee Cnpe ceaersează âu Ccu Săa, pe easa pmaă de pe paea sângă a râuuCcu Săra Su a s denca de A Fncueasa ş D Gaăn, cu

peju un cerceă de supaaţă, eazae n mae 2002Maeau ecupera cnsă n ceramcă ucraă a aă, şacă,nesmăţuă ecupeaă dn pu ease dn câea gp Maeauahegc pae ncadra sec VI-VIII

Ined.

4 " Alt"

Puncu e aă a aprxma 50 me es de DN D a 80 m sudde caea eraă, n aprpeea u muu sâp de naă ens une dnspe sea.A s denca de A. Fncueasa D. Gaăn pn cerceă de supaaţă,eazae n mare 2002

Maerau recupea cnsă nrun agmen ceamc negcs, ucaa mână prbab de epca bnzu.



.2.5. p cctStu e flă m +00 m pe N Albeşt PeologuUrce,

or e tu Coce Au fot recuperte, î ul 974, e V eoorecu, pr cercetăr e

uprfă, frgmete cermce, îcrte epoc broulu .Bibiogre: Peeş 998 p 4.

.26 " p" u " Bj "

Puctul e flă plt l proxmtv 80 metr oror-vet e poul cetrvere rul Crcovu Srt pe N B pe ter prmră e pe prtereptă rulu, ter cultvtă cu vă e ve. Zo re pectul ue şeturle Puctul fot ecopert e A rîcule, î oembre 200, prcercetăr e upră. Merlul ecopert cot î ctev frgmete

cermce ucre mă, greu e îcrt cutur, probbl pretorce, îtrecre e remrcă o tortă pucătore, ce re formă cocă A fot găă şcermcă lucrtă l rotă, cărăme, îcrtă epoc meevle tr A mfot recupertă, lătu e cermc forte frgmettă, î u ue 2004, overg e bro, ce re metru mxm e 4 mm, probbl Ltee p 9/4).

Iet.

2. APOSTOLACHE

2. Aposoche co Apotolce)

2.. . " v"

Stu ete mpt î vtr tulu, pe ter prmr, e pe prtetgă ruu Crcoul Sărt, î puctul povr l vet e Ivorul lu

Itrte

, vor cre e vră î Crcovul Sărt Prmele ecoperr reoogce cet puct u fot cute îceputul lor 70, c C. Mcu otMIAP m multe pee recuperte e uprfă, prtre cre ş tre ttuetetropomorfe lut p.2/69) Î ul 974, cropo efectueăcercetăr e lvre î cotextu relr î oă ue povre. Î u200, fot relt u oj reoogc Colectvul e cercetre fotformt R Areecu, A. rîcue ş E. Pvee. S cottt că mre

prte şeăr fot truă e erou, r ş e ctvt tectoce.Aşere ve u gur vel e ocure, gro e 22 cm. Mterlulrecupert cotă î frgmete cermce ş ctev uete e ptră, tbe îepo eeoc, pctu cutur StocA p . -

Bibliogre eoorecu 974, p. rgomr 98, 242; em 98, p 2- ; Apotol 997, p. 202 ; Apotol 997, p. 1 Peeş 998, p. 4;



2 2 " Măăt"

Mtrea Aotoace e afl î cetru ocalt, aroerearmre e artea reat a râulu Crcovul Srat. Î a 90 cotexturetar mtr au fot realate cercetr areologce e carool ş N Grgore. Cercetrle ut ete.

Î rmetrul mtr au fot recuerate fragmete ceramce

eoca broulu rma eoc a ferulu ec. VVII . Hr.Bibioge: Smace 970 Peeş 1 998, 4

23 "Fâtâ Mâ"

Puctul e afl e u latou ce om oa, aat e artea tâg arâuu Coeaca la şrea comua Aotoace re localtateaCoeaca la et e Fâtâa mâ Puctul a fot etcat e carool î aul 974. Ceramca ecoert aare cee e a ouaeoc a ferulu

Iet.22 Mâoge co. Aotoace)

22 " "

Pucul e a e artea tâg a râuu Crcovul Srat, a graţatre atele Mîrlogea ş Ta e u latou aat e u eal ce omoa. Î acet uct a fot ecoert o cetate getc atat î ecolee IIî.Hr- H. Are ectu uu te cu oretarea S; aceu e fcearobabl, e atura e u ce are tat e u şa, ob, e fortfcaeCu ocaa uor cercetr e tere, realate e A rculeaa aul 200 , afot recurate, altur e fragmete ceramce lucrate a roat, fragmete e

la ou cţu (4/47). Stu ete uterc afectat e artea e vet ealuecr e tere.Bibioge: Smace 970, 0 ş urm Aotol 1986, 13 Aoto

997 19222 t tÎ atul Mîrlogea ut emaate ecoerr atrbute cutur Coţofe .Bibioge Roma 976, 3

23 Udeşti co. Aotoace)

23 t tÎ at a fot ecoert, tâmtor u toor e atr şefut cu

gaur e muşare, atat eoca brou u .



3 Ş

3.Poden Vech (co. Băţeş)

3.11 . t u! ncu e aă n ara a pe propretaea arohie odeni Vechi

A fo denicată o necopoă e că de ec IVII î HBbogafe: eneş 998 p 8

. CDC

41 Cojdeanca (co Chiodeanca)

. . "Bierica vecheÎn centr au n zoa berc vechi a fo decoperie maeraeaparnând prmei epoc a er nct a fo dentica de V.Teodorec n an 1 96 1 .

Bblogafe eneş 998 p. 5;

2 "La magazia u Ncu Savu"

A fo decopere maeriae ceramice medevae, ncadrate ecoeorXIIXV nc a fot idenca de V Teodorec n an 96 .Bbogafe eneş 998 p 5

5. CIRI

5Coan de (co. Cioran)

5 "Mova Orboeş"

Movia e aă a d de a pe eraa primară de pe parea tângă aCricovi Sărat a aproximaiv 5 de metri d-dvet de DDAeiaeoogrzcen ova ee n t ce are năimea de 56mfaă de nive teraei. A fo recperae n an 966 c prie norcerceăr de prafaţă materiae ceramice medevae Vercăr de eren E

avee (2) R . Andreec A Frânceaa (nie 25) A Frânceaa Adamec (mai 26)Bbogafe Rădţăerec 2 1 p 5 ;

tr sriril i llit iri am fli ltri mril igr i mris î ri MIA ri rsli P i a aza t s l



5.2 n on oă movle u fot ecuee, n nu 966 (ş n 2005 2006), n ceceă e ufţă mtee cemce tene,Sântn e Mueş ş u ot c fote mue oe Vefcă eeen R. Aneecu A. âncue E Pveleţ (2004 2005). Înte oncupnă nte ultmele ce n ocltte ş Movl Oboeşt nvefcă e uţă A. âncule Amecu (m 2006) e o

tnţă e oxmtv 5 m u ecupe fgmene cemce tene şu (ec VIIIX . C) ( . 6 - 2) .Bibioge Răuţă-Peecu 200 , 45-46

53 80 e met no e mov lă u fot ecuee n nul 966,mtele tene.

Bibioge: Răuţă-Peecu 200 . 45

54 80 e met nono-et e movlă e flă o movlă cuînălţme e 080.20 m ş metu e 30-40 m. Nu u fot ecupeemtele eologce Vefcă e een R. Aneecu, A âncule(une 2005)

Inet.

55 Înte ş fântân Oboeşt u fot ecuee n cecetă eufă el te e M. Ruţă n nu 969, mtele ncte culu oCş Bon Sântn e Mueş ee u

Bibioge: RăuţăPetecu 200 , . 45

56 "lţ l N tl"

e pmă tângă Ccovulu Săt v v e Pe uncă

, l00m vt e becă.Ceceă e ufţă A ncule 1 Amecu (m 2006) Au fot

ecuete câev fgmente cemce u (ec VIII-X C)Ine

52 Cioni de Sus (co. Cion)

52 "Mvl Dât"

În cute fotuu CAP în met oee şoee AbeştPeologu-Ucen pe te eă e fă un tuu Ace e meue pete 60 e met ş înăţme mxmă e 56 me. uuu ee putencectt e vee conucţ Vefce A încue 2003 26



522 "Mvl lu Bu"

În t pe prte reptă şoee ug-Sălce în propere enrre în tul Să lc e e flă un uu. Verfcăr e eren R. AnreecuA. rîncule une 200)

Inet

523 ""L norvet e bercă prope e u ctu l Crcovuu în

reptu locune u Mne Răuă Punct ecopert prn cerceăr euprfă e profeoru Răuă Petrecu l fârşul nor 60. Stu refor une ove în cre u părut ş frgente cerce.

Bibioge: RăuăPetrecu 200 p. 4-46

524 " Ţ"

Punct plt în cure lu Păun Ştefn l Ctrne înpropere berc vec. Punct ecoper prn cercetăr e uprfă eprofeoru Răuă Petrecu l fârştul nor 60 Su! re for uneovle în cre u părut frgente cerce ş fore ule oe

Bibioge Răuă-Petrecu 200 p. 4-46;

525 Pe un proontoru e nor e ruu Grăşte-Corn lrne căru e ă o ovlă Punctul fot ecopert în nu 962 ecătre P Necu prn cercetăr e uprfă. Mterul reoogc contă ncercă l ltttnă ş e ec I II IV p. Cr. ş eevl

Bibioge Necu ;

526 L NV e ov l l poontoru! e lângă ruu Găşte

Corn. Punctul fo ecopet nu 9 e cre P. Necu pncercet e upră. Melul eolgc cont n ercă tnă ş e ec III IV p Cr

Bibioge Necu 527 Pe rcul ce- foeză gne tee NV e

proontoru! e lângă ruul GăşeCorn. Puncu fo ecopertîn nul 962 u 96 e căre P Necu prn cercetăr e uprfă.Mteru reoogc contă n cercă lltttnă ş e ec. IIIVp.Cr ş ue frgente cerce pnân cultur u

Bibio Ncu

528 Între rgne tere ş orul nre tele Corn ş ug.P l f î 962 963 P N



cercetăr de uprafaţă. Maeraul areologc conă dn ceracaaladtană dar ş de ec IIIIV p C ş ue fragene apanândcutur rdu

Bibliogrfe: Necu

6. DRĂGĂEŞTI

6 Bărăitru (co. răgăneş)611. "Dc"

Pe eraa dreaptă a Crcovulu Sărat n ona auu a fo dentfcatăprn cercetăr de uprafaţă o aşeare aparţnnd epoc Latene Au forecuperae ş câeva fragene cerace cu peavă în paă ce par ă aparţnăepoc neolt ce.

Bibliogrfe urcu 1 979 p 2 Peneş 1 998 p 6

GORET-CRICOV

Dt ( G Criv)

7. . " "

Au ot dencate onuene rupetre de tp croaatcaeănăoare celor răpând te în Mun B uăulu de ec IVV d.Hr Înpa ălor areologce acete obectve nu au putu f datae cert.Verfcăr A rînculeaa B Vocu 1 Adaecu a 2006. A obervapreenaa a două cl ăpae întrun perete calcaro nre care una dtruăCl a care e pătraă are apoatv 8x2.8 orentă VE îpăţtă între caere ulta nd abdată ceea ce ar ptea ndca fucţa aceea debercă (pl 1 0/4 )

Bibliogre: eodorecu 996 p 6 7 2 " p "

În ace pnct a fot denfcaă de V. eodorcu o aşeare de tpCreşanu (ec IVV d.Hr).

Bibliogfe eodorecu 1 996 p. 67

72.Gornet (co. GorneCrcov)72 ct cctA fo decopertă de către V eodorecu o aşeare încadraă cu tur

poteştCândeşBibliogrfe eodorecu 964 d 97 1 2, nr 29



73 Nucet co. GoretCrcov)

731 t tÎ peroaa terbelcă a fot ecopert u teaur forat

tetrarae Maceoa Pra ş ao, care -a a recuperat ogură oeă pra categore ata gropăr teauruu e plaeaă

upă j locul ecoluu al II-lea îHBibliogrfe Mo l 1 944, p , r 1 9; a 96, p. 84; PoearuBorea 2000, p 206;

74 Prisec co Goret Crcov)

741 Î curtea lu eoorecu George au fot ecoperte

îtplător, î aul 98 ouă fragete cerace eecorate, groere,lucrate la ă ître care u fu e va aro la exteror ş egrcoaepe uprafaa teroară av p cu graulaţe are pată Ceracaaparţe epoc broulu

Iet

8 ORDĂCHEANU

81 ordăchenu co. Iorăceau)

811 " Ţ I"

Puctul e afă la trarea localtate, a 10 uet e şcoaă pebotul terae prare tgă a Vă Iorăceauu, pru ce e vară îCrcovu Sărat Stu! a fot ecopert pr cercetăr e uprafaţă reaate e

A rîculeaa ş B Vocu î apr e 2004.Au ot recuperate fragete cerace, u topor patră şefutăfragetar, cteva fraget e uete e lex, îcarate cuturaGulţa p 2/ ; 7/,6). ea lugu terae pre u ş a or e VaeaVărarlorat Pava) au fot recuperate fragete cerace ceuş ucratela roată, pată f au poroaă e culoare ceuşe îcarate î culturaStaa e Mureş-Cereaov

Iet.82oceşti co Iorăceau)

82 " ş"

Pe u pte ce îateaă ba rul, uşor eabl atortăt ă t t t C Să t t



avegu râuli Siu a fos escoperi pri cerceări e suprafaă, realiaee A Frîculeasa şi B Voicu, î apri ie 004

Maerialee escoperie cosau î câeva fragee ceraicecărămiii sau ceuşii cu piericele, isip grosier şi ceramică pisaă î paăMaerialul pare să apariă epoci i broulu i

Iei.

83 Pli (co Iorăceau)

83 " l zl"

Pucu se află pe u ea ce oiă oa a graiţa ire localiăţiePavia şi Iorăceau, la su e Valea Vărarior, a 00 50 e eri es eferma i locaiae aaă pe parea reapă a .J UrlaiAposolace Siu

a fos escoperi pri cerceări e suprafaţă, reaiae e A. rîculeasa şi B .Voicu î lua april ie 004.Maeriaele escoperie cosau î fragee ceraice, ire care se

rearcă o oară apucăoare pocoviă Ceraica escoperiă ucraă lamâă, se îcareaă sec IV- II a . Cr

Iei.

84 Străoşti (co Iorăceau)84 "F Plv"

Pucu se află pe erasa primară i reapa râuui Cricovu Săra, peerioriul pepierei viicole Pavia

Î aces puc a fos escopei u epoi e seceri e broepoiul a fos escoperi îâmpăor î aul 974 şi a fos recupera e V

Teoorescu epoiul era îgopa a aâciea e 040 eri Ese alcăuii 48 e piese, ire care 46 e seceri îregi şi fragee, frage ebroz e a u obiec epreciabi şi o ură e bro (p 4/ ,) epoiu afos îcara croologic î cu ura Moeoru, faa fiaă To î aces puc, afos escoper pri cerceări e suprafaţă, e căre V. Teoorescu, î aul 974 u aar e fie şi aeriae ceraice e sec. VVII p Cr

Bibliogrfe: oorescu 974 Cicieau, iciaropol 993 ie

994; Aposol 997 30; Peeş 998 9842 " AP "

Pucu se află pe erasa primară e pe parea reapă a râului, a es egrajurile fosuui CAP, a 50 e eri su e ruu ce uce spre saul



Ve Cucuui S itu! fost descoperit prin cercetări e suprfţă reizte deAFrîncues şi B Voicu în priie 004.

Mteriee escoperite constu în frmente cermice ucte mânărse cărămiziu su cenuşiunericios ce u în pstă nisip cu rnuţie mresu pietricee. Câtev frmente sunt decorte cu măturic O buză de vs teşităre pe mrine un ecor veot. Mteriu rheooic escopeit pote

încdrt epocii bronzuui cutur ei p. . Au fost escoperite şi câtevfrmente cermice tene.Ineit.

84.3. " l ll"

Punctu se fă pe ters dreptă Cricovu u i Sărt 50m vest deşoeu din st 300400 metri nord de cu e Pou Verbiei" într-o

znă mărinită nor şi sud de viroe nture. Situ fost descoperit princercetăi de suprfţă reizte de A Frîncues în ecembrie 004Mteiee descoperite constu în câtev frmente cermice ucrte

mână cuore cărămizie su cenuşiu-necos Frmentee cermiceprţin epocii bronzuui

Inedit.

84.4 " /lz"

Punct ft pe ters priră de pe prte dreptă Cricovuui Sărt 50 m nord de cu de Podu Verbiei". Situ fost descoperit princercetări de suprfţă reizte de A Frîncues în decembrie 004

Mteriee descoperite constu în frmente cermice ucte otădin pstă fină cenuşie dr şi din pstă porosă cu nisip cermică prnândcuturii Sânn e MureşCernehov. Mteriee u fost recuperte dintr

un şnţ reizt pentru o conuctă de pă.Ineit

8.4.5. " zlz" Punc ft p ters primră de pe prte deptă Cricovuui Sărt

50 sud de "cu de Podu Verbiei" nord de pădure de pini şi brziprţinân ocouui sivic Verbi ftă imit de nord ocităţiiJercăăi Situ! fost descoperit prin cercetăi de suprfţă reizte de AFrîncues în ecembrie 004.

Mteriee escoperite constu în câtev frmente cermice ucrte mână reu de încrt cronooic probbi epoc bronzuui dr şifrmente e unete de si ex

Inedit8 5 V l C l i I dă h



85.1 lcâ"

Punctu se pe mine tesei pme de pe pe dept âuui Cicou S poximti 500 mei sud de puncu echeş punct în ce se o cuce de pit) Mtee cemice p spodic peo unime de pese 500 de meti spe sud de- unu tesei pân în ocuunde es ese înteupt de un pââiş ce cue pependicu de est

est pe Cicou St sânduse în e Situ ost descopeit de A.Fâncues şi B Voicu pin ceceti de supţ în noiembie 2003Meiu descopei cons în cemic de epoc bonzuui tipic

epoc hsttin su tene impuiu o toiţ potco pst sub buzunui mic tonconic) cemic de sec IIIII p.Ch. şi cemicmedie.

Inedit.

" vţ" su " pp"

Puncu heooic ps sud de punctu scâmi este sepde cest de pââişu decis mi sus pe tes pim de pe pte dep âuui Cicou S is-is de punctu moşie din stu Moceşi.Situ ost descopeit de A Fâncues şi B Voicu pin ceceti desupţ în noiembie 2003 .

Mteiu descopeit const în câte mene cemice pceoşitice cu nisip cu nuţie me în pst mei încd pobbiepocii bonzuui.

Inedi.

85.3. " Nct"

Situ e pt pe tes pim dept âuui Cicou St

im sudestc stuui Ve Cucuui cu su Stoşti imtt sud eun pââiş ce ti te şi cue pependicu pe Cicou St sânduse poi în e Punctu ost dcopei de A Fâncues şi B Voicu pinceceti de supţ în pi ie 2004

Mteu descopei const în câte mente cemce de epocbonzuu i şi de sec II -I II p Ch.

Inedi

8.54. "tl c"

n popiee csei ui Ion Nn V Teodoescu ecupet mteiemic speciic cuuii Sântn de MueşCeneho sec III-IV d. ).Cemic ese uct ot tâ de cuoe cenuşie in cât şi neicosu oşitic sppoos. Sinuee inomţii ce m u ccespoin din niz mteiu heooic ce se în depozitu heooic



86. Vărbil co Iordcheanu)

86.1. p ccta 100 metri ves de oseaua ce eaă ocaiăţe ercăăi e Srăot

dea unu mauui drep a pârâuui Vărbia pe o distaţă e aproxmaiv500 m pâă a mau de es a acuui de a Vărbia Descoperire au ost

reaizate de A. Frîncueasa i Garvăn în aprie 005Maerau descoperi sporadc consă în câteva ramente ceramiceatpice ucrate a mână proase cu nisp rosier î pasă încadra probabiepocii bronzui

nedi

8.62. "cl l l"

Punc aat pe mau sân a pârâuui Verbia a 80-00 meri ord demarnea de est a acuui în zona cuprisă înre pârâu oseaua ce ducespre Vărba Descoperirie au fost făcute de A. Frîncueasa D Garvăn înapri ie 005.

Maeriau descoperi sporadc const în câteva ramente ceramiceucrate a mân da i a roaă încadrat epoc atee Se remarcă uramen provent de a oarta unei amore p 9/4

nedi.9. LAPO

9.1. Lpoş co apo)

911. " "

S tu se af a m su de comna apo pe erasa superioară stânăa pârâuui Nicov aând aiudinea maximă de 340 de metr cea reaivămedie de 70 metr przenânduse ca o supraaţă eriaă e ormărectanuară cu ature de 750 meri. Aezarea a ost descoperită depedoou M. Spirescu. n anu 958 efectuează verfcări de eren C SNcoăescuPopor N S imache

F. Mooanu a reaiat cinci campanii de ăpătur arheoocesistemaice în anii 959- 963 1 966. Cercetărie au fost reuate în anu 993de către un coectiv condus de M Câcumaru. A ost descoperiă o boatăaezare ateier în care au ot expoaae depoziee ocae de opa i siexpnt onionaa o i no it opi Epor început a sâritu paeoiicuui superior i a continuat pân în neoitc.Aeieree pent preucrarea siexuui au acoperi o supraaţă de crca douăh A i i di ţi d i



n peoiticu superor şi n epipeoitc. poş se fc smţe m mutenfuenţe cuture, ce mi importntă fos exerctă de urncinutârziu oc, cre imprimă tehnooie şi tpooiei preucrări siexuui de poş crctere specfice Tot ic u fost descoperite urme spordice dinneoic, cutur Srcevo-Criş, fiind recupere frmente cermce, unetetice copie su şefuite p 7/8 O 8/6) şi o sttuetă nropomorfă dn

pitră p 77) Bibliogrfe Mooşnu 96 ; 96; 996; Cîrciumru et ii , 994; 996; 1 998; 999 000 00 ; 00 003-004 004; 005 006;Păunescu 970; 00-002;

91.2. " D"

Trdiţi ocă vorbeşte de un pops Domne Ne, soţi ui

Mhne Voievod cu fetee se în drumu de Tsău csteu Domneidin ud, unci cnd se reu dn fţ turcor. To în ocite poş sepre că exisu ruinee unui conc ce prţnu fmi ie Domnei Ne Înnu 1 93 V N Drăhicenu efecueză săpături rheooice în ocittepoş în cest punc Cercetre constt n dezveire unei bisericprdosită cu espezi cre păstr şi ms ruu trnsportă nsă din trn pronos. iseric er zidă dn cărămidă ve 5 0 m unime pe 4.50 m

şi 570 m sni. În prte dreptă pronosuu s- ăst un cvou boţ, cudouă scheee.Bibliogrfe Drăhicenu 1 93 p. 59 69;

9.2. Pietricic co. poş)

9.2.1. " t"

Puncu se ă 2 m nrd de stu Pietricic pe o cume msivuui deuros rdu. Punctu fost idenifc începuu nior 90fiind descoperite morminte de înhumţie peste cre eru depus espezi depiră de coectivu şnieruui NăeniZăno coordon de MozoiChicidenu

În nu 00 u fost reizte cerceări rheooice cu crcter desond cerceări coordonte de Mozo-Chicidenu A ost cerce un

mormn de înhumţie în cre cdvru r depus în poziţ ie hrctă orenvest-nordvest şi două compexe Cdvru er copert şi înconjurt deboovni de ptră menre mormnuu foosnduse şi espezi depiră. Au fos ăse cev cobr fore fribie. Aceste descoperiri ufost ncdrte epoci i bronzuu , fz timpure.

Bibliogrfe Motzo Chicdenu Oenu 000 p 53 nr 60;



9.2.2 "Fââ Hl"

Punctu se fă 7 m nord de stu Pietricic pe o cume msivuui deuros Brdu. Puncu fost idenifict începutu nior 90prin descoperire înâmpătore unor morminte de înhumţie peste creeru depuse espezi de pitră Compexee u fost cercette de coecivuşntieruui Năieni Zăno coctiv coordont de Motzoi-Chicidenu.

Bibiografe Mozoi-Chicidenu Constntinescu 003, p. 3 1 idem003b

10. PĂCUREŢI

0. . Păcurei co. Păcueţi

0... c ccConform unei notiţe ui . Metx în ocite s- ăsit

înâmpător un tezur de tetrdrhme tsiene posibi imiţii Din cestezur Evir Georescu dont MNA în inurie 1 93, rei monede.

Bibiograe: Mitre 1 968 p. 7 idem 968 p. 1 7 Pred 998

. PODENII NOI

1..Meheina co. Podenii Noi

1 . . " l cclStu se ă pe pte dreptă Văii Ciuciu u i pe ptou unui de

În nu 1963 N Zhiu us MIAP un o de mere cermice din

epoc bronzuui, cuur ei şi cu tur IpoeşiCândeşi Bibiograe: ehu 1 966 p 8 Peneş 1 998 p 7 .2. Poeşti co Podeni Noi1.2.. p ccStu se fă pe botu de tersă întă de pe prte dreptă râuui

Cricovu Sărt şi stână râuui optn fuen Cricovuui Săr, ersăce sepră cee două văi de râuri S itu re spec de cetăţuie ce domină zon

re rei turi brupte şi o zon de cces dinspre st. Siu fost descoperide A Frâncues şi B . Voicu pin eretări de supfţă în noiembrie 003 Mteriu descoperit constă în cermică foe rmenră, încdră

epoc onzuu Cermic este nedecortă re n psă nisip cu rnuţiemre. Câtev fmente cemice pr fi hsttiene vând pstăsăpunoă decote cu bâu veot



11.2.2 Toponim necunoscutSiu se afă pe terasa înată de pe partea stngă a uu Lopatna, a

200 Vest de s u ! descis mai sus S tu ! a fost descopet de A Frncuesa,B . Voicu 1. Adaescu pin cecetă de supafaţă, în decebe 2006

Maerialu descopeit consă în cteva fragene cerace înre cae şi otoată de vas A fos descopei ş un vr din pară cu concavate în zona de

înmănuşae un nucleu dn siex. Ceaica este nedecoaă încadată epocibonzuu eventua pie epoc a feruu (p . 1 0/ 1 3 .

Inedi

1123 Toponim necunoscut

Visvs de puncu de ai sus, pe patea deaptă a opanei. AFânculsa B Voicu 1. Adaescu, pin cecetăi de supafaţă, în decembie

2006 A ost descopet un fagmen ceac aoniu cu u nis ip în pasă,pobabil in epoca bonzuu.

Inedi

1 13 Rahova (co Podeni Noi)

11.3. . Pe easa dintre fostu sfa popula şi şcoaa din sat Punctdescopeit de V. Teodorescu în anu 1960 prin ceceă de suprafaă.Matealu descopei a fost încadat în cutua IpotşiCndeşi (sec. VVd. H) .

Bibliogrfe: Teodeescu 97, p 25, n. 30; (fşă de si VTeodoecu)

12. SLCIA

12.1. Salcia co Sacia)1211. " Ţara Ciocan"

Punctul se afă în zona "Ţaei Rast", pe o vlcea, a pese k nodnodet de Plaiu Sacia" (7 attudine) pe eenu ui eagu C. Acesta adescopeit ceaică n anu 2002 Puncul a fost identficat de A Fncueasa

în piie 2002 Ceaica descopertă este ucată a nă, dn pastă oogenă,de cuoae cărăizie, oşiatcă sau aonie negricioasă cenuşu-negicoasăajoita nedecoată. Un vas de mar densiun cu peeţii aoape depţ decuoae bună, cu ceaică pisaă în pastă ese decoa cu bu aveoat pepntec (pl 9/ 1 ) , cteva fragene sun decora te cu bu aveola sau o nevuăscuiă. Un fagmen ceaic pezină deor caneat Mateau ceamc este



3 SÂNGERU

3 Sângeru (co. Snge)

3 An cea foului CAP. Pnctl a fot idenifca de Teodoecu n

anu 97 .Au o ecupeate mateiale ceamice cenuşii ucate la oatăapannd cluii S nana de MeşCeneahov

Inedt (fşă d it V eodoecu)3.2 t tDin locaitate povine n topo din paă şefuită avn gauă e

înmănuşae Pea apane epoc bonzul ş e aă în epozu aheoogc

a MIAP (p 7/ ) .Inedit

4 TĂTARU

4 . Pogora co ăta)

4. ăjA ot ecpeat n topo de bonz c manşonul need uşo pelungitnapo mai ale a patea peioaă pieă încadată în epoca bonzuu (pl5/ ) Pea a fot ncadată tpli Păduen ăă nevui pe manşonDecopeie zolaă în anul 962 piea a fot ecupeaă n an 967deMzeul Jdeen d Itoie şi Aheogie Pahova eiică e upafaă A.Fîncleaa B. Voic I. Adamecu ma 206 nu a o găi mateal

aheologic. n a a decopeit ceamică Foteş I Glina Cenavodă(o coleca a şolii di atl deşti ).

ibiograe: Vlpe 970 taf 0/ 50 eodoecu 9 p. 6 alincaş 999000 p 269 ig 3/2;

42 Tătaru (co. ta)

42 "t"Dea "Cotea aa la E de locatate domină zona având

ali tudnea maxmă e 609 me .A fot ecpeate de G Cotace mateial ceamice încadae epoci

aene în onă exitnd e pae o cetate geic de ec I II aCh. De i i



/, Viicăi d supaă A as, B. Voicu, 1 Adascu i6. Cu piu acst viicăi au ost dscopit ant cicsăătoa şi p şosau tă Est d Cior

Idit.

1.2.2. p t

a 68 ti Est d du "Ciot" p un d (d şi d ppo acstuia, c doiă Nod ocaita Căuăni Cctăi dsupaă A. Fîncusa, B. Voicu, l Adscu, i 6 Au ostcupt câtv t cic tipic di poc bonuui

Indit.

1.2.3.

"

-Dll tl"

A ost dscopit în piod inbică, d că învăătou AdiRoşu, u topo d pită uşo schit cu uă d îăuş Pis aunsa uu din ocaitta Ui, în au 96. Tot î cst puct, ostsaată pa uo stui d sct u

Idit (işă V Todocu

1.2.. t t

ocaitt ost dscopit, întâpăto, u tipa pntu tutpadtivi di poc bouui.

Bibiografe Todoscu 9 6

15. URLA

151 Urai

151 1 . " lz" su âp"

Situ s aă 6 st d pi aicoă săptăă şi nod dstdiou vchi în Coni " , p o pui ui ts pst înto onăăştiosă A ost idtiict pi cctăi d supaaă îtpis d A.Fîncus, î u .

Au ost cupt tia cic îcadt cutuio Ciş, Boinşi Gunia. Racă dcopia a oat ut ant caictipic cutuii Gunia, unt d six şi pcutoa d pită ntd a ti statut aopoo din ut (p 3/ Mtiau caic Cişst osi cu ot ută pavă î pstă, as oşu sau ăbui p bsup şi nu în intio (p. 3/7). D as, u ost cupt i ib i T i /9



Bbioafie încueasa 4 Andeescu 5 p. 44 6, p4546 Andeescu et aii 5; 6

5..2. " l l A"

Punctu se aă pe atua de sudest a acuui de a fostu CAP a sudde iceu din ocaiate în imediaa apopiee a acuu. Puncu a fost

descopet cu pieu efecuăii uno cecetăi de supafaţă cecetăeaiate de A. încueasa în una apiie A ecupeat câteva cobui ucate a ână de cuoae bun sau

ăbu-căăii cu nisp cu anuaţie mae în pastă câteva decoate cuătuca încadae epocii bonzui cuua Tei De aseenea au fostdescopeite câteva famente ceamice cenuşii şi oşiace ucate a oatăîncadate sec. IIIII p.Ch. Câteva aeiae ceamce căă ucate a

oată nesăţuie sun edievaeInedi

5..3. " zt"

Punctu se afă a apoximatv 5 de ei de fema ooehnicădn "Coteni" pe patea deaptă a DJ. UaţiCeptua a apoxmaiv 5 metivest în ona piei ădini Si tu aheooic a fos descopeit cu pieu uno

cecetăi de supafaţă ea iate de A. âncueasa în una a A fos ecupeat foate ut mateia aheooc daat în secou IaCh. pCh. Maoitatea ceacii este ucaă a oată Ceamica ucaăa oată este att cenuşie cât şi căămiie De asemenea au fost ecupeaeaeiae de mpot oane especiv faente de afoe. Au fostdescopeite şi famente ceamice ucate a mnă două sun decoatepasic cu bâu aveoat cu ceamică pisaă în pastă (p . 9/69)

Inedit.

5.4. " l t l"

Cu peu exndei ocauui iceuui nou în una septembe anu968 a fos descopeit un momânt cae pe baa ituauui deînmoânae şi invena butoni obua a hană) a fos încada epocmedevae.

Bibiografe Aposto 24 p 548

5..5. " "

Cu ocaia conuii i a începutu ano ' 9 a une case pasate a estde biseica din cenu oaşuui "a xex" au fost descopee mone eînhumaţe. După itua ointee eau ceştine povenite pobai de afosu cii a biseic .



15.1.6. " t uu ( Ou)"

Puncu se aă pe sada nuu n pe paea sână duuua apoiav 5 ud-es de şcoaa eneaă nuău 2 pe eaa paăsână a covu u Săa. Puncu a o decope cu p eu uno ceceăde supaaţă eaizae de A Fncueasa şi 1. Toccă n una a 22.

Au o ecupeae din au ease două aene ceace, ncadae

cuui Ddu. Pe unu dn cobu apae decoa, pn nczie ovu vauuae cuoaea căăizie cu nsp n paa ăpunoasă (p. 6/ ) .

Inedi

15.2 Arioneştii Noi (oaş U aţ)

152.1"

B G"

n anu 2 a ves de inaea n bsecă ână zdu depeue au os ecupeae de E Paveeţ cobu edevae âzi,oşace, căăzi De aseenea a o dezvei ş un oân cu uaceşn povennd pobab, de a vechu ci a bsec, c ce aunciona până n a doua juăae a secouu XIX.

Ined.

15.2.2. Fâu"

Puncu e a a ves de punea ce aveează covu Săa ncaeu Aioneşi No pe easa paă deapă a covuu Săa Acesaae oa unu paou ese avesa de a ve a es de un zvo acuaenebaa ce a dus a oaea unu ac uncu ese aeca de easă eazaepenu panaea de viţă de ve. uncu a os descope cu peju uno

ceceă de supaaţă ea izae de A Fncueasa n apie 22eaica ecupeaă poae ncadaă epoci bonzuu i cuua

Moneou, epoca Ha s adană ş sec II- I I ph Dn aeiaee de epocabonzuui e eacă un aen ceac usui a eeo, avândcuoaea ăbue decoa cu două n paaee iczae dconnu ( "cucapee peecue) cae uneo se supapun (p 4/5 9/5). Ae decou

nne sun cee cu ăuca ş decou asc cu bâu aveoa pasa subbuză (7/6. Aşezaea oneoeană poae pasaă conooc no azăzie. Au ai o descopee aeiae aheooce ncadae ecoeo IIIII p.h da ş o oaă pocoavă, pobab dn pia epocă a euu.Reacă descopeiea uno aene căăzi apainând uno aoede ai densun O aă peă deoebiă ee o "oiă" dn u (p . 9/ 1 ) .



152.3. La ac a Frâncu-a otec

Pnc afla în zona pasă îne pncl "a lac la Fnc" şi "asnă", în zonă accidenaă plină de ăsăiş. A fos descopei c pilelno ceceăi de spfă, ea izae de A Fînclesa n lna api lie 200

Am p obsev no pă nei poeci, pezena ni nive delipiă, spaps de căi mi de chipic as Am ecpea şi ceva

fmene ceamice lce oaă ce deză din epoca aeneInedi.

1524 tâPncl se flă pe n bo de deal de pe pae deapă a Cicovli

Să la a 0 de mei nod de "lcl de la Fnc", a sdes de zonaocpă în pezen de o snă vis-vis de sai de epae din caiel

Aioneşii Noi. Pncl fos descopei n na maie 2003 de AFîncles c pilel no ceceăi de spfă.Maeil ecpa consă n cev famene ceamice ipice c

nisip c nlie mae, folosi deesn încadae pobabi, epociibonzi.

Maeile cee semănăoe pa şi pe n mic plo afla la oalidine şo mai me, E de ces pnc Descopeie de AFîncleasa ş i Adamc cece e spfă, niembie 2006

Inei.

15.25. plp"

a 0 mei nod de pnc l " sn" pe n plo plas pe n dece ae aspec de moviă deal afl 50 de mei ve de Cicov Săape paea depă a cesi. Pnc fos descopei n na mie 2003 deA. încleas, c pile no ceceăi de spfă.

Maeia ecpea consă în cev fmene ceamice lcae aoaă cenşii-neiciose da şi căămizi încde epoci ene (sec IIH- d . H)

Inedi.

152.6. p"Si se afă pe n bo de deal pls pe pe deapă Cicovli

Săa 50 mei ves de l Cicovl Săa. a nod-es se flă limelecase din ce caie. Aces del ese liml pinen ce înaineză vizibilspe spe es) dpă e spe nod poalele deio cobo, lin, spe Dea e spec de ceăie e foma pezoidală avnd ei li



abrpte, zoa de acces făcânduse dinspre ves Su a fos descoperi pricerceăr de suprafaă de A Frâcueasa î luna ma 2003

Maerialu descoperit poae fi încadrat, probab î perioada derazţe spre epoca brozuui. Ceramca are culoarea găbuie saunegrcoasă pasta este reav bună uele fragmee ceramice preză usp gălbuportocau sau marou uşor exfolabi. Remarcăm câteva

fragmee decorate cu brâu aveola sub buză sau pe pântec U fragmentceramc are buza crestată, a fragme are o oară lată (p 4/68). Pe un fragme de ceramcă d pasă fnă aspră, de cuoare cărămze se observăfe canelur orizoale

Iedt.

153. Orzoaia de J (oraş Urlai)

15.3.1 "L lac la Tacu"

Puctul se aă aproximatv vs a vs de fosta auogar ş de sedulCnpe pe partea dreaptă a şosele UraţApostolche, a nord "acul ui Tacu",î prima grădă. Puctu a fos descoperi de A Frîncueasa, cu prlejul uorceceăr de suprafaă realzate î a începutul uni ma a aulu 2002

Câteva fragmente ceramice ucrae a mâă nedecorate au sip sauscocă n pastă, aparţe epoc brozlu, fază tmpurie Majoraea

materauu este ucrat a roată, pastă fă are culoarea ceuşe saucărămze. U fragmet de fud de vas are cuoarea cenuşie, este lucrat aroată, dar are asta poroasă cu sp foos ca degresat Aceste materalepo f îcadrat secoelor II III p.Chr (p . 5/ -3)

Ined15.32 Punct necunoscut

La margea de ord a oraşului î zoa umeor case (casa lu "ea

Tudorcă afaă la es de aces punc) au fost descoperte, în anul 1 969, cuprleu ărgr şoseei, oase ş fragmete ceramce aene

Ied (fşă de s V. Teodorescu)

154. Orzoaia de Sus (oraş Uraţ )

15.41. S tul se afă la 50 mer vest de drumu ce duce la Schela de la

Ura a 2 km ord de Coacu Belu pasaă îro vâcea, a aproxmativ 00 metr est de u grup de tre sode, accesu făcâduse pe un drumabadoa. S tu a fos descoperi de A. Frîculeasa şi D Chiriac î ma 2005.

Au fos recuperae d arătură câteva fragmene ceramce roşiatceproase cu sp î pasă, ucrate a mâă Fragmeele atpice par săapariă epoc brozuu .



54.2. "l Bll"

Cu ocaza săpă uu a de aducţuea a ape, cuea Coacuue u au fos descopee oase ce poveeau de la u schele uma huma acea zoă. Defucu ea momâa la apoxma v 67 m essudes declădea Coacuu e u Ceceăle au os eazae de D. chadopol .Cupecă A culeasa lua mae 24

Defucu ea aeza o goapă cu fomă apoxmav ovală săpaăeufom Scheeul ea dspus ugh de apoape 9 avâd capuloea spe ves pcoaele spe od. Tosul capu eau oeae spefudul gop Defucul u pezea c u fel de vea aheologc cuajuou căua să fe daaă epoca căea apaţe. Goapa a fos săpaă dela adâcmea de .4 m se adâcea pâă a apoxmav 85 m adameu! ea de 1O m. a săpaă u sa spos. Umpuua gop

avea culoaea egcoasă ă ae maeae. Deasupa complexuu sapuu obseva exsea ue succesu de velă ameajă poseoaecoempoae dveseo faze cosucve ae căd coacuu. Dupăcaaces c le gop a moduu cae a fos depus defucu l se pae că aces caz u puem vob de o momâae popuzsă c ma degabăde o humae eazaă mae gabă făă a se especa u sau uafuea Î lpsa uo eemee de daae mmal (ve sau ual

de momâae, ese d fc l de plasa cooogc aceasă descopeeIed.

55 J ercăăi (oa U la

5.5.. " Mt"

Sul se afă pe easa pmaă de pe paea deapă a âuu Ccovu

Săa, apopeea măăs Jecălă Su a fos deca de VTeooescu, au 96 1 , p ceceă de supafaă.Î aces puc au fos descopee fagmee ceamce aee

poeCâde (sec VVI d. .. To ac a fos descopeăâmpăo o moedă bzaă de boz (fos, emsă a Czc mpumpăaulu oas 626 .

b ogafe Teodoescu 1 996 p. 289

56. Scheau (oa Ula

r"Su se afă a apomav 23 me od de eeu! de

eevzue. Pucu se afă pe u paou paa pe dealue ce domă oau



marginea de est a caielui spe cae acces se face de pe poteca caecă dinspe catierl Vaea Piete. Punctul a fost escopeit de AFînculeasa în apilie 2004, c plejul no cecetăi de supafaţă

Mateall descopet constă în câteva fagmente ceamice cenuşlucate a oată, nte cae se emacă u nd nela e vas şi chipic asMatealu poate ncadat cltuii Sântana de Mueş-Ceeahov

Inedit

562 Punct necunoscutÎn anu 1 964 a fost descopeiţi întâmplăto tei denai epublican de

agint.Bibiorae Goda 97, p. 8, 82; idem 1974, p 294; Pea

1998 p 312

57 Vaea ieior (oaş Ulaţi)

57 Pe teasa naltă deaptă a Ccoulu, în zona unde acestadesce o cbă spe vest la apoxmativ 200 m Nod de podul ceaveseaă Ccovul în zona localităţii Abeşti-Paleoogu Cecetăi de teenA Fîncleasa, an 2003 Au fost ecpeate fagmente ceamce căăz

lcate a oată Mateialul este ncadat sec XII-XIIIInedit

572 "Ferma Punct aat pe teasa pimaă eaptă a Cicovui Sat, a 200 meti

s-est de pntea ce taveseă âul dnspe Aoneştii No spe aeaMeo a sd de pma casă in ve Cecetă de supafaţă ealzate de A

Fncueasa n ape 2003Mateal descopeit constă nt-un agmet euneată de silex, e cuoae cem şi câteva cobui căăm nesmăuite,medevae

Inedt

1573 "Ferma Pnct aat a 50-200 m est de ce descis ma ss, pe teasa

secndaă deapă a Cicovu Săat, vs-a-vs e ntaea sudcă a ocatăiUaţi Cecetăi de spafaţă, A Fâncleasa, anu 2002n po se obseă mele nei locune ncendiate, cu podea de lut

A recpe mateale ceamice căămiz, cate a oată, nesmălute,edievale, da şi n fragment ceamc ucat la oată, poos, ce a putea încadat cutuii poteştiCândeşti sec VI-VII pCh)?



15 alea Pietrei ( oş Ua)

151 Cimiirul Vl Piric a paa p aa p paa ap a Cco Sa

a apoa E c ca p paa g a a- o SMA Ua S a o cop A caa

c p o cc paa aza î o Maa cop poa îcaa î ca Saa MşCaho ac ag a c p goş ca a oacoa cz coa p cz î a (p /9 A o copa cac pa oa cş cşgcoa acz c ş cac pooa c p go a pc ca aoa ap a îca c ş Ca ag cac

cz ş o oa po ao oa

Rme

Les recherches archologiques systmatiques, du suace ou les dcouertesaccidentelles raliss au l de temps ont mis en vidence un important potentiel

archologique du bassin de la rivire Cricovul Sarat. n vue de conturer uneimage densemble conceant celui-ci, de point de vue archologique(dans ce

stadeci de la recherche), on presentera autant les dcouvertes indites mais aussi

celles entrs dans le circuit scientque. Beaucoup de dcouvertes sont simples

indices dcilement d'identer sur le terrain au cause d'iormations

incomplets. On a opt pour la publication de tous les points o les materiauxarchologiques ont t dcouvertes mais la quantit n 'est pas un critre

d inclusion ou non dans le repertoire des dcouvertes On doit prciser qu 'on ne

idente pas " apriori avec un tablissement, toutes les dcouvertes de suace ou

accidentelles. Les prochaines recherches systmatiques dniront le caractre de

cex-ci.

Les chercheurs ont distingu, la suite des contrles, des object

archologiques dj dcouverts, qu 'ils ne sont pas toujours dcouverts la suacedes materiaux caractre archlogiques Ce fait-ci a eu pour eet desssss d quelques informations conceant certainesdcouvertes archoloiques. L'absence des materiaux archologiques la suace

de sol dans un chantier archologique dcouvert ou non, a des origines objectives

mai aussi subjectives On essayeron d identer quelques causes sans traiter



Beaucoup de ponts dntrt archooque ont t dcouerts par es

auteurs de cette tude dans e cadre dun proet qu se a recherche

archooque de ce bassn-c de habtaton no-nothque en partcuer Ces

recherches ont eu comme bt e contre de certanes dcouertes pus ancennes,

ddentcaton de noueau ponts dntrt archooque et a rasaton de

certanes oues archooques

bassn de Crco Sarat oert opportunt de a recherche de habtaton humane dans des rons qu courent a pane basse a ron

montueuse subkarpatque. On peut are des obseratons spcques conceant a

dynamque de habtaton dans des prodes drentes sur des derses "paers

omoooques .

Sans tre un cas partcuer e bas sn de Crco Sat n a t pas abord

nddueement come une "unt qu sot e cadre dune recherche constante et

cohrente es obects archooques ont t eamns en oncton d ntrtscentque

"mmdates de queques chercheurs ou acteur aatores



BBLR

nreescu R., 2 Proietul Îeputurile iiliţie europee. Neoeeolitiul l Duăre de os în Conica Ceceăo Aheoogice campania

2, A XXXXa Sesine naionaă de apoae aheoogice JpeMangaa2-28 mai p 2 2

• nreescu R, 2 Proitl Îepturile iiliţie europee. Neo

eeolitiul l Dunărea s în Conica Cecetăio Aheoogice, campana2 A X Seie naoaă de apoae aeoogce Constana maiie p nrecu R, ncues ene M. avee . 25, ţi j

Prho în Coia Ceeă heie ani 2 A XXXa Sesinenionaă de e heoogie, piteaia 228 7

nreescu R., rncueasa , Garvăn D., Nca Uraţi ud

Prho în Coica Ceceăio Aheoogice, campania 2 A a Senenaoaă de apoae heooie Cotn ma inie p. 8 8 osto 8 Fiş pntru n dicţionar itori l udeţului Pr în AMAP , p -2

osto M . 7 Monumene pr. oie

osto 2 Diinar istori w{ Pro Poie

tanasu Zăămtele de petrol din Româ ce• thanasu 8 otribţii l stud fani terire de mmere diRomâi î Anseo ceti Bercu D, orntz Roan , 7 Cltra eod ezre

di setorul b de l erd în SC 2, p. 7

ârcuaru . , Le Pleoliti e Roum lletio L Hommedes oriies, erie Prehistoire durope

eome i enoe

ârcuaru Bean ., Dorescu R, os . po j

Prho în Conica Cecetăio Aheooice cama A XXaSese naioaă de apoae aheoogce Stae 2 i , p ârcuaru , Dorescu R. Lpo jd. rho în ConicaCeceăio Aheoogice, cmpania , A XXXa esine naionaă de

apoae aheoogce ăia 2 mai p. 7

•ârcuaru M, teanu Gh., Dncă R., Şteăncă R, Tătaru .

Spturi de o, i 199 impoio d hoogiovte 22 oiemie p 2 ârcuaru . Doescu R., ăă . 7 po î ConicaCetăio Aheoogiceampaia A XXXa Sesine naioaă de



• Cârciuaru M., Angheinu M., Dobrecu R., Cârtina O. 999 şPiana Rman ju Phva î Co Ceetăo Aeooe 199 A XXX sese oă de oe eooe, Vs . 6263 • Cârciuaru M., Angheinu M., Cârtina 2 ş cmua ş

jud Pahva î Co Ceetăo Aeooe 999 A XXXV sese oă de ote eooe ev 5354

•Cârciuaru M., Angheinu M., Dinc R., Coac M., Mrgrit .,

Cârtina O., ave R 2 apş d. Pov î Co CeetăoAeooe 2 A XXXV sese oă de oteeooe Sev 23 24• Cârciuaru M., Angheinu M., Dinc R., Mrgrit M., Coac ,Cârtina O. 22 ş d. Pahva î Co Ceeăo Aeooe 2 A XXXV Sese oă de oe eooe,

28 e 22 84 85

•Cârciuaru , Angheinu M., Cârtina Coac , Mrgri .,

4 ş d Phva î Co Ceetăo Aeooe 23 A XXXV Sese oă de ote eooe CNo .72 73 • Cârciuar M., Câtina Angheniu M., Marin i L., ea M.232 Şantieu ahegic apş-Piana Rman î o V, 932

•Cârciuaru M., Angheinu M., Câtina Coac M., Mrgrit M., 25ş jd. Pahva î Co Ceetăo Aeooe 24 A

XXXX Sese oă de ote eoo M, 2• Cârciuaru M., Angheinu M., i L, Coac M., rgri M.,Duitru F. Cârtina 26 prror! ookrk o dd dPov î Co Ceetăo Aeooe 25 A XL Seă de ote eooe Cost 27

•Crin O. 996 nteb c şi f pun pivind aşa de ş îSoo de eooe ovte 2325 oee 99 8

• ChicieanuMotzoi 23 Cteva cnideii a uur Mnteuî Moos V . 3759• Cicieanu Lichiaroo D. 993 Obevaii ua depituui debnui de a StştiPahva î SCVA, 44 , 3339• Chicieanu Lichiaroo D. 994 De Bned

Phva î Nee oefde s Re d ved. . e . Sooee . 26 33 22 se

• ChicieanuMotzoi Oteanu h. 2, Un mmnt în cist din piatdecpeit a Veni-Dmbvia î SCV A, 5 2, 37• Chicieanu-Motzoi Contantinecu M. 23 Pieticca jd. Phvaî Co Ceetăo Aeooe 22 XXXV sese oă



•Chicideanu-otzoi ., Contantinecu . 2b ronz A funr

dsovrs n Ptra oun Phova) EAonn Marh 2wwwarhaoog .ro/impitriang.hm• Cote P., artiniuc C. 16 Gomoooa Monograa Gograă aR.R. p. 47256 uuri• Diian . 56 Dsoprr montar în runa Pot Dn ativiaa

muor noasr p 8286 oit

•Daoi . T 8 Enotu dn sud-stu Modov asptu Stoan

Adn uurti• Daoi . T 85 prtou dsoprror arhoo d asptStoanAdn Danubius XX . 74• Dăhiceanu V N. Sptur d Buda apo s Tsu-uzu CMXX 1 5 76

•Fncueaa A, 24 Pasa atropom zoomo dn poa nonot dn patrmonu Muzuu Judan d Istor Arhoo Prahova

Cumidava XXV p 2646• Gavat ., 164 Gooa ptrouu a azor natur! uur• Godaiu 7 1 Consda asup rua mond strn în Daas. î . n. n) în AMN V p 7 • Gariu . 174 omr a Da u uma nt Cu

•Hoinăecu C. 85 Cttor antauzn dn Prahova - prmsfundamnta a arhttur rnovnşt în M . 56

• *** H glgcă, sara 1 2. 6. oi 68 Comu d Sata Googii nstiuu Goog uursi 68• Leahu V 66 Cutura T uuri• Leahu V. 2 Cutura . Gru:t�ra Fundn Doamn. Probma po bozuu în Muntna uurt

•Lec O G. 17 Dtonau stor arhoo o a omn;

•Liteanu E., Picaan A, Aneecu . 167 Crtr prvtoar a

stratraa Cuataruu dn rua d mp dntr rur Tajan Prahova în Co. Sta. Go Sud hn. onom. Sra GoogaCuarnaruu uursti• Liteanu E., Bandăbu T 5 Gooa zon d ontat moooîntr mp on dntr . Tajan V udurasa în Sud. Cr

Go. 2 V Aad. RSR uurti

•ainică Gh. 24 Muzu Judan d stor Arhoo Prahova.

Pan d monora oiti ăăit D., andu 18 zuat rtror arhoo d aapo în ampana 1997 în urări rurior sudn 2 Trgovit 1 pri 8 p 45



•Mihăiecu V 66 ealurile i câpiile Roâniei, uueş.

• Mitrea B. 16 ecouertes recentes ou plus anciennes e onnaiesantiques et byzantines en Rouanie, n aia S , X p 44-4• Mitrea B 6a escoperiri recente i ai echi e onee antice ibizantine în Roânia, n SCV 1 p 6- 2• Mooanu 60 Unele aspecte ale paleoliticului e sfârit in ţara

noastră, n SCV, 1 p. 1 2- 2

•Mooanu 162 Şantierul e la po, n Maeae V p 4- 2

• Mooanu 64 aleoliticul si epipaleoliticul e la apo, nSMaPoeşi, , p - 2 • Mooanu . 64 roblee noi î aezarea e la po, n SCV p. 70• Mooanu 76 apo, n VR (ood . M Pppid p . 66

•Mooanu 16 po, n AVR (ood. C Peda , p 272

•Mooanu Bitiri M. 6 Asupra prezenţei capignianului în

Roânia, n SCV 12 2 2-224• Moii . 1 1 riire asupr antichităţilor preistorice ale Roâniei.rousele inustriei preistorice, n CM, V, p 4• Moii s tetches e Thasos et e la Maceoine /ere et leurcirulation en acie, n aana, V, p -22

•eau M. 200 Neoliticul lociu a unărea e os, CC Căăaş

•eicu P. ereiegheze 1962196, manusis

• �icoăecuPoor ., Moroa . Sur le coenceent upaeolithique en Rouanie n aia, . S., -• oura E. 14 Aspecte istoric-etnograce ale iticulturii in zonaealul Mare, n AMAP, 1 p. 20-21 • teanu Gh. 6 riire genelă asupra atelierelor e po capaniile

1991995 Simpozonu de aheooge, Tâgovişe 2-2 noembe p 4

•Painca 1-2000 Un topor e bronz găsit în Bcureti i câtea

oberaţii cu priire la tipul ăureni, MTA, 6 p 26-26• Panrea S. Obseraţii referitoare la eoluţia culturii Boian în norestul Câpiei Roâne, n sos . S., X 1-46• Panrea 2000 Câtea obseraţii referitare la perioizarea culturiiBoian, n sos, X p. 7

•Partnic V Catalogul expoziţiei, n Cviiaa oian pe eoiuRomânei (ood. eagu M, 266 Căăaş

• Păunecu A. , 70 Eoluţia uneltelor i arelor e piatră cioplităescoperite pe teritoriul Roâniei, uueş• Păunecu A. 2000 aleoliticul i ezoliticul in spaţiul cuprins întreCarpaţi i unăre, uueşi



•Pănesc A 2002002 Dcu pv etatee eetăo n

utm ecenu e La apoş î M, 7- p 226• Pene ta e monumente ş tu aheoogce î stamometeo d de Pahova, p 2- 1 • PoenaBoea h tea 3 Decouete monetae enRoumane-992 XXXVI) î aa, . S XXXV, p 307-320

•PoenaBoea h 2000 Ncet î EVR (ood C Peda , p 206

•Popovc D, Anghen 2006 ecetaea ppnaă

aeooga omnecă în ecetaea aheoogcă pucpnaă n Romănateut pezent pepectve p 6 36 ovte• Pea 1 Itoa monee în Daca peomană et• Răţă 70 Impotante ecope aheoogce (Infomaţ) îama Pove, se a a, XX, 2 3 aae 70 p 2

•Răţă-Petesc 2001 Coan e La ogn La I94 Poet

•Roan P 76 tu oofen et

• ache N 70 Fe n tecutu comune Apotoache Poet• on Renţea E. Nţesc Şt 20032004 Tuu-u e La Ancata. aoma î aomţ, V , p • pesc 62 Anexă u pve La conee geoogce aupapou e a aoş î MC V p 0

•eoc V 6 î Popes , ao Gh, Costantes eooe, 6 Şanteu aheoog gşo Mateae, V, p 63 4

• oc V 64 Depe cutu poteşt-Câneşt În Lumna cecetăoaheoogce n no etu Muntene (egnea Poeşt) î SCV, 1 4 p 43-03• eoc V 7 1 O nouă utuă aheoogcă ecent peczată în anoată utu Ipoteşt-Cneşt (e. V-VI) î SeCtMst, Vo , p 3 1 • eooesc V 74 ee ma ech zvoae î ad de ptă

îăpt soaste, p 23 Poet

•eooesc V zvoaee toe î Pahova mooafe (deee

pte, et • eooesc V 16 Dobota î EVR(ood C Peda), , p 67• eooesc V 16 Jecăă î EVR(ood C Peda, , p 2• c 7 Incpe e Shtu Veb (Jue Phoa) t• c 7 De a ente e 'habtaton geto-ace an La pane

ommane (epetoe e taton et e ecouete funeae) î aa, .S , XX, p 1 7

• c 7 Geto-ac n Câmpa Muntene et• agotz A 3 Scuptu n pată e a bec mnteneşt î CM,a V, fas 22 p 6-73 • Vpe A 170 De Axte un Bee în Rumanen , î P, X, 2



LS LSŢLO

Pl . Bazinul rîului Cricoul ărat Harta locali tăţilor cu decoperiri arheologicePl. 1 - . Ceramică apect cultural oicaniAldeni (Apotolache ,a Poaă")

-9. Platică antropomoră şi zoomorfă, aspect cutural tocaniAdeni(Apotolache

"a Poarnă")

0. Unelte ltice, epoca paleotică (apoş "Poiana Romană) l . Topor piată şleuită, ceramică cultura Gumelniţa(Iordăcheanu

"Ţarna Iordăcheanu")

1 Ceramică epoca ronzulu i (trăoşti"Fermă")

P 1 -. Ceramică cultura tarceo-Criş (Urlaţi"a câmp")

- 4 Ceramică cultura Gumelnia (Urlaţi a Câmp")P 4. -. Depozit de eceri din ronz (trăoşti)după Chicideanu,

chiardopol 1994 . Ceramică epoca ronzului (rlaţi

"a ac la Frâncu")

-. Ceramică epoca ronzului (Urlaţi"a ăpunari

9- 1 Ceamică epoca onzului cul tura Tei (rlaţi ,a Câmp")Pl 3 Ceamică ec IIIII d.Hr (Urlaţi

"a Autogară")

4- Ceramică poca ae ne (Mârlogea"

Picu cu ciouri")-1 Ceramică medeală (raţi

"a câmp")

Topor din ronz (Tătaru) atuetă anropomoră din piatră (apoş

"Poiana romană")

Pl. 6 1. Ceramică culura Dridu (Ciorani);1 Ceramică culura Dridu ec VIII-X d Hr. (Urlaţi ,a Mimi Olu")

Pl 7 1 4 Vae culura Boian (Ciorani) Ceramică epoca eneolitică (ordăcheanu

"Ţarna Iordăcheanu")

Topor din piată epoca eneolitică (Iordăcheanu

"

Ţarna Iordăcheanu")

atuetă antropomorfă din piată (apoş "Poiana romană")10. Unelte din piatră şleuită epoca neolitică (apoş

"Poana Romană")

Topor, epoca ronzului (âneru)1 Râşniţă din piatră, cultura Gumelniţa (rlaţi

"a câmp")

P. 8 -2 nelte litice (Tătaru"

Ciortea") Uneală din corn epoca eneol iică (Apotolache ,a Poarnă")4 Greutate din lu (Tătaru

"

Ciortea")

Pandanti din lut (Ciorani). Unelte din piatră epoca paleoitică (apoş

"Poiana romană")

Unelte din o, cultura Gumelnţa (Urlaţi"

a Câmp)P. 9. Ceramică (! ia

"Ţna Ciocn")

- . Ceramică cultura ântana de Mureş (Ulaţi-"Cimitir Valea Petrii")



4. Fget tot fo (Vb Lc Vb") Cec eoc bo (U ,L Lc Fâc")69 Cec eoc Ltee (Ul

"L Fe Zootec")

Lg d lt, eoc eeo tc (Aotoce ,L ov") . Rotfo t (Ul

"L lc l Fâc")

2 Tooe d t, eoc bol (U L câ")

1 . Ccel, eoc eeoltc (Aotolce ,L ov")4 . Veg bo (AlbeştPleolog

"L B ej")

l 1 Cemc, vf de l , cle d lex (oeşt I)4. ce d lex (Aotolche ,, ov) Chl d t (Dobot



Bz âv



Pl.



\

.

-

)

· .

x

_

_7 JG

�

J

· .

,

]

:

.,_-1

/

7

·

7�

\ -

'

-

/



/

7,

6

' -

l

·

\.

/ -,c

�

n

\

<·

\

\. - 9

,• ;

=



1-6

-

7 9

-

-

·

101

1112



•

l



P



ARHEOLOGIA MILENIULUI I ÎN ARGEŞSADIUL ACTUAL ŞI PERSPECIVELE CERETĂRIIDROŞ MĂNECU

Monumentee aheoogce ae menuu 1 .Ch. decoete înjudeţu ge e coaguează în juu a te ma comonente cutuaconoogce: etaa funcţonă meuu tanautan cutua daco bedn Câma Muntene M taCha cutua Ddu.

