anton pann.doc

7/23/2019 anton pann.doc

1/8

Anton Pann

Anton Pann a fost cantaret de strana si profesor de muzica

psaltica, compozitor, folclorist si scriitor, tipograf si colportor al

scrierilor lui si ale altora, situandu-se intre intemeietorii culturiinoastre. De aceea, Anton Pann a ramas, prin personalitatea sa

complexa, in egala masura, atat in istoria literaturii romane, cat

si in cea a Bisericii Ortodoxe Romane.

George Calinescu afirma ca prin tatal sau, Anton Pann era roman de

origine: "Cunoasterea miraculoasa a limbii noastre e un semn ca era sau

roman (valah curat ori cutovlah), sau ca venise aici in frageda copilarie" .

Numele tatalui, Pantoleon Petrov, a devenit in romaneste Petroveanu, iar

fiul sia pastrat numele de Antonie Pantoleon Petroveanu, cu care isi

semna manuscrisele pana prin !#$.

%atal raposea&a inainte de vreme, lasand in urmai o vaduva si trei orfani (o

sora care murise demica). Anul mortii tatalui, !'$, coincide cu i&bucnirea

a nu se mai stie catelea ra&boi rusoturc."Antonachi", cum il alinta mama, ia

drumul pribegiei, impreuna cu ceilalti doi frati, la Nord de unare, in

cautarea unei vieti mai bune.

e aici, insoteste trupele rusesti in miscare, trece in asarabia si se

stabileste la Chisinau, unde intra (la varsta de !' ani) in corul bisericii mari

din aceasta localitate, avand o voce frumos timbrata. Aici isi fi*ea&a vocatia

de psalt si invata limba rusa.Cei doi frati, inrolanduse in armia ruseasca,

sfarsesc eroic in !'+ la asaltul railei impotriva turcilor. rasul Chisinau il

fascinea&a si il determina sa faca o insemnare pe o carte de cult:"A. Pann,

aflanduma intre sopranii armoniei eclesiastice, la anul !!'".

-n iarna anului !!#, vaduva %omaida aunge, cu ultimul dintre copii, la

ucuresti. esi avea numai !$ ani, intelesese lectiile dureroase ale vietii si


2/8

ale ra&boiului. /arac si fara cunostinte printre localnici intra datorita vocii lui

ingeresti cantaret la biserica"Cu /finti", sau "Cu /ibile" , dupa ce fusese

paracliser la biserica lari.

Anton Pann cunostea destul de bine limbile: romana, greaca, bulgara, turca

si rusa. ornic sasi imbogateasca cunostintele, se inscrie "ca auditor" la

"scoala de mu&ichie" deschisa de ionisie 0otino, "scriitor erudit si

compo&itor mu&ical", cunoscator perfect almu&icii orientale (!1$+ !#!). -n

!!$ paraseste aceasta scoala si se inscrie la scoala deschisa de Petru

2fesiul, unul din grecii priceputi in mu&ica eclesiastica, care ia transmis nu

numai cunostintele de ba&a ale artei mu&icale, dar si dorinta de

perfectiune, scoala care functiona pe langa biserica /f. Nicolae /elari.

Aici invata si mestesugul tiparului, in tipografia aceluiasi Petru 2fesiul, iar in

!!+ aunge"director" al tipografiei si tipareste pentru intaia data un A*ion

in romaneste, care, din nefericire, nu sa pastrat in nici un e*emplar.

-n !!+, scaunul arhieresc din Capitala e ocupat de ionisie 3upu, om

luminat care initia&a o adevarata campanie de"autohtoni&are" a vietii

eclesiastice. 3a numai #4 de ani, Anton Pann este numit de mitropolitul

ionisie 3upu in comisia pentru traducerea cantarilor bisericesti din

greceste in romaneste, folosinduse de noua semiologie hrisantica, dovada

ca devenise un nume cunoscut in viata mu&icii bisericesti a epocii.

-n timpul anului !#! Anton Pann se refugia&a la rasov, dupa modelul

boierilor, adapostinduse pe langa biserica /f. Nicolae din /chei, unde

canta la strana. Aici il va cunoaste pe -on arac, celalalt colportor,

traducator si tipograf de carti populare din orasul de sub %ampa , cu care

va lega o stransa prietenie. upa inabusirea 5averei, revine in ucuresti in

primavara anului !##.


3/8

Anul !#$ aduce ceva nou in viata lui, si anume legatura cu meleagurile

valcene. ocumentele vremii il gasesc in acest an oranduit "dascal de

mu&ichie" la scoala de pe langa 2piscopia 6amnicului si cantaret la

biserica"una 7estire".

