analiza riscului de creditare

7/23/2019 Analiza Riscului de Creditare

1/33

Universitatea Valahia, Trgovi teFacultatea de tiin e Economice

Referat la Gestiune bancar

~ Analiza riscului de creditare pe pia a corporat ~

Profesor: conf. Dr. Violeta Drgoi

Student: oi a !uliana"!onelaS#eciali$area: Finan e i %nci

&nul !!!

Cuprins


2/33

Rezumat............................................................................................. 3

Introducere........................................................................................ 7

Riscul de creditare............................................................................ 13

Indicatorii riscului de creditare...................................................... 16

Preenirea !i limitarea riscului de credit"""""""""... 1#

$tudiu de caz..................................................................................... %3

Concluzii............................................................................................ %&

'iblio(rafie........................................................................................ 3%

Rezumat

2


3/33

Riscul se gaseste astazi n centrul afacerilor bancare.Gestionarea riscurilor este functia cheie a bancilor moderne

axate pe activitatea de piata.

'isculdescrie situatiile #rin care factorii e(terni sau interni )ancii actionea$a

de o maniera im#revi$i)ila asu#ra valorii de #iata a acesteia.

De$voltarea #ietelor financiare, facilitata de e(#lo$ia tran$actiilor cu #roduse

derivate si de de$voltarea tehnologiei informatiei a determinat trei tendinte

im#ortante:

cresterea e(#unerii la riscul de #iata si de intermediere*

continuarea activitatii clasice de gestiune activ"#asiv si a#aritia unor noisituatii de risc*

modelarea riscului de #iata si a celui de credit #rin utili$areainstrumentelor statistico"matematice.

+estiunea moderna a riscurilor )ancare are urmatoarele elemente:

identificarea riscurilor #resu#une identificarea #o$itiilor riscante care#ot afecta re$ultatul )ancii*

cuantificarea riscurilor #resu#une e(#rimarea -n cifre a #osi)ilelorefecte asu#ra #rofitului )ancar.

elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor #rina#licarea unor instrumente s#ecifice.

controlul riscurilor) este necesar #entru a verifica daca reglementarile)ancare sunt res#ectate si daca instrumentele de gestiune sunt corecta#licate.

evaluarea performantelor #resu#une masurarea #erformanteloro)tinute -n urma aco#eririi la e(#unerilor la risc. ecesitatea evaluarii

#erformantelor aco#eririi la riscuri -nchide #rocesul de gestiune.

3
http://conspecte.com/Asigurari/riscul-concept-componente-si-clasificare.htmlhttp://conspecte.com/Asigurari/riscul-concept-componente-si-clasificare.html


4/33

Clasificarea riscurilor bancare

I.Clasificarea riscurilor bancare *n func+ie de e,punerea la risc

E(#unerea la risc a unei institu/ii financiare, de0i generat de acela0i

ansam)lu de activit/i, #oate fi #rivit din dou #uncte de vedere: ca e(#unere

inerent 0i ca e(#unere su#limentar.

II.Clasificarea riscurilor bancare *n func+ie de caracteristica bancar

1n general, riscurile activitatii de creditare se regsesc -n urmtoarele categorii:

riscul de credit riscul de #ia riscul legal riscul o#era ional riscul de re#uta ie

III. Clasificarea riscurilor *n func+ie de elementele afectate de

producerea riscului

2iteratura de s#ecialitate deose)e0te dou ti#uri de riscuri:

a. 'iscuri financiare, de lichidit/i 3afectea$ elementele de activ 0i #asiv4*

riscul de credit*

riscul titlurilor guvernamentale*

riscul cursului de schim) 3valutar4*

riscul ratei do)n$ii*

riscul de #re/*

4


5/33

riscul de lichiditate a #ie/ei*

riscuri tehnice, organi$atorice 3afectea$ flu(ul de numerar4

). 'iscul tran$ac/ional:

riscul tran$ac/ional -n ca$ul vn$rilor fcute -n moned strin*

riscul tran$ac/ional -n ca$ul o)liga/iilor de #lat -n moned strin*

riscul tran$ac/ional al contractelor -n moned strin*

riscul tran$ac/ional -n ca$ul #rimirii de credite sau investi/ii -n

moned strin.

