CULTURÃ

23 2010

23 2010

Generaþia Messenger

4-5Interviu cu Miss ºi Mister boboc 6-8

Balul Bobocilor

9-11Interviu cu doamna prof.

Farcaº Gizella12-13

OSCAR LICEAN, Anul XIII, Nr. 23/2010

Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin.(c) Copyright 2000 by Oscar Licean. All rights reserved!

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,vis-a-vis de XI-A. Pretul revistei: 1Leu

Tiraj: 75 exemplare Nr. pagini: 32

Copyright 2006-2008. All Rights Reserved.

2

România, unde-þi sunt oamenii? Efectele migraþiei

17-19Peisajul iubirii 21

REDACTIA:

Prof. Ababei Costel

Krumping 23-24Festivalurile verii 25-26

Film - Inception 27-28

29-30VACANÞA

3C

Ce repede trece timpul! Parcã ieri a fost prima zi de ºcoalã. Iatã cã s-a dus ?i toamna ,?i ce sã vezi? Am intrat în luna Decembrie.

Întâi decembrie ...Ah, super! A picat miercuri, ?i ce bucurie, am avut zi liberã!Zi liberã? Doar atât? De 1 Decembrie ne bucurãm doar pentru cã nu trebuie sã ne

trezim cu noaptea-n cap sã mergem la ?coalã, sau ceilal?i la serviciu?Cred ca majoritatea românilor au uitat de adevãrata însemnãtate a zilei de 1

Decembrie, care totu?i este Ziua Naþionalã. Unde a dispãrut focul acela din inima poporului? Oare chiar nu mai existã dragoste pentru patrie?

Sã privim, de exemplu la americani: când vine 4 iulie, ?ara se îmbracã în ro?u, alb ?i albastru, culorile drapelului american, se aud cântece în care americanii î?i glorificã patria, au loc parade fastuoase, iar focurile de artificii lumineazã ?ara. Totul se întâmplã într-o atmosferã incendiarã.

Ce atmosferã este de 1 Decembrie? Ici-colo pe la câte o casã mai rãsare un drapel prãfuit , sau mai are loc câte o paradã militarã, fãcutã sã se mai arunce un ban.

Focuri de artificii? Atmosferã incendiarã? Nici vorbã!Când este ziua ta? 19 martie? Bun... ºi ce faci în data de 19 martie? Ah, e clar! O super-

mega petrecere, cu mulþi invitaþi, la un restaurant select...te îmbraci cu haine scumpe ºi dai o mare importanþã (uneori chiar exageratã) acelei zile.

Noi suntem România! 1 Decembrie este ziua României.Noi suntem România?! Atunci...1 Decembrie este ziua mea ºi-a ta!De ce sã nu o sãrbãtorim ca atare? E trist ca într-o ?arã a?a frumoasã, oamenii sunt

nepãsãtori. Sã nu vã închipui?i ca sunt o mare patrioatã. Nu! Nici gãnd! Pot fi bãgatã în aceea?i

oalã cu toatã lumea. Însã, cred cã ar fi mult mai plãcut sã luãm în considerare aceastã zi importantã ?i sã ne aducem aminte de lucrurile mãre?e pe care strãbunii no?trii le-au facut. A?adar, române ?i româncu?ã, anul viitor a?tept sã sãrbãtorim împreunã ziua noastrã: 1 Decembrie.

Zanfir Adelaida (XI C)

EDITORIAL

4

Activitatea ce a avut loc în data de

25 noiembrie 2010 a dovedit încã o datã cã liceul nostru devine pe an ce trece mai “complet“ prin ceea ce-l þine viu, adicã elevii sãi ºi nu numai.

În plus, duã ce au ieºit din clasele în care poate au primit câteva rãspunsuri la întrebãrile care-I mãcinau, am auzit întrebarea: ”Când ne vom întâlni din nou?” .Îmi permit sã cred cã asta înseamnã cã tinerii nu trebuie doar blamaþi pentru cã nu ºtiu sã comunice, ci trebuie fãcut tot posiblul pentru ca ei sã aibã un mediu în care sã se simtã relaxaþi sã iºi deschidã sufletele.

Am ales Messengerul ca tema de discuþii nu numai pentru cã este o problemã actualã ci ºi pentru cã acesta reprezintã o formã de comunicare des întâlnitã în rândul tinerilor.

Dupã aceste activitãþi, întâlnirea tinerilor liceeni s-a mutat la casa de culturã “Eugen Nicoarã”, unde cei prezenþi au putut avea parte de un adevãrat regal pe limba tinerilor.

Alegând sã vorbim pe limba tinerilor am sperat cã drumul cãtre crezurile ºi dorinþele lor sã fie mai uºor de parcurs. Dupa activitãþile ce au avut loc între tinerii de la toate liceele din Reghin, se pare cã scopul întâlnirii a fost atins. Am vãzut adolescenþi care nu se cunoºteau pânã atunci glumind, râzând, i-am vãzut fãcându-ºi noi prieteni.

Generatia Messenger

5

Spectacolul “Unde eºti creatie” a urmã ne-am întâlnit ºi am vorbit faþã cãtre întregit o zi plinã, dar în acelaºi timp sperãm faþã, ochi cãtre ochi, suflet cãtre suflet. cã a miºcat ceva în inimile tuturor. Suntem mândrii cã noi am fãcut ceva

revoluþionar pentru zilele noastre. I-am fãcut pe liceenii noºtri sã devinã iar oameni chiar dacã în piept au purtat tot emoticoane!

Cu aceastã ocazie i-am vãzut pe Adam ºi pe Eva cãzând în pãcat, tentaþiile pe care noi, liceenii le înfruntãm în fiecare zi, L-am vãzut pe Iisus pãtimind pentru a ridica Pe n t r u a s t a l e m u l þ u m i m povara pãcatelor noastre, iar la sfârºit am profesorilor care au fost alãturi de noi, vãzut poate, cei mai frumoºi îngeri, cum a Primãriei Reghin, asociaþiei “Pro tinereþea”, ºi a f i r m at p ã r i nte l e F l o r i n C ro i to r u, nu în ultimul rând elevilor care alãturându-coordonatorul asociaþiei “Pro tinereþea” din ni-se nouã au câºtigat o zi frumoasã.Alba Iulia: ”Nu am vãzut niciodatã îngeri, dar dacã aratã precum cei ce au fost prezenþi astãzi pe scena casei de cultura, înseamnã cã sunt neasemuit de frumoºi!”

Articol realizat de: Mateiu Diana (XII C)

Punând mânã de la mânã am realizat ceva nou, de fapt ceva vechi! Pânã la

Interviu cu mister boboc

Lucian Blaga

.

De neuitat!

Probabil cã mulþi dintre voi aþi vrea sã ºtiþi mai multe despre Mister Boboc 2010 al liceului nostru. Aºa cã v-am pregãtit un superinterviu! Astfel veþi avea ocazia sã aflaþi lucruri noi despre el ºi, de asemenea, despre bal!:)

Da, am luptat pentru cã, dupã

pãrerea mea, toþi s-au descurcat ºi mai ales

au avut probele la alegere foarte reuºite.

Mã numesc Halaþiu Norbert ºi

sunt în clasa a IX-a D.

Balul mi s-a pãrut foarte reuºit ºi

bine organizat.

Toþi organizatorii au fost de treabã

ºi m-am înþeles bine cu toþi.

Sincer, nu mã aºteptam sã câºtig.

Dacã nu câºtigam eu, aº fi vrut sã

câºtige Buga ªtefan.

Probele nu au fost grele, iar unele

au fost chiar amuzante, distractive.

Nu m-a schimbat deloc aceastã

experienþã. Nu consider cã profesorii sau

prietenii mã privesc altfel decât înainte.

Ai luptat pentru acest titlu?

Descrie în douã cuvinte experienþa pe care ai trãit-o!

Te aºteptai sã câºtigi?

Cum te numeºti ºi în ce clasã eºti?

Cum þi s-a pãrut balul?