Lmeu tanautan, una dnte cea ma motante n fotfcate cu

caacte mta dn ovnca Daca, e întnde e o ungme de 235 km, înteDunăe (ămânda jud eeoman) Caaţ (au Rucăan) oentate decţa nod-ud, a o dtanţă ce vaază înte 1 O 50 km et faţă deâu t . ba dacă ma tebue amnttă motana e cae o ae actuautetou a judeţuu ge în tudeea meuu în cafcaea mutoadnte necunocutee ae Atfe geu ete tăbătut în dagonaă, de aud-vet a nod-et de ceva ma mut de jumătate dn taeu meuu nu

ma uţn de 125 km Dn totau de 15 cate de e înteg meu, douătem (zece cate) unt tuate e tetou judeţuu Age Uuen - douăcate, zbăet, Săata de o - doă cate bota, Pucăen, Cmuung- "Jdova - două cate Rucă - Scăoaa

Sea ăătuo aheoogce a obectvee omane dn zona dcutatăavea ă debuteze încă dn a doua jumătate a ec. a XIX-ea, n cecetăeefectuate în anu 1 76 de căte D. utcuecu în catu de a Câmuung

Jdova (g. 1 . Aceată camane aheoogcă e deua a numa ate

an duă ce avueeă oc mee ăătu e meu tanautan, anumecee ae u C. o ac de a ăneaa ud eeoman) dn vaa anuu 1 69.De-atunc nă acum, în zona ageeană a meuu numa două

cate au ăma nececetate n ăătu aheoogce ce de a bota cede a Pucăen. Dacă în cazu acetua dn umă abenţa ăătuoaheoogce a fot dată de tuaţa obectvă dn teen, catu fnd încă de aftu ec. a XIX-ea, în cea ma mae ate dtu de aee Râuu

Doamne (e a cău ma det ea amaat) de odu contut ete acet

C C Plu, Ax D. Crbu tr ră D Brş 2002 ş urm D ău SCmCmulg 6 200 1 6 1 64 ş fg -2 3 C!CSA 3, 00 Tlsu Fu t r r!gq Ru Buş 00 2 g 2



p şoaa c ag itşii Cmpng pincpa mpmn invocaîn otcionara ccr ahoogic a cat a Aota at anmai 1 5 km margna -ic a itşi a ot oar proaiaprapn a vtgiio antc contrcţi contmpoan a nntt c pro agrothnic In pan gnra a ampaamntcari a Aoa chiat oonc a aţa oc a rş

coi a a n înţişaz o aţ oacm i n p taan a acm rpcivu ni a ca ci p ca invcntata imat npr nor

Contrii maor a t oictivor miita roman lnzona agşan a itoria imuui taauan n a o oc pin Inomni cronoogi zar c miun a Sptm Svr pn aGorian III copt ctr V Chtc în cat ma crmi a Spata o a coni m timp n rin pnrcronoogia înrgi tm nv ranatan In crcara acta amit itnţa a mai mtor tap în conra inii anaan corigin înc n imp rzoaior acc a Traan aşa cm a înva catr mici imnni in pmn prcm c a crori cat mici c az p c mai aşa cm aa aCmpungJova. D amna to u cato n paţ agşana or a ntia ritoar a contta in orca roman

im în poca S

vo c mai proai în tmp omni Caacaa

prcm şi a tgra şi prra a vnmnt c ag aac

capc in timp i Fiip Ara Apoi cvin mnţona ocmnaprn inmi cmzo ş ţigo şampat (Cohor I Favia Borm a cr vatio in Lgio XI Cauia a F ş Cohor FavaCommagnom a Voinşti) a a gat-rior (Coho FavaCommagnom a Cmpung-"Jiova") a nora n tp

canona p im în vr az a nţ a . n în tm nn tri ta apt c tot în zona aci ca a şi ngr catr p im anautan vizitai în coniţii cvza ş anm ca par a Cmpng"Jova anorma în mz i

Iidem . 1 2 .7 u htt/AvDt . Crtu r 1 1 . 70 -Căău Mute em deei mpeiui R A 1 7, . 7 2

um. C C . P Auxii De p. 2-2K C. C. Ptu

C r S N p 21220

9 C. C. Ptu Aii Dcie, . 60 m Ar 1 200 p 2720 m. Pu C. C Pt C StCmCmu . - 7 Cătău SCI A 2 1 7 2, p . . ău SCI A 2 1 1 2, p 22 C. C riţi ti di Dci ut 2 67 . t 1 m Auxi Die p - (Cr I v um 7 (Cr v



Cee dntâ vetg Mta-Ch dn ona Ageşuu u fot epeateîn anul 957 în tmpul une ptu aheologe efetute de V. Roettş . Stnuleu, km nod de tul Retevoeşt (o. Petoşan)pe o tea de pe mu dept a Râuu oamne Ea vo de o louemaat de fagmente eme poade

Umea ptua dn 969 efetuat de Alexandna Aexandeu ş

Ana Puneu la Podul âmove (o âmovoaa) în du eaete deopet ea ma nod aşee Ml ta-Ch a nu numa dn judeulAgeş dn întegul aea de pânde a aetu gup ultua Cu oaaeeto aheologe dn anu 969 fute a etatea medev Oatea ee af deupa atuu Podu âmove pe şoeau RuBan u afatmtele doumentând o oue dn e p. Ch., ma le pm lujumtate, pe platou tuat a et de etate În patea ud a ptouu -udeopet ş dou odee aşeate a apoxmtv 0 m unu de eat, unventa detul de modet Ceama ete uat atât a mân ât ş l oatgunuoa, u petele ş np în pat, da ş fn. Au fot deopetefagmente de amfo dn pt fn u upf deoat u neu lg, aş un fgment de op ute, fgmente de on de e u ume depelue, poate deşeu de l peluaea peptenlo, un m fagment de vade tl mioi peum ş o ful dn on de tpu "u pou îno pededeut fgment. S deopet, de emene ş te moede omne

mpele un on de a Claudu 1 ş do dena, unul de Mau Aueluş elalt de a Commodu, u lt ma moned nd foate uat Cu dou deen în um, în monogafa dat de Gh. Bh ultu

geto-dae dn Munten în epoa omn pe ata monumenteo MtaChla, on Ageşulu apea u şpte punte u deope o nguneopo (Vneş) ş şe aşe (Podul âmove, Pteşt poldeopele îtâmpltoae dn oa ateulu Roen egue

CoteştStâ Teu, eşe)

În f de ptue de la Podu âmove şde ele (neonmte de n o t u) de a Teu tote elelte punte euunoute în uma uno eet de upaf u uno deopeîtâmptoae. Ma poate f adugat o şee deopet în 960 deaemenea adentl ş neeetat tuat a Beevoeşt

O due apate dt fnd mpotan lo deoet, met nuleude deope MltaChl, şe ş neopole, de pe vale Moulu,dn ae f pte ş utmele dou dnte puntee h pulate de Gh.Bh, amtte anteo. Stule de pe valea Moauu e pot f atute

D Psu D V Rst tr 6 . A. Axrc A. Puc SCmP . 6 4 H . Arss G r G-da d Mtea epa maă, b d r 4 ct 4 4 t / r 4 4 46 4



t MltaCha (fg. 2) a fo deopee n ma peegheeoefeae de 1. Nana n peoada 956-1970 Mateaele aheoogeeoltae n aee mpe a t pate dn oea peonal adeoetol pân n 1995 ând a fot ahonae de Mel Jdeangeş n patmon a e a ş n peen Cele op oeveaheooge de fat Mla-Chla (şae aşe ş do neopole) e

ge p teo aaleo omne Te Negaş ş Moen, ntnânde pe o dtan de 6- 1 7 km de-a ngl v .Pm dnte ee el ma nod e afl a n nodl omne

Te pe ot de deal fomat de pââ ş aflent dn deapta Vâeaadân. e a a fo adnate mlte fagmente eame povennd de laoe dent ele de pe valea Coâa-Cha vae late la oat dnpat fn de loae enşe deh a fân oonta n afaSa g ş do faole na la dn t a ş alta dn-n o enş,lat la oat fagmene de teo o âşn nteag mav opltdn pat oşnt, pem ş o dalt de fe.

a 6 det de a nte atele Te dn Vale ş eşe (o Te)a det de pn ânâna Ţganl" plel po adân nvedeea plan ve-de-ve pe eaa âng a pââl a fo dt o mneopo apnând lt Mlta-Chla. a fâştl n aple 1963otol Bogdan M Roşo dn al eşe a ad a mel dn Pteş o

dn aeat neopol n ae e gea oae anae ş enş mpen fagmente eame dn le do ne. Ceetle de pafa nepnede 1 Nana n an 967-1970 pne ândle de ve a av a etagea ma mlto pee aheologe dne ae amnm şae aşe (doneg ş pa fagmentae), o l la apeele de e şngoşae (fg 3 1 ) ş o foafe fagmena (g 3/2) toate dn e

Pe eaa dn ânga Mozal n nod atl eşe pnt

"Cap Pomoatelo" (la d de ml S ş la et de m ântânŢganl ae mege de la eşle pe Te dn Vale) exa aoo ndepââl ş ndeap l pe vet pe eall Pe a fodeopete mee ne no aşe Mla-Chla. Pe âng eama ,de a povne n aş ş o f fagmenta " pol nto pededet" (fg 3/4), amele pee fnd dn fe. Condem aeaapoae f aşeaea oepnoae neopole peentae anteo da fndma

an e le depate (apoxmatv 1 km).

In apopeea pntl aneo pe "ol Be" ha pe teaana nm eall Pe pem ş pe pana a ve pân la

. Co Ageş diia de isi ş 200 8. Moz Ml 44 4 Ml 8, , 5 N o e aae dos (aă Vaa 2 p I



dumu ce coboaă spe acul Nan p n spaele case ceăţeanulu DumuT Cocan a os adunaă pe ângă mc amene de lpuă de peee asă(chpc o oae mae canae de agmene ceamce specce culuMl aChl a buze undu de săchn oae ec (g. 4/4 7 9).Fagmeele povn de a vase modeae ş cu mâna da în cea ma maepae la oaă luând o ceamcă aâ dn speca goseă pooasă ş

zgunţuoasă câ ş dn speca nă cu nuanţe va nd îne bun închs ş gcenuşu To ac a os descopeă o mcă b lă de plumb (g /5), asemenune usaoe ce puea oosă dep geuae.

În eenu navlan al sauu eşe concenae în zona de nodves aacesua pe popeăţle paculae ae uno locuo (Manache C. Sancuş Iodan Mculesc au os găse mue agmene ceamce g. 4/ 1 Ocenuş cae a oaă ş bune lucae la mână Pe lângă ceamcă mamule maeae au os descopee în gădna ş cuea case Şeban B Nana:o măgea psmacă dn os ş câeva pese de e un agmen de laţ (g/6) o cazma de p "amă" (g. /6) ş n vâ de lance (g. /)

Cea ma sudcă ocue Ma-Cha de pe vaea Mozacuu se aăn zona de coueţă cu Dâmbovncu pe eoul comune Mozăcen speves de pncu " Toţă" ş a os epeaă pn ceceă de supaaţă slabe ume de locu e macae pn agmene ceamce

Pen a beeca de o magne de ansambu a aspeculu acese

mcozone n peoada culu MlaCha a cele şase punce pezenaeebe adăugaă aşezaea învecnaă de la Negaş "Fââna " sondaă nanu 2001 Aceasa se aă pe easa sângă a âulu Dâmbovc a nod dedumul (dnum de localnc Dum Pbeagu ce duce de a Negaş laeşle la apoxmav 2 m es de aba Mozacul. Fagmenel de amoe dempo (omae decopee în săpăuă ş dena de la Pubus Sepmusea (Roma 199-202) descope âmplăo în cupnsul suu pemdaaea aşeză de la Negaş "Fânâna Iln" sec. III p Ch. a mcădsanţă aă de ma sudcă ş sdescă a acese aşeză în meaaapopee a dumuu amn a os locazaă copola coespuzăoaeoc În pl peeghezelo n aces pnc a os ecoaă o ma canae deoase calcnae amene ceamce ş capace de ne (g. 12. Însăaăule adânc ealzae n an 1964 ş 1967 de căe osul C.AP Negaşau dsus n mae măsuă aâ

opola câ ş o bună pae dn aeal sudc a

aşeză aceasa conbund ş un cana de curgee a ape săpa a nod de

J b 0 0 J 0 4 ş l. / .J 1 5 J Măc e 00 9



dum paael cu el a doa ,5 m essud-es de aces punc ecea în sec IVp C. Bazda lui Novac de Nod a căei aeu mai ese şi asăzi vizibil pealocui în ciuda muiplelo ucăi agicoe mecanizae desşuae peanenîn zonă începând cu ani i 60 ai secoului ecu.

ecând acum la o succină peenae a maeiaeo descoie iegezee pin cae au os ceceae obiecivee culuii Milia-Chiia de

valea Mozacului nu vom săui decâ asupa aceoa cae sun apaiţii mai ecu impoanţă deosebiă sau cu elevanţă conologică spoiă. Consideăm că numai ebuie insisa asupa ceamicii (ig 4 şi a uno piese de uz cuen (cuţiaşeusaiole) comune şi absolu specice cuuii dacilo ibei din unenia.

Dine unele se emacă în pimu ând cazmaua de ie de ip"amă" descopeiă în cuea lui Şeban B . Nania din sau eşi e (g 7) .Nu dispunem de analogii în cadul culuii Miliai-Ciia însă o cazma

(âleţ) de aces gen igua pine unelele de acuă omană din depoziudescopei în aşezaea de a Obea

Foaeca agmenaă de ie descopeiă pe zona necopoei de laeşile Fânâna Ţiganului" (ig 3/2) se înscie pine aee exemplaedescopeie în aia culuii Miliai-Ciia (Măăsau şi CooneşiMăunţei) . Acese unele uilizae în specia la unsu oio au osdescopeie în Dacia omană în vil rui de a Apodu de Sus îndepoiul de la Măculeni sau în egiunile învecinae suddunăene aKua Cr Mri înun nivel aeologic de la sâşiu sec. II p.Ch Deasemeni oece asemănăoae au os olosie şi în Dacia peomană înâese geu de pu dacă cele înlnie în cuua MiiaiChilia epezină ouneală adopaă sub inluenţă oman sau ac pae din elemenee deadiţie dacică ima vaiană pae oui mai pobabiă

Foaeca pezenaă aici s-a up de la umăae în impul uiizăii şida iind aiaea şi vaoaea mealuui nu a os abandonaă ci uiizaăpobabi dep cuţi găsindu-şi o anaogie apoximaivă pin popoiadine lamă şi mâne în-un cuţi descopei a Măăsau Tija mâneuui ao îndoiă penu a asigua o mai mae siguanţă şi conol în uilizae.Dacă aceasă piesă a cu pae înadevă din-un momân nu puemaima cu depină ceiudine da ind aspecul geneal săăcăcios al

P 8 97 0 ş .

utohtoni n Daa, ueşt 980 60 ş 2

G. c p it 44 ş . 9/4, 1 N r taiii tran n Daa Mărturi p�raf arhoo�ic mr 1986 . ş . 46 7 . Gloru . Zry G . N . 14 170 . 132 . <svGv ct /{ Cong atona 'Etud ro RomanMamaia ş l e 974 . 17 17 1 ş . 39/1



ivenaelo momneo dacilo be dn Muenia Abseţa urmelor derecee pn foc de pe ea u rebuie să surprndă prea are deoarece în cadrulculur MiarCha se cosaă î mue cazur ipsa umeo de adee(ecere pri foc) la piesele dn nvearu mormielor de incineaţie.

Oicum ebuie spus că depunele de foarfece în mormne ea opracică reaiv fecveă la uele popuaţii coemporane exempicâd pn

piesee (oae fragmenare) dn ormnee de incieraţe în ună ale uneicomuiăţi ruale di sec. III p . Ch din cadru mperuu î zona apină amiei raeo-noice (Aca d Fi "Kompascheho').

aţu de fe cu zalele în fomă de op dn cae cea parefagmenul descoper pe proprieaea Şerba B. Naia (fig. /6) face paedin caegoria useseor casice cu înrebuinţare cueă laţ din zaeaseăăoae îsă cu lucrăuă dferiă provne de la Măăsaru

Descoperrea aceui ge de lanţ î coexe cee di ieriou povce(î depozu de a Măcule sau î casul de la Mehadia) probeazăogea sa romaă.

Di caegoa pieseo de por ş podoabă fac pare cee două buedescopeie la eşile "Fââna Ţigaului" ş "Capăl Pomoaselor" Prmadnre ele (fg / ) descoperiă în cupinsul uei ecropoe se îscie îpu fibuleor circuae Rnen Ese d fer ovaă cu capeeledesfăcue ş îgroşae a exemiae Are o foae exacă anaogie laMăăsaru. Aces ip de fibuă ese de facuă omană avndu-ş origiea înpoopurile de epocă mpeală mpuie

Ceaaă fibulă (cea de a "Capău Pomoaselor") (fg. /4) face pare digrupa celor "cu picio înos pe dedesub" Feln mt umgeha*enem Fusscomuă culur MiliaiChlia daâduse pe parcursu sec probabi laijlocu şi î a doua umăae a acesua . Ese realizaă dn er Resoru eseforma di 2+2 spire cu coadă exerioaă. Poragrafa ipseşe rupă din

D P ituri fr a dai i darai, B b l 6 Bş 9 7 1 p 138 167 Gh B p it , p 7 1 8 9 G B c op it 18 . G R D R ) Ti Aica Nrpoi di pa roaa 985, p 8 ş p6/6 05 9/1 .6. G B c p it , p 54 ş p 51/4. 1 G . Zy P Gy p it 8 f 3/-.

M M G M Pratorium Catru i aara roaă d a Mhadia Bcş

93, p 0 ş p XX/5.

G Bh t-dai di Mu tia poa rma B 3 Bş984 p 44 ş l Ll/3 L. Le Ls fus d'ia das Mus d'Ais-Saiti Blq P 7 Dj975, p. 73 ş p 34/378-9 Rh Di rmih i au Aust ud KairaUt Fch 3 1979 pl 8/ G B it 5 0 5 1



vechime însă se mai păsează legăua capăuu pciouu de ac ungimeapăsaă = 4,2 cm Pin esou scu, coada exeioaă, acu subie, se apopiemai mu de vaiana panonică a bueo cu picio înos pe dedesub.

Caegoia amelo ese epezenaă de un vâ de ance dn e (g3/3) foiom ăă nevuă medană cu manşon penu ixaea cozii deceă facuă omană A fos descope în aşezaea epeaă pe popieaea

Şeban B Nana dn saul eşileIaă aşada că în obiecvele aheoogce apaţnând dacilo ibei dinmicozona Mozacu-Dmbovnic impouile din impeiu sun ecvene:fbulee anţul cu zae în fomă de op vul de ance, agmenee deamfoe omane denaul oman mpeal Acesea conbuie la ilusaea maicaă a acelo bunui omane vehcuae în Munena despe cae s-a afmacă benefc iau ma aes aşezăi e din âşia de een de 50 00 m paaeă cuimesul ansaluan. Să nu uăm că zona pezenaă aici se aă a doa 30m es de imes. Pesele de facuă omană, descopee pe valea Mozacuuîmbogăesc epeoiu nmeoaselo impoui omane în cadu cuuiiMi liai-Chiia (puând căpăa uneo un eevan aspec egonaiza impouce au deemna pine alţ faco gadul înal de asmae a cvzaţieomane de căe daci i lbei d in Cmpa Muneană.

ăsnd deopae mca disanţă dine eioiu munean împânz deaşezăile dacilo be ş hoau povncei ce se poae consiui pn ea însăşiîn-un agumen foe al ade cuuae omane în aceasă zonă era espuenca infuenţă omană ce a manfesa asupa popuaiei dace din paeacenaă şi de ves a Munene a fos explicaă (în ipsa ouşi a zvoaeo cea puea pemie consuea uno asemenea eoi pin ipoeza oganzăipopuaiei auohone în-un ega c ienea condus de un rex aus oca ooman Asfe nfluenţee vene dnspe apopaa povncie căpăau în pusdacă mai ea nevoie şi un spj in de facuă po că.

În încecaea de a popune măca povizoiu şi paţia o încadaeconoogică a ocuiii pe vaea Mozacuui a comuniăţio de daci ibeipuăoi ai cu MiaChila de un ea auo ne sun cele douăfbue descopeie a eşe Fânna Ţiganuui" ş Capăul Pomoaselo,pecum şi denau de la ea ş agmenele amfoce omane de la NegaşiFnna Ii ni oae ndcnd l miee sec II p.Ch

Tony, î At d !! Cong natona d haoog Buut 1976 v. 2, Bşt,80, p. 1 4 ş . /8.

C M Vlădesu Aata o Da f B ş

8 p 172 74 ş . 1 04 1 0. Szaa olc, în A a X Con ntatona dEtud Ca

n " Capoa 1, Beşt - Amerdam p. > M Neg gei 2002, p 1 4 L Bf1 Contntata a ata ptua a popo oân p ttouot DaB ib oeca de heooge 37 Bş 17 p 40



Peioada de mp cupinsă îne cuue a-Ca ş uămâne exem de puţ mobaă în Ageş U singu punc de neesaeoogc abui cuu Sâaa de ueşCeeaov ea semnaa înexemiaea sud-esică a judeţului în sudul sauu avacoc (co Şefancel ae) în ua unei peiegeze efecuaă cu ei decen în umă Pânăasăz siuaţia a ămas aceeaşi fagmenee ceamce de a avacioc fnd

siguee măuii ale pezenţe puăolo cului Sânana de ueşCeneaov î udeţul AgeşPe aa epezenând ăspâdiea culu Ddu la vemea publicăii

saţiu eponme zoa Ageşuu ea o paă albă Siuaţa u s-a scmbapea mul ic după eceea a apoape pau deceni ulma aă publicaă aaşezăio i sec III-I e pe eioul Româiei pezenând î zoaAgeşului ua şase punce Suulei işi Budea ozăceni Bâogu ş

Cuea de Ageş Suaţia aşezălo spoadce a fos explicaă pin sadiul acualal ceceăi ş nicdecum pin eecaea ue eaăţ isoce obecive•Cea mai impotană descopeie apaţinând culu idu d zoa

Ageşului ămâne şi în peze a pauzeci de ani de la poduceea sa depzude uele şi ae de e de a Bâlogu (co Negaş) escope înâmpăo aul 9 din aces depozi ce umăa iţial cica 20 pese unee agicoe(cuţ şi băzda peu plug săpăgă seceă) uee meşeşugăeş (scoabdală penu âmplăie baos icovaă ceşe de fea) ş ame (opoae de upăvâf e suă) au puu ecupeae numa nouă pese Ceceăi efecuaeuleio de căe . Nania au sabi că locu descopei depoziuu se aa îapopieea unei locuţe-aeie (fg ) î cadu uei aşeză ma maiapţiâd cuu Diu siuaă pe vâceaua Beivoa la vest de Bâloguaşezae cunoscuă de fap îcă din 96 a mul a cca o jumăae diomeu od de aşezae a fos epeaă o ecopolă de înumaţiecoespuzăoe aşezăi disusă înae de a f ceceaă de panăe de pomiucfei ş de cosuiea unui dig pe vâceaua Bevoi

După descopeiea înâmpăoae a depoziulu a Bâlogu au locîcepâ di 196 săpău aeoogce efecuae de Insiuu deAeologe in Bucueşi ( Comşa) în colaboae cu muzeul d in Pieşi

G. T Oc CMI 4 9 8 1 p. 2265 . Prcu Rpti mumt aoo� d tip Sâtaa d MuCav d p

tito Rmâi, Bucşi 2002

0 . 8 1 .

Zi Săpătu d a Didu Ciuţi a a�ia i stia piai d oma a

ppoi Bic ri 2 Bucurş 1967. Ş Pcu Ş O D G. Tr O Iicu î Itoia Rmâi I mâcr. Ş Pcu Trcu) Bucuşi 200 5 1 ş r iur 28 r 889 ŞOu Soctata capatodaua-pă o IXI Sttui comi i iapotc, Buc 1997 p 2 şi r l i. .6 1 Ni CmPişi 2 1969 p 120- 122 şi i 1



( Nania) Rezuaee respeciveor campanii de săpăuri nu au fospubicae niciodaă. To ceea ce se poae afa ese că au fos dcoperiecinci ocuinţe paru bordeie şi o locuinţă de suprafaţă

A doua şi oodaă uima aşezare Dridu sondaă arheoogic în udeuArgeş ese cea de a Surdueşi (co Mirşi) pe Vaea muuiCerceările au fos efecuae în oamna anuui 190 de căre T. Cioan

muzeograf la Muzeul Judeţean Argeş. Rezuaee săpăurilor rămân înconinuare inedie aând la dispoziţie numai o semnaare sumară semenţionează descoperirea unui bordei şi a unui boga invenar arheoogic:unele de mea fragmenare zgură meaică fragmene ceramice cărămizifragmene de râşniţă ec. O lă şezare fusese anerior semnalaă înapropiere de căre Ion Spiru în urma unor cerceări de eren acesapublicând un opor de lupă din fier şi un fier de pug descoperie

înâmplăor în puncu "Bălăcel"

pe vâceaua cu aceaş i numeMajoriaea puncelor cu descoperiri Dridu din judeţul Argeşreprezină însă piese izolae ce nu înodeauna po fi puse în legăură cu oaşezare. De a Şefăneşi provine un opor de fier (ig 6/ descoperiînâmpăor A opor (fig 6/4 a fos descoperi înâmplăor în anu 99împreună cu câeva fragmene ceramice de sec. pe deau Drangonia de aeşie (co. Teiu) iar un alul (fig 6/3 povine de a Mozacu (co.Negraşi• Încă două opoare de lupă din er (fig 6/12 au fos descoperieîmpreună cu ae maeriale ce po marca o aşezare din sec I- la imiadinre saele Mozacu (co Negraşi) şi Zidurile (co Mozăceni Pieseasemănăoare au fos descoperie în conexe daabi le în sec însă formarespecivă de opor se înâneşe şi ulerior în sec I-II Pe râuDâmbovnic în puncul "Coasa Ţiganuui" pe hoaru dinre comuneeNegraşi şi Mozăceni a fos semnaaă de I Nania în urma unor cerceăr desuprafraţă o în insă aşezare Dridu macă de o mare cani ae de fragmene

ceramice (fig 6/6- specifice secoelor VII- ragmene ceramiceDridu au fos descoperie la Râncăciov (co Călineşi) Cermicăfragmenară a fos semnalaă şi pe erioriu oraşuui Pieşi la inersecţia

7 Pu aa N. S. 0, 66, . 7 ; 1 Nana SCPş , 1 6, . . . Ca Aş 1 n ) b 80, . 4.

7 1 Maal 1 , . 70 70 ş 6/ 7

7Antt

1Nana, StCPş 6 . 7.

5 idm . 1 1 7 1 1 8 , Măi . 1 . 8, 1 . l ; /.7 I, Măi . 1, . 77 V Sn n v Spa rdst arpat ii ut Ba a 1, Iş1 7 . 1 60 ş . 0/. A n ţă, SCIVA 46, 1 , 4, . 7780.7 Nana Mă 1 4 - 1 4



săzilo Caea Bucueşi cu 1. C Băiau• omaţia e geu acă uimposibi, e veiica

sâşi, mai ebuie amiiă seia e seme şi simboui ăuie pesupaaţa câova sâci masive i siu! e a Ceăţei, pe maul sâg alDâmboviţei la poalele moicouui "Ceăţuia ui Negu-Voă, e-augul umuui aic şi meieval: combiaţii şi iesecăi e iii depe

sau cube, o zvasică compus o si ueă aopomo ec (ig 7 -2)Seme asemăăoae au os escopeie î ma i mule puce i aeaulexa- şi iacapaic la So u Pahova), asel e seme eau icizae pepiee şi pe căămizile oicaţiei, iid semaae, îcă i a oua jumăaea secolului al -lea (169 şi 71 e căe C Bolliac î aşezaea e laBucov ud Pahova) seme asemăăoae eau icizae pe peeee ichipici al uui aelie e ieăie î Tasilvaia pe Mueşu supeio, aDău, lâgă heoghiei u aghia) icizae pe mai mulţi mooliţi•Iscipţiie e aces ge po i puse î legăuă cu momeu îieiiauoiăţii pimuui ţaa poobuga la o e Duăe, î ecolee ICele mai apopiae aaogii peu semele uice poolieae de la o eDuăe le aăm î Bugaia aâ di sec I da şi sau I , eci ş i upăceşiaea bugaio şi aopaea aabeelo glagoliic şi chiilic, îâlie -î complexe laice sau ecleziasice - î eşeiţa de la Pl iska, apoi î cea e laPeslav a şi î zoe i apopieea aceseia, la Viiţa de exemplu î

giua acuală a Şumeuui, a Novi Paza pecum şi mai epae î oesul Bugaiei, a Caali (âgă Dobi), a Razea oi a Besak alagume, ce pae a îăi useţea aibuiii aceso seme poobugailo,su amee cu cae ese epezeaă siluea de lupăo ăluită î sâcă labaa moicolului Ceăţuia e a Ceăţei: î mâa eapă ae o sabie cuama uşo cubaă ia î mâa sâgă ţie u bici e upă (ig 7/) amăui lizaă î evul mediu impuiu î special de călăeţii cici

8 PDcu P Popa P Dc S You itti gii iri P 96 p 338 Naa r 1 2 2003 p 76 u ram amc cop a 1 962 1 963

oa pza ra Gl a cum Dr u8 D V o SC IV l 1 960 2 2 m Mara 962 p 73 f 1 -2 D McCBra 6 2004 p 79-28 Coma Daa S 4 960 p 401 um f b3485 C Bol a hga, Tompa Carpalor au IX 1 97 1 r 939 Coma p ct p 4 1 4 b 5 am n vo magu ui Ci Diiiu Bucr 960 p 7

G Bak SCV 1 3 1 962 2 p 462463

. Mav zvaSoa 4 1 940 942 p 0 f 46 1 7

89 Y aova zvjaSofa 2 1 1 957 p 246-247 f 1 5 9 S Sacv vjaSofa 1 8 952 p 30532 303 307-30 m Npt Ni aza Soa 1 957 pl 2 1 7 M Coma SCIV 3 96 1 1 79 um 346 D Dm rv zvjaYra 1 4 29) 1 97 p 4 f l Y 5 (0) 1 969 1 29 f 4



Ce de-a doilea eleme ce ebuie am î aces coex esecălăeţu dăui pe peeele dispe od a sâci î cae ese săpaăbsecuţa upesă de pe mocoul "Ceăţua" de a Ceăţe (fg 7/4)mage pe cae căm să o puem î egăuă cu epezeăie cesmbolizau vcoe ş auoaea hao poobuga gup d cae sedsge e ceebul căăeţ de la Madaa la doa 1 km dsaţă de pima

capală poobulgaă de la Pliska dălui sâcă aoee câdva secolul a -lea peu a goifica vicole haulu um (803-84).Căăeţu de a Ceăţe ese dălu o sâcă pecum cel de a Madaao la mae ălţme ăă doală aceasa avâd o valoae s mbol că şeda aceeaş audie ceea ce e deamă să puem î egăuă cusemele poobugae dăue pe sâcile d vale ş să sabm aceeaşdaae cu a acesoa ş aume secolele I-

Nu ese îâmplăoae pezeţa semeo uce poobugae aCeăţei So şi Diău pacic aceea dcâd impoaee ecăoi(pasu) moae ăbăue de ue saegice ş comecae ce leagăeoiie exacapaice de Tasilvaia RucăBa Baocea ş TabaBuţi especv hmeş ş Bicaz Cu siuaă eioe de pese Capaţ aucosiu odeaua u puc de ees (şi u uma ecoomc) ma alesdupă păbuşiea kaghaaulu ava sub lovi uile faco lu Caol cel Maeî ulmi a ai sec. a VIIIea daoiă pezeţei d abudeţă a să aâde peţuă evu mediu• Imese eio od-duăee alădaă subsupemaţe avaă au ămas afaa măc paoce caolgee şi ese puipobabi ca poobuaii ocma îo peioadă de depă afimaepoicomlaă să u i pofia de aceasă împeuae spe aşi îidecoolu dcolo de Duăe pâă Tasilvaia. Semee uicepool ieae de pe sâcle de la Ceăţe po fi cosdeae că o măue acoolulu execa î secolele I de căe haii pimului a bulaasupa puceo saegice cae eau ecăole pese Capaţi spe Taslvaiapi Ţaa Bâse. Zoa Ceăeiuui pae să i avu acelaş o peu pasulRucă-Ba pe cae au avu avaposuile poobugae de a So peusupavegheea ue de pe valea Teleaeulu spe Taslvaia.

mv rm u ur ă ll rop. Momul oprmpăor umr 1 N. Pu Mrmtele eh d a Cetăe d Dea

Mul Nou 2 930 omr-u p. 1 9-2 prum D. Băj Mrmâtu atc ea Cetăe Mul Nou 2 930 omr . 9

9 h. 1 Br M. Com Com Deta / Aearea eudaă mpure de aBeruaGarvă B uur 1 967 p. 340-3 7 . v zvjof 1 98 1 99 p. 90 1 6 tra a Băgara Păra BăaraDărjaa of 98 p 1 30 um u o ă oo l p. 1 3 9 Căătri tră depre ăre Rmâe, ! Bur 96 p 1 Pop aree rermâr ! Buu 1 934 p 95 rptre rem Hugara II Bus 938 p 490 Mumeta



Concuzonând, se poae esne obseva apu că ogesee majoe însudeea menuu în zona Ageşuu au os obţnue în domenu epocomane, pn needu uno cece egae dec de monumenele de acuămaă (casee de pe mesu ansaluan) sau de cee ale cuu geţlolbe dn Munena (culua MaChla) Rămân ca decţ pncpaleenu ceceăle voae documenaea uno evenuae aşezăi ale

opulaţe cvle dn peajma caseo, ca ş uccaea pno săpăuăssemacă a nomaţlo pomţăoae obnue în uma ceceăo desuafaţă îno zonă cu o mae densae a sulo Mla-Chla, pecumnefuvu Mozac Dâmbovnc Aceeaş consideaţ nae se mun ş încazul ceceă vesgio de p Ddu, poaea fnd în aces cazublicaea ş dsemnaea nfomaţe obţnue în săpăue aneoae,ecum ş spoiea ceceăo de suaaţă ma ales în jumăaea de sud a

judeţulu (zonă ce s-a doved a ma bogaă în descope înâmpăoae),având ca ncpa obecv descopeea ş locazaea uno no su dnaceasă peoadă. Toodaă nu ebue exclusă cu oul nc posbaea eluăîn-un v o ma mu sau ma puţn aopa a ceceălo ssemace îno saţune aheologcă exem de mpoană ş nţal aâ de pomţăoae,ecum cea de la Bâlogu

Reme

Les monuments rchologques du premer mllnare ap J. Chr. dcouvertss le drtement dArgeş se coagulent autour de trs gndes composantesculurelles archologques l tape de fonctonnement du lmes trans-alutanus, l

cu/ture des Daces lbres de la ne de Muntena MltarChla et la cuture Drdu.

Les objects archologques dpoque romane en Arges sont drectement!s a la prode de fonctonnement du lmes trnsalutanus Du total de castres

de lenter lmes, deux ters (dx castres) sont stus sur le terrtore du dpartement

dArgeş Urluen deux castres, zbşeşt, pata de Josdeux castres, Albota,ucren, CâmpulungJdova deux castres ucr-"crşoara . A l excepton

de deux (Albota et Purcren), tous les autres castres ont t explor du pont de

vue archologque a partr de la deuxme mot du XIX-me scle. majort

e ces constructons mltares datent depus la premre mot du 1-me sclep. J. Chr. a l excepton des petts castella construts en terre, stus au nord dudpartement a ucr, Voneşt et Câmpulung, qu datent depus le 1e scleap J. Chr e l poque des guerres daces de rajan

Les stes sur la valle du russeau Mozacu qu peuvent re attrbus a laculture Mltar Chla prsents dans ce matre ont t dcouverts sute aux



! n d 'ente e eect n sonde estent s t oectscoloqes de fcte ltCl (s ttons et de ncooles) setovent s le tetoe des ctelles cones e, Ne et oăcen(dtent dAe), s 'ennt s ne sce de 67 k lon de l vle one ecece se tove seleent 30 k dstnce de les tnsltns

cqe dovee est qe o l clte des ces les de ce

ennt l 'oqe ne, en onnt celle tvle l oe, de cole cene(sâte), en e. P les otls et les stensles doestqes doves, ncote ne ce en fe de e cde des cns, des sles. es otons del ee snt en esentes des les (les es Rneln et Feln tescene Fss), cîne vec des lles en foe de t, onte de lnce desentes does nes, n d on l de Get odeennt lqelle les ces les ont t l vle d oc et te tle l de des ottons, en lnes nles dns les ltes d

scle .

JC.

ls otnte dcovete tennt l clte d n l oned'Aes este sent ss, qnte ns des s odcton le dt d'otls etdes enfe de Bâlo (c. Ne) Dcovet sd en 964 de ce dtq cott ntleent envon 20 ces otls coles otls sn etes , seleent ces ont te ces jot des onts vec desdcovees d d dteent dAe eentent otnt des ces solesq 'n ne et s toos ette en lson vec n tt. A l n est ee lse de snes et de syoles v s l sce de qelqes oces sss d stede Cetăţen s l ve ce de âovţ eds d ontcle

Cetăţ l

Neoă ( foteesse de Ne od ), lon d cen nte etvl, s en lson vec l 'etenson de l 'tot oltqe otole nodne, ent le -e scle

Explication des gures:Fg. . Les hehes de Dmte Btles ste omn de

Câmplng-Jdov", septembe . l pge de mnst; pln d ste he omne dovet dns les olles

Fg. 2 tes de l lte MltChl s l vlle d Mo(dptment d' Ageş.

Fg . Mateax hoogqes des ste de a te MltaChl s la

vl le d Mo. A Photo; B Dessn Rnel seax 3 ponte de lne 4Fel t esclene Fss 5 pods 6 haîne, 7 bhe. Leşle FântânaŢgnl" ; Leşle, l popete de Şebn B na 4 Leşle,

"Capătl

Pomostelo ; 5 eşle, otl Bse 5plomb, este e.Fg. 4. Coveles d nes nes de Negş,

"Fântân In 4

9 Fgments mqes de Leşle Lotl Bse"; 5 Fments



cramiques de Leşile a poprete M C Stanciu; 6 Tesson a dco de Leşie

Fântâna Ţiganulu" 4 9 0 main; 5-8 a roe.

Fig 5 Bâlog. Les matels achologiques du ogement atelie aups desquels

a t dcouve e dp6 d'outis et d aes en e. vase; 2 bque; 3 ule d'gout.

Fig 6. Haches en er et fragmens cramiques des sices VII-XI,

dcouves dans e dpaement s Arges. 1 3 Mozacu; 4 Leşle; 5 Şteneşti; 68

Negraş-"Coasta Ţganulu"Fig. 7. Ceăţeni . 1 2 signes su les rochers aups du chemn antque e

mdival; 3 slhouee de gueie avec sabre et ouet de lue su l'un des rochers;

4 le chevalier au sommet du rocher su le monticule"Cetăţua".

ACBrăianu

AcaMN

AgesisAgeş

CAMN

CICSA

Dacia (N S)

sroszvesijSofia

zvesiaVama

Maeriale, S N)

RMMMA

SCV(A)

SCoCâpuungStCoPieşi

LSTA ABREVERILOR

Analele Cecului de sorie "Gheorghe Brăianu

Câpuung-Muscel

Aca Musei Napocensis CluNapoca

Argesis Mueul Judeţean Argeş PieşArgeş Revisă de culură Pieşi

Cerceări Arheoogice Muzeul Naţiona de sorie a

Roâne Bucureşi

Buleinu Cenrulu de soie Coparaă a Socieăţilor Anice

Faculaea de sorie, Bucueş

Dacia. (Nouvelle sere) Bucureşi

stros Bucureşizvesa na Arheologieskia nsiu, Soa

zvesa na Naodnija Muze Vama

Maeriae şi Cerceări Arheologice Serie nouă), Bucureşi

Revisa Muzeelo şi Monuene Monuen sorice ş

de Ară, Bucureşi

Sudii ş Cerceări de soe Veche şi Aeoogie Bucueşi

Sudii şi Counicări, CâpuungMusceSudii şi Counicări, Pieş



2

J I OAA ;smc n �-

�

4�

• I '

8 '! \ E bd: "v• ,. ,.1

)lr 1 at

Figua 1 Cercetăril lui Dim Butuu ul omn d l fpulun-Jidov", stmb876 ină d mnuss; 2 lu sului 3 u omn dso n ăăuă.



o

km

A

Figa . Siturle apaţinând clu Mla-Ch e pe vale Mzaculu Uu. Aeş) 1 Teiu, "Vâlceuâncă; 2 eşl "Fânân Ţignului; 3 Leşe Căl Pmselo; 4 eşile u Bise

5 ş oăţi cula 6 Moăn oţă 7 Ngş ânân In



7

15 1 " 1 5 16 • 20 2 25 9 3

e�

l

Fgra

Mer rhogc dscoprte in url cu l-Chl d p vl M:cul.

A F; B Dn

bă crclă;

frfc

ârf d nc;

4 bu pcl n

ddb

g 6 n) zm pb, u fr. Lş ânân Ţgn" 6 Lş,pop Şbn B Nn 4 Lş, p Por' Lşl ol Brc



cap d u de l Nşi, ,Fântâ !i"; 4 7 frgm i d Lşi Bis m d . rrtat Minh � . ââ I '· â oă



i! _

L

Bârlogu. Materil rhic di n -atlir lă c

şi arm

vas;

ăăă la



. 1

2

3

Figu 6. Topoae din f şi agmet ceram di s. VII-XI. despei î jdel Ageş1 - Mo7cu; 4 Lşl; 5 Şteş 8 Neaş-"Caa Ţi



- )\

Fig Cetăţeni. sene de pe sâncile de ângă drumul anic şi medeva · let de ăzbonic

c be şi bici de lupă, pe una dine ânci; 4 caalerul de pe ârfl sânci monticol Cetă".



CULTURA SÂNTANA DE MUREŞPE TERITORUL JUDEULU NEAMT

D Â

Cuua dn secolu al V-ea d în componena ceia n eemenegoice aalce samace omane dacce ese cunosu pe eou ţnoase sub denumiea de Saa e ure dao pimei descopei deaces gen din saţunea eponm nuâ ese eeogen dn punc de vedee aapaenenţe ence specaşii nu au aibui-o în mod ce unea dnepopuaţile paicpane a apaiţa ş evoluţa sa. Cu oae acesea cunoaşem

ea povne dn egune bazinulu supeo a Nsruu unde se omeaz amjlocu ş-n a doua jumae a secouu al -ea d ş sa spând pninemediul puroo e în spaţul dne Carpaţ ş Dune

Peie speialş lo sun împţe în legu u pondeea însemnaa unuia dne gupue de popuaţ ce au conbu a ceaea aceseicuu maeae um a cazul goţo cu ol poa socoţ "capnipali puo" în opinia u h Daconu da ş ipoeza daco lbeia co meşe ola au mpima un caace adiţona auohon ceac lucae la oa onom eoe u V Palade

Dispuee inemnabe asupa acesei cu lui nu d minueaz u nmiemaabia onibuţe adus paimonului nosu ulua ca umae adescopeilo de exepţe dn spaţiul omânesc în s ue aheoogice de laTâgşo ud Pahova) B âad Valea Sea ud Vaslu ) Miocan udBooşani) hesen ud Buzu) Mogoşan ud Dâmboviţa) Spanţovud l ov) ec.

n ându celo enumeae ş aui de mule alee exsene daneenţionae dao spaţiului mia e amnm ş pe ee din udeţuNeamţ Planşa , e îş aduc onbuţia la îneul complex culuaSânana de Mueş necopole de a zvoae co Dumbava) Sboanco. Sboani) şi Doina co iov) Rezuaele lo sun cunoscue pninemediul pubiaţlo monogae iole caaloage) îns ele nu au ossânse sub oma unei sucine sneze mov penu ae am do s

ecuge la aceas meod. Am avu în vedee s espec numeoaeamominelo u i li za în mp de auou ceceilo mi ee a numeeeigulo din exul oigina ş noe la poezele specalşo pe cae e-am

G Dcou ârg neol din eolele IIIIV e.n Bcuret 965 m Noi cntibuţii l cunotere culturii Sântn e MureCeehov, î SCV t.9 3 9 p.5 V la, r nn Mure on crnooge, î Meniq XXI (977979



accepa sau u p agumee ăă a umă să e suşm eole acesoa.Paşee gupează obecele pe mome mov peu cae daoăaaă pagă umeee gue u especă o ode cescăoae

Ceceăle de la Izvoae (co Dumbava) cepue că d 936 deRadu Vulpe mpeuă cu păele Cosa Maasă sau aza 194 după 12 a de săpău ssemace ş coaboă upe (Ecaea

Vulpe Vlad a Ao Nu) ce au codus a dezveea a uovesg d peoade dee pe cae ş mome (M I M VIII) dep Sâaa. Muzeul de Isoe d Paa Neaţ a elua cu succesceceaea sau de la Izvoae ezulaele cuoscâdu-se a 1 972 (MI) 19 (M M I ) ş 97 (M II) ap ce a pes egeamag geeale asupa acese ecopole.

Rul humaţe a os cel pacca la Izvoae a cee 12 momedescopee evaul 1 936 1 97 eau la adâc m dee e 06 220 m. Saea de coevae a cheleeo ese pecaă d de cele mamue o deaae de momele medevale sau aeo ele au aslocuţe cucueee (M M I) D oalu scheeeo de aduţ dsecolul IV doa celo d M II M V M I ş M I u ea os decaăoeaea (daoă deaă oaelo d pozţa aaomcă sau lpsa lo)esu deucţo d pasaţ pe la N (capul) S (pcoaee) maoaeaş pe spae cu mle pe gă cop.

Cu excepţa M II (vea comle dus) oae ceelae momedspueau de mule ş vaae vase de lu ş sclă obece de podoabăoaleă ş de po: că casoae ăch pahae măgee de sclăchhmba pepe aplc bule ş caaame d boz ş ag. de-au os deaae obecee şau păa locul d achae pepe lacap măgelee pe oace abdome coapse bulee zoa umelocaaamele pe abdome vasele uul scheleeo gupae de eguă âgă

cap ş la pcoae doa cd eau umeoase se alau deo pae ş de ala adeucuu (peeduse paea sâgă) .Ieesa ese obceu samac (1 Ioţă h Dacou) de a depue

u as ma mc (ceaşcă paha) -u al ecpe (caso cu e oţ)peze momele de la Izvoae (M IV M V M )

Momâul VIII ese cel ma boga id cosu d 1 7 vase de u upaha de sclă (sml ud cu cel găs la Dueş Vech ud. Vasu dececeăou 1 Ioţă) 33 de măgele d sclă ş chhlmba bule caaameu pepe ouă de gâscă (două alae vase dee ce deoă obceul aşezăaleeo a capu deuculu) oalu peseo luae a bucaă d de 62.

Dors mulums saol mzlu os Da Sparu ar ua st pra a s azz osb aura l a pla sos aol fa.5 M xau L El s Dte no p erpole <e tip ât de Mure de l Ire itr



Ueză cu 24 e obiece îne ce 2 vse lu un vs e sicăce fibule un nniv ec Invenu in celele oine conine e unul zece vse ini o că su o fibulă Toe vsele eu lue loă: ule rţin cegoei ceicii e ehnică sueioă e cuoecenuşie şi celei ose zgnţuose Ase se esin ouă iui e vseecven uiize în cesă sţiune heologică ce u i ule vine

oiv enu ce o enu cele i înâlnie ol seoidlă cu buzăsână i unu siu şi schin cu buz gosă Aăui e cese iuie eciiene i eele csonele cu ei oţi ucioele bionconicecu gâu cilinic şi cu o singuă oă

Înucâ exisă ue oine cu inven bog în siul e lIzvoe es o câev i ione in ce selec obieceleeezenive o ibulă in bonz e iu cu icioul înşu e deesub

(PlII ig-în oigin ig. 32/3- , un ulcio cenuşiu cu gâu ciindiclusui cu oă şi co bionconic onen cu hşui oblice lucioseun cson cenuşiu cu ei oţi o schină cenuşie (PlIII ig 2 3-înoiginl ig. 306/2 304 297 I) o oă seoilă s ilă oosă (PII :ig4-în oiginl ig 26/- ) un ieene in os cu niui e bonz (PII ig2-în oiginl ig 31/2- ) o ceşcă ciinică fă în-uncson negu cu elexe elice ecoă cu guui e unghiui oein zig-zgui luciose un h e terr nigr e oă conoiă eexecuţie ină cu eco o in oive vie şile şi ouă săchinicenuşii ( Pl I I: ig. 6 7 în oigin ig 303 1 3 299- I) un uciobi onconic cenuşiu cu gâu c il indic şi cu oă (P I I ig9-în oiginl i306/1 I) o ceşcă e oă siă in cegoi err nigr cu coulciinic şi unul onconic ecou iin o in oive geoeiceşile (Pl.: ig-în oiginl ig 303/2- III) un h in sicăde cuoe nsenă e oă conică şi un iscoidl iin eco cu o

seie e ei l ini i eisoie în eie (Pl II ig3-în oigin g 3 9/320-III) olă cenuşie cu buz oizonă unu eus şi oă cu zigzguiluciose (Pl II ig4în oiginl ig 300/2- III ) ieene in os cu niuide bonz (Pl.II ig-în oigin ig 3/3- III) ou e gâscă cueoţie nică eliză cu cu enu eiine conţinuuui (PIIig6-în oigin ig. 32 - II I) ouă ibule i n gin cu c seiciculcă engonlă esu icioului şi cu că seicicuă esu

esouui ( Pl I I ig7 în oiginl ig 327/ 2- II) o că bonz(Pl I I : ig în oiginl 32/4- III) o eă in s iclă ulicoloă cuzigzgui încuse leniv glbene lbe oşii (PlII ig9în oiginig.32110 III) o schină e oă onconică cu gu gă buzăsână în exeio unu ine cu o nevuă e gâ (P. II ig -înoiginl ig- ) vs sică cu luciu elic în ineio (PII ig2-înoiginl ig 7 h onconic buz uşo onunţă şi unu e ine



scud udul dep, buza deapă, ăsâă aaă (PII ig4 ogag2-M ) o bulă de pul Zweelknpel (capu omă de bub deceapă, eazaă di două caegoii de boz dieeţae comac (P.IIg - oga g. M ) ş caaame di boz (PI g 6- ogialg6, 2, 3-M ) Exemplele de ma sus ş găsesc aalog vealeao ecopoe d secolee IV cepu de V d, ca cee de la Bâlad

Valea Seacă, Săbăoai, Tâgşo•Î 966 au debua săpăule pucu Izo Săbăoa (coSăbăoa, ude au coua, cu pauze, pâă 2003 Momea, dspuemde suaa ezulaeo d ai 1966, 990 ş 99, moogaa d pegă Î cee e campa au os dezvelie mome de humaţe,dio ecopoă de pese o suă, de cae eau de copi (M2, M6, M,M9 M ş i 6 de aduţ (M3 disus paţa . Oeaea deucţ o eseVSV ENE ş NNV SSE. Adâcmea momieo vaiază e 0,7 (M6 ,2 (M 0. Cosevaea scheeelo ese pecaă.

Di oaul momeo, doa ei mome au ivea (M , M7 şM . Pedomă ceamca ucaă a oaă, de cuoae ceuşe, cu omevaae căi (Pl IV g l , 2- oiga g4, M , casoae cu e oţ(P.IV g3- oigal ig 3M 1 cupe (PIV g4- ogal g9 -M , vase-boca Pl IV g., 6- ogia g l 2, 9/2-M , săch(Pl.V: ig l , 2- ogial ig. l / l ,2M . Iveaele dspu ş de obece

de podoabă şi vesmeae u pepee (PIV g7- oga g./-M7, două măgele (Pl.V: g 3 , - oigia g /3,4-M l l ş douăcaaame (PlIV ig. 9- ogia ig /,2M7 D o maeiaulaheoogc se emacă pepeele di păci de os, cu deco oma d eiliii adâcie oizoal cele două măgele d scă, cu decou dee:uu cosu d-o liie oşcaă odulaă pe cop, a au ce edă eiâdu de ghlade ee u caso cu e oţ, luca la oaă, di

pasă egcoasă, cu deco pe umă, d l obice, "căpo", ealizacu oţa daă ş cu u al deco şampa, ce cupide 6 puceMaau dspue de cee smiliud cu pese alae ecopolee de pSâaa, de a Izvoae , Tâgşo , Bâlad Vaea Seacă, cae dcăcooogia secolelo IV cepu de V d

7 V. Palade Aşezre ş necrl de l Bârld Vle Secă (seclele V) Edtura ARC 20

ucureşt, p.2-6 .8 V Ursac Necrl dn eclu !Vd Hr decertă l Săăn judeţul Nem MeAtqXIX 99 p262. G Dacu ârgşr necl dn eclele V en ucreş 96 p 62 de Târşr un mlen· Sd de re rhele Pleş, 2 p.2-0

Cercetătrul V. Ursac a cupat de săpăure de la Săbăa ar acu pregăteşte alcarea. Cu desebt respec dresc să ulumesc penru materaul pus la dspe ş saturle acrdate. Rau Vulpe Ivre Săăture dn 48 Edtra Acadee ucureşt 9 p 26 2



Acum la inalizaea ceceăio din siu! aheoogic de la Săbăoanipue cona ezenţa unu numeos maeial aheologic ce include peanga eamca I deosebe pese de podoabă şi vesimenae piepeni dinos coee de măgee din sică conalină cacedoniu o băaă din os unac din bonz ibule şi caaame•

Nepola de .a Doina (co. iov) ămâne o "povocae" penu

ahog ca dpunem doa de două momine ap cae impune şiposbliaea exsenţe uno momine izoae• Cee două schelee de adulibine consevae eau oienae N (capul) S (picioaele). Adâncimmominelo ne 20 0 m. Invenau cupinde n pincipa ceamică1 7 vase dine cae 1 lucae a oaă din pasă cenuşie ină oamenae cuinii usuie paalele cu ome vaiae amoee (PV ig9n oiginalig./3M2) căni (P V ig în oigina ig/M2) oae (PV g l l noiginal ig/M2) pahae (P.V: ig 23în oiginal ig.2M2) şi eidin pasă zgunţuoasă (oalele ovoidae cu ndu pa) Compleează lisobiecee de podoabă şi vesimenaţie un ghic (PV g.în oiginalig/M2) şi o ibulă (Pl V: ig 1 n oigina ig/3M2) .

a pima vedee cedem că avem dea ace cu un invena săăcăciosnsă acă î apoăm la număul de momine doa două caiaea de obiecenu ni se mai pae aâ de mică ca la ncepu Analogii găsi pine pieseledescopeie a Izvoae (Neamţ Miocani (Booşani) specice secoluui IV

Dacă pivim în paalel cele ei necopoe descise puem consaacâeva asemănăi şi deosebii oae sun de nhumaţie dieă oienaeadeuncţi o (VSV ENE şi NNV SSE penu deuncţii di n c imi iul de laSăbăoani şi N S penu scheleele din celelale două zone) . Consevaeaese pecaă excepţie doa în cazu descopeiio de a Doina iov iaadâncimea ese mai mae n cazu saţiuni i de la Izvoae. Se deosebeşe siude la Săbăoani cae adăposeşe" cinci copii nu doa du ţi Momine ăă

invena şi uneoi cu sau ăă osemine (eguă ncăcaă de invenaulcimiiului de la Doina iov) Dieă pezenţa obiceiuui samaic şi aalimeneo consemnaă doa penu compexul aheologic de a IzvoaeCee mai mue simiiudini apa n cazul maeiaelo aheologice aae ninvenaele cimiielo ecipiene obiece de podoabă şi vesimenaeapoape idenice la cae dieă uneoi doa decou (căni ucioaecasoane cu ei oţi pahae din siclă piepeni măgee caaame ibue).

Pe ângă cele ei necopole ceceăile sisemaice au suins aTămăşeni (co Tămăşeni) no aşezae locuiă ncă din epoca bonzuui

1 4 A e ee tgu Oiceiui e pot aia cultuii Sâtaa e Mueş AA uuet 2 Peâgă eee eee ăă ue e ee eee e e D 15 Aue uă Petu Hăăueu Dou oite i secolul al /V-lea e e la Doia Giov

jueţul Neaţ î Capica V p 0



â evu edu (sec IV V), u ve de seco IV d Aşadasue d ucu a Si şe" ( 97) au cofima e seţa ue ocuiese eoada secoeo II IV d seaae c d a aeo .S au coesuzo veacuu i IV ese evdeţia ezeţa eceeosecce d as cme c (PV fg - oigal VI/ ) schi(PV fg6- ogal VI/) ş vase boca (PlV fg7- ogial

VI/) fcue a oa sae doa fagmea Siguu obec egese o bu cu ciou fşua (PlV fg - ogia VI/7)Aum acese mu a celelae esee iveaee ceodescse Aaog cu obiecee di aşezaea de a Bâad Vaea Seac •

Acvaea aheologic de ee a cus ş cecei de suafaţ eaze foae se ale udeţului Neamţ dezvluid ezeţa umeoaseouce (aşez ş ecooe) d aa cuui Sâaa de ueş die cae

a seeca câeva a eezeave: Boşe (co Rzboei aşa VI:g1 4 ) eche (co eche aşaVI fg.6,7) Şefa celae (co Şefa ce ae)Vaea suu (co Vaea suui) Izvoae(co Baha), asac (comua Dagoeş), Toc (co. Peica)Şoimeş (co Busu), TâguNeamţ ud Neamţ laşa VI fg)Paa-Neaţ ud Neaţ), Buşeşi (co iov) uţca (co âdiţ),odu (co odu) Roa udNeaţ)•

Peu fa a sa cecaea de a face o scu aael ecuua Sâaa de ueş şi cuua umuio cac (T), sâde eeou judeţulu Neaţ, secou IVd Puo T su eseţouaţi dacice, d i baziu Tsei Sueoae ude se aşe aceas cuua sfâşu secouu a III-ea ş de ude se sâdeşe doa zoa deodş de-a ugu acuui caac, e acusu secouu a IV-ea, fiidcoeoa Sâae

aaceisca seca a T ese iu şi uau fuea sa eeg acusu evouţe sae dovada cosud-o descoee dsecou IV ezuae ua eieghezeo ş ceceo ssemace, dzoa Neaţuu (g z co Ruceş, Tâza co B usu B aşeş ua Secuu co Vâo) ce deo u cosevaosm acceua•Se deosee de cu ua Sâaa cadu T u s-au defca aşezi,

. Ccil aoloic la Tşi -

Siliş" u Na î M.Aiq.

XX00 p 9-9

P op. ci. Du Maial şi cci aoloic i osul uului Naţ M.AtiqX D H u . Du D Cc aoic sa p aeaSilu icipiul o MAtq - g Dacii lii i Moloa Coiuţii aoloic Ncopoll la oi şi



ci do necoole umulae. nii seciaişi consideă că aşezăie aceseicuu nu au os ncă găsi e sau dimoivă n-au os ecunoscue ca aae

In legăuă cu sabiliea uăoilo celo două cuui se obsevă căn zonee locuie de dacii ibei vesigiile cuuii Sânana sun mai ae

vaiană laiă şi-n sens inves. În Câmpia Moldovei ca 700 de uncae cuu Sanana aţă de doa 6 ale dacilo libei apo cae se schimbă

n avoaea uimilo câd ine voba de vaea Bisţei şi zona Bacăuluiacual. Cauza a uea i eeinţa enu anumie ocui uncie denecesiăţi oi daoiă unui suus demogaic

Până 1 997 i uaţia n cimiiee uu ae ae j udeţului Neamţ eaumăoaea 21 de umui ceceaţi a Banişe ia esu ână a 3 inddisuşi din 6 ceceaţi a Tâzia ceilalţi dsuşi doa a ua Seculuioţi 9 umu ii u os săpaţi imp ce Oglinzi Răuceşi ese abia a ivelul

eieghezei. Se deosebie de cele ei necooe de ip Sânaa n czulCTC s-a eea iul incineăii da cu acici dieie ugu n aaaecoolei (usinum oasele ase (uneoi cuăţae deuse n une (neasesecunda esui oseologice n goi (ase sau nu oi depuse e suaeţepuiicae pin oc. Îodeauna acicile uneae au os nsoţie desaciicii şi oande găsie n oale şi casoane nease secunda ce ac paedin caegoia te nig (Pl. VI ig9-n oiginal ig 2/. . Aşada dacăiul CC ea omogen nu acelaşi lucu uem sune de iua

Din ienele cimiielo umuae se emacă ceamica locaă şi deimo lucă la mâă su la oaă ină zgunţuoasă cu sau ăă deco. Încaegoi cemicii ine ucaă a oaă de culoae cenuşie asemeni ceeide i Sâa doa că dieă pasa ce ese mai asă daoiă isipulu i dincompoziţie iă vasee te nig cu deco oma din incizii caneluieţele de liii lusuie bezi de linii eaizae i imesiuni nevui nelie impime (Pl VI ig. 9n oigial ig 1 2/umulu de la Baişe

ig 1 2 3n oiginal ig. 1 1 /2 6umulu de a Banişe ig n oiginaig 1 umuul de la Tâzia Ceamica zguţuoasă ese găbuie da şigi cu asec zguţuos a exeio (Pl. VI ig. 0n oiginal ig 2/3-umulul 1 de a Banişe ia dine obiecee de podoabă menţionăm unspledid pandanivcădăuşă din ie descoei n uulu n1 de aBanişe (P.VI ig. -n oigia ig 3/7-umulul 1 de la Banişe

Desşuae n pae e eioiu zonei Neamţu ui cee două cuuiSânaa de Mueş şi CTC sau comlea ecioc şi au conibui decisiv ambogăţiea aimoniuui maeial pin iesee de excepţie ce au conimacă văile Sieului şi Bisiţei nu os eviae nucâ oeeau condiţiiieice locuiii.

V M Brlb Ni dat prvind utur tuir arpati Rmâa î SCVA 99 O



Rume

Les ncooles d ye Sânn de e de l eoe d deen deNeţ sn dns les locls Ivoev Săăon onGov( Plnce ) Les sons coloe coend des cens ces (lesceve les soes les enes les es lnce III) des ces deveens (ocles de cene les lnce I des oes de oeen (leseles les enes les colles lnce ns /le vec l c/eSânn de e (e scle C.) s le eoe d deen Neţvol e l c/e les ces (CC). Cee c/e coend lescees le vec les oes sles o dens des oes d eSânn de e ( Plnce I) s de l e ode

Expcon des plnches

PLANC I La cte du d. de Neamţ la difson les cuture Sânna deMueş et la rsence des ul ure tumulaires catiques dans me scle a.Ch

PLANCHE II: es objet de la station de Izvoare Dumbrava

PLANCHE III: Les objes de l station de Izvoare umbravaPLANCHE IV: Les objets de la station de SăbăoaniPLANC V: es objets de la sations de Săbăoani, Tămăşeni e Dona GirovPLANCH VI Les obets de la stations de Borşen Războieni Urecheni,

Tg Neamţ Branşe Vânăori Târza Brusturi



RIA DE RSPNRE CULTURl SNTN DE MURES1SI PREZENTA TUMULIOR CARPATI! { T în soluf IV dH , pe tertou judeţuu NEAMŢ()

aşezări i necropole de tip Snta de Mur (e3J sstae)

Iz mbrava Săboani DonaGrov 4 Tăen tumaad Cutur uuo pa

eret sprafa_ sstemate) Ognzuest Gura Suui V

BranşteV�or rzrustur® asez coo de tp Sta de Me

z) Urhen 8 du BrenRboen zvoareana3 Trgu Neam

10. uştGr Ştef el Mare 1 Piatra-Nmt Valea Ursuu Mastacromi Roman 3 otan

LuaGâdn 4 ?omrEtustu



fg

f�

PLANŞA

IZOA -

DURAA: M·

V ( g ),

V( 3 4,

8 M

( 3 4 5,



;

�

3

1

:·

figjQ

PLANŞA : IZVOAR - COM D

j5 6 7 8 J I 9 M v (f� VA: M IV (fg 1, 2 3), 1 g. 4), M V



AA ĂOA O ĂOAMll r 2 3 4

S



3

fghg[p l

SĂBĂO CO. SĂBĂO1: g

CO

Ă

g 8DINA- COM GO

g , ,



.1

fg3

. - ,

-

g7

c

�

M

fig.9

Ş V BOŞEN COM BOE: g. 1, 2, 3, 4, S

CO URCHN 67;

TG NE J 'E

BRIŞTE CO

ĂTO g 9, 0 l 1

TÂA COM BRUST f�_!4



TEITOIUL NOD - DUNĂEAÎN STATEGIA ECONOMICĂ ŞI POLITICĂ

A IMPEIULUI OMANO - BIZANTINÎN SECOLUL AL VILEA P. CH

OGD PCĂ

Secolul a VIlea a os penu isoia Bacanio ş a sudesulueuopea, u mome de ăscuce de ecoguae a apoului de oţe dinzonă cu conseciţe pounde asupa evenimenelo ce sau deula însecolele umăoae Aceasă peoadă, adesea legaă de umele ui Iusian 1

27 - 6) epezină uimu episod de popoţ , î încecaea Impeiulu iRoma de aş consol ida onea de la Dunăea de Jos închea cu u eşecde popoţ cae a coigua haa eică a Bacanlo. aea eaizae aepoci ui Iusina u poae i scoasă dn coexul oe omae âzi,ndcă ecosucţia aegică a l nie i Dunăi u s -a puu eal za ă oeconsideae a pueii cenae ş o aciviae ecoomcă înoioaeîcepând cu domniile lui Zeon 7-9) şi Aasasus 1 9 - ) înul ima pae a secolulu i a V -ea ş pimee decen ae secoluu umăoDin punc de vedee conoloic, aunc câd ne eeim la secou al VI-leanu avem în vedee mie cooogce sice peu aceasă peioadăEvemenele ce alonează soia secolu lu i al VI lea sun pegăe deevouţi i aeioae d cadul secolu al V -lea, ia eecele o sunesimţie puenic până în secoul a VII-lea Peu eioul nod dunăeaemenu de "seco VI" ce se spjină în pncpa pe econqusa bzannădecanşaă de Aasasius I ş i ampicaă de Iusnan ae în opnia noasă

o accepţiune mai lagă, bazaă pe evenmene ce po oei ceicoologce ma sabile Schmbaea majoă a apouu de oţe din aceasăzonă s-a podus odaă cu păbuşiea pueii huice î anul 3 După aceasădaă se obsevă o esicae a apouilo populaţie noddunăee cupovince impeale aae a sudu uvulu, cae a os agumenaăaheologic pin ceşeea număuui de obiece ce po i ncuse în seaimpouilo de poveeţă bizaină Anul 3 deineşe u evenimen ce

şi-a împis eecele pe o peioadă lungă de mp.Aheoogc au os denicae compexe de locuie ce-şi îcepexisenţa î a doua umăae a secoluu a V - lea sau spe sâşu acesua şicae se dezvoă pâă căe mocul secolulu a Vea câd uee îşînceează exsenţa ocul lo ind ua de aele noi. Aceasă eaae u

l l Ch C 1 998 1 9 1 97



ebue pusă neapăa pe seama păunde bulo save cae se sablescac pobab căe anu 0 deplaaea unoa dne aşeză puând cauzaă de nenscaea acunlo mae n zonă ş de o ceşee aecvenţe adu lo mgaolo căe mpeu Nu ebue excusă den vnc poeza uno conună ne mgao ş auohon cu oae că la opmă ana ză aces ap ese nma de psa uno aşeză cae săş nceeze

exsenţa n mod voen pn-un ncendu n al dolea ozon aheoogcese consu dn aşeză cae conoogc ş ncep exsenţa n a douajumăae a secoluu al VIea ş duează până n pma pae a secouu alVII-ea (pmele douăe decen). În aces conex aheoogc au osdocumenae ş obece de acuă sau nluenţă slavă dovadă a conacelodne auohon ş bule slave, e că aceşa sau sab sau nu naceleaş aşeză cu popuaţa auohonă. Pmee decen ale secouu a VI}ea po consdeae ma supeoaă a pobemac secouu al VI ea Inaceasă peoadă cea ma mae pae a mase lave se deplasează dncoo deDunăe aşezânduse emenc n spaţu bacanc neupând, dacă nudeinv cel puţn penu o peoadă legăue dne popuaţa noddunăean ş Impeul bzann Ase ceea ce genec numm "secolu aVIlea se nnde, de ap pe o peoadă ma mae de apoxmav 6070de an cae ncepe la sâşul secolulu a V-ea ş se nchee la ncepuulcelu de-a VII-lea secol.

