anton (boboc) - cărtărescu, ochiul...-recenzie

7/24/2019 Anton (Boboc) - Cărtărescu, Ochiul...-RECENZIE

http://slidepdf.com/reader/full/anton-boboc-cartarescu-ochiul-recenzie 1/4

UNIVERSITATEA din PITE TIȘ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI- Filiala CÂMPULUNG -

Specializarea PEDAG!GIA "NV# #MÂNTULUI PRIMAR I PRE C!LAR Ț Ș Ș

Ochiul căprui al dragostei noastre

de

Mircea C$r%$re&c'

- „o carte care nu are nevoie de nicio decriptare” -

S%'den% pr(p'n$%(rAn%(n )*(+(c, Len' a-Ra(naț

An I . &ee&%r'l IIAn universitar 2013-2014

1



Ochiul căprui al dragostei noastre

Ochiul căprui al dragostei noastre este „o carte

care nu are nevoie de nicio decriptare , pentru că nu

are nicio criptă în spate, de nicio descifrare, fiindcănu are un cifru, deci nu poate fi supusă uneihermeneutici. Dar vă recomand s-o supuneţi uneimantici, unei ştiinţe a ghicitului.”

(Mircea ărtărescu!

"părut în #$%# la &ditura ”'umanitas”, ucure ti, volumulș Ochiul căprui al dragostei noastre facetrecerea către o altă etapă a creaţiei lui Mircea ărtăreascu, una în care scriitorul îşi va de)vălui solitudinea.*rivirea retrospectivă, a cuiva care parcă î i încheie socotelile cu viaţa, scoate dintre amintiri o lume ne+ună,ș

unde o pereche de +lugi poate sta în picioare pe podea şi în care Dumne)eu nu eistă dect în rugăciunea de

seară a +ăie elului scriitorului.ț

ema centrală a volumului conceput ca o antologiei de povestiri aduce în fa a cititorului eterna i totu iț ș ș

nealterata pro+lematică a confruntării omului cu timpul/ ” De câte ori privesc un ceas, văd limpede cum, pemăsură ce se rotesc, limbile i se erodează, devin sub iri ca li a sub atacul ruginii, apoi dispar cu desăvâr ire.ț ț ș

Cadranul însu i se mănâncă, cifrele de pe el devin ilizibile, prin fisurile lui încep să se zărească roti ele pline deș ț

zim i. Până când suflul timpuluile zboară i pe ele din carcasa metalică, ca pe puful de păpădie. Iar carcasa miț ș

se zbârce te, ca un hrib, în podul palmei.ș "doptnd formula confesiunii, specifică literaturii de frontieră, autorul î i pregăte te cititorul prinș ș

titlurile sim+olice ale capitolelor, care anticipea)ă în maniera +inecunoscută a fragmentarismului postmodernisfărme de evenimente, lucruri, oameni din copilărie, din adolescen ă sau tinere e, care l-au marcat/ prima perecheț ț

de +lugi cumpărată, care, de fapt, nu însemna dect un crac ( Primul meu blug !, primul nes +ăut i fervoareaș

scrisului pe care licoarea magică i-o provoca ( !poca nesului!, insule fantastice, distruse su+ ochii săi decru)imea timpului ( "da#$aleh, "da# $aleh!, întlnirile cu marea ( Pontus "%einos!, prima carte citită ( " patrainimă! sau prieteni +uni, care i-au populat sufletul şi care apoi l-au părăsit, fără ca măcar să-i lase un vers derămas +un ( Imperiul de hârtie, "ripa secretă, " beautiful mind, O imensă triste e, "dio, &eo'ț !.

0ncipitul tetului u)ea)ă de formula +asmului, pe care naratorul i-l aminte te din copilărie/ povesteaș ș

fetei ce se mărită cu un prin pentru că promite să-i facă acestuia ”ț doi fe i cu părul de aur i cu stea în frunteț ș .Mai mult, +asmul propune o dimensiune fantastică, eisten a acestei familii ie ind din tipare datorită celor doiț ș

copii, identici, speciali, în fa a cărora to i ”ț ț se opreau din certurile i ocărelile lor ve nice i se#nchinau ca#n fa aș ș ș ț

unui miracol. 1ara iunea care dă titlul volumului re ine de)văluie povestea familiei scriitorului. Maria, o fată venită deț ț