Dar organizatorii, cei din clasa a XII-a?

Cine ai fi vrut sã câºtige, dacã nu câºtigai tu?

Ce pãrere ai despre probe?

Te-a schimbat în vreun fel aceastã experienþã? Consideri cã eºti privit altfel de cãtre profesori/prieteni?

6

7

Când am fost numit MisterBoboc 2010 am fost foarte surprins ºi foarte fericit.

În primul rând sã termin cu bine liceul, cu note bune ºi apoi mai vãd eu…

Mã simt fericitã cã am obþinut titlul pe care-l doream ºi cã mi-am dovedit cã pot câºtiga o competiþi importantã.

M-a determinat sã particip în primul rând curiozitatea faþa de o noua experienþa, prietena mea ºi bineînþeles dorinþa de a caºtiga.

Cea mai dificilã dupã pãrerea mea Interviu realizat de: Mariº Teodora (XI C)a fost proba de culturã generalã fiindcã au fost întrebãri capcanã ºi din cauza emoþiilor nu mi-am dat seama:))

Ceilalþi concurenþi mi s-au pãrut de treabã , toþi s-au descurcat foarte bine la bal ºi dupã pãrerea mea, toþi meritau sã ia un premiu.

Cum te simþi in postura de Miss Boboc?

Interviu cu miss boboc

Lucian Blaga

Cine sau ce te-a

determinat sã participi?

Care þi s-a pãrut cea mai dificila probã ºi de ce?

Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenþi?Cum þi s-au pãrut ceilalþi

Ce sentiment ai avut când ai fost numit Mister Boboc 2010?

Ce gânduri/planuri de viitor ai?

8

Punctul meu forte cred cã a fost proba la alegere unde am avut lângã mine Aflându-mã în postura de Miss niºte oameni foarte de treabã care m-au sunt de pãrere cã aceastã întrebare s-ar ajutat ºi au dat tot ce au avut mai bun ,iar în potrivi mult mai bine celorlalte concurente.final am obþinut un dans superb.

Aº mai repeta-o de fiecare datã când mi s-ar oferi ocazia ºi în final sugerez tuturor viitorilor boboci sã încerce aceastã experienþã.

R e l a þ i a m e a d e a c u m c u concurentele este una buna aºa cum a fost de la început.

Articol realizat de: Friciu Beatriz (IX C)Pânã în momentul de faþã viaþa de

licean este una frumoasã, interesantã ºi plinã de lucruri noi. Nu pot spune cã în clasa a VIII-a visam la ce va urma în liceu, ci eram pur ºi simplu nerãbdãtoare sã vãd cum va fi.

Care consideri cã a fost punctul tãu forte în acest concurs?

Cum þi se pare viaþa de liceanã? E ce visai in clasa aVIII-a?

Cum era relaþia ta cu

celelalte concurente ºi cum este acum?

Crezi cã juriul a fost destul de obiectiv in acordarea notelor?

Ai mai repeta o datã aceastã experienþã?

r e p r e z e n t a n t ã O r i f l a m e . Dupã prezentarea juriului seara a

continuat cu un moment mult aºteptat: introducerea în scenã a nominalizaþilor la marele premiu MTV Music Awards Lucian Blaga. Astfel, gazdele show-ului, Angelina Jolie alias Pop Anca ºi Brad Pitt alias Adrian Dezsi, au deschis oficial seara cu secþiunea „Cel mai cunoscut videoclip”. Acesta a fost momentul în care publicul a fãcut cunoºtinþã pentru prima oarã cu bobocii (vedetele), care cu emoþii au pãºit rând pe rând pe scena Casei de culturã: 1. Beyonce - Mãdãlina Ordog; 2. Britney Spears - Diana Maior; 3. Fergie - Szekeres Melissa; 4. Jennifer Lopez - Raluca Rad; 5. Lady Gaga-Renata Tugui; 6. Madonna - Murar Daniela; 7. Rihanna - Ana Maria Ionaºcu; 8. Shakira -Bianca Chiorean; 9. Akon - Ceuºan Dacian; 10. Eminem - Halaþiu Norbert; 11. Enrique Iglesias - Ursan Radu; 12 Justin Timberlake - Buga ªtefan; 13.Pittbull - Macarie Ediþia din acest an a Balului Alexandru; 14. Ricky Martin - Ciorba Marius; Bobocilor de la Grupul ªcolar „Lucian Blaga” a 15. Tarkan - pus în scenã o foarte bine organizatã, plinã

de surprize ºi spectaculoasã galã de premiere Pentru alegerea câºtigãtorilor, M T V M U S I C AWA R D S ! I m a g i n a þ i a ,

concurenþii au fost supuºi la mai multe creativitatea ºi originalitatea elevilor claselor probe care sã le punã în evidenþã calitãþile , a XII-a a fost cu siguranþã pusã în evidenþã de probe orientative pentru cei din juriu. Prima frumuseþea decorului, surprizele pregãtite probã, proba de culturã generalã, nelipsitã publicului, dar ºi concureþilor, ºi nu în ultimul din concursurile de acest gen.rând de inspiratele filmuleþe de prezentare

ale concurenþilor care au adus zâmbetul pe buzele numãrului destul de mare de participanþi. Printre aceºtia întalnim ºi nume mari ale showbizzului internaþional aflate aici pentru buna jurizare a evenimentului: preºedintele juriului: Robert de Niro alias Teodor Pescaruº; Cher alias Nicoleta Nicuºan; Al Pacino alias Ioan Marinescu; Patricia Kaas alias Ligia Chebuþ; Kevin Costner alias Costel Ababei; Whitney Houston alias Tunde Rus; Oprah alias Raluca Ciupe (Grup ªcolar „Petru Maior”); Penelope Cruz alias Coºarcã ªtefania (Miss Boboc „Lucian Blaga” 2008); Anca Brai

Allahverdiyev Kamran

9

MTV MUSIC AWARDS 2010-Balul Bobocilor „Lucian Blaga”

10

Fiecare concurent trebuia sã alegere. Cum suntem obiºnuiþi deja, aceastã

rãspundã la o întrebare din viaþa probã este cea mai intereseantã, probabil

personalitãþii pe care o reprezenta ºi la o tocmai prin diversitatea alegerilor fãcute de

întrebare capcanã, la care concurenþii boboci, dar ºi prin faptul cã aceºtia au ocazia

trebuiau sã fie foarte atenþi pentru a de demonstra tuturor cã merita titlu de

raspunde corect. În ciuda emoþiilor evidente, Miss/Mister Boboc.

cu toþii s-au descurcat foarte bine. Dupã

proba de culturã generalã, concurenþii s-au

retras în culise pentru a face loc elevilor din

clasele a XII-a care au prezentat noile

tendinþe în materie de modã, colecþia „No

name and for all” a creatorului de modã

Rocco Barocco.

Cu forþe proaspete nominalizaþii

au urcat din nou pe scenã participând la În acest an bobocii au ales dansul

prima proba surprizã. Aici fiecare concurent, în combinaþie cu sportul, muzica, teatrul,

legat la ochi, trebuia sã recunoascã modã, traditie, scenete, coregrafie sugestivã

mâncarea ce le era oferitã de asistenta ºi nu in ultimul rand beat-box, ceva nou

Diana. La aceastã probã totul a depins de pentru Balul bobocilor. Talente mai rare ºi

papilele lor gustative ºi de puterea acestora mai speciale ca la noi în liceu nu gãseºti

de a recunoaºte diferitele arome. Dupã ce niciunde!!!

fiecare concurent a trecut prin aceastã U n m o m e n t s p e c i a l l - a

probã, elevii din clasele terminale au reprezentat colecþia „Sã gândim ºi sã ne

pregãtit un moment artistic: „Visul unei îmbrãcãm ECO” a creatorului nostru

nopþi de varã”. Emoþiile nu s-au oprit aici însã, personal UILIPMOP EPUIK (Ciupe Pompilu),

iar bobocii se apropiau încet-încet de proba moment realizat cu ajutorul organizatorilor

care de multe ori este decisivã: proba la din clasele a XII-a.