Suaţa polcă dn zona Dună de Jos ncepând cu ulma pae asecouu al V - lea ş până la cădeea mesuu dunăean a ncepuul secoulual VIIlea ese domnaă de numeoase conună ae ne ImpeuBzann ş popuaţle mgaoae "babae" cae păund n paţul capaodunăean. Aceasă conunae maă apoape pemanenă a aeca negaă măsuă aâ egune suddunăene ale mpeulu da ş evoluţapopuaţe dn nodul Dună . Ponnduse de a baza economcă asguaă de

Anasasus I ş consodaă de succeso să n pma jumăae a secoluu alVIea sub conduceea u Iusnan ae loc eaceea depnă a puempeale a Dunăea de Jos. Reconuea oaşeloceăţ ma vech de pemaul sâng a uvulu la cae au os adăugae no ocaţ consodaeauno zone uale n uul aceso aşeză ca ş ceaea uno doceze epscopaecu pelung a nodul Dună, evdenază aena acodaă acese zone decăe conduceea pocă de a Consantnopo. nsă cunoaşeea amănună asoe ămânae dn aceasă peoadă a spaţuu noddunăean esemaă no oaecae măsuă de nsuicenee nomaţ unzae de căezvoaelo scse pe cae le avem la dspozţe. O posblă expcaţe a acese"ăce" a voaelo aţă de evenmenele ce sau deua la nodu Dună onân m la concaul bzann Pocopus dn aesaea cae sca că "nu foship s îişm mi în mnunime inuturie din uru Pontuui uxin rese întinde de Bin pn mştin Meoi deoree rrii de



fseseră făte aşa fel Înât să oată reista vreni ata i nmai a săn rămână ărml vili fără aărători entr ă ararii e rin aeleări n ştia să ia asalt iri"5• Siuaţa se schimbase îs oda cuapariţa hulor coduş de Aia care î mai mue râdur (-3 7-) "năvăli oaste ltă el ărâmân aeste Întăritri ână la ământfără nii o gretate şi stii ea mai mare arte a teritorili roman fără să

Întâmine vreo Îmotrivire".6 De aceea Iusia I auc câd şi-a pus pracic plaul de cosoldare a imesului durea u uma c a rdca şrepara oricaţ puece dar le-a esra şi cu umeroase rupe. O almsur a os de a umi a comada rupelor saţoae Traca ş pe l aDur geerali capabili s se descurce î cele mai grele suaţ. Sisemulde oricaţ şi rupee de la graiţa ordc a imperiuui u erau desaeuma peru a împedca o eveual recere a luvuui de cre barbar ciperu a coroa u eroriu ce puea mai îs sau u sua a sâgaDurii sau char s previ cocerri mar de rupe î apropiereaposesiui lor bizaie

Paralel cu cosruirea de oricaţi î oa Dur şi creşereacapaci ţi i combave a rupeor biaie Iusa 1 a îcerca proe deeîţelegerie ce apreau re diverşii şe barbar aşa cum observa şi Ioadi Aioha scrierie sale: stinian a găit mai nimerit să-iÎnvrăeasă e şefii ararilor âteva arri neÎnsemnate şi săi riie

e nii Îmotriva elorlali re a n mai fae atâtea heltieli armatahinin-e s-o trimită la ânşii i săşi riniaă ei Înşişi ieirea"7 Aceas poic ce urmrea s limiee pierderie biaie a os o sabiecu dou işuri peru c ueori paa uor subsidi ş aigea scopuoprd pruderea barbarior eriorile biae sau decaşarea decol ice îre dieriţi şe loca li Dar au ex sa ş i caur î care dup ce auprm sume mar de bai ş s-au decara a aţ oeerati" a imperiului

grupur de migraori ce u ş i-au respeca urmâul au aaca î coiuareeror le baeegurile die Imperu Bai şi spaţiul ord durea au

cosu ş subecu mai mulor msur egisaive aâ d parea luiIusiia 1 dar şi a alor mpraţi care 1-au preceda Asel ors riivilis se ace reerire la o prevedere mai veche ce ese meţu îvigoare şi care avea urmorul euţ Ulian artea a at la legealia şi Paa il năst a şmani aă e Întoare la vatră areretrile li legiti) ă are aest ret ă Întoarerea la vatraărinteasă n eită nii o Îoială ă resritl Îăratli Antonins şial ivinli să tată ătre Ovini Tertll vernator al roviniei

5 idem p 46 463



Mos /nfoă" . Incudeea acese pevede în codu de eg acăuidn pounca împăauui Iusnian a mjlocul secouu a Vea esejusfcaă de ampoaea pe cae a uao ansfeul de pzone povenţdn eoile mpeuu spe spaţul nod dunăean eaza în umanumeoaselo acun de padă ae ibuio babae Pn aceasă măsuă sedoea încuajaea eînoace măca a unei păţ dine cei ce ajungeau dn

difee moive în sânga Dunăii şnduse că exisau ocuoi d in mpeiuce eceau de bunăvoe în eioile babao penu a scăpa de paagelelo mpoze căe saul bizann.

În acelaş codce de eg înâlnm ş i eglemenă pivind comeul cueioie afae a nodu Dunăi în mae pae fnd hoăâ mai vechicae îşi menin vaablaea şi în aceasă epocă Asfe înânm oeglemenae emsă în an i 370375, de căe împăai Valenanus (364375)Yaens (364-378) ş aan (367-383) cae specfca că

"

nmn să n bă

dptl d tnspot în ntl bblo n, l ş băt ncmăc d gt s măc pnt dstn comcl"• O aă nedcţecomeciaă daând din peioada 455-457, da cae se efeă în speca acomeţu cu ame şi fie emsă de împăaul Macanus ( 450-457), pevedeacă "bblo dn fă, d oc nm, c n în cstă psfntăctt (Constntnopol), în chp d sol s în oc ltă msn, o ndosbt lt oş ş loc nmn să n ctz l nd zl sct

c, săg, săb s oc lt so d m ş nc n fl d poctl ş săn f înstăntă d căt cn nc măc o bctă d f, lct sîncă nlct, căc lc ătămăto pnt îpăă omnlo ş fotcn c tăd c să înzstăm p bb c m, d c s cd, sădcă lpsă sp - fc m ptc" • De asemenea sun pevăzuepedepse dasce în caz de neespecae a aceso egemenă dcă nd c oc loc n nmt so d m bblo stăn, d oc

nm f, împot ponclo ptă nost hotăm să f consctmdt tot bnl ş să f dt fscl, l însş să f spspdps cptl"' ' . Acese hoăâi au apău ca umae a deseo acţuniae dveseo popuaţii migaoae în eoie mpeulu donduse capn aces "embagou" să se miee consecnţee devasaoae ae acesoaidui ş a dmnua capacaea combaivă a duşmanio pn psieaacesoa de amamenu de bună calae fabica în mpeu Înebaea caese despinde dn cele elaae ma sus ese acă ş cum au afeca acese egiegăuile dine povinciile dunăene ae impeuui şi spaul de la nodufluviulu? După opnia unoa dne ceceăo cae sau apeca asupaacese pobleme acese pevede nu au fos puse în pacică sau au fos

ru fr Cvl FH.D.. p 37 Ibdem p 33



căcae mod repea de căre populaţa di apropierea Duării mai aes peroadele de gravă crză al meară d imperu Ca pricpal argumea o adusă prezeţa surile areoogice cerceae a imporuriorprovee d Imperu Biza care su dre cee mai dverse de aceramcă piese de por şi podoabă şi pâă la moede izoae sauezaurizae D pucu osru de vedere credem că problema rebuie pu

uaţaă şi aume exseţa acesor preveder legisaţia epoci luiIusiia 1 araă că s iuaţia scimburlo cu spaţu ordduărea preocupacoducerea imperuu ş că relaţiile dre ordu şi sudul Duăr exsauid poae oare ese Nu se poae ega să apicarea acesor prevedericel puţi impul perioadeor de crză geerae de sări cocuale, câdcomercaizarea uor arme sau a lupelor de meal pueau i uşor asmiaăuor ace de rădare. O pare a obiecelor descopere urma săpăurilorareologce mai ales ceea ce prveşe pesee de por şi podoabă sauezaurele moeare pueau provei urma acţiuilor de ja ca pradă derăzboi sau ciar di subsidii. După cum ceramica de uz cmu specalamorele care erau olosie peru rasporul uor produse v ule ec.)provi mai mu ca sgur urma uor scimbur comercale Car ş impul colcelor liare rebuie să exisa iere de "tani" care săeludeze legea urmărid obţierea uor câşiguri câ ma mari. Probemaimporuror bzae di spaţiu ordduărea ar puea parţa rezolvaă

pr pubicarea oaae a descoperilor areologice de pâă acum şipr cercarea de a se sabi li proceua a câa pare d oau maerialu u iareoogc descoper ro aşezare ese de proveieţă bzaă eveuacar pri depisarea uor căi comerciale sau de diuzue a obieceor deproveieţă roma-bizaă ş a uor zoe care cocerează o ma marecaae de asel de maerale areologice

O ală măsură egisaivă adopaă de căre mpăraul Iusia 1, a os

"Novella a Ia" care cosiuie acul de udaţie al ariep

scopei IusaaPrma şi repreză u eres deoseb peru spaţiul osru I aceasă ovellă

se meţoează că stat -a mit în aşa m înât amee mai aenii snt am pine e iitates iantine"1 Trebuie meţoa căauoraea ariepiscopuui de usaa Prma se dea ş asupra creşilorde a ord de uviu ap oare impoa care aesă exseţa uor egăuri culocuor di aces spaiu Fapul că o pare a erioriului di sâga luviulucel puţi o âşe ma gusă sau ma argă de lugu Duăr era sub coroluImperuui Bizai care uliza peru a proea limesul ese corma de"Edcul al IIlea" al lui Iusiia 1 di aii 538-53 adresa ui Ioaespea sit epah a snteo omanamente miitae in ient care seeţioează că nitatea miita în Înteg ei a stmtat a peeap)in a i aşezat În oie e inoo e i Ist sa ne spe a sta



de pază la hotaele de acolo" • Chiar dacă este vorba de o măsură puntivă aadresa unor uniăţi care au încăca ordnee mperiae, edicu aestă prezenţa, lamj locu secoului al VIlea, a unor rpe izantine a nordul Dunăr cu scopulde a apăra frontiera nordică a imperiulu

Penru zona Dunării de Jos, zdrobirea pueri hunce în anul 454 înupa de pe râu Nedov, în Panonia ş desrămarea confederaţiei hunice a

reprezena un evenment de însemnătae majoră, permiţând mperuuiromanbzantin săş redreseze orţee şi săşi consoldeze poziţia înaceasă zonă Legăurle terioriuui norddunărean cu imperu, ma slabesau char întrerupte în timpu dominaţiei hunice sunt reluate aungândusea o nensifcare a schmburilor comercae Această peroadă de inişe şirelativ calm ce sa insalat după anu 454 ese întreruptă în prima parte asecoului al Vea când savii dar şi ale populaţi nomade venite dinsepee nordpontice ameninţă din nou lniştea mperiului Primaincursune de pradă a une populaţ slave probail anţ, în imperu are ocla sfârşu domnie împăratului Anasasius, în anu 5 7 • O aă incursiunea anţ or are loc a începuul domniei lu usin (1857) ş este respnsăde căre nepotu împărauu Germanus după cum reatează Procopius dnCaesarea: "când Iustnan uchul lu Gemanus se suse pe ton (58)anţ, cae locuesc apoape de sclan, tecuseă /stul cu oaste multă şcotopsă tetoul oman" •

n ro imporan în respngerea acestor aacur a avu şi numrea înfruntea rupeor saţonate pe Dunăre a unor comandanţi mtar binepregăţ ş u nţavă aşa cum a fo Chlbudos care tmp de mai ne dere an sa acoperi e glore în confruntărie cu duşman imperulu Isoriculbzanin Procopus din Caesarea reaează asfe acest epsod: "pe acestChlbudos împăatul al patulea an al domne sale (530) îl pusesecomandant mla peste Taca ş însăcnase cu paza uulu /stu,

pouncndu să egheze ca baba de acolo să nu ma teacă uulpetu că hun, anţ ş sclan tecuseă de ma multe o şpcnuseă omanlo pagube de nesufet Chlbudos ajunsese atât detemut de baba, încât tmp de te an cât a stat acolo în acea degătoe,nmen nu fu în stae să teacă /stul împota omanlo c de multe oteceau oman pe ţămul dmpotă sub conduceea lu Chlbudos şucdeau ş luau scla pe baba de acolo" cderea în upă a acesucomandan mtar bzanin a permis popuaţiior migraoare săşi reaatacurie de af a sudu Dunări, determinându pe istorcu bizanin să

d p. 6869 S E 1 949 p 05 Coş 1 974 p 30



remarce cu amărăcune că ". toată împăăa omană n f în sta sătagă în cmpănă în acastă împja, ct dnca n sng om"

Confrunăre dntre bann ş barbar, aâ a nordu câ ş a suduDunăr, cunosc a mocu secouu a Vea o dnamcă care -ampresonat ş pe contemporan, fapt ce reese ş dn reatăre zvoareor,destu de nueroase Astfe sun amne atacure voente ae scavnor

n an 546 550, 55 -55 dar ş ae hunor (de fapt bugarturanc, afla n sepee de a est de Pru) desăşurae n an 52 535,53 540 550, 54 ş 560 Acese exped de pradă au surprns decee ma mute or p bann nepregă, cu rupe pune, fe datortăscăder efecveor armate mperae, fe datortă concentrăr efortuumar pe ae fronur, după cum afăm de a Ioan dn Antoha care n

"Conca" s scra că "înant d dnsl (Istnan oşta împăaloaa pnă la 645000 d băba lptăto da Istnan n-a tct d150000 înct aba ma pta fac faă amnnălo t în a lazlo înAmna, în Lba, în păl stăpn d go ş în tala" Dspersareaeforuu mtar pe ma mue frontur a fos prncpaa cauă a penetrărmesuu dunărean de căre mgrator, nsaurânduse char o stare denesgurană pentru popuaa dn aproperea fuvuu: a ps stăpn pa (baba), a lat c dnş 120000 d pzon ş sa întos cto acasă făă să înlnască nc o împot dn pata ca (în 539

Ma tz s-a ma întos d mlt o în acst loc ş a pcntomanlo sfn făă magn" n tpu expede de pradă,desfăşurată nceputu anuu 548 "o amată d sclan tc l Istş săş lc îngoztoa . omond ş lnd în cla p to tnca l căda în mnă ş pădnd al . •

După cum am ma amn ma sus, împăra roman-bnn auncecat să sabee suaa a Dunărea de Jos ş prn moace paşnce,

dpomatce, mente a prenâmpna acune trburor mgraoae ş a reduceasfe perdere mperuu, consderându-se că ese ma efcenă apărarea

7 Ibdem Ibdem Ibdem 445 Ibdem 447449 Ibdem p 45453

Ibdem, p 53

Ibdem

Ibdem, p 433 599 Ibdem, p. 55 Ibdem p. 4397 A FH .D.. 97 3572 V uu FHD .., 97 3972 A F H D 97 p 357



esuui cu ajutorul unora dintre barbari• Printre ale acţiuni, împăratuusinan a încerca săi sedentarizeze pe anţi, oferindule cetatea Tuis şeroru înconjurăor, după cu afăm dn scrierile lui Procopius dinCaesarea mpăraul Iusinian rimise o solie la acei barbari (ani)cerându-e să se aşeze cu oii nr-o ceae veche cu numele Turris carese aă dincolo de Isru şi fusese zidiă pe vremuri de păraul roman

Traian dar rămăsese părăsiă de mul imp căci o pusiiseră barbariilocalnici Iusinian făgăduise că le va dărui ceaea mpreună cu erioriuldin jurul ei că va face o ce- i va sa n puină săi adune laolală şi să lemai dea şi o sumă de bani numai să-i fie de acum aine aliai şi săipiedice penru odeauna pe huni de a mai coropi părăia romanăAceastă poltcă ineligenă a mperili, de a crea o zonă de tampon prinsedentarzarea unora dintre popaţe nomade şi de a le arage ca aaţi aBizanţu prin acordarea de pămânur ş sbsidi, nu a da, dn păcae,rezlaele aşteptate. Atacur ale hunor şi anţilor sun semnalate şi dupăaceasă so e, ceea ce înseamnă fie că înţeegerea nu a ost fna izată sau că afos încăcaă de către barbari O alianţă care se pare că şia atins scopul afos cea cu riburie utrgurior, îndrepaă îpotriva uriguror, încheiatădupă nvazia acestoa dn ură dn anu 55 Sursa care reaează aceastăalanţă ese o un ex a demniarului bizantn Procopius di Caesarea

păraul Iusinian cauă să scape de incursiunile kurigurilor ncheind o

aliană poriva lo cu urigurii care se aau la es de Marea de AzovDacă în arna anuui 55, utrigurii trec din nou Dunărea sub conducerea luiZabergan, în anii 56 -562 este semnalat utmul aac al rgurior decăre izvoarele scrise Interesantă este ş o ată reaare a lui Procopius, carenota că, în spijnul aratei u Bezarie, în ipu conflcuu bzantinoosrogo din uie 557 a ven n corp de oase alcătt în are pare dinaliaţ barbari dn nord Dunăr douăzeci de zile după căderea ceăii

Pous a oaşului şi a porului sosiră Mainus şi Valerianus aducând00 de sldai călări Cei muli dire ei erau huni sclavini şi ani careşi au sălaşurile dincolo de uviul sru nu depare de ărm elisarius sebucură de venirea lor şi socoi că de acum vor lupa mporivaduşmanilor Acest pasaj demonstrează că în unele cazur, când se reşeacoineresarea riburor barbare, acesea partcpau alături de armaabizanină a campanle mi itare în caitate de aliaţi oederai

2 geu A 997 p 4J Depe ze etăţ u e Cm 974 p 32 e D G 9 p 9,ge A. 997 p 4 Ppu Cee, H D 97 p 43 Ibdem p 455 A 357 Cm 974 p 33



n al epsod semnfca al relaţor mperl Bann c rbrlemgraoare aşeae la nord Dnăr, ese cel a colaborăr c han aarBaan Înr-o prmă faă acesa ese aa al mperl, care, profând deneînţelegerle dnre aar ş sclan, î încrajeaă pe han aar să- aacepe aceşa dn rmă prnro neaşepaă operane. Asfel, oanes,gernaor pese oraşele dn ra . a sosi În Peona şi a srămua pe

aian şi rupele aarilor În pămânu roman ransporând (pese uiu)mulimile barbare În corăbii mar. Se ice că au recu pe pămânul romaaproape 0000 de călărei bine Înarmai De aici ia dus mai depare prininuul illrilor şi a ajuns iarăşi pe pămânu sciior (Dobrogea) Acolo sapregăi să-i reacă din nou pese sru În aşa uiee corăbii cu câne dejur Împrejur După ce a recu pe ma ceăa a râuui (aian) a năălipe eaşepae În aele sclainior . . . Aceasă ngenoasă mşcaresraegcă, ce a asgra srprnderea adersarl ş mpc scces

operaţn, scoae în edenţă ogsca de care enefca încă a acea daăfoa flală annă care a fo capaă să reacă de doă or peseDnăre o armaă mpresonană de aproma 60000 de oamen. Deasemenea, rebe remarcaă foa de maneră de care pea benefca hanlaar în mp ne campan. Acţnea han Baan a fos caaă de mamţ facor că nau da ascare (scaii) pocilor sae şi iau priciuio muime de suferine (au ucis soii aarior) apoi ai oia să facă pe

pac Împărauui şi era Îcedia că a găsi În ara lor mue bogăiideoarece inuurile romanior fuseseră pusiie În ule rânduri de scainipe când pămânul lor nu fusese căca ncodaă de al eamuri

Toş, în nenmărae rândr sa doed că şef barbar n sn nşealaţ sgr Cal han aar Baan ese reea, dpă ce a lpaîmpora scla n lor dn ordnl împăra ann ş a prm de la acesamporane ssd, a ajnge să aace mper deennd n dşman

perclos aian . . l-a riis a Îpăra pe Torgiios peru a ridica ribuurândui Înre ei În aoare de 0.000 de mone pe an După ce s-a Înors curibuu şi cu mărfurile cumpărae şi ia adus aur aian a rup deodaă cuneruşinare şi ca un barbar, raaee Încheiae cu Împărul Tiberius lancepuul domniei sale apoi a poi cu oaă armaa şi a ajuns la râulSaos . Acţnea dpcară a nora dnre şef barar, ca ş slăbcneaarmae mperae o ma accenae, care plăea rb an lor de ofensă pema me fronr dn mpl Isnan

1a deermna deerorarea

raporl de forţe în ona Dnăr de Jos. Dn păcae bnee nenţ aeîmpăraţlor n ma pea f ssţne de n mecansm saa care dădeasene de ooseaă se îndrepa spre o neaă peroadă de cră.Denegrarea mes dnărean a începl secol al VI-ea sa

a to R II 1 p 1



elz c ezu une oensve pope connue dn pte populţlonode ce se ccenueză în ult pe secolulu l VIe

În peod nlo 58 854 Impeul Bznn îş v concen ce me pe foţeo pentu se ece â pe pln economc, cât ş mt,cţune ce v pee o scută edese suţe de Dunăe de Jos Innul 52 ofensv bznnă împotv slvlo os eluă de căte

genelul Pscus în acest an împăratul Mauricius îl trimise pe Priscusîmpreună cu toate oştile romame la /stru spre a împiedica neamurilesclainilor să treacă uiul. . Aând Priscus că Ardagast răsfirasemulţimile sclainilor pentru a prăda pe eaşteptate trecu /stru la iezulnopţii şi se încăieră cu Ardagast Acesă nouă ofensvă bznnă înspţu cpodunăen, se desşoă cu osclţ de o pe ş de l defe penu o scuă peoă, con me bznne ese încednţăgeneuu Peus ce ese învns însă ângă âu Iomţ (Ilvk) şPscus epmeşe comn şi toată armata (romană) sar fi prăpăditdcă barbar oarecare nu le-a arătat râul Iliakia (/alomiţa) care se la o depărtare de patru parasange (0 k) . . romanii ind prin urmarebiruiţi su retras în fugă Petrus fiind cu totul

îins în luptă de barbari

Priscus fost numit comandant (al armatei• In mpu ceso cmpn,ce puţn o ă, mpeă en n eoul nod-dunăen scopu e supveghe cţune scvnlo n odnul îpătuu

îpăratul a trimis pe Tatimer la Priscus şi a poruncit ca romanii săpetreacă iaa acolo. Aând acest lucru romanii se împotrieau deoarecenu era cu putinţă să se facă aşa cea din pricina mulţimii barbarilorduşăniei locuitorilor şi a frigului de nesuportat Priscus ia îndemnat cucuinte măgulitoare şi ia înduplecat să ieeze acolo şi să îndeplineascăporunca îpăratului După opn heooguu D.GhTeodo, luptele cuAdgs ş Musokos su desăşut în egune Ageşulu, în czul

puu, ş în pejm Buzăuu, în czul ceu de doePncp cuză dezntegă dspoztvuu efensv bzntn e peln Dună, ce poe socotă c nd picătura care a uplutpaharul fos evol upeo ce pău gnţ nodcă mpeulu bz cesu conc s donţ împătulu Mucus (582-602), cupee conuse de genelul Petus să eneze ş în n nulu 602 nodul fuvulu în eou scvno. Teoc Smoct eteză stelzbucne evole

la sosirea toamnei indcă împăratul Mauricius pricinuia

supărre lui Petru· cu priire la reţinerea trupelor romane în ţinuturilescliilor pe remea ieii iar romanii erau nemulţumiţi atât pentrupuţia prdă de aici cât şi pentru nuărul mic de cai şi pentru că mulţimea

f Cofsor F. .R I p 6 Toft S m F R I I p 43; Thofae Cofo F II p



de barbar înconjurau regunea de dncolo de sru ar comandanul puneaoul pe seama porunc împăraulu se născu o revolă foare mare înarmae6• În urma acesei revole n frunea armaelor de la Dunre a ajunsun cenurion pe nume Phocas cre se va ndrepa cu acese rupe sprecapiaă penru a-l derona pe mpărau Mauricius ăcânduse în zuaurmăoare ală adunare mulmea îş puse în frune exarh pe cenuronulPhocas . rnul ucse pe Marcus în porul zs al lu Europus

•Daoriă revolei armaelor imperiale din anul 602 sub comanda lui Phocas(602-610) graniţa dunăreană a imperiului lipsiă un imp de susţinereamiiară s-a prăbuşi n urma acţiunilor comune de mare ampoare aleavarior şi savior permiţând asfel revărsarea masivă a savior nPeninsula Balcanică De afe ajuns mpăra Phocas va ncheia n 604 unraa cu avarii prin care graniţa a fos resabiiă pe linia Dunării raa ce afos respeca pe oaă duraa domniei sale. Dar prin aceasă nţelegere

mpărau bianin renunţase la erioriie de dincoo de Dunăre şi implici aceăţile de pe malu sâng al uviuui fap ce a săbi foare mul apărarealimesului nordic Prăbuşirea fronierei dunărene a Imperiuui Bianin subpresiunea riburilor save are oc după sfârşiu domniei ui Phocas uimulmpăra care a reuşi să menţină graniţa pe inia uviului

Secolu al VI ea şia pus amprena nr-un mod decisiv asupraspaţiuui Dunării de Jos consiuind un punc de reper al evoluţiior poiic

miliare uerioare din aceasă onă Terioriie dunărene s-au afa npermanena aenţie a sauui romanbianin consuind o onă deinfluenţă a acesuia dar şi o onă "ampon" nre erioriie imperiale şivalurie de migraori Relaţiie dinre ocuiorii nord dunăreni şi spaţiubianin mai srânse n vreme de inişe şi mai insabile n impuri uburi senscriu n eforu nreprins de mpăraţii bianini de refacere a erioriuluivechiului imperiu roman şi a presigiului "şifona" confrunărie cu primee

vauri de migraori .n conexu evenimeneor poliic-miiare ce s-au suceda n spaţiucarpao-dunarean n inervau cuprins nre a doua jumăae a secouui aV ea şi primele decenii ae secoluui al VII- lea reaţiie dinre ImperiuBianin si populaţia afaă a nordu uviuui repreină cheia necesarănţelegerii evouţiei raporuui de forţe din aces spaţiu In viruea unorradiţii mai vechi ncă de pe vremea domniei lui Consanin cel Marepuernicul imperiu răsăriean a urmări să-şi asigure conrolul şi asupraerioriului siua la nordu Dunării de Jos ce repreena un "spaţiu vial" demaximă imporanţă n sraegia poiică şi miiară a acesuia mai aes n

c FH .. II 9 p 55 .7 Ibdem âmpu 9 p 22; g 99 p 24



cotextu depasr aproape permanente a popuaţor aate in migraţiespre cenrul uniersului cum era considerat ConstantinopouConruntarea dintre Imperiu Bzantin popuaţiie migratoare desuraten spaţiu Dunrii de Jos a inuenţat i evouţia popuaţie aate a norduuvuu Aceast popuaţie ma mut sau ma puţn romanizat constituitdntro mxur de eemente etnice uneor oarte dierite aat a pereria

umii bzanine de care o egau reaţ i interese ce sau cristaizat n decursuimpuui a trebuit s se adapteze permanent situaţior poticomiitare aetimpuui Beneciind de egturi comerciae i umane cu spaţu bizantinmut mai intense n timp de pace ei au trebuit s convieţuasc cu popuaţino ce aveau credne i o organizare derite

mmry

e t' cent w o te Blkn nd EtEope pont o vew, teoent wen t b lnce o powe tt to cne, vn poond coneqenceove te event o net cente. epoc, lly elted to tnn (527 565), know te nl ttept o te Ron Epe to conoldte te owenbe le, e l tt econe te etnc p o te Blkn.

Fo te conoloc pont o vew, wen we tnk to te Vt" centy, we donot ve n nd only te tct te lt. e n event o te Vt" cent ete elt o wt ppened n te cent nd te coneqence wll betonly elt n te Jt" cent.

Fo te Not nbe eon, te Vt" cent" , n o opnon, leenn. So wt we c!led eneclly te Vt' cent " n ct n epoc ttcove 16 1 7 ye o te end o te cent (t t l o te n

Epe) tll te bennn ote Vt" cen (wen Slv nvded te Blkn).e Vt' cent ked te poltc! evolton o te owe nbe. eon w wy n te ttenton o te Epe vn n potnt ole, ben tpon e between bbn nd te n ntelnd

Relton nvolvn te poplton o bot de o te nbe, tt nte pecel te nd ntble n te o te, e enolled to te eot doneby on epeo to en te oe lo nd to ep te pete, pledn te conontton t t wve o bbn

Ncuesu Alexd De ssche Kulu m Zsmmehg de seelche

chlgsche Fue us Mueeue besdee Becchgug de Fude

gş KkKeKk eme ud Sme wsche dem 1 ud dem

4. Jhhude ch Chsus Mbug 00



BIBIOGRAFI SCTIVĂ

Baea . 993 L Danb, Vo d omnaon byzann Hepkoioiaeto Byzato, e p 577-595 Bău 92922- a h şr bzann ap ânor d Dnărd Jo, . . p38-60

Băecu 938 Bzanţ ş romanaa d a Dnăra d Jo Bucureşi

Ciodau C. 972 şra bzannă în âpa Mnană a fârş oa VIa ş opoaa . S. . - aş XVIII, 1 , p27 Cac C. 998 - ran obraon onan nformaonhoror yzann a gard d a rgon d BaDanb pnda Cecetă toice XV I , p.

85-226

Comşa M 958 Sa d răăr p ror R.P.R. ş părndra

mn roan În Modoa p baza daor arhoogS.C... IX p 73-89 Comşa M 959 - Sa p ror R PR. În o VIX n narăror arhoog S.C... 1 , p 4980. Comşa M 960 - D În gără prndra ş aşzara aor pror R PR S.C... XI l ,p 59 66

Comşa M 968 Sr orgn oon d a zaon d a popaon

roman n prooroan a VX Dacia NS XIIp355380 Comşa M 97 - Q donn onrnan rapor d ror norddanbn a Bzan a VV , R.E.S.EE. 3 p377390 Comşa M 972- Dron ap d a pnra on d a r a

pnn baan a V-V , Balcaoavca p9 2

Comşa M 97 Un ondraţ prnd aa d a Dnra d Jo îno - V puum XII p. 300-3 8 Cotatu M 966 n roanobzann în ra ara apopa aohon dn para nra a Mnn în oVV n S.C.. . VI, 4p. 665678

Cuta F. 200 Th Makng ofa bdge

• D

nn zn znna

· Del C. 90 Bzanrr ş dădr, Buureşt emele P. 95 - naon mgraon dan Bakan dp a n d po roa n a V REE HSRQ2 p 265-273



adgeau Al 1997 Cninuia i dininuia uuraă a Dunăra d

J în I- III, Bcreşt Nesto 957 - nrp a dpu aninn d Săa Mnru, Daca p.289295 Nesto 1959- Sii p ru R.P.R. în uina dunr arhgiS.C... X, 1 p. 7-48

Nesto 1961 L abinb d a n Ruani a a uir duu dur arhgiu rn· Dacia , p 429-448

Nesto 962- Arhg ia priadi d rr a fudai p ririuRPR Stud X p. 45438 Nesto 1964 - L dnn arhgiu prb d a frain dupup ruain, RRH., 3 p383-423 Popovc . 975 L in arhgiqu d inain aaroa

dan yriu byzanin, MEFRA 87 1 , p. 445-504

Pocopus dn Caesaea 972 Hiria Arana d. Mihăiu Bcreşt

Sâmpetu M 197 - Siuaţia Ipriuui ran-bizanin a Dunăra d J afârşiu uui a I-a i înpuu uui a VII-aS.C... XX 2 p . 2 7 45 Sten E 1949 - Hiir du Ba pir, D a diparain d pirdidna a r d uinian 76565) Par

Ştefan . 974 Juiniana Pria i ăpânira bizanină a Dunăra d JÎn u a Ia, Dobeta p 6570

eodo D. . 1978 - Triiu arpai În auri VI n nibuţiiarhgi şi iri a probafrrii ppruui roân ş eodo D . 1 98 - Raniaa arpa-dunran i Bizanţu În auriV-I n. eodo D. . 99 - Quu nidrain ur a ppuain darain

ann rouain au nrd du Ba-Danub aux I i\·Daca , XXX-XXXX( 994- 1 995) p.357363

ekov . 987 - Di Vk Sudurpa in 6. Bi 8 JahrhundrSudosteuopa Jabuc Bnd, Berln, p 4 - 1 69



LS BREERLR

.I.II = R S DE SORE S RHEOOGE SI.UU

R S D SORE O, = PM MS E PESS

RH OL REOOG MODOVE S - RESU - EE SFE E VERS S LCOLVIC OSV, PREP EOGRDN.R = E SOE MSME ROME RESUCURTI RES.MERE DE SORE S MZEOGRFE

RESC ERER RHEOOGE RES, RES

CRC RP. ZE JDEE DE SORE S R C D REERHES E DEOVERES RHEOOGQES EROME RES .S ) : D. REVED' RHEOOGE E D S ORE EE, RES

ROT DROE. MZE "PORE DE FER DROE RSEVER

HR FOES SORE DO ROME RES 97

HIRU = ERSS MZE DEE OOSTOCR

SROS. E MZE RE R MERE S ERER REOOGE RES

= MEGES DE EOE FRSE DE ROME, QEPRS ROM

NTQ MEMOR QS PR EM

MZE O RESR REVE DES EDES SDES EROPEEES RESR = REVS SOR RESRRH = REVE ROME D SORE RES

SD Q E RHEOOG S .C.V() SD S ERER DE SORE ( S REOOGE )C SD S RER MSME RESRTULTT I ITOR SPRE S SORE

ORSR RPO ZTUI SD REVS DE ORE RESTUI I TIHOV = SD S MERE PRV D

RE SORE DEPROV POES



MOOXLA DE LA PALACA - RÂOV, J PRAOVA

D HIOO

n vara anuui 1998 în urma unei viiuri pueice, alul înalt alrâuui Teleaen, afa la ca 500 sudves de satu Palanca, comuna Râfov,

ud Prahova, sa prbuşit dezveind unul dintre capeee unei abarcaţiunide tip monoxil Locul descoperiri se afl a ca 1 k nord de confluenţarâurior Prahova şi Teleajen, e alu vestic, acolo unde albia râuui face unmeandru pronunţat spre vessud-ves Curenu puteic al apei, ovind înal, a provocat o coonire cu un perete înat de 67 m.

A fost treprins aici o ervenţe de salvae vederea preevrii piesein condiţii câ mai apropiae de starea b de conservae care se aa Dupanaliza situaţiei am reaizat dicultţile majore pe care trebuia s le depi

1 Monoxila nu zcea orizonta, ci era înfip cu unu din capee înabia râului, sub un unghi de ca 35 grade şi, cum sa puut consata aiârziu, inra cu 1 - 1 5 m sub nivelu prundului .

. Malu înal de 67 aeninţa în orice momen s se darâme şi, în

acest sens, se impuneau msuri urgente3. Orice nervenţie era considerabil îngreuna de curentul puteic alrâuui, în orice caz, aşa cu se va vedea, ai pueic decâ am esiat iniţia

Prelevarea piesei, aat întro stare bun de conservae, impuneasparea de jur îpreuru ei, ucrare iosibil de execuat la ca m sub ap.A încerca aenajarea unui doc usca prin construirea unui dig din pai,îpletitur de nuiee şi saci cu nisip Ceea ce am reuşi, scoţând apa din

ineoru bazinului crea, a fos s consatm c peste captul monoxile seaau alţi buşeni cu dimensii de 050060 m diameru şi câţiva meriiungime. La mai puţin de 1/ or de a evacuaea apei di inerioru bazinuluicrea de dig, curenu foae pueic a pa la baza acestuia şi apa a începuts se infiltreze, ilând toae eforurile noasre. A încerca atci ca,foosind pompe de ae putere, s echilibrm infilrarea cu evacuarea apei Afost nuai o rezolvare paţia a probeei, care a peris locaizarea şi

evacuarea buştenior aflaţi pese captul dinspre a monoxilei cu ajuorulunor macarale De spat în urul ei îns nu a fos posibil deorece debtulinfiltrrilor era mult prea are şi prea rapid. Soluţia a fost intevenţia unuiuilaj greu şenia care instaat în abia râuui, a spat la ca 1 5- m distanţ,coborâd fdul acesteia cu peste 1 50 m Piesa a ras pe un fel de treapt,dup deontarea crea a fost posibi elevare e .



n tad acta na fc dnt-n tnch de teja a cdaet na pate apecat a ca . ae ngea de 035 ş de 060 063 în na centa ş 0.3505 cte capete Geabd vaa înte 35 - 4 c. a cpate (ceea ce nec ana peaat patea cae ee dn ap) ş c în na fnd. Cee dextet cpte în aceaş ane ceea ce ne a cnde c pea

n avea pv ş pp cpte în anee debte a g aentaec cee ae fnd pba în deea ce ne ne c eten ptcapab pea şce pvcate de cntactee c cp de

nea bd ete de ca 050-055 a fnd ş aat apat în na centa ş tnjt pe etet. Extete nt cpteact peng dfeena de nve înte ntaa fnd ş vâfextet ete de 00

Se eac peena a d fc în agnea pea a bdpaate a ca 50 de n dn capete pa pent faea vâecâ At deta cae tebe ennat da ca n a gt înc expcae ete peena n c edp de en c daet! de 5- 0c în fnd aacan paate d câte d a dtane vaabeînte ee de a 24 a 38 c. a cee pat dbete nt paate a dtanevand înte 5 50 Ete ea epaae a n dn bd

pn adgaea ne bc pte pn c ce de en. La n dntecapetee n pa ce de a aa tnch nt vbe neeede ceştee ae ae

Ma ae în nte aacan n v ee nete ccae a ft ca pa ada ş tea b a n cet ate de68 c cae a tea ndca ş denne tş nete ş pe cee aeaşch depne dnt- ng vt Ee nt b ş fee ceea ce

ndc dac ave în vedee ş eena tae apa cea acnat netefct dntn eta det de etent cae nea bne tş Cettent decnate în ng fbe fe pe etetate fe pe ceaat Laete acete e de cp nt fate vag vbe. Pbab c ee aetat da fecaea e-a etpat

a aacan capa pea va a bee capete n etena nefeac a ae dac ave în vedee beva pe cae ea

ptt face cha pe a Teeaen ş deta de cnce . Cha ş în c nde a ft decpet pe c nfe a âapape de cnfena c Pahva cent ape ete fate ptec ş dacave în vedee c e e c cce în ş în â în aneea ş a ptenc nând cnt de aa aacan (depaaent înteen aneşt cae ete de cca 06-08 tne cnf fe de cac



eplse ei n one cu juoru vâseo les unci cân er ncăcă,n coiţiie exisenţei unui cuen i i puernc n vee n ce ulenein espăurie c săi lb e i ngusă. De cee consieă că none er usă l eec cu juoul nilelo e povră.

. Obsevţ e făcue n susu n josul âului neu inc o ăe b ie ce nu epăee să 0 n nue por un lăţe

sce sub O coo une râul ece pin one păui e Aânc epe chir n peioe făă pecpiii nu sce pe lveg sub ,0 rspre lu nu epăee 030 c. Dcă ve n veere pescjul su opeve (pe âncă n pă) bcţunii ăţie râuui ficulenevre unci cân er pusă pe ul cursului n conţie unu curenpuernic evne evenă necese c onoxi să se poă eps nbele ireci (n susu i n josul âuu) făă f norsă Consure

bcunii n cesă neă er o necesie n conţile n ce bTeejenuu ce ves până n ură cu nu 300 e n vesţicoi Văsei ebue să f fos i ngusă ecâ să i even âncă espăule povocân upee lurilo soă cu ăgecusulu i scăee âncii. enu cesă inepee peeă exsenţ ceor ouă ofci exisene pe supeoă bouui subgne cesu plse c ,5 e cpee n veee fixării e

câă upă c l un cpă su eăl l bcuni.Exisen bcţunio e ip onoxlă nu ese o noue penu

locuoi e nor e Dunăe chr că ne eeri l peioe ulrecue n p. Auo nc le nesc n scere or. Heoo vobnespre expeţ u Drus l no e Dunăe l sfâru secoluui l VIeCh. e enţoneă c fin foose e geţ no-unăeni. Ainelân cee rnsise e un o oculr oleeu n Lgos - fiă că

rele ege Aexnu foosi n expeiţi s n nu 335 Ch penru ece flng pese Dunăe n gelo bcun ecţone e llocnici cue n-un unch e copc fe n nuăr e colo o ule lunr inun sngu en nţinu) rnsţânune sfel nue puu e bcune onoxi. erenu s for pn nsure ouă cuvne gece: vo o - unu sngu ovo len i enee o brciune pivă

cuă nr-un unch e copc scob n lb roână n fnţuesculonoxe e sun po preene n ule ne ocuenee eieveAn eniune cronicrului pusen Wen e Wwn ce elânespe expeii pe Dunăe nrepinsă e Incu e Huneo Vl Dcu(ă lui V Ţepe) poiv urclo 445, vorbee espre sfel e



ambarcaun scobe ntr-un sngur trunch de copac dând deta care nesunt am are dacă aem n edere exeparu nosru

Ambarcaun e pu monoxă de mar dmensun au ostdescoperte n aa noasră Berndan- Sau Mare un exempar ung de 30 a de 0,80 m a un capă 0,0 m a ceăat alată n mauSomeuu ca 7 m dânce Crasna pe aea Cruu sau a eceu

Sghet pe mau se.ragmente dnro onoxă care poae ncadrată n categora ceor

de mar dmensun au os descopere a ătăă- PrahoaExempare de dmensun ma reuse sun semnaate a Cărăeu- Satu

Mare pe Some de 3,5 m a Toar un exempar de 5 m ungmesurprs n au Begă a Gau -Vaea Bsre un a exempar de 475 m

Dacă untrea onox ă de c dens un 3-5 m) numtă cobacă

era oostă penru pescu sau trecerea apeor de către un grup resrâns depersoane (3, cee de densun ma ar (c. 10 m) cu un depamentaprecab erau ooste precupăntor enr ransportu de mărur persoanepe dsane ma ar cu scopur comerca-economce sau char mtare

A ând n edere dmenune cea ma apropată anaoge penrumonoxa de a aancaRâo pre a cea descopertă a Berndan-Sau Maredaată n secoee XXV consdertă ca ind utaă pentru transportu pe

apee Someuu cu precădere a săr expoaate a Ocnee Deuu .Monoxa de a PaancaRâo a ost descoperă n mau nat de 67 m a

râuu Teeaen ntro coonre accenuată prooctă de erounea aor astecă nu u puu obserte arheoogc dae care să rmtă ncadrarea sacronoogcă Smusă probab dn ocu n care a os prpontă, undea n amonteae au pura-o până n cotonu amnt pese ea surpânduse mau nat.

A ând n edere anaog e ante precum aptu că ocu

descoperr se ă n propere conuene râuror eeaen Prahoa nudepare de aree ârg Gherghe ocate a căre nlorre economcăcunoate pogeu n secou XV ansă pote că pesa n dscue poate datată n secoee XV XV. Scopu pentru care a ost consrută a ost aceade a se uta caea esncoasă de transpor oertă de apee râuror Prahoa eeajen n ederea depsăr spre su dnspre ârgu de a Ghergha aembror countăor e n properea mauror ceor două râur Cu o

J We e w Iuraşu O onoxl neoş Rev uelr I 67 7 Ibe Ie 87 eee xe e T se u uh e e s prezee expz.I .A . PravaK 67 7



astel de ambarcaţune, al căru deplasament (capacitae) era de c 6 8one, puteau transportate mărri şsau persoane la tâgu Gergiţei,evtânduse căle terestre nesgure, care treversau codr Vlăsie

Summa

A monoxilon ype boat made ofan oak tree trun wa diovered ont of the

high bank of the Teleajen river near the vilge Pa/ana Rfov Prahova ount.

Entirly preerved the monoxilon i 035 m long an o63 m wide.

The author of the diove date the boat bak to the 4 th- th

enturie and onider it wa ued for merhandie and people tranport down te

Teleajen and Prahov river toward the medieval moll town of Gherghia

ituated notfar from the jontion point ofthe two rier



orifciu pntru

Lea m -câa

C

7

_

--

reparati �;-

Nur cuidpuri d l

cu d.

Fg Mnxa de a Pnca Rov



CANL JCAĂ LA GHRGHIŢAPRAHOVAIN COLL AL XVILEA

ÎN LMINA IZVOARLOR CRI ŞI ARHOLOGIC

N GŞTEF 0TE

Don nnenă cons precu se cunoşe o crcerscănuţonă pue cenle edee peunden colo unde exs oseene socee ecună de condcţ dnre necese pcăruţo jursdcţone în pncp ege de esu propeăţ (ânzăr ş

cupărăr de ocne ezoă de g dne en xre horeoroşo ule eroe ec.) pe de o pre ş pose depsăceo îprcnţ în cplee de reşednţă donescă edelă penru -şeo proeele. n cesă suţe puere cenră în czu ţăroone don îpună cu orgnee udcre (su doesc) reuusă se depseze în cenele jursdcţone ce pueu orşele ţăepece ş în cz spece unee ănăsr porne suc se dezole unde orgnele uce coespunzăoe udecueee pcn ş eeu cele cu decze ue Aş se expcă de cedocuenee nose edee ndcă locu su loce unde u ocjudec ş unde s es cul espec Cee ce nu se cunoşedeocdă ese unde nue ş dcă exs un locl în cre se desăşurînreg ulul proceselo de judecă. Dcă în czul prncpelor cene de

reşednţă onescă de pdă Bucueş ş Tâgoşe ocul de desăşurre poceselo eu cuţe doneş le căro une ree consere pânăstăz ş de seene în czu uno ănăs c Mănăsre ArgeşTsn ec unde exs ş nu csă donecă în czul celorlleoşe ş s selor de unde su es ce doneş locu dedesăşue poceseo ese o necunoscu

n cerceăe rheologce eecue recen l GherghţPrho sdescope o consrucţe dn pă cre deconceeză ţă de locunţele dnceeş ee descopee până cu în orş cese nd ăcue dnpnă căăd nd olos ă nu l consrucţ soelor de încălzre dnimportant orş l ăr Roânşti



După cum au demonstra cercetările efectuae, aşezarea de la Gherghiţadatează din secoul al XIV -ea, constiui ca aşezare ruraă, pe un pan formadin erasa surioară a râului Prahoa nu departe de confuenţa cu apaTeeaenului La nele secolului al XIV -lea aşezarea ruraă capăă atribuiiurbane, astfe că ea deine oraş, după cum o demonstrează ocuinţeedescoperite n inentarul păsra parţial, specic lumii medieae urbane Dealtfe, prima menţiune documentară n această priinţă daează din 3

Cercetrie din· ultimile ei campani arheologice de la Gherghiţa au scosla ieaă, n cuea Şcoii Generae din ocaitae, un complex de construcţie înpiatră egat cu mortar dezeiă paţial, n care s-au deimita laturle uneiconstrucţii rectangue cu dimensiunie de 6x5 m, şi din care se păstreazăşanţu de ndaţie cu resuri ale zidului iniţial cu o ăţime de ,5 m

adâncimea ind de 6 m faţă de nielu de calcare mediea Probabi itateac această construcţie să se preugi pe aura sudică rămâne doarprezumiă, daorită construcţiior modee de aici care au distrus urmeleunei eenuae continuări n acea zonă a altor ncăperi din complex

Din eeaţia costru s-au descoperi numeroase cărămizi ntregi şifragmentare proenind se pare de la pereţii inteiori ai construcţiei şi poae

chiar din eeaţia propriuzisăDin punc de ede a datării complexului, s-a consata ă ziduconstucţiei se fundează la o adâncime de circa ,6 m faţă de nielumeieal suprapunând ră a deranja un mormânt de copi din secou aXVlea aceeaşi fundaţie a mai deranja şi alte două morminte de idiizimatur, unul oriena V-E ceăat id deranja toa de ndaţi� ziduluiconstrucţiei ambee morminte datându-se de asemenea, n secoul a XV -leate posibil să aem de-a face cu o necropoă anterioaă construcţiei n cursulcelei de a do jumătăţi a secoluui al XVI-ea, mai probabi a nele lui, pesuprafaţa exerioară a consrucţiei s-a amenaa o pacă de mortar realizându-seun fel de erandă, ca anexă a consrucţia aminită (circa m), n care s-agăsit ncasra o jumăate de as ceramic din remea aminită.

La nceputul secoluui al XII-ea construcţia a fost demolaă din ea

păsrându-se pe aocuri resuri ale fundaţiei În secoele al XVIII-ea şi aXIX-lea, consrucţiile modee (casteul rega) au ampifcat disrugereaconstrucţiei medieale



Ce ne spun documentele scrse în aceast prnţ? Înceând dn 4 3 ee arat c în oraul Gherghţa s-a desurat o anum acttateursdcţona, mplcaţ nd domna, satul domnesc împrcnaţ: oersten, cler, în legtur cu udecarea derelor procese cle enaeenru ara jursdconal care aparţne de Gherghţa

Prmu ac de canceare cunoscut, ems în Gherghţa, dateaz dn august 453, de la oeou Vladsla al -ea, în care se arat c acestdocument a os crs în Gherghţa (în ma slaon) r nc o atocazare Urmeaz, în contnuare, o sere de acte scrse în Gheghţaaarţnând oeozor Radu ce rumos, Basara cel Btrân Basara celTânr dn secolu a XV-ea de a Vad cel Tânr Vladsa al - lea dnsecoul al XVlea pân la domna lu Pracu Vod, al u Mha

Vteazu . Domna u Pracu Vod marcheaz un moment mportan îneouţa orauu Gherghţa, dn puncul de edere al organzr udcareDac pân a anu 554 documentee consemneaz smplu c scereaacuu judcar s-a cut în Gherghţa (în slaon), sau în orau Gheorghţa(de asemenea în saon), la 1 7 ule 1554 Ptracu Vod eme un act dejuecat, în care se arat c a os scrs în Scaunul Gherghţe y

ea), uncţa e scaun resupunând atât creterea în mporanţ aorauu câ în ceea ce ree atruţle de judecat pentru arajurscţonal oarte înns, dup cum se consa dn documeneTooda în aceas peroad apare penru prma oar uncţa de udeţ cu ce pârgar dn Gherghţa, semnul organzr conducer urane ( 156,octomre O ese daa menţonr udeţulu Gherghţa cu ce pârgarnonaza) Dac um î consderare atul c Ptracu Vod, împreuncu saul domnesc, este rezen oarte des a Gherghţa (înre 1554 556 elemte dn Scaunu de la Gherghţa ape acte), comparat cu stuaţaanteroar când într-un secol umtate, se emt doar acte, aceste doueleene rdcarea la rangu de Scaun a oraulu Gherghţa organzareaconducer oraulu prn menţonarea judeţulu pârgaror, exprm eoluţala coe superoare a orauu o lrgre a aruţor lor urdce, ceea ce

resupune, dn partea domne a organeor udcare, o oarecarepermanenţ în ora În aceste împreurr, s-a luat msura de construre înGherghţa a une cldr necesare realzr aculu de ustţe. Dup cum am

2 Dut a â c XIII XI X Ţ âaă uut 5 - '5 6 ' ·



ăzu ai sus, ccăi aoogic sunt în concoană cu o asnaconsuci in piată a Ggiţa, nputân însă pciza cu xaciaaa constuiii

În pioaa uătoa, upă Pătaşcu Voă, c ca ă stăuciGhghii t autou pii unii poitic a oânio În cuu anio 595 şi 596 sun is in Ggiţa 7 ac cu niuna n Scaunuoraşului omnii ml c pa Ggia

Est acat aptu că în cusu anuui 1596 Mihai s pzn,îpună cu satu onsc, nu nuai ună ună, a în ai ut cazui,zi zi ianuai - 6 şi 7 uai 6 şi 9 api i - 1 , 6 ai 1 , 5 8 iuni 3 1 5 , 1 9, 20, 3; iu i 1 8, 1 9, c. Acasă pznăasiă a aui oio şi a ogano uicia spcti psupun, ă

înoiaă, xisna uni căii paioa sin pt siu ainisati,un s săşuau actiiăţi uicia şi ainisai, în gna, ş i unau aăposi ogan cospunzăoa, p ipu pznţi o înocaitat Dsp o ctat a Ggia, cu sa spus unii istoici aioauui, nu poa oba tauca in scou a XVIa a nuuisaon PA, cu apa în ocumnt în scou a XV-a, cu c

oânsc cta, st nacat mnu saon PA

s tauc pinoaş, aşa încât, o ic iscui, în acs ns, s inutiă ac pcizaa că cctăi aoogic un n-au putu onsa,

până acu, că acasă constucţi copită sa aibuiio uiciaa onii , ca siu poa a acti Acasa is însă in aptu că,aşa cu am aint it ai us, constucţia in piată scopiă s singuaăpnu poca spciă, ocuinţ copit până acu în ii punca aşzăii acua iin toat contuit in paiantă, ca ai în oaaşzăi uan ia in câmpi, un sau ăcu ccăi igoa P ată pat, o asna actiia uiciaă a ouiogisati ca s pasau în ocaitaa spctiă, pnu zi în şi, upăcu is in ocunt, psupun, nînoinic, xistnţa unui spaiuconsucti ca să aăpoască ogan juicia cnta pcu ona şi

sau onscDupă Miai Viazu, stăucia Gghiţi, ca caun juicia,păt c ouă act a înpuu couui a Va i c a

5 Dcuet e Hrc Ţr escă X c ec XV Ţ



cri în Grgţ rprintă gră n cou ntârit prţiriorşui cătr no oni C - conttt n crctăr roogic,contrucţ t otă ptr coă până unţ, pot c rr rcţ nor ctgor oc n rnt c no on Son Movănţit poitic intrnă otu vovo Unr R Şrn,cr urt Domni Ţăr Roânşti pă Sion Movă niţă, în1 605 crări ortiicr Cc Et vor o pncă, ttă n Grgiţ, pntr părr orăşnior. C xcpţ cor câtv ctcr ncă în Grgiţ, u voct, nu it nc n ct inGrgiţ c c nnă priţ ncţi Scn ctăricţionă Grgiţi D t cou XV c, tototăşi încputu căr orşuui niv ăr rur ş cu î vo

cnoşt in ocnt coor XVII XX. D ctă ·ăr contruit şi pirr unc i u intit, că prr priinutortăţ cntr, răân o proă rovt n vtor

Crt t că rcturi no cr încp ă procă ncă n co XVII în cr ocităţii iv roânşt, ctă şi tuoni intnrnt, cpt Ţăr Roânşti pruân prop ntrg

ctvtt orr cti tiţ c oc ăşurr igr cuorcr xcpţ vcu t cr prtă ncă o ctă vr.

n ncir or ă rrcă ctă corponnţ ntrocntu cr ş c roogc n crr nor ng c ot rnţi tporr oni Ţări Roânşti în un ocitţi îcr contitit Sn c, tt rrină în crctrroogică Grgi, crt in pn ocnt cri .



mmry

he rchelgcl reserch perm he Ghergh llge f he

Prh Cu, crrbre by re surces he eece he empr

er) resece f Wllchs ee hs se he 16" ceu, herecuses ere juge, he rulers Prscu cel Bu Mh Vezul beg prese

h hs meel srucure



ISTORIE ŞIISTORIA ULTURI

HISTORY ANDHSTORY F ULTUE

HISTOIRE ETL'HISTOIRE DE LA ULTURE



SCURT ISTORIC AL BRESLEI TABACILOR DIN PLOIEŞTI

M Cî

Tăbăcărle moderne dn Ploieşt erau situate în partea de est aoraşului, pe strada Carpenului nr 4, nu departe de actuau stadon IleOană' (fost "Petrou"). În aeastă zonă s-au aşezat tăbăcar încă de lasfârştul secoluui XVIII şi începutul secoulu i a XIX- lea

Conform cutumelor vremi i ş cernţelor egate de practcarea meserieităbăcăriile trebuiau să fe aşezate lângă o apă curgătoare (în cazu nostrupârâul Dâmbu) ş la margnea oraşului, deoarece practcarea acestu meşteşug

producea mrosuri greu de suportat, ma ales în anotmpu căduros Porniţi,în marea lor majortate, de la sate, meseraş au ocupat treptat aătur deneguător, un loc important în comuntatea ploeşteană E au ntrat înlegătură cu producăori de a care şiau procurat materiie prime ş leautransformat în mărfur fabrcate Înmuţinduse, meseriaşi s-au organzat şei în besle, după feu meserei ce o exercitau

Î n Transi lvana bresee se întâlnesc încă din secoul a l XIVlea ar în

Ţara Românească ş Moldova ele apar abia în secolul al XVI-eaDelimitarea exactă între diferitele ocupaţ meşteşugăreşti sau negustoreşt înŢara Românească s-a făcut în cursul secoleor al XVIIea, al XVIII-ea şi aînceputul secolu lu a XX- lea

În secolu a XVIIIlea, în Ţara Românească, breasla devenise oinsiuţe orăşenească care, în mod autonom, organza ş regementaproducţa mărfuri or ş organia desfacerea acestora în cadrul peţei nterne•

În epoca regulamentară, ca ş în cee anteroare, onducerea bres le eraîncredinţată unor organe aese din rândul breslaşior: starostee, care eraajutat în conducere de către epitropi Aegerea lor se făcea pentru perioadăde doi ani Starostee era ales întotdeauna dntre meseaşii ma bătrân cuautoritate profesională3

Îndatorile şi dreptile breslelor ş breslaşior erau stipuate înhrsoave speciale emise de către domnie Un asfel d hriso a prmit şi

breasa tabaclor din Ploieşti, în luna anuare 1826 din partea lu oanGrigorie Dimi trie Ghic Voievod

1 M. Sevo Monogr(fa oşul Plşt Ed Tpl "Ce Românescă, Bceşt 1937 p. 652.� Vldimir Diculec Brsl. negtr ş mseraşi În Ţaa Românacă (1830-/848), E. AcaieBceşti 173, p 6.



în timpu pimuu ăbo moni copotee u ost jeute e mtgemnă e ocupţe, în 190 u ost cumpăte tee no, ce există şistăi. ote îmbunătăţie inte 194-1937 se toesc munc peotuupo Aexnu Popescu-Stejncu.

În u e 5 pie 1944 ombee u istus n temeii isec SIie ăă se s oboâţi, tăăc ş ceţi ceincoş u tut, în nu

1945 o nouă unie, otăâi săşi econstuscă bsec. Însă toităîncecăio eosebite pin ce veu să tecă, poectu o ăms încest stu până în nu 1997. În cest n un gup e ceincoş subînume nouui po, peot Ain Minescu tecut constuieno biseici S. I e pe ocu cee vec

Actu i seică S. Iie este stută pe st Cpenuu n. 79in Poieşti.

abac ploeten ea ngl secoll al XIX-lea n pa jăate a secoll XX

Pe b mteeo oumente putem istnge m mute etpe înevouţi tbco poieşteni e- ungu secouui Ie ş pmumătte secou u , şi nume

•1810 s- întocmt ctgi Mitopoituui Ignte n oinuguventouui us. Acstă sttistică, pnte tee, ce cunoscută

întinee oşuui Poieşt În 181O tâgu P1oeşto ve nouă ecoespunăto nouă poi, ş întinee ui e cupnsă în mgnieenite e umătoee puncte e oiente în ăsăitu tâguu mgnee găinie e pe mu Dâbuu în mu co (1) n juuseici S. Apostoi Pet şi Pve. De coo coo pe su, e- ungu

gâ bco pin mu Abgio spe est, mgne tâguu ocoecângu ş mştine Dâmuui şi junge iăş în u cio• 1826 anae este cot Hisovu bese tăbăio in

Poieşt (mintt mi sus .• 1831 le intă în voe nou ege e ogne sttuu Regumentu Ognc Cono Ctgiei întocmite în 831 oşuPoieşt e împăţit n ptu espăţăminte iece cupnân te până ptu me stbiite upă enoi bseco espectve.

Despăţămânu IIe Vopeaua Roşie se compune nmee S Vnei, S. Ncoe ou, S. e (bc şBisca Donasc" ve 60 e mi i i

7 C Ttou G ă Bisrile in Ploiei o /. Biseriil Oroo Monor E.Ploşt ul I l Ploş 2 6 66



To din an 1 83 1 , daează o catagrafie a dieriteor bresle demeseriaşi Aceasa era acătuită pe mahalale n pe despărţămine şi a osîntocmită de Şefan Ghiorgiu, starostele Corporaţiei Meseriaşior ConormCaagraei breselor de meseriaşi din 1 83 1 , număr meseriaşior era de 230 deamil ii din care nouă de abaci i•

Regamen Organic ixează drepturile pe care le au ceăţenii

precm şi obigaţiie de zeciuială. Măsurie de ordine au fos accepate debnăvoie de ploieşteni dar, cu o anumiă măsură fiscală soriă să sprijinedezvotarea edi l iară n au os de acord; c ale cuv ine, pentru aţada caseişi a curi i. Ploieşenii au mrmura a 2 noembrie 1 83 când măsrăoriiînoţiţi de dorobanţi a început să mble din casă în casă şi să măsoare cusfori le cu peceţi lngimea faţadelor şi au încercat să se împotrivească

Preo Consandin a lat atidine în ani i 83 - 832 în frunea

tăbăcarilor împoriva hoărârii adoptate de auorităţi de măsurare aaadeor, în vederea creşterii impunerilor iscale • Gâlceava s-a îninsrepede şi în ae mahaale ş aşa nmita "daraveră cu :forile" avea să sestingă deabia peste n an

Dpă 83 , meşeşugarii şi negstorii devin patenari ş i au sarosi iarcei care nu au paenă nu pot face parte din n ic i o breaslă .

• 1837 - Este acătită o noă Catagraie mai expliciă, a oraşli

Ploieşi. Numărul mahalalelor se înmuţeşe cu una iind cincidespărţăminte cu n număr de 3 090 oameni . Despărţământu a V -leaVopseaua Vrde avea următoarele mahaale: "Sf. Vineri" "BisericaDomnească, "Sf. icoae Nou" "Sf Nicoae Vechiu", "Sf. Ilie" ("Tabaci")şi a "Bodesch" cu 647 familii.

Pentru anul 837, găsim şi o Catagrafie a corporaţi i or alta apatentarilor şi a treia a siţilor Era 4 de corporaţii prinre care şi

Corporaţia Tabacilor c 5 fami li i • 1847 - Mahalalele exstente în acel an era în număr de 4 iar printre

ele se afla şi Mahalaa Tabacilor cu Biserica "S. Apostoli Peru şi Pavel" • 1848 Tăbăcarii d in Ploieşti ridică Bierica "S Iie". Biserica a os

construiă pe mica înălţime de lângă "Cotul Gârl Tabacilor, care tocmai o

9 M Sevstos, op. it., p. 363.

10Debie C Nicole Înepure urbansmuu Poiet Contrbuţ a unoaterea store orauu

n Stdi ş maee pivoe l ecl storc Judeţui Prhova II Poeş 1 969 p 93. 1 C Tesioren Gh Mrincă Biserie n Ploieşt vo /. Biserile Otodox. Monowafe Ed.Ploeşi Mienil III Ploeşi, 2003 p. 65-.1 2 Debe C. Nicoe Îneputurie urhanmu În Poet. Contrbuţ a unoaterea storei orauuîn Sd ş merile prvitoe l trec:t soc Judeţuui Phova I I , Poieşt 1969 p 931 3 M. Sevsos op. t. p. 364.1 4 Ibem p 368



puc spr răsărit spr s ăr în râul Dâmbu. Din rândl ăbăcariora fos mai mlţi ciori care aa cm era oicei vremii, apărea e înpisanie, e în pomenicele păsrae a Proscomidie Cm însă oae a dispăr(o daă c dis rgerea vechii biserici, în aprilie 1 944 ), ne raporăm lainformaţiile rămase

În alar noii bserici Sf Ilie se afă icoana Cin c tină de a

vechea Caapeeasmă i o coană a Sf Nicoae, înconjra de opmedalioane c sfinţi, adevăraă capodoperă a picori Nicolae Cosesc,care a fos realizaă cu chltuil isnfului tbcilor in cstă urbăPloiti în an 1 87 cm preciza inscripţia

• 18501860 Tabaci i ocia pe rmăoaree iţe: Ulţa Domnească (azi r. Carpenli) re n caracer de drm de sa

Gâra Tabacior crge prin mioc iţii de nde se aimeneaă c apă dbee

abacior. Casele sn mici i pţine. Împrenă c rei iţe laerae scre - Sf.I lie, Pielari i Tabaci - c care închipiee sbrbia Sf l ie, nmără 59 de case,din care 30 n a decâ o singră încăpere În aces grp de liţe, cei mai mţidinre lociori sn aaci (ăbăcari), având dbele i bele necese în ceaproprie Sn i abaci mai aţi, c insalaţii oaive: Pere Ion Sdi, deasemenea Gheorghe Ghimbăan, Nicoae Prodan

Ulţa Ile (azi srada Răzoieni), iţă aeraă a precedenei,

egândo pe aceasa de paralel ei li ţă, Sf Aposoi. Ese slab poplaă i arecrţi mari de plgari i abaci. a conenţa ei c Uliţa Domnească, se aăBiserica Sf. Iie Biserica proprizsa a fos dărâmaă debombardamenee aeriene din aprilie 944 rămînând din ea doar cloponiţai casa parohială.