Riscul de creditare

'iscul de credit const -n #ericolul ca, #e #arcursul derulrii unei tran$ac/ii, una dintre#r/i s sufere o #ierdere -n legtur cu reali$area crean/elor #e care le are asu#racelorlal/i #artici#an/i. &ce0ti #artici#an/i #ot fi #artenerul cu care s"a -ncheiat tran$ac/ia,intermediarul ori intermediarii care asigur #lata 0i5sau intermediarii care asigur

livrarea. 'iscul de credit a#are -n situa/ia -n care unul dintre #artici#an/i, #e #arcursulderulrii tran$ac/iei, nu -0i achit o)liga/iile, -n cele mai multe ca$uri e0ecul unui#artici#ant -n onorarea o)liga/iilor asumate -ntr"o tran$ac/ie fiind re$ultatul intrrii sale-n starea de insolva)ilitate.

&cordarea de credite #resu#une 0i o seam de riscuri #rintre care #utem

enumera 0i:

riscul #ierderii de ca#ital sau al insolva)ilit/ii*

riscul imo)ili$rii sau a li#sei de lichiditate*

riscul modificrii do)n$ilor #entru resursele mo)ili$ate*

riscul ero$iunii ca#italului la infla/ie*

riscul re#atrierii ca#italului -n condi/iile creditrii e(terne.

5


6/33

Dintre aceste riscuri dou sunt fundamentale: riscul insolva)ilit/ii 0i riscul

imo)ili$rii.

'iscul insolva)ilit/ii, risc al ne#l/ii la scaden/, se manifest ca urmare a

ne-nde#linirii contractului de credit de ctre client. Fie c aduce #ierdere de ca#ital

definitiv, fie c #resu#une o recu#erare #ar/ial 0i tr$ie #rin ac/iuni -n instan/ele

6uridice, insolva)ilitatea #re6udicia$ interesele )ncii.

'iscul imo)ili$rii sau al li#sei de lichidit/i re#re$int, 0i el, #entru )nci, tot o

chestiune de costuri. 7i #entru )nci, lichiditatea este #osi)ilitatea de a asigura -n orice

moment efectuarea #l/ilor cerute de creditorii si. &ceasta -nseamn #entru )nci #l/i

directe ctre clien/i, -n numerar, sau #l/i dis#use de clien/i -n favoarea altor )nci 3sau

mai #recis4 ctre alte firme care au conturi deschise la alte )nci.

Preenirea !i limitarea riscului de credit

!dentificarea riscurilor aferente unui credit im#lic 0i identificarea unor

solu/ii de neutrali$are sau atenuare a acestor riscuri. Pe lng )una cunoa0tere a

clientului 0i anali$a financiar, alte mi6loace de #rotec/ie -m#otriva riscurilorsunt 0i garan/iile.

+arantarea creditelor tre)uie s constituie doar o msur su#limentar de

securitate, %anca estimnd c ram)ursarea creditului se va reali$a din activitatea

curent a -m#rumutatului.

-imitarea riscului de creditare

1n vederea limitrii riscurilor -n activitatea de creditare 0i #entru a men/ine -n

#ermanen/ un nivel minim de solva)ilitate, )anca -0i constituie #rovi$ioane

s#ecifice de risc, -n urma clasificrii creditelor -n func/ie de calitatea lor.

Asi(urarea riscurilor opera+iunilor de creditare

Pe #lan interna/ional, societ/ile de asigurare #ractic mai multe ti#uri de

#oli/e #entru asigurarea riscurilor )ancare :

6


7/33

Poli/a com#le( #entru )nci 5 %an8ers %lan8et %onds 3%%%4 * Poli/a de fraud electronic #e calculator 5 Electronic and com#uter crime

insurance * Poli/a de asigurare #entru erori 0i omisiuni 5 Errors and omissions * Poli/a de asigurare de rs#undere a conducerii 5 Directors 9 fficers

2ia)ilit; !nsurance *Introducere

o iunea de risc bancar

'iscul se gaseste asta$i -n centrul afacerilor )ancare. +estionarea riscuriloreste functia cheie a )ancilor moderne a(ate #e activitatea de #iata.