11

Reacþia publicului a spus totul, adevarului. Miss ºi Mister Briolette: Murar

rochiile realizate în totalitate din material Daniela(Madonna) ºi

reciclabil: ziar, carton, ºerveþele au lãsat o (Tarkan); Miss ºi Mister Popularitate:

impresie foarte bunã, fiind o premierã în Tugui Renata (Lady Gaga) ºi Ceuºan Dacian

istoria balurilor bobocilor, incã o dovadã a (Akon); Miss ºi Mister Locul 3: Ionaºcu Ana-

spiritului de iniþiativã a colectivului Grupului Maria (Rihanna) ºi Buga ªtefan (Justin

ªcolar „Lucian Blaga”. Felicitari! A treia probã Timberlake); Miss ºi Mister Locul 2: Rad

pregãtitã concurenþilor, o a doua probã Raluca (Jennifer Lopez) ºi Ursan Radu

surprizã, a constat în descrierea unui obiect (Enrique Iglesias); Miss ºi Mister Boboc 2010:

ales de fiecare concurent, cu ajutorul a doar Ordog Mãdãlina (Beyonce) ºi Halaþiu

trei adjective. Fiecare a încercat sã gãseascã Norbert (Eminem)! Pentru bobocii de anul acesta,

adjective diferite ºi cât mai potrivite pentru emoþiile au fost prezente, dar fiecare le-au

respectivele obiecte. Emoþiile trecuserã de depãºit cum a putut mai bine, reuºind astfel

mult, aºadar bobocii s-au descurcat foarte sã se prezinte impecabil în faþa juriului. Au

bine. Cu aceastã probã concursul se apropia muncit cot la cot cu organizatorii, lucru care

de final, un final aºteptat de toþi, mai ales de a ajutat la buna desfaºurare a evenimentului

concurenþi. Din acest moment totul stãtea în ºi la o organizare bine pusã la punct. Toate

mâinile juriului care cu vitezã maximã a aceste lucruri, împreunã au avut ca rezultat

calculat fiecare notã pentru a ajunge la un show inedit care cu siguranþã nu va fi

rezultatul mult aºteptat. Între timp pe scenã uitat mult timp de acum înainte!!!

a urcat invitatul special sau mai bine zis

invitata specialã, Stela and Dj Andy, care au

fost întâmpinaþi cu ropote de aplauze de

cãtre cei prezenþi în salã. Interpretarea

acestora a mai dezmorþit publicul, ridicând

sala în picioare. Mulþumim organizatorilor

pentru aceastã surprizã!ªi iatã am ajuns la momentul Articol realizat de: Coºarcã ªtefania (XI C)

A l lahverdiyev

Kamran

importantã de softuri din judeþ: Sysgenic Group ca ºi Asistent Manager,-urmând ca apoi sã muncesc ca ºi consilier credite în cadrul CEC Reghin,-iar apoi m-am ocupat de coordonarea micii afaceri a familiei, precum ºi consultant finaciar în asigurari, ºi contabilitate.

Dezvoltare profesionalã ºi personalã:

-am participat la diverse traininguri organizate de Centrul Expert din Cluj Napoca: Comunicare ºi negociere în afaceri,-traininguri organizate de Aiesec Cluj Napoca în colaborare cu managerii unor companii multinaþionale pe: Tehnici de vânzãri;-training organizat de Sysgenic Group: Planificarea eficientã a timpului ºi carierei;-certificate de competenþã lingvistica: Francezã, Englezã;

De economie m-am “îndragostit” în clasa a XI-a, m-a atras din prima clipã, chiar dacã eram la un profil de filologie. Mi-a

-anul 2000 absolventa Grupului Scolar plãcut, de asemenea, ºi D-na profesoarã de “Lucian Blaga”din Reghin, profilul:Limbi atunci…ºi aºa am rãmas fascinatã de Straine: Franceza-Engleza, economie, încât am dat admitere la o -anul 2004 absolventa Universitatii Babes- facultate cu profil de management.Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Studii Europene, sectia Managemantul Institutiilor Europene,-anul 2010 absolventa Postuniversitarului de Psihopedagogie în cadrul Universitatii “Petru Maior” Târgu Mures

Nu consider cã am renunþat la Experienta Profesionala: meseria mea , deoarece experienþa

acumulatã de-a lungul anilor ca ºi -primul meu job a fost în cadrul micii afaceri economist mã ajutã enorm în domeniul pe a familiei, apoi am continuat la o firmã care mi l-am ales acum ca si profesoara,

Interviuprof. Farcaº Gizella

Laura

Dumneavoastrã sunteþi unul dintre noii profesori care ºi-au început munca la Grupul ªcolar “Lucian Blaga”, din acest motiv v-aº ruga sã ne faceþi o scurtã carte de vizitã.

Când v-aþi îndrãgostit de economie ºi ce v-a atras la aceasta?

Am inteles cã înainte de a avea meseria de profesor aþi avut altã meserie. De ce aþi renunþat la aceasta?

Am inteles cã înainte de a avea meseria de profesor aþi avut altã meserie. De ce aþi renunþat la aceasta?

12

13

iar un “motiv”mai special, sa spun asa, ar fi fost faptul ca din pasiune dadeam meditatii în particular la economie încã de pe vremea studentiei si am decis ca sa îmi fac o cariera din acest hobby.

Hobby-urile mele ar fi: calatoriile, drumetiile, limbile straine, cititul, sportul, etc…ar mai fi o lista lunga de adaugat, deoarece sunt o persoana foarte activa.

Munca cu e levi i la vârsta adolescentei mi se pare în primul rând speciala, deosebita si consider ca este o arta a þtii cum sa muncesti cu aceastã perioada “mai critica” a vietii oricarei persoane. Am Sfatul meu ar fi ca sa se bucure de fost si eu adolescenta si încerc sa îi înteleg si conditiile foarte bune pentru studiu din sa îi accept asa cum sunt, iar pe cât posibil eu, acest liceu, deoarece beneficiaza de dotari ca dascal, sa îi ghidez spre calea cea mai ale salilor de curs, precum si de laboratoare buna si eficienta. cu materiale didactice foarte utile si sa

aprecieze munca facuta cu pasiune de catre dascalii acestui liceu.

Multe lucruri s-au schimbat fata de când eram eu la liceu eleva, si ma refer aici la dotarea si modernizarea liceului, adoptarea mijloacelor didactice moderne în procesul de predare si învatare al elevilor, si as mai dori sa fac o precizare importanta: sunt foarte mândra ca am studiat si eu la rândul meu la cel mai bun liceu din oras, iar

Ca si proiecte de viitor ca profesor acum ca am onoarea deosebita sa pot fi ar fi dezvoltarea profesionala continua prin colega profesorilor care mi-au predat si mie înscrierea de anul viitor la un masterat, si m-au ghidat spre o meserie pe care o fac precum si colaborarea cu Junnior cu mult drag, pasiune si daruire.Achievment. De asemenea si participarea la unele concursuri cu elevii pasionati de Articol realizat de: Miron Roxana (XI C)economie si, de asemenea, în timp, la un cerc de afaceri pentru elevii cu spirit de initiativa.

Cum vi se pare munca cu elevii aflaþi la vârsta adolescenþei?

Ce proiecte de viitor aveþi legate de meseria de profesor?

În afara profesiei, ce hobby-uri aveþi?

Ce sfaturi le puteþi da elevilor care studiazã în acest liceu?

Dumneavoastrã aþi fost elevã în acest liceu. Ce lucruri s-au schimbat din acea perioadã?