Ulţa Pelao (srada Machedoni), licioară scră, ângă UiţaDomnească, era locă de câţiva abaci .

Ulţa Gâlţe (srada Canemir), ese cea cae nee iţa Sf.Nicoae Aagi i (azi Mihai Brav) c l iţa Maei Basara; ese de fap n vadal Gârii Fânânilor, înaine de nirea aceseia c Gârla Tabacilor Lângăaceasă gârliţă îi avea dbee abac ce mare, San Be sarosele i IonBarc (Bărbesc) Taac

Ulţa Tabaclo (sada Tabaci) era arera principaă a breseiabacior. Fiecare casă de pe aceasă iţă era o ăăcăie, iar meegl or era

ce mai căa în aces mioc de veac (sec XIX Pe aceasă liţă eraăbăcării e i Soian Păn Tabacl , van Năsase i I i e • 1880 Era în Piei 9 ăăcării. Dpă 880 s-a dezvolapernic indsria românească a ăbăcăriei

lh C Gh M p 6566



• 1881 Până în acest an în Ploei străzile nu au nume fxateiecae uliă avea câe un fel de neguţăto sau meseria De aceea stăzlepurtau nume ca acestea Căldăai, Şela, Tabaci, Şepca .a •• 1927 În Ploiet eau 45 de tăbăcă.• 1929-1933 - Daoiă crizei economice mule dntre tăbăcăii îiînchid acivatea •

•1930 Eau 8 de tăbăcări, în cae lucau apoximativ 150 de oamen

• 934-1937 În aceasă perioadă au loc ucăi de pavae alesăzlo Acestea s-au extns, ma ales, asupa păţlo peiferce alemunicipiulu, deoarece situaţa dn aceste părţi ceea o asanare grabncăConcomien cu paarea străzilor s-a făcut i canal izarea lor. În 1 93 săzileTabaci , Domnească (azi Carpenului) sunt asfalae trotoarele cu asfalt caldÎn 935 în zona Bsericii Sf. Ilie pe Sada Războeni sunt asfalae

trouaele. Pavae cu pată cubică sunt execuate pe srăzle Domnească,Taaci, Războeni în ani 934 1 935 .În anul 1936 sub îndrumaea Mnsteului Industei Comeţulu a

fost tipăit "ncatorul nustr românşt" lucae ce pezntă în modsuccint cea mai mae pate a unităţilo indusiale dn ţaă În Ploei erausemnalate ma multe întepinderi de pelucare a pielo, anumeAlbulcu Th. pe strada Domnească n. 33; Braul a lui Constantn

Dobrescu, pe srada Domnească n. 46 Elant Dumtrscu pe stadaDomnească, nr 6; Hrtoorscu Hrstoor, pe stada Domnească, n 3;Hrstoorscu Na ş Succ pe sada Domnească Rcor a lu PopescuTraan, srada Domnească nr 9; Rgl Carol, a lui A vramescu C, pestrada Tuna, nr. Tăbăcăra Românacă, a lu Kevok egan, pestrada Mate Basarab, n. ; Tannul a u Ionescu Ncu, pe stradaDomnească nr 1 Vu ancu ş Rau pe stada Domnească, nr. 9

După peroada maii crize economice (199933 ndusria depielărie din Ploiet a cunoscu o puerncă revigoare, penru ca apo, înimpul celui deal doilea războ mondal, să supoe distrugeri maoedatoriă ma cu seamă bombardamenelo dn vara anului 194. Momenulnaţonalizări a găs industra de pielărie din Ploiet într-o accentuaă saede dezorganizae Imedat după naţionalizae, toae fabricle i aelerele detăbăcărie au fost gupate sistematzae tehnologic în cadul întreprinderi

19 Ibde p 6522 Ibide p. 66. D Ş. Ota Tc Isor relucrr elor e erorul Române Bş194, p 2222 . va, o c p 62 Ibd 85



Poporul pe doă ampasamente i anme: fosa ăbăcăie

Hristoor

Hristoorscu (sediul pincipal) i ăbăcăia ăulscu Pofilu depodcţie a nităii a fost stabilit la pecaea pieio de oi în difeiesotimene. În anii de dpă naţionaliae întepindeea a beneficia deimpoane fondui penu enovae eoganiae i dotae Dpă 1989înepindea a intat în decin apoi a fos desfinţaă tota în anu 2 La

începutu anlui 26 cădiile în cae a funcţionat înepindeea depecae a pieilo siată pe stada Capenuli n. 8 a fost demoae peteen ocupat de acesea mând a se consi n ansamb de locinţe.

Mt timp Poietil a fost n oa nmai de comeţ i de meseiiVechile denmii a e săilo aăând cae au fost ocupaţi i e i epaiaealocioilo

Săie Poieiuli se nmeau în ec: Căuţai Pieai Tăbăcai

Căldăai Lipscani etc.Dpă cm am obsevat dn docmentee peentae mai sus biseicileeau punce impotante de epe în acăuiea oaului În ona Tăbăcăie Mihai Bavu există i asăi aeămine eigioase impoane atâ pinahiecuă cât i pin ecut o istoic (Biseica Sf. ie BiseicaDomnească Biseica Nicoae Vchi biseica Sf Nicolae Nou).

Zona în cae au fncţionat tăbăcăiie este una foate impoantă din

pnct de vedee isoic i aheoogic. Aici îi au începuile ocaiaeaPloiei (în onă a fos descopeite ume aheoogice ce dateaă de lasfâiu secollui al XVlea i începtl secollui al XVI lea.

mmry

Th annr abhd n h Ea par of Po from h nd of h XIIcnury and h bgnnng of h XIX cnuryMod annng hou wr onCarpn S No 4 nofar awayfrom Oaă "adumx O)

In accordanc h h m rqurn for profon prccng,hannnghou wr war a runnng warn our uaon Dâmbu brook)and on

h bordr of h cyGud appar n Waacha durng h XII cnubu hr du and

h ww r ca donrom h rgn md.n January1826,h gud of h ar from Po rcd a mar docun from IoanGrgor Dr Ghca ood



Th patron of th tannrs was St Ii an in 1848 th tannrs fro Poiti

iut thir hurhDuring th son wor war,on Apri 1944th bobs

stru opt St Ii urh

During XIX ntu orsponing to th ti ataoguins(fro

181 1831 1837)th tannrs fro Poiti bong to St Ii Suburbs(Tabai).

Th athr inust fro Poişti iprss aftr th ars of risis ( 1929

1933), but sur aor strution , baus of th bobing fro th sur ofth ar 1944 A fatoris an tannr workshop aftr nationaization wr

group as part o, Pop "Entrpris,aoish in 2004.

Th ra in hih r th tanning houss is iportant fro historia n

arhoogia point ofviwHr is th bginning ofPoişti town.

BIBLIOGRAFIE

1 . Debie CN colae Îceuturie urbaismului î Ploieşti Cotribuii lacuoaşterea is toriei oraşului î "Studii şi materiale ivitoae la tecutulistoric al udeţului Prahova", I, Ploieşti, 969.

2. Debie, CNicolae Macheta oaşului Ploieşti la mi locul sec al I-lea,

Ghid Istoric, Ploieşti, 92.3 Deselicu M ; Olteau Ş . Teodoescu, V Istoria relucăii ieilor e

teritoriul Româiei, Editura Tehică Bucureşti 944 Diculescu Vladimir Besle egustori şi mesriaşi î Ţaa Româească

30 1 4 Bucueşti Editura Academiei 93. Diculescu Vladimir Viaţa cotidiaă a ării Româeşti î documete

1 00 1 4, Editura Dacia Clu, 1 90.

6. Sevastos Mihai Moogafia oraşului Ploieşti, Bucureşti EdituraTi arul "Catea Româească", 1 93 . Trestioeau, C Mariică Gh. Bisericile di Ploieşti, vo.I Bisericile

Ortodoe Moografie, Ploieşti Editura Ploieşti Mileiul III 2003



\ PLA L L

AA şi işi î ii 830 - 80



CÂPINA SECOLULUI XIXPAGINI ONOGRAIC

Aspecte n vaţa cotană a Câmpne; vaa coaă pesonatăţe e seamă ale oauu sec XVIII-XIX

Răz Rdu

Ceăţen Câmpnei n a os preocpaţi nma de pero dendstre în genera; a exsa nmeroase preocpăr c caracer instrcivctraartstic sporiv

Învăţământul

Dragosea de instrire de învăţătră a câmpinenior s-a manifestatîncă din seco XVIII . Probab că daorită rafic i comercia inens de peVaea Prahovei a văm care a fncţonat aic a comer care seînfripase se sţea nevoa de câ mai mţ ttor de carte Desigr căatât vătaf de pai cât i vame cnoea era cărţii căci afe n ar f

ptt desi hrisoavee venite de a domnie evden înocmeadocmentee trafii comerca ca i a încasăror de axe vamae

Toate acestea a deerminat ca prima coaă pbică (Domnească) săse înemeeze în Târg Câmpinei încă dn peroada prime domni a iAexandr Ipsianti (1744-78 dar care din păcate n va dra prea mtSpre sfârit seco a XVII-ea boer Consann poanangaează în 793 pe n anme dască Rzea c scop de a învăţa carte pecopi să. To ca dască partcar î înânm prn an 1789-793 aâmpina i pe învăţat Nam Râmncean orginar n Transvania. Înreanii 18351837 Ion Câmpnean angaează pentr nsrrea copior săn dască de imba franceză.

În peroada domnie i Vodă Caragea ( 1 8 1 8 1 8 dpă ce recseepidemia vestitei cime se va întemeia dn no în Târg Câmpinei o coaăa care învăţa bchea cărţ 60 de eev în

rmânee i 30 în imba geacă

Pin nizam din 1 8 1 7 se sabiea saar fecăr dască menţonândse căîn caz oraeor Poie Câmpina pata va f ma pţnă sma find

C Ş Prn Et ş Pă şt 76 p N I â i i E E 9



maoată "pn conbuţa unoa dn eăto acolo Posibiatea oetălocutoilo din Poiet Câmpina, de a contbui la saaul cuveni dascălulude ,Rumânete, ne indică situaţia maeaă ma bună de ce dspuneauocalnic d i de peţuea pe cae acea o acodau învăţămânuu Tot înTâgu Câmpne vo copate cu mgală i ăbdae diee ucă cu cacelaic i elgios de căe "uto de cate", documenee vem conseând pe

Mihalache Văta de Plaiul Câmpni îne an 78-798 cae a copia 457de e "el ind eăou la Câmpna"În chlile Bsecii "Adomiea" exsa o coală daoă Maie

Buoeanu, ce va dona o pae din moie Mănăstii Ceica cu obgaţa dea înteţine aceasă coală ce uncţiona aici încă din anu 87.

a un nteva de op an i, în 1 83 5 uncţonau în oca itae un numă depatu coi patculae demonstându-se în acest el ineesu cescu a

câmpinenio penu colaiae Pma este coaa menţonată aneo de laBsecă înenută de Mănăstiea Ceca cae uncţona cu do dascăl;cea dea doua cea dea tea eau co înteţinue de pănţ eevio Înne utma uncţiona daoită iniţiatve i geneoăţi unui vech boiecâmpnean, pacpant a evoluţe de la 848, pocovnicul IonCâmpineanu Cât de necesae eau aceste coli câmpinene se poate constaai pin aptul că eau ecventate de un numă de 1 7 eevi eeciv ce

înecea număul de copii ce umau cusue la ate co dn dietelocal iăţ pahoveneOdată cu Unea Pincipatelo Române (859 va uncţona, a

Câmpina în continuae coaa de la Bisecă, unde pedau după ahacemeode dascălii Babu Ghiţă. Localnicii î expmă nemuţumea lo iaîn uma unui examen ce doi peudopoeso vo i el iminaţ .

Începând cu anul 86 1 se va îninţa o coală comunală cu casee

IV da în acela timp ocalnc solcau Peectui de Pahova apobaeade a în inţa i un pensonIntenstaea doinţe de instuie a câmneno nu se va dimnua

deoaece dnt-o saiscă din anul 895 unem inomaţ că din ce 6e outoi, peste 1 eau iuo de ce

În connuae vo peentate activităţie a doi dascăl ce au uncţionaîn oaul Câmpina i cae, pin munca lo de pioniei pomotoi a

instucţei publce, a cultui , sau cut cunoscuţ apecaţi la tmpul lo decăte cetăţen oaulu. e eem la ce do instituto Athanasie Maia

C. oc .c. p. 0 C oc c p



Scpca, cae a fncţonat ec de an a Şcoala de băeţ n exstentă înent oa , a nteseca stălo Cao 1 Calea Dotane

Dn pasnea nţatva acesto do cofe a ct câmpnene, alat natee, cha în locall col, în anl 1906, bboteca publcă cepta nmele lstl om de tnţă, dr Constann strat Dotată aîncept modest, c n nventa de nma 6.000 de vome, se va îmbogăţ

consdeab în decsl ano, datoă sbvenţlo donaţo Ea acontbt dea ng tmpl, la nstea la ăgea oont decnoatee a m to cetăţen a oal

În aceea peoadă a încept de seco, ma exact în anl 1 909, s-aîntemeat, dn aceea nţatvă, o ată nsttţe de poplaae a tnţe clt, Atenel Popla, având dept exempl nsttţa c acea nmedn Bcet , de famă eopeană n nma

a acest Atene a confeenţat, dea ng tmpl, oamen de ovastă cltă, a căo pestg depăea ganţee ţă BP. Hade, NIoga do Van JeanBat ato oman Eopols alţ .

Rămânând în acela domen, a clt nstcţe pblce, vommenţona Casa Popol, întemeată la 1908, cae, spe cnsteamnctom câmpnene, a consttt pn gja sndcateo locae nlca de nste a maselo donce de ctă de cnoatee,

oganândse atât confenţe c caacte poltc da c taledcatv.Tot a nţatva l Atanase Scpca, a exstat co seale pentnstea tnl mncto. Astfel că, încă dn anl 907 sa înfnţatŞcoaa Indstală de Ucenc, întemeată c scopl de a nst îmbogăţ cnotnţle tneo lcăto omân, cae, c tmpl, săînlocască în ndste mncto stăn, ce exsta ac în nmă foatemae De asemenea în bea Câmpne a lat fnţă Şcoala de Mat

Sondo Rafno, înfnţată în anl 904 ma coală dn lme d acestfe Aeastă coală va f tată, în septembe 907, de căte membCongesl al II I- lea Intenaonal de Petol , ce sa desfăat la B cet.Impesa oaspeţlo stăn efetoae la pogama coaă gad denste al eev lo, a ost evdent la speatv

otodată, în domenl mc Câmpna ae vech tadţ Astfe, seîntemea încă dn an 908, o fomaţe coaă, ce pta nmele Gavl

Mcesc, fgă macantă a mc omânetPersonltăţ câpnene

Istocl ocaltăţ, poţa condţle clmatce, a atas dfetepesontăţ pecm anon venţ dn ţ stănătate xtă



indiii sigure ă au ouit aii pentru surte perioade de timp personaităiale ulturii româneti um au fost Ion Heiade Rădulesu (între 861867, Cear Boia George Bariţiu Dimitrie Bointineanu AexandruVahuţă i George Cobu

Astfe în urarea intituată Itineariu sriitorul Cear Boia sositîn viită i găduit în vara anuui 1836, la onaul unosutuui boier

progresist Ion Câmpineanu ne desrie oul din entru oraului întropoeie intitu laă 0 dimineaţă pe malu laului.În anu 86, un alt sriitor va fi i e inspirat de Câmpina i

împreurimie sale. Ese vorba de Dimtrie Bolintineanu are în romanulintitulat Elena îi pimba eroii romanuui a onele de a Telega LaBrebu a apoi să-i readuă a Câmpina În drum spre Poiana e va desrielaul Curiau i ambianţa aestuia.

La marginea dinspre munţi a Burgului pe muhea unui mal înalt sefae o ale sub aest mal ae un la impede i linititi înhis între douădealuri . Se rede ă ese de o adânime foarte mare suprafaţa auui se afăla âţiva stâneni mai sus de Patul Prahovei e se desparte de la printr-obară de pământ ridiat.

Nu putem tree u vederea data de 4 iunie 1 895 , ând se va elebra laBiseria de a La ăsătoria poetului George Cobu u Eena Sfetea sora

editorului revstei VatraTot la Câmpina el va srie volumul intituat Din ara Basabior ( 1 )În viaţa orauui însă se mai remară preenţa a trei personalităţi

române ale ulturii artei i tiinei Fieare dintre aetia trei a străuit îndomeniul său de reaie i atvitate pitorl Niolae Grigoresu ologuli sriitorul B P. Hadeu saantu hmist dr Constanin Istrati

Expliaţia are apare în toate biografile aestor personaităţi pentru austifia aegerea Câmpinei a lo de reaţie i de odihnă sunt elemenţionate anterior ima i poiţia pireasă a loalităţii. Estesemnifiativ faptu ă toţi trei au umpărat terenuri i au onstruit ase înona ea mai frumoasă a orauui Cartierul Câmpiniţa.

De altfe pentru a argumenta aest uru vom reda un fragment dinamintirie sriitorului Alexandru Vlahuţă vehiul prieten a pitoruluiNioae Grigoresu în are expune motivele pentru are aesta a alesCâmpina sootind-o a un lo idea de odihnă i reaţie După expoiţiadin anul 1 89 , pitorul îi onstruiete o asăateier a Câmpina orăe deepresune suonta îe Pet Sinaia se aeaă aoo definitiv.

E inite i urat pământu îi ţine înhise înă bogăţiile de petrol;sondele înă nu au îneput să strie peisaele nii fumul gros al fabriior



săi acopee ceu Stada e easă Un zapaz închde de u îpeu acescibuo de pace i de muncă unde nc dn maee zgomot al lumii nsăbae. Pictoul se site acm penu pma oaă îngăd în adăpostu usng în ntea .

Cel cae a fost maee picto Ncoae goesc ( 1 838- 1 907 , a ocdpă afimaţle pieenlui său d Constantin Iai a Câpina c

înteupe încă din anu 87 1 .Devine octo sabl a Câmpne (dpă ce câţva an optează penPosada pin an 1 888 1 890 aneo locund c chie la o veche famliecâmpneaă mtă henoiu. Aci în cutea aceasa îi constiete natelie cu peeţi i db îne cae se ntodusese egu pentu o ma bunăzolaţie atsl aczând pobleme de sănăae. Daoită famacis EKessle (pim famacit din Câmpina pima a oaul în ace ani)

piete comn a celo do (goesc i sati) pcoul a cmpăat unteen de ca (cel actual) pe ae a dca î stil p omânesc de muntedpă planle sale acual muze. Casa va f consuiă de căte faţiIma zda cnocuţ dn comuna vecnă Con

Tpl să sbţe mat de băatl de evaet cel cae avea să deviătalenatl clpo câmpnea Nae oage puea fi văzu de depate pdealile Câmpinei da ma ales în zona Voie mu îndăgtă de ast Pe

patle Vole înos cu spatee a d acopei cu o umbelă abălcâd în hnă Robnsonu de la Câpna cm usese supanut nudădea aenţie nmănu văzându- lţum de ucu Iaă ce eataAlexand Vahţă despe opea u Ggoescu nspată adesea depioesc împeumlo Câmpinei . În ce ună femecătoae ni seaaă fmueţle ţă pe pânzele acesui maestu . . . pe vă depae scpescâi de agin căţe albe vesele se ivesc pinte copac de pe conicicoboaă aene bo în ugaţ la cae încăcae cu fân o lume sănăoasă în caetăiec n colţo de pae o ă sbţe i abă de eseacăn o gingaăfloae de câmp oi de pvesc din ablou îţ suâd îţ vobesc c dag i celc fmoaseţ spn de ţaa ta

Î n mpul scue peioade câ va locui în noua sa casă ( 90- 907 eva fi vzat de ma pesonaltăţ ae cti oânet cha de pestehoae cicl de aă elveţan Wlia Rte sa scou iaan Angeode ubenais adu de cal de foc cum î denmea d. sai tenlCâmpina-Telega soea pent scue vzte a Câmpna 1 . Caagae A Vlahuţă B Ş Delavancea oi N oga a ţii

exa V lţă Sce ee ua eu leuă ue 96 3



Nicoae Gigoescu nu s-a putut bucua pea mu timp de bodeiu său- cum î numea e - deoaece în una iuie a anuui 907, a deceda. A fost ptape utimu dum spe cimiiu Câmpinei de pe stada Bobâna, după doinţa sade un ca tas de pau boi cau i siciu find împodobie cu foi de câmp icengi de bad, cuese de d. Constanin Istati din pacu de p popieatea sa(fostu pac situat în vecinătatea Casteuui uia Hadeu Câmpiniţa,

actuamene sediu Şco ii de Subofţei Poiţie Vasie ască)Ce ce picase Atacu de a mâdan oi zugăvise cu aâamăiestie scene din v iaţa ţăani o omâni , vesiee sae cae cu boi aâ deexpesive închisese ochii pentu totdeauna

Aând de aceasă dueoasă dispaiţie istoicu Nicoae Ioga aconsemna Una din ce mai mai i mai cuate goii ae neamuui nostu,un mae eou modes a atei, un uia ucăto un intim a natuii cae

vobea dea depu fă ămaci un sufet omânesc de o enegie i uminăgeniaă a dispăut a doinţa expesă a soţiei sae, a momântu situat în cimitiu

oauui au fos pantaţi câţiva meseceni copaci mu iubiţi de aisCasa sa a fost distusă de un incendiu în anu 98 în impu

ocupaiei gemane Vo ece eci de ani, pentu ca, în 954, să fie efcutădupă fotogafii i vechi panui din iniiativa autoităţio ocae, devenind

muzeu memoia , o mândie a câmpineno, ca i a înteguui popo omân.Ca ezuat a pieteniei stânse dinte ais i sciiou Vahuţă, fusău Gheoghe se va căsătoi cu Ana, fiica bunuui său pieen Din aceastăcăsnicie vo ezuta patu copii, dine cae i o fată viitoaea pofesoaă deae pastice de a Şcoaa Centaă din Câmpina

Săuciu fioog i sci, Bo eiceic Hdeu (1838-907a tăi i a cea în ube Câme ontemon cu pictou NicoaeGigoesu Intenţia de a se stabi Câmpina s datoat unei pueîntâmpăi Fiind invita de căte peenu su, d Constantin Isai săpeteacă câteva zie a popieatea acesuia din Câmpinia enumită în aceiani ca saţiune aneocimateică o îndăgete foae mut .

Sosind a Câmpina în vaa anuui 893, e va fi încânta de ocaitatei împejuimi încât Iuia Hadeu soţia sa se hotăăte definiiv să cumpeeun teen învecinat cu ce a doctouui Consantin Istati. Afecta putenic demoatea fiicei sae, suvenită în 1 888 enumită în epocă ca o fiinţă geniaă,absoventă a ceebei obone a numai 1 7 ani sciitou i fioogu BogdanPeticeicu Hadeu îi va constui îte anii 1893-1896 un caste cu aspectmeieva scoţian constucţie evenită, i ea, muzeu memoia. Ce cae afost în activitatea sa atât de ic, abodând apoape toate genuie



iterare, i de a care ezaur clurii sa îmbogăţi abos, penr a nu citadecât vesta Encicopedie Etmoogicm Magnm Romaniae rămasă,din păcate neîncheiaă a cuvânu bărba, rece în neiină, veghea întimee cipe de viaţă de bn său prieen dr. Consanin srai, în naags 1 907, a o nă nmai dpă d ispariţia u i N Grgoresc.

Iată ce airma despre Hadeu cunosct criic i istoric George

Căinesc Hade a os un geni niversa i se poae airma că, a izbitpeste o. La vremea i tia tot i era a crent cu oate Savan de taie inernaţionaă, Hadeu, în aara apti că a os

membr a Academiei Române a mai os aes i membr al Academiilordin Paris S Petersbrg Nework, Begrad i Soia

Mai puţin cnoscu de maree pblic, ca i de locanici i zi eor noastre,a ost nu mai pţin străci savant chimist i medic, dr. Constanin Istrati

( 1 850 1 9 8 Acestia îi daorează Câmpina, prinre altee, trecereanmei să în categoria oraeor ,Saţine baneară i cimaerică prinan 890 Aras i e de peisaj ambienta a Câmpinei ca i de praeaaerli (echivaentă c cea de a Savos Eveţia), îi va cumpăra n eren peaceai pao a Câmpiniţiei unde va consri în an 890, o mică casă însti românesc. Tot e este acea care amenajează n parc panat cu conierei agi, pe teren din jr reedinei sae Dr. Istrati a os un adevărat

cărtrar, un om de iinţă oarte apreciat a vremea sa E va îniinţa, deexemp catedra de chimie organică a Universităţi i B ucureti. Auor a maimor vome, e expune cercetările sae aspra peroui sării saazocheriei m apreciate de oamenii de tiină ai timpi.

Animator a răspândirii iinţei în rându maseor argi, a os aespreedinte a Academiei Române penr caităţie i crărie sae tiiniceTot pentr meritee iinţiice, ese aes, în 9, membr a Socieăţii Regede Chimie din Londra, precm i membr a ator Universiăţi. Dr. ConsaninIstrati a sdia derivaţii haogenaţi ai benzenui a descoperi o nouă casăde cooranţi, pe care ia nmi rancine De aemenea a ioat din ptă osbsanţă nouă nmiă rideina. N rebuie itat ap că, încă din 900maree savant, întro cvânare privitoare a caracteristicile secoi XXprevedea oosirea ehnicii în toate domniie, inclusiv inveţia televiii

Cine ie, dacă n chiar nii dintre noi peste 0 de ani inirmi prin vârtă i

obosii prin mnca vieţii, n vom găsi toti neînchipie momene deericire, ca schimbând numa o se a capă patui nosr i cu n micecran în aţă să aim din ocinţa în care vom i retrai pe co inee esee ale



Capailo, comicăile ce a edie de căe sccesoii oi, să ăpae a epeeai i eaae sa ale Opeei

Sava ivesia i academicial doco Cosai Isai, oaedepae de aă, a Pais, î al 9 8 .

Doaiie di vasa sa bibioecă, ăce dpă pil ăboi modial,de căe iica sa, oai Câmpia, vo oma baa piei Bibioeci

Pbice cae i-a pa c espec eePezentae suaă a uzeelo eoale câpnene

Muzul l "Ncl Grgcu" ese sia î caielCâpiia, î apopieea ac i B iseicii . a pae î ho de iae, sepo admia o seie de obiece die cae emacă o căliaă, o poaă

ăăească î miiaă, sclpae de aleal ais di Câmpia, aeGoage, pecm i sveiri adse de pico di impl călăoiio eecaela sambl ceaiice ame oieae c iasii aghiea, veie, opedlă). Î acelai hol de iae, s ealae aboi eebe Saiela,a ââă, Bagagil, Covoi de pioiei, ispiae di peioadaai 877 Răboil de Idepedeă. Aeliel picoi ese sia îsâga holli de iae, decoa c piese de paimoi avâd vaoae

aisică isoică i memoială doă scii de em, o oglidă o apă caba di poela, doă evalee, sa de pese, pec i o colecie deochelai pai de ais. Î expee se ală lcăi cosce Ca cboi, Ciobăa Păsoie, peisae. Pe evae, ima lcae aaisli , ea iaă ii laă a ivo

Î ceelae îcăpei de la pae se mai găsesc o bibl ioecă omaădi cica 200 de vome pecm i o moasă coecie de aii gemaei acee.

Ucâd a ea, îâim căi de gaică expse î osl aeie al lisă Gheoghe Gigoesc, deceda î 955 Di pidvo eali se poaeadmia o moasă pielie a oai Câmpia spe oa de sd-es i ves

Sia î imediaa apopiee se aa tlul "Iul Hu"

coscie iediă î oa Văii Pahovei, c ilee decoaive scoieeRepeiă lima loci a amilei Hasde, cosc î aă sbdemiea de Casel Spiiis O desciee compleă a acesi ediici aealiao sciio I. Caagiale Am os iei la Casel Iia Hasde dela Cmpia, de am peec o i esps de îcâăoae ospăa de domi doama Hasde Casell emp, ae de împe , la iecae âd,



erase largi împremie oae c slpi scrţi de gran acoperie c abe deaceeai piară în s i dr idc Faţada ese o de grani ciopl fără lsr"

Pe a de la i nrare execaă di n grani masiv care se roee pe nax cenra sn nscripţionae pe doă earfe deviee E pr sinove i Profide e paria (Ş i oi se mică Penr credinţă i parie).

Genealogia familie Hasde ne condce în impi isorce c

însemnăae respeciv la domniorl Modovei Şefan Periceic saPrcăabl ceăţii Hoinli. În încăperle caseli se po admira porreelefamiiei Hasde mobilier de epocă docmene foografii manscrise înimba franceă are i revse din impl vieţii savanli B.P.Hasde. Snexpse o pare dn lcrări celebre precm monografia isorică "Ioan Vodăcel Cmpli" drama "Răvan i Vidra" (inilaă inţia "Răvan Vodă") sasdi de isorie lierară: "Isoria criică a Romnilor" precm i capodopera

"Emologicm agnm Romaniae" ediţii princeps Edificil se alaampasa în mloc n parc oferind o ambianţă deosebi de plăcă penrce ce sosec să vee miserioasa consrcţe din seco a XIX-lea

onumente religioase câmpinene, sec. XIX

reerire la isoria lăcarior orodoxe pe meleagrie cmpinene ne

va condce la o cnoaere aenă a arhiecrii ecleiasice din aceasă rbeînceprile i evolţia acesea dea lngl impi Dn pisaniie celor rei biserici exisene pe eriori Cmpnei oae

răpnnd acelai s l arhiecral planl în crce greacă c doă rle -vom consaa rmăoarele• B iserica cea Bărnă sa "Cea de a ac" c hram de a încep

pnă asăi"Sfinţi Voevoi Mhail i Gavri" are înscris anl

187.

• Bserica din cenr "De lngă rg" c hram "S. reime"poară anl 88. B serica de a Han sa "Biserica c Brai" c hram "AdormireaMaicii Domnli" are înscris anl 833.

În docmenele vremi s e mai c ieaă o a lă bserică prnd hraml

"Sfinţii mari mcenici Gheorghe i Dimire" noaţiie din rnele exiene

cprind ani 8 1 O 8 1 8 8, 1 85 Bsrca "fţ Mhal ş Garl", cnoscă în popor "Biserica

bărnă sa de a ac" ese inegraă de fap sec. XVII Profesorl Socaeodoresc menţioneaă ă la an 747 Bserica exisa iar Consanin velogofă i Grigore Serdar n consria propri-is o biserică a acea daă



c o enova B serca este consrtă dn patră căămdă în fomă de ccegreacă având gosmea dror de 0,80 m acopetă c abă decoaă cdoă tre na în parea cenraă servnd drep coponă a doa d spsăsmetrc Dn cprns psane an 1897, eese că bseca a fostenovaă c concs Cons Comna a Câmpne pcată dn no îns neobantn de pcor Toma Vasesc sb păsorrea peot

Consann Provncan. Bseca dspne de obecte c vaoare arscă socă mober dn emn de seja scptat coana Mac Domnpctaă pe până c o vechme de peste 300 de an coane prancaepctate pe emn c o vechme de apoxmat 00 de an; de asemeneacoana Mac Domn a Sf Ncoae dn meta agntat datae 81O Deasemenea dene n copo în retate de 50 kg dn an 790.

Coeca bbofă ese emarcabă Ocoh dn an 1793, Sfânta

Evanghee 8 1 căr de sbă bsercească c 1 ere chce păeîne an 18301856. Dnte sor bsec î amnm pe Dm menonat în act d n 740 ca preot a Târg Câmpna văaf Aposo ;în 76 preot Rad a a 1793 preot Teodor ce este menona înînsemnaea de pe Octoh dn 1793 besemând pe ce cae va însănacarea dn sfânta Bsecă a căre psane este: Acstă Sfâtă Duscă Bsrcă c prăut hrmul sfţlor voo Mhl

Gvrl rtu-u tl clopotţ zul pr chltulumlor V Logoăt Cott Câmpu pr pstsc utol Srru Ngru î ll îltuu Dom /o Grgor Dtru GhcVovo lt 2 ugust 5

Bs hl "A .� Dl, este stată anerseca stă Goet c sada Cao în parea de aps a oa.Bserca a fos prevătă c doă tre dn emn dn care na a format

copotna fnd învetă c abă pmbtă. Berca dspne de 9 ferestema 5 mc o ă dbă a ntrare e împăăet a sfânt ataavând potc deschs Psana staă în exeror pe faada de vest nedevăe că bserca a fos constrtă dn temee în an 833 tot separe că an consrce este ma vech onform ade ocae

Iaă ce se spne despe drea acest ăca de c În an 179 moa Câmpna era stăpână de doă fam:

Câmpnen poen. Fama poeno pov vechor obcerboees s-a îngt să aă o bercă. În 18O se menoneaă îndocmene do bec na c hra «Sf Mcenc Ggore Dmtece n poate f decât coa pe care o întânm în an 89 c nmee"Mnăstrea poenor . Aa se expcă penr ce momân poen oe pctv boe Constantn poan s afă în nteo bsec a pe



piara momânli să scis Sub aceas par odhneşe robul uDuneeu Consann Lupoanu ş Ve Solnc a ea 808, februare 2

Ase în an 188 când ese înhma acoo sonic amini iinaaceasă biserică. În spijinl acesei idei vin i oare me însemnăi de pecărţie vechi de sljbă cae asăzi se păsrează o pae în aceasă bisericăia ală pare la Mănăsirea Sinaa consiind ondi de ipăriri c

valoae de paimoni naţional În an 85 răia din ami lia boierilo Lpoieni ei aţi i o soăMaria care se căsăoee c Gigore Bjoean Cei ei aţi îi vând paeade avere la liciaţie iar Maria cae n avea rmai îi scrie esamen în1 87 ebrarie pin cae asă o pare din averea sa Mănăsiii Cenicaiar o ala pen zidiea biseicii "Sâna Treime" care se idica la 1 88 Toî esamen se spne că a lăsa bani i penr coaa de ângă B iserica de a

an nde părinţi i ei seseă cioi. C ceidine în 1 87 exi sa B isericade la an "Adomirea Macii Domni" de azi c ham S Gheorghe iDmi care dispnea aări de o coaă nde învăa omânee igrecee 6 de copii .

Aceasă insiţie colară ncţiona în chiiie călgărior exisene iîn 1 868 dpă inormaţiile peol i rimia Ionesc d in Beaza A ici învăţasei Cosache dascăll il preoi Ioan cae sljee a aceasă Biserică

înaine de 1 865 rmând dpă el peoţii Soica i San.Pisania bisericii cprinde măol ex Aceas Sfân şDuneeeasc sercsa d dn eele ş s-au nfruusea aşa cu seede ru csea Adorr Nscoare de Duneeu ş a \ erarhNcolae prn Sfnrea sa prele Calnc, cu cheluala dunealu rposaGrgore Caru Bujoreanu, soa dunealu Marca, ndc aceş ferccor a para pare dn oşa Câpne, au hro sfne nsr

Ceca, n lele bne credncoulu pra a oa Rusa NcolaePaloc Mropol al ngrolah Chru Grgore, anul 833 ocobre4, ajuând ş Chr Şefan în Albul de ac epsşnd cu oseneala DonseSchoahul Cecanul ş dunealu Vserul Radu Plopanu

Bsca "âta " sa sca la âg se consriee înanl 1 88 il ie 5 din zid gos de căămidă. Pisania scisă c liee chiril iceese măoaea Aceas sfâ ş Duneeasc Bserc ce prnueşe

hraul Sfâna Tree, ese rdca dn eele cu o ce se ede prejur,cu oa cheluala dunealu Cnarul Grgore Bujoreanu ş prnEsasa ş ajuorul dunealu serul Radu Plopeanu, în lele ruşlor,când se aa ra sa Grgore Ghca Vod prbeag ac în Câpa, lea2, ule 5 .

A ă i b blăd i i i Mă ă i i C i i



Biserca ese prevăză c doă re, prma dire ele servid drepcopoţă erior sa cosri i l clopoţă prevăz c doă camereaerale, ar î parea de ord s-a realiza cămi per bărâi, cae acţioa pâă î al 903 Î locl i s-a îiţa o coală prmaă, edicid recodiţioa coorm oilor ceriţe. B serica î al 1 874 a seri ced id refăcă c chelaa i doriţa eorailor pr acese o

ierveţ măridse ăţmea zdrlor, veche eresre id îchse realzae alee oi Picra ese recă î 9 ese resaraă îre a 9 4- 9 6 de căre pcori Toma Vilesc i Gheorghe Vesc

Frmoasee Bserici câpiee ac pare d ioria ocaliăţii aociorilor e reprezeâd simbolri regoase orodoxe de-a lgimp i . De amirea or se leagă aparţa primelor clase de îvăţără percopiii rbei ocare de clră i răspâdire a iţei cosiie repere

spirale ae ârgli i erior orai Câmpia iegrâdse c ol îviaţa codaă a lociorilor ei. se de ecocep a vorb despre Câmpaără a amii de acese edfic eclezasce, ce împodobesc aspecl edi iar aloral i de ce , cosie o mâdrie per rec acesa

mmry

Speaing aou he own âmpina and is hisoy his own deeoped înhee peiods he fis peiod begnig wih he I fi I 1 840 âmpina iha ie was a usoe Ae ha was a peiod when nohing speia happend;in his i in he own he peope wee ade oa de.

Begiing wih he zea 10 wi be he seond peiod of is deeopeenawing o he mode exaion ofpeo he ime ha wi be finshed a he end ofhe seond wod wa

This peiode had a peou name and i was ve impoan fo heindusiaiaion of he own

Finay i was he hid peiode named he onempoa ime.In his hiso aio 1 ined o pesen he begining of uua aisi

eigious e f âmpina own A hese had a gea inuene of soiadeveopemen e of peope

In he seond ha enuy impoan peope ied a âmpina Suh as: he

paine Nioae igoesu hisoya eseah PHasdeu and he d. Inhemisy onsanin Isai In he own hee ae o museum in hei memo

In III and I enues wee bui fu hehes wih had he oe ofshoos âmpina has a ih hiso as I sad begining wih he enu andnow i is a eauu own in Pahoa vaey



Liceul de băiei "Dumitru Barbu Ştirbei"

Srada Plevnei, colţ cu strada Ionel 1. C Brătianu



H



ENTALTĂŢ OEŞTENE1918-1923

M H RME ĂER

VAŢA COTDANĂ A LOEŞTENLORDE LA RĂZBO LA PACE

Jdţl Pahoa cpnda c mai ma nmă d oaş ş d comn

Sig că cl ma impoant, mai ma ş mai cnoc a şi t oaşlPloişti. Locioi ac b a ibito a a hto, da la nion aconidat că tbi ă acod impotanţa cnă. D c N ăpndciito Ion Gigoc P ond na pa iaţa, ăind p acpământ n lgăm obâşia d n loc an nic pnt ica cl în caam ăzt lmina zi Loc d naşt ş păinţii n ni ptm ag dşaţa n ndamntal macată d ac doă apannţ .

Impia gnală a c ă Poiştl aa n apc nda, ca c apat noă a oaşi ca modn n căămdă apantă, ngămădit înjl abicilo o gaă măaţă tmatică ş încăpăoa ncă n chilga Alăti, lma ch, mnl linşi paoa, gaa ă apnă bicţă cndă ca acnda n mlţ ima calo d căoi

Oaş n a o alat d inaz în 9 6 iind ocpa d căt plgman la 3 noimb/6 dcmb, n acaşi zi c Bcşi. Ea o

z d toamnă mohoâtă c caţă ş ploa. În za ond ada p mazănoapt şi p ap, ia coloan d m dca până a c Tpomânşti în tag, p dm l p n d noo ca n cnoctmonoga al oaşl ia în mă p oc ş m în ca mi amnc poişn lo. Dpă Poiş m ntnda p câmp compac şimb Ea pacă n baa apocal pic ca cca p ş

Î n zill măoa ngl dţ căda în mânil ocpanţilo, ca,

pino compota btală, a caza ocitolo nmoa nţ.na dn pocpăil mao a adminiaţ mita a otxplota tmaică a conomi omânş Act c din

Gsu fm tj, uuşt t Als 4, . 2 S Rmâ C Rsă .



odinl 26280917 mis d marşall Vn Macknsn n ca s arătaPoblma pincpală a Administaţii n Româna constă în tlizaraconomică maximă a tritor adminstrat în poitl Gman

na din bogăţiil intns xploatat a ot ptol ca s găsa dinbşg în Pahoa - d apt 85 din podcţia ţăr Odată c ocparazoni gmanii a ads n nmă ma d spcaişt pnt a pn n

ncţin sondl ş ainăil Pnt asigaa mânii d lcatoităţil românşti a lat o si d măsri cocit C toat acstacazl d părăsir a loc d mncă s-a nmlţt apt c ia dtinatp ocpanţi să intrzcă acaa ră aprobaa comandantli d tapăcrătorii ra obligaţi să mncască 1 2 1 4 o p zi ă a bnica dpotcţia mncii Acasta a aoiza podca nor accdnt ga laainări i şi la schl d xtracţi Nmai în intall cpins ntr 1 apl i

197 şi 31 mati 98 s-a ngistrat 37 d accdnt gra a ranăii şi83 la schl d xtracţi a ţiţi li Extacţia ptrolli sa xtins trptat d a 14 sond ca podca

zilnic 424 d agoan d ţiţi în brai 197, la 492 d sond capodca zilnic 351 agoan d iţ în sptmbi 1918• Pott datlostatistic oicial în ci doi an d ocpaţi s-a azat cca 1 5 85 000ton d ţţi ponind d a schll din jdţl Pahoa Dâmboţa

Bză şi Vâlca Poblma rainăiilor ra actă Dint ocpanţi agăsit n sta d atiă ncţiona Standad ş Vga Vga şStaa gpat întro socitat comnă pcra întraga cantitat dptrol ponită d la Comandata ptroliră Câmpina Noa strnntăd ptro a ct ca 73 din prodcţ să trimsă pst ganiţă Pn aacca acasta a ost consttă condcta Ploişti Gg crăril aîncpt n octombr 1917 iar matiall tlizat pona d a chacondctă românască Ploiş i - Caodă În da xctăii cărioStatl Majo Administati cra Prctii Pahoa să rcrtz orţat 500d octoi ci i oc toii o prim arnă d 40 l i dacă s o obga alca t ni în altă localitat dcât domici lo Atorităţl gmancomanda ctaa loctoilo din rândl popaţi orăşnştidoarc ca ală ra ocpată c xctara lcrărilor agricol• Pnra nxploata a întrgii condct CâmpnaGigi s-a ra izat n apii 9 8 şia ads n ma bnic i Ptilor Cntra n continaa ăzboili

l Cotr r t omor ărr r r răz d d ş l Bş 8 . V M mutoră Vl ?r du Puuşt p. 1 7 d p 1 0 0 1 0 1



În act tip pnt conm ntn, cotl d pto apant ş dbnznă a ot d la nim. Poplaţa a ot nvoită ă ntoacă latăoşaca "ştilă" . Dn pa bnzini ai lt o dn jdţ npta ncţiona, ia n intitţ n-şi pta dăşa poga ncondiţii noal "Ptol l lapant aată ntn docnt a dvntoat a în coţ, aşa că ai poat gă p aloca ş c pţ

xagat" Noa ci adat d loctoi Pcti Pahovadmontază lipa d nt a ocpanţlo aţă d itaţia popaţiioânşti, ca zbăta în nvo ş nţ.

N tb ă gnoă nici dtg povocat d gani laâştl ani 198 c pjl tagi lo Pnt popl nvo, da şipnt a podc dgă în ctol omânc, a at noavagoan citnă Et cazl Socităţii

"

Staa Roână", ca octa, în

ati 9 1 dpăgb pnt cl 95 vagoan-citnă lat c ocazavacăi din nombi 1 9 1 8 ca ma aă în ania"

Abzl ţină lanţ. Nma în l 9 1 7 dpă o jătat d and ocpaţi, Socitata Anonmă pnt Ditbţia Podo Ptolava d pimt d la nţi ma d 6997970 l Sb pna aat docpa, Păia a ot nvoită ă da SAD.P.P. a d 50750 i,ca c a d ltio ( 9 9- 1 90) a n poc octata nd nvinăţtăd ,a cdinţă" (a poat d coaboa), pnt că act chti ntba actat d Păi - "ăă ca ă îndptăţiţ la acata d nc i og a glamnt oânc d ciziţi şi nici d vo dpoziţi ddpt intnaţonal". Pţi p ca a tabt SADPP, a 5ptmb 199 a oat a, toat calclat a 100 g otoina 40d li, ptol - 40 i, li mna dilat 80 l, minal clindic -340 i, păcă 50 l, bnzină şoaă - 80 l S acta ctl taţ antioa

P ângă pto atnţa ocpanţlo -a ndptat şi p xtagacăbnli , ăi , pit d va şi a pt d contct

În plan gnal d xploata a conoi o�ânşti, atotăţl docpaţ a acodat o atnţ dobită o agcol Chia în paodonanţă pczază că vo i idicat toat povz pnt xpot,

locioio ăânând doa tictl nca• În timp c pş tăia xcpta d la ă d aţonaza xcivă a podo

1 461 Ră El p ci p 5 1 hl Prv d Prmăr Pş, dsr 56/ 9 9, 8 9



alna, popaţia oânscă a ost spsă ni g d aţă pin dpaţn Pn noas odonanţ s inods pohbia po dcal, alint, anial, ini băti spioas, aj ş sa intziscocaz acsoa p paţa nnă ăă apobaa aotăţiloili Sa inzs saciicaa anao, lo ş a păsălo •Vânzaa ctlo ş abicaa ţic n a a ps Pâna,

an d bază, n ai pa pocată aă cată, a ăsizahăl ş oă a poap linat dn copozţa păjtlo,intodcânds sbsanţ îndlcitoa, ca g coza, zahaina ş dlcn, appaaa antlo şi băto în cotăi, doghii ş aac(siopi). tio, în sptmb 919, acs pod o nzs dcăt Dicţ Saniaă din capitlă Pptl c can os inzis înlocail pbc în zl d lni, mici şi ni (zl d pos), ia

laptl n pt cons dcât înt ol 7 - 9

Măs stici s intods în don l anzacţ lo obi a,ânzaa şi cmpăa d ai ind sspnda• Psoanl ca nşlca păântl a psibil d mndă închisoa sa pdalibtăţi i d a cl tia•

Ea o a noi d oţă d ncă. Jdţ bnica d n năd locitoi ca a i ăct ţă sitţi la încpl l 1 9 7 dn tota d

3863 d locio apţi d mncă 49708 băbaţ şi 9568 i( 6355 copii ş băâni d pst 60 d an) s i tăm pobilizaţ

Moblizaa oţaă mncl agcol şi la c no cozps d ocpnţ sa izt p bz nmoslo odonanţ Sbamnnţaa c închsoa şi nda, locioi c âsta cpinsă înt 4 - 60 d an a dto să îndpnască

obgaţi d lc c s o

ipn d căt n sici l Pio Ait• Iată câta mponcdnt c is din docmnl nl 9 1 8 a c adinistţta gn dn 3 ana d a p 50 d pnt a lca bca Doobanţ, s găsi doa 36 a în zia d 7 ba, a pţin

15 ldem, , 9, 9 4 / 9 .

16

Ibiem 8/ 9 , 48 , 4/ 9 8.17 Ibem / 9 .

Iem 46/ 9 .19 m 4/9 . vl Nv, lş / 9 9 .6 Phk G. 4 8/ 9 8 . em /92 I / 9



de 30 de lcrătore Î zi de 9 ebrre din toţi chrgi conocţi pădre pentr trnsport lemne în oosl ocpnţo, 4 n sprezett• râghieri i snt chemţi să lcreze pentr riegsrohststee zi de 7 mrtie, ce m ml i proed de l bric de râng Bcescde pe str Ctczno Prmăr er obgtă să găsescă 0 de eme sete pentr despic pp necesră bricării rogojnor Pentr bric

Ail (Ail rcoRomâă) se cer mcitori c ârst cprinsă ître 6 30 de i âd nelte propr de mncă topoe şi opeţ pen zde ebrrie 98 Ceree se repetă peste câte ze, cee cedemostreză că prezett ci c nmăr c c ârstă ntrâtgermii ngjt toţ cători trnători din orş Prmări n mi ptestisce lte cereri dr ic eoile locle

Comndt Corp de genţ Nicoe Popec trsmte Prmăieio bogtă lstă de ecesităţ etă di prte Comndmetli miit germncre însm circ 500 de crători pentr Gr de Sd rinării, brci şiteliere precm şi petr mncie l câmp Neczl js ordne ze,er că n găse sicenţi omei trebnd ă peleze şi ţigni dcrtierl Mm cre să ie tieri s bătrâni, cătt îtotden să sescndă să dosescă st giţi c zilele pr gropile ş stee de priprej nmi ş mi să e scoşi l lcr şi l lte mci Pe de ltăprte trei igni ârstici di celş crtier cer să ie mi rr chemţ,pentr că milii de întreţit corezile st gree şi se prenge osăptămă geţ îi mltrt c să lcreze Bnăonţ Pimărei ost iibi lă otărt c ţigi bătrâ să mi i ertţ

Pri celeşi metode dre ocpnţ rmăre să exploteze ntegrlterel rbil Sprţ îsămâţtă î jdeţ er de 46860 h dn cre2458 h c gr şi 5 908 h c pormb Pe ceste terenri s dict săse clie pe lgă cele de mi ss, plte eiose lore soreli, orz,ăz crtoi doecei mei ş mzăre Popţ er meiţtă că se cepoprire spr prodselor obţinte din recolt nli 9 ş sprprodseor obţinte d i ele

rve l Pv fd Prmăa Pş, ds / 9 8 ff. 4, 5 64

ldem, f 8 Ibide J bi . 5 o bi. . 0 l bide . Ibi 4 . bi



Apcând eul recţor forţae auorăţle gerane au rdcade la locuor înreaga canae de grâu ş cea a are pare dn reulprodueor agrcole. a 30 noebre aceeaş coandaură ordonăecerarea uuror prov lor de carof ş de faoe. Ceăţen lor l e aducela cunoşnţă că dacă vor vnde dn aene urau a f pedepţ cu oaendă de până la 3000 de le au cu încoarea pânâ la 6 lun ar

produele urau a f confcae fără paă• Nu e facea deoebre de areaaerală fecare era daor ă dea produe. Afel lu Pandele Negulecudn Ploeş a recţona de la conacul oşe ale dn Ghgucanaea de 8875 g grâu fără vreun bon dovedor•

Pe lângă cereale au a fo rdcae în oalae nul cânepa ş caruunu Recola de fruce ş legue a fo eceraă ş valorfcaă înfoloul ocupanulu ar coercaarea ş folorea de căre locuor au fo

nere. Majoraea fruceor erau fe ucae ş exporae e foloe afabrcarea arelade O aeenea fabrcă de areladă a fo înfnţaăde auorăţle de ocupaţe în curea Mănăr Gghu unde a funcţonaş o preă penru un. În curea şco dn Scăen a fo conru un cuporpenru uca prune Se poae oberva că în pul ocupaţe au recu ubadnraţe forţaă ş au o nen exploaae unăţle ndureaenare care răăeeră în are de funcţune lângă ee adâugândue

alele no confor nevolor de răbo.Auorăţle gerane au confca vnule afae în dfere depoe

precu ş recola de rugur. Sub aennţarea unor pedepe everelocuor eru obgaţ ă predea nuc alune âbu de pepen ş dedovleac j r ghndă ş caane ălbace

Secorul ooenc a avu aceeaş oară. Penru exploaaea uocuanţ folo două odalăţ recţonarea anaelor şrechţonarea au confcarea produelor analere. Noă caul luudor Ncolae dn Bărcăneş care reaa că pe 8 are 97, în p cecăruţa a cu care ranporae ene a depo e afa pe rada Bucureşub paa unu copl de-al ău do oldaţ geran -au dejuga ş ua bo

Guernanţ geran au încea ranacţ coercale cu ale aecu a fo cea realaă cu AuroUngara dn 3 apre 918 Aeaaprevedea exporul de anale ş ca urare -au recţona ul e analede a locuor. Nua dn Poeş au rdca 1 4000 de o ş 7 000 de porc .

n Tcă Lut lu n Îmtr cr /9 16 - 918), EdM ă Bcrş 9 h v nl Prv nd Pr Prhv ds 0/ 1 9 1 . /dem nd rmăr Plş dr /19 . 84. /hidm nd Pr Phv d / 9 4



Ca urare a expoaării neraţionae a ecoruui ooehnic nuăru deaniae a redu u repeiciune. În 99 e nregirau 63651 animaefaţă de 3918 câe erau n 916 a cifree enţionae care cuprindbovine ovine şi porcine e ai adaugă un nuăr are de păări care deaemenea au fo ridicae de a ocuiori. De ue ori poieşenii au ncercaă e uragă de a recenăine au rechiiţii Unii e pâng Priăriei că

"viee or nau puu fi preenae a nfiera din diferie caue•Inereee ocupanţior au ndrepa şi pre produee de origineanimaă ipunând coe ari pe care e obţineau recurgând a băăi şiameni În baa ordonanţeor coandaura pe eapă 63 gerană u oeicuoia caraceriiă a da ordinu din 4 arie 917 prin careurma ă e coecee de a poieşeni 10000 de ouă provenie de a cee9000 de găini exiene confor recenăânuui Fuee nomi un abe

eicuo n ae en Dacă nu e reaia coa aenda era de 0 de banide ou deşi preţu de re iiţie era de 0 bani O probeă erioaă penru ouiori a fo reiiţionarea caior

răurior şi a căruţeor. Ceăenii un oaţi de nenuărae ori n cei doiani de oupaţie ă e preine a Obor n ca conrar prieau aendă d1 000 de ei nchioare o ună şi i e confica aeaju Şefu Po iţiei reiaă fie aăuri de coandaenu eapei 63 răuri e rechiiţionae şideinae oraşuui rebuiau ă poare un număr curen ri cu vopea abăpe un cerc cu diameru de 0 c care cuprindea şi număru auweiuui•Ordine neţeacă Afe de nşiinţări au prii Niim Hai Avra dnr. Roană nr. 43 d-na Candiano din r Aexandru a I-e IonDumiru ş i N ioae eodoriu de pe rada Buna Veire•

Adinraţia iiar şi Sau Maor Adiniraiv au da ordinu1 600 din 1 9 1 8 ă e undă coaee şi oi uuror caior din oraş n ieed 4 5 şi 6 ianuare păru fiind ânări şi preţui de o comi ie pecaăOrdinu cuprndea umăoaree pecificaţii rebuia nociă o iă cu oţipoeorii de cai păru rebuia uca a oare ora pe cuori ab negru şiperiţ preda a Oic iu de aerii prie de răboi preţu abi i a 4 eigpenru e ung şi 060 ei penru păru cur şi ai rebuia ca Poiţia pregăeaă foarecee neceare preu şi o aşină de un• O iuaţie

iiară -a pregăi oior şi e rebuind une n iua hoărâă pinordonanţă 6 augu 1918

� ld fon Pă Pş, 1/19, . 77 bd 141 d 2 7 1 5 . d f 9 1 O 1 9 � lhd 42 48



Nc ecorul oreer nu a o u exploaarea nd nemloaă În mpce mene canăţ de maeral emno luau dumul ănăăţ populaţaromâeacă nu puea ă-ş procue nc măca lemnele penru oc

Forţele de ocupaţe ş-au exn era lor de acţune ş pre ale ecoarede acvae. Penru aacerea nevolor ronulu au o repue în olonţămule abrc. Prn ordonanţele eme de Macenen a recu ub

admnraţe orţaă la ebruae 9 7 Soceaea Română de ElecrcaePloeş lcdaă prnro ală ordonană pee un an la 6 ebr. 98 Aleînreprnder au avu mar perder aungând înr-o are jalncă Ee caulUnelor Mealurgce Ploeş 5 ml oane de le ar Ferum Ploeş aue perder de 47870 le•

Deoeb de mporană dn punc de vedere raegc a oexploaarea lne erae Ploeş - Vălen . a evacuarea armae române dn

9 6 ea în exploaare doar pe danţa Ploeş - Homorâcu. PoţuneaHomorâcu Mănecu ea în conrucţe ş a o puă în uncţune de căearmaele germane la nele anulu 9 7 ş începuul lu 1 9 8 Doarea gărlornu nerea prea mul ap penru care dacă nevole erau ale le e acţona înconecnţă. Ee caul ceaurlor de pe peron cae au o demonae penrua oloe în dere nuţ germane Uleor CFR.-ul a olca pecâ pob l revenrea lor în găr

Greu lov de ocupaţa rănă a o ecorul nancar românec. Dncele 35 de bănc populare exene în 96 pee un an erau în uncţunedoar 35 65 urmau ă renre în acvae ar 35 rămâneau înce dn lpăde peronal au druger de arve ş regre Obş e de arendae în numărde 30 în 96 connuau ă uncţonee în aară de câeva care e alau înae de l cdare•

a puţn mp de la nalarea ocupaţe admnraţa germană anrodu pedepe oae apre penru nerepecarea curulu moneaocuor erau oblgaţ ă prmeacă ca mjloc de plaă ban germanauroungar urceş au bulgăreş e în monede e în bancnoe.Curul monear era abl la leu 080 mărc. Concomen BancaGenerală Română em ea noe de câe .000 le 0 le leu ş 5 ban camjloc de plaă legal în erorul ocupa ş ca aare rebue ă e prme

ca plaă de căre ecare locuor în deplna lor valoare nomnală Înacee cond ţ leur le uncţonalor publ c erau redue la 9/ dn

Pheekde G , . c. dnel 4 ş 0/ 9 ş 4 0 9 8 Răă Em c . p 90. hvele l Pv d ă / 9 . 0 !d m nd ee v ds 9 4



unc neioă începând cu d de piie 91 Piăi osnevoiă să că păţi iedie căe dinisţi iiă genă penuce nu ve nici buge şi nici cedie pobe C ue se v desMiniseuui de Inene penu obţine cedie supiene şiexodine• o din onduie Piăiei u să se păescă cuenueecic ui ceo 94 iobie peue de ocupnţi Ceuieie

picinuie de gău de pioniei ogni de geni u eveni oinsiuţiei din une oşuui i suee eu desu de i ţă deondui 9 686 e ; 435 ei penu îneţinee deţinuţio su sedovedeşe i iă în ces doeniu şi 4873 ei penu nspou cuăsu deş i "oşu nu e ob ig s pesee u i"•

Înucâ ceuie ie cue de dinisţi i iă şi de deocupţie u os ecue pe se popuţiei din eiou es odie

de eove cesei pobee ce îpuuio ipue ocuioio piu e îpuu de 50 i ei din 5 i 7 udeţuui Pov îieene su de i ei . doie îpuu de 44 i ei ipus 4ie 9 8, udeţu ve de upo su de 8 i .

În nii ocupţiei s desăşu şi o să cpnie de coece eeo. enţi s opi în piu ând sup copoeo biseicio.

"Copoee de oe biseicie - ipue o odonnţă i iă se

seceseă penu scopui de ăboi" se coou e e de peveui cupă de poieşeni în 870, Cedei S Ion Boeăou"( 400 g os idic îpeun cu e ei opoe i ici de căegeni• e i s înâp şi Biseicii "S. Vsie" Penuconecţione eo obueo şi gonţeo genii veu nevoie deă ă şi bon p penu ce în ă de copoe u i osconsc ie şi cnţee de uşi şi poţi b de ă de pe cse.

Ineesi să expoee oice susă de veniui ocupnţii ueciiţion şin i şi unee gicoe obiece de cupu şi ă secne deşeui de ână şi de bubc biui din gospodăii cuciuc ec.Coisi de evue pgubeo ceă încă din noiebie 198, iedidupă egee genio şi i înine oăâii Miniseuui de Inee( dec 98) sâns nueose decţii de ceăţenii ce u vu de

suei în ipu ocpţiei şi pocesee vebe de conse cupinândeciiţiie oţe ăcue de ă din oenu inăii în Poieşi până

hie d /8 9 8. v N l Pr fd Pră P, 9 9 8 4 dem d / 9 8 k d G 9 95/ 9 4 / 8 9 8



plece: sci c poumb o cofi, lâă, eme, cii şi vcile te dicte gospodilo căţe pet tspot. Se dgă lisee cu biedistse pomi fcifei, viţă de vie lucie di gdi şmd. Estebsot eces să cuoştem dee omeio ce piedtlcşoee făcte c mulă tudă, c mlă dgose, goise de oviţă cs moşeită de păiţi şi ptem să excmăm do ş ese î

ăboi Gheoghe Cosche decl că ocpii i- lt fsole poci,ţică, vi cbioe tigăi, ffuii, fclie, cţie Di cesă eumeemestecă vede că oice e eces să se i, i păgubi ve veoputee să se opă, opid măc fsole pet h fmiiei se. Celemi ecăite eu femeile cu soţii mobilii pe o s decedi î implpeo, vâd copii mici, pe ce ge îi puteu îteţie EeCosttiesc cee despăgubii pe disugeie povocte csei sle

câd fos bombdt oşl de Aiople Chiichi Popesc şiEctei Miesc eclm icoe de eeie, posope şteti,şevee ţoe şoi ioe chi şi lbi de ufe toe le cfo• ăcâd pte di lme de mijloc oşului vâd şi o csă miătosă, Mi Vsiesc esimeă pgbele ce i su dus l sm de 0660 lei sli uui pofeso e de câev se de ei) Î i câdupee geme it î oş, e se îmomâte soi să i

îtocee de l cimiti şi găsit cs ocpă fiid evoiă săşi ce dăpost pie de s vecii Abi pe 1 2 decembie i s- pems să ie îpopi csă şi i s-u d doă cmee de oci. Î estl csei s- istpoşt stică, ce ăms colo pâă î mi 917 Mlţi ocioiefugiţi s mobiliţi şi găsi csele devste îocee. Ese csblocoeeului . ielopol, mobili î Regime 9 Roşioi, fţă decs căui Pimăi fi ebui să ibă mi mlă teie

Atepeoii şi popieii hotelilo di oş, ce îciimt de ocpie oteă pgbe de ec de mi de ei ce dedistgee mobilieulu şi de devstăi. . Ţcovici coşie că HoellMuguesc, fiid mi mult u , c cte me fos îodeocupt de uiăţi mi pimit şi de dt cest tpe î peioddecembie 96 decembie 917 mi că ele lăst î mă pgube îvloe de 8 4945 lei mob lie disus eplt esolu i de sevici

v Pv Prr Pş / 8 ş d / 8, . 66 6 . d dr/ 8 . hd, . d, . l , 5, 0.65 bd



Pgbe smle est oelle Eop Spledid pecm şest Uivesl Dvid Segle tepeol Hoel Eop îegst pgbe de pese 1 1 .000 lei î peiod 7 dec 9 6 - sfâştl l ioc. 9 7 câd îct tpe geme î 2.300 de pi•

Şcolile v ş ele de sfeit deş locle lo fost folosite cspite s dăpos pe tpe Şco mixtă de pe st Pop cş

35 fos devsă de căte mt sogă pgbee fiidelte cic 0.000 le Diectoe Şcoii 2 de fete de pe s EleDom 53 Mi Dşesc dec că fost dsse lcile ci exeegospodăiei ei gd spălătoie cotee găd de v) mobiiel şcoplti de tdii şi dicte păsăile şi pocii estmâd ol l 9.000ei Necle s- i tpele de ocpie tt î oc s timpl mistili ft sob ş poi dest. A fost stictă

isl electcă fost scose scobele de fie di copeiş şcol d piiă sâje de eme ş coci de sâmă M octoi pied milocele de îeiee şi îcec dpă

ăboi să le ecpete î o ce ste s- . ii Mil şi AC.Aposolce să fie sctii de mpoitl pe tomobil ce le fost eciot deem î peod 9171918 Nici ptem come setimetele pe cepopiel i cl le ve fă de iml ce mcise pet e Este

vob de Geoge Neg ce cee Pimăiei să-i poiee cl eci iotşi ce folosit excesv e fote bolv boă gvă de cod) ş slbîcât mi pte mc î folosl comei• Seiele omeilo eteeşte compsie pi modest ătă î fă siie geee: săăciMeşel tâmp Nă om mobit soldt î Regimetl te eogă Pmăi să i e de c despăgbie măc o vcă c pte pe şi ăi fmili deş emii îi lseă tot v: pt dlpr c ete

pt tejgele de lc obiecte csce pocl ş vcO siie dmcă ese eltă de Mi Alexd 1. Rădc diece com sbbă Colăeş ce ve sol pe fot de lipiedse pi vt lt de ocp şi ămăsese c pt copiş micş mme băâe ce şede mo csă de fig li de fome godebăci ă ve jto Dispetă e solici pefectli o deleme lmte îmbăcămie şi scie de p bii pe câe fiid

emeie scă şi eâd de de poc sm especivă Ibidem 22 1 9 2 Ibid 1 . 1470 Ibid . 22 1 Ibide . P Pv, 1 1 42 072 Ibidm 52 27 Ibid



Clvl omelo ş l st ţ lo e de emgt ece clp şfece gomot povoc teme esgrţ pede ece om ş sttţe sfet ît el. Sedl Polţe fos mtt pet fce loc poşte şsevclo de toe spşo stog e 9• Ale cteese e sevte? C pte cest sttţe s je pe loclc?edl c cst md be c ofee exe? Cclţ e

es de mlte o î specl cţelo pe pecl bdesşe seblo geme•ote csele ş pvl le efgţlo fos devstte A fost dcte

mobel pele lcle de t. L Şcol 6 fost dsse hvş bbl otec ec de cţ flte î podl şco s A fos efe 22 debc. Î cldle evcte c oţ fost ogte 6 sple pe ţgem sec ş ch om flţ î mt Aso-Uge. l se

fl î Cs Şşm d std Seme 2\ l Şcol defete de tpele geme î etgee 202 oembe) dss ş sptrle ş moble• Î mle cse st îctuţ foţt sodţ ş ofţemc popet fd evoţ s e ofee cs de oc ş ee deîclt"• Locţee m ose st tsomte î co cmfcţo l pe std DC t •

ote tbcle fost echţoe c pele ce se gse î ee.C ş pscle ost împşcţ gsme lo tsfomt î sp d pe s cofecţot mş• odl ocpţlo s- îtocmt îmte 98 lste c poseso de c m mlţ de ) pe cteest îegstdse pese 400 de mle•

U lt mloc de explot fc pople omeşt osttle pe sc g mlo plcte tt pesoelo cvle ct ştoţlo omeşt. Pet c

" e tmp ome" oce

egleţ s eexece de ode se pedepse c me sspeded s s me l sevc m gele Este g de def cexctte cee bseţeo s ef l de îdepl mte sc sbodoe evo pesole pote mc gcole) s tde tpcpove-omesc. Cmeel Com Ncle bset 5 le de

76 Id d P Plş dr / 9 8, f. 7 Id d 4/ 9 8 . .78 Id . .7� Id d 44/ 9 8 . .0 Id d / 8 Id d4/98, f. 49. r 1 La rahvr va a( ră, Mzl N . V B 98 p 6



a sevici pe cae avea î Piie pe aşi vedea de ieesee saepaticae pe cae le pe a pess de datoe ş ca ae esteîiovţit de capaciate şi ea voiţ. isbodoaţ ş . .egleţ Lcoii de la Caiea de pietş pavae epaaţi detoae asfalt ş baalt ş de la sea de o ea de gsi la oa 8 deşisevici lo se îtidea îte 20 oa gea)• Aedaţi c salail

pe o a fost do viti cae a efa s fac o deplasae la satee dijl oaşli dp faje î ia de 3 ap ie 9 8 pe c avea evoede a şi p de od îe cse• Aedaţ a ai fos eeccieiiPiei caoiel oea Di ctabill Pecepţiei şi ţi alţiipet aceeaş v ps la sevc i.

