108 109

Mişcările fiziologice

Mişcările scapulotoraciceCorespund deplasărilor centurii pectorale (scapulare) pe cutia toracică şi se pot efectua separat de precedentele . Centura pectorală poate fi deplasată, independent de braţ:

– anterior:este cel mai adesea o mişcare de pro tecţie . Dacăpoziţiaestepermanentă,easepoatedatora contracţiei muşchilor mic şi mare pectoral;

– posterior:este o mişcare ce poate fi observată în mod obişnuit la persoanele care încearcăsă‑şiîndreptepoziţia;

– în sus: este tot o mişcare de protecţie . Dacăpoziţiaestepermanentă,se poate datora con tracţiei sau scurtăriimuşchiuluitrapez;

– în jos:vafiadeseoriopoziţiecăutată,mai ales în timpul mişcărilorde ridicare a braţelor .

110 111

Există şi

Basculări laterale ale omoplatului, numite clopote

clopot extern .

clopot intern,

Aceste mişcări sînt dificildeizolat,fiindcelmaiadeseacombinate cu mişcările întregii centuri scapulare sau ale braţului .

O mişcare în care marginea internă a omo platului este lipită de cutia toracică

Ac ţiunea muşchiului dinţat anterior (marele dinţat, veziAPM 1,p.122),vizibilaicipeumărulstîng.

O mişcare în care, dimpotrivă, omoplatul îşi desprinde marginea internăAcţiunea muşchilor subspinali rotund mic şi rotundmare,întimpcemareledinţatesterelaxat,vizibilaicipe umărul drept .

110 111

Elasticitatea umăruluiElasticitatea osoasăDin punct de vedere osos, umărulglenohumeral are foarte puţine limitări:limitarea humerusului faţă de cutia toracicăsau marginea externă a omoplatului; sau limitarea humerusului în mişcările ample de abducţie ori antepulsie faţă de acromion .

Prin urmare, mişcările sînt foarte ample .Amplitudinea este completată de amplitudinea centurii scapulare, ale cărei articulaţii sînt şi ele puţin congruente .

Săamintimcăaceastă„centură”estedeschisă posterior, omoplatul fiind ataşat de cutia toracică nu printr‑o articulaţie, ci numai prin intermediul unor muşchi .

112 113

Elasticitatea articulară a umăruluiLa nivelul umărului glenohumeral,capsulaestelaxăşipuţinrezistentă.Ea are unele puncte slabe,anterior, între ligamente .

Capsula este întărită:

– superior, prin două fascicule ce aparcanişte„suspensori”aibraţului(dealtfel, ele nu sînt suficient de puternicepentru a îndeplini acest rol) .Însălimiteazăante‑şiretropulsiaîncazulunormişcăridemareamplitudine;

– jos şi anterior .

Acesteligamentelimiteazăunele mişcări de mare amplitudine:antepulsia, dacă estecombinată la începutul mişcăriicu o rotaţie externă şi transformată, superior, în rotaţie internă, prinintermediul tensiunilor ligamentare .

În acest ansamblu capsuloligamentar lax se produc uneori inflamaţii: periartrită sau capsulită .Atunci se poate întîmpla ca această capsulă să se strîngă (capsulită retractilă), determinînd oputernicăimobilizareaunorasauatuturormişcărilor braţului .Înacestcazseinstaleazăorigiditatececontrasteazăputerniccuelasticitateaobişnuităa articulaţiei .La nivelul umărului, acest tip de patologie retractilă este cel mai frecvent, însă foarte rar la copii şi la tineri .Elsurvinelaadulţi,celmaiadeseadincauzauneidezorganizăricroniceaacţiunilorligamentareşicapsulare .

112 113

Elasticitatea musculară a umăruluiAmvăzutcăcongruenţaosoasăesteredusă,iarligamentelesîntlaxe.Articulaţia este menţinută în principal prin intermediul muşchilor . În această regiune – şi în zonagîtului,cofuncţională–rigiditateamuscularăestecelmaifrecventîntîlnită.Vomprezentaaicidetaliiînprivinţamuşchilordelanivelulumăruluicaresîntcelmaifrecventsupuşirigidizării.

Muşchii profunzi:„Coiful rotatorilor”

Este un ansamblu de patrumuşchi mici: subscapular,supraspinal, infraspinal,rotund mic .

Ei acoperă direct articulaţia,aderînd la capsulă .Cînd rămîne de‑a lungulcorpului, membrulsuperior este suspendatde centura scapulară .Această suspendare, puţinasiguratăînprofunzimedeaparatul capsuloligamentar,este completată de o contracţieaacestormuşchiprofunziaiumărului, care‑i conferăo tonicitate permanentă .

Uneori este dificilă relaxareaacestor muşchi cînd membrulsuperior nu mai este suspendat(depildă,cîndseaşazăcotulperezemătoareaunuifotoliu).Prin urmare, unii dintre aceştimuşchi se pot afla într‑ocontracţie permanentă,chiar în imposibi litateadeaserelaxa.Atuncitindsăserigidizeze,putînddevenidureroşi.Lanivelulumărului se observă cele mai multe patologii de tip inflamator, printre care şi tendinitele (inflamaţia ten doanelor) .Lanivelulacestormuşchi,flexibilizareavaconsta,înesenţă,înregăsireacapacităţiiderelaxare pierdute şi chiar a unei capacităţi de contractare, despre care vom vorbi în secţiunea consacratătonifierii(veziinfra) .

114 115

Muşchii superficiali

Muşchiul mare dorsal

Acest muşchi leagă braţul de toateprocesele spinale vertebrale de la T6 pînăla osul sacru .Uneori, scurtarea lui poate determina limitarea

în amplitudine a ridicării braţelor: cînd se ridicăbraţul, regiunea posterioară a spatelui se reduce,

formîndolordozălombarăsauantrenîndbazinulîn anteversie .

Acestlucruestevizibillasuspendăriledebraţe(latrapez,deexemplu),caredeterminăapariţiauneilordoze.

Întindereamareluidorsalelibereazăamplitudineamişcărilor umărului, dar şi a mişcărilor regiunilorvertebrale de la T6 pînă la osul sacru .Aşadar este un exerciţiu benefic atît pentru trunchi,cît şi pentru umăr .