Nici ca adult, nici ca vârstnic nu va avea

vreodatã atâta bãtaie de cap cu propria

fiinþã. Adolescentul este o fiinþã bizarã, se

îndrãgosteºte de pe-o zi pe alta, urlã fãrã

motiv, îºi condamnã pãrinþii, devine rebel, Dar ce este omul? Ce este el când

începe sã fumeze, sã bea chiar, unii ajung sã se raporteazã la propria persoanã? ªi ce este

se ºi drogheze. Alþii cad într-o altã extremã, el când se raporteazã la altul poate mai slab devin veºnic deprimaþi, se încred cu totul în sau mai puternic decât el? În fiecare fazã a

vieþii, omul se manifestã dupã cum simte. ei înºiºi ºi vor sã uite de lumea rãutãcioasã Când e mic,în primii ani de viaþã, omul nu se din jurul lor. Adolescentul se considerã poate raporta la el însuºi, nu e conºtient de el

buricul pãmântului, totul se învârte în jurul într-o mai mare mãsurã astfel încât sã se lui, fie cã e vorba de prieteni sau pacea poatã analiza lãuntric ºi sã-ºi înþeleagã mondialã. Fiecare adolescent e diferit, unii acþiunile.

sunt rebeli, alþii sunt cuminþi, alþii o iau razna

destul de devreme, dar cu toþii sunt

teribiliºti. Mulþi, aºa cum spuneam,încep sã

bea, sã fumeze, sã se drogheze pentru cã aºa

fac alþii, ºi astfel începe raportarea la semeni.

Un adolescent e uºor influenþabil fiind într-o

perioadã de grea tranziþie fizicã ºi psihicã,

dar pânã la urma totul se rezumã la faptul cã

simt constant nevoia de a aparþine unui cult,

sau unui grup de dorinþe, idei, acþiuni

asemanãtoare cu ce este contrar firii lor de a V e d e d o a r a c e l e f i g u r i s e c o n s i d e r a b u r i c u l p ã m â n t u l u i .

drãgãstoase care îl monitorizeazã zi ºi Adolescenþii sunt fiinþe paradoxale.noapte, oferindu-I ridicol de multã dragoste

Dar mulþi dintre ei cad într-o ºi atenþie, ºi multe, dar foarte multe jucãrii colorate. Dau un exemplu, desigur, pentru cã extremã tristã si abuzivã. Încep sã se nu în orice familie se întâmplã acest caz rãneascã, mulþi dintre ei ajungând chiar sã fericit în aºa fel încât copilul sã creascã

se sinucidã din diferite motive care mai de înconjurat de tot ceea ce ºi-a dorit. Apoi

care mai nesemnificative. Din ce în ce mai copilul creºte, anii trec, începe sã mulþi tineri ai secolului XXI sunt caracterizaþi conºtientizeze cã existã, începe sã-ºi dea

seama de nedreptatea din jurul lui, începe prin aceastã alterare a realitãþii ºi a sã-ºi urascã pãrinþii pentru cã nu-l înþeleg. problemelor aparent nu aºa importante

Devine adolescent, adolescent e încât sã necesite astfel de manifestãri.cea mai ciudatã perioada din viaþa unui om.

Problema identitãþii si alteritãþii în natura umanã

14

15

Se considerã neînteleºi, diferiþi, mai trainice, dar adevãrul e cã multor adulþi

artiºti chiar, mereu suferã ºi se gândesc ca le e greu sã-ºi facã noi prieteni ºi le place sã

viaþa nu meritã trãitã. Dar de partea cealaltã ºtie cã se pot baza pe cei pe care îi cunosc de

sunt acei adolescenþi veºnic petrecãreþi, atâþia ani.

vicioºi, cãzuþi în patima alcoolului ºi a

drogurilor. Definiþia pe care eu o dau

distracþiei este cu totul alta decât cea a

adolescenþilor din deceniile trecute. Se

gândeau oare pãrinþii noºtrii sã fumeze

marijuana sau sã intre în comã alcoolicã? Mã

îndoiesc. Totul e schimbat acum, totul e mai

brutal, mai extrem, mai opulent. Dar chiar ºi

adolescenþii cresc, majoritatea lãsând în

urmã aceastã perioadã tulbure ºi confuzã. Ca De altfel, imaginea de sine e ºi mai

adult, lumea devine ceva mai sigurã, poate împortantã, fãcându-l sã se gândeascã

chiar mai convenabilã dar nu pentru toþi mereu la cum trebuie sã se îmbrace, ce

desigur. Dar mulþi iºi gãsesc un loc de muncã, trebuie sa vorbeascã pentru a putea

ceva serios si plictisitor, 8 ore pe zi, 5 zile pe supravieþui în societatea animalicã ce îl

sãptâmana. Unii devin obsedaþi de ceea ce atrage în ea ºi îl secãtuieºte de puteri, de

fac, încercând sã strângã cât mai mulþi bani voinþã. La adult, ideea de alterare a naturii

posibil pentru, spun ei, zile negre. Alþii sunt umane vine drept acea crizã a vârstei de

distraþi, neserioºi, schimbã locurile de mijloc în care el se confruntã cu problema

muncã ca pe ºosete ºi ajung în final, ºomeri. îmbãtrânirii. κi dã seama dintr-o data cã

Adultul depinde de adolescent. timpul a trecut, cã nu mai e chiar tânãr ºi cã,

Ceea ce a învãþat sau nu a învãþat în cel mai important, nu poate face nimic

adolescent. Ceea ce a crescut în afinitate sau pentru a recupera timpul pierdut. Mulþi

în antipatie îl va urmãri pe adult în aceastã dintre bãrbaþi încep sã cheleascã ceea ce îi

perioadã ce definitiveazã maturitatea lui face sã-ºi piardã încrederea de sine, încep sã

mintalã. Omul adult este imaginea vadã prin asta o schimbare a puterii lor de

distrorsoniatã a celui ce-a fost o datã masculi. Femeile sunt obsedate de riduri, de

adolescent. Adultul se raporteazã ºi mai pielea ce se lasã, de faptul cã ºi ele, la fel ca si

mult la cei din jur, cãutând sã se integreze bãrbaþii devin mai puþin interesante pentru

complet astfel cã acea stare derizorie de sexul opus. Toate aceste probleme

singurãtate sã nu îl atingã. Uneori îºi determinã nivelul de stres sã creascã,

menþine prieteniile din adolescent sau chiar cauzând chiar ºi boli. Dar ca adult problema

din copilãrie pentru cã acelea par o fi cele banilor e cea mai pregnantã, nu-i convine sã

vadã cã altul are mai mult ca el, devine ceva presant , se scurge din clepsidrã tot mai

lacom, obsedat þi îþi pierde ani din viaþã mult , bãtrânii nu îºi mai pun problema

cãutând ceva ce într-un final se dovedeþte a raportãrii la alþii pentru cã nu îi mai

fi mult mai puþin imperativ necesar decât intereseazã.Imaginea proprie este la fel de

crezuse el iniþial. putin importantã cu cât iºi dau seama cã nu

Dar nici macar adultul nu e vesnic, mai trebuie sã fie activi pentru nimeni.

chiar si el îmbatrâneste asa cum a prevazut.