Peceptol coa eosl Ags G. Soesc ceea taea

disciplia a agetli l. I Sela eodoec pet c sgeea îscis dieielo coştţe s plteasc axa pe ci pe coideetl c seva ala S cede c este voba de o peoiţie iiea şi doaîfgee a Pteio Ceae a de eageea pelo o di o

Jaf sisteatc dbla de sevetaea adiisaţiei a speia şieţit pe ocoii oaşli ecae a acioat î fell s dpedcaţa pii ficile popii sa legate de sitaţia failiei covigei

caj etc ste ge şi cia edept î ele cai s dec s-ac sa s- i ie Ui i a as de cţi îdepl i id c a pttodiele aţii a aat şi colaboa c ocpa aţi a ost pişi îecioca ş icovl atdşi copatioţii ia alţii sa ops pe aţpltid di ge viea.

Cofo deciiei Miistei de Ite .3244/20 decebie98 Peectl jdeţli a eis o

Pblicaţie pet istiiea ei

cosii deţee î vedeea cecetii adiii şi acţii tofcioailo di adisaţe poliţie ş ate sevicii ale Misei deIee pe cae e-a avt î tipl ocpaţie iaice depdseplgei dac este ca Mlţi fţioai at îaite ct şi dpeageea gea a fost eogadaţi sa deişi gţ) Diodil cpiai Pal coisa egal sa fc cecei î ae 99

pe lg pesoae dee de îcedee ca fd ageae

î pvţa

x5 Ibid f 52x Ibidm 6 X? Ibd, 5 Ibid 279 . , 5 42x� Ibid o / 9 3



Hem ecoff stCtco 26) pet se şt ce ş ce be fct dfeteo pesoe omâe ce se fl sb em•

St cof d ltm pod de bo scos spfţdepde m p ooble pe ce le ve poeşte cet code ş c coect td Agtl Câ fost sspedt d fce pe3 e 98 pet fpte epobble svâşte fele

teo lt de l modest fmle Mgolesc sol e fe so mee) sm d 2250 le, cât vlo pest dâdle o ctî voe de ,50 e Aflâd l teo c fost eclmt îpot fm le5 le Acelş pecepto Agst Soesc, despe ce m m dsctt,cott c lps cotolo l II l P ş Obo, exstet d95 post desft cm, dce pedc oş, mlţ sstgâdsplţ txelo It î câtev expes stţ devt pe ce el o gseşte

pe tee ml scp f d come tx cvet, ocp locllto l ptesc c o tx ştdse sgţ c c cotol gos, cm se fce lt dt c stg c po s em d de socotel Al pecepto demob l ţ ş et î fc gsesc l cotoele d sbb ml epltc - mobl ş efgţ Nc l cmt Rd e ode Amee pşte lbeepte momte tedtl lpse

Îgo pml ş osle ce î pette âd colo sdep o mc îcodt de m mlt le pet c tote lcle sfe dse l cet ş s mfeste coecttde•

Peod de do ş 5 le de ocpe fost de pv ş deîclce deptlo ş lbetlo cetţeeşt A fost tes ccdp o 8 se Nmeoş fco, peo ome potc ş c polşt fost l osttc ş depot î g s estţCosdem eces s dm ctev exemple î cest ses S leste Abetcmst d Poeşt fost estt 45 de le pet c exectt odl decedee d 96 Pofesol Cstesc Jee stt î est 25 lepet ttd tgem L 9 febe 9 fost est 38 deftş ş depot l Sve, î de Ilom Î dept fec eott ptee poltc de gel btest, tkst s fpec

Dp ce stt 245 de l l Sve 5 dte e st dş o, îlg e sttto vt o sot m d deteţe îdegt

id, - id / 9 8, 9 1 0 . bid f 26 id f 4 5



em. Glodea a sta gaia 0 d cele 3 le de a iaGădea ş Aastase Mtea a avt tatamet asemăăo.

Î ltm a de ăboi , cd s-a îtăit dităle ocpali a avoc aci de eseă ma meoase ş cha demi la evolă La 4iaaie 98 pofesoii d Ploieşti a fat să pedea eci î mbaomă pesoal gema de la staie C.R Elevl Modovea

Alexad absolvet al Şcol de mesei di Poeş i a fos aesat şi eitimp de 6 i ît lagă d Asta fid acat de spioa U exempl mlt mai găito despe ceea ce se tmla ese cel al

maiestelo. Î limele i de ocpae atc cd admsaagemaă a ăspdi aişe cae loco ea îdemai să spe gve ilgema a cma ăii a apăt mafeste scise de măacat pi c pi cae poplaia ea îdmată să ămă

cedicioasă codceii de a Iaş ş să aibă cedee îo apopiatăeibeae A ost băită Efosia Rădlesc că lea f scis ea fidcosctă pet că aja ăii ş amiliile acesoa Expeia gafologcăealiată la Pefecta de Polie a cofima băala cae plaa aspaei Î fial afaceea a ost mşamalată c spil taci al poieilocale ch ia dacă aceasta se afla sbodiea ocpatl•

Pet a îicoşa polaia Comadata de ocpaie a ăspt gimd teoae a măt valoaea ameilo ş a îmli măl elo deîchisoae pet cele mai mic acte de espee. Pet efl de a sepeta la echiiii de cai ş tăsi, 8 esoae a ost aedate c 000de lei pet că a ascs tăsi 6 pesoae a pimt aedă de 00 lei.Avd aceeaşi vă bia ş i moşie a fost ameda c 300 ş eseciv500 ei <K Lista exemplelo poae coia.

A sosit acel oiembie 98 cd dpă o efemeă da gea ocpaietle gemae sa etas î goaa calo, ld ce mai ptea dstgdce ptea la Sevicil Admiistativ Cetal tmite la data de 6/ov o îştiiae Ahtectli Şef al Sevicli ehc Comal Poieştipet a îcepe cecetăile pe baă de acte c piv i la devasă, ech isa oice văămăi a fi ads blo pblice şi pivate de căte amatelegemae î etagee cepd c 30 oct./ o , oa l di momet

aplicăii claeo amistli<• La dl să Mist de Itee GGeogesc a lat hotăea di decembie de a se ăt desăgb celoce a avt pagb pi bombadaea aeoplaelo vexaii şi imixtii

lid d Pm Pş d 44/ 9 1 0 J it 6



îcecte su sufeite eciii cie volui sicii impuee de dăme ş pgube de pe u tei useşt"

Pgubele cute udeuui Pov u fost eoe. Pefectu leestmt 8 iue 99 sum de 662 e Pmăi Poieşt estimt eciiile şi duele duse oşuui şi locutolo ui 9.823.386 (24. 9 9) • Nui pgubele due clădilo pvelo şi mobieului se

cfu 2 i le sumele cite de Pimăe d odu mtei deocupie su idct l 8.404.96 ei () Rpotul Comsei de costte buuo imicului î Poieşti dt l te 99 us o coclueîficoşătoe deşi lipseu ulte poe i eugi ce u eveiseăioli bolvi) 2 42 .3 ei

Cvl oilo l se desfăş u pe fot su p teitoiulocupt ci şi î ole li le olei colo ude se ăspde cu

epeciue vusu cuisului. pişi îte i de uptă ş mtăusescă ce e îco. o oseă e os şi deode povoctă degupu de deetoi ce euiu ogu pogom ş sc. TăRepublcă Moldoveescă e eit e ve Am descopet îivee ploieştee docuee ce vobes despe fpte gudutoe deocuce î isto ometulu d ce u ts sufice te. Ităsuccit îtplăile pe ce leu tăit poeştei ş pove Ctevteui omeşt u plect di g Socol şi) spe Bsbi î seie de 5 uie 98 ultimu dite ele fiid tct pe iue î gCăăş Bucovă lgă Stăuşi pe pămtu oesc de peste Put.Pite mo s umăt sublocoteetu Dem G Răduescu diRegmetul de mş Diviei I- Btioul de Adee Moteeouui fost povestită cu o iesă duee şi cu simptte de subt. NcolePvuescu Sut suficiete ultiele sle cuvite c să îeegem tgedce vut loc ".. uit că subt Răduescu G De fost găst debolşevici ş cu e împuşct î piept căut sub ole teulu şi cu upico etet) şi tăt buctă cu buctă vădu că este ofe om Amm tecut pe colo şi m vă ose d ot su cuce u pobbl cău fost îgopt ci i îcă odeu ose"

După u ci şi fi i doesc săi epuă î deptui umeleşi fptele: să se code stăi e ce s- ăscut şi tăit Puşcşi umeeeoulu ucu ce se v împi î v ului 92 .

ld d 1 9 8, 6 hd ds 1 9 1 8 , 8 0- hd 1



Confmaea ecnoşnţe ploeşeno pen ce căţ la daoe, pecâpl de lpă în Răbol Reîneg Nea n ese sngaă Meale să le-a pa nmee: s Dgenţe deve s L enamnasl dn Rege 7 Pahova, mo în 96 în lpa de a Pscaas oleş devne s Căpan Romls Ncolesc aa, d Regmenl32 Mcea, mo în lpa de la Doaga, dn 9 7 s Oo ma să pmească

nmele geneal Dagana şa md În an 924 ea deja schmbaeaoae 300 de denm ale sălo dn Ploeş Î acelaş conex, sensc acvăţle soceăţo Măăşeş, Monele Eolo,Apăăo Pae şa Za de 20 ma, începnd c an 920 a devenSăbăoaea Eolo naţonă expesa cea ma desăvşă asfel nos naţonal A fos acodae decoaţ ş medal, a fossăbăoă c o fasl eînoaceea năţlo în ganoae ( exempl af, pe ângă pea fmoasă ş banchel ogana de Pmăe, pe 30 oc 9 9 n sala Edad Manesc dn Pasaj Coopeava, c 50 de nvaţ,în cnsea Eoce Dv a 7ea dn Ploeş), sa cos Caedala SfIoan oeăo Caedala Eolo Reîneg ş e ae manfesaţale ecnonţe locolo aceso eleag

Dn ăcae măle ăbo s-a vă pnă , în peoada

nebelcă Saea de nomaae sa ensaa ge, nee a ăsa ănadânc, dele n a dspă, amne a dănCeva eba făc pen a şa vaţa maşo păoo dn

9 6 9 8 fe d paea Case Regale ş a gvenelo, fe pe pa oca, decăe soceăţ, asocaţ, fndaţ, cha pesoae paclae Ese ădablăaceasă solcdne a pahovenlo de a- aja pe ce ma neoocţ ş mafăă speanţă Dn mdnea de acţn, să sbl ne câeva

Dpă model Cons l l Cenal al Soceăţ de ocoe a ofanode ăbo, conds de dna Oga Sda, s-a cea n come jdeţean caea mă să eaboee în o sască a ofanlo, sabnd leo seenecesae îneţne lo• Păa a găs o solţe nedă pen a asgao pae dn fonde necesae confscaea măflo c cae se faceaspecă pe paţa oaşl În sepebe 99 s-a p obţne de aspecanţ 270 le de a aava, 7 e de a peşe săa ş 3425 e de a

o canae de 29 kg de peşe poaspă, 36,25 le de a fce ş peşe ş 500le de la 3460 kg de pepen ve Pn acese meode ş pn aee, î anl

10 Ibidm d /1922, ONbdem d , 6019220 bdm d 7/ 1 9 1 9 f 9 1



99920 Priăia a oferi 0000 ei societăii Ocoirea orfalo derăboi Aceeaş sursă de foduri avea şi Casa ai lia Lutătorilor •

Cercu de ecutae Prahova codus de coloe Caeleau şiCosatiescu utul fd şi Coada Milita de Prahova) se ocua deroblea asiuăii esiior şi a auoarelor eru ivaiii de ăboiuai î Ploieşt eau 2 ) orfai şi văduve •

gest oeos cu erau mule atuci să da d u iul sau ul ule care a celor a eorocii decâ ie a avu loc î Saa cea Mare aŞcoli de Comer di Poieşi î iua de 20 marie 99 Di doai şiofade sau ofert autoare costâd î obiece de îbrăcăe şiamee văduvelor ş orfailor d răboi

Î ulte cauri fodurile su iime dar acordae cu oatăcomasuea. Câteva sute de lei 00200) au dae de Prăie oaa su

iaa etru ca oameii să oată ieşi di greu

aouio usuimet de esie u auor d lee o esioaă luară. Au beefcatvăduve ale căror soi au urit eru arie şi Roâia Mae evoaşiiş fa l ie fucioaror mobl iai Î ul timu ca este de subi at că dPriărie erau 22 de ersoae mobiate etru cae faiiile au ii .544 ei î 9 8 adică sume cuise ître 25 şi 65 le •

Sut şi caur câd biocraia frâeaă fatee uatare Maria

Maiescu d strada Ivoare 22 al căei so moblat î Regimeul 46Mihai Viteau o î Sialul de boli ifecoase r d âlad î a9 ese trsă să se adresee Comaie Saiare Craova eru căuele soului e u aărea î regisrele de Sare Civilă Pâă a aarearăsusulu săaa feeie şi coiii săi umau să se descurce cu foateulă geuae

Î schb aoul restauratuui iversa Pee Duirescu a reuşt

doar î tei ui auarie aie 9 9) să obiă i Miisterul de eesua de 28 e e care o cheluise cu câeva ese oferie oeilor veila Ploieş cu ocaia dearăii ruelor geae Î aceeaşi erioadă deim aul de coii găsi a rimt doa sma de 88 le

Pefectua a avu ş ea ariuii î sj iiea refugiailor. A ofeit suade 5000 lei eu a uşura reatrierea dobogelo evoiaş e caeeveimeee ăboiuui iau adus e eleagui rahovee î seraa

1 2 Ibidem, f 9 3 Ibdm f 6 4 m 7 5 dm, f. l 7 6 Ibdm d / 9 f Ibdm d / 9 8 f Ibd d 8/ 9 9 f 46-47



slvăii în f ocpnilo Se ce n ges fmos d se mcşo ŞIpesne dică de nevoile jde

Săăc s- ăc smiă m imp. Lpse menee în specilpine lemnele obiecele de o fel C difcle s obn pin Cspădi lo emnele pen cee 26 de cnine ce fncion pe ngă şcoi epime dn oş oe ge s descc egănele de copii Domni

en

şi Gh Consninesc

ce e sp il pen copi i Zec deceei e m se Pimăie pen înesn pime cop o găsi d şi ceo pe ce păin n- pe înene. Mle mme dspee sndispse să-şi de copiii s măc pe cel m mc egăn Movele sndeose sn bonvă şi bso ipsiă de mijoce c să-mi hănesccopll ăl celo 5 copii e mobi mm efgă dn jdePn în gl comn omşni moe nşee copi poven din

s l ie de căe sod ii gemn în cnonmen Scăien în mpinviei ăboii ese ds de moşă Pmăe cend jo Iă nexemp emoonn ă e pe fon i mm moe lăsnd 4 cop celmi mic de n n ş jmăe o feă pe nme Zf. Aces fi ebis fie încedină il pen c so m me Svi de 5 n săpoă mnci îneinnd-şi fi. Sv cee însă să i se încedneeso spe o ceşe•

Ce gedi v loc ce fos şie ce s- pied înnoniml vemo de dpă Ploieşil conin să ăiscă omeni e hoăi să

econsiscă săşi efcă gospodăile ş vi. C ge se n în imp denomle pen deven n oş cv i în ce se is din no enjăi popei modeie. Pfnd pe Ion Simionescpem spne că ces oş conceieă belşg ăe nose ve nevoie

d o dminiie d ce şi de condcoi ce mi pess de vi deoe ilee c geăle e neene să m ibă şi peocpăi sleeş deme oi lecioe e ănlo lăse de ăboe. Se vobe de vpihlă locioilo de gospodăi ihne înconje de gădni lg dsă n ăm de coco negsoesc ş în speci de ce năo de peoOş găo l meşeşgio f n mode pen ee mncnd dinge pen ă c ceş cenl cnli c pv mode.

Ibim d 8/ 1 9 9 , f . 2

Ib f 26 1 1 / 8 , 40 Ib 1 06. 1m 52. Ibm / 9 8 f 53. is Oşe n Rmâni E 2 Bşi Ca Rnsă 929 2 1 9 2 1 î A



Summry

e Frst World War dd not aod Ploest. e fact tt te c an Praoa

coun were under total contrl caused rea! suerns to te ctzens. e eplotton

of te and rces and ofpeople 's labour s doubled by te dstructons caused by teGe at te end of 1918, n te contet of ter wtdrawe. Beng nterested n

lotng any source of ncoe te occupants requstoned anytn cereals petrol

an cnes and arcultu tools etal obects clot wo cotton and wool

wastes cas orses ture fro oues and scools

People s and nsttutons sery was uanable. Eac second and ee

nose caused fear uncertant loeses. Te ouses and stores of te refugees ae

been deastated Te settln of te occupaton troops was followe by abuses anunretued spendns. Fees and prsonent were an ee ay atter

Systetc bbe oubled by te seer of te adnstton scared and

dspleased te cte. Eac ofte acted n s way accordn to s own educaton s

own fears or tose n reaton wt ter faly stuton belefs coue etc Soe

reane dned quet follown as uc a tey could te orers oters elpe an

colborated wt te occupant: soe were caut n te le but tey elped ter

fellow counten and oters oppose drectl payn ard for ter dsobedence.Eetn cae back to noral wt reat dcultes. Te runs let eep

wounds te pan not dsappear te eores lasted. Poerty ad needs ae

been a socal proble for a lon te.

Ploet contnued to le people were ecded to reconstruct t to reake

ter e and ter oes



STATUTUL FUNCŢiONARILOR PUBLICI, 1923

dr HH ALCAN

Î l 923 s dop Lege pet S fcţolor pbc.Acesă lege fos pomgtă de regele edd l 5 e 923 ş fospblcă î Motor Ocl r 60 d 9 e 923 E fost voăde Se l 30 m c 9 de vot per ş vo împovă AdeDeptţlor dopt lege l 8 e c 4 vor per ş pt votrcotr. Stttl e de rcole dstrbte î doă păţ. ecre pe ecte şpe cptole

Pre 1 cprde dpoţ plcbe ttror fcţorlo pbc.ptol 1 er reervt Dspoţo geerle. Arcol defe ctegorfcţorlor pbc Acet er ceăţe om ră deosebre de sexce îdepl e servc pbc peme (c vl s ecles c) îsttţle sttl deţl come s l cele sttţ ce ve bgetprobt d prlmet gver or cos le deţee ş comle.

Arcoll 2 emer excepţle. Atfel t î ctegorfcorlor pblc ) fcţe poltce ş cele electve. cţor decreră cre r f fost desemţ vreec să îdepescă o fcţepotcă l îcetre mdl îş re de dept fcţ eroră crespectre deptor de vechme; b) mropolţ ş epscop; c)fcţo Prletl. Aceşt îş desăş ctve dpă sttpropr; d speclş sră ce căpă vemelc o fcţe pbcă; e)

lcrător s persoll gjt pe tmp detem s pet o mtălcre pvţ pesol de servc peme regmetspecl rm să regemetee deptrle ş obl gţ le ces

Sttt prec că c o fcţe pe f creă s desfţtă decpr ege (rt. 3) . cţor cre îş ve reglemettă cv te p egspecle îş desşr ctvtte î cofomtte c prevedere cestor.

Cptoll l Ile prec î doă coe codţe de dmsbte

î fcţe. cţor pbl c eb să fe om să bă cel pţ 2 de împţ să fe pţ d pct de vedere săătăţ ş să sfertvreo codmre fmă N se făce dscrmă de sex. Bărbţteb să f stsfăct lege recră ş să se bcre de oe deptre



civile şi poitice" at. 5) cţioaii pbici avea obligaţia de a depejămât de cediţă faţă de ege şi faţă de ege

Capitol a lea se efeea la stabiitatea fcţioailo şi eaalcătit dit sig aticol at ) cţioaii pbici se bca destabiiate î fcţie ăcea excepie caie speciale pevăte deCostitţie şi de egie cae cofeea iamovibilitatea cţioaii pblici

" ptea f tasfeaţi pedepsiţi îlociţi decât î amite codiţiipevăte î egie speciale"Cel de al Vea capitol se efeea la îdatoiie şi ăspdeie

fcţioailo pbici Acei fcţioai cae desfăşa mcă de bioavea obligaţia de a lca ce pţi oe pe i Celelate categoii defcţioai avea egim de mcă stabil it pi eglamete popii Aticoll 9 egeeta măl ielo de săbătoi egae Acestea ea

iee de dmiică 24 de ile de săbătoi eigioase a cae se adăgailele Uiii Picipatelo şi a tto omâilo şi ia Regalităţii 1 maiDite săbătoile eligioase se detaşa Paştele cae se săbătoea 5 ile şiCăci cae se săbătoea 4 ie

cţioaii ea obligaţi să lociască î ocaitatea î cae se aflafcţia pe cae o ocpa. Aticoll ceea fţioailo compotameesposabil: "cţioaii st obligaţi ca pi actee vieţii o pblice sa

pivate să compomită fcţia sa copl di cae fac pate" . Î ca dedemisie fcioaii ptea păăsi fcţia dacă pimea apobaeaecesaă. Aceasta ma să se poţe î teme de cel mt 5 ie de adata solicităii. Păăsiea sevicii făă aşteptaea apobăii espective easacţioaă discipia. Atci câd fcţioa săvâşea fapt "pidepăşiea lim itelo madati sa a sfeei atibţii lo legale sa pi abde ptee" cae adcea pedicii paticailo el ăspdea facia. Deotat că î text aceste peciăi ea sbliiate Legea avea îsă giă săcpidă şi eves cţioal î cota căia sa ăct o eclamaţieefdată sa temeaă va avea dept a cee î stiţie daeivese"at 3)

Capito al V lea ea eevat icompatibil ităţi lo cţioaiipblic i avea voie să ocpe î acelaşi timp doă fcţi i Excepţiie eapevăte pi legea cmi. Ei avea voie să facă comeţ să iateei î aedă " pot a îtepidei de căi" ptea lca îate admiistaţii făă apobae. cţioaii pbici ptea gia afaceipiva ac csta ava ageţă c fcţia îdepiită. Ei ptea

2 A sbto lgio umtol: f Vil, Bozl Domnui . . ÎnminDomnui BunVti [ ] Pş ] S Ghogh În Domnu u i S Tim [ ] S



patcpa a coduceea admstaea sau cotol vee socetăţi cucaacte ecoomic făă au ogaelo ablitate. Abatee ea supusecomsiilo de discplă. ucţoa pblc ptea f aeş deptaţ sauseato cu excepţia cailo pevăue de legea electoaă

Capito al Vlea se efeea la salaii idemiaţ pesi şicoced. Saaiul fcţioailo pbc ea î cocodaţă cu gadu ş

fucţia pe cae e ocupau Î aceaş timp fucţioa ma aveau deptl "lao demaţie de cie vai id dpă staea cv lă şi local tatea de îş i aueşediţa" at 6). Acest auto ea acodat tuto fucţoailo ca"dacă ambii soţi sut fucţioai pmesc fiecae demiaţe ca ş cum afi ecăsătoiti" sbl .î text).

e pol de ciie beefcia ace fucţoai cae locia îtulocal pblc. cţioai cae aveau copi se bca ş de "u adaos ca

auto de famil ie"Î cal famillo î cae ambi soţi eau fucţoai ş aveau copi,spou de ciie şi ajtol de familie se acoda ma a d dite soţiÎ mod excepţioal "pă la itaea î omal" se ma acoda fucţioailo so pt scumpiea taii "popoţioal c saaiul a cae e dadept fciea ş î apot cu scumpetea lucui o de pmă ecestate"

cţioai cae aea două sau ma multe fucţ aeau deptu a

alocaţie de ciie dect petu o siguă fcţie Pet ceeate fucţiipimea umai saal de baă at l ) Ace fucţioai cae aveau eşedţa ît-o ată ocatate ş se

depasa la seici pmea o diuă Această dă se stabea î fcţede salai fiecăia ş ea egaă petu toţ fucţioa cu aceaşi gad Îcatuml die u eau icuse cetieie de taspot cae eacuatiate sepaat. iele eau fxate al pi Jua a Cos i lui deMiişti. cţioa cae pi atua fucţiei lo eau oblgaţ la celtuieiextaodiae, aeau deptul să pmească sume petu "celtuiel deepeetae" at . 8)

ucţioaii cae ea detaşaţi petu îdeplea ue fucţadmstae pteau opta "fe petu salau gadul ce a î special tatealo fie pet acela al fcţ i ii ce ocupă" at 9).

Aticol a 20ea fixa cocdl de odă la o lă de ile î timpuluu a caledaistic. Cocedi mai ma eau acodate uma "î ca deboală bie costatată" . acă acest cocedi depăşea te salaiu seedcea la jmătate. Î cau î cae d motive de săătate cocedu uifcţioa depăşea u a, el "a f ăsat î dispoibtate" ucţoaputea f eîcadat, după îsăătoşe umai dacă postu espectiv ea

i d d ă



Pensonaea uncţonaor se realza la 60 de an În cazu în care laîpnea acese vâste nu se îpnea vecea cerut de ege pentrupensonare, uncţonaul respecv puea beneca de o peungre aacvţ de un an îns nua cu acodu une cos specaeFuncţonar care deveneau napţ sau popr servcuu eau consderaţdn ocu, "în retragee" dup avzul cose de dscpn "dat pe baza

apouu cos e edcale" Captolu l a VII lea se eerea la "socaţ e de uncţona" cou4 pecza c uncţonar publc se puteau asoca "pentu scopur publceeconoce sau suea nereseor proesonale" Legea petea caasocale proesonae s se poat un a ue înre ele, sau car toaela un oc" cu condţa de a pstra caracterul proesona culural saueconoc. socaţ le puteau cpa personal ae jurdc

rtcou 6 prec za expre c acese asocaţ nu pueau ua n dscuţeo adopta ezoluţ aupra probleeor cu caracter polc. le puteaudscua "oce cestune care este în egu cu proesunea or" . Fondureasocaţ o proveneau dn cozaţ serbr donaţ ec.

socaţle care se abeau de la aceste prevede erau dzolvae.Horâea de dzovare se adopta prnrun Jurna al Consulu de Mnrdac asocaţa în cauz nu avea personaae urdc În abee suaţ eranecesa avzul Cons ulu Superor dnstrav

n rândul asocaţlor se pueau înscre atâ uncţona în sevcu cât

o • •Ş I pensnarrtcolele 303 înscrau pedepsele care se apcau acelo uncţonar

care nsgau a grev o prn acţunle or peclau buna uncţonare asevcuu. Pedepsele erau due. stel, psre sevcuu, paţa sauoa,

"

după

oîn l g r pr ab ilă

" (sb în ext n.ns. G.C.) ds ecolecve sau ndvduale

"

la ac ai pocă sau a poci apropia " (sublînex n. ns G.C. ) care pueau s pecteze nteresele pubce generale care puteau nepretate ca o

"

d s rtaiun

de a daore" (sub! în exnnsG.C.) erau sancţonate cu deerea pesoane or a pesoaneoespecve (ar30)

Persoanele cae se dovedeau a vnovate de nsgare organzare a

geveo, pe lâng destture pueau sancţonae pn aenz care egeaude a 000 pân a 10000 de le sau car prn încsoare de a 3 un pân la an (ar . 3 1 ) n s uaţa în cae în aseenea cazur se deonsra pcaeaune asocaţ a uncţonalor aceasta era dzova "unelto urrţ pedepsţ conor at precedent" (ar 3) a ondule asocaţe erau"conscae în oosul asocaţunlor de beacere dn ocaate" .



apcau uturor ncţonaror pubc cu excepţa agstralor ebrcorpurlor dpoatc ddacc, ecezasc, celor cu caracer tenc, crora lse aplca prevederle propror reguaente xcepţa cuprndea uncţonar Corpurlor legoare care dpuneau de proprul sat

rtcou 34 precza c adnstraţa pblc se dvza în adnstraţepblc cenral local. Cea cenral avea servc le e exeroare ar cea

local era udeţean conal. Concoten erau dente uncţle dupgrad" dn adnstraţa pblc cenra "drecor general, subdrectorgeneral drector, sbdrector e de servcu, sube de brou, pegat . . "pegat stagar .

Denrea uncţlor dn servce exeroare ae adnstraţepublce centrae cee ae adntraţe ocae ura a dente prnlegle propr de organzare a ecre autor adnstrave "adopnduse

denr le ecvand-se, pe c posb l c cee xate penruadnstraţ le cenrale" .lte uncţ, dente de lege însrcnrle c caracter specal" ca de

exepl cea de bblotecar, regsrator, arvar ec. rau a e realza prndelegaţe dat de el erarc uperor al auortţ adnsratverespecve pn la gradul de e de servc , ncsv de acesta.

Captoll al Ilea al cele de a doa prţ ea den Co de

ablte cprndea n sngr arcol (art 36) În aara condţorgenerae prevze anteror (art. 5), sa prevedea oblgavtatea pentrupersoanele care ocpau ncţ speroare cee de sbe de brou, de aposeda o dpo unversar sau o dplo ecvalent a une cosuperoare Pentru ceelale uncţ se cerea dploa de ceu sau a une colecvaene

Pentr servcle exteroare ale adnstrae pubce centrae sa aeadnsraţe publce locale se pea ade, "în lps de canddaţ cuur unverstare", absovenţ a sud or l ceale pentru ncţ le superoarecele de sbe de bro ar pentr uncţle neroae puteau încadraţabsovenţ a "cursu secndar neror" Lpsa canddaţor cu studcorespunztoare era constaat prntrun proces verbal reaza dup 5 zede la pblcarea posulu vacant.

Cel de al III-lea captol se reerea a nr înantr în uncertcolul 3 precza c nc o persoan n pea nut nr-o uncţepublc dec în ra "n exen de capactae". Odat adncţonar era conderaţ un an de ze stagar "Dup aces teren acecare vor gsţ destonc de cre Cosa penru propner de nr

As fii s u îmăi î s cfmi u lil si onl



într vor decara dentv" . Repecva coe ura e pronunepe baza apreceror eor erarhc a unconaruu agar

Funconar agar care nu preau recoandarea de a încadradenv e a acorda ana înc a unu an de tagu Dac nc dupparcugerea ceu de a do ea an de tagu e nu preau avzu avorab deîncadrare denv erau întura dn unce Nurea ca agar or ca

unconar denv e cea "în ordnea cacror pe uravacane or"Legea xa excep de a nurea în unce r exaen în cazure

de "ntere de ervcu bne ovat nua cu avzu conor a Copenru propuner de nur înantr" (art.38) Acee nur e pueauace penru potu e vacante pn a gradu de ubdrector (ncuv) au agradeor echane dn rndu pecat or recunocu care îndepneau

ceeae cond egae Dup trecerea unu an de a nure Coa pentrunur înantr e pronuna pe baza ecoandror eor erarhc dacputea acorde denvarea unconaruu repecv.

Toate nure în unce au înantre în grad e ceau cu avzuunor co care e înnau peca în acet en. În cazu adntraepubce centrae coe e conttuau pe ntere ar în tructuredependente ae acetora e conttuau pe drece erau actute dndrecor genera dn drector ub conducerea ecretaruu genera. Încazu adnrae pubce ocae coe repectve erau actue dn reperoane anue drectoru Preectu ecretaru Conuu udeean un deegat a Deegae peranente crua î revenea preedna în cazucouneor urbane nereedne de ude a couneor rurae Penrucounee urbane reedn de ude coa avea uroarea coponenecrearu coune eu de ervcu c vechea gradu ce a îna un deega a Conuu couna deenat char de aceta "care vaprezda de drep coa" .

Artcou 4 precza c înantarea de a o ca a aa e puea reazanua dup parcurgerea unu an de agu ar înanre în grad e reazaudup n do an de actv tate. Înante e pteau reaza "a veche a aegere" Pn a unca de e de bou ncuv înanre e ceau înunce de veche cu conda ca propora ceor avana pe creruvech nu e a c dec utaea tuturor ceor avanaÎnantre în grad pentru unc e a ar de e de brou e reazaunuma a aegere" (ar. 4).

În adntraa pubc cenra propunere de înantare e reazaude ctre drector ar în ervce exteroare ae acetea de cre e

Î d d



deparaenuu respecv cu av Cose penru propuner înanrFuncţonar dn cadru adnsraţe pubce ocae pueau înana apropunerea eor de servc.

Prpunere de înanare rebuau s e bne ovae însoţe de ooae calcav s e înanae cose ablae pân a ce ârzu une a ecru an. Dup parcurgerea acese eape, cosle respecve

luând în consderaţe docuenaţa aeren orce nvesgae "va gs decuvnţ s ac", rea zau în ecare an abou de avansare penru oţuncţonar dn servce exeroare nserelor penru ce careîndepneau gradu de subdrecor ncusv dn cadru servcoradnsraţe pubce cenrale. Tabloure de înanare erau publce eraupublcae în bulenele adnsraţe în "Monorul Ocal" Funcţonarneproovaţ pueau supu anaze înanror în anul uro.

rcolul 4 precza c înanre în grad se reazau în uncţe deordea înscreror în abore respecve. xcepţle prveau cazure deneres în servcu rebuau s ab avl Cose penru propuner denur înanr.

Nurle se reazau prn Decz ale nsereor pân la gradul desubdrecor excusv ar penru uncţle superoare prn Decre Regal (ar. 48.

Cel de a IVlea capo se reerea la ranserr. rcolu 49 precza

apul c uncţonar se pueau ransera a cerere de a un servcuadn srav la a ul car înro al auorae adnsrav cu aprobareaeuu auoţr adnsrave de unde solca ranseru al celu încare reaz s se ransere

unc când ranserul se real za în neresul servcuu era obl gaorus se ac în uncţ cvaene aâ în cazul ranseruu de la un servcu aau în cadru acelea unţ adnsrave câ de a un udeţ a alu.ce rnser rebua s ab avzu cose penru propune de nur înanr Funcţonar ranseraţ în nres de servcu aveau drep de"ranspor grau penru e ae baae" (ar 50)

Cel de al V lea capo se reerea a dscpna uncţonaror publc .rcolul 5 precza sancţunle dscplnare cesea erau oaree

Musrarea verba sau scrs Musrarea cu perderea salarulu pe cel u 5 z le3. Şergerea de pe ablou de înanare4. Musrarea pe cale dscpnar5 xcluderea dn servcu pe p de axu 6 un cu perderea

salarulu;6.7

Punerea în dsponbl aeD



rtcou ubna c peroada în care uncţonaru era excu au eaa în dponb tae nu era uat în cacu a tab rea vech

Spa prvre a aceor pedepe deno graduaatea apcrpedepeor câ eraea apcr acetora ajungândue de a pautrare verba pân a deture.

rtcoee uroare ceau preczr depre odu de apcare a

aceor pedepe te pedepee puteau apcate de eu erarcuperor În tuaţa în care pedeapa cu utrare perderea aaruu pece u 5 ze e ap ca de dou or în curu aceua an în cea de a treauaţe cazu ntra în anaza Coe de dcpn care e pronunţa înod ob gatoru aupra tutuor ceorate ancţun a a

Lege precza c uncţonar care era ancţonat cu una dn pedepeeprevzute a punctee 3 dac în ut cnc an nu a uer nc o

a ancţune beneca de pevederea de a " e terge de drept pedeapadn oaa cacatv" (art 5).Cazure a grave de abaer dcpnare ajungeau a judecaa

Conuu de dcpn Pentru a e ajunge ac era nevoe de avzuntruu au a euu de autortate adntrav care otra pe bazacerer euu erarc uperor a uncţonaruu în cauz Funcţonarurebua e acuta cu aceat ocaze. De aeenea e avea dreptu de a-

conuta doa . Funcţonaru e putea apra e înu ora au în cr au îputea deega u coeg "dn aceea adntraţe". Funcţonaru trebua eîntnţat în cr cu ce puţn 5 ze ucrtoare înante de data erenuu dejudecare. Judecata e cea în ednţ ecret. Decze coe erauotvate ar hotrâre e erau "dentve execur" (art. 55).

Funcţonaru pedep cu dponbzarea nu putea e reprt decâdup do an ura e încadra

"în caa cea a de jo a uncţun ce a

avut ar ce detuţ nu vor putea ocupa ncodat vreo uncţe pubc"ceat dn u prevedere era deu de apr aând în vedere c eacoprotea penru todeauna devenrea pubc a une peroane.

În cazure în care ntereu ervcuu au ersu anchee puneauuncţonaru învnut putea upendat d n uncţe înane de a e pronunţaCoa de d cp n. ceata avea ob gav taea de a judeca uaţa în ceu dou un. Pe durata aceu tp de upendare uncţonaru nu eraaectat de aaru au de vecea a.

Supendarea dn uncţe era obatore atunc când aupra unuunconar e nttua acţune în jutţe penru ape prevzute de Codupena preu a urt atenae îpotrva buneor oravur uredeapdare percepere de axe egae rupere de gu utragere acundere

t d î t t



Dc uncţionrul er gs nevnov czul er dus în nliz Coisieide dscpin cre or dc uncţonru pue repri Condnre unuiuncţonr duce uo rnsorre suspendrii în desiu re.

Cel de VI-le cpiol se reere l Csiie de disciplin. cesese nueu pe p de rei n prn Decre Regl. L niveu dinisrţepublice cenrle ee eru copuse dinrun consler Curţi de pe,

uncţionru cu grdu ce i în i cu ce re vece dndinisrţ cenrl i unu din direcorii conducor de servicu din cdruCoisiei penru propuneri de nuiri îninr, desen prin rgee lsor. L nvelu dinisrţiei publice oce Cosi de discplin veurore coponenţ priul preedne ori preedinele ribunuu dnoru reednţ de udeţ, un e de seviciu desen de Cons u judeţen un e de servciu desen de Cons ul coun orulu i reedin de

udeţ su de cre uorie dinsrv ocl Fiecre ebru lCois i ilor de dscipl in er dubl de cre un suplen, desen o ruo period de re ni

Uiul cpol l prii I i l egii ce reerir l dspozţiidiverse rnziori. rcolul 6 preciz c uncţionrii cre se u înuncţie din nul 9 6, c ir dc nu veu sud le cerue de ege de ţ,pueu s înineze proesionl pân l grdul de drecor incu iv

Peru czurie de necesie, nui penru o perod de cinc nde nrre în vigore legii de ţ, pueu i ngjţ c uncţionrisgir cir i neri cre îpinser vârs de 8 ni. cei ineri nupue îns cp grdul de deni iv pân când nu îplneu de n, irpersonele de sex scul n, pân nu sisceu sgiu l i l ir

ei uncion cre veu o vecie neînrerup de cinci ni linrre în vigore suuui precu personele cre useser ngepe posuri sbie în ur unu exen eru consderţ ngjţ deiniv("sbili" supr siuţlor în cre unconri veu o vecie cuprnsînre 5 ni ur s se pronunţe Cois penru propuneri de nuir iîninr "dc sun necesr i urez s ie decrţ denivi" (r 64.Funcţonri deisionţi pueu repriţ în uncţie dc veu i puţinde cinc n de l ieire lor din ncţie i preu un viz vorbi .

rcolul 66 oblig uoiţile dinisrve s se inegrzesseului consii prin lee, "s xeze nuru eu uncţ i lor cerebuiu s inre în copunere iecrui serviciu, sel c o direcegenerl s cuprind i ul direcţi, o direcţie ule servicii" ec.Funcţiile iniţile se supru ir ucţionrii respecivi eru rnserţi pepouri ecivlene su ineriore cu psrre srului pe cre îl veuDi ibil i ţii d i d l d i



egior aţă de acţinie de insgare sa de parcpare a grevă ancţonaror pbci Pedepsee era exre de severe ajngnd pnă adesre i încsoare. ces radicais poae i percep ca o reacţe aacoror gvernaenai în aţa acţnior proesaare care a aecasoceaea ronească dpă înceerea pri răboi ondia

Dispozţ e inae i raniori deonsează conien zarea pe care o

aniesă egior aţă de iporanţa acese egi, i de aniera depeenare concreă a ei Legior a os aen a condţiie concreednrn segen sa a a adinsraţiei pice aniesnd exbaeeporară aţă de condiţiie de încadrare a ncţonarior. Crearea nipersona ncţionăresc ine speciaiza avea nevoie de p, ecozaei responsaiiae. În ace sens sairea ni inerva de 6 n de aprogarea egi i pnă a nrarea ei în vigoare ese o dovada înţeegeri

depne a siaţe dn adnsraţia pbică ronească a oenSa ncţionaror pici era n ac egisaiv oare iporan isocieaea reia să e pregăiă penr a- ap ica

Prin prevederie, conţin i ipac să pe apreca că Sancţionarior pbci reprenă o ege ndaenaă n nai penradnsraţia pbcă c penr oaă socieaea ronească din peroadainerecă. Ni se pae nieri să aprece că Sa ncţonarior pici

dn an 93 se inegreaă eoruior egsaive de consoidare,odeizare i nicare a socieăţii ronei dpă reazarea Marii nirdin an 9 8 .



Resume

L 'opton u Sttut es functonnres publques e 1923 s est nscrte

ns le contexte grl e moeston et uncton e l soc roumne

prs l uncton e 918. Pr ses prvsons son contenu et son pcte on peutconsrer le Sttut esfonctonnres publques comme une lofonmentle non

seulement pour l mnstrton publque, ms pour toute l soct roumne e l

proe entre ls eux Guerres Monles

Le Sttut fxt les contons ncessres pour evenr fonctonnre

publque et les exceptons pour cette ctgore socle. Lnlyse u texte e l o

montre les proccuptons u lgslt pour termner une motvton et uneecton ole et orgnque u fonctonnre envers son mter On prennt en

consrton es levers prncpux come le nveu es slres, l'octro es

nemnts, l e pour le logement le systme es vncements le systme e

stblt concent le nten u leu e trvl etc. Pr contre l proccupton

pour l crossnce e l responsblt es fonctonnres publques n vt ps

reu une ttenton prcse le systme es snctons se stut entre es vs

verbux et es menes jusqu a l esttuton ou prson, ce qu sgnt une

sreuse nvtton a l rexon Dns le Sttut l y vt une stncton clre

entre l mnstrton publque centrle et l mnstrton publque locle o

mnestt une ttenton spcle concent l slecton u personnel.



Bucue Pas "Poca este un spo ul a peculos decâ avaţa"Ceea ce pea o sp butad avea s devn pentu ldeul lbeal o tagceatate "on Duca, ce a vec peen cel cae a os de aţ a botezueu a os asas na de cte legona nazt în ca ga S naa" Moaeaacestu pnstu beal n avea s e decâ pul ac al tagede dncae, asasnaea lu Aand Clnescu ebue s e al doea ac dn 1 939 •

Acţonând în decţa consod elaţlo neaţonae ale RoâneMata Bbescu a coesponda cu oaen poc dpoaţ dn Angla,Fanţa aa ale ţ euopene unde, de ate a întepns unee clto

Îne acea ant pe Robe Vansa o poc btancdpoat de cae, cae ea înte an 1930938 subseceta de sa laFoegn Oce, a înte an 1938941 p conse dploac aMnsteu de extene btanc l îpeun cu soţa sa Saa Vansttat,

eau în od ecven oaspe Mate B bescu în RoânaAcesta înto ssoae dn 14 ocobe 936 s dn Londa o

anunţa pe Maa Bbescu de legue pe cae ea stabl cu HaoldNcoson Robet Benays ae doeau s vn în Roâna, uând ca ssableasc data u teo

Menţon în aces sens c Haold Ncolson ea ebu acan aPalaentulu engez, cu o ve acvtate angean anconcaost, aatudnea sa net antest a aas, în 1939 nedcţa dn paeaposulu BBC de a vob la ado "despe Gana", deoaece a peaantgean" Robet Benays de aseenea, polcan englez depua înCaea Counelo, cunoscu c vede deocae, antascst ant tes •

h ib, Jal ot i Potiă 2-242 i Rob Gi b Vntt ( 88 - 5 şo l n În 02 nt în io

fin i Pi hn Co okhol Dn 20 nă în 1 24, fot Ctzon În 28 ş 1 0 o t jn nt b l xn ş i t l i-n, nt 10 şi 8 bt t nn lon O o onn n zăăi oint onă oltiibitn În 1 8 şi 4 fo on oi lnă in l xn oli otnă n 1 4 1 fo iit n i Vntt "I ă innti o oon oă /Cnş it not o o ă n n tn / ăiiniă lnă ăă f /Din o ză nl o ză i lays os ("P şi ozi" Bak Ror (" oo", n z ooăi

nlo în ti ăzboi, onnă năşi ii oRoots o t Tro

"Răăinăi" Lsso· o M L Înăăin ii l" T Mst rosson ("Poin ii", otobio n nă n 6 Vnit Vol i h b ntnl i nt nn nli onioi, i to onn în nl

"zl i " i li tăn n ăn "oonnă h Bib" ltă nion zi I o ş holo Pho în "n z oi şi holoiPho" noă Ploşt 2 in64 56284 Gi bt şi Go Conilioi" şt t Polă 166 42



În croare e enţona "aep dn z în z ă a ce dată a alepentru căătora or Cred că vor ven în Roâna. ve depre Daton . cărua -ar plăc oare l ă acă aceaă călăore dar pne că eeîn-adevăr prea ocupa o poată eectua oca ac". ra vorba acdepre Hg Dalton avoca proeor nvertar engez depat înparlaentul englez dn parea abror în peroada 9493 93-

959 ubecretar de tat a Foregn Oce între an 9993 netanac anconc aorÎntro corepondenţă ueroară dn Londra dn 30 octobre 936,

Robert Vanart annţa pe Marta bec că "Robert ernay HarodNcolon unt dpu la deea de a ven n Roâna în una anare937• n aceaă croare e a arată că Lordl Prezden toca aerba cea de-a apezecea anverare. Sper că la e c a ar dacă nu ntgr că va apreca oarte ult aa ceva.

.

' ' e vorba depre Sr Hoance

George Montague Rubold dpoa annaz pe care Mara becu -acunoct în 9 7 în lveţa preen apropa u Robert Vantart.

Un oen porant în vaţa nternaţonaă a reprezenta Pac dea Par (rand-Kellog) nţa de SU Franţa dn 7 agu 98 prncare tatele enatare condana războu ca jloc de rezolvare a

derendelor nernaţonae e angaau ă rezolve pobeee dntre eeexclv prn loace pance Roâna a adera la ace pac. Marabecu era a curent c pregătrea reazarea ace acord Pal Cladetabaadorl ranţe la Wangton î cra Marte becu a 8 agut 98 depre acet evenent "vo a Par penr pacl Ke log"

De aeenea oărâă ă pnă în vgoare Traatl de a Par dn98 Roâna a na la 9 ebruare 99 alătur de U.R.S.S Polona

ona Leona Proocolul de la Mocova în condţe în care M.Ltvnov decarae că URS.Sn va rennţa la pozţa a în problea

5 h i l, dutt n lntu nl din lbişi n id 92 1 93 ş 1 93 99. itn syk sdl Chsvi u iskisd .R.S.S. ş Rysk, sd l Pn l d. În 1960 it, lsn, dtt d . h Bis nsid "silst". Si hibld Sil -i ş tn - slstl s utătii d uvnt i dtţ v să tună

lx u Chbn s i n d lul . h Bis Jural politic9394 di ltiă 1 979 Buuşti 6, l dn 3 1 il i 1 939 d.

zu d sti ş hi Phv, nd h B ibsu, .i v6. - 5637 dul Pzid (Pşd it 936 S G nq Ruld ( 1 66- 1 94 dilt d iă ş dlţ ( 9 6 1 9 1 l B i 1 - unst h B ibs nd sit n lvi î 1 9 1 7 . dvs d l uu i nis, n u Rbt Ynsttt

Csdnă h Bisu, uu d Is şi hli hv, inv 6 622.9 dm



Basarabei ceasa consue înc o dovad c satu oân a olos orcepilej penu a înreţine bune reaţii cu vecnii ecare pas cut în aceastdirecie iind un succes pe caea apr pci în situ uopei

În acea scop la Londra în anul 1 933 Roânia a senat Convenţapenru deinrea agresorulu la care au adera dine vecin UR.S.S.ganstanul i Finanda apt care a dus la gbirea eurii elaţlo

diploace dnte Roâna U.RSS necesare ai ales dup ianuaie933 când Hie a ven a puee în Geania creând în centul uropeiun pericuos oca de rzboi .

În acest contex nernaţonal Mata Bbescu a consena în noeesale nuele unor pesonaltţ ale veţii police i dipoaice ale puu.ste înto scrsoare din 14 decebre 1 93 3 dn Roa (Paatul Fanese ) tris lu Paul Caudel de data aceasta abasado a Fanţei în Belga -

ese prezenta Chares de Chabun pe atunc abasador pe âng regeleIae cae îi oerise Marte B bescu ospital iae la abasada Fanţe •

e scisoi a le Mare Bbescu din anii 1 93 1 - 934 cu Pau Caudelvin s ne dovedeasc pretenia ceo do cu dipoatu ancez PhiippeBethelot a a cui înorânte în noebrie 1934 useser îpeun

În aceast perioad trebuie s rearc apu c Roâna a desuato activitate susţinut în cadu Socetţi Naţunilor pentru crearea ssteuuisecuitţ coleve Nicolae Ttulescu punându-se în ace ani ca opesonaitae rearcab a vieţ polce nteaţonae ind ales de dou oiconsecutv în uncţia de Preednte a Lgi i Naţunilor în ani 1 930 i 1 93 1 .

Corespondenţa Martei Bbescu se reer a eaţile e cu areedploa Ncolae Tiuescu relecând preocupaea e peanen penususţnerea inereseor Roânei pe pan inernaţional ca i penu istoia

ţri noaste "V sun pround recunocor pentru sugesta pe care -aţda-o de a cere sble roâne deci cee ale lu Brâncoeanu i ean celMare. V og s cedeţ c vo ace to ce depnde de ine penru a reuacest ucru i nu vo uia c aceast reaţ bun idee vne de a dvs" consena în scsoarea de spuns usul dploat În ani urtoiMaa Bibescu connu eorurle de a consoda relaţie externe ae

Ce! etru de e resuu ve e lr î cest ses d ah b e desre ş rhege Prhv Pleş inv. 64 - 62 r Bbecu, Corespondenţă cu Paul C/aude/, tr Abar Beşt l 3 /hem l Mzel ho Pahva, Crspdnţ Maa bcu v; <' î s s St Bihu



tatulu oân cu saele deocrace, luând legura drec cu o sere deoaen po c a oentulu sau acl tând egurle în aces scop

nto scsoare trs lu Arand Clnescu, data anuare 938 dn Vena Mara Bbescu se aa a ena penru a perece câeva ze lapreten e, nstrul Angle doana Valare . .), se relateaz despreneresu penru Roâna a scrorulu engez, Bruce ocart, care doree

s n la no • Acesta doee s se docuenteze a aţa locuu în vedereascrer une no crţ despre suaţa urope Cenrae sce dup venrealu Hter la putere în Geana "Capolul reeror la Roâna ar dors ab docuentarea în concordanţ cu aptee". Auorul reateaz desprenueroasele convorbr avue cu acor de decze a vre, cu zart alţ scrtor vzteaz oraele Gurgu, Bacc, Bucuret, Cluj, aândcuvne de preţure pentru Mogooaa, adr ţranu roân, pstror a

datnlor stroet ete "ascnated by e erudon and spcy, ote ne genza roneac"

nvta a Vena de nstrul Mar Brta, Mara Bbescu traseazun necruţo porte abasadoruu von Papen, unea a lu Hler conpato zelo în vedeea apopauu Anscuss a prea Ausre decre Gerana dn caea unoas în care ocuesc, zresc învecntate, corna ub, acoper de zpad, a abasade Gerane,cae astup cul Vene V scru de a do pa de aces cdre, undecoploteaz, uete se agt, ou care nu a u s desoneze atunccnd ucga nuţ de cel pe care se decsese s- sueasc au oorât, încabneul su nstera de a Bern, sub oc s, pe secrearu su, care,pe deasupra, era logodncu ce sae n cdrea aceea unde neînceat setrag ţele, locuee înrcotoru don von Papen, abasadoru u Hter,

îpeun cu ogodncavduv cu restu a le l u ."

La 8 une 938, Mara Bbescu î scra, dn Berln, lu AnonBbescu, prese sale în ura vzte dn captala Gerane nre alele,ea enţoneaz o sere de oaen polc cu care a vent în conac

Mze de Ise ş rege Prhv Cespdeă Mh bes v 64 334

Be R.H.khr ( 7

?) dp ş pbs egez p ee dsrve

M ( 1 99 1 9 1 ) r îre 1 9 1 1 9 1 s Mr Br Msv 9 1 eseexp de gve ve ppe M.Cer sr ere săedeee spje ş sbveţ p svee ărd 1 rberrevrr b r reărr se î Mee d ae qe e Re112-191) Prs Pz 933



"Fecă pen Tăăesc a ă a Londa. Geoge a os eaes nnanae ps vo e"

"e cea paca a Geng a ana , aă de e a asa de300 de pesoane a Fege-Has() Dne! înane de săbăo aCeceno c C(o) P(nţ) C(on) P(nţesa) dpă 7 an . D ne eseaa a ba a abasada Fanţe• Dejn asăz a abasada San

Djvaa, peen ă dan H e".venen s a ocpă Ceosovace de căe Geana a"acod" de a Mncen sena de epezenan Geane, ae,Fanţe Ange pn cae Ceosovaca aceasa ea s ă să cedeze o paea eo să, egnea Sdeă în avoaea Geane avea să econsena a âz de Maa Bbesc no scsoae adesaă Geoge aenn Bbesc, a 5 ae 939 dn Pas oodaă, n

scsoae sn edae ae evenene dn opa ca ee dne dn pesă "ţ aceasă scsoae a a n seaa aceasavo a onda Fa a ondondery a oe casa o o cee yae,pen că e sn a în Seda nde Caay ţne o conenă despeavaţa cvă.. Ac se vobee că Daader o să devnă peedne a

HH

TĂ

TĂĂU ( 886- 9) m plii rmân a aa ri m mne

enminaniară la Lra ne a bine primi lăân bnă impie e ne va ree penr ră periaă a minir al Rmâniei la Pari (a marie 98 n n gven n eGăără până n 99 ân va veni rman ăine na La nerina I in inie 98, e a Berin Gerge Valenin Bibe va i reale nnanimiae preşeine al I rezlă in riare ă şi Marha Bibe eţinea nieimprană n arl aeei rganizaţii earee avea rep e v n alegerea preşeinei arinal - reşeina in Pmerania a li Herman Gering mareşa şi manan prem al

Swa l i ileri Reşeina pra nmele ei ţii a i Gering e rigine eeză

ilieger - Ha - aa viaţiei (gemane Se reeră la aviarii are a paiipa la repia aă n

inea ţilr Bibe23 P şi Prine re n germană "Krnprinz şi Krnrinzein ee vrba e exprinmşenir Wilelm e Henzllern ( 88 9 ) - il li mpăra german Wilhelm şi alîmpărăeei ga-V iria şi e ţ ia a ei lia e Maklenbrg-Shwerin La aa repeivă mi nir l ranţei la Ber in era ranai Pne in invi aă e nare a ambaarl i RSS la Berl in-ahv Mirea Djvara prer niv jri iplma

Bibl iea aţinaă rhiva Marha B ibe .(- ).

apiala Sanli

8 III 9 GVBibe mprenă r Gh Bănile şi meanil

ranez Lie gn eeaeră n rai n Pez 6 pe ra air Kharm - l Obei -N. amena -ba Mlak bara air nmân m ( Isia aviaţiei mâeBreşi Eira Şi inţ iiă şi ni peiă 984 p. 8). În 9 GVBibe zbară in n laam ( ririi ale ăre Marha Bibe in Kharm III 9, la Mzel e irie şiarhegie Plieşi n aa B ibe 6.4. - 6 . harle Sewar Henry lr Lnnerry ( 88 949), marhiz pair pli ian nervar



Repubc cepâd de a ape Îţ edau pe cu ce pu aee dedeaţă Sovaca depedeă e coduă ub cepu u He Rueafăcâd pae d gaa ş Pooa

Pe fodu aceo eveee coe Mahe B becu e peă şae peocupă a vech ae uo faco de dece d ţaă ş d Faţa peaja buc ceu de a doea ăbo oda .

Căăoa u G.VBbecu Afca a geea ueoae dcuţ aecăo ecou apa p aceaă coepodeţă Maha B becu ce uGVBbecu a 0 febuae 1939 d Pa Î coae u eţoaţoae poc oâ ş face. Deoebă e apae foaţa depeuea cooaă pe cae o depeşe GVBbecu. Veea buă deegaa de a Coab Becha -a podu o ae bucue eăăăcu a ua aa cu Bocou a vob u depe e a aăau ăăăcu ve od peca ae eegaa u Gu a Chabeş a c uee paaje d coe ae. E a vob de aea aue cooaă aăuţe. Ee o dee uaă Ma u caocâd e aşep ac a oaceea pe pa de a Bouge căc peu aduce a bu fâş aceaă povee de geu epopee u Savoga deBaa a be a âu decâ codaă . .

Nueoş oc a ceu dea doea ăbo oda ad pee că ocupaea Pagă a ae 939 a povoca a chbă poca eaţoaă a ae ceea ce pveşe audea faţă deGeaa heă

Fapu u a uve eda ecodţoa c după câeva ec deoe a pec după ce Vg Tea u Roâe a oda apeea a depaaeu bac a afaceo eee Foeg Ofce)

peu a auţa că coeu cae oca e defăşuau a Bucueş3 cda proocor a o reae preşede a Fe A Leb - ) c o d 3 raea or ace Praga a d a dezembraa ehooace oea şM a dee proecora gera Soaca depedeă Rea aexaă de gara B oeca aoaă, Arha Mrha Bbec Locaae Ager proca A-Sea, ceraă pe o oază aă a e de Vaea aampo cer eroar ce deereşe ee de g de a Keadra (c ş J o p 46 GhTăărăc ebrare 3 era mr Roe a Par

3Joep Pa ocor om po c racez de cer ga Pr r re a 32- 33 dema me or r de exere ş de războ

Mee prea raceză - ez oa d Par Sore d 3 a oee cror�recedee Se rărea pob ă e de exdere a r aera Arca eraă raceză orge - aerodro aproperea Par 3 razza Pee-Pa Fracae - am e Saorga 2 ) exporaor racez de orgea aă re - ace pra exporare Arca rcd pe cr Ogoe d Gabodecoperd aeţ acea A a ş S coa o oă căăore pre baz ogo



nense negoce econoce roânogeran guveul condus de andClescu prse penu caul când nu voa s ad peene cu ouexagerae ae Belnuu un ultatu; ar respngeea u auulu nasu îsena alceva decât nvadarea ocuparea Roâne de cre upeecelu del I II e Rec st" rearca Mara B bescu .

Deersl lu Tlea a pulsonat cabnetu banc s enunţe a

pot c cnc l toare s terv petru savaea pc în uopaD cercetre tet a ralul Mre Bbescu ceat de aPars a Londr de cre T lea î arte 939 se despnde cu c laae apuc dploatu roâ dp cosultr cu S R.Vansat a ads sutlee cuân "ultu" cre în deacord "de ue" cu ealateaoeulu expra de acto" ta propru-s

Poa îpreurrle u olto pe Mata Bbescu s accepe

nute re cu usor deoge ascse (Carol-Vctor de Wedsoţ Fabrcus do vn Colere pree deseor a Mogooaa) cu carede î dspreu su cr î ura se evoa s sea de vob cu e• "Dece î pce s stu de vor cu Crol-Vctor (de Wed) cu doanaFrcus Pentu c în e trete erpretu aee nepe Tebue salu care e stare de sprt olnvulu" .

Cercul de re l Mrte Bescu în dere ţ connenteacopend doenle cele a varte e veţ pubce ese de-a depulpresoant

Notţele scroae dn pe ucr celu de-a dolea oonda ne conurea clar de dta aceast ca dup declanarea peconlagaţ ondae nteesul aor pute pentru atrageea Roâne saupenu donaţa asupra e

În aceas peoad sctoaea Marta Bbescu se a înt-o contnucae îne MogooaaPas LondraPosada Belgad tena încecândpeanen s sableasc legtu cu oee atleste s eaee un roncoun de lup De alel în ualul su (potc) Marta Bbescuconsenea despre peenţa a Posada a u Ggore Gaencu a soţe sae înua de 1 3 augus 1 939 ca a aenlo de la Legaţe "Ggoe î spunea cs-a da agreenu penru Rex Lppe cae îl va înocu pe S Regnad Hoae

(nsru nge a Bucuret) prea bonav penru a contnua s ucee în

Cf Ctn Poştenu toa Cl Alto Bueşt, 1 1- e 1; l oen Offe ş Jual c 55) ve ş GButu D ora cră a clud al ola răo oal. tu ţ fă ş nloă Buet 1 . Neo l Regne be Româ



îpejuăle de acu" a la 9 augus 939, se enţoneaă peenţa laPosda a Classe Cucll cae ea ceaă de ugenţă la Londa aa saspunându- pe ocole că lun se va decla ăboul".

