ETAJUL FACIAL (VISCERAL) AL CAPULUI

Anatomie topografică

Limite:

Superior: linia care pornește de o parte şi de alta de la nivelul glabelei, marginea supraorbitală a frontalului, arcul zigomatic, sub conductul auditiv extern până la muşchiul sternocleidomastoidian.

Inferior: gnation, marginea inferioară a corpului mandibulei, o orizontală convenţională dusă până la marginea anterioară a st.cl.mast. şi urcă de-a lungul acestuia până la procesul mastoidian (al temporalului).

Faţa se împarte în 2 etaje: superior şi inferior

Măsurători longitudinale (lungimi/înălţimi)

Lungimea (înălţimea) morfologică a feţei (compasul, şubler): nasion – gnation

Lungimea etajului superior al feţei(=lungimea nasului): nasion – subnasion

Lungimea etajului inferior: subnasion – gnation din care:

⅓ subnasion-stomion ⅔ stomion –gnation (lungimea bărbiei)

Lungimea mentonului (bărbiei): stomion - gnation

Lungimea fizionomică a feţei: trichion-gnation (cuprinde şi fruntea care aparţine etajului neural al capului)

Măsurători transversale (lăţimi)

Diametrul bitemporal = lăţimea temporală minimă: între fosele temporale (frontozygomaticus)

Diam. bizigomatic = lăţimea maximă a feţei: zygion – zygion

Diametrul mandibular = lăţimea inferioară a feţei: gonion- gonion

Indicele facial total sau indicele morfologic al feţei (Martin u. Saller 1957)

= lungimea morfologică a feţei (nasion-gnation) x 100/ lăţimea maximă a feţei (zygion-zygion)

Indicele morphologic al feţei

< 78,9 hyper-eury-prosop scurtă

79-83,9 eury-prosop

84-87,9 meso-prosop medie

88-92,9 lepto-prosop

= 93 hyper-lepto-prosop lungă

Relaţiile de proporţionalitate ale lungimilor feţei după Kollmann:

Treimea frunţii:1/3 lungimea frunţii (trichion-glabela sau diferenţa între talie şi distanţa vertex- entokanthion sau lacrimale);

Treimea nasului: 1/3 lungimea nasului: nasion – subnasion Treimea mandibulară:1/3 etajul inferior al feţei subnasion –

gnation/menton.(după Schwarz el poate fi cu până la 1/10 mai mare) o Etajul inf. se subîmparte:

1/3 distanţa subnasion - stomion 2/3 stomion – gnation/menton

Relaţiile de proporţionalitate ale lungimilor feţei după Kollmann

ANTROPOMETRIA GÂTULUI

Anatomie topografică

Limite:

Limita dintre cap şi gât (cefalocervicală): marginea inferioară a corpului mandibulei (între gnation şi gonion), continuă cu orizontala convenţională dusă până la marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian , continuă în sus această margine până la procesul mastoidian (în spatele conductului auditiv extern), linia nucală superioară (linia curbă occipitală superioară), protuberanţa occipitală externă.

Limita dintre gât şi torace (cervicotoracală): incizura jugulară a sternului (suprasternale) , marginea sup. a articulaţiei sternoclaviculare şi a claviculei, articulaţia acromioclaviculară. Posterior limita este reprezentată de o linie convenţională transversală ce uneşte cele două arti. acromioclaviculare (acromiale) trecând prin apofiza spinoasă a vertebrei C7 (cervicale)

Zonele somatice ale gâtului (4):

1 zonă anterioară: între sternocleidomastoidieni; 2 laterale: reprezentată de mușchii sternocleidomastoidieni; 1 zonă posterioară numită și zona nucală sau a cefei.

Repere antropometrice:

Sublaringale (sla) – sub cartilajul tiroid (marginea ant. a cartilajului tiroid rezultat din unirea celor două lame ale cartilajului tiroid – proeminenţa laringelui = „mărul lui Adam”)

Cervicale (c) – apofiza spinoasă a vertebrei C7

Suprasternale (sst) – punctul superior al manubriului sternal (incizura jugulară) pe linia mediană

Perimetrul gâtului: punctul maxim al concavităţii lordozei cervicale şi anterior pct sublaringian sub proeminenţa cartilajului tiroid al laringelui („mărul lui Adam”).

Perimetrul gâtului (PG):

este utilizat în antropometria nutrițională fiind corelat cu indicele de masă corporală și cu indicele talie/șold.

o PG ≥ 37 cm la bărbați și PG ≥34 cm la femei, corespunde unui BMI ≥25 (după un studiu Ben-Noun et al.)

are valoare în stabilirea riscului de obezitate, a bolilor cardiovasculare, a sindromului de apnee în somn (SAS)- excesul de grăsime la nivelul gâtului duce la compresia externă a căilor respiratorii cu îngustarea lor ducând la apnee (oprirea respirației peste 10 secunde)

Lungimi (ortosatism - basis)Lungimea anterioară a gâtului:

se obţine din diferenţa basis – gnation minus distanța basis - suprasternale

distanța antitragion – suprasternale (pt. antitragus - vezi imaginea de mai jos) – se măsoară cu antropometru

Lungimea cefei: diferenţa dintre înălţimea până la ureche (basis - tragion) minus înălţimea până la C7 (basis - cervicale)

Forma şi dimensiunile gâtului variază în f. de vârstă, sex şi de la subiect la subiect.La cei cu musculatură f. dezvoltată gâtul pare scurt, datorită orientării fibrelor muşchiului trapez oblic în jos şi lateral. Dacă fibrele sunt orientate mai vertical atunci gâtul pare lung şi subţire.Gât lung – la longilini, subponderaliGât scurt – la brevilini, musculatură dezvoltatăLa pubertate forma gâtului se modifică în mod fiziologic prin dezvoltarea laringelui; la gravide prin mărirea de volum a glandei tiroide.Asimetrii – torticolis, alte deficienţe ale capului şi gâtului