Batrânetea e greoaie, plictisitoare,

zilele trec toate la fel,toate au aceiasi viteza

dureros de înceata. Batrânul nu mai poate

dormi noaptea, se îmbolnaveste mult mai

usor, pensia ii e mica si medicamentele

scumpe. Frica de moarte, de disparitia

iminenta e de cele mai multe ori ascunsa sub

o masca iritanta si plictisita. Asa cã pana la urmã ce este omul?Ce îl

Vârstnicii au problemele lor , caracterizeazã?Cum se schimbã el în

foarte diferite de ale adultilor , dar decursul vieþii ºi cum îi este alteratã natura

asemanatoare cu cele ale adolescentului umanã în funcþie de deciziile pe care le ia?Ei

.Desi fanii sunt si acum o problema , daca e sa bine , omul nu este altceva decât un animal

ne referim la batrânii din România , nu mai vorbitor care a învãþat sã îºi pãcãleascã

au o importanta asa mare pentru ca nu sunt adevãrata naturã ºi îmbracã hainele

câstigati în fiecare zi prin munca ci sunt civilizaþiei.Ia decizii proaste aproape toatã

rasplata orelor grele lucrate pâna la viaþa , face greºeli peste greºeli , se frãmântã

momentul pensionarii. pentru lucruri care nu conteazã ºi aleargã

Pe de altã parte confruntarea cu dupã lucruri care nu îi sunt câtuºi de puþin

propria persoanã este ºi mai dificilã necesare.Dar el este ºi acea fiinþã care

acum.Omul nu se mai recunoaºte , nu mai iubeºte , care are grijã de cei ce îi sunt

ºtie cine îl priveºte înapoi în oglindã , se apropiaþi , care oferã fericire ºi care viseazã

ceartã cu alþii din motive neîntemeiate ºi îi mereu la ceva mai bun.Aºa cã , alteratã sau

condamnã pe cei din jur.Bãtrânul e un fel de nu natura umanã este ceva extraordinar ,

adolescent încãrunþit. contradictoriu din orice punct de vedere si

Bãtrânii sunt persoane triste , fascinant în orice stadiu în care este

persoane ce ºi-au trãit viaþa ºi acum nu le-a observat.

mai rãmas decât sã aºtepte , ºi acea

aºteptare este cu atât mai groaznicã cu cât Articol realizat de: Cãbuþ Teodora (XII C)

nu are cu cine sa o împartã.Timpul deja este

16

17

Pãrinþi disperaþi ce pleacã la muncã în strãinãtate pentru a-ºi putea susþine copiii. Cazuri de acest gen întâlnim tot mai frecvent. Un studiu recent spune cã în fiecare clasã existã cel putin 2 elevi a cãror pãrinþi sunt plecaþi la muncã în strãinãtate.

România. Frumoasã þarã. Dar unde pleacã toþi?! Tot mai mulþi români pãrãsesc þara, îndreptându-se hotãrât spre Occident. Dupã 1991, un numãr mare de locuitori ai României, cu vârste cuprinse între 18 si 40 de ani au început ºi continuã sã emigreze în þãrile mai dezvoltate.

Ce efect are acest tip de migraþie? Copiii cresc în lipsa pãrinþilor, fãrã a-i avea aproape pe cei mai dragi lor, si nu au parte de controlul parental necesar. Nu spun cã ei nu au parte de educaþie. Ba mai mult, în afara faptului cã se auto-educã, învaþã sã se

Ce îi determina sã plece? Unul descurce singuri, aflându-se încã din dintre principalele motive este lipsa banilor. copilãrie faþã în faþã cu problemele ºi Salariile sunt mici, preþurile sunt mari, iar greutãþile cu care pãrinþii lor ar trebui sã oamenii nu se pot descurca, cu venitul pe confrunte în fiecare zi. Astfel, mulþi tineri-care îl au aici. Un alt motiv ar fi faptul cã adolescenþi se maturizeazã mult mai repede Occidentul oferã mai multe oportunitãþi decât ar trebui.studenþilor, având un sistem educaþional

mai bine structurat. De asemenea, tinerii absolvenþi îºi pot gãsi mult mai uºor un loc de muncã mai bine plãtit decât în România.

România, unde-þi sunt oamenii??

18

Pentru cei ce migreazã, efectele sunt mai mult pozitive, deoarece trãind într-o þarã mai dezvoltatã, îºi îmbunãtãþesc starea materialã. Evident, existã ºi aspecte negative, spre exemplu, acomodarea cu noul mediu, cu oamenii din þara respectivã, ritmul activitãþilor, º.a. Cei ce merg în strãinãtate se îndreaptã, probabil, spre un trai mai bun, însã aceastã migraþie are efecte asupra þãrii noastre, iar aceste efecte nu sunt tocmai pozitive.

Este o imagine tristã a þãrii noastre, însã nevoile ne obligã sã facem tot ce ne stã în putinþã pentru a putea supravieþui greutãþilor din fiecare zi.

Cum am putea opri emigraþia?!

Conducerea þãrii este cea care ar trebui sã ia iniþiativã. Aºtept sã vãd mai mult

Aceastã miºcare afec teazã interes din partea celor care stau la cârma

România prin declinul demografic ce are poporului.

douã aspecte: pierderea directã a populaþiei ºi efectele în timp a deteriorãrii structurii pe vârste. Deoarece persoanele ce emigreazã sunt tinere, în þarã rãmân persoane cu vârste de peste 40 de ani, iar populaþia României, treptat îmbãtrâneºte, natalitatea scade, mortalitatea creºte ºi, în timp, numãrul locuitorilor va fi tot mai mic.

Articol realizat de: Zanfir Adelaida (XI C)

Efectele migraþiei asupra migranþilor însãºi :

Efectele migraþi i lor asupra

migranþilor însãºi influenþeazã persoane

tinere sã migreze în alte þãri din motive

economice.

Existã importante consecinþe

economice privind aspectele financiare ºi

cele ale calitãþii vieþii oamenilor.

Existã un impact social deosebit

Efectele benefice : asupra familiilor de migranþi.

Bani trimiºi acasã de migranþi pot Problema cea mai severã este

ajuta la stimularea þãrii de origine. De abandonarea temporarã a minorilor de

asemenea cunoºtiinþele migranþilor pot cãtre pãrinþii migranþi ºi faptul cã

avea un efect pozitiv. autoritãþile sunt forþate astfel sã elaboreze

politici pentru a monitoriza situaþia.

Efectele migraþiei asupra populaþiei de

destinaþie :

O abordare pozitivã a migraþiei

internaþionale poate avea un efect pozitiv

asupra dezvoltãrii.

De aceea se spune cã dacã

migraþia este controlatã cum se cuvine

poate ajuta la atingerea obiectivelor de

dezvoltare ale mileniului ºi sunt menite sã

reducã sãrãcia ºi sã îmbunãtãþeascã nivelul

de trai în þãrile în curs de dezvoltare.

Articol realizat de: Mera Camelia (XI D)

19

Efectele migraþiei asupra populaþiei de origine

20

Boboci…. Da aºa li se spune elevilor din clasele de a IX – a. Fiind boboc, totul este nou pentru tine. Este un început plin de surprize, în care cunoºti persoane noi ºi încerci sã te acomodezi . Realizezi cã primele impresii conteazã. Este minunat sã te trezeºti într-un loc nou, înconjuratã de prietenii tãi ºi zâmbindu-le tuturor.

La început, profesor i i se comportã cu noi frumos, creând o atmosferã placutã, fãcându-ne sã ne simþim de parcã ne-am cunoaºte de o viaþã. De-a lungul liceului se vor creea simpatii, iar frumoasele clipe ale vieþii vor rãmâne tipãrite într-o paginã a sufletului, fiecãruia dintre noi. Cunoºtiinþele acumulate ne vor fi de ajutor în viitor, sperând sã ne realizãm visele. Deºi acum am început ºi suntem

Sosirea balului bobocilor este un boboci, timpul trece repede, ne maturizãm eveniment important pentru un boboc, o ºi ne vom aminti cu plãcere de aceastã etapã distracþie, o nouã experienþã de nepreþuit. a vieþii. “Grupul ªcolar Lucian Blaga” este o Testele si tezele sunt diferite acum ºi în alegere potrivitã pentru toþi elevii ºi viitorii numãr mai mare. Toatã lumea te strigã boboci. “Boboc” , iar noi suntem timizi ºi nesiguri în tot ceea ce facem.

Articol realizat de:Blaga Mãdãlina (IXC)

Despre boboci

21

Cum ar fi dacã buzele lor s-ar apropia? Cum ar fi dacã ea ar fi numai a lui? Poate sunt doar vise; poate nu se va îndeplini niciodatã dorinþa lui. Nu se dã bãtut, luptã pentru iubirea ei. Aºteaptã momentul potrivit sã facã primul pas, dar ea parcã îl Nimic parcã nu mai e la fel. Acum evitã ºi schimbã mereu subiectul, poate îi e

trei sãptãmâni totul era auriu ºi totul mi se ruºine, poate nu simte la fel...

pãrea cald ºi paºnic, acum... tot oraºul este Gândul lui tot la ea umbla, s-a acoperit de o plapumã albã, orbitoare ºi îndrãgostit de privirea ei, de buzele ei care

seamãnã cu douã petale catifelate. ªi îi vine foarte rece.sã o sãrute, dar îi e teamã sã nu îl respingã. Îi e fricã sã facã orice. Vrea sã o þinã aproape de el, dar simte cã dacã o lasã sã plece va pleca cu altul ºi uitã cât se poate de repede de momentul acela între munþi.