În acese condţ la 23 augus 1939, bbenop, sos la Moscova,îpeună cu Moloov, au pus senăua, la eln pe Taaul (Pacul deneagesune dne Geana URSS la ce s-a adăuga Poocolul adţonal

sece, cu consecnţe agce pen a noasă penu îneaga lueÎncepuul celu deal dolea ăzbo ondal o găsea pe Maa B bescula Posada unde cu seţe, noa "Pacea ese peduă penu că nu s-a avugă să se îbunăăţească aaele Răboul ese înâpna de Geogeîn-un od oae splu, oe dec pnun poop de înjuău ladesa lu H le. . Se dă uga în ajuoul Polone "

Câeva le a âu Maa Bbescu oâee să plece cu nepoulsău oanNcolae la ena de c acesa să e dus la colegul dnngla. Cu pleul acese călăo Ma Bbescu a legăua cu nueoepezenanţ a gupulo anlese

La 8 sepebe 1939 Maa Bbescu noa în eole sale:"plecă de a Posd în câeva an Opea de la Ploe ne pleueealaea ul lo apăue în pesa acele le, cae anunţa că înângeea

polonelo căpăa popoţ de neceu La oa e, ajun la aeopoulBăneasa avea să vede cu pop oc cele 350 de avoane poloneecae sau salva zbuând până în Roâna vonul pnţulu Bbescu ea

p. 4 Ci Chuchill ete fic lodui Joh Chchi şi ldyei Gwedolie Chchill epo luiWiso Chucil V o Pod, l eşed! the Bibecu, pe ugu 939 l umido le, v pm u teleo di od de l mili ugedu-ie pec imedt

Rom ş v c doce e v dec boi e 25 gt c ultm cu Ai Fce diBce Cl eş ot v fce o ec

eopotl e Bouget de ude cu

Ipeil Aiwy, plec imed pe Lod ve th Bbecu J 19391941 dituPoc B ucueşi 979 p.99 ). Cli Chuchl v devei, m oi lu Ato de�6 h B bec, J c 1939/941 d itc Buceşt 979 p. 93. Ace fp fo po bi l deoece, 6 eptembe, Co il l de Coo, peidt de Regele Col I le î l Ptu Cooce petu bli itudie Romie fţ de cul gemmpotv Poloei de l epembie 939. Picip Regele Co l II-e Coilieii Regli:geel Ahu Vitoi Alexdu Vd Voievod, Gheoghe G. ioecu, Nicole ogCo Ageecu Gheoghe Tec Coti Agetoiu geeul e Blif AmdC iec peşedee Coi li ul ui de i işti Gigoe Gfecu mii tl de xtee şi etUdeu ct Peşeditee Coi li l i de miişti, Amd Ciecu ş m i iul de xteeGo Gfecu, fc expuei up pol iti cii extee Gvelui om cotextl eveimeteloieioe c. ţ de ibucie boiuli Romi e de le d ltue l blocullofcopoo 2 tece

e de pt Gemiei u 3. eutitte bolut şi euţe l

ie lofcee cdl debteo Athu Vioiu Nicole Iog Gheogheecu e pu ho pet eutlite Aexdu Vid Voievod şi Gheoghe G.oec e de cod cu muie lte de Guve şi ugee ce comuictul cte



gata de decoae a câteva oe a tâu atea cu be a BegadSeaa a deu! oca pedat de btâul Atc ost stu a Bucuet- a aea! al Cuţ Regale avea s oage s tast c Roâatebue s ac tot cest î putţ petu a âe eut

Dou e a tâu a Atea pţesa bucuâdu-se de osptatateaegae Agle va aa ole t uee oate aaate despe îceputu

bouua 28 septebe 939 Mata Bbescu este vtat de egee Geogea -ea al Gece, cae o oag s- couce egeu Cao a -ea c îlspj îtu-totu î potca sa Aceasta dealtel o ace a octobe 939 câd se îtoace î ţa d vtat s a dej uul a aatu Rega dela Cotoce pej cu cae Regele Cao a -ea va aa opa egeluGece da a celolalţ dploaţ cu cae vobse Mata B bescu

Stuaţa te oae teaţoa a Roâe -au slt pe Caoa -ea s se apope tot a ult de Geaa s accepte coaboaea cuGada de Fe

Ma tâu acesta [Regele Caol al lea - a. a 20 a 940, îCosl u l de Cooa a ecoadat abadoaea euta poovaeaue poltc de adaptae la ealtate adc de apopee de Geaa

Î tot acest tpeacţle atascste attude atascste

â o caactestc a sctoae Matha BbescuDup abdcaea egelu Caol a - lea veea egoao l a putee

la 4 septebe 940, p uea uu guve d cae ceau pate epeetaţ G de Fe Matha Bbescu cosea: t-o îtâpaeVaet cu e ubd pe stad îtâ pe Caea Vctoe ocooa de egoa : c ve p vâvo cpu tâge (

Mul ea este costeat. N c u etuas

.Deat la 23 oebe 1940 la aatu Mogooaa avea oc dodul poţe egoae o pecheţe ce sa sât cu dstugeea uoopee de valoae. Matha Bbescu ota Î u toate hâte ee dagToate auscsee cae actuesc Opus Magu al eu - Na uopaoexul sott ocuu scsoe . . e scut tot ce poat e ua uucuvât scs de âa oulu "5 1

Dup oatea soţulu su George Valet a 3 ue 941 MathaBbescu a eectuat o cltoe î lveţa petu a- îgj statea

b t n convn ntnon· fă d nă dn ctuu nct" ş "mău mt

nu ă nt o ă ou d Gvn omncu d n 6 tmb ) th cu Jual pt 19391941 Ed că cuş, 1 7 - 1 1 Iiem 06



de nenţă dec pen dvzarea pocă a ope. se vede ase nevotăsă- dneze pesonaltaea n a păsa nţa ecând dncolo de"corna de er contnând să- expre până la sârl veţ dagoseaaţă de paa sa Rona do de popol oân căa apţnea.

ummry

Gandios psn, spakin admid u in sam im ovd y nvionmn an aisoaia wod aa Bisu padd aus ofRomania in wod, and nid, nousy, ion of nu,adin uidin an pin of wod ood manamn.Psin, su, " a of dipomay fom pson o pson vn ospondn of Maa Bbsu and aso ia, onain apivain

ains of som impo vns fom u ina dipoay pomoin, wipaioism, dision an inign Romnian inss ov ods

aa Bisu is id amon psonaiis of poiia! anddipomaia! inaiona

T ospondn of aa Bisu wi numous poiia! pop fom

oun and ousid oun, psns unand amps of aiud adin siuaion of Romania duin ina piod, of

mod in wi s sudd o onv fins in pinipsTakin up an aiud aains agssiv pansion of Naism

Gmany, avin an aiud aains pnion of fasis mns inRomania, aa Bibsu id, y wo aiviy, o pn asnsion of fasism in Romania, o oniu o onsoiaion of ina! andinnaiona s o.

Ain by o o osoidaon of inaiona aions o

Romania, aa Bis oondd wi poiiians and ipomas o EnaFn, ay an o opan ounis s oanid som ips.

By a! � s masus wi s did amon poiiians fom oun and fom Euop, i an onusiv a Maa Bisu was in mid of a in isoia vns of im

H idas and aions psnd a poiia! d, s nv adiadfom is snns: ov owads oun, a owads invads, . aiud owads iona sysm and fasism wi psnd aonsan of , and wi sain fom 944, ad a spa ndin in m u wi s m iia sn, oninud ony on ia n



Proecl lne Poe-Văen înoc de ngne CN Bnescpevedea consea ne ln de 33 cae să lege Vălen de Poepn saţa dn nodl Oa egăa c gara CFR (acala gaă deSd) rând să se acă prn-n accod de neconecae încea de CăeFerae Ploe - Vălen c C FR

Lcărle începe în 904 a os încednţae spe execţe

anepze De Maarol dn Bce cae a ând l easbconraca nor ecpe condse de sbanrepenor DoencoCoccolone (3 lcrăor) Coobea ean (4 crăo) e Paascv (30lcrăor) Iacob Spesc (40 lcăo) Ion Rs (44 oaen) Ie Ma(3 oaen) George Soca oaen)

Dead nel penr lcră era sabl la ax an ând ca în906 lna PoeVălen să e nagaă nepza Maao a

înâza lcăe nesca dn aces ov avea să padă conacar Mnse Lcrărlo Pblce însărcna o cose oaă dn ngeSalgny NN Hâre să erce căre reazae de acesa orăţepaovene a oăâ ca procesl de conscţe a ne să e conna înege pope până a nal zae

Realzarea lne erae a pesps n spor ogsc copex cae aangrena ra ale econoe deţene dcând nevab a ceeea

acesea a os exproprae erenr ale no oco neoase elocae a deven nzo a poecl Depo de căbn cocs enede oc a Gţă Nclesc dn Ploe Depoz de căbn zna de gaza l dol Scle de pe sada Roană Ranăa Vega Depoz deceresea-Pere Ionesc Tpograa Praova D.GMoţo nzo dele ec. nele de cale eaă a os rnzae de Sawes Vebandkgeselsca dn Dsseldor repezenaă în Roâna de aBancoesc&Ncola dn Bce o pae dn vagoanee cpărae de acasa Gans& C-ne dn Bdapesa ocoovele de l Henscel&Son

Ce 33 de koe de cae eaă găe canoanee nsaaţe deexploaae âlp elegrac a os congae dpă sandadee CF.RLcăe de easaene căr de cale poză baasare căd aeallan nsaaţ de apă expope ea esae a n peţ de cos de36875 e Bgel avea să e depă pen ă a apă cee

Dii Jdă Arhvlo Niol Prov (î cor v ci DAN) od PrcrPrhov dor / 97 7 Ibidem, DJ A N Prov od Prctr Prov dor 73/ 97 em 323 DJ AN Prhov dos 79 99 36 Iem 77



nepevzue se oâse ca a Poe Vlen s se eazeze cantoane n cd p ga îns s-a decs consea G de Nod a Poe s-acons în pus o ne de gaaj cae s ege abca Vega podul de a B leoa tebut conso dat.

La anuae 908 na PloeVen devenea uncţona zesea eînsena 33 de cale ea desuaţ de-a ungu staţo: Poet Nod

Beo-ScenLpneMguee-ScoVen de Mune. Maeau uanta nauguae consa în 4 ocootvetende denute dp eb aeegae Regee Co Regna sabeta Pncpesa Maa PncpeleFednand vagoanee ea în nu de 6 având 48 loc a casa 1 3 8locu a clasee a Ia a II-a pentu u eau 54 vagoane de desepu având toate o capacae de tanspot de 540 tone •

Cu toate eleentele adugae u teo costul lc s-a dcat în na

la sa de 3800000 e pus ae ceue egae de ateau uant700.000 e povennd dn econole jdeţ a 300000 a ostîpuutaţ de udeţ cu o dobând de 45% pe an

ste de apecat eo cae Paova a ct pen eazaea unoobectve de ntees ao penu econoa sa Un ablou de categoaîputuo cute de judeţu Pova ne aat suaţa cedeo scopu o: ugus 905 5% dobând - 500000 e pe 40 an

7 noebe 905 - 500000 e c dobând 45% pe 40 an pentu na Poet Vlen 5 ne 906 800.000 le c dobând 45% pe 40 an penu naPoet Vlen 3 a 906 - 3 .00000 e cu dobând 4 5% pe 40 an penu naPoet-U zcen-S oboza 6 ebuae 907 00000 e cu dobând 45% pe 40 an pentuenaea n e PloetVen .

La înnţaea ne exploataea ea asga de 5 sevc sevcldecţun al înteţne glo eenuo tacţune eze. Sevcudecţn ea conds de C.N.Bnesc - eu co apo de ngneul Peeţeanu (ape-ue 908) Ncae Dogean pân dp pulzbo ondal ca n ap dves saaul dectouu se dca a sua de698 e lu de decto în aces sevcu a eau un secea n cse contoo un pegat un edc v 3 cop n sevo Sevclîneţne oa dn n condcto un pce 3 e de coloan un evzoeegapc o spoeas. Sevcul go Şel G Poe-Nod-lancuescu (saal 74 e ) Şe G Vlen de Munte - T. Ionescu



eega 6 e de hal, 17 acar, e de aev, u poa, u scovagoae, u avze 3 agazoer curţo de vagoae

Servcul euror - e de e apulaţ, âar Sevculracue e de depou, 3 ecac, 3 och, 3 lcu u âpar popag, u cuţo, u revzor de vagoae u pazc a ţaepesoau ura 67 de agajaţ 9 1 0 - 5 apo creeea a os

expoeţa pe sura dezvol e, pâ a 56 a 30 •Poecu e PloeVle a os, evde subecul dspuelode oae polc coservaor lberal d judeţu Paova suaţeecuoscu de uca eerescu, uul dre pcpa pooor a leeae L fr PoeşVen ese î penudne cvţ se.Fecr dr dosr ş ecre conservor, rebue s seândrc dror cs prd vu nsprţune s cer

conce cse crr oe îpruuu s gsesc oceenecesr pru duce îdpnre o oper foosore, dând oîndrre bogor dn p Tjn ( . E drep, c dversr nor,dup coror s-u rr d pure, u schod ces ne usf rsee person, rsp o uţe de bn cu vocţ eproper, oer s se eporee ucrre u îngdu s se ccecorce d re nreprenor ş se î oc c n s e d în

cre dup n, b s- ern în 4 n dor îprejurr venr pere în 5 prduu conservor Dc îprejurre poce r fc c ces ne fe sud, prob de dnsrţconservor s e conro de cre e r cos 2 nu 4 one e re eure pe 2 n ş n-r îpruuţ cu o cheu pese 4 o Dr în sfârş, n fer s- fcu e funcţone o rsp, e r c s copere nue cpuu. . .

Fee c docueul rebue pv cu odeaţe ucâ subaz,cu ese ora d pucu de vedere al eeuu, eee gup acre ebu ese xageraea cosurlor cae s-a duba dao speu ese rea ucâ, aa cu ara a sus, poecu ţa aueve odcr care au sea cosu supeae câ pveearepreou especaea ereeor ac se pae c, -adev puceede vedee exprae su reae.

augurarea le se ace pe 19 decebre 1907/1 aure 190 ou , aa cu al dr-o "Pubcaţue" a Peecu l a ese olos"peru acu de cor u" •

DAN Pahova Fond Peea Pahova dosa 8 ff - . D A N Pahova Fond Pmăa Ploe dosa / . 4



S 4 n de e (a e peacă a 0 de a oeş Coeş Nod - Bejo Scăe Lpăeş , Măee Scăşo ăen en peacă a 6.55 de a ăe a oa soseşe a oeş C e peacă a 6.45 de a oeş C soseşe a ăen a 05 en peacăa 55 de a ăe ş soseşe a oeş C a 600 en b es ane pe auae, îe CF ş Deca Geneaă a pşeo ş

eeau se îcee o covene peu execaea sevco poşae şeeace pe a oeşăe Succes e se vede eda aâ p nă de căăo, da ş

p aspoe de aă. ăa d ăen de Me a ocobe907 cee spj peec pen speaea be dopen ăe îcâ "cu peea în ccae a e eae oeş en pevedea că ac . va îdo căc sa ps în ăee spaee

a de pădu, se vo descde caee de paă ş pe ş, se vo acedee înepde ae căo podse vo dse a aa ăen " U abe de "căăo expeda" pe an 009 aaă că a

căăo 64.50 pesoae, a beee vânde a os 536 a oeşC, 64 a oeş Nod 4.47 a saa Bejo, 536 a Scăen,0470 Lpăeş 0 a Măee, 4534 a Scăşo 45 ăeMăe aspoae pe a oeş-ăen ea epazae pnca

se peo ş podse

33 ee de oc - , peş

ă coee

1 ă casa ene de cosce 7 âe 3 acoe casa

I , ceeae ş eoase poduse ăcnae acoe casa v în buoae 0

Bge e eae oeşăe pe exec nanca 0 909 pevedea a capo ve d aspo căăoo 0000 ea baajeo 4.000 e , ău de ae eaă 000 e ş ă de căueaă 50.000 îce de e aş coces de aaje pacae4000 e a oa ajea a 5 5 53 e

Toae acese ce deosa poaa ne pen zona ăTeeaje ees pe expoaaea boăo dn zonă a deeaa popea dn zoee adacene să ceaă consea o secdae devae d na oeş-ăen pen a-ş pne în vaoaeexpoaa e acoe sa oe de pe a Teeajen

8 Popescu D Paul, op. p .9 DA Prahova, ond Preectura Prahova dosar 59 . 9. D A Prahova ond Preectura Prahova dosar 999



e baa aeo o peea aoa ee pe 2 ma 98ne de eo apobaea pen eeaea o onambaşaen de pe a moo ae ege aea on naea oeşen

Sn o ae n n de aod ş poam nee ee doa apaao mo ee o ne n pb na de ae pa.

Da pn dee ega

762 dn 22 ma e dea de ae pb

ponea de ae ea de k ae pea de a k 2 a ne oeşen ş megea pn a Bo a bge pen onea aee n ao ab a 4 . e .

a epebe 99 ae o nagaea n e eae e ae eguamo o de pe a Bo n a oeşen eenmen a ae eepeen ş mn G Mon.

na eşe n pn e eee eono de a an a an a bgeeeonae ş eaodnae aa aea ae de ap p ee dnnRaporf5 asupra vercării comptului de gestiune a căii erate judeţenePloieşt- Văleni pe exerciţiile nanciare

A Bug t l inaen ee9 / 9 9 9 29 2 9

en onaae49 . .2646 . 962982.8

Cee oonanae44 8 826.6972798.

B Betele etainae 9 9 6.67 9 / 9 2 4 .299. 9 2 / 9 6.47

96749898268624

Aee dae aa aşa ede ş dn ae apoae eşeeaeno ne de a an a an e pn .

În an 9 4 e pe n epoaae a ae a ee ooo ş aomeano dn on pengea ne pn a Homo a pn n 9 8 na a ange de a Hoo a MneUngen ngmea nene n k engea ne pn a Mne a nema ş

onuea uno pod n gad da de ompeae aoono naae ee oba de pode dn beon aa e aeeaCana aea Mae Sana en aeş k e a mpa

D..AN rahva rra ahva ar 7119 . Ii



dn no c s de 500000 e r sce de person ostspen c înc 40 de posr.

n 96 pe nd desrr pr rzbo ond în rordnelor pre, condcere ne Poet-en pregt evcre înModov: Aceas opeţune s-a efecua în enu cu oaa zesealne (locoove vagoane ahve) ş îneg pesonalul afa de şef de

ga, cae au as în eoul ocupa Plecaea sa fcu dn gaaPloeş Nod în zua de 1 noebe 1918 Person ne îpren cer rt os în perod rzbo sprj nnd în Modov C înperod ocpţe n servnd nteresee rpeor gerne

În Prov, cve ne Ploet-en os re în d de 8noebre 198. Sţ Cor Fere Provene er îns n n preerct înrcât gre nstţe de sgrnţ crcţe er vre

er rn er înr-o sre precr e neces reprţ cpectvtte ne se desr în 1 9 1 8 prn nered ne grntr c 6-7vgone de cor.

Sngr câtg os c vând cord CFR c o recnoere sprnl dt de CFP în Modov vgonee prse de nc înretrgere s grbnc os e în proprete de CFP nrcestor rdcândse 93, ecre vând cpctte de 0 de one

În cd precrţ joceor necesre cvţ n - doveddn no te prn trnsport srseor de er pre necesre popţe econoe nţone. Prn cordr e orţor oce nţoneCpt ost entt c ene de oc precre de Socee Drjndn sţne Mnec trnspore de person CF

Condţe dce de nc ds prtcpre, pe ocobre190, person CFP grev evenen cre se v repe în 930dt când trenre rs boce de cee în rtr n tortţe os ene c nevoe crtoror de C n 190 când s-în nţ Cs Mnc CFR Mnser Concţor cer c rre desr drepre cvene croror CFR s se pce personne erte Poe-en penr cre se înnţ ncsv Cs MncCâţv n târz preocp de bnsre srţor DrecţneCFP nnţ Prr Poet c nenţonez înfnţaea unu cae noude consucţun penu fucţona pe alul âng al alb e âulu Dâbu lasud de vechea bae Vlen

De te în perod nterbec ngjţ vor ve ec tţ, CFP pronând o socţe sporv Trcoor"

Că Fa v 19081948 p 29



Dao ap c CFR nâmpna dcţ generae de pamaea an CF obţne dep de a eeca ncepând c 99,ce oeşord Bceş c ce a o n ncţne n an de e şa pod n en de 3 m oane e C Dn aceeaş condeene Ca eeca anpor ş penr cor care megea a raamen aGoora Cmneş

n apo dn 9 conaa c venule de la călăo au cecuînane de ăzbo de la an la an ( ) după ăzbo pn fapul că anpoulue ee geu cul de călăo a cecu mul la cae adăugându-e poul de a ceeea a deven a mae Spoul de la călăo dnanul 92092 aăa aâ de mae fndcă -a npoa călăo înanz Penu acele condeţun npoul de mă ă veă acecu în ppoţun ma

eoe cecânde ae ne a deemna ca n ara 92 eacţonee nc 2 ocomoe gemane ce de abca Borgmpm pen paa o conraca de a banca MamoocBancknmând 300000 e

n 93, pe nda n obb deşa de oceţe peoere depe rae CF a ncerca conrea ne n de cae era de ceCFR cae ege anre ega Comea ş Redeenţa de aţa eeaen(acaa aţe oeş) Rane aca admnraţa CFP cpracca are exce de ma ş c n deaanaae compaa c ranredn ona de d a oeş

n cee dn rm a rennţa CFR ne nd nereae de ace proeccae ar pod dcţ Co Ferae raoene ncâ 70 dn enoa ea ad de an e moe To n 93, pe 9 e C pmecpre admnare ş na BcoMoren Lna BcoMoren aea km şee con de ce geman n peroada ocpaţe 9 6 9 8 pen ae e neeee mare La pearea de cre Ce erae aoenemaea an a ne BcoMoren aea n componenţ 6 ocomoeende dn care nencţonae 3 agoane de cor 8 agoane penmr şnee ea de p ng 74, n exa cd cene ecnce c nce pno gopodre jdcoa a repaa maeaan ş nee a o noce c a p 43 pode de pe ae de n a o ece a con cdr de erc

Dn 95 e naşe deea conr no n erae care neacdeţ aoa c eţ Dâmboţa n eerea eşer mbreconomce nere exa n pncpa ş dn paea anror poeşeneRomân oAmercan ş Xena.



Conucee ueeo aung a un conen pn ace poec şpmec ncu gu mneuu e eo n aunc cân e ceepjnu CFR acea eu ş popune aana cac oeşBucueşTâgoşeTeş

Deca Co Feae aoene nu enun a poec ş peea nconnuae auo e penu a ncepe eaaea u

O ecee a ne eae oeşTâgoşe ne pecea c lnaee necesaă penu a se eva ocolul de 75 km penu călăo mă cevn dn decţa Ploe-Buzău, ese necesaă penu anspoul de călăolocal al poduselo solulu cum penu anspoul măfulo dupăValea Dâmbovţe alomţe căe Buzău Băla, Consanţa făă a maece pn Chla Aceasă lne ese necesaă di punc de vedee mla

Lna uma ab 0 a oeş popuaa ee 86000

ocuo Sejncu (3589 ocuo) Tgşou ou (3479 ocuo) Mneş(9848 ocuo) Hamana e ş ae one 22283 Mau c 228 Aânca272 Ra 3667 Tâgoşe o 2000 Teş oau popuaeeee ea e 444 4

Rân pe ân auoe e mpc n emaaea poecuumuncpaaea oeş anuna c în sednţa de la I noembe 927 aecunoscu ca bun aseul lne fee Ploe-Tâgove -l apobă

eecua aoa aoca n buge ban penu ncepeea uo ş ca aconuce acee n p 5 noembe 927 n şena Conuu e Mnşe ece e acoe ueeo aoa ş Dâmboa conceunea penuonuea ş expoaaea ne eae

La caa penu execuaea uco e ncu maanepeno Deu ema a uco eaa e CF ş peenaeecu aoa aa c penu ce 46 km e ne ea eau neceaeumoaee ume expope 0 m oane eaamen 40 m oaneaee - 7 m oane pou ş u şoee 26 moane poee 45m oane a maga 96 moane maea uan 885 moane(ma oeş pme cee e a na me n Dueo a caepenu maeau uan necea ne oeş Tâgoşe ) oa 38m oane a cae e ma aaug nc 342 m oane penu na Hamanae Moen ş 25 m oane penu na Ra Ocen oecu ebuanaa n 933

3 1 DJAN Paova fond efeua Praova dosa 9 f 3 idem f



Lucăile au ost demaate cu oaecae ntâziee Peectua Paova evoită să adeseze somaţi pimăiio din Ploieti, Stejnic âgoNou Cocoătii Coţ Negoieti, Dămaneti,Voicu Măgineanu Moenipent a ugenta expopieea teenulo pe unde tecea linia eatăMoentu aes pentu demaaea lucălo acestei liii a ost unl neeicitncât, 929 deja vob de cza economică mondială, ia n 9 3

ucăle sunt sstate pe ondul czei geeae maniestate n economianaţonală până a acastă dată seseă executaţ doa i 3 staţi

An 20 sunt pielnic pentu Căile Feate aovene ceteea lodcân i a dezvoltaea no nusti paaele, antepze pvate deepaaţi ocomotve i vagoane Socetatea Aoniă Angia cae abicăcabu de sâmă, Societatea Anonmă Macazu ce constuiete macazui iateae de cale eată, epaă vagoane, Socetatea Pometeus cae

poduce i aticole pentu vagoane de ten•Sunt oate multe untăţ cae constuesc linii de gaaj pin cae i

tansportă podusele de la sediu spe ccuitul naionalCeteea tacui a impus divesicea i dezvoltaea suctuii CF

Pahovene pin adăugaea un Econoat i a unui Sevciu eic de studi conscţi nte 933934 oca Diecţiun eit modcat i măit

Ca o mătuie a aseţiunii de mai sus vine i statistica tacuu nei

Poeti-Văleni-Măneciu n 929 cân s-au tansportat 0096 tone demău epatzate astel podse petoee 553444 t lemne de oc69442 t, vecule 46582 t mateale de constucţie 43755 ceesteadoage, dlă 30.442 piată ciopită i ecioplită 2239 dvese abicate6503 toe poduse măcnate tăâţe 940 t, dvese 3060 tone Aceeaisusă pecizează că valoaea ventuo din taee de tanspot manpulaţie magaznaj au ost de 8 630 le a dn b letee de căătoie se ncasaseă

3 . 9 3 5 e epatizate upă vâzaea a 5649 bi lete clasa a II -a2.227838 lei i 55 284 bete e casa a -a, n vaoae de 089 297

Motoul economic al lniilo ăâne după cum se despinde dindatele de mai sus, industia petoeă pent cae Diecţia Căio FeatePahovene pestează sevc e tanspot Raăia Vega este pincpalcontbuto la venitile că eate, n 932 spe exemplu 8 km de linie acăilo paovene ea concesonate căte această ainăie CFP ncee oseie de convenţii c socetăţle petoiee pentu concesinea taseulu de

Iim f. DJAN Pahova, fond Pefecua Pahova, doa f Sean C Papa Mşcaa coomă a juţulu Phoa p aul /99 ipogafa Une Ploe



eleonie a liniei eate, penu aezaea de conducte de tanspot podusepeoiee, ec

Intensa activitate geneează i spoiea pesonalului dieciei epatizata niveu anuui 93 aste Dieciunea 34 angaai, nteineea 24,Micaea A 1 2, B 4, tenui 5 taciune A 74 B 48 povizoii Tenui 48,linia PloieiTâgovite 1 6, pesonal nteinee la l inia Ploieti Tâgovite

66, Povizoii 48 , ucenici 14Poate cel mai impoant eect al dezvoltăii liniei pn intemediul

tansportuilo căte societăile peoiee, este dat de caea cu staiunile depedae ale căilo eate cae eecuau tanspotui de mateiale i mainiunete, n special n egiunea anieului petolie din zona Boldeti-Scăieni.Căie eae Paovene au os inviae a la pae la Confeaneaonală ce a av loc la Bceş C aceaă ocaze delega călo

feae ăne a vza ş Căle ee Pahovene Ca mae a închean acod pov căa Sanle Ploeş od ş Scăen a na în fcneaonal pn caae decă c nele an de cale feaă dnănăae Pentu un seviciu udeean de cale eată secundaă, ea oidicae n ang i o ecunoatee a impotanei şi o conimae a viziunii celocae o poiecaseă la sâitul secoluui a l lea

ne 1933 i 1936, Căile Feate Paovene sub dieciunea lui

NCătunean, eecuează o seie de mbunătăii ale liniei Ploieti-Văleni,BăicoiMoeni, se ealizează cia studii de pelungie a liniei la Ceia iulteio spe Baov se continuă lucăile la linia PloietiTâgovitenumău căătoilo anspoai n 1934 ese e 379,353• inia PloietiTâgovite naintează geu sunt oganizae o seie de lictaii penuexecutaea ucăilo sau penu mateialul ulant, unde disputele se ducinclusiv n Paament pe tema ncedinăii contactelo e spe UzineleAsa Aad, sau Uzinele de Fie i Domeniie din Reita acesea din umăadudecându-i uizaea mateialului ulant pin oăâea Consiliului deMinii din edina de la 22 apilie 1935.

Veniuile Căilo eate Povene au cescut de la an la an, astelbugetul pe execiiul 1 936 1 937 coima aceasă stae de apt:

1 . Veniuile iniei Ploie_ti Văleni : din căătoi 9 mi lioane lei,aspo bagae 4 ei , măui mae viteză 1 lei , mică vi eză 57

3 iem dosa 422/1932 ° Cie Feae Pahovee 908 94 p 42. Vez DA Pahova ond Peecta Pahova dosa 1 401932 7. Sevasos Mihail Mooa Oai Poiei ediia a a Editua idi Ploiei 2002 p 647



ilione lei, divese niiei eenui, vgone, concesiuni de linii de gj 4 il ione ei, enzi 5 ei to 7 1225 ei

2 Venituile liniei Băicoi oeni 4 milione ei lte venitui leăilo povene tol genel 98 9 45 lei

Celtuielile CFPulu i: uitte nu mpmutul liniei Poietiâgovie 2 mi lei

Celtuieli de pesonl 3792464 lei Înteţinee peo teleonice i telegice, liniei teeonice i

pelo de sigunţă -15 lei.Ciee ne pezintă ndenul liniei ce euete săi opee

ceuielile i nuităie puuuo istoice su eente onctepentu constucţi ei n 1 938, pe undu o i tubue l siuţiei poiticedin Euop se suspendă lucăile l ini Ploietiâgovite din ce se

exeutseă do 8 k L nceputul lui 94 Căie Fete Poveneognizeză, după odelul CFR cu codul uoităţio judeţului unseviciu de tnspotui de călătoi cu uobuze pe tseul Văleni Stciojd, Ploieti Bucueti Ploieti Buzău Ploieti ăicoi

Începee celui del doie ăzboi ondil scibă destinul cestuiseviciu dtă iind iz pe ce esusee de peol din Pov o u nlogistic onului căile ee devin i ee o ţină n mice n eui

ăzboiului Adinistţi, teilul unt, eieele, iv, eonotusun tnsete l Văleni i ăneciu, zone mi eite pin oziţione odepe de inăiile, explotăie i onducele de nspot petoliePueicele bobdmente, execute n specil n 943 i 1 944, u poduspgube i inăiilo, căilo de counicţie i l nivel de ţă apede au fos povocae nsalalo C aelo, paculu delocoove, aeleelo de epaa vagoane, ec, pagubele însuând cca100 lade le nuenând negav, în od dec capacaea deanevă a ealoanelo ilae, a ehnc a aealelo deapovzonae6 Pe 6 iunie 1944 cbineu ili l conducătoului stului,des Diecţiei Genele CFR odinu: ve onoae a vă facecunoscu uăoaele dspoz dae de DMaeal Se vo afecalocoove pop ecăe ană de căe C O de câe oavoanele angloaecane nă în Balcan, se vo da odne de scoaee acseelo dn nă a enulo dn ae . .

Dcă n pginie neioe ă că l ini Ploiei Văeni n spei,e dezvolse pin ege ei pino ţesăuă de linii cu iăiile

Căile Feae raovene 40 de ani de acvae 108 1 48 p 42



poeştene, pagubee uaşe povocate de bombadamente anăilo s-auepecutat şi asupa aceste ln i

Gaa de Nod a Ploeştulu devenise un loc unde, când suna alama,ppuaţa venea şi se uca n tenur cae plecau spe zone mai sigue lanceputul u 1944 clădea găi a ost gav avaată ia activitatea lineedusă apoape de zeo, n speca n ulieaugust 1 944

Staea nilo pe 23 august 1944 ea ne ăvăe debmbadamene bcae de vagane de aeeee gaeedăâmae cădea Gă de d avaaă maea an ee măde b; cmve e cme zae

emnaea ăzboului ş noua stae poltică de apt macată pnnstauaea Patduui Comunst la conduceea ţăi, avea să abă umă şasupa v toulu i Căilo eate Paovene

Este numt un nou decto R Ciooiu - cae are sacina de a epuneîn stae de uncţonae lnle eate, ntucât tanspotul de mateale deconstucţie şi de muncitoi ea esenţal n pocesul de eacee a Ploieştulu

Reconstucţia este apidă după 945 se eiau lucăile l niei Ploieşti rgovşte ş se estaueaz clădiea Gă de Nod Pentu lucăle lnePoeşt âgovşte sunt utlzaţ ş i 24 pzonei de ăzbo Linia Ploeş âgovşte devne o potate a autoităţilo cae ac demesui către

Bucueşti pentu alocaea de ban necesa inalizăi lucăloLa 1 iul e 1 946 lucăile sunt temnate a lina Ploeşti âgovşte

ese dată în exploatae. nauguaea a avut loc la âgovişte n pezenţamnstulu eoai Geogescu şi a dectouui geneal al dministaţiei deStat, Stelan ănăsescu Linia Ploieşti âgovişte avea o lungime totală de5 km, ecatament nomal, şină de 4 cm, ea desevită de 8 staţii şi 5 alteeminaea liniei aduce şi pomovaea diectoului R Coou la MinsteulComuncailo, n locul ui este numit ingneul G Coconea

n an 1 945 1 94 7 au contnuat lucăile de nlocue a taveselovec ind montate apoape 2 de no tavese, sau intodus 25 deramcaţi s-au epaat podu, etc Număul călătoilo tanspotaţ s-adcat la 1 milion în 1944 2,1 miloane n 1945 2,1 miloane n 1946 23ioane n 947 •

iitoul lnilo eate paovene, cae dn 7 anuie 1946, laceeea peectuu, poată denumea de Diecţa Căilo eate Paovene,ncepe să devnă incet din punct de vedee al autonomiei, ntucât noua

48 C Fa ahv- 40 a acva 90-94 45 ahova ond ctua ahova doa 531 94 3 C at ahovn 4 d ani d activitat 1 98 948 p 57



condcee a ministei de eso doete eceea căilo eate consite ndel Paoa n cad CFRli

Este de admiat ca peecti de Paoa cae n 1945 pe 25septembie pint-o adesă căte Ministel Aaceilo ntee cee caCFPVl să n e tect a CFR ci să ămână la del Paoa pentcă n ese o exploaae capals (pacla c o nse e nees

geneal înfolosl oeel a

Eticeta de ntepndee captastă a ăme aspa căilo eateconstite n epoca bgezomoeească i n seseă cttoite de noaptee De altel, n 948, Căie Feate Paoene aea să e desinate tecte sb admnstea CR Astfe se nceia n episod mos dinistoia căii eate n de Paoa.

Suary

e railways histo of Prahova Count started in 187 with inagrationsBcreşti-PloietiBuzăuBrăila railways In Prahova the raiways ha a specialmeanins in the economic developement ofthis area because the railways opened this

space and its richenesses to commercial circuits of eropean contries e rahovaCont' authorities understood railways impact and give money for a new ilwayfrom loieşti to Văleni with the declarated prpose of devellopping al the villages andtowns ofTeleajen River Valley At 1st Janua 1908 this project becamefnctional andit had an increasing devellopement eve year The nmber of the passangersincreasedfrom 51000 in 191 to 79000 peoples in 194 the major part ofactivitiesof this railway was to tnsport oi from loieşti renne to European countries and

local products: grains, woods rocks Phova count had a lot of economic benetsfrom this project

The ilway was develloped by adding two new lines from Ploieşti to Târgovişteand Moreni towns dring the interwars period The railroad to Târovişte wasnished after the ending of the world war to e railways of rahova Countsuered a lot of daged drin the rst orld war and specially dring the worldwar, becase they served a major oi renne from Ploieşti town The reconstruction

process was ve dclt bt it wasnished until in 1948In 1948 the Romanian ovement decided to pt these independent ilways

under the national administtion ofilroads



BIBLIOGRAFIE

Drecţa Judeţeană a Arhivelor Naţonale Prahova:

Fond Prefectura Prahova 1 860- 946

Fond Primăra Poeşt 1 860-1 950

Activitatea edilitară a municipiului Ploieşti Ateeree Adevăul, Bcureşt, 1935;

Aposto Mhai, Dicţionar istoric al Judeţului Prahova, Edtura "Poieş Mlenul III"

Ploeşt 200; Aslan C Th, Studiu asupra monopolurilor în România Bucureşi 190; Bomboş Sever Gabrel, Transporul inte de măuri Edtura Trbuna Economcă,

ucureşt, 1999;

Camera de Comeţ ş Industre Raport general pe anul 89, Tipografia emocratulPloeşt 1895;

Carapancea Gh e Călăuza oraşului Ploieşti Ploeşt 91; Caue care scumpesc sau împiedică tranporturile Imprmeria Centrală B ucureşt 939; Cebuc Alexandru Mocanu C Din istoria transportului de călători în România,

Bucureşt, 1 967; CFR Buget pe 1 934- 935, Iprimera CFR Bucureşt 93;

CFP 40 de ani de activitatea a căilor ferate prahovene 908- 948 Ploeşti 198;

Elefterescu Luca Situaţiunea Jud Prahova Tpografa emocratl Ploeşt 1 9 1 1 ; Festung Poeşt Ed Prnteuro, Ploeşt 2003; Ghidul general al Municipiului Ploieşti şi judeţului Phova 99 940 Tpografa

Adevărl Ploeşt 190; Macazul, Act Constutiv ş Statute, Insttutul de Ae Grafce Bcureşt 922; Paul Popescu Ploieşti-Mileniul / O istorie în date şi imagini, Edtra Ploieşi

Mlenul II Ploeşt 2003;

Petrescu Stean Călăua C.R Ed Socec, Bucureşt, 937; Prahova- Monografie Editura Sport Turism, Bucureşt, 98 1 ; Scurt Ioan Istoria contemporană a României 98- 200 Edtura Fudaţe Româna

de âne ucureş 2003; Sevastos Mhal, Monograa Oraşului Ploieşti, edţa a IIa, Edtra Boedt Ploeşt, 2002; Stelan C Papna Mişcarea economică a judeţului Prahova pe anul / 929 Tpografa

Unrea, Ploeşti 1930;

Tablou de clascarea liniilorferate particulare Iprmeria Centraă cueşt, 193



EDAL D COLECŢAZELI JDEŢEA DE ISTORE Ş

ARHEOLOGE RAHOVA REFERITOARE LA ETAEALE FĂRIR

STATL AŢIOAL TAR RO

LISABETA AVU

Colecţia e mealii a uzeului Jueţean e stoie i AeologiePaova conţine piese eoseb e impoante eeitoae la pocesuleaizăi staului naţional omân una Dine acestea, pezentăm n

actuaul atcol tei emisiuni mealstce a căo valoae este eteminată atâte semniicaţia lo is toică câ i e ecvenţa acestoa elativ eusă

Acţiunile ntepinse penu esăvâea unităţii statale ometi, auos nelungae i complexe, negistân etape i ome ivesiicate Opimă etapă a acesui poces istoc este concetizată e micaeamemoanistă, iniţiată i conusă e untai Paiului aional Românin ansivania 18921894) Pin amploaea i consecinţele negistate,

emoanumul a epezena unul ine cee mai impotane momente alelupei omânlo tansilvănen pentu păsaea amaea ientităţinaţionale E "a vala n plan poitc genea omânesc exisenţa unegenaţii noi e oameni poitci, enumtă semncativ a aii Uni '

Amploaea micăii sa conceizat n pimul ân n stuctuaeegaţe pezente la Viena, pentu epuneea emoanumului lacanceaa impeială, aceasta in omată in 3 e pesoane povenin

in toae statuile socialeeie pezentate emoanum cât ma aes inusta conama a

niţiatoilo acestuia, au etemnat ample i numeoase mcă popule susţinee a lo atât ansilvia cât i n egaul Românie Acesea saumaniestat n scia n zilee pemegăoae i n impul eulăii pocesuuntentat memoitio, ncepu a Cu, 7 mai 1894 A ost moment evâ al solaităţii opiei publce omâeti cu lupta asilvănenilo nuemcipae naţională geneân un puec ecou n toaă Euopa i n Ameica

n caul micăilo opulae e susţnee a memoanitilo sauemaat etţle nne matatea nte ee n niţiate



condue de oie au ficee aceoa na dne cee mai aciveoganza feminne cae a mpu în ace conex a fo cea din Başovcondu de enegca ena Bauecu•

a popuneea enei Mueşanu în cadu aceei oganzai apopu aeea une medai comemoaive din onz au avnd pe avedeviza moizaoae: "Tou penu naune" încada de o cunun de

ea pe eveu ei ea înci daa începe poceuui 7 MA 894încada de o cunun de pin. Medaia a eaiza înun aee diniena.(fig. a )

Muzeu Judeean de oie şi Aeoogie aova deine 3 exempaeae aceei emiuni cae pin deai ie idenificae devn o aea vaaneae aceu ip de medae.

iea ee cunocu în iiogafa de peciaiae ca şi în cea deuim apaiie u denumea de Medaia niun Cuuae din Bucueş

7 MA 894 oceu Memoandumuui Se oev c pea ae aemien da conexu ş moivaa emie un aceeaşi•

Caaceic e modee ae medai io demoneaz fapu c aceeaeau dene uno g caegoi ocae cae e pueau uiza a cmedaoane c şi ca eocu au de ceau de uzuna Îneş zvoeeoice conempoane cu evenmenee comemoae eaez c medaecu incpa "Tou penu naiune" au fo pnde pee o în cimuumei de fon ia a Bşov un za oca puica infomaa c "pead a neee c ş cee i vnce feme poa medaiie cuaceaş deviz"

evenind a poema emienuu meda ie da ş a conexuui po icîn cae ea a fo emi iogafa cu connu ioc în cae ee

menona conine infoma pecie einndue fapu c medaia "Toupenu naiune" a fo emi a n iiaiva Coieuu de femei din B aşov înimpu manifeio cuuae de uinee a memoandişo a începuupoceuui inena aceoa n 7 mai 894

Cu oae acee evdene caoagee de medaic� apue pn înpezen şi în ca ace medae ee puca un în mod eona c ea

e Ps Fă talu nanl uar n. 8 B ucueş ,

.2-2

e Gli rl lr dn Tralana la ara randă t uei

Neni" V 7 0505 Een Gliu, .. 0 Alexnu leein, Octn is i clbi dal rvar la ra lrRrrl nl , . I , 7 7 NR III 0 06 . 2 en Gli .c 06M en Ps 2; Eu•ni Gliu c 0 0



o mu a Soă "ua Culuaă Buu" ă a a fobuă î aaa gaulu om î mu u mafa oua j a mmoao.

Coul m l a oua mal a a f zaă îua lă fulă îga au om î mua la a ma al aoa a lo zolu la Aba ula

Dmb 98. Maa omază ma ză a glua a g Maa î aaa m a au o îaul 22 m 1 u 9 9 Momu z î ă olau aaa aaa a auoălo om uă lbaa olu za ama ouu gu maga omu, ou Ba Ku. Au mla al aua o aa, uaa o maă agoă amaa omă, -u al

uma ouă ăăm ( a ma 99) ul aga a

Călăo uao au a ub mu u aba ml alo lo om u Ţaa a ăăo făuă î a laa aau u au lug Bao - Oaa Ca Baa Ma - B a Cluj ua - Au Aba ula Baj S bu - ăăa, a uma a oua ză,î aa o, la fu u ul 99 uaă l

Buoa ( 6- 9 ma 920) Baaaba (20-2 ma 920).Coa Ku ma ză î aaa a uao

om u uzam mo m ao î ooaă uîaga amofă a muu g ga au za Aalu-a lugu a au. Au ăzu oa Aaluu la uu, îmul al ama o au fă gaă alo, au momagl auoăo om a lo buuoa l ă au a î-u m l, -au ama ă ă, lu a a aa l o au m faalugo «ou ogaf> î a m au îg auog ăalo al uuo og au gua ămul la ua, f g malu ou a U au a mau umă uauo a lgauu Aam au au uaalu ă la Alba Iul a um a om au măa aao u am, u g flo

Î la , î lmaul ol m oa al aua ofală aa Cof a la a a fo oală

on Mamina Reglte în Ron, 8667, 200 2 on Mamna o c p 2



dapoa î 9 9 ) pa ca acaa ă aco îcocă Coaoa aa o dăaă p oaă îdaol î l d 24-26 l cocă d ăăa d pTa a oda c o co caocă a aca Aoăl polc a lăă c acaă ă. Îo lca oacă apăă c,oa a poalaa aa laa p aa d a

oa doc d pocă ac ac "P a a acod cpoca ăa p a ăăo a c Taaa Fdad a Maa a plca d c p a ac aTaa ... . Ţăa a a daăo. Ra Maa aaa a a ca «aaa aă a a p ca îdădă aa». Codcăo Alao a codaa ca d o

pl d oa a alo d că Roa al căa a ă d ocal a Coa d Pac d a Pa" dala comod ac poc c pod

ca o acaă ca a To Sa, dallpa a al a a Ro\. 2). Aca aaă p lp o copo aocă d a pa daamold oa Tala îă pă la a c Roa. E

d d aca co ld d p da da îa acă ca ldd oă pc adada ac c o a p cooa p a acc p cl daldoa pc aa Tala d pcolco pa d Rpca Salo aa

Ua pă paă "Ocpaa dap" ccd ac ŞI

coooc daa pcdă. Ea aă d oaapoo ooaa î acaă oă oaă î a 9 9

Î cod î ca aa cod d la K a laaac la îpoa Ro (2-2 om a dc coaapo copaa doă a ac o d daă dCoa Kc "îa o p Ta pa dăă

dc dacă pa aă a Ua a îă d a aa a p î po laa d a a aaca . Acaă ac aoă a d la dp d ă apăa da dcoa că ăca c c a po Eop î pca

4 aa Paka ima oaiă Viaa Ri Maa a Româi a p



Alalo . o cua s oâ couaea esâeaue e e sa ea oas a Euoe Ceae ecu gaaaeuo oase aoale.

Coseale eoae aeo e valalaea azCaae aae oâe 98919 au au e sco aaeasaulu aoal ua oâ aa la ceuu esee sale. U

ul s asgueaceas ese a e eee uo egu caeau ee oece, Roâa a cou ooa la slea ecouucous ce aea s se e î uoa cea

Eoua eeeelo î aceas zo e a coaeoeesc juseea lauo oâe La 9-3 ule 1919 ezeaegeu Fea - afa eu a oua oa z as vaa aege Maa, câ a uu su, o CBau aaele oâe

ec sa ucele KsKc sza-B Î ua câea ze aaaagha îfâ va eue aee a la 2 augus gueul egul uBela Ku se uesc Î aa e 4 augus 919 uele Dvze 1âo u ee î caala Ugae Buaesa Uleo u egeu 4 âo u zo 3 alee uul e oo auefla î aa geeauu Mescu, coaaul uelo asaa e aea cal a oauu Aassyucza.

Î aea Dze 1 âo Buaesa sa u oeae e aa au cae a fos su uuo ofeo aceasze Nu su cuoscue uele ceo cae au ooa aacoa a fos es aceas eae (g. 3)

aloaea eao ezeae aeo e u â îsefcaa lo soc ee efecâ eae ae celu a oaeee soa Roâe ce al îeg aoae

Conann Kecu p.ci p 477 ri Rânil vo VI tom II 3



Resume

Das ce acle so psees os mdalles cocea aux apes de la

ao de l 'a aoal uae oumae des mdalles qu 'l y a au Mus e

dsoe e d 'Achologe - Pahova Les mdalles so mpoaes pa la

vu hsoque e elles o ue quece elaveme ue O s ag de os

malles: " ou pou la ao - le 7 may 1894 lbao de la

sylvae - la vse du o Fedad e de la ee e asylvae -ju

1919, " L occupao de Budapes - le 4 ao 1919Laueu a des coecos e ce qu cocee le v meeu de la

mdalle " ou pou la ao - le 7 may 1894



ECRIERE IEER

FlMDAA O NAŢN pocs odşto 7 89

AV O NNAŢ g c d stjV MAN/ 89 g c d sp o ş g dpd ott c ot ş ot t st b . 6 0603.



l

A : dem l e devze st ma ma maga că d spR de 1 ; tl e c fe date st ma a magal că d sejaToartă aga d pdee, oaeae c vlte ozee mm alamăagaă sa bă .v. 6 4 70604

lb

A: Idem teee devze s ma mc R: Ide 1 tele c fee dae s ma c ae toartă m alamăaă, stae medocă (pete de oxz ) v 6470097



Fg MEDAIA VIZITE REGEU FERDINAND ŞI A REGINEI MARIA ÎNTRANSILVANIA -

"EIBERAREA TRANSIV A IEI" Iun ie 9 1 9

AV: FERDINAD MARIA busturile acoae ale cupluui rega , spre stângape cerc dedesub numele gravoruu i : SZIRMAIRV ABAIUA I BE RA TON D E TRANSYVAE n câmp deasupraunui fascicol de raze, inscripţie: l DECEMBRE /48/JUIN199 dedesut nun cartuş oval anul 96 central compoziţie aegorică România rerezentatăprintru personaj feminin ţine n mâna dreaptă ricoloru naţiona iar cu mânastângă arată spre un alt persona femininin din faţa ei, sprijinit de un scutreprezentând provincia Transivania aceasta ridicânduse din genunchi, nindemâin l e l egate în anţuri spre România scena ese ncadraă de trupe victoioase şio multime n care se disting bărbaţi femi i copii aclamând.

60

ronz sare bună gravor Tony Szirmai nr inv 6 4 7 1 058

FgMEDAIA DIVIZIEIAUGUST 1 9 9)

VÂNĂTORI (CUCRIREA BUDPESTEI" 4

AV AVGVST 199/CUCERIREA BUDAPESTEI Marginal cunună din aurdeasupra două ţevi de tun nccişaeRV centra, medalion dreptungiuar colţurile rotunie, conţinând inscripţia: 3/3OB/DN/DVIZIA I V ÂNATOR Meda ionul suprapune un cerc şi un ram depalimier Toartă din frunză de sear 30 mm aramă stare medie (perforată), nr.inv 6 4 9326 . ·



UN COLLIGAT RARISI LA PLOIEŞTI

M S

L M DÎn iioeca Mueuui e oie in Poeş e pea un fon

mpoan e cae vece omneac ş i in un cţi omneşi pien ecoee a Xea şi a Xea n ma omn cu caaceeciice cee mai vaooae afnue n expoiţa pemanen a Mueuui

"Caa Domneac" e a Beu cţi eiae cu

"oa ceuaa" uno

omnio veţ uio a cuu Mae Baaa Şean CanacunoConanin Bncoveanu ş.a

Aui e vecie cţi omneşi e af ş o impoan coecţe ecţi ine eiae n ecoee a X ea a Xea n cene pogafceimpoane in uopa nea eţnu aenţa un olligat foma n e cţ

Pharalia

ope a poeuu ancLuanu

p n anu1 5 1

aeneţa

D bello Gallio pincipaa ope a ui Caar ip a eneţan anu 5 ; Hitoria Romana ope a ui Apan ip a eneţia n anu5.

Cee ei cţ au fo egae n onea peena nun voum nanu 52 an menţona pe copea 1 a cţ popeu a a a egaacee ei cţ şi egou ea aea n voum n onea menţionacaea cea ma vece fn ega a eia ee e emaca fapu c oaecţe un pe a eneţia şi ee foae po ca popeau şegou au aeieu n cae au fo egae ee ei cţi fe veneţen

vom face o peenae eaia a o

nm lă vlm că dn dă m ml lcă l mpă; vz



UCUS Macus nnausPhasaia/nni Lucani; d. oanns Supitius

Vulanus t Onibonus Vcntus. Vnia: uusnus dZans po Mcho Sssa 4 iun 1 51 1 .

[4], 205 f cu sn.: l.xloav.; 32c.

' ' J#- .

. \� \ if"t

l



Cuprde

+ Pagna e lu cu următorul tet ipărit cu rou: Anne LucanBelloru1 cvlu scrpors accu-11 rass Pharsala aneaeporu nur1 cls a enosa Novsse aue 11 a vroco expola e app[er]e plusq[ua] bs lle locs ee[n]aa

Scrbe[n]bus Joanne Sulpo e O 11 nbono vcenno vrs eru 11sss As [n}sup[er} 11 e novo grecs que 11 ubq[ue]eera.Nec 11 no[n] ulsss 11 aposlls. 11 na cu fgurs sus locs apesposs eq[ue} al- 11 phabeca abua que ona scu gnarce 11 coplecur 11 marca tiporaică a edtoruui comerciaechior Sessa imprimaă cu eru [l]r

+ Tabua tet pe patru cooae, [l [2+ Decaţa

A Aplssu ac opu pare e Donu D[onu]Anonou Genle Palavcnu Sancae Roanae ecclesae TulSancae Anasasae presbyeru Carnale gnssu o[ann}Sulp Verulan nerpreaoe Lucan p[re]fao. . [2 -[3

Lucan va a /o[anne] Sulpo congesa felerHsorae Arguenu a eoe Sulpo;o[hannes] Branncus Brxanus Heronyo avocao Abrosursconsul F[l] Salue;M[arc] Annae Lucan va ex coenaro veussso [3Y-[3Ex ao coce parcula a poeae huus va pernens supa;Popon nforuna M[arc} Lucan va [4Y

+ Ioaes Taperus briiaus Fracsco Barbaro postero patrco Veetoiteerrimo Saluem Epiramma Lapaci Ch[ristiani aeus Lucusad Lecorem 8 ersuri) Lucai Eptaphum 24 de ersuri) oannis eiFerei Raeatis Epiramma ad Lecorem 8 ersuri) - [4

+ Pharsalae lber prus[-ecus] l -25+ Regsrul cooou cu eul Habes lecor cansse Annaeu

Lucanu ocss vr nsra ope 11 recognu, cuncq[ue]errorbus a expurgau u nec n exu, nec n co[] 11 enalqu reprehensone gnu[] reperaur. pressu Vene 11 ssua lgena & opera solerss Vr Melchors 11 Sessae AnnoDon M D . e Me[n]ss un 11 Cu Ga e Prvleg d ă i ă di l i M l i S



Atorl ăii arcs Annaes Lcans ău aCdba, Saia, î a 39 .Ch., a Ra î a 65 Ch. Tă ău,ua ia, a a izi Sa. Ti a h ău aRa, âă Ma biază d i ui a aaaaa; ia a ă, liaca ă a âd a aa dă, a aă ăda Ti. La Aa, î a 6 .Ch, a

ia îăau ă a a j ; Lades Neronis g N, a ii i aa î aa zi. A a Salticae ablae u a; Satrnalia a; Slvae za î ia, i Ş-a îa î adi edeea i î Pharsalia Câd a î zia Sa aă d N, -a aa a îăa a î aia Ca P,

di a 65 .Ch., z a a di d a ud, au ă, a, -a ăi

D opera aâ aaă a La -a ăa î îi aa Pharsalia ă îhaă ăzbuui i i Cza Pi, ăzb a î a 4947 aCh, î a zaiza a, aâ î aaa a, â i î aa aza a a d a, ză ia, abaza ăa a a ăzba i î i ă, i î iadab aii N, La ă iaă a d a biăa ii; uă daa a i îăa i d Aa,îâd aa a a a i, aază zi iăîăa i ui ă i; aa d, Luazăid- i Cza a aa , , â,

b, adăa ; d a î zază î zi Cza, P Ca aza âă a aa; uaiia b a a dă a da Phaa P î b a aa a X-a, au îi u a a a. D a a a d ă âă(T u L , Caa, C), î aaa a aa iz î hb, âd a ăă , La aazază

ăd auz ; abadază aii, a , î a a, Î id ia di a a, a d î , dia, a, aaă, a, ahi, d ai i ăă ă a; a ă abz d d, iu a Qintilian î a dabă a dâ C a



Seeca Pharsaia rămâe opera memorabilă a uui poetcetăţea carepue iteresele statului roma mai presus de orice u protest împotrivatrae şi oprimării u im îcat libertăţi virtuţii ş curajului Petrutoate aceste calităţ cotemporaii i-au adus elogii. Statius ia dedicat upoem îtreg Marial Quintiian şi alţi autori atici iau reevat meritele.Dante î emuritoarea sa operă Divina comedie, la plasat pritre marii

poeţ ai lumiCele ma veci manuscrise ale

Parsaliei care eau parveit gureazăagmetar pe paimpseste di secolul al Vlea aate la Viea Roma şi Napoli;meţioăm mauscrisul de la Moi datâd di secolele al Xlea al X-lea şi

mauscrisul iu di secolul al X-leaaat la eide.

Editio princeps: a apărut la Roma îaul 6; u avem î ţară ici u exemplar. Ître această dată şi aul 500Parsalia a ost publicată î ca 20 de ediţii majoritatea italiee; îRomâia există o sigură ediţie tipărită la Veeţia la mai 77coservată la B iblioteca Battyaeum di A lba ul ia .

Ediţia di care ace parte exemplarul descris reia ca text ş cometariuo valoroasă ediţie d secolul al XVlea extul este îcadrat de cometariucare a râdu lu i a ost îmbogăţit şi precizat pri umeroase argialia aecare îceput d carte (liber) textul este pecedat de o ilustraţie (65 x cm de o etriă oată (5 x 5 cm şi de iiţia le oate ( 5 x 5 cmtotul realizat pri xilogravură. ele ilusraţii au şi legede tipărite

cuprizâd umele persoajelor şi ale localităţilor oate cele zecepersoaje i zece letrie au ost cooratede mâă (complet sau parial îtr-ua(castaiu descis) sau două culor(castaiu descis şi ocru); oglida textuluare dimesiuile 25x65 cm cu 6 derâduri pe pagă.

Î oarte multe locuri apar adotărimauscrise ae textuui î li mba latiă cucereală eagră care sub iueţatipului a suerit o itesă decolorar Sepot observa două grai u scris cursv

oarte mărut cu care a ost adotat atât textul cât şi cometariul şi u alt



s d ce 205 dup cheee eulu p, d ce che lec de "Fns anno domn 527domnca de anefesum Mchaelsp. [7 57] ; ese e psbl cces ec s e pu ppe c, âd se de pul cvuul s leg 1523 see pe ce s- cu pu âzu ul 1527

Îse uscse dreas Schar Fulleelh 11 D[om]ne non sumdgnus ua n me collaa graa Ge 2 Promous dende nSupernendenem eusque fraer Thoas Scharschus PaochusMychrenss (pe pe e cpee d )

xlbsu uge Andres Schar Fulleelh ,AndreasScharschus Fuleelkos ; M. GHaer Lndurgen A[nno] 728 pe

pg de l) e-bs p v cu u vle exul , R 11KEMNY GYLA PST-MARS â eul ple câ cese, s cu ce d 890



CAESAR, Caius luius

[Opera]: Index Raimundus Maranus Ed LucaPanetius Venezia Augustinus de Zanis, 13 V 1517. - 4],

CX, [8] f. (cum sign) : i xiograv; 2°(32 cm)

·

ij aefa •

'

t " mi pratoliS cnurQ:feo ânîra ann1da' "a oa.n p:m " o

ţp opr �snit

� �s no1o pUw:na fgu os ap

psR n b q o:as\zbs:p

ina a qaq; gnon coe

· nr



Cupide

+ Pagina frontspciu îpodobă cu o xi ogravură 4 x 1 7 c), caeînăţşază o scenă de luptă, cuprinsă într-un cenar dubu roşu iagneaese încsă înr-o aă bogat ornaentată cu ove oore, păsăripui şi asceron, tou coorat de ână în oliv ş aro. Sub acest abou

uos înăa, extul, tpări cu roşu ş negu CA JUL CAESARSNICS- 11 sm [m]petors co[m]eara, seculoru[m] nura antea d-1 fia, et valde me[n]dosa. Nuc priu[m] a vir docto 11 epolta, etoptie recognita. Addts de o- 11 vo apostllis, Una cu[m] guri sus locisapte 11 dsposits Nec no n] reulata tabua q[uae] o[ mn]a 11 loca umna,montes, urbes, oppda, 11 [n]fnta p[re]lia, et quaeq[ue] dgna 11 cogntu

mirce de 11 onstrat 1 [

f+ Lucas Olchinenss artu et legum professor Rosello de Rosellispatavo foelicitatem. . [ 1 r

+ Commentarorum Caesaris tabula ext p e cooane) .2]-[4]+ Lber prmus -septims] de bello Gallco XLIII

+ A. Hircii derelctorum de bello Gallico liber VI . XLIIIt-LXI; LI, xlogavură 4x 1 7 c) şi inţia ă i soriaă 45x4 c) + C[ai] !ul Caesaris De bello civil lber primus {-tertus]. fLXILXXXIY două xiogavui 4 x 7 c) şi nţale isoae a p. LXII

ş LXVIII

+ C[ a] ul Caesars De bello cvl lber quartus A. rt a opcommentarorum de bello Aleandrino liber quartus LXXXCY

+ C[aii] !uli Caesars De bello civil liber quntus A. Hirti aut op

commentarorum De bello Afrco lber quintus. XCCVv+ A. Hiri aut opi commetaroru de bello hispaniensi lber setus. x+ Regstrul clul cu textul Habes lector pertssime Caesarsco[m]me[n]tara anea pressorn n- uria trunca. Nunc autem vrodocto optime re 11 cognita et in pristinwn candore redacta mpressam 11 dlgenta Venets, per Augustinu[m] de ns de / Portesio

Anno reconciliatae nativtatis 11MD.V die un X+ Inde eoru quae n Coentars C[ai] !uli C[a]esarishabent[ur] p[ er] ordne[m] Alphabet per Raundum Marlanwnhominem sui teporis euditssu[]. I quo dlenter quidem sedcursim recognitio quaedam emedata sunt quaedam ve dempta e



Autru cţ este Caus Iuus Caesar nscut la Roa, 3 u e aC., o la Roa, la 5 ae 44 a.C, o polc, coandan a,eoals Descendent a une luse fal de patcen (gens ula), astudat cu ceebul gc ş oato Macus Antonus Gnpo ş -a audat,la Rodos, pe vestu eto Apolonos Molon. Înte an 74 ş 60 aC. apacus întegu

cusus onou (tepele caee unu o de sa) în anu

60 a.C. , îpeun cu Pope ş Cassus, a încea pu uva; consulîn anul 59 aC., a pocaa leg agae ş a supat ventue egale pecae le eala asocaţa senaoa îne an 58-50 aC a ealatcuceea îneg Ga, dobândnd goe a, devoaentulnecondţonat al aae, patan la Roa, da ş nueoş duşan; pnoaea lu Cassus, în anu 53 a.C, uvau sa desta; a 24

anuae 49 a.C . , a început boul cv l dne Caesa ş Pope ; nfânt înGeca, la Pasaos, a 9 august 48 aC., Pope este ucs de oaenegelu Egpulu Ptoleeu; Caesa tece în Egp, înfânge oşle uPoleeu la Aexanda, în 47 a.C. ş încednţea onul Egpuu suolu Poleeu, Ceopaa; oanu de dagose dne Caesa ş egnaCleopaa pecu ş naşeea fulu lo, Caesaon, vo sa pofunde

neulţu, în speca în ândule senatolo; înos dn Egp, obţnepoante succese lae îpotva epublcanlo, în Afca, la apsus,în 6 aC ş în Spana, la Munda, în 45 a.C; în an 4744 a.C . , a ealatpoante efoe socale, adnstatve ş polce, da a 5 ae 44a.C., dn caua neulţuo ş teelo povocate de unele dnefoele ş acţunle sae ş, în specal, de ntenţa sa de a se pocaadctao pe vaţ, Caesa a fos asasnat, ca în ncna senatuu, de o

conuaţe a senaolo, cae avea în funte pe Buus ş Cassus Opera lu Caesa a fost vast, lusând o ae dvesae de

peocup Dn pcat, în afaa câova scso adesate lu Cceo şpulcate de acesta, dn opea u Caesa nu ne-au paven decâ douluc Cmmentar de be Galc "Note aupra războulu alc" şCmmentar de be cv Note aupra războulu cl" abee luc

se dstng pn cataea naaţun ş pn eleganţa sluuCmmentar de be Gac cupnde, în V cţ, expuneeafaptelo svâşte de Caesa în Gala îne an 5 8 ş 52 a.C . ; lucaea a ostscs ş publca n anu 52 aC, penu a conacaa popagandaadesalo s cae- acuau c se ansase în cuceea Gale pentu aşsatsface seea de goe ş penu a se îbogţ; deş avea o eoe



nsenărle personae, apoaele subalernlo, ca ş rapoaele pe care elnsuş le înanase senauu penru noaţe geogace ş enograce aconsula eaura ea esenă, s-a olos e prope observaţ , ca ş enoaţe obţnue e a przone e războ. În eaaea apeor, aales n oenul lar, Caesar a căua să respece, pe câ posb,aevăul Ase , e nu a ascuns oenele e pancă e escuaae o eeuă ae pope arae, a enţona aurle ş asasnaele cose asupraceo nvnş, ace eş, e ae, penu enalaea unu coananroan. În Commenta de bello Galco aa leraă ange apoapepeecţunea, ucru cae a os apreca ş e conepoan auouu .