la ară, esătoare la fa+rica Donca 2imo, a3unsă la #4 de ani nemăritată, îl cunoa te pe onstantin, un +ănă eanț ț ș ț

anga3at lăcătu la 0 i se căsătore te cu el. 2unt oameni simpli i săraci, trăind în mahala, dar +inecuvnta i cuș ș ș ș ț

na terea a doi gemeni/ ”ș (aria născu în acea mizerie de sfâr it de lume doi fe i cu stea în frunteș ț .” 2im+io)adintre copii este uimitoare, sunt (ireceavictor sau )ictormircea, părin ii fiind singurii care îi pot recunoa te.ț ș

hipul +lnd al mamei i dragostea ei nemărginită ocrotesc primi ani ai celor ce o+i nuiesc să se 3oace făcndș ș

” gesturi în oglindă* ridicam deodată mânu ele din aceea i parte, zâmbeam sau ne încruntam deodată...ț ș 5naintede a împlini cinci ani, copiii se îm+olnăvesc de du+lă pneumonie. Medicul chemat să îi consulte descoperă că

2



6ictor are toate organele po)i ionate invers. Du i de urgen ă la spital, +ăie eii sunt a e)a i în paturi alăturate, dar,ț ș ț ț ș ț

cnd se tre)e te în diminea a următoare, Mircea nu îl mai găse te pe fratele său. *ărin ilor li se spune că ar fiș ț ș ț

murit în timpul nop ii, dar nu primesc niciodată niciun corp, în ciuda numeroaselor demersuri întreprinse laț

spital, mili ie, ministere sau alte institu ii. &ste un gol pe care Mircea îl poartă în sine pentru tot restul vie ii/ ”ț ț ț +n fiecare diminea ă când mă uit în oglindă nu văd pe nimeni.ț 2ingura alinare vine de fiecare dată cnd î iș

îm+ră i ea)ă mama, într-o încercare de a reface unitatea de odinioară/ ”ț ș de câte ori trec pe la mama, ...- ocuprind în bra e, îmi lipesc tâmpla de a ei i atunci simt că, asemenea vântului paraclet, pe care nu#l tii de undeț ș ș

vine i încotro se duce, )ictor este i el acolo în îmbră i are.ș ș ț ș

2pa iul ac iunii se construie te prin eemple din sfera ”+analului sim+olic”, mai degra+ă sugerat dectț ț șfoarte +ine determinat. De pildă, sacralitatea na terii este alterată de imaginea înfiorătoare a maternită ii mi)ereș ț

(” erestrele erau acoperite cu hârtie albastră i cartoane, nesfâr ite coridoare cu tencuiala căzută, &ipsea apaș ș

caldă, lipseau cele mai obi nuite medicamente, /ravidele stăteau câte două#ntr#un patș !. "nii frumo i aiș

copilăriei sunt, la rndul lor, petrecu i într-o ”ț cămăru ă cu ciment pe 0os, în care se stătea, se gătea i seț ș

dormea.etul cărtărescian se dovede te însă o lec ie ini iatică în anali)a 3ocului temporal, pe care autorul îlș ț ț

stăpne te cu multă for ă artistică.ș ț impul eterior, cronologic, este pus în eviden ă în tet prin pre)en a unor ț ț

repere sigure, ferme, de factură realistă, ce sus in veridicitatea faptelor i evenimentelor/ ”ț ș iarna grea a lui 1234,1244, în primăvară iș sfâr itul lui septembrie 1233ș . el ce este însă cu adevărat semnificativ este timpulsu+iectiv, a cărui sursă este afectivitatea naratorului-persona3, care concentrea)ă mai +ine de #$ de ani din via aț

părin ilor i aproape 4 ani din via a lui i a fratelui său într-o serie de evenimente, ce i-au marcat eisten a. etulț ș ț ș ț

este astfel construit din cteva trepte foarte +ine delimitate. 2e începe cu o descriere nu foarte detaliată a vie iiț

părin ilor naratorului, dinaintea momentului cnd se cunosc, clădită pe memoria involuntară, declan ată odată cuț ș

vederea singurei po)e cu ace tia anterioară căsătoriei (”ș (ă uit la poză i nu#mi vine să credș !. 7rmătoareletrepte - căsătoria părin ilor, na terea celor doi copii, primele minute petrecute de ace tia în pre)en a mamei, cndț ș ș ț

au împlinit doi ani, apoi patru i, in final, momentul cnd cei doi fra i s-au îm+olnăvit 8 sunt, de asemenea,ș ț