Ei stau ºi povestesc ºi dintr-o datã el o prinde de obraz ºi îºi lipeºte buzele lui de a ei.

Ei doi stãteau pe o sanie în mijlocul munþilor. Nu mai era mult pânã la marele moment. S-au uitat ochi în ochi ºi-ncepurã sã se apropie, dar dintr-o datã de auzi un zgomot. Se uitau repede sã vadã de

A fost aºa frumos. Ea nu l-a respins, unde vine. Era doar trenul, care a trecut iar acum sunt cei mai fericiþi din lume. Nu vor printre munþi ca un râu, care se grãbeºte sã ca acest moment sã se termine niciodatã. se verse în mare. Li se pãrea frumos, dar el la Vor ca ei sã aibã cheia timpului pentru a momentul acela se tot gândea.putea opri timpul. Acum zâmbetul ei este mai fermecãtor ca niciodatã, iar în ochii ei se vede iubirea. El e îmbãtat de fericire, de iubire.

El o iubeºte. Ea îl iubeºte. Nu putea fi mai frumos.

Articol realizat de: Keresztesi Andrea (IX B)

Despre bobociPeisajul iubirii

22

Mijlociu: un sentiment obscur de dezonoare

stãruie asupra lui. În spãlãtoria blocului în

care locuieºte, scriitorul întâlneºte o tânãrã

careia el îi oferã o slujba: aceea sa ii

dactilografieze manuscrisul. Anya nu e

interesatã de politicã, dar slujba aceasta o

amuzã.John Maxwell Coetzee (n. Cape Plãcerea pe care o oferã citirea Town, 9 februarie 1940) îºi încheie strãlucit

studiile de literaturã englezã ºi matematicã romanului de faþã þine în parte de la University of Cape Town în 1961, apoi se inventivitatea lui formalã. Paginile se mutã în Angl ia, unde lucreazã ca

compun din trei paliere, fiecare având programator. propria lui autonomie, deºi sunt legate

printr-o plasã finã de corespondenþe.

Palierul de sus conþine scurte eseuri

provocatoare, multe atacând subiecte grave

ale lumii actuale, cel din mijloc redã

gândurile lui, obsedat de tânãra lui secretarã

Anya, iar palierul de jos este dedicat opiniilor

ºi vieþii Anyei, care va trebui sã facã o opþiune

majorã. Poveºtile personale din roman sunt

puse în luminã, prin contrapunct, de eseuri, Debuteazã cu romanul Dusklands ca în muzica lui Bach atât de dragã lui

(1974), urmat de In the Heart of the Country Segnor C.

(1977) ºi Aºteptându-i pe barbari (Waiting

for the Barbarians, 1980; Humanitas, 2005)

U n e m i n e n t s c r i i t o r

australian(Segnor C), aflat la vârsta

senectuþii, este invitat de un editor german

sã contribuie la realizarea unei cãrþi

intitulate Opinii tranºante. Scrie eseuri

scurte despre democraþie, Machiavelli,

anarhism, pedofilie, Al Qaida, Guantánamo,

erotism, sport, muzica lui Bach ºi literatura

l u i D o s t o i e v s k i . E s t e t u l b u r a t d e Articol realizat de: Cãtinean Asineta (IX C)complicitatea Australiei cu America ºi Marea

Britanie în rãzboaiele lor din Orientul

J.M. CoetzeeJurnalul unui an prost

Editura Humanitas Fiction, 2009

23

Krumpingul este originar din Los Angeles de la începutul anilor 2000. Clownin' este predecesorul mai puþin agresiv al krumpingului ºi a fost creat în 1992 de cãtre Thomas ,,Tommy clownul " Jonshon în Compton CA.

Cu doar câþiva ani înainte, Tommy ºi dansatorii lui ,,Clownii hip-hop" îºi pictau feþele ºi mergeau la petrecerile copiilor unde fãceau clownin' sau pentru publicul larg ca o formã de divertisment.

În contrast Krumpingul se bazeazã pe miºcãri dramatice ºi pe bãtãlii foarte energice descrise ca fiind extrem de rapide ºi ascuþite.

Krumpingul, de asemenea spus ºi Urmãtorii lideri ai unui grup numit Krumpin' este un dans de stradã foarte Krump Kings Crue (care acum se numesc popular în Statele Unite, fiind caracterizat Street Kingdom) Ceasare (pronunþat Chez-prin miºcãri libere, exagerate, expresive ºi de a-ray) ,,Tight Eyez" Willis ºi Jo Artis ,,Big o energie uimitoare care implicã folosirea Mijo" Ratti sunt cei care au dezvoltat braþelor, a capului, a picioarelor, a pieptului ºi Krumpingul cu adevãrat.a gleznelor. Tinerii care au inventat acest stil de dans l-au vãzut ca pe un mod prin care pot scãpa de viaþa de gangsteri ºi de asemenea ca pe o modalitate ,,de a elibera furia, agresiunea ºi frustrarea într-un mod pozitiv, într-un mod neagresiv".

Amândoi erau, original dansatori în echipa lui Tommy însã dansul lor era mult prea neºlefuit ºi dur pentru a fi considerat Clownin', aºa cã au pãrãsit echipa ºi ºi-au creat propriul stil, care în ziua de astãzi este cunoscut sub numele de Krumping.

Primul film creat vreodatã despre Krumping se numeste Rize ºi a fost difuzat la ,,Sundance Film Festival" , dar ºi peste hotare.

Dans agresiv care înseamnã pace

În afarã de Rize, krumpingul a mai flares ºi bucks sunt foarte comune.apãrut în câteva videoclipuri muzicale Bitter: persoanã care participã la incluzând piesa Madonnei ,,Hung Up" , sesiuni sau la confruntãri pentru a studia ºi Missy Elliot ,,I'm Really Hot" , BEP ,,Hey imita tehnica altuia (plagiarism).M a m a " º i C h e m i c a l B r o t h e r s Session: atunci când un grup de ,,Galvanize". krumperi se aºeazã în cerc(cipher) iar mai

apoi fiecare intrã în el ºi danseazã în stil liber (freestyle).

Buck: un nivel de energie pe care îl atinge un krumper atunci când danseazã, acestã stare este recunoscutã atunci când krumperul dezvoltã mai multã imaginaþie ºi expresivitate în creearea miºcãrilor.

Labbin' : atunci când krumperii se adunã pentru a crea noi miºcãri sau pentru a-ºi definitiva stilul.

Kill Off: când un krumper executã o miºcare ce aduce mulþimea în extaz pânã în punctul în care bãtãlia s-a terminat, iar

Dansul a apãrut de asemenea în spectatorii ce-l înconjoarã spun cã filmul ,,Bring It On: All or Noting" ºi în oponentul este ,,terminat".concursul de dans ,,So You Think You Can Krumpingul este un stil unic, care Dance", Russel Ferguson fiind primul se rãspândeºte rapid în toate colþurile lumii krumper care a câºtigat titlul în sezonul 6. fiind una dintre soluþiile tinerilor la

În krumping existã 4 miºcãri de agresivitate ºi violenþã.bazã: wobbles, arm swings, chest pops, and stomps.