În Commenta de bello cvl Caesar a ăcu eou eosebepenu a aunca îneaga vnă a ăzbou u ac asupra uşan o să ş a

căua săş usce acţunle, nvocân pracc consuţonale apăareaepuro rbuno plebe ş epararea jgnr ause enăţ sae eproconsu nu a an nc espe înrepăţea consuţonală aaversarlo să earcablee calăţ slce ale lucră au osrecunoscue încă n ancae, eş subecul e era eca penuconeporan evenenelor.

Quntan ş Tact au lăua opera u Caesa, Pltah Appan auoos-o ca sursă penru cerle popr. În evu eu, Caesa a os uc ; savanul b zann axmos Planudes ( 1 3 l-a raus în lbagreacă Renaşerea a anesa un neres eoseb penru el Petaca ascs o bogae a lu Caesar ar uansu gean Ncodem Fschln ascs o pesă e eau penu şcol, HevetoGeman nspraă nCoenar e bello Gallco, precu ş pesa Julus Caesa et . T

Cceo edvvus rausă în lba geană e ul său, Jacob Fscn.Napoeon ş Napoleon a III- lea au căua soluţ sraegce n screrle sa

ocoenenu u Caesar n Gaa, Aus Htus, or în anul 43a.C., a a aăuga o cae cea e a VIII-a, a De bello Galco narânn-un s onoon, ar nu lps e claae, evenenele peecue înul o an a ăzboulu cu ga, 51-50 aC Se pae că o el a copus

ş De bello Alexandno ( a.C.), reaarea capane porva regeluPoeeu al Egpulu o sub nuele lu Htus au ccua, n p,eaarea evenenelo legae lupele e a Tapsus De bello Aco şe a una De bello hspanens

Până a nvenarea parulu opera lu Caesar a crcua în copmanuscse Cel a vec anuscs păsa care cupne nua De beo



IX-lea a Xlea, iar cel mai vechi manuscris care cuprinde întreaga operă a

lui Caesar şi operele continuatorilor este Thuaneus sau Parisinus nr. 5764,datând din secoul al Xlea

dto prnceps a apărut la Roma, în anul 46.

Prima ediţie îngrijită de Luca Panetius(ucas Olchinensis), profesor de drept şi

loog reputat, a apărut la Veneţia, tipărită tot

de Augustin de Zanis, la 7 augus 5 ; i aurmat o traducere în limba italiană, tipărită la

Veneţia, de Jacopo Penzio da echo, la 4

ebruarie 5 7, apoi edi ţia din care ace parteexemplaru descris

La sârşitul operei lui Caesar, ca indexalaetic al acesteia, apare lucrarea lui Rayondo de Marano

Raimundus Marlianus, în orma latinizată a numelui, scriitor şi geogra

italian, născut a ouvain în jurul anului 420, mort în anul 475; geogra

italian, scriitor erudit.Opera Veterum Galliae locorum populom,

urbium montium ac fuviorum aphabetica descriptio satipărit prima dată la Treviso, în anul 480, ind reeditată

adesea independent sau la sârşitul operei lui Cezar ca în

cazul de faţă.

Volumul este bogat i lustrat cu xi lograuri de 4 x 7cm şi iniţiae istoriate de 4,5 x 4,5 cm la începuul ecărui nou titlu, cu

xilogra de 6 x ,5 cm şi iniţiale oate de 3,5 x 3 cm la începutul ecărei

căţi; olinda textuui are diensiunile 23 ,5x 5 cm, cu 45 de rânduri pepagină Un ex-l ibris autoga, indesciabil , însoţit de anul " 847, nu ne

pemite să aăm numele celui care a stăpânit ori numai a citit cartea, la acea

dată (creion negu



APPIANUSHistoria Romana. [Lat.] Tad. Petrus Candidus. P. 1-2 .

Venezia: Christophorus de Pensis, 20 XI 1500. - [ 180] (cumsign.); 2° (31 cm).

spian 2txdr

nus iC bclu. ·



ipăiă î aul 5 catea este u ncunabu; u ae oaie de titlupe pima pagiă apae titlul căţii Apanus Aexandr/nus De

bells/cvlbus pe pagia a doua apae raefaco semată de etrusCandidus, cel care şi traduce textul din l imba c

qWgreacă în limba laină; pe verso-ul acestei.

.

. ._.

� _

pagini se afă Tabula, reprzentând sumarul =.�;�

căţii şi umează texul popuzis:

.

�

·-:Autoru căii este Apan Appianos î "

�:

-

greceşte, Appianus în variantă latină, i storicm

-

=

=.gec ăscu la Alexadia î Egipt. Deoaece ,:

._�

.-

r

�coodoatee cooogice ale v iet i i sale apa="&

�

:; :

� , .

.

.

;

P

Ii

ld

diei î susele cosultate (866 d.C. 5-r�

a

�

M lc

6 d.C? 5 5 d.C. vom subscie şirh

�

=

=

d

'!;

oi la omulaea mai siguă adoptată de uele - "

__

_z

studii şi eciclopedii cae î plasează î secolul al lea d.C ă alte pecizăi. .

ecvetâd şcolile de etoică şia îsuşitcultua obiuiă a vemii sale a dobâditaimă ca avocat pe vemea împăaţilo aia (8 7 dC. şi Hadia

( 3 8dC. da î ua uei ăscoale a ost evoit să păăsească

Alexadia di cauza atiudiii sale loomae. Stabilit la oma a obiutcetăţeia ş i agul de cavale. A pedat î cal itae de avocat al scului ulteioid umit pocuao Augusti pobabil î Egipt

Opera lui pia este fomată dito siă lucae Istora oe,scisă î limba geacă cicuâd sub titlul oaka, oi î vaiatele oake

Araooga şi omaka Hstora Evitâd citeiul tadiţioal coologic

autoul a adoptat u citeiu etogac î moogai speciale cupise î 4de căţi el a pezetat eveimetele istoice î odiea cuceiilo omae:Cartea tatează epoca egilo cartea a I-a cuceiea taliei cartea a Ia

ăzboaiele cu samiţii cartea a IVa ăzboaiele cu gali i cartea a Va cuceiea Siciliei şi a celolale isule cartea a VIa ăzboaiele cu Spaiacartea a Va ăboaiele cu Haibal cartea a VIIa cuceiea iieicartea a IXa - cuceiea Macedoiei şi a liiei cărţle a Xa a XIa -

ăzboaiele cu Siia cartea a Xa - ăzboaiele cu Mitidate cărţle aXII a a IIa ăzboaiele civile cărţe a XVI Ia a XX a cuceieaEgiptului cartea a XXIIa luptee cu dacii cartea a XXa ăzboaiee cu

Maria Marinescu-Hinu; Adelina Piatkowski ti itetrii elie Editura ştiinţică, Bucueşti 972 Dicir eciclei vo A C Edira Enciclopedică Bucureşti 993



Araba sora se ncee, probab cu războaele cu parţ ş cu o expunereasupra adnsraţe roane; dn păcae ucrarea nu ne-a parven nnrege s-a păsra: preaţa, ragente dn cărţe a -a a V -a cărţ le a V -a a V-a aproape copee parea prvoare la ra dn caea a X-a ş cărţlea Xa a XV-a n nrege Regreă, n speca perderea căi a XXIIIa care prezena upele roanlor cu dac .

Dn preaţă aă care a ost oblul screr acese opere: adraţacopeşoare a auoruu aţă de calăţe roanor care au nrecu oaeceeale popoare prn vtee, ăce ş spr organzaorc Pe parcursulucrăr, Apan ş afesă n dverse ocaz aceasă adraţe aă un pasaedcaor N îpe p um u a ît atât de mut î paţu îtp C puteea ge d eva a pue u pe atee paa pe teta, ae au t e âd tpâ Gee, îepâd de a

epedţa u Du de d pute g a îeput de tue pâ âd Fp u u Ayt, a u tpâ î Heada pea atâtde tutae cartea , cap. V) Opera ese porană prn aeraudocuentar pe care conţne ş prn consenarea unor aănune neresanereeroare la derte evenene ale tre roane O pae porantă şdeoseb de reuşă a lucrăr ese cea conacraă războaelor cve . Se aprecazăcă n nc o ală operă ancă nu se ntlneşe o expunere a e de cară apreurăror care au condus la acete războae. Aâ prn conţnu câ ş prncalăţe e ssce, Istoria lui Apian -a bucura de un neres consan de-aungul veacuror În secolele al -lea ş al XVlea a crcua n nueroase copmanuscrise n ba greacă se rearcă ancrsee Vatau 4 dnsecolee a X-lea al Xea, Pa Regu nr. 67, dn secou al XVea auetau 70 dn ecolul al XVea ec a uăaea secouu al

XVea, dn nsărcnrea pape Ncolae a Vea 1447-1455 oogu PeruCanddus a radus opera torclu grec lba anăEditio princeps a apăru la Veneţa n 1477, sub lu Historia

Romana cuprnzând, n două păr tot ce a a păstra dn ucrareaorgnală; edţa a o părtă n 4° de Erhard Ratdold Bernhard aler şPeter Lslein Dn această aloroaă edto prnceps ave n ţară cncexepare: la Bboeca naţonaă a Roâne dn Bucureş, a Bboeca

Bayaneu dn Alba ula, l laa Clu-Napoca a Bbloec AcadeeRoâne la Bb oeca Muzeulu Brukenal dn S bu ş la B bloeca eek-

Geamkataog er Wegenuke. Heagegebe n er Kmssion fr en Geamkatag erWegencke Ban 1X (ief. ) epzig; Suttgat Berin: Heremann Akaemie Yerlag 25126 EenaMia Satz Clogu oleede uule, Bucuşt 5 Bibl iote aţională a Românie).



Blyai dn TârguMureş sngurl eeplar cplet. Cea de a dua ediţie alucrări din care ace pare ş eeplarul uzeulu cuprinde aceeaş ersunelatnă a lu etrus Canddus tipărtă tt la Veneţa n atelerul eşteruluChrisophorus de Pesis, car a încheat tipărirea, aşa cu aă dnclnul lucrări , în cea de a 20 z a lunii nebrie n anul 00

reaţa ucrării senată de traducătr este adresată "diini

Aphon rege a Aragoni şi a ceor doă Siciii"; este rba desigurde Al ns al Vlea ( 3 6 4 8 , rege al Aragnului şi al S icil ie i ntre anii 4 6 ş 48; deşi nu este datat din aptul că preaţa este adresată acestusueran se pt deduce duă lucrur:

traducerea a st eecuaa între 447 anul alegeri lui Niclae al Vlea ca papă ş 48 aul rţ regelu Alns al Vlea; aceasta este preaţa u care a c rculat traducerea lu etrusCandidus, în arianta anuscrisă iar cu caza tpăriri sacnsiderat necesară publcarea integrală a aceste preaţe care ansţt la pra e aparie.Ca şi pra ediţe cea d a dua are duă părţ partea cuprnde

răzbaele ciile, cucerirea lrie şirăzbaele cu gal; partea a a

începe cu Epistla traducătluiadresată apei Niclae al V-le şicu Prohoemim preaţa rgialăa lucrăr, scrisă de Apan, uratăde cucerirea biei, cucerirea Siieiş răzbaiele cu M trdate

Vluul este rat d 2 de

caiete 26 caete de câte şase ecare tre caiete a câte pt ecare; ile nu sunt nuertte;tetul este tipărit cu caracererane aând 4, 46 rândur pepagna cpletă, glinda tetui24,6 c Este tpăritură sră

cu spaţii libere în dreptul nţiallrcaptlelr ş cu iere de aşere

care să nu au st cpletate cuinaurile care apar pe lteeeplare; este, deci un eeplar care nu a beneciat de nc înuuseţare



uaă n chb txu a p nua adnă anuc n dc ba ană cu caă naă ucaa cpă ş a bncnvaă

ăua nuu vu daaă 53 aă dn ăb dn ş p abă cu an pcc cluu a XV-a a ncuia acă n a d uncna nă dn ca d a dua au ăa

da u păază n cd dc hâa păaă năbnăd v ăb dn n al lgău pznă nua ăui d zbu a unu aac puc d ca uăa dn pla c acpa cduă cp a ăaă. În aă a xă un nu xpa dn acaăd a B bca Nanală dn Bucuş dc n Catalul leţede uaue a pza 13; n clcl uzuu pahvan vuu ana n anu 1 957 achzna pn ancaa

ummary

In the patimon of bibliophile values of the Histo Museum in loiestithee is a olliate of thee books pinte in Venie in the 16 entu. The theebooks ae uanus s hasalia publishe in 111; Caesas De bello allio 117 Apian s Histoia Romana pinte in 1 an they wee boun in one sinlevolume in 123 in the iven oe

The stuy ives a minute pesentation of the books inluin etalsonein the authos thei woks an ofouse the essene ofeah book.

The volume ealie in 123 by unitin the thee books keeps the oiinalbinin an epesents a bibliophile aiy unique in Romania



ANUALELE ŞOLARE LA ROÂNI

d GHERHE MARA MARAA

În cusu cee de-a doua uăăţ a secoluui a XV-lea ş în piauăate a secoului al XXea oâni au cunoscu, pe pan econoicosocal potc şi cultual, tansoă oăâtoae, cae au însoţ eceea loa saea de naţune odenă Pocesu a ost însă deosebi de coplica,dată nd ăspândiea şi îpăţea o eoală ş savele cae au sat încaea unei dezvoltă eş

Copexaea suaei etoalpolce s-a elecat iesc îndoenu învăţăânuui, adăugându-se a aceasta ipacu actoloexten pe plan polc ş cutua În cele două ă auonoe, alate până în1 8 1 sub conduceea donlo anao, accenu a ost pus de aceşta pe unînvăăânt n iba gacă, evdeniat de ate, a ediu ş ca supeopin Acadele Doneşt dn Bucueşi ş dn aş, nstitui de culuă încae sau oat cadee aât în Pincpatee Roâne cât ş penu Oienul

ceştin supus doinaie otoane; la Acadea de a Bucueşi tiieaca aul Pt ce Mae ine a studi a începutul secolu a XVea.Aceste nstitu de învăţăân aveau un nve înalt nu nua în ceea cepea şiinee uane, da şi în doeniul şnţeo exace al ciei, aateac ş c În scb şcole oăşeneş ş cele săeşt nudepăşeau, î genea, niveu învăăânului eeena, câeva dine cee

dinâ aingând doa pe cel al pieo clase gnazae. Nuăul acesoşco ea de aseenea, eltv edus, deş au exsta uneoi săduinţepenu extindeea eţeei de învăţăânt Astel, în anu 74 donioulConstantin Mavocoda odona spavnclo de judeţe să aşeze dascăi despavă să învee cop la ănăst, tâgu şi ca în saee a a.

În pa uăae a secolulu a XX-ea, ai aes după 81, când

egul anao a uat sâşit, stuaia aceasa a înegstat o evidenăaeoae accentuată în peoada Regulaeulu oganc. De ate încăîn uti an ai peoadei anaiote a lua naşee u învăţăân înat în

V P Doi lsii i li Ptr l Mr l şcolil i Bsti n vml Ciiliiroms şi iilii ă, Bş, 98 04 Ş l Bsă ai Î mt i peoi i Româi Dior



iba roana. Acadeiile greceşti şiau încis porţie şi, în scibînvăţăânul înat roânesc a început să se dezvolte la nive europeanînsuând treptat funcţi il e unor instituţ ii iceale integrae şi ciar aeîncepuurior unui învăţăânt universiar de libă roână oodată înŢara Roânească ai aes sa dezolat în aceeaşi perioadă, înaine de1848, o reţea iportană de şcoli săeşi în care se preda un învăţământeleentar de rang inferior dar ulţuită căruia ouşi ii de ţărani s-aualfabeizat şi au dobândi ciar eleente priordiae ale unei cuurigenerale incipiente

Dobrogea se găsea sub stăpânirea directă a Porţii Dar şi aici roâniiau izbuit săşi organizeze şcoli proprii în oraşe şi ciar în unee saeneîndoielnic de nie eleenar un ro iporan avându în această

privină păstorii transumanţi transilvani ulţi dintre învăţători fiind, dealtfe ardeleni iar al ii unten.Înre Prut şi Nisru, asarabia anexaă periului Rus în 82 a

beneciat iniial de autonoie în temeiul Aşezăântului de Organizare din88 care stabilea că prc ră păstră copr sţoă d c păă od dtrr spcl \ da pese zece

ani în 1828 acest sau de autonoie a fos suprimat, şi iba rusă a ostintrodusă dominant în viaţa publică Şcolior exstene şi înainte de 8 2 ca şiseinarului îninţat a Cişinău în 83 cu limba de predare roână li saadăuga, în 833 un iceu crea o în capitala provinciei. În cadru acesteiinsttuţii iba roână, iniţal obiect de predare obligaoriu a fost apoiconsideraă ca libă srăină eeii trebuiau să aeagă între liba

oldovenească şi cea gerană şi ai apoi înre limba oldovenească şi

cea greacă Dezvotarea învăţământului basarabean a fost în genera înceaă în875 exista o popuaţie şcoară de aproxiaiv 28000 eevi a o populaţie aprovinciei depăşind un iion) şi totodată sa înregistrat o treptată liitare aînvăţării l ibi roâne, aungând până a interzicerea ei, în 870.

În Ţara Roânescă şi Moldova au exista în secolu al XVIII lea şcol idoneşti l a oraşe, afate în gria satului şcoli pe ângă ănăsiri ş i biserici

şi şcoi la sae înfiinţae din iniţiaiva unor săpâni de oşii a bisericii şiciar a counităţilor ăeşti. nele din şcoi le doneşi de la oraşe ai aes

Adn Rădeu ş Ion oenu tr lr ir Duăr i Mr. D Bureş 9 22 257



în capae ranmeau eevor ş eemene ae învţmânuu cea ca şşco e organzae în ambee sae româneş pe âng epcop

În Tranvana în unee ocaţ pe âng mnre româeş ş înae aâ grecocaoc care au puu sş organzeze a Baj ş un învţmâncea câ ş orodocş şau dezvoa în aceeaş eap o reţea de învţmânSpre nee secouu a XVII-ea George Şnca zbue înnţeze 376 deşco greco-caoce; dezvoarea ceor ortodoxe a o ma en dar în 807exsau 1 3 şco orodoxe în ransvana a care e adugau cee 1 1 9 dncomaee Oradea ş Arad•

În Bana în 1802, dn 408 şco orodoxe 326 erau româneş ş 7sârboromâne.

În Bucovna în 1 792 e conaau 32 de şco româneş În erore

granţeor mare dezvoarea înţmânuu a os de aemeneamporan în 8 1 8 se înregsrau 88 de şco a granţa m ar bnţean.În curu prme umţ a secouu a XIXea reţeaua de învţmân acrescu În 1 84 exsau 285 de şco orodoxe româneş în Tran vana�; în858, num or anee cra de 676, în mp ce greco-caocbenecau ş e de aproxmav 500 de şco ; a u era evden

În Prncpae a o de aemenea vzb progreu învţmânuueemenar deş prorar în Ţara Româneac unde în 1 846 erau înregrae882 de şco numa în Oena

Manuaee denae acee mae şcoarzae au reprezena unmporan ş eenţa nsrumen de înţmân. Ee au reeca ooda ueren de connare poc ş naţona. Armarea enţ naţonae deosebde mporan în proceu conur naţun modee conraa cuoarea încercare a auorţor de a preg negrarea în mper apopuaţe româneş supue prn germanzare sau rucare în cazuproncor ngobae ceor dou mper creşne în zon or în Prncpaeeromâne upue pân î 1 82 1 domnaţe anaroe cu enava mpuner uneupremaţ cuurae greceş În ce dea doea er a secouu a XIXea în ranvana încercarea de mpunere a mb ungare car ş în

şco e de a B a or necesaea de a se reaza un ec bru înre raducere stoi văâtul Î Româ. . . vol . Co Pi i itoi omâlo Buovi Cnăi 17 vo . 1 3 o îvăţă Râ . " vo 1 . 7. l Ab toia olilo oât. . . 1 . b, 49.



de anuale săne ş eunţele concete în acesă pvnţă ae une socetăţodene în pn poces de consttue în Modova ş Valaa au epezentade aseenea poee ce teue avute în vedee

Aecedau a epezenta fesc anualul de ază punctul de poneîn pocesu de învăţăânt. Ce dnâ aeceda oânesc a apău a AlaIua în 1699 I-au uat, în 1726 un altul, edtat a Râncu-Vâlcea cuexe oâneşt ş s lavone în acea peoadă oaşul afânduse su donaţeaustacă) un alu la Cu, în 744 de ap o edţe nouă a ceu dn 699de la AlaIua) apo dn nou, unul la Râncu-Vâcea, în 1 749 nua cutexte oâneş) oaşul fnd acu eîngloa Valae , pentu ca, în 1 755,să fe păt a Iaş pul aeceda dn Modova lag ăspând ş înans lvana ş apo eedtat în 1 77 , la Vena Îne p, a B la apae în

1760, un at aeceda Paia duă âduiaa soelo de l buchi�. Ceeace pue eaca ese aptu ca aecedaele cculau în întegeaetouu oânesc ceea ce a ş detenat pe îpăăteasa Maa eezaca, la 23 octoe 1746, să nezcă potul de căţ dn ŢaaRoânescă Două decen a tâzu, la 6 une 1768, dn nou un odnpeal epeta ntedcţa poulu de cate dn povnc e săne" •

Evden, însă că cculaţa că n-a putut f optă pn asfel deăsu păso ansuanţ anslvan ducând în desage lo căţ dnPncpatele Roâne auonoe. Nu ea voa de alfe doa de căţ deşcoală eeenaă, c ş de căţ seceşt, foose ntens în epocă ş cansuene de învăţăânt. Intedcţa nu ea, de fapt de odn naţonal,afându-se aa a începutu foă naţuno odene, câ a ales denatuă egoasă O pae dne oân fuseseă ataş la unea cu secacaolcă da cu oate cele fgădute a puţn de uae acceptaseăpaţaa păăse a oodoxe ş aceasta nu dn convngee egoasă câ aaes cu speanţa une îunătăţ a stuaţe lo a înlătuă să detoleanţă pe pan elgos ş, a ales, socalpoltc Cuenul de îpotvea aoăţ fusese însă deose de puenc ş de ac sădunţeleautoăţlo de a upe legătue dntotodeauna exstente înte oân ceo

două vesane ale Capaţo ş aceasa paae cu o cuntă acţune epesvă

Nl l Istr Îţm - 3 Ibdem 1 O 1 5- 6; Şn şi F B Oct 4 7 9 Nil lbu Ot 1 5 Ibdem 07; Ni Iorg Itora ber roâşt ş a ve reoae a româ



Îpotviea a conceiat dn patea otodocşo eful de aaccepta, ai ae în oenele de acut enune confesiona din feicedepşite cia ş abecedae edtae de geco-caol ic i la B a Aceata explicde ce, în 771 aoitţe centae tiliae pen abecedal ap întipogafia Kbc, p iul abeceda tpit în Modova şi nu pe ce aput

la Ba în 1760. Acetei ipogaf -a încednţat în 770 pn oâeipeial pivlegil de a tipi cţile necesae oâno oodocşi dnpeiu\ epeentând eviden, încecaea de a întepe cclaţia cţiioâneşti dn Pncipate în anslvania şi, oodat o eod de contol aipal i deina aceloaşi oni otodocş .

Înte tip, în decenil al oplea a secolli XVIIIlea, pofndeleutaţii din doenul învţntulu în Ipeiul Astiei a avut ieşti

epecun şi aupa onilo. ipogafia Kubc a defşa în ceeace ia piv it pe otodocş o nten acvi ate În 777, a aput o pelcaea abecedaulu i gean ucat de elbige în aceast tipogafie viene înun tia de 0.000 de exeplae; în 781 a fost pbca o nou ediţiecaacteia pin fapu c ateialele pe cae e cupindea ea de odinpofan În fş, o a eia ediţ ie identic c a doua avea apa la Bda,

în 1808 Spe ştu ecoli a XVIIIea ş în ansivania au aptabecedae detinae oânio a Sbu, aul Man oceise apubicat un abeceda geanon cae ea de fapt o taniteae aabecedal ofical de a Viena apt în oate ble ipeii ş înaceaşi an 1 783 a fost publicat la Bla un abeceda b ngv oânogean

cu o aducee oâneac ai îngiit, datoiă ui Geoge ŞincaiMei s e senala faptul c abeceda ipit de ocete aniteae aabecedaui ofica î vo eînâlni a Buceşt tocai în 847 în-oediţie agiaogean la ipogafia Kopainng, detinat copiogean o şi agiailo sabi ţi în acea vee în capiala Ţi RoâneştAbecedae vo ai f pblicae a Sib, de data aceasta de pogafu PeteBa, în 788 1795 şi 797 cel dn 1788 a fost peluat do ani ai tâiu ş

Ibm, p 474. Id p 47 N Opt, p 8 O G Opi p. , p. 555. Ib 54



pri de Kurck În âşt Şcai a tpri la Baj n 796 un aecedaquadlingv latin roânec gera şi agiar te dep c n aceedecenii na aprut Pricipatee Roâne decâ un aecedar grecec n 783 Cu toate c auoitţie iperiale cuau v leac ipoture decţ di Prncpae n ranilvana un docuen din 795 ne reeva aptulc dpotrv doul Alexandru Moru dpuea lea ntae a cţiloce uau e tipeac n Trailvania în lb rnâeă ncluv aanualeo gegi iă e tee eee • În ae nuerau pândte de aeenea crţe ierceşti detnae otodocşiorRepulcând n 179, Paltirea ipogaul Pere Bat ceea cttolooân ailvani o prieac d pentru c dpă ivd e de Râi - făut •

Deşi n peroada anaiot reţeaua şcoa oâneac ea aieâ n Princpate decât cea di provnce oâneşt ae periuluiAutie n condiţile atuci exitee iportu de cţ şcoe roâneşi dinTanvaa poate contatat priul ert al ecoluu al XIXea Deaeenea ncepând di 797 tipogaa viene a ui Kurck a otcuprat de Şea Novacovic ş ua la Buda; aceat tpogaie a

avut o portan contriuţe la aiacera cerinţe de cate din Pincipaedeşi n piu râd şia decut producţia n Baat şi Paru În 826, otla Buda a tiprt un aeceda ai deoei puând nuee dePovţuioul tinerei cre adevaa ş deapta ceire cae ea ariui uGeorge ar da care n apt a deonrat c nui ea autor ş a cruipuicare a ot nteeat pe pinul nec a areui oe uneanGrgore Beanu În prul e al ecolulu al XXea au aprut aecedarea Si iu Braşov ş Ba pândite şi Modova ş Valaa

Dup o pau ung a ot pucat la Iaşi n 1828, un aecedaroânec În aceaşi a proeorul unean Pleşoanu puica un ruoaecedar la S iu tradiţia de a tipr n ai vaa enţinândue şi aitâriu Deşi peioada Regulaentuu Oganic a nenat pe pa cultural ocert vioare a iparului atâ n Ţara Roânec câ ş Modova au ot

Ibd p 62-6 /Jd p 73-75 stra mt . ·· ! /d2K sf Gu .c. p 76 29 Ibd p 8889



ediate abecedare penru Principe şi în ransivna, unu dintre cesteaiind cel edt de Diitre Jinu, în 1836 la Sibiu, reeditându, po, cuunee odicri, l Brşov, în 1848. Meri a sena, ca o curioztae,vându-ş îns cera senicţie, prţia la Iaşi în 1848, a unu abecedarlo-roân şi, o acoo, cu şpte ani i înane, a unu abecedar destnacopior coic dn Moldova

Dac în Bucovina nau os tipre becedare desnae roânior,pân cre ocu secouui l XIXlea în Bsarab, în scb, au prutîn 1814, 1815, 182, 1830, 842, 1844, 1861, 1863 ş 1865 abecedre rusoroâne În uroare uătte de secol, aste de nsente deînvţânt nu vor i i publicte Dcă în provinciie roâneşti dnperu Austrei ir poi din onra dulis, se cau să ie ipuse

lbile doinante e iperului în dun blor naţionle le poporelorconlocuitore înre Pru şi Nstru sa desşura, din 1870, în cdruIperiului Ţarist, o evdent cţiune de totă rusicre.

Pentru învţântul eeentr u i os utzae în Iperiubsbrgc rţi bisericeşt, în priu rând Ceisul, dr începând dn1 777, în ipogri Kurzbck su tpr ş crţi de citire cu un conţinut în

bun ăsur lic ce dntâi ind raducere nuulu lu ebger,intitulat Ducere de ân ctre cinste şi drepate. Învţtoror li sa pusla dispozţi o t ucrare a lui elbiger din 1 774 - Notwendigesandbuc zu Gebruce der erer. . . trdus, do ani ai târziu, deeodor Incovic, drectorul şcolior ortodoxe sârbeşti ş roâneşi dinBnt, lucrre tiprt de Kurzbck, conţinând nunţte îndrurietodice ot destinte roânlor in Iperiul Ausrei, au păru, înuiu sert a secoluui al XIX-e, dou nule de cigri ce desintâ ârblor cât şi roânilor, pe care alcu Zaar Orelin şi care păru a Krlowtz, în 1778, în 3.000 de exepare şi ce păru a Viena în1 792 nt tua Ducere de ână ctre ruoas scrisore ruânesc . . . ,tipr de Şten Novcovsi , succesorul u Kurzbck•

În iperul Austrei au apru i ue anule de teaic

destnate roânilor, priul ind scrs de elbiger în 1777 Viena În

bi 1 1 9 1 23 3 v Tpitr oşi Baarabia b ăpa Chşău 4 1 ( 1 8 4 - 8 ) . Oiifor Gh bu Opit 5 1



789 De Esaevc sa îgr de apaţa n ana deaeac î adcere roâneasc, n pografa Pe B a

Manalele n ea desnae a învţâ eeear eleadresând-se ş ceo care a cs de vel gnaza, ceal ş canvesa. În prvnţa aceasa sdle ce a fos îneprnse prvdAcadee Doeş de a Bceş ş Iaş prec ş în şco le dn B aj , neaj s îţeege coţl îvţânl ş s cnoaşe analelezae În od senfcav, î cele do acade eţonae se fceaapel a la ozo Acţ c ş a Bacon, ocke Codllac,Decares, Newo Lebz ec. drecor al Acadee eşene, osfMesodax, ca va declaa ă ceteze e dee precocepută că uee e e dt tchtte recă ete bu Europ de stă rece

elepue pâă veche El dă

Manalele lzae în Acade eeca aceas saţe,ajoaea d trducer upă tot e produs bu lterturddctcă odetl tote ole: floofe, tţe ecte store eorfe Ese adevra îs c lşr profeso a Acadeonervenea eor fcâd coper acolo de se prea nsfce

de explce Oc acee anale dezve n rdca nve şţcş n îa conţn al îvţâl , deş ebe sps oae a a ss fe pre De le or profeso peda dp înscee o, areev le copa. De aceea acese anae, eş netre, se psreaz în are

Pe ba geac> se folosea anaele de gaac ale lConsan Lascas, eodor Gazs, George Lecapnos sa AexandMavocorda cora se adga ş alele. Ele sa psa sb fora olcr pre sa sb cea de ascse Aor clasc a Acţ eaş e lzaţ la crse de era clasc clsv operee sorcorerodo, cdde ş erodan sa a arle opee de daage,ragede Sofocle ş Epde o coede l Arsoan, Acadele ecâdpese erdcţle paare Consanopol refeoare a draage

eaa parenec 1 analele pedagogce penr edcaea oralş a aes Enccoped le cea a l Pasas, apa a Veeţa sa cea a

bid p 0 Aidn Cmin Cin Ot bid p



lui Ştean Coita, în 1 2 volue, apărută la Viena, între 8 1 2 şi 8 1 4 - eauutilizate e caree iactice ae Acaeiior şi e eevii acetora neleanuale, cu ar i cee e etrică, poetică, etoică, erau acătuite cia eproeoii Acaei i o

În ceea ce priveşte ilozoia, a ipu cea oernă, apt reectat înutilizaea ogicii lui Baueite, tauă in latină în geacă şi, înTanilvania, in latină în roână e Sauil Micu, aânouă trauceilein tipăite În privinţa etazicii un eoebit ucce a avut lucaea uiFeeric Cr Baueiter, pe care o întâlni tauă în ai uteanucrie şi care a ot utiizată ca anual a Acaeiie DoneştiPoeori i aceto inti tuţi i au elaboat şi tatate e oaă

Fizica nu a ai ot conierată o iciplină iozoică, ci o ştiinţă

exactă. Diectou Acaeiei ieşene, Nicio Teotoci, a pubcat la ipaîn ouă voue, în greceşte, leente e izică, intetizân cunoştiinţeegeneale ale izicii oerne au ot întocite şi alte anuae Fizicaexpeientală a izicianuui oanez Piere. Alte tei anuae au apăutatorită lui Varaalo, Contantin Cua şi Di Davai

În ceea ce piveşte atronoia, eită enţionat aptul că poeoru

e a Acaeia ieşeană, Daniil Filippii, a tau atronoia ui aane,coeponân cia cu autou pentu aucerea ei a zi. Mateatica upeioaăoenă, ea peată în cee ouă Acaeii îbinânue opera ui uclicu ecopeiile oene ae lui Newton, eibnitz Wol, a şi popiieviziuni ale poeoior. Renuit ete anualul e ateatică în tei voueal ui Nikior Teotoki tipăit a Mocova În priinţa ciiei, autoulpeerat e poeoi a ot Antoine avoiie caracteizat e Veniain inebo, iecto a Acaeiei bucureştene, rept un upao

Pentu itoie, eau interpetaţi itoricii caici ai Anticităţii eeneDintre itoicii epocii lor, proeorii vor utiliza şi taucerie lui CarleRollin şi ale abatelui Milot A ot oloită şi tauă şi I toia univeală au i G G Breow, tipăită, în 1 828 în iba geacă, a Bucueşti, operă trauă

4 Ibde 1 6 7 - 7 .4 Ibdem 0 8 4 Ibde 2220. Ibde 2222.4 Ibdem, 22122. Ibd p 203 2



a târziu ş în liba roână. Pentru geograe se utizau Geograa uiPtoeeu ca şi ucrărle u i risant Notara şi Meletie al Atene

Nu sunt bine cunoscute anualee oosite în predarea cursurilor delib străne deoarece la Acadeii se ai studiau şi atina rancezaitaana araba sau turca gerana ş rusa

Aceste instituţii de învăţăânt de la Bucureşti ş aş nu au dat prieju de airare lbii naţionale roâneşti dar ele au autat a orareaculturaă a une peiade de intelectuali roâni şi totodată AcadeiieDoneşti au reprezentat instiuţ i înalte de cultă de arcantă portanţăpentru întreg Orentul creştin supus în aceea vree donaţei otoane.

Astel nivelu cursurior a atns aproape pe ce a vreurior destrălucire a Acadeiilor Doneşti greceşti dn secolu al XV-ea însă în

aară de acesta s-a reaizat şi odernizarea învăţăântuu ceal naţonalanualee iind alcătuite pe baa anuaeor occdentae cu prioritate pe celeranceze Crculau de aseenea cursurie anuscrise. Proesor încercausă introducă nota or persona cu o deonsrează cursurie de geograeae lu Vasile Fabian sau anualul de izică al lu .Staat• Manualele nus-au tpărt la întâplare, ci după prealabia aceptare a cărţlor de către o

coisi special constituităSe ăcea totul pentru inegrarea în diensiunile i rturile Euopeidin acea vree. În doeniul anuaelor eoru de reaţie ntern a ostevident cele ai eniicative realizări iind în doeniul istoriei şigeograiei printre cee ai iportante realizăr nuărândus stora ŢăriRoâneşti a lui Aron Florian

În consecinţă până în secolul a XXlea proesor dar şi eleviiaveau posibilitatea de a alege între patru sau cinci anuale Începând cusecolul al XXlea piaţa de anuae creşte autorii şi editorii trebuind săprezinte coisei anuae instructive şi atractive prn ond ş orăsti stică şi gacă) dar ş în conoritate cu standae europene

50 bi . 4 bi p 4-5 1 52 Gbl B rgnir şi nnwl Înmât pbi in Mova Într 1832 i /848



Ronin scwol booksry

Th Ranan l undrwn dc cnca lca[ cal and

cuural chang du rng h cnd ha f h Xf cnury and h r ha f h

X cnury, chang whch accand hr ranfran n a d

nan Hwr h rc\ a a clcad n bcau f h fac ha hy

wr rad and ddd n drn rr and hr wr arrr whch

rnd hfr a naural dln.

A a naural cnunc, h clxy f h rrral and lca

uan rcd n h ducanal y Th xa lca andculurl ln culd b addd a hang an ac n h, a wll In h w

aunu cunr whch had bn ruld unl 2 y h Phanan, h

ha wa ad an ducanal hld n Grk whch cud ncd

n h Acad fr Buchar and la, culural nun whr l wr

ducad bh fr h Ranan Prncal andfr h Chnan a n h

ar Pr h ra n yung l udy a h Acady n Buchar a hbgnnng f h Xf cnu Th nun rdd a hgh ll f

ducan n nly n cal nc bu al n xac cnc uch a Ch

Mahac and Phyc.

On h hr hand, h chl fr wn and llag culd n ha a

hghr ll f duca n han h lnary n, nl a fw f h frr rachng

h l f h r cnda chl Th nubr f chl wa rducd a wl,alhugh, hr wr a a wdnng h nwrk. hu, n 74 h rur

Cnann Marcrda rdrd cun ubrfc ak gd ducar\

ach chldrn n nan, far and n n bggr llag

In hfr ha f h XX cnury cally afr 2 whn h Phanan

rg ndd h uan rd a cran xn fac had durng

h Fundanal Rgulan A hgh ducanal ll n Ranan aard n

n h a w yar � Phanan gng Th Grk Acad· d hr

ac and hgh Ranan ducan ard dl n a uran ll

dng hghchl ud and n unry n A h a cally

n Tara Ranaca dld an ran nrk f rurl chl n whch h

wa an lna n, y, hlng huand f aan l rad



Dobroge ws under drect regn o he Gte (Port) Yet, een here the

Romnn eoe mnged to orgnse ther own schoos n some towns nd

ges schoos o n eeent ee n mortnt roe ws ed b the

rnsnn sheherds who moed the ocks mn o the echers beng

rnsnn nd Mntenn

erthng ws done or the ntegrton n the dmensons nd rhthms of

uroe of tht tme Referrng to textbook one coud notce n nte eort o

creton. he most mortnt cheements were n Hsto nd Geogrh, such

s " stor Ţăr Românet " b ron Forn

s consequence nt the XXth centur the techers nd us cod

choose mong fur or e textbks nd strtng from the X centu the

textbooks orented mrket eeos For hng thr textbooks roed n the

educton sstem the uthors nd ubshers he to resent nstruce ndttrcte textbooks bth n content n form ststc nd grhc

sekng, the so he to resect the uroen stndrds.



În anul 906, ca elev în clas a IV a gnzlă î scre u N. Iorga oscrsoare povestndu despre lecturle sle Tot cu ce pra călătore Bucureş.

Dar în re 907, tă său oare ş el, îş întrerupe rusc nulşcoar pentru că a sa cu ce şape orfan părăseşe defn v Roanu .

An petrecuţ a Ron c elev nern su la gazdă începând de avârs de nouă an î deternă pe ot prcursul exstenţe înclnaţa sprezolare ş pasunea crescândă penru lecură Dn ceasă peroadă dateazăprele încercăr l erre ( 905

Prozaorul a evocat ârgu coplăre sle ş prlor an de şcolă înnuvel Uncul dn Aerca ş în roanul Oraş patraral Dn are907 ş până în tonă, văduv profesorulu Dre Perescu se refugazăcu cop l oş Bna couna Doca udeţul Neţ. De afe până înprea răzouu dn 9698 când propetar vând oşa vtorulroancer cu fl veu săş petreacă vacnţele r ac orazaeş ele în roanul cu fundal utoogc 907.

Ac redactează Cezr Petrescu pra s scţă erară Scsorpărtă în revsta Seănătoru (an IV nr. 37) dn 9 septere 907 (pp.

773778), senaă C Perescu Autorul nu îpnse încă 5 an. Dar pînăîn 9 2, sfăut de prof. Apostol nu a pulcă ncÎn septere 1907 Cezr Perescu trece prn exaen Casa a IV-a

gnzală l ceul Naţonal dn Iş ş se înscre în cas V -.Înre 1 907- 1 9 0 urează cursurle claselor aV- VIa ş a VIIa

ceu Nţona locund cu fla în strda Alneţ 36 În perod 90-

1 9 1 , Cezar Petrescu pregăteşe în parcu lar cas VIIa ş o rece prnexaen. De enţonat că în aest n Cez Perescu făcu un scur seur aBucureş unde fraee ae unc ul Coscă Coonţă spera să- d rezeuşurând orecu srcn e Totu s dovedt un eşec

Peoad 9 1 - 9 4 îl găseşte pe Cezar Petrescu suden l FaculeJurdcă dn Iş locund în strda Ronă nr. 32

În 1 9 1 se îolnăveşte de TBC gangonar în regunea cervcăa 8 septere 9 1 2 îş fce deuul în gazetăre în revs Fcl lu

N.D Cocea cu tcolu După un cogres De tfel în peroda 9 1 2- 9 5r o oă v ă n "O , Vrur proză" Cronc.

Boaa î creaă îns ue proee. n 1 9 1 3 opera ra a g.Neaţ de fraele ae dr. Aexndru Coonţă, ar în vră ese trs a



pria soţie) nr lipsi de ijloace de rai şi creia, dup risa ei oare,scri ioru i va pstra toat viaţa o luinoas ai ntire

În artie 1 9 1 4 este refora il iar din cauza bol i i cu acul 9- 346/64şi diagnosicu TBC ganglionar evoutiv n regiunea cervical În aprilie1 9 1 5 şi rece exaenu de icenţ

În ianuarie 916 prseşte casa prineasc şi se u cu Marcea nsrada Golia, apoi n srada Cuza Vod (a fa Motoc) Asta, penru cfailia este poriva acestei relaţii Totuşi, e vine acas la aa penru ao vedea şi aa i triite periodic feeia la curţenie ori s-i duc asaOricu aa este ngrijorat de oare penru snatea lui În perioadaaii ul ie 1 9 6 gsi pe Cezar Perescu la Tg Neaţ a unciu NecuaiPopovici cunatul ae) fcnd trataent ani TBC cu unciul Aex.

Cooniţ, directorul spiaului Precista Mare din ocalitae Are durericupl ite şi cicatrice oribile. În lunie iui-augus 196 pleac singur latraaen la Tecirg iol

aori lipsurilor aeriale şi aptului c n egtura sa cu Marcelaapruse un copil ucia se pregeşte s dea concurs pentru un pos deadinisrator de plas În 7 august 196 gsi pe Cear Petrescu la

Buceşi la otel Englis, pentru a susţine concursu. ese doilea şi estenuit adinistrator de plas la Mini ud. Suceava) unde rne nperioada 19 septebrie 916-5 ai 98. Iniţial se instaleaz singur laMini. Munca îl depri la fe singurtatea Întro scrisoare ctre Marceael spune Eu sunt olnav, oarte obosi, sinuratea şi unca depri.ac nu ar ţine oarecare obligaţii faţ de tine, i-aş da deisia şi aş

pleca iediat pe front"

(29 august 196) Necazrie continu a 28septebrie 1 9 1 6 pierde pe icuţa ucia. a 27 octobrie 9 1 7 se naşe adoi lea copi Aurel Teodor, înainte de ariaj . reaz a Iaşi celebrareacununiei civile a lui Cezar Petrescu cu Marcela Petra Aurel ese naturaliza

Viaţa la Mlini î apas, iar sentienul c nu lup pe ron aluri deceilalţi tineri l depr. Înro scrisoare din 3 noiebe 97 ctre prieenusu Teodor Zippa el spune:

Viaţa pentru tine are un înţeles rea şi inens pe

care noi aceştia raşi departe de front nul vo nţelege nicioda . ."

Viata a Mălini este to mai înunecată. Trăia izoa de toi cei apropiaţi, rde sau prieeni faiia îi era îprţit a aşi şi Tg Neaţ,

prietenii pe ron iar feeia iubit cu care avea biaul era a Iaşi, neputândsta peranent ng el Al unec în paia ocului de crţi În cal iaea lui de



reburie sric ainsrave, avea şi sarcina e a acia saarile uuroruncţonarior in pas

n a 98 pere o su are la o pari e crţi cu nşe oţersrni. Ac aoria cu bani c care reuia s peasc salarileuncţonarior rn nens senenul ezonoarei , ncearc s se s inucdn noapea n care s-a prous gesul spera, soţia i care se gsea ecâeva ze a Mini, l gseşe aproape nensueţi ncuia n caera uneş pregise oarea prin asxiere cu anga aprns Sava, Cezar ceresoţei u orav inc nu voia s supraveţuasc se nerna la spialun Fliceni. Maa sa a cu sacricul penru a ca probea. Avânu casee cei rseser e a soţul ei n Roan care consiaurezerva penru creşerea ş nsrurea copiior) şi a aca aora Ancea

apoi e ribunalul Miar n Iaşi, osarul a os clasa oa vaţa CezarPerescu a ajua câ a puu pe raele şi surorle sale, cuân n eul acesasşi acie, aâ aerial câ ş ora, aoria aţ e aila lu Aceaspreurare ragic nu a os ascns nicioa e Cezar Perescu În caruunor rursri erare ce n iaa anlu 932 n aţa suenlor e laFaculaea e iere in Buceş, la nvaţa pro . Caracosea, scriiorul

a poves şi aces episo raaic din viţa . Inor obşnuia s lespun c nu voia s apar n aţa poseriţi nic a ab, nc ai negruecâ a os Araţa c nr-o onograe a scroruu cu cnuvea Ou n vis ar i os inspira n aces ragc oen nucorespunde reaţi Ol din vis a os un are oşer din RoanDire Bogan, propriear a oşe Gâinţ şi al une pur de 3000 a,

care se preinea esceen n Şean cel Mare. ra la Paris şi venea laoşe une avea un conac rna e propoţiile unui casel, penru aşvne lucrur ile e vaoare n vara anului 923 , n p ce Drie Bogan,prnţul cu se spunea, era la conacul su, Cezar Perescu preun cualia se gsea a Alex. Grigoraş, o ru ndepra care ocuia nvecnaea conacuui. Aces persona l-a nspira pe scriior penru nuvelaOul n vis.

Oa licia epsou Mlini, la 5 ai 98 Cezar Perescu senoarce la Iaş ş ocuieşe cu aa n sraa Pcurari 48. Soţa cu coplulră îru d judţ uev a ai Cezar Perescu reiaaciviaea n pres, colaorând la pinia, Arena ul, epe,Cearea, Cronica, n genera senân cu pseuone sa eoc Dar,



neavorabie e arare, ec orşe plecarea la ucureşi Asel a 26e ani, la ecebrie 918 prşeşe penru oeauna Iaşiu Va evocaoraşul aolescenţei şi a prie inereţi în roanele a Parais General

( 930) ş ,Va n sau ruul peru (posu 1 962)Priul ociliu a ucureşi sraa Şrbei 142 (ec. 1918

apri919). in nou ese sinur, r ailie. Coaboeaz laDiineaţa şi

Aevru ar în ianuarie 199 scoae cu Pal Seicaru revisa epoleic iena . Ceaţ e Iancu lonor la Cernuţi, Cezar Perescu ş iPai Şeicaru peac în apriie 1919 a ziaru ucovna al lu Ianculonor, Cezar Perescu a lucra nua pân la 1 auus 919, cân saanunţa c . Cezar Perescu nu ai ace pare in irecţia acesui ziar şnici nu ai ia pare a reacarea u i. Râne recor oar Pai Şeicaru

Moivul reraerii ui Cezar Perescu, eş era snura surs e ven, rebuiecua în siuaţia neclar cauza e raica înâpare e la Mini Ccieşi osaru usese clasa, ouşi în 6 auus 9 9, E ovinescu a pubcaîn Sburoru un aricol acuzaor În aţa acesei s iuaţi i, jusţia sa seszain nou. ribunalu Miliar aşi a reescis osarul Dup ape cerceri, aos eini v încis (30 auus 1 924).

Câ s la Cernuţi Cezar Perescu scoae cinc nuere in iena(aza a IIa şi lucreaz inens în arive ocuenânuse penru viaţa şiaciviaea ui Einescu.

Perioaa ianuarie-a 920 Cezar Perescu o perece la ucureşi.Coninu s scoa iena şi ese nui secrear e reacţie a Ţara ou

e la 1 ebruarie 1920, îpreun cu Gib Miiescu iin secrear e

redacţie Cezar Perescu scrie puţin, senân cu pseuonu Ion Darie,aricoe cu conţinu ai aes erar. Seneaz reua o cronic aspân, aşa cu va sena cnc ani ai ârzu în Cuvânu o cronicsub ilul Carne e var (care va acui aeriaul unei crţi cu ceaşilu) şi aşa cu a scris la Viaţa Roâneasc, a înâi un Carnecuean (932) şi apoi un Carne bucureşean ( 934 ) De a Ţara Nou

se va rerae în apriie 1920 În a 920 pleac cu Gib Miescu a Cluj,une va râne pân în 1922 Aic are o boa aciviae azereasc aVoinţa, Paria Roânia, Înrţirea, Gazea" a ena rasa ucureşi sub irecţia ui Pai Seicaru coaboreaz e a sanţ,senân cu psuonie.

a 1 ai 92 Cezar Perescu scoae revisa Gânrea. Reuşeşe s-şi



cance. Va lu 91 o petec cu oţii pe Vea zului la unciul T.Gioaş inine sil vi) Aintiea cesei ve o consuie în ea cucpo Nuca caei v ispia povesea cu celş ue.

Înoş a Cluj, boaa Macelei poeseaz Sun consulţ ş edcide la Vien, d nu se i poe ce nc În 6 ocobie 1 9 1 Mceaoae ş las în u un soţ înduea şi un beţel de 4 n

a sşitul pivei i lui 9, Cez Petescu ace o ecidiv av aTBC, o osoas osul ic). Ese iobilizat în ips pentu şase lunCu toae acestea nu îeupe lucul cotiund s luceze penu cele douazee Voinţ şi Rona ş peu Gde Pentu a putea scie îşipovzeaz pese cou de ips o suţ dep bou. Ea ajua ledacte Gndii ct şi l ebule de tot u de Adian Manu şi Gib

Miescu În uie 9 plec l tatent cu b clde în sţunea CaenSy lva. Mee eu, în bson. ule auus ş sepebie 9 e peece Mnste Aapa, a ic Elpdia Peşo, îpeun cu oa a şcu biaul În aceşi peioad l Aapia e ş bunul su pieen oneTeodoeanu, cu soţ ş ce doi cop .

Anul 1 9 î aduce şi o bucuie debutul edo Scsole uu

zeş tpit Bucueşi l edu Cutu Nţiona

Volu a ostctui dn scţele scise Clu ş tiise la Bucueşti pentu pe îevis en l ubic Scsoile uui zeş şi see cu pseudonulC Robu În inteviul di Adevul lte ş tistic IX . 45, uust.199, Cez Petescu spune c nuele cesei ubic ost suea deîpeue c scele ise de l Clu peu e jueu cu

înzee din cuza poştei şi el îşi pedeu ctual itae und odelullui Alponse Dude cu le sle etes de o ouli îteeit oubic ix sub t i lu l ce devei ttlul cţi

Voluul os peit de Acade Ro şi Societe SctoloRoi Î pou de 8 iunie 1 9 Ion Bu i

Ave înine oast u scito cu e putee de inae şievocaţiune Dn condeiul lu i poz oneasc ese nou ş ît . . Este

un scio ce d dep i oae ai speţ, un sciio cuia i secuv ote onoule tutuo peiio t pentu c e d, ct şi peu cob ce s e de c ai ul în vto AnaleleAcadeei Rone, o XIII şednţ d 8 iuie 193 p. 65-169) 0decebe 19 evis Gde scote uleio uliu u clue.



Culura Naţonaă, ar acu adinisraţa revsei se uă ş ea în sradaPovernei. Prul nuăr din ucureşi este nr an I.

a revenirea în capială Cezar Perescu se stabileşte cu dociiulîn Palatu Sndcatuu Ziariştilor, strada Canacuzino nr pentruurătorii trei an

Această perioadă 1 93 1 96 înseană o bogaă acvitae în presăla Neal Roânesc, Ţara noastră, Cuvântu şi Viaţa RoâneascăMute din articoee acese perioade preigurează roanu Înunecare lacare de altel începe să ucreze. Verile e perece a traaent la Tecrgio,uneori însoţi ş de ala one şi iy Teodoreanu (ca în vara ui 94când au sa în vi a Cellei Delavrancea, verşoara lu i iy Teodoreanu).

În vara lu 196 ace ria călătorie în srănătate, la Pars Stând

câteva lun la Pars, a tel More, Cezar Petrescu vizează nu nuaiParisul c şi ate zone ale ranţe Ipresie puernice pe care i lea lăsaCoasta de Aur, ni e aini din roanul aletu ecanic . Î însoţeşe laParis Coca Cositza, cea care-i va deven a doua soţe Întors în ţară înpriăvara lu 97 se va stabii a conacul soţie de a vereşi (JudRoman), coninuânduşi actviatea de roancer. În 197 î apare roanul

Întunecare Înţelege însă că nu poae rezsta inancar nua dn ieraur,c trebuie să revină în gazetărie, ca să abă un ven unar x Connuă săscrie la Cuvântu', ar în perioada anuarie 98ianuarie 1936 î găsipri redactor a Curentu până la upura de Pa Şe caru) .

Parae redactează roanee Sonia anastică, Calea Victoreia Paradis General, Miss Roânia şi a ulte volume de nuvele

ucrează intens, îpreună cu coaboratori ş la anuale ddacce Înperioada ebruariearie 930 căătoreşte ar cu soţia în ranţa ş Italia. În1931 prieşte Preiu Naţional pentru ieratură (40000 lei).

Anu 1 93 este un an zbuciuat pentru Cezar Petrescu. Se despare decea dea doua oţe (seninţa de dvorţ se transcrie a 7 sepebre 93) ,dec ese arăşi s ingu, devasat suleteşe, ără adăpos. După viza cuă aParis ş Veneţia în apre 931, se înoarce a ucureşt şi se nsaează a

oel Esplanade a A vereşi nu a calcă Adnsraoru conacuu ,Papadopo i-a abaa cărţie ş câte ceva dn casă n singur obier adort din oată casa cel dn caera de lucru, cu bb ioeci le deontabile şibroul are cu crisal , care astăzi reprezintă ce a vec obi ier din CasaMeorială de a uşen . În podu conacuu de a A vereş au răas sute de



revte roâneş ş trine, crţ, dar ai ale ntreaga coecţe Gândirean oarte ute exepare.

O caraceric a lui Cezar Petrecu a o prrea aproape tota acadrului concret care uee artorul cniciei pe care o decea. În aaracrţlor şi revteor, puţne vetigi din acee repeate ş tre experienţe au noţit n noile ncepuuri.

Dar un at necaz apare şi Cezar Petrecu trebuie pece la Cluj,ceat urgent la 2 1 noiebrie 93 1 de ora a cea a ic, Corna BrbaEe vorba de deceul pro. Vigil Brba oţul Corne Corina e trezeştevduv cu un copil de doi ani Cezar Petrecu o va prjini peranen cu unpreonan zel şi o total di creţie .

Ael dup ani de la pierderea priei ale oţi, Cezar Perecu

vede pe ora a rind aceeaşi dra n Cluju care cu cria Cezar nocroare nu le-a purtat noroc la nic unul. Corina Brbat, proeoar deliba rancez e va ua a Bucureşti şi nu e va ai ecori niciodatDup rzbo e va ua cu copilul la Par .

Cezar Perecu e va ntoarce la Bucureşi. Viaţa dezorganzat şpune cuvântul Se bolnveşe de ica. Face rataen. Are 40 de ani A

ajun a aţietae. Dar, ca ntodeauna va renaşte dn proprai cenuş caparea Poenx . Munca a cri le ale l ajut. Pubc connuuÎn vara lui 1932 va pleca la Be Clineş pentru o cur de ape

inerale Aci va cunoaşe pe cea care- va deeni a trea oţe GeorgeteCocâlteu proapt oit n ţar dup doi ani de penon de preier rang

de la auanne. Era nepoaa de rate a lui Vintil Ciocâleu, poe şi prieencu crtorul Cezar Perecu rencepe idila, care ca de obice duce lanuroare Georgette, r doiciliu oran de abii prnţ, având cauore pe ratee taui u e deci e intaleze la Poana Braşov penruezonul de arn, pe otve de ntate Cezar Petrecu ş el r doici iu,rebue elibereze locuinţa din Bucureşi proiecteaz şi e un cur ejur laora a Saranda, proeoar de liba rancez a Şcoaa Proeiona dnCernatu, Scee, jud Braşov. Tot ş propuee el cre Fra urul

poa În octobre 932 e intalaeaz la gazda orei ale, ntr-o anex dinaceaşi curte o adevrat bodeuc. Dar, oralul era dn nou ridica Aicin rei pâni Fra era gata. Dunici e şi le perecea la Poiana Braşovde unde e norcea cu un nou elan creaor

Înor cu Georgete la Bucureşti, la 1 decebre 1932 e celebreaz



Perecerea are oc la Hoe Espanade. Se înoc să ocuasc la Braşov, maiînâ în pensiune a Madame Bhms apo în va Elena Perioada eserodnic ş în pvnţa scrsuu. Apar romanele "Oaş paiarha" "Aposol"

"Foaea de agave" "Dumnica orbulu" Soţa sa "Georgee" a secondapemanen pe auo prn ţinerea egăulo cu eduie dn ţaă ş de pesehoae daciograeea uno manuscrse ş corecarea şpalulo. A avupermanen o cuiozae accenuaă şi dorina de a înăa ceva nou Dn ceepovese de surorle scrii ouui a os s ngua soţie cae -a sa cu adevraalăuri omuui ş scriiouu care a înceca s- înţeleagă şi să ajue.

În lunle une-iule 1933 Cezar Peescu cu soa şi ale personalăculuae ale vem ac o croazeră pe Medieana (Consana Isambul,Peu Aena S ic a, Alger Napo , Genova Nce Barceona)

Anul 1934 înseamnă mai mule căăo la Booşani, căci începusedocumenaea penru Romanul u Emnescu. În lunle maunie 934 aceîmpeună cu soţa o căoie în Eveţa Fana a ia . În augus 1 934 revinea Bucureş şşi insalează domciiu în s. N. Tomescu 4 (aici va idomc il iu bucureşean până în 1 938 )

În aceasă peroadă scoae romanul "Chea vsurilor" şi lucează la

redacaea Romanuu i u i Emnescu. Cu soţia a ăcu Crăciunu ş Anul Noula Pars Vara ui 936 îl găseşe cu soa, soa Smaanda, Alice Geogescu(o pieenă) şi emeia de servicu, la Dealu Mare, la schul căluglosiiş (deasupa Mnăsri Agapa). E nşe lucrează dar ouş expeienae isă pseau cărţe, ziaele ea ig poşa venea oda pe ăpămân cucalu pe o simplă poecă a fe apovizionarea iar pcăura cae umpleapahau erau puic

"călugreşi" S-a j ua c nu va avea odihnă până nuşi

va cumpăra o casă a sa .O primă încecare o ae în 935. Proesoul Hora ecuescu,

diecou iceulu din Sighşoaa ş conducăou aşezămânului "TânavaMae" şi "Asra" a lua iniţ iava în 935 (accepaă de auoriăie ocale) dea propune împropieăea câorva scro în una Poşei, suaă pe conasudică a S ighşaei . Prine pesonaiăle vizae era şi Cezar Perescu care

avusese acolo confeinţe despre Eminescu Deşi enuziasma a începu depiorescul şi nedul medeva al Sighişoarei ouşi Ceza Peescu nu şi-apuu ealiza poiecul

a 8 ocombie 936 Cezar Perescu accepă a ugămnea pieenuluisău minisul Vcor amandi posul de Secrear Genea la Mniseru



Cezar Petrescu a pomeni toteauna cu umor ar şi cu mare năufespre acest "accient" care a scos temporar in menirea şi izoarea lui

La 29 iunie 937 achi 0 in preţ penr casa e la Buşeni (găsiăprin mica publicitate a unui zar) -nei Elena Nobilescu. În vara lui 937face cu prietenul său V Russu Ş irianu şi cu soţii e un voia cu maşina înEuroa occidena

La 9 sepembrie 937 se instalează la Buşteni deocamată fără soţiarămasă în Bucureşi. a 2 februarie 938 achit integral via de a Buşeni.Sursele au ost succesu e librărie al Romanului u i Eminescu şi banii de pevo. 1 907 Cezar Petrescu avea în sfârşit un co a su pe planetă une săpoat scrie linişit şi rupe asel de etapele e vară perecue în Moovapenru a lucra .

otuşi ca întoeauna esinul abs îl urmăreşte Cezar Perescuescoperă încetul cu încetul o incompatibiitae emperamenală accenuatăînre el şi soie care umbreşe ihna necesară muncii scriitoriceşi ocmaiacu cân îşi împinise un vis vechi l bate gândul despăririi Mai face oultimă încercare de suură o viaă ferită e in uenţe nefase pentru soţiepe care ar uceo izolată la Buşteni Dar soara îi era peceluiă. u se mai

poate face nimicCa să uie se ocupă e amenaarea casei e a Buşeni. Primul gândese să o instaleze pe mama sa înro cameră une să se sim bine fiindferiă de grii şi e nevoi Din 938 şi până în ceasul din urmă (marie 956)mama şia perecu utimii 8 ani sub acoperişul şi ocrotirea fiuui saupreferat Cezar.

nul 938 înseamnă pentru Cezar Petescu şi o bogaă aciviaepublicisică. rmand Clinescu Minitrul de inerne din impul dicauriiregale îl soici să ia conducerea ziarelor "România" şi "România saeor"oficioase ae regimuui. "România" a aprut la iunie 938, "Românialiterară" a apărut a 2 aril ie 939 . Din aceasta au apărut 38 numere in an aprilie 939 ianuarie 90) iar din an II 7 numere ( ianuarie 940-2 mai 940) "România sport" eşi obţinuse aprobarea lui rman

Călinescu touşi în ultimul moment pe când revista era ea paginaă i sainterzis apariţia Cezar Perescu a mai scos şi unaru "La Roumanie".

n ilie 40 nsoi e ecretarul său (Kalusian) Cezar Perescuface o ăl torie oicială în Frana nglia n aliate de irector al ziarului

"România" ese srbători în Franţa e revista "Marianne" În Frana a



iza liia Magio şi a ost itat la masă la ia Popeso ş la AeCoea ude ia pare şi Joue ş Reoi

Î Agia e itat de Briish Coil A izita Loda, Ood,Cambridge Casa memoiaă Shakespeae Liepool MaheserNoigham fabra de amame greu la 4 etae subterae hiar îsoit delordu Llod, preşede la Btish Co). Apo Soia. La Gasgow eseîtâmpia de odul New Castell preis urmaş al Mare Suar. Peraeiea egăura u zaul trmâd fomăi u ee ăzue, u persoalăieîâlie u uoztă. Aşa de eempu, di uoziăie asmisemeioez pe aeea ă aest ord New Cate aea î asa de ba douăaori petr el rare u timbru româes u ap de bou şi u wisketraehi Aeasa este utma ălătoie î Odet Va mai irua după

război î ăie soiase ş î 959 a VieaLa 4 uie 940 are o drama fuui Auel heodo îş împuşă

logoda ş se mpuşă ş e lÎ septembrie 940 î urma isalăr regmuui legioar Ceza

Petesu a fos adia d Soeaea Sritolor Romi ş di SdatulZiarştlor. I-au os ofisae opeee di libă şi urăre traduse î

limba germaă ehă, aliaă şi spaioă. -a ost iterzisă pub iarea de oiopere î ară. A ost astfe eot î peroada următoare să âdă d uruişi mbăămite petru a aea di e răi mai aes ă la 9 septembrie usesesuprma ş ziarul "Româa") .

La 6 epembrie 940 se sabeşte domi li ul fora î Buureş str.Oari r 9). Coomitet la Buştei î prezea mamei şi a sorei Smaadase ae perheziioarea asei i se sglează amera de uru i se ofisămausrise Abia la 5 oiembrie preeul de Prahoa î auă de ridiareasgi u lu de la Buşte.