-n activitatea sa de la 2piscopie, Anton Pann a avut ca scop principal

romani&area si moderni&area mu&icii bisericesti, dovada fiind manuscrisele

redactate cu scrisul fin al psaltului, constand in cantari specifice cultului

ortodo*: polieleuri, a*ioane, do*ologii. -n acelasi timp, preda lectii de

mu&ica maicilor de la manastirile intrun 3emn si /urupatele, care erau

incantate de"glasul mangaios al psaltului" .

-n timpul sederii la 6amnicu7alcea Anton Pann a locuit in imobilul din

strada /tirbei 7oda (a&i mu&eul memorial Anton Pann), aflat pe acea vreme

la marginea orasului, pe drumul Cheii si al lanestilor. 2ste cea mai veche

cladire din 6amnicu7alcea, care mai pastrea&a stilul acesta de constructie

curat romanesc, cu specificul &onei valcene.

Anton Pann a trecut la cele vesnice in &iua de # noiembrie !89. 2ste

inmormantat la biserica 3ucaci dinucuresti, din apropierea casei sale.


4/8

-n curtea bisericii 3ucaci, pe o modesta lespede de piatra, sunt sapate trei

din cele cinci strofe ale epitafului pe care si la compus singur: "3a

mormant ca sami radice;n stalp ca un monumente marmura, sa nui

strice%aria vrun element.Carele lucrat sa fieCvadrat si lucrat frumos,/i

pe dansul sa se scrieAceste versuri din os


5/8

national plin de armonie si triumfal, cu care a auns entusiasmul de patrie in

inimile tuturor cetatenilor".

2venimentul se petrecea oi, #+ iulie !9, "intro campie inconurata cu

arbori, ce este la marginea cetatii", adica actualul parc 5avoi, prile cu care

sa depus uramantul pe Constitutie, sau sfintit steagurile revolutiei si sa

cantat "pentru prima data in %ara 6omaneasca" , intrun cadru oficial, dupa

afirmatia lui 7asile 6oman, viitorul -mn de stat al 6omaniei,"esteaptate,

romane@"

Anton Pann a fost cel care a pus pe mu&ica versurile poe&iei ";n rasunet",scrisa de brasoveanul Andrei ?uresanu prin !9#. Gheorghe ;cenescu,

elev al lui Anton Pann si unul din admiratorii acestuia, ne relatea&a cum in

casa poetului Andrei ?uresanu din rasov, unde se intalneau N. alcescu,

-on ratianu, Gh.?agheru, Ce&ar olliac si 7asile Alecsandri, cu totii fiind in

cautarea unei melodii pentru poe&ia";n rasunet", cel care a gasit

melodia"veche, taraganata", dar devenita atat de vibranta in posterioritate,a fost Anton Pann.

Aceasta melodie nu era alta decat romanta "in sanul maicii mele",

alcatuita in !4+ pe versurile lui Grigore Ale*andrescu. 7orbind despre

poetul Andrei ?uresanu si despre poe&ia ";n rasunet" (esteaptate,

romane), George Calinescu numeste aceasta poe&ie "?arseille&a romana",

iar pe Anton Pann il considera"acel 6ouget de 3isle roman" , comparandul

cu Claude oseph 6ouget de 3isle (!1$'!4$), ofiterul france& care a

compus ?arseille&a, imnul revolutiei france&e de la !1+.

Anton Pann in memoria oamenilor de cultura

?ihai 2minescu 2minescu a pus, in poe&ia"2pigonii", acea inscriptie

nemuritoare pe mormantul literar al lui Anton Pann:" /a dus Pann, finul


6/8

Pepelei, cel istet ca un proverb", ca si cum acesta lar fi avut nas pe insusi

Pepelea, personaul snoavelor si povestirilor populare romanesti, inrudit cu

Pacala si intruchipand istetimea, umorul si perspicacitatea.

3a randul sau, Nicolae -orga, in "-storia literaturii romanesti", il caracteri&a

astfel pe Anton Pann: "Cantaretul de giumbusuri, lautarul literar al

petrecerilor, ghidusul de ietacuri, amore&atul care cauta la ferestruicele

casutelor de mahala, prin&and ceasul cand lipseste respectivul upan,

tovarasul ceasurilor de veselie ale preotilor, dascalilor, tarcovnicilor, carora

li &ice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din placuta sluba a

/atanei".

Alti cercetatori lau asemanat cu -on Creanga sau cu -on 3uca Caragiale:

"Prin clasicism, prin intelepciune si bunsimt, prin eruditie si ovialitate, prin

folclor, Anton Pann e predecesorul lui Creanga. -nsa Pann e balcanic.