Acesta are rareori o coregrafie deoarece este aproape în întregime stil liber (în care fiecare improvizeazã) fiind frecvent dansat în bãtãlii sau sesiuni decât pe scenã. Krumpingul este foarte diferit faþã de orice alt stil de dans hip-hop (b-boying sau turfing) deoarece este foarte agresiv, dansat pe muzicã cu beaturi rapide. Acum vã voi introduce câteva noþiuni legate de vocabularul specific krumpingului pentru a putea înþelege mai bine anumitele expresii pe care sunt sigurã cã majoritatea dintre voi le-aþi auzit, dar nu le-aþi înþeles foarte bine: Articol realizat de: Ionel Alexandra (X A)

Battle- atunci când competitorii se confruntã faþã în faþã prin dans iar miºcãrile mâinilor ºi a pieptului numite

24

Peninsula-Felsziget, din Tg.Mureº(26-29 august) a fost un adevãrat succes, organizatorii începând deja din decembrie anul acesta cu pregãtirile ediþiei de anul viitor, ei fiind optimiºti în privinþa urmãtoarei ediþii. De asemenea, se vorbeºte despre o eventualã extindere a complexului Weekend, unde are loc acest festival.

Astfel, cei 63.000 de vizitatori ai festivalului, au avut ocazia de a se distra 4 zile ºi 4 nopþi alãturi de trupele lor preferate ºi mult-asteptate, printre care se numãrã celebrele trupe: Korn, The Rasmus, Europe,Gorillaz, Omega, Noisia, Sub Focus, Dub fx&the Flower Fairy, Ska-P, Tricky ºi multe altele.

Festivalul a oferit vizitatorilor muzicã de calitate ºi o serie foarte variatã de evenimente sportive, culturale ºi artistice, precum ºi formaþii de renume mondial ºi DJ-Deoarece lumea din ziua de azi e i de top.tot mai plictisitã, ea este mereu în cãutare

de lucruri noi, oamenii din ziua de azi fiind Mie personal, ca participantã la mereu deschiºi la noi propuneri. acest festival, mi s-a parut o experienþã

unicã, având posibilitatea de a participa la Deºi în trecut, lumea prefera o atât de multe concerte, în doar 4 zile. Deºi piesã de teatru sau un film la cinematograf, organizarea a fost destul de bunã, mereu e în ziua de azi, tinerii preferã concertele, unde loc de mai bine, ºi sunt sigurã cã multã lume trãiesc experiente unice, pe care nu le vor aºteaptã ediþia de anul viitor, care va fi putea uita o viaþã întreagã.probabil ºi mai bine organizatã!

Astfel, anul acesta, românii au avut de unde alege, deoarece trupe de legendã ca Aerosmith, AC/DC, Metallica, R a m m s te i n , M e g a d e t h , A n at h e m a , Manowar, Iron Maiden, The Rasmus, Faithless sau Guns N'Roses au încântat þara noastrã cu hiturile lor cunoscute de o lume întreagã. Mai mult, au cântat în faþa românilor ºi Bob Dylan, Eric Clapton, Elton John, Rod Stewart ºi Ozzy Osbourne. Dupã un an 2010 de excepþie, lumea se întreabã ce nume vor urca pe scenele româneºti în 2011.

Ediþia aVIII a a festivalului

Music is moonlight in the gloomy night of life.

Muzica este ca luna în noaptea sumbrã a vieþii. - Jean Paul

25

Festivalurile verii

26

Alte festivaluri ale verii trecute concerta pe pamânt românesc înainte de care au atras prin originaitatea lor, au fost: 2011. Get Out!, care s-a organizat la 24 de km de Tg.Mureº; Summer Break, Summer Jam, Ciuc Summer Fest, Artmania, iar renumitul festival B'estfest a fost anulat din cauza crizei (spun organizatorii), spre dezamãgirea tinerilor români. Anul 2011 promite faniilor concerte pe cinste, printre cei care ne vor vizita þara numãrându-se cei de la Bon Jovi care vor concerta pe data de 10 iulie 2011 în Piaþa Constituþiei din Bucureºti în cadrul turneului mondial “The Circle Tour”. De asemeanea, formaþia germanã Blind Totuºi însã, Madonna a cântat Guardian pregãteºte un concert pe data de 1 anul acesta în Parcul Izvor, AC/DC s-au auzit mai 2011 la Arenele Romane din Bucureºti. ºi ei la Bucuresti, dar de U2 nu s-a mai spus

nimic, deºi organizatorii de concerte “se bat” pentru a aduce celebra trupã în România.

Planuri existã ºi pentru 2011, aºa cum existã ºi zvonuri. Pe lista concertelor din 2011 s-ar putea înscrie: Bon Jovi, Prince, Muse, Green Day, Radiohead, U2 ºi Lady Gaga, asa cã iubitorii de muzicã au toate motivele sã fie nerabdãtori.

Eu personal, mã bucur de faptul cã din ce în ce mai mulþi artiºti internaþionali arhicunoscuþi se hotãrãsc sã concerteze ºi în În toamna viitoare, stadionul Lia þara noastrã ºi aºtept cu nerãbdare Manoliu va gãzdui un megaconcert U2, surprizele anului 2011!primarul capitalei dând speranþe miilor de

fani ai U2, care-ºi aºteaptã idolii în România.

De stadionul cu 55.000 de locuri se leagã speranþele multor români, care viseazã sã-ºi asculte favoriþii aici. Nume grele precum U2, Lady Gaga, Robbie Williams au ocolit deocamdatã România. Motivul? Nu deþinem un spaþiu care s-ar putea apropia de pretenþiile unor artiºti sau trupe de talie mondialã, atât în ceea ce priveºte acustica, cât ºi numãrul de locuri disponibile. Articol realizat de: Mariº Teodora (XI C)

Fanii pãreau cã s-au obiºnuit cu ideea ca U2, Madonna si AC/DC nu vor

27

Însã un inamic periculos urmãreºte fiecare miºcare a lui Cobb ºi a echipei sale, în scopul de a-i împiedica sã-ºi ducã la îndeplinire misiunea. Iar Cobb este singurul care ar fi

Regia Christopher Nolan putut anticipa acest lucru.Cu Leonardo DiCaprio Sã nu te mire dacã la anul Durata 148 minute Inception câºtigã mai toate Oscarurile

tehnice ºi primeºte ºi nominalizãri pentru Cel mai bun film sau Cea mai bunã regie. Timp de douã ore ºi jumãtate Christopher Nolan pune în scenã un vis spectaculos, formidabil din punct de vedere tehnic. Dacã te întrebai cât de meritate sunt sutele de cronici elogioase primite de film în întreaga lume, ei bine, sunt foarte meritate. Dar, din pãcate, Inception este impresionant doar din punct de vedere cerebral: complicata lume imaginatã de Christopher Nolan îþi ia ochii ºi mintea, dar nu-þi câºtigã nici mãcar o secundã inima.

Complex eºafodaj de relaþii ºi detalii, Inception (adicã "inserþia" ºi nu "începutul", aºa cum a preferat distribuitorul

Dom Cobb (Leonardo DiCaprio) român sã traducã titlul) profitã de este un hoþ priceput, cel mai bun în cunoºtinþele unei armate de scenografi ºi domeniul periculoasei arte a extracþiei, specialiºti în efecte speciale, purtându-ne adicã al furtului de informaþii ºi secrete prin întreaga lume ºi, când realitatea nu-i preþioase din subconºtientul oamenilor în mai e de ajuns, creând altele, ºi mai timp ce aceºtia viseazã, când mintea lor este spectaculoase. Cu Leonardo DiCaprio în rolul c e l m a i v u l n e r a b i l ã . lui Cobb, un specialist în extragerea (sau

furtul) de informaþii din subconºtientul Rara abilitate a lui Cobb i-a persoanelor aflate în stare de somn, Nolan îºi

conferit un statut de profesionist extrem de asigurã un star convingãtor ºi energic, cãutat, de o valoare inestimabilã în numai bun pentru desfãºurarea de forþe decomplicata lume a spionajului tehnologic, pe ecran.dar l-a fãcut în acelaºi timp sã piardã tot ceea Dar energia ºi miza nu vin din ce era mai important pentru el ºi l-a aceastã idee a furtului de informaþii, ci din transformat într-un fugar internaþional. faptul cã echipa lui Cobb, din care fac parte Acum i se oferã o ºansã sã recapete tot ceea arhitecta Ariadne (excelenta Ellen Page), ce a pierdut: o ultimã misiune i-ar putea reda responsabilul cu siguranþa Arthur (Joseph viaþa de dinainte dacã reuºeºte un lucru Gordon-Levitt, într-o interpretare ce i-a atras imposibil, opusul extracþiei de informaþii: atenþia lui Nolan cã tânãrul actor ar putea fi i m p l a n t a r e a l o r î n m i n t e a c u i v a . villain-ul din urmãtorul Batman) sau

Inception-Inserþia-

28

"falsificatorul" Eames (britanicul Tom Hardy, scarã imposibilã a lui Lionel Penrose, folositã

într-un rol ce-l recomandã pentru seria foarte eficient ºi în film.