descrise mai mult sau mai pu in detaliat, în func ie de trăirile naratorului. 2e remarcă, de eemplu, pre)entareaț ț

amănun ită a perioadelor fericite din via a acestuia, anume anii petrecu i împreună cu fratele lui lngă mama lor ț ț ț

i comprimarea a+ruptă a momentelor de groa)ă petrecute în spital (”ș 5e#au facut in0ec ii cu seringi grosolane caț

aparatele de tortură...!.6ocea auctorială aduce în fa ăț un narator su+iectiv, relatarea făcndu-se la persoana 0 (” "m crescut, 5e

iubeam, ne#am îmbolnăvit etc.”!, un narator intradiegetic, în care între persona3ul i povestitor se pune semnulș

egalită iiț (” " doua zi diminea a, cum am deschis ochii, am privit spre pătu ul de lângă mine. "m strigat de parcăț ț

visele rele abia începuseră.!0negala+ila for a epică este dată însă i de actan i. etul individuali)ea)ă cu precădere patru persona3e/ț ș ț

mama, tatăl i cei doi copii, Mircea i 6ictor. *ărin ii au un rol important în construc ia ac iunii. &i sunt descri iș ș ț ț ț ș

mai înti, pornindu-se de la singura fotografie cu ei înainte de căsătorie, pe care fiul lor o de ine/ tatăl era ”ț un pu ti cu ochi negri, cu gene lungi, cu părul pana corbului pieptănat pe spate i dat cu ulei de nucăș ș , iar mamei,de iș n#a fost niciodată frumoasă, în anii aceia 6- pielea îi strălucea de tinere eț . Din momentul na terii celor ș

doi fii însă, tatăl, care avea să rămână un musafir, 768 ce se arăta serile încetea)ă să mai participe la ac iune,ț

în prim plan plasndu-se mama.0u+irea mamei fa ă de fiii ei - ”ț uria a rezervă de dragoste#ș este su+liniată de narator, cu o

impresionantă for ă de sugestie, încă înainte de na terea celor doi copii. Momentul na terii întăre te această ideeț ș ș ș

întruct, de i mama avea ”ș fa a străvezie de suferin ăț ț , zâmbea fericită. "mintind de 2maranda reangă ”ce

lega apa numai cu două picioare de vacă” sau de 6itoria 9ipan despre care fiul spunea ”mama asta trebuie să fie fărmăcătoare pentru că ea cunoa te i gândurile omuluiș ș ”, ei doi fii o percep pe mama lor ca o fiin ățmiraculoasă/ ” priveam fascina i stropii de lapte din vârful sfârcurilor ei* cu asta era ea umplută pe dinăuntruț : orăsturnam 768 i ne luptam pentru por iuni ale trupului eiș ț .”

opiii, Mircea i 6ictor, erau ”ș identici întru totul, două mici sculpturi compacte într#o substan ă fragedăț

i translucidăș . ;aptul că s-au îm+olnăvit în acela i timp este un argument în acest sens. Marcant este însăș

sentimentul sf ietor pe care îl are Mircea în momentul cnd reali)ea)ă dispari ia fratelui său din pătu ul deș ț ț

spital/ ” !u i )ictor stătuserăm ochi în ochi timp de cinci ani, eram într#un fel unul i#acela i. Cum să tai cuș ș ș

ferăstrăul, simetric, un trup de copil9 .Mama, Mircea i 6ictor rămn imaginea sculpturală a iu+irii ce transcende spa iu, timp, via ă.ș ț ț

ontopindu-se, ei formea)ă un tot dominat de iu+ire/ ” iecare 0oc îl sfâr eam însă#n acela i fel* ne apropiamș ș

tâmplele, privindu#ne#n ochi până ce din ase ochi făceam unul singur, căprui i apos, plin de dragoste iș ș ș

compasiune. onstruc ia narativă pune în valoare îndeose+i analitismul, ce pune semnul egalită ii între introspec ie iț ț ț ș

retrospec ie.ț 5n tet sunt anali)ate gnduri i sentimente anterioare relatării. 7n eemplu elocvent este momentulș

cnd naratorul î i descrie sentimentele pe care le-a avut atunci cnd a reali)at dispari ia fratelui / ”ș ț :rebuie să fie

3

anton (boboc) - cărtărescu, ochiul...-recenzie

Documents