Parado*al, dar nu pe humulesteanul -on Creanga il anticipea&a "profesorul

de cantari", ci, in linie tipologica, pe levantinul Caragiale. 2roii predilecti ailui Pann sunt cetateni onorabili, proprietari, negustori ca upan umitrache"

.

"La mormant ca sa-mi radice/n stalp ca un monument/De

marmura, sa nu-i strice/!aria run element./#arele lucrat sa

$e/#adrat si lucrat frumos,/%i pe dansul sa se scrie/Aceste

ersuri din &os ''Aici s-a mutat cu &ale/(n cel mai din urma

an/#are in cartile sale/%e citeste Anton Pann.//Acum mana-i inc e t

eaza, /#e la scris me reu sedea,/)opti intregi nu mai lucreaza/La

lumina carti sa dea.//(mplinindu-si datoria/%i talantul ne-

ngropand,/%-a facut calatoria,/Dand in lume altor rand**

Clasicism i neoclasicism


7/8

#lasicismul +i neoclasicismul reprezint tradiia artistico- istoricsau atitudinile estetice azate pe arta reciei +i a Romei antice.Termenul de clasicismse refer la arta produs 0n Antic1itatesau la arta mai recent inspirat de cea a Antic1itii.Neoclasicismul se refer la arta a2at su in2uena celei antice,

$ind astfel inclus 0n termenul mai larg de clasicism. #lasicismul se caracterizeaz 0n mod tradiional prin armonie,claritate, sorietate, uniersalitate +i idealism. 3n artele plastice,adepiiclasicismului au manifestat 0n general o preferin pentrulinie 0n detrimentul culorii, pentru liniile drepte 0n detrimentalcelor cure +i pentru general 0n detrimentul particularului.Rena+terea italian a fost prima perioad de clasicism autenticdup Antic1itate.)eoclasicismul a deenit mi+carea estetic dominant 0n 4uropa

la sf5r+itul secolului 67((( - 0nceputul secolului 6(6, prin lucrrile luiAntonio #anoa +i 8.L. Daid. A dat na+tere unei reacii 0n faoareasentimentelor suiectie, a aspiraiei ctre sulim +i a unui gustpentru izar, numite mai t5rziu romantism. Alternrile repetate

0ntre idealurile clasice +i n on-clasice au caracterizat adeseaestetica occidental.

Neoclasicismul este o mi9care 0narta plastic, ar1itectura9i artele decoratie ale 4uropei 9i Americii de )ord, 0n secoleleal67(((-lea 9i al 6(6-lea

,caracterizat prin reirimentul stilului clasic grecesc 9i roman.Printre reprezentan:ii de frunte ai mi9crii -au numrat ar1itec:ii#laude-)ic1olas Ledouxsi Roert Adam,pictorii 8ac;ues-Louis Daid, 8ean (ngres9i Anton edg?ood, eorge@epple?1ite9i !1omas %1eraton.

(n2uen:at de g5ndirea din %ecolul luminilor, neoclasicismulimpune domina:ia rigorii, a5nd ca modele arta greac 9icearoman. Antic1itatea se impune din nou, 0n opozi:ie cuconcep:iile aroce .Aceasta noua lectur este menit s duclaredescoperirea simplit:ii 9i profunzimii naturii, spre deoseirede tririle super$ciale ale rococo-ului. !emele mitologice 9iantice,sunt din nou prezente. 3n timpul primului (mperiu CEFG-EGH,neoclasicismul deine stilul o$cial.Revoluia francez se folose9te 9i ea de acest stil pentru aeiden:ia irtu:ile patriotice, reg5ndind alorile antice 0n terminimorali. Artistul treuie s $e acum o persoan anga&at ciic, care


8/8

s-i 0ne:e pe ceilal:i faptele eroilor antici, stimul5nd astfelirtutea.%tilul neoclasic se caracterizeaz 0n principal printr -o 0ntoarcerela formele greco-romane. Pentru arti9ti, nu este ora de a recurge la imitarea

seril a Antic1it:ii sau la experien:a Rena9terii italiene, ci de adezolta noi principii, destul de repede transformate 0n regulirigideI claritate a expunerii, simplitate a structurii prin intermediulordinii, al simetriei, al propor:iilor.

Opera3n opera sa a 0ncercat s renasc trecutul glorios al poporuluirom5n pentru "luminarea neamului su". A fost un autor iluminist,care a rmas 0n literatura rom5n prin crea:iile sale %uceaa 9i

Alexandru cel Bun 0n sec. 67 ,

anton pann.doc

Documents