James Bond) trebuie sã creeze de la zero

visul în care-ºi aruncã victima astfel încât sã

eficientizeze la maxim posibilitatea ca

informaþia sã fie extrasã fãrã pericol.

Bineînþeles, premisa este mega-ofertantã,

iar Nolan profitã de ea (ca ºi de bugetul

generos) cu o fãrâmã de megalomanie:

unele dintre decoruri par a fi create dintr-un

uite cã pot inutil.

Dacã ar fi sã compari cu The Dark

Knight, Inception îi ia acestuia faþa prin Din pãcate, Inception este mult,

faptul cã foloseºte idei neoriginale mult, mult sub Cavalerul negru în ceea ce

ducându-le la un nivel cu totul nou, atât din priveºte emoþia. Lipsa provocãrilor filozofice

punct de vedere vizual, cât ºi din cel ale Jokerului se face simþitã aici (unde nici

cinematografic. Un univers familiar, dar cu mãcar nu existã un villain în toatã puterea

legi originale, ai ºi în Matrix, dar iatã cã, cuvântului), iar aventura lui Cobb ºi-a

unsprezece ani mai târziu, Nolan nu se mai grupului sãu de specialiºti în crearea unor

mulþumeºte cu lumi duale realitate-virtual, vise cât mai credibile sfârºeºte prin a fi

ci creeazã unele concentrice: visul din visul relevantã doar din punct de vedere tehnic.

din vis. Pânã la urmã Inception nu este decât un

Sunã complicat ºi chiar este heist movie rãsturnat, în sensul cã

complicat sã urmãreºti arborescentele iþe importantã nu e extragerea, ci inserþia unui

ale poveºtii, chiar dacã personajele se opresc item. Natura acestuia, o "simplã" idee, este

adesea pentru a-ºi descrie, explica ºi rãs- surprinzãtoare, dar aproape cã nu mai are

explica obiectul muncii. Povestea este importanþã în contextul din plin asezonat cu

suficient de elaboratã ca acest blockbuster urmãriri, împuºcãturi, ambuscade ºi explozii

plin de surprize, fãcut dupã tipicul Obligatoriu de vãzut. Inception

hollywoodian ºi cu toate acestea atât de are toate ºansele sã fie cel mai bun film

atipic, sã necesite mai multe vizionãri pentru american al anului...

a-i aprecia dantelãria de idei ºi detalii, dar

asta nu înseamnã deloc cã la sfârºitul primei Articol realizat de: Cãtinean Asineta (IX C)

vizionãri o sã ai reacþia "wow, ce-a fost

asta?", prin urmare s-ar putea sã nu ai nevoie

de acest frumos infografic omagiu la celebra

29

Iatã câteva exemple de lucruri ce

le poþi face în aceastã iarnã singur, sau

împreunã cu prietenii tãi: :)

* Ia-þi prietenii ºi dã o fugã pe o pârtie

Se pare cã domnul Ger ºi-a fãcut amenajatã la ski sau cu sania. Dacã

apariþia aºa cum probabil, mulþi dintre noi buzunarul te cam strânge, nicio problemã!

nu ne aºteptam. Chiar nu mi-am imaginat cã Mergi la pãdure cu sãniuþa sau dacã eºti mai

iarna aceasta mã voi bucura de zãpadã ºi de inventiv, creazã-þi propriul dispozitiv pentru

atmosfera de basm pe care aceasta o creazã. zãpadã.( Sacii de nailon, capacele de WC,

ªi ce bucurie! anvelopele, sunt niºte rachete ale zãpezii).

Ce poate fi mai..."rãcoritor" decât o tãvãlealã

sau o bãtaie prin zãpadã?

Vine vacanþa, vin sãrbãtorile...un

timp perfect pentru a ne ocupa de noi ºi mai

ales de cei dragi. Fiindcã Revelionul ºi * Invitã-þi prietenii la un ceai fierbinte ºi la

Crãciunul þin doar câteva zile, ne rãmâne pâine prãjitã cu unt ºi usturoi, ºi, vizionaþi un

destul timp pentru a continua distracþia cu film exotic, uitând de gerul de afarã. Poate

alte activitãþi. aºa vã mai încãlziþi puþin!

.

* Îþi place sã patinezi? Ce mai aºtepþi? Tot

împreunã cu prietenii, mergeþi într-o searã

la patinuar. Nu ºti patina? Înveþi! Pânã nu iei

câteva trânte bune, nu ai cum sã te

împrieteneºti cu gheaþa

.

* Vrei sã faci o binefacere? Viziteazã-þi

bãtrânul sau bãtrânica din vecini ºi ajutã-i

sã-ºi mãture curtea de zãpadã sau sã taie

lemne pentru foc.

Despre bobociVACANÞA!

* Împreunã cu membrii familiei sau cu * Gândeºte-te la lucrurile pe care ai dorit

prietenii tãi, organizeazã o searã dedicatã mereu sã le faci dar nu ai avut timp din cauza

gãtitului, în care, împreunã, sã pregãtiþi ºcolii.(Muzicã, dans, pictat, ieºiri în oraº, etc).

câteva gustãri. Fie cã îºi implicã întreaga familie, prietenii,

sau doar pe tine, trece-le pe lista activitãþilor

din timpul vacanþei.

* Dacã iubeºti muzica de calitate, participã

la un concert de muzicã clasicã.(Cel mai

apropiat loc în care poþi face asta este Tg

Mureº.)

Dupã ce aþi terminat de pregãtit

mâncarea, aºezaþi frumos masa ºi pe lângã

bunãtãþi, savuraþi câteva glume bune,

muzicã specificã iernii, ºi, de ce nu, o partidã

de Rummy?

Sper cã v-am fost de folos ºi v-am

dat câteva idei pentru aceastã vacanþã. Eu

una, am sã aplic majoritatea dintre ele. Sper

sã vã simþiþi bine alãturi de cei dragi, sã aveþi

* Dacã tot e iarnã ºi este zãpadã, tradiþionalii un timp frumos ºi o iarnã ca-n poveºti.

oameni de zãpadã sunt bine-veniþi, iar Sãrbãtori fericite ºi vacanþã plãcutã!

construirea lor e distractivã. ( Sã nu ziceþi cã

oamenii de zãpadã sunt pentru copii mici. Vã

zic eu cã nu e adevãrat!)

Articol realizat de: Zanfir Adelaida( XI C )

30

31

M-am tot gândit ce rubricã nouã am putea adãuga în revista noastrã. Am avut multe idei, din care am ales-o pe aceasta: Pagina De Anun?uri.

To?i cei ce au un anun? de fãcut, îl pot publica în revista ?colii. Ce fel de anun?uri? Tu alegi! :) Vânzare, cumpãrare, evenimente, etc. Publicarea unui anun? costa 2 lei. Banii vor fi folositi pentru revistã, astfel ne vom ajuta reciproc. Dacã ai un anun? de fãcut nu ezita! Hai la noi ºi toatã lumea va afla ceea ce dore?ti sã faci public. Tot ce trebuie sã faci este sã apelezi la dl. Ababei Costel sau la mine (Adelaida, cls a XI-a C)

Te a?teptãm!