Î timpul masarului egioar Cezar Petresu u soa sau reugapetru trei săptămâi a preea soei sae Smaada da A e Dobro .După asta di păate se îheie ş ăsăoa u Georgee, după aproape 9ai de oieuire. Dioru se prouă î ma 94 După aeaea sitoru

îşi shmbă şi domiliul bureştea î C.A. Roseti 24 eaj V ap 5Aesa a fost de apt u timul său domi u l buueştea

Ca după ore uruă di aa u Ceza Peresu se istalează laBuştei se refugiază î srs eea e- tămădueşte de to ş de toate. îgăseşe şi ehiu prete de ae se îdepărtase î uimii ai) Pami



acă o pscă brmaneză Pam Şecar peca ent n ţaă în veţaş apo a ar.

Dn procţa tarară a aceste peroae amntesc "Oc sgo",vo. II n 1907 ş "Caton"

n peroaa 9198 Cezar Petrec stă ma mt a Bşten şpegăeşte reetarea opereor n eţ enve Pbcă însă ş că noca "Războ Ion Sărac" 195), "Aăpos Soboa" 195) , "Om ezăpaă" 95), "Cocrţ ş bomba atomcă" 195) , "ap" 96)

Se ţ ne epare e orce cv tate în aara scrs Începe ş peroaatacero, cea ma mare reazare n "Don nş"

În 196 ace pma căătore în URSS întro eegaţe a UnnScrtoror

În 198 o cnoaşte ş se aprope e caterna (Pţ) ăşean,căsătortă ş c n băat e 6 an . Era ngr ş escmpănt, ec se gneşea însrătoae n no a vorţează ş a 3 ebae 1948 se căsătoea aoţer Stăr Cve act 326) Avea 56 e an ş ea a a IVa căsătoeara a os ma mt ect stran soţa contnă să stea ma mt aBcreşt în vecea e ocnţă ar Cezar Petresc îş contnă săsta e a

Bşten într patma cr Pentru pţn tmp ea se nsaează a Bştenc băat ar ecepţa Cezar Petresc n întze. În os aţaeescopeă cace ooase. n 25 ne 199 soţa peacă în srănătate ccop pă ce sa servt e trecerea Cezar Petresc ca săş obţnăpaşaport ş ără ca măcar săş a rămas bn. Cezar Petresc cere ş obţnevorţ Ată ecepe, ec se aştene n no c sperare a crInarase în ma veana e a Bşten ca bro e vară, era casa, oc pecare bea. e aştene a eaborarea roman "Dm pert" evenapo "Va n sa m pet" A vea să trească n ecen ş ma bnea acest oman, ără a apcat să- termne Cn a încs oc , roman aămas neemna în ca ceor 2908 e e manscrs 1 6596 e c to cvarane)

n nteva 99-1961 Cezar Petresc a tpăr pese 7 opere

ognae ş peste 22 tr trace. oate screre semnate e CezarPeesc, apărte în eţ prceps între 9- 1 96 1 snt eaborate în casa e ten

Coaorează în această peroaă a aproape oate pbcaţe n presavrem Ţne conernţe în ţaă ş peste otare. Dn 152 apa prmee cze



a 1954 a oc cununia ciă cbaă a ocuina in ucuşi zaPscu a a a V a căsătoi aa 62 an ia Foi ca (Păpuşa cu îspna ) aa 4 1 an ş i oţas cn.

În 1 955 za Ptscu st as bu a Acaii . Dn 1 956 acpat n oitu conuc a Ununi i Sci itoo.

În 3 1 a 956, a spau in Azuga aa sciitouu i s opaăşi oa a 85 ani Est tanspoată a ucuşi şi înoântaă acimitiu u. za Ptscu poun înua nu as să a înua cunu asisas nici a nuaa uui. Ţina să păstz iagna Dnacaş o nu pacpas nic a înuaa pinuu o iaţă, onTooanu

Înt 1 1 -29 ocobi 956 ac a oua căăto în URSS iztân

Moscoa Taşknt şi K În 1 957 ac a a căăoi în URSS în cai tat pşint a oittuui Naţiona pgă a Fsauu ona aTinuu ş Sunţio pntu pac ş pini. În ui 1957 s întogaţi în ugosaia a în 1 959 a Vina pzază Fsiau Mona aTinuu În spb 1 960 st pşin a otuu oganizaa cui -a oia Fsta nnaţiona a Tato păpuşi şi

aiont a ucuşti .În sptbi 1960 za Ptscu păăsş casa a uştnpntu a pc ana a ucuşt c ima c ş uă a un nu-icontancaă pntu boaa niă D aici pacă înt-o ocunta pitoa cu aşina Acai

Ua să s ocuntz pnu omanu Vai sau uupiut" Autou a aa scis o 50 pagin . Nu a mai apuca sătn.

Înt ip conactas cu ESPLA pn gau aca MiaiGaţa o si op sct în i ăză auto, in ca sinu a iş cât un ou (postu) 1 96 1 Duu cu popi (nustică)

Rtu contacuui, ca tbuia să apaă în i 2 o ./an nu a spcat.

a 9 a 1 96 1 , st icat abuanţă în pină ciză caacă şius a spau E as un nu a a ajuns în aţă

S înca o iaţă zbuciuaă a p nă ază A ost înmontat a ciiu u aătui aa sa acoo un

astăz oinsc ş i suo sa



A ăma pin gi moşenioio ca de la B şei CaaMemoială Cea Peec ă ie loc de evoce şi adcee amine pegeeaţiile de aăi ş i de mâine.

Ee ineean de măi evoţia în imp a omnciei şigaeali Ce Peec n 190 e deb ca poao în evia

Sămănăo c ciţa

Scioi . Pio ciio Cea Peec şi-a

oma încă din anii copilăiei o clă cae depăşea cu mul aia ieaiiomâe şi o din ani i aceşia deă şi Jnal de câeva mii de pagini De ap manciele inedie Ce Peec din peioada adoecenţeiînmând mii de pagii alcăiec doă caegoii: încecăi edacae pe oivolan e ( 905- 1 908) şi doă ciee legae iie Leopieţi

Odaă c veniea a Bceşi l 1 decembie 198, Cea Peec

încecă ă-şi acă o caieă de gaea şi pblici în capaăEl coe împenă c Pami Seica evi de polemică Hiena

( 919). În apiie 1919 amândoi înceie c Inc Fondo conacpen eogaiae ni i l Cenăţi Bcovina).

Din iaie 1920 îl găim l Bceşi ecea de edacţie aăi deGib Miăec il noă. D în mi 920 înam c o

cioe din pe li Ocvin Goga plecă împenă c Gib Miăec laCl Aici depne o ină acivie geăecă l iaele VoinRomâni Înăţiea ia din mi 1921 e nl dine membii odaoiai eviei Gândie

Acm e v înceia pim epă din viţ li Cea Peec ceea omăii i c ge şi cii. Din ce momen viţa l ină în a dopeioadă ceea a aimăii li ca ciio Aceaă peiodă coepndenilo 1921-1928 şi e înceie odaă c paiţi omanli Înnece.Ee peioad de mncă inenă la Gândie nde Ce Peec ee nnmai gea şi ciio da şi ecea de edacţie şi adminao deeviă în-o conină eevecenţă pen iga exienţa maeiă aeviei pen ai impne o bnă diae penu a ge câ maipeig ioe coaboăi. D mnc la Gândiea î va conv inge că-i ămâne

pe pţin imp pen lieă devăaa a vocţie aşa că pe âşilli 92 va peca de a condcee ei o pei Nicio Cainic) A ăcoen on c cii o i ce momen inevine odaă c apiţiamnli nnee.

Îi p şi pimele volme Scioile i ăeş ( 1 922 Dm c



Din aceaă a doua eapă a evouiei sae ca criior daează şi primaradcere e vorba de Neamu iuraievior a ui N Grebencicov,raduă din veriunea ranceză.

o de acum daează şi prima căăorie ee hoare (a Pari) .n 927 apare romanu nunecare a ediura Univeru dar numai

prima are Aceaa ee ingura ediie care poară o dedicaie a auoruuicăre prieenii căzui în război, dedicaie uprimaă deiniiv odaă cu ediiarince din 1 928.

După ediarea romanuui nnecare, ezar Perecu inră în cea deareia eaă a evouiei ae criioriceşi, eaa conacrării, în care e vaairma ri nuvee romane şi cicuri de romane cu rucuri dierie. Uneedn aceea e încadrează în ceea ce criioru a numi viziunea orizonaă

dmenionaă în cadru unui eco şi umăae ( 800 1 950) şi care 1a du a ieraura reai ă ce acăuieşe a primu proiec ronica romneacă aveacuui XX reaizaă în cea mai mare are c şi ce dea doiea proiecRădăcinie din ceăa veac reaiza doar ragmenar rin riogiaLuceaăru au Romanu ui minecu şi un ragmen de roman Aunde revouie 1848.

Ae nuvee şi romane e încadrează în v iziunea vericaă care are caoieciv coborrea în viaa inerioară, în adncurie ubconşienuui ezarPerecu a o reocupa de cunoaşerea în adncime a ueuui omuuiocoind ocieaea ca o cenă pe care e deşua deinu peronaeorae. Nuveee şi romanee cu o aemenea emaică acăuiec ceea cecriioru a numi ieraura anaicuui interior Aeaa nu are nimicenzaiona ea iind o ieraură a adncurior inondabie ae ueuuiomenec. Dovadă o crioare pe care o rimie unui raducăor german:Acee nuvee nu un anaice în enu ui Homan au dgar Poe. Sunnuvee pihoogice pe care, eu erona e apreciez mai mu dec orice aenuvee reaie ae mee ş pe care în imba romnă împreună cu uneeromane, eam grupa ub un cicu Fanaicu inerior .

Dar ezar Perecu nu a o numai un criior reai şi un crior a

anaicu ui inerior ci şi un cri ior penu copi i ceea ce a înemna penru o evadare în umea pură a copiăriei Puem pune că criioru a răi înrei umi umea reauui ranigura, umea anaicuui inerior şi umeapuă a copiăriei . Fără îndoiaă că, muaii e pihice i mobi iaea emoi ioşi enimeneor, caracerizează vaa inerioară a criioruui. eea ce



diete Căc dacă mea eaă a ost ezeol impotant al nspaiei iCeza Petesc ia lmea antastici nteio aceea a elbeă li dntipaele eai şi pătndeea în iaa nteoaă lea copăe aconsttt pent sciito n e o alnecae în nes sennătăNmai n scito c o stctă sletească complexă ptea eaiza o opeăliteaă atât de aată ca tematică Şi nma n sco c o ptecăocaie pedestinat să tăiască dama popo pesonaje ptea eaiza oasemenea opeă Căci Ceza Peesc n este domnat nai de eaităepe cae le tanspne în opea i ealistă c mai ales este domnat de lmeamanaă. N se poate elbea de "antoşe" Ceza Petesc a at oextaodinaă capactate de a sce mt şi o excepionaă ptee de dăie şide spie ce se potolea nmai când eneia setească se epza pn

istoie psihică ănd intens sententl pedestnăii pent lteată pecae a consideat-o ainea li de existenă el a înees să acă toatesaciciie pent aşi cea condii minime de c E spnea întoscisoae din 2 ianaie 92 căte soa sa Aea Stăncesc "E aneoie de independenă şi de sinătate totală. E n eosm al meseiei.Odată mă cc la 9 seaa altădată a 4 dimneaa O dată mănânc la 3 dpă

amaza o dată a 2 o dată deloc. Înto zi tândăesc cit ind e n lc şacesta a doa zi sci 4 oe în ş oate ăzte dn aaă pot da impesanei dezoanizăi de aă. e apt consttie sbstana mea de ceae".

Înto altă scisoae Ceza Petesc spne că dpă ecae oman se simtesos de iaă epizat istoit ia dpă ce se odhnea ea c de a începtînte 2 4 oe pe zi . "şi aşa mai depate până so pe căa în dm"

Aând o imanae boată Ceza Petesc a tăt contn atât îniaa eaă cât şi în mea imainaiei li neobosite c o intenstate atât deptencă încât n ea de miae că neo cele doă m se connda pepan ceaiei Scind nei pietene că î smte lipsa ne să peczeze căacest lc a da nma până când a inta în pielea peonajelo sale şatnc n se a ma ând a ea.

Cele te stad clasice ale pocesi de ceaie docmentaea

elaboaea ş edactaea popi zisă a opeei teae se aniestă a CezaPetesc întn mod popi

Pml as în ocesl ceaiei docmentaea este eazat n doămodi n piml ând pin tăiea eal ităii când scii to petcipă act aaă sa el ese spectato cleăto al mateiall man ce- este oet de



tăt ntens e anu vaae ş în aceaş a os un secao asona eceea ce se înâa în uu u Ase a acuua aea ă a ceaţe ecae a ecanta n oa sensbae ş a tansoato n bogatansaţe ânu no înţeesu Aşaa, eataea tătă sau acuuaă nexeenţa atoa îbogăţă n agnaţe constue vou nsao aoee sae. E este ec un tanscto a ea ăţ

Un a vo e nsaţe, cae constue cea ea oua oatate înocesu e ceaţe se aa în ocuentaea cu auou căţ, ocuentuese, atunc cân sctou oea să încaee soc, în o obecv,ubectu oanuu esectv Î aces sco e tebua să cunoascăsooga oaeno n eoca esecvă, s u o e v aţă oavue oŞ în această oă e ocuentae, agnaţa oacă un o otant.

Cân sa otăât să sce Roanu u Enescu Cea Petescu aîceu n a se ocuenta asua eoc î cae a tăt oeu a ceceatocuenee enescene a căuta să cunoască în aănun nu nuaneecta vaţă a oeuu c ş vaţa oaeno în ocu căoa a ătacesta aşa eese n scsoaea 6 une 93 căte Cănescu ş cea n1 3 anuae 1 93 căe E oouţu) E extnsese în şa ăsuă ocuentaea

asua eoc ş oaeno e, încâ nenţona a un oent at să sce ş unoan ese cecu e a Junea, ca cu aces tu, cunoscân bneatosea ş actvtaea unşto oec ăas neeaat)

La e, înante să sce oanu Caton nsa n aa ovocatăao n bocu Caon ăbuş a cuteuu n 9 noebe 9sctou a ceut secetauu său să ocue o see e ocuente e lcaea Roână ş să cueagă noaţ n esa ve . Cea Peescun aceasă oă e ocuenae nu înţeegea acăuea uno işe stasce, îţeegea cunoaşteea aceo ae sau evenene noe, cae ac ca vaţasă usee ş cun în eu o, sensu evouv a veţ unu o sau aune soceăţ înto eoaă ată Acă ot ceea ce este vaţă eă a uneoc aănune e că oanţă aaent a oane în a

Pntu eaaea oanuu " 97" a acăut o că avă

ocuentaă cu evse aanau caena ş aee uuÎnţeegân n ocuentae suneea veţ socae cu vbaţe ecotene autou subnaă vaoaea e cae o abue ese, aevăatăenccoe a cotanuu

Ce ea o ea sau în ocesu e caţeeaboae se esăşoaă



planul magnae Pentu el nu exstă o lmă unde sâee eau începemagnaul, ambele eund să conveuască peect Tanseul dnt-unpan în atu se ace nconent Eoul scos dn ealtae, ese întegtpesonalzat pn magnaa autoulu Ao, eou încee să ăască o vaăa lu pope, dependenă de vona celu cae a ceat, î pune înebă, îcează pobeme.

A elea stadu ultml în pocesul de ceae este tansceea,adcă edactaea popu-zsă Când scou a ajuns la convngeea căsubectul sa cop în mntea în suetul lu că esonaee sau den edepln, atunc se aează la masa de scs tansce ceea ce ae în el,decana îm n , ca cum a dcta cneva. Temnaea une nuvee saua unu oman înseamnă penu e o el beae "Sunt snguul scb spune e,

la un moment dat cae în loc ă aleg după colane de os, am cneala sămă cuc o să mă sco a te noapea, săm mun benevo un egm mastc decât ce de lagă, pentu a înduga ca vez e ee ea"

Pemanen sa plâns că nu aunge mpul să sce cât vea, să se poatăconsaca numa opee teae, ea înt-o goană connuă după m Nueuea ncodaă să abă un ogam tab o muncă oganzaă Fe entu

că ea obga să sce oate mut, l multe evste zae pentu ban), epenu că ea solctat de edto, e pentu că ea domnat emanent deeevescena ceaoae.

Ceza Peescu a căuta pemanent să se zoeze depate de uutucaae, de teleoane, de eten, d solcă, pentu a utea sce. Câvaan a sa a conacu cee de-a doua so la A vee îne an 927 9 3 ) în toamna lu 932 sa eugat a soa u, Smaanda Ceaa aCenau, ângă Baov unde sce "Fam usul pola"), ao la Baov va"Eena"); sa etas la Cele Bcazuu, apo la mănăse Agaa Neam a dn 937 î îmnete vsul de-o vaă, cumăându laButen o casă.

An de zle m-am îneba, având în vedee tempeamenul lutumutos dacă a cea cond nomae de lucu, luca în mul

cae a uca? Geu de spus. Contnua u agtae, spea lu în umutucaptale, dăuea lu penu oamen, vaa dezoganzată e cae o ducea,căuaea nuătă, e cae ao sea ecăsăonduse de ea uncebaa convns toate aceea mau convns că Ceza Peescu nu putealuca în alt medu Ea atât de mult ubgt de omanele sale, încât nu ma



bnă cu un pog no d ucu c toţ cţ on . n cs sns ost gu o d s în snsu ontc cuvntuu Tăndpnnt t în pnu tăţ ct ş în c gnţ uncnddso în u ntscuu no su xndus în upovşto Cz Pscu pnn dont d tă copx Cnd

tn un on un tu îş ştpt ş ună: Mă tg undv ă Acoo î g od c postă c cu să nu pvşt uoă p gu Ls tou csu n u ş ştnp ucu Lucz cnd s înpă dnţ o s to nopt.uncc ct zcdouăspzc o p z cu tutunu ş cu ău ăsădusc să ăn pd ş cu n tză".

Cz Ptscu nu ost un o potc. E ăt putnc sntntupdstnă pntu ttuă ş nu vu să cv dc scto. Dc uzt to dntăţ ş onou popus uzt să dctu tuu Nţon ( 1 936) su sc gn Mnstuu Cuto Ao ( dcă otuş ccptt pnă uă ntvnţptnuu său Vo nd ost nu tpo pn dgţ ş ăăsu). Obşnu să spună Ţn ut un on ch post

dct o ă stuţ c v în ttu potc (scso dn6 ptb 936 căt cuntu său Ion Stăncuscu) D pt CzPtscu îndpnt uncţ două un ş o săptănă (8 octob-15dcb 936) După c pt cstă dntt spun că v să şcst hop ş v ş dn ţgăn pocnztă co căo dvntvnd nvnd ptzn (în cş scso).

D pt sng potcă p c înţs să o că ost potcctuă. Rvst nd" păută Cuj ( 92 în ţ îngtă însnă gătuă cu scto ucuşt u d Iş E putut pănu dtotă sodtăţ d gnţ ş d bsă sctoo tn (2535 d n) dn tot povnc on c după ăzbou d întgvou să odă cu ntntu unăţ nţon ş czu o t şsc Cctu ctc p c vu vt ct p os condusă dCz Ptscu sgut dzun unnă tutuo sctoo şrşo dovdnd că st o vstă d uă ş tă npţnnd unupd po c su cncu t Aş s xpcă cobo sc too dnto povnc ş d c ost ptă cu ntuzs în ţ îngtă. CzPscu pun A vut să o vstă d pop înt găn ş



ea neceaă" (neu dn "Vaţa eaă", an 1, n 1 3 dn 8 a 96) ,înadeă, în pagne ee enau Lucan Baga, E Iac, Ion Pa,Ncho Cranc, G Mhăecu, Geoge Voedca, Geoge Topâceanu, A O Teodoeanu Ione Teodoeanu, Deoene Boe, Mha Sadoeanu

Da, dacă Cea Peecu a uţnu poca cuuaă naţonaă, nuîneană că a uţnu ş pocanmu deagogc Tănd în naeeneneo epoc ae, e ş-a anea, aâ pn cu nc a gaeă,câ ş pn oane ş nuee, audnea u ccă aţă de pocannea În neu dn "Adeău ea ş ac" (99) punea

"Poeunea gaeăeacă, pe ângă că a conân a o dcpnă demuncă, în ece an m-a pu aţă în aţă cu aâa epeenţă uană ş cuaâea poee ocae ş oae, încâ, depae de a dăuna c ouu , -a

oo dpoă, uându-ă a un punc de oeaţe cu deoeepeţo penu un oance" . nd un gaea ne pecepu de co,Cea Peecu ea aaa de o eu de ocă dn paea aceoa Înanu 193, pea de a un co dn Lpoa "panu une oganaţ depoducţe nduaă în aou auu" în aceaş an un uden î ocăă ce o ee de acoe pnd " educaţe eemenaă de hgenă",

înucâ uecuoa ăcea aag în ţaă în 198 un adao cee ăînânacă penu a oe "câea pucaţun" au e pânge că -a oeuaă "o peă adooncă.. deş oae ună" Oaen de oaecaogoe ocae, ne ş ăân e adeau c dee ocăconnş că ae pueea ş donţa de a- aua. Păeea u Cea Peecudepe po că ş pocanm, depe pacu o, ăae dn-o coaecăe un conae ( 96):

"Apoape e an am ă în Cuju deen cenu

cuu oâneş. În Adea nţau aunc deue gaee, eau adnaţ uţdn ae ăâu după cheaea ună cae e deşepa dn neeţea noaăapopaă inceca aunc ă păăm cea dn echea adţe, o înoămPoca n- îngădu Toae e uea poo în uu aţo şneeeo de o cpă Încecaea de a e îndepăa de a neeu eda apaduu ea pă upec Enuamu a oo Oaen au p

Zaee au u"A ând cae în ne îndao e ae de ceăţean ş co, Cea

Peecu a ua audne aunc câd d caua pauno poce ş aeceelo ace, a o aă în paţa pcă opea Mha Sadoean,condea "ându ăno" penu că accepae în 937 decţa aeo



pre consiue un aeăat rechoru mpota une potc babare carenu cea atcea ecât să rene un e meu ntuneca. Da eolascritouu mracă ş ae orme. nto scisoae in 99 (upă ce fuseserectou iaulu Roânia el ş manfesta nignaea faţă e morauilepoitice ale epoc i Pesonal mă au nt-o stuaţie exasperantă fincă upăaâtea schmări e oameni la guern mă ă eus a un ro e lnge taereNumi mai aparţn. Am căut n compromsurie cee ma nfece mampamfliat mam şecări aluie la Pamfl Şeicau) pen că upă oaeacestea să ma nghi şi moraă

Aeăru ese că Cea Petescu nu a accepa compromisure polcesau moale. El a peferat să se rupă char e prieeni n tneeţe cu carepornise a um imeat upă primu ăbo pentru aş puea coninua

estinul popriu e scor Aşa se expică ncetaea pieene cu NichiforCrainic căuia nu accepta ogmatismul eoogc cu accente teoogice şinaţionaliste sau cu Pamf Şecaru cărua i poşa uşuinţa cu cae renunţaa orce conuită moraă penru a reaa câ mai mule benefic maerale.Ea şi asta o atituine o luae e poţie. El nu a aera nicioaă a iaţapoltică sa consiea meeu un simplu scr un ansripo al realităţi

şi nu un scrtor mi l itan cum a fos e exemplu Panat Istai Ca om Cea Perescu recunoştea că ea scepc acă lpsit eneăare şi agae calm ş pacă uimi cân cea eşea mai puţn prostecâ mă aşteptam. Nu ntoteauna lucru le sunt chia atât e haotce Astatăeaă obustetea lu ufeească Penu că ocât e amae -au fost ncecăe ieţ oiât e neecu obsacolele orcâ e speateeolările totuş el a găsit esurse e reisenţă n aâncure u sufeeşin 943 sca unui peten Am gânt astă noape a mute cu nraee atfel neusficaă a camantă Trece o oae ua-se-o oae Şaunş la un iman cae astă nouă n se pare naccesibl ne om econsuiiaţa in uine aşa cum ş lumea e mâne se a eclă n o ce a foseastat ars puerat. Exstă n fiecae inii aâea esuse eegeneare ncât poesea păsă bo renaă n cenuşa sa nu ese poae

un mit ci imbolu acestei nerşunări e a ncerca şi ma staniu e aut iaăşi şi iarăş ată iaţă aunci cân ceeai că ou e sfâş pierumort Ş nraeăr a aut pueea s-o ia meeu e la capă Cu toaeacestea iaţa nterioară a sciitorului era omnaă e senmenusngurăăţ al unei sngurătăţi cosmice cum spunea el. Mătusin unu



a puţ u p um Nuş up ou . C u ac up ca u a a u? C u acş p p ca ţ a a oaa? Şu cva ? a pu or voa o c zba r ş paa a rba ou riţa âmuro co o ca obu a ş puvrzaz z z?

u cro u urţ p ccuaţ roa o a o or u cop. C oţa ura a o o ur a uuu u o pu char Car rcucâ vob pr pa a oţ ar c ua ârzu şa a aa prpcva puu c pcaa ma araa ca a â cucopu ş u avurz iuaţa car a uprzbo oaş r Cu Bucurş oa aca prau auc ac

chbzuţ ş pruţ D ap ra ua u o a mu cjocu v cbauu M mţa p m o ţa p a şu. a o raţu a ubcoşuu ca rzov a ca c o u ş ic v car. Nu acaa o ova a urţ ca uo pâ a p ca o cau?

Dac aa vţ ui uş a o u ua

ur c a upa pa cu ac mo Acoa puc coporaa a r viaţa ocţ rbc pacpâc pr vaţa ş opra u criior au pr aciviaa aza. Î oca c a â ş a cr Cza rcu a rca ocaa ca ar A o u obrvaor a oa cu u ri uc aa ca a şuca viaţ oca coiui vaţa ia a ocii.D aca opa u cou u ocu pv ocaa oac pra jua a vcuu XX

A oa zbo oa a i p Cza cu u vapora muc a. Dup zbo ucaz cr uv şoa pubcâ ur aco ş p co aucâ şzâ aura acz ş u ucraz acaş ca ţ ş 952 ura uu pr ac carac pura u

uc uc mţor. Îo coa c M. Saovau uar 955 cra . . p ouş ca iura aţiu ţ ud io ud eurieo eeei uute u a iud

por buar ca p vma câ am cu ş ucrz r caauci.



Penru ca ma ru, n 959, Cear Peecu ce u haacheRuu (prieen n copie): De ap numa eu şi cum g şi mpocnec, ca m ţn e cţ

na in procupe conane pe cae a avuo pn a rşueor a o cea a rearii une eţi einive, eecve, a opere ul ierae. Dn aceaa nu a apru ec pmul voum, cupnn o pare nnuvelc În acea peoa ae mae grj ca munca lu ear pun celor ma nae exgenţe aiice De ac ş aue pe cae eea aucorlor a cor exe e lia Impoanţa are lerae nu eînemeia penru criior numa pe alen, ci ş pe o neneup munc e aca raa e a alege cuvnu cel mai povi, e a ace ca aee ec mai ugeive Cuvnul eua ai puere e expree, penu a

ugera reaaea. Şi a reuş aa prn iliarea romanuui Donu inş,une e vee valoaea aiic a exuu au Treuie menţona c înprioaa inerelic raucerile erau coneae o mnc ear mno, pcare o puea ac orcine . Dn acea cau un aşa e puţine rauce nacea perioa care mie ie conerae lucrr e vaoare earDar, în acea privinţ, Cear Peecu puea coniea un exempu, nu

a penru conşiincoiaea u, c mai ae penu oinţa lu e a eaain iecae raucere o oper ea. n ace cop, ţinea cunoac nnregme opera crouu in c_are raucea, penru a ina în amoea şmoul e a concepe al aceua u voi pocea a nici o i iae nane a avea mca 00 50 pagni e mauci C numa aşa m po negra namoera auoruui, , rim, meu ieniic aiu ş c limauauorulu cria a epire 19 nepoulu u onic Bra. Aşa eeplc e ce Cea Perecu a reala o rucee excepţonal a omanuu lu i ihal So ohov Donul nş n cae ca auoul a pu caaci voreac ca pieş lu Şean ce ar penu a ugera gau aeca ncare a c poaoul ru Conşnţa ariic a u Cea Peecu a opermanen rea cha reua iee ucr cn auceea eraneineligiil, inulial xigen cu e ş în ega mu cu coaorao

i, criorul a urmr prn iie ui nu enauree exu oigina,inegrnue în piru opeei pe care o i la

Penu Cear Peecu coru , mpu a opr n oc pra evemee cunocu nenţa a e a eaia şi o ec a veacu ,Rcinie n cea veac Dn ace a pe n 934- 935 oga



18 Ua să sce un cclu "Neau Yădao" n 7 volue "UnuTudo dn Vad" ( 1 800- 82 1 ), "Mâne abe ş ânle nege" ( 1 82 1 88), "Lue nouă" (891859) , "Ocaua lu Cua" ( 859- 866) , " . . cu n cu du de e" (8661877 "Hsana Mugu" ( 8771890), "Fne Sea" (890-900 Da, peuăe au os povnce, nu a apucaă-ş eale poecu

Repăea unoa dne oanee sale, cae au pus o nuţoasăevue, ăă a e aea nsă auencaea ş valoaea docuena-socăpenu eaua oână dn peoada nebelcă; scenau cneaogac

"Nepoţ gonsulu", daa e ace "Pâjolu" nspaă dn oanu 907 daaaea oanuu "Îunecae" penu ado ş a alesnueoasele să ş aduce, oae acesea a cae se adaugă ş

nenuăaee eseu ş conenţe, au ăcu ca Cea Peescu să nu a abăp

În u an de vaţă, apa a ule aduce ae opee sae pesehoae Nua oanul "nuneca" a os adus n 6 b anceă,engeă, geană, alană, aghaă ş polonă "Fa usul pola" a osadus o n 6 l b geană, anceă, a ană, aghaă, bugaă ş sâbă.

Da, oae acese succese leae, cae senau de ap consacaea pe planeuopean, nu a sasăceau. Cu eceea ano ş agavaea bo,scou ănd nens daa une veţ cae ocând puea să se cue,peea să sea câ a depae de oaen, câ a sngu, a Buşen aşacu ş dose eeu.

Când apae n aducee anceă oanu "nunecae"(Eondeens ), deş se consacă o pagn n

"L Huane D anche" ş

un sudu n "Les Lees Faases" (evsă condusă de ous Aagon),ouş Cea Peescu nu anesă nc un enuas El consdeă căscou ance Rene Jougle (vcepeşedne a Coeulu naţona alscoo ance) scsese despe oan un aco "exagea de eogos".

"Eu sun ceva a eeva spune scoul an -au ăcu scepc An vaţa, expeenţele . ." (csoae că Mea ua a 27 une 1 957)

Modes, unco, nepunând peţ pe gloe, peeându- "un paha devn bun, o ţgae aoaă, o eee uoasă au un joc nebun de căţ ",căe sâşul veţ, obos de nace ş euas spea de pespecvaanchoă, da ec a deea une oţ sube, conv ns că a ae de ădoa "un es de vaţă", Ce Peescu sc unu peen " nsă ce e de



aţă a e aceasa N ua, bea, cra ecâ 2 ore pe se răşee aşa aţă .

Per Cear Peresc erara a os ără oaă raţea exseţesae că 934 e spea ro scrsoare că rece pr vaţă cucoe âă ş o esagă e cărţ spae Ş aşa a os , oar oarea a opr să-ş ere proecee.

aară e cc Răăce ceăa eac e a orea săcopecee ş Croca soceăţ roâeş a eacu XX cu răoareeroae Caobepas sa roau soceăţ care aoeoreaă;Caara roa răăr aceora care au cre că pr răbo oaa pe o prospăare oraă a soceăţ Maaa roau eoare a căre veţ ese recos ă escrere ceor care a cuosco

corespoeţa ş are e aa a şasea sa roa căsăoreExceeţa sa Msr, Păâ are, Coa epee,Weee a Saa ş Saa berăţ care rebua să e roaeesgaăr pocasu

Dacă Cear Peresc ar reaa egra acese oă ar proeceee ar cos o apă rescă a soceăţ roâeş 50 e

a 800-1950)

ncc ă pn p oul ou C Pcu ll

dc o pn olo pnu c

nl pă dn dcul pu d unul nlo cu uol

coulu u cu ul oţ

copondn C Pcu

ud l ăcu d pcl on

lucă d vocă duc n

L pn ul p oul C Pcu pnn n căuun vţ l n Cnd cd că ăo dlu dp! D

un o cu o pu o lu u d l cpă Ş pnu un nu

du unc unc pnă l ov



L'ho t lecrvan Czar PtrscuRsue

Ss doute Cer Petrscu resteti our ous et our les utres u

crii trs bie cou. Mis cest sur 1 'homme Cer Petrescu ue e me suisdcid rer. fodmetlemet u ris de l ie heureuse et tuile. Au momet o i crut oir troue dslusio et dsesoir. Mis dou d'ueforce tout fit ricuire i est rerti ro t our seul ui le tril utri d 'rrche-ied.

Bie ue iceci e droit i ' jmis rofess. C est de s lume u 'il

cu edt 49 s i t jouriste i ous liss 57 olumes i fit des

trductios et des stlistios.S ie ersoee mheureusemet rseme de soucis utt

fmil ue de st. t mri usieurs rerses et il eu u 'u seul ls

ui s est suicid âge de 23 s. Ds s jeuesse i t m/de de TBC osseet ers de s ie i eu des romes crdiues.

Mgr tout ce rie e eut emcher de triler ss rr edt

02 heures r jour rei! u Sisyhe cotemoriSurret ds ses ires des rlits sociles et sychologiues

scues l Roumie de eredeux-guerres Cer Petrescu est reu

ue mtrise sigure r s force uiue de fuler est hors de doute u il it eru r ses cotemoris comme u rosteur modee. Quoiuetrditioliste r strucure Cer Petrescu fut bie ouert u oueu ue

littrture modie eximetit ce mometl.

Cer Petrescu sir ss doute 'ithte d 'crii totl s dresst lus dierses ctgories de ecteurs.

chet l Chroiue de l Socit Roumie du XXe sicle Cer

Petrescu dsir selo Persessicius " dcrire ue comdie humie xe dsotre mridi

S so but ue rtielemet tteit i 'y ucu doute ue Cer

Petrescu 1 crii ressemble u ersoge de rom issu des ges de so

mître Bc.



V



TROIŢ A CU BRAŢELE ÎN RUGĂCIUNE

MLIA SA VELOVC

Rdcarea une troe gest comuntar, resmt ca pe o preenăbenecă în întreaga are cuuraă radonaă ronească, enne ş asăîncă u neresu speca ştor în domenu .

Aătur de ate măestre cop ur ş cresăur î en ca stpu case,poara gospodăre pecetaru-prstonc stpu de orm ş troe caobect rtu ş ca monument de artectură popuară -au ost dedcae deaungu tpuu tratae şe de obsera, artcoe, expo, coecparcuare

a une 2006 n ua de spas în sau praoean Beo dncomuna cu aceaş nue, sa snt o roă dn en de sear cu postaende beto acat cu patră de ru ş pacă comeorată dn marmură ş cu oconstruce adacenă p coşcspau de odă ş d rugăcuPerorer acestu c ăcaş sunt şe oaen de suet, creştn a

ocuu, pe ume on ş Mara Constantn sprn e ate două am dnocaate a a xandru ş ama eagu. Gesu ctor e a ceor amt a reuş să reîne un epsod pe care- credeam de mut apus ona decae ş de cuură popuară praoeană rdcarea ue troe-autencmonument de ară popuară aten ş bne reaat sub raportu tencmaterauu ş ornamentc

A Tgara Saurcaş expca deumrea de roă pond de a

cntu de orgne saă sau de a manera de repreenare coogracarectoncă, sbou rntă ateraat n emn, maoratea troeorand ce pun tre brae

Cunoscute sub numee de cruc mar sau cruc de paă, roeesacraeaă ş asă ocur oare răspnde d nordu Transane pnăîn Otena ş Munena de mune ş de şes a aes oee Argeşuu şPraoe ec opce cu ume de cruce ne mpă n acest area Troa

(ud. Mureş), Crucşor (Maramureş) Crucen (O), Crucea upuu(eeorman), Moa cu Cruce (Buău), Pscu Cruc (Praoa) ocu eampasare a uor aste e crucroe cope de cee a mute or deeşer crucer anonm nu este tmpăor ee sun presărae benec antrarea înrun sat, a răscrucea a două druur prncpae, aa unebserc sau a unu cm sau în o esuseo e e ue



counăţ c ânân zvor), câpul holdă), deul cu vţă Dn cetăuccnă nrure ntezăr uor ulttudne ovelo de dcre unor oţe cu copu de păr, de pote countte ulu delefc, n nre une perone u unu evenent, de poene celor uţ dn vţ ce o pentru fnţ p reco u odu

Movul prncpl l dcă toţe dn Bleo, după puele

condulu ontntn Ion fot cel de proej coune uu c Dunezeu ă păzecă f l cop, două fee do băeţ , cetdn ură flândue l oentul rdcăr troţe, plecţ n une n douăzone focr le u Ir Bon erând ftul preotulu proh tulu Svelovc Anon, donul Ion onnn ezt nreg edfcul npropere ce le, ntetăee două ulţe Pncpă cu trloe cu cce pre ctrul tulu deennd n cet fel o troiţă de

răscruce Înteg contucţe vez foto 1 e negreză perfecnblulu rhtectul l zone cătut dn rur de ce dn zd, cucopeur n ptu pe cu grdur dn uluc, cu gădne creule nfundlul curţlor

pologe, roţ de l Bleo fce pte dn ctego troiţelor tipseşnic - cu trei braţe - şi cu acoperş n două ape roţ ce bcăfo conogfcă Răstigniri cheă copozţ onlă recepttă l crăunverlă ete ent coplă n lenul de e ucă n ehncboreleelză cu două tpur de dălţ de creătură erounde dedfee prof e cu vârf cuţt

De c oplre roţe ee un eteug dfc l cu pob lăţ edue devre tehncă, prcepere enblte eterulu crucer GheogheGheoghu ce ee eer dulgher l Şco Popură de Artă dn

Poe conferă roe dn Blejo vloe une opere de ă Meterulnu ărtue cu te deeor că enu ee preden ădevnă pn tă cru neurtor" A pefert erul deorece eenţ luperte ăee cu cretătur ărunte obţnere unor foe pecconturte Meeru - lă pren peronltăţ le prno ee degupu de ene l n re fole de excepţe n toţă depre ce e e căe culpeză după rândue cu ttu de lege, torncte de vecur

hpu lu Hro Răgnt, elzt cu ln tre vguro ee eănătocu el de pe ferecătue de gnt vez foo 2) Donul onnn Ion - dt o expl cţ e foe nerentă

rguenându- n cel p de ce le ă fe ncute pe upuloţe ene bol cercu-ore, crucete ozet vreul vă de veunocând ănunele bblce, cu că răgnre u Hro nteg



comadu osu a ţnu oae mu ca în egsu supeo a cucmeşeu să poeze soaeecunună smboznd n gndea sa "unvesuîneg" d ş apu că în cenu um ca ş cenu veţ ecăua dneno se aă Hsos Ce Răsgn. Cecu soaecunună ese împz de 12cucsee ca o ceoae boţ ceeş Acopeşu n două ape devne naceaş coex "sşna auu sub ce sunem chemaţ oţ să înăţăm o

ugă" a baţeeseşnc e oţe "sun baţee oase e omen ugăcune" de ac ş denumea de Troia u braee în rugăiune.Umoae vzue a aces om smpu da poud Pe bţu ozona acuc a capee meşeu ces două ozee oe a pe bţee seşnc săpa două veju de vţă de ve cu sugu în pgă Sun ome mesajecndva vech smbou a căo nţeesu u os uae în pae ş e sunoecum m e căc ochu osu ea negs ş pe e obece de cu su ue dn egu ozon a ae oase popuae pe espez demomn ş n decou bseco pe poţe ş pe uşe caseo pe ăze dezese ş pe mob e.

d bonv ş pag de neae penu o evenţe chugcaă anmă ş cu dou pemanen dpă cop să d1 Ion Consann m-măus că smţ cu nevoa de a dca o ase de oţă cu baţee nugăcue îdăzd n aces chp ma mu a ajuou u Dumnezeupenu săăae a ş a ame se d ş peu bnee îneguu sa aeco ş a cunoscuţo să. Exempu apodg de eaă comuue ş deoşeze a puu că bee ău îsemă auom ş bneecomuă d ce c pae. Un agume î pu dcă m ea nevoe devoţu se ese ş apu că deş nţa gdse să mpseze oţa ahou suu spe pădue pe ocu ude n ecu m usese mpă o

oţă zi dspăuă domu Consann -a des so şeze ma apoape decas sa "peu gj m des de e ucu cae se înmpă îocma ş ao cuă cnom şe de obsevţe. e e u dt juo ş -auspj eecv dcea acesei oţe ae m sus meţonae îsu ude ucu cae aesă că ces p d înjuoe sa ăcu pe bazeţo de udee o dovdă în pus a uu pe ce o m joacă ş zspţa de eam n-o comuae daă.

Pezenţ oţeo î-un medu comuna î speţă ce săesc e aăn snsă egăură cu desăşuaea uno ceemo cu cace egos(sujbe de pomenea eoo neamuu su n zee de ham) caeconsţesc ou oţeo ca oc de înne omuu cu Dumezeu

Cocuza apaţne Păeu Raa Noca "exsă ugăcun debecuvne peu oe c pee veţ omuu bnecuvnăm cmpu



u penu bo ec. D, pe de l pe seceşu ş senu şi boş co v spun c sun un bun ple c s ne ând ş l DunezeuPân u oe cese rec, râne ucune

umma

In the roumanian ethnologial ontet troytsa is an emblemati element of

the national spirittaking its generi name o, troitsa 'rom the Holy Trinit.

Woen troytsa from Bleoi illage,istrit Prhoa is a ne thanksgiing

ross,raise in Go 's honnourBult from moe ateriels this troytsa of grea

elegane,has partiular pattes ome from a e istant past an speak of the

lementali an beliefs ofthe inhabitans fro Bleoi

ibliograf: Orşan Troiţe romneşti o tipologie, Editura esta1ia Bucureşti, 00 Al T. Samurcaş, Arta în Roânia Edtura Minera Bucureşti 199 R. op, Glasul peetarelor, Biblioteca Re. Familia, Oradea, 99 aul etrescu Arhitetura ţărăneasă in lemn in România Edtua Merdiane,

Bucureşti, 1 924

aul H Stahl eşteri ţărai roâni şi reaţiile lor e artă, Editura

Enccloedcă, Bucureti 1969 R. ulcănescu itologie română Editura Academiei Bucureşti 198 R Noica, Cultura uhului Editra Reîntregirea, AlbaIulia, 00



Foo

Foo



TAUAEA UNEI CĂI VECHI ÂNEŞTI

NICOLETA OESCU

n concepia modeă asupa esauăii aceasa epezină unansamblu de măsui menie să enineească un bun paimonial daexcluzând la modul absolu caegoic oice adaos cae i-a modicasucua oma silul sau maniea specică epocii n cae a os cea

Ca i al omului upul căii nu ese ee Dinun ncepu nsă iaaunei căi ebuie să acopee să ezise mai mulo geneaii de oameni De

pe uma simplului ăsoi cha i de pe uma apaen ihniei edei nauile biblioecilo până a schimbaea locuilo depoziăii i anenoociilo iscae de inundai sau incendii căile sueă Resauaea seace manual. Se esauează doa bunui de paimoniu Mai nâi seinesighează saea de degadae podsă de acoii zicochimici seade "sănăae" a cării naua aacuilo poocae de diese ciupecibaceii sau insece Se sabilee n diagnosic i se alege un aamencoespunzăo impul acoda unei lucăi aiază de la na la ala Depindepe deo pae de gaiaea deeioăii a pe de ală pae de măimealucăii Se deschide asel dosaul căi Diagnosicul ind pus munca deesauao poae ncepe Pima ese espăuiea i cuăaea uscaă Cupense bisuiu hala măni i mască pe aă a neoie dacă e mudaăcaea se spală n ă umple cu apă ncălziă la empeaua

coespunzaoae Cu câ hâia ese mai eche cu aâ se spală mai binepenu că la ncepu hâia aea o caliae mai bună supeioaă celei de azi.Se olosee săpun cu pH neu. După spălae umează limpeziea dupăcae ilele se lasă la usca naual (nu cu ajuoul unei suse de calduăFilele uscae i uo nceie se pun n-o pesă poejae de oalul denylon hâie de lu i plaane de lemn Umează consolidaea zonelo de

ex aglizae cu ă japonez i hâie japoneză cae se ace cu adezioganic "caboximeilceuloza" bisuiu oaeci pensă spaule uioaedin os După uscae se cuăa o splusu de hâie japoneză se xează dinnou cu adezi maginile i se pesează cu ăuioul După uscae se pun ian pesă se umezesc pin spayee se pun ne aluile de nylon hâie de



ilru, patane e lemn Reompu n aoe, volumu va lua aleaegătorie şi n ele in urmă pe rau e unde a veni Fieae uarereprezntă eva nou ar eauarea ee un mo e a e expima perona

Voi prezena eaurarea voumului : posto Bzău 73NR INV 6.4 450, aat n geiunea Muzeulu i ueţean e oe

şi Aheologe PrahovaTpăura ă u aaee avone

DEIEEA MOFOOGIA OUMUUI

Conţne 78 ie un ngu p e hâre in bre exte abratămanua Preznă l n i e apă pue veial Hâra are ape rugo

Textu ete u erneală pogaiă neagă ş roşe Fieae eăe îneput de paraga e aă n henar u onamen oal eeală oşie)

Fozaurile ăi unt n hâe manuaă (ini e apă ipueveal)

Fieae paaga nepe u ini ţaă monoromă move oae

Foaia de titu (aţă veo)Tex i u eneaă oşe ş neagră Texu ee nara e un

ornament loal şi geomeizanteso pe 50 in upraaa pagin e obevă un een e ae n

nga un ap e bour u o oroana regală eaupa În ânga apulu

oae a înte apul e bou ş oroaa egaă e vee o oare În eapa un vutu e are n io o ue, u apu nepat pre apu e boureaupra aeua e aă o oroană regaă ş eapa vuuului un e nae ete eenată luna În paea e jo o ne eaur To eenu eenaat e ornament oal şi geomeizan Înemnăile gae un ăueu erneală neagră

Fia nr2 (aă)Tran superioar nemnae eneaă eogaă (5 ânu)

Trans ronal nemnae enelă eogaiă (7 ânui)



Traa iferioară i traa iteroară 6 ornamene ( 1 / cm 2 2/ cm) foae, geometrce s mbo zând Cucea Domnuu .

Voumu peznă deeoăr de naură fzc-mecance chmce,boogce sodae cu

- ncuzune metacă, pete ugnă (f f3 , f.7 , f, f3 3) pete cerneaă ferogacă roşe (f. , f.3 , f5, f 6, f90, f. 0) - pete ceneaă feroga că neagă (f. , f5 f 9, f5 f8) - pu natua (f, f.37, f5, f63, f9, f 33 , f 5) însemnare ceo (f.37 , f., f.5, f.6, f7, f52 f.69 f.82f89,

f9, f.93, f9, f97 f99, f , f. 03, f. 06, f 07 f 08, f f 6,f 7 , f 29, f 36, f 78)

însemnăr cerneaă ferogacă (f2,f5 f7, f8 ,f.9,f ,f. 3, f. 8 1 f 78, f 2)

coţur cu pana vugară accentuaă- murdăe pe oată supafaţa voumuu - murdăe nsecte (f -5, f. , f63 ş în toaă zona faţuu ) gău de ca (f. , f85,. f. 75, f 76, f 77 ,(zona cu ex) f 78, ş

aproape oaă suprafaa forzaţuor)- estaurăr aneoae (f. zona faţuu , f-25 , f75 , f76-f 06,

f 09, f Q, f. , f. 6 1 27, f 3 2 1 5 1 , f 6 1 - 1 78) - ume ş depozte de ceară ( 1 78) îndotur, fran uă margnae ruptu ranse (f , -8)- însemnare ceeaă chmcă ştampă, 1 , forza posteror fx)

psă supor maera (ona cu ex), (coţ nferor dreapa)- îmbunrea ş pătaea feo.Toate acese deerorăr au dus a degadaea accenuaă a egătu ş

copuu căţ .

FORZAŢUL ANTERIOR FIX pezntă

- gău de ca - însemnae creon îsenare- cerneaă feroga că neagră- îmbrunea hâte.



FORZA ŢUL ANTERIOR OIL pzin:

AŢĂ nsmna cna fogac nag; nsmna cion, con oşu;

nsmna pix abastu n in) ; nsmna px ngu n. in) ;- nsmna cna chimc mo ştampi) ; gui d caii

VERS O- însmna cion; însmna cna fogac nag;- însmna cuoa abast

FORZA Ţ POSTERIOR FIX pzn- gui d cai;- mudi;

- însmna cion;- însmna cna chmic mo ştamp) ;însmna cna chimic oş ştamp)

FORZA Ţ POSTERIOR OBIL pzntAŢĂ

- nsmna cion ; piu natua;- p ugin;- gui d cai; pt cna nagnsmna cna fogac nag;

mudi

VERS O pt cna fogac; nsmna cna fogaic nag



Din ogina căţii eese că volumul conţine 46 fascicoe. Pimfascico ese fomat i 2 fie f + ia estl e 45 fascicoe snt fmatein câe 4 fi e .

STARE DE CONSERVARE

Vouml a pezea o egaae avansată fizic-chimică, bioogică asupoului e sciee soaă cu fagiizaea fsaea pieeea spoluimaeia , efomaea cotolui , egaaea cusăui i

DIAGNOSTIC

Îmbunie ampă a îeguui voum eteioăi e nauă fzicomecanică, chimică şi bioloică cu afectaea aspectui şi sciivoumli pofună eteioae biologică asociaă c sfâşieea fascicoeoîn ep punctelo e coasee eoaece aţa csăuii ea fagilizaă şi ea contină ia ele fascicoe a î peicol e a se piee popn

estaaea integală a voumul pin esfaceea cusăii

TRATANT EFECTUAT

1 otogafiee iţială

2 meotaea fieo3 Cuăţae scată espăfiea bloci căţii pet nepăaea

epozieo e măie4 Detaşaea cplu i e scoaţe pi ezlipiea păţi i fixe a fozaţi

şi ezipiea capeelo evuilo di inteioul scoaţei 5 Îepăaea cleiuui vechi e e coo

6 Descoaseea volumu i ăieea aţei e cs egaate) 7 Desfaceea blocu i e cate pe fascicole sa cosatat c ă volml

a mai sfei esauăi ateioae - ansa iteioaă ansa infeioaă) Întocmiea og inzi i căţi i9 Căţae mecanică elimiaea eozielo e ceaă



11 Coca pH12 Uca bă13 Pa aă14 Rtauaa că copta â apoză u acvată a aa upo xt- cooa va apoz a ubu au a pu a zoo agzaa zoo pă uptu) Coptă poă zoa couo ş zoa auu )15 Uca bă16 Pa taă1 Raca cău oc a o (92) + apo a ozauao ş poto ob ptu acaa -a xcua p aauoaă u şabo ca - cu u oga a o)18 Dgaaa upuu â ş va apoz cu auoubtuuu19 Pa taă20 Tăa a oat u oga) 21 Coaoaa o cu auou ăuouu ) 22 Raaaa o p acco coo ogz că) 23 Pa aă24 După paa aă ş aca accoo bocu că a opt a găo pu aca gătu că

1 va cocoa o caă poc upă ca va puă p a a

ocu ca cuv



FOTOGAF ÎNAINTE ŞI DUPĂ ESTAUAE



ILIOGAFIE• robeme de atologie a cării bcs, 98

• Cesare brandi teoria restaurării ed.meridiane buc. 99

• Curs ractic,curs teoretic teoria resaurării eena îru soa şirban,

alexandru ştirban, manea

• Ion sandu irina crina anca sandu chimia conservarii si restaurarii carilor

vechi vo i ed. trinitas iasi 1 998

Th rtortion ofn o Ronn bookS

will presen he resaurain fhe vlumeApsl Buu 743

Nr. inv. 6480, hich is currenl in he f he His nd Arhelg

Museum Prahv

The ipping is wrien using slavne chracers.The vlume presens an advanced deeririnphsical chemicl nd

bilgicalfhe wriing suppr, causing a serius damagefhe bk

The darkeningn f he enire vlume he phsicalmechnical chemical nd

bilgica[ deerirains have damages f he bks appearance and srucure,

especiall he deeririn f e shees arund he sewed pins because he

hread was fragile nd pressing and he resauring f he shees he bk wil be

handed A precin will be cnfecined.

Afer ha, i will be placed n a she where i belngs



MM



VICTOR TEODORESCU SUB ZODA UI CO

pr r. I 0P

Aparţinân Şcoii e istorie ucuretene i revenicânu-se cuostinaţie i ereu ca eev a ui Ion estor areoogu, istoricu izeogra Victor Teoorescu sa ixat n eoria noastră prin câtevaiortante repere u oar stiie sae străcite esăvârite snraea oeui să nestorian, ci i o nţeegere aparte a taineorsăpătrii aeoogice epse ca stuent s nruarea agistrui, -a

aat e tânăr n ânu ceor ai asctate voci in rân atât eorgoioaseor personaităţi conteporane Categoric Vicus a ost nainte eoice n esăvârit areoog. C niic ai prejos ecât aceia care aaăost e răspneri i o igaţii ainistrative i -au act eseria n tinacaineteor acaeice e cercetare.

Ca aoogsăător ia etrect cea ai ae parte a vieţii peantiee citin" atent topograia siturior, vecinătatea or, ca i n

statigraiie coexe i rein aste e rezutate ce nu pot i oâniteecât e pe a nor investigaţii nengi n areau atât e ens ocuit ano-vestui nteniei Cnoaterea popaţiior extracaratice i origineaor acoroană protooânii i ocaţiie acestoa a ioc ieniui Iau evenit teee unaentae urărite e Victor Teooresc cu osisteatică aroare.

Aa că străucitee sae stii azate pe escoperiri concrete c areputee e eonstraţie pentru pternicee statornicee i prouctiveeaezări străroâneti extacarpatice, au reztat ca eect a neroaseocaanii pe care areoogu ea conus n ste e staţini areoogiceDinte toate acestea stărie, ca ărţi istincte i cu tot aarte neonstraţia istoică, cecetărie e a Târgor Veci Câneti, Cieani i ,

ai aes, B reasca Îneosei cea in ră staţine - cu o ensitate eocuire i o eenţă e acţine uană oganizată eoseită - răâne reptreerinţă esenţiaă peru eonstraţia istorică rivin cnoatereaocuitorior ieniui I a s e Carpaţi

Iotant este că străătn spaţi raovean i ce nvecinatacestuia n nenărate rri oern cecetăi e teren restrânse sau ai



apl pghz Vco ooscu a aăuga pouu aşză -pnă la l sul us nuc un foa a nuă cons unacu o valooasă bază nfoaţ vfca n n

Inpaa zauuu ahologc - f sp ps cacusns casnc un f sofsca obc pooabă n ozonulcv zaţ acc ş acooan a cu u poşCnş - că Vco Tooscu ţn fca aă pn ogca ona ş caaaagunlo. Pn acsa ş pn lpza agunaţo s acăsauu său soc agă cupn ş sublă nţg Aacaăţ au conbu snţal a puna n foa uzsc a nvnaulua valoos a afaclo ahoogc ş nsna cu onpav pnu a pbc.

Căc bu să spun Vco ooscu a fos ş un auzogaf. O na spcalsulu uzu poa a aăugaş a oganza scop sub fo xpozţona oa cu apaaulxpcav ncsa vzaolo.

Vnn n uzu a nnul noulu său on so juţulPahova a bnfca o acablă şansă un pofsons ca cu o

nobă pasun ş cu vaa ccă soc a ş acţun cuuaUn o spus nu oa să suz pnu a nţlg fnonu soc cş foa schs couca snfcaţo acsua Dsnuuzogafc al lu cs a fos fxa oaă cu vna a Poşpnu-s fc ş fnv cu aca al fonaouu uzogafpahovn pof cola S ac. Dn anul 957 ş pnă n 1 972 a ucasub conuca acsu uzogaf a fnţă obnnpcpa ş ab l aa ncsa pnu a con nua l usu lu schzăo uu opa. La acl pag nsna pnu fna psonalăţuzulu pahovan cocţ l vs auna ja - u l salva că fonao - cons u au un poan paonu ca aăss anţaasupa vao lo cuua. Ma puţn ssaza ş cu spaăţ sauaăa nsă c ahoogc ac vnn povnţa Vco ooscu

sp a consu un poga cca ahologcă n ca uzu s vap ca cu poan sus ş ng .Pacc ş c tă nţlg a als upă nua sa ca co

cs a zvoa a ccăl uzal npnn ăn ş nuăuaholog o n uzu c ş p c fcua n colaboa cu alţ

l l



aronu boga reua n ua unor sseace săpăur şnvesga a pers câeva organăr ueae succesve pe ura căoraueu prahovean şa den concepua prou expoţona de baă ş apuu sab anue porăţ Se poae ara că epeenavaeauescă a paonuu reua a răspuns ase cernţe de reecareconcreă a ăruror sorce specce spaţuu exracarpac ndeosebdeonsraţor aspa cvaţe ş cuur săoâneş dn enu 1 n eorure sae ueogace paronu ş ueu udeţean şauconso da ş preca personaaea

rn reuaee deesu u arheoogc ca ca ana ş coodona deVcor eodorescu rahova oerea dea spre an 80 o epeenaaeueaă ce a ndvdua a-o cu accene spre sora veche - ceea ce a

usca ş organarea a Poeş a cee de-a XVIa sesun naţonae dearheooge Evden că ue ae proece sau conura dea sau se vordespnde dn aces progra nţa de Vcor eodorescu - nre careuecaea vesgor de a Budueasca ârgşor Drana ec uneerăânând vaabe ş n sraege preenuu ae ceo care connuă şdeoă opera Ca de pdă reconsurea copexuu de aşeăr de a

Budureasca ăcuă cu aâa rgoare ş undaenaă pe un desăvârş aparaexpcav ş docuenar Răân desgu de pn vonaree saepoece de uecare a copexuu n su de asguraea aceor doăcae să peră o agă accesb ae pub că a Budureasca n pru ânddar ş n ae saţun arheoogce pahovene

Cunoscăor a vareăţ obecuae dn nueroase conace dece cuşaneu ş cu săpăura arheoogcă dar ş ca pasona bbograueograu ş aheoogu poeşen a săru să creonee expoţa de baăconducând spre un aare scop energa unu redus nuerc dar reacabcoecv de speca ş Sud e sae dn an 0 sun eecae n nueroaseperodce câeva nd aracţ penu eco caaoageor ş adaorpresgoaseo expoţ de aheoogce dn Roâna organae aSockho ars ş Bruxees. Ia cee cu carace onogra dn an 80

90 au ven ca recuperăr absou necesare penru cunoaşerea reuaeoruno cerceăr de ungă duraă. Răân ncă ş nu rebue n c decu ăsaease necunoscue anuscrsee sae dedcae probeac sorcoarheoogce dn spaţu prahovean a care se şe că a uca cu acrbe ş pecare dn ovaţ dverse nu e-a ncrednţa pauu. -a cunoscu pe



de cae acea defb capacae de a c sau aheooc ş de aepea spua. -am apeca fcâdu-m paş a euae daogu -dau su de a ega e ee sue ş obecee aheoogce ş socemagaa sa fabuoas ud ş gsdu-e osu a de pue oam udeca mpeu oame s ş mea cae e-a os da s mbucuâdum sm egsesc magau s pope gâdu amgs eo ş cc ş meacoc ş pus de ecedee da codapezâdu-ş pasuea pofesoa. s a fos ş a mas peu me udoa u mae aheoog ş muzeogaf bâ de o devoaoae auocezşc da ş de o pase emu ş c o emacab oesaepofesoa De o esoe o spece apae âdu aheoogo e pae ce ma apopa de Pofeso peâd cha u ame fe de a a

acesua De afe um a ahvee au evea cum aume a s a Câdeş a 60 fmâe m d Vacea ş Bzufoae s e gospode agcoe coecve facâdu-e cuoscuePofesouu su .

Ce cae- ascua ş pe soc peu a cuoaşe opa o fa deacee msu foae -a oa u Vco Teodoescu pee ose pose

ş dcau ca ş o mae smpae peu a mue .E de eua cm povesea âmp de pe şaee cu oame s mp ş cu auo embee c cop sa c cofa da ş despe aveuepahovee ae desvâş muzeae

Basaabea ca oge V co Teodoesc a u s e mu e s şgâdu pe cae cu ge e facea coscue. Poae de aceea oa s-a pua f acu. Reas ş ezeva cocs dsa da eega ges şob s a sema mu cua omâ acea zo cocemao a mu o papabe de c cae pede meoase ş sbecuoşe . Vaoaea cobu o sae ca aheoog soc ş om de c ua fos c be msa aşepâd desgu o ma deap judeca dpaea ceo cae su asz mae beefcu de pe ma muc şsdae sae Câd 2004 a fos omaga de ce Mseu Cu ş

Ceo po dsce de ecee meee sae aau c opea scsş fapee cuuae ce apa mpu u doa u ges de deapecoaee c deopov ş de poas ecoş



Victor Todorscu

umm

Blogng o h hso school of Buchars, on Nsors sud, cor

Todorscu was n h sam m a brllan archaologs, a n hsoran ad a

ru als n musogrhy

Hs rofssoal dsny was drmnd n h momn h ca o Plos

ad m Ncla Smach, h foundr of musums Prahoa dsrc

A rofssonal, ddcad wh nobl asson and al o h rsarch ad

o h ulurl acon cor Todorcu man much for ha ara of

Roaa cuur whch rqurs much sohscad knowldg

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

ucrăr da d

Muul Judţan d Isor Arholog Prahoa

• Sud maral roar la rcuul orc al udulu Praoa Sr

ch, .,) Ploii, 199.

• Fl dn rcuul sorc aludulu Praoa Sr c (4) Poii, 1 9 1

• Praoa ară d sor. Sud ccăr, Sr c, 5) Ploii, 19.

• Anuarul uulu d sor arholog. Sud crcăr, Sr c,

(6 78) Ploii 94 9

• dm, Sr nou ()

,Poii 1 9 9

• bdm, Sr nouă, ) Ediu Musion B uui 995



** *• Corbuţ prvoare a ora oue Sarhod Poieşti, 968• Corbuţ a oru pree pahovee Poieş 968• Pa d reuu or a udeţuu Pahova Poieşti, 1971• Fe d ore. D reuu oue ea Sere vehe Poieş 1971 .• Douee de pe Vaea eeaeuu Poieşti, 1972

** *• Pero bobe a Poe Poieşti, 993.• Roâa Mare Puerea Po Edtua Ipex, Poieşti, 1995• eca, Io Corbuţ a ora ueeor epoţe prahovee Edtua

ecti, Poieş 997• Popecu Pau, Prahova Poe pu epopee u Mha Veau

Ediua Paova S. , Poieşti, 997•

Ciac, Bucu,reor rb pr pu oru

Editua eci, Poeş, 998• eree phoveor Moueee reoţe Ediua ec, Poieş, 2 1• Popecu, Pau , Prahova reea revouţe de a 1848 Edtua ec,

Poieş2 • Popecu Pau Bruţa oeoduu Edtua aşa de ci, Poieşti, 22• ătau Ieoi eerae pre de a ! L Caraae a 1901 1912

Edtua Peuo, Poieşti 22• Reeu 32 Mrea Ediua Piteuo Poieş 22• Stăecu Euge, Stăecu Iuia Cooeu Noae Zeu Reeu

9 Ediua Peuo, Poeşti, 23• Sror peru Caraae Ediua Poeşti Poieşti 23• Feu Poe Editua Pteuo, Poeşti 23• Rbou perouu a Poe, Edtua Piteuo, Poieşti 23

aou Geoge, âror u ear Editua aşia de ci ,Bucueşti, 23

• aică Geoge, Pa de oore Editua ,Poieşti-ieiu IIPoieşti 24



• Maistorovici-Hlav, Sand Despre pezia muzicii Ploieşi, diura Premier • Frânculeasa, Aln, ilirae arhelică prheaă, Edira Maşna de

scris. Bucureşi, 00• Dumirecu, Nicolae Plieti. Orizuri culturale de ieri i de azi Ediura

Maşina de scris, Bucureşi, 00• muiatea de la Şiraudeul Praha seclele X D.H.), lumia

iarelr arhelice, Editura Maşina de scrs, Bucureş 007

Vlume realizate ciclul de maestări culturale:

Salonul de umor"

RDEO DERE VERUM"

•Epie Rided dicere erum. Edtura Maşna de scris, Bucureşti 999•Tr Quiu Edtura Maşna de scris Bucureş, 00• Corbu George rirame Editura Maşina de scris Bucureş 003• IonescuQuinus, Mircea eai ăcut î ulimii cci ai? Editura Maşina de

scris Bucureşi, 004•Râpeanu, Eis Râsuplâsu Edura Maşna de scris, Bucureş 007• Zarafu, George, Ghizdaul cu pieze, Editura Maşina de scris, Bucueş, 00

anuarul muzeului de istorie arheologie prahova 11-12-2008

Documents