Pro)lemele care a#ar -n sistemele )ancare -n urma a unei gestionari nereusite a

resurselor si #lasamentelor se regasesc -n toate economiile.

Falimentele )ancare #un -n cau$a sta)ilitatea sistemului )ancar chiar si -n tari-n care #rocesul de su#raveghere este )ine de$voltat. #eratorii de #e #ietele

internationale se confrunta cu volatilitatea crescuta si cu re#ercusiunea cri$elorcare se #ot transmite ra#id dintr"un centru financiar -n altul ca urmare a risculuisistemic.

aritia sa este #usa -n legatura si cu cresterea semnificativa a volumului detran$actii cu #roduse financiare derivate 3swaps, futures, options).

'isculdescrie situatiile #rin care factorii e(terni sau interni )ancii actionea$a

de o maniera im#revi$i)ila asu#ra valorii de #iata a acesteia.

De$voltarea #ietelor financiare, facilitata de e(#lo$ia tran$actiilor cu #roduse

derivate si de de$voltarea tehnologiei informatiei a determinat trei tendinte

im#ortante:

cresterea e(#unerii la riscul de #iata si de intermediere*

continuarea activitatii clasice de gestiune activ"#asiv si a#aritia unor noisituatii de risc*
http://conspecte.com/Asigurari/riscul-concept-componente-si-clasificare.htmlhttp://conspecte.com/Asigurari/riscul-concept-componente-si-clasificare.html


8/33

modelarea riscului de #iata si a celui de credit #rin utili$areainstrumentelor statistico"matematice.

)iectivul managementului )ancar #erformant vi$ea$a ma(imi$area valorii

de #iata a )ancii su) constr-ngerea mentinerii riscurilor la nivele re$ona)ile.+estiunea moderna a riscurilor )ancare are urmatoarele elemente:

identificarea riscurilor #resu#une identificarea #o$itiilor riscante care#ot afecta re$ultatul )ancii*

cuantificarea riscurilor #resu#une e(#rimarea -n cifre a #osi)ilelorefecte asu#ra #rofitului )ancar.

elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor #rina#licarea unor instrumente s#ecifice.

iel de decizie Cuantificare

Centrala bancii Rentabilitate 'eturn on E


9/33

evaluarea performantelor #resu#une masurarea #erformanteloro)tinute -n urma aco#eririi la e(#unerilor la risc. ecesitatea evaluarii

#erformantelor aco#eririi la riscuri -nchide #rocesul de gestiune.

Clasificarea riscurilor bancare

Diversitatea riscurilor cu care se #oate confrunt o )anc -n activitatea ei

$ilnic, #recum 0i diversitatea situa/iilor care conduc la aceste riscuri duce la

conclu$ia c aceste riscuri nu #ot avea o clasificare unic. De aceea, se va

-ncerca, fr a #retinde c #oate fi cu#rins totul, o clasificare du# mai multe

criterii selectate din literatura de s#ecialitate.

I.Clasificarea riscurilor bancare *n func+ie de e,punerea la risc

E(#unerea la risc a unei institu/ii financiare, de0i generat de acela0i

ansam)lu de activit/i, #oate fi #rivit din dou #uncte de vedere: ca e(#unere

inerent 0i ca e(#unere su#limentar.

1n acest conte(t riscurile #ure se caracteri$ea$ #rin aceea c e(#unerea

este generat de activit/ile 0i #rocesele )ancare cu #oten/ial de a #roduce

evenimente care s se solde$e cu #ierderi. &stfel de evenimente #ot fi

considerate fraudele -n efectuarea unor #l/i, accidentarea -n cdere a unui client

-ntr"una din agen/iile )ncii sau degradarea mediului am)iant de ctre active

do)ndite de )anc -n urma e(ercitrii unor dre#turi de i#otec. 2a rndul lor

riscurile #ure se #ot -m#r/i -n: riscuri fi$ice, riscuri financiare, riscuri criminale

0i frauduloase, riscuri de rs#undere.

Pentru cea de"a doua categorie, riscurile s#eculative, e(#unerea este

generat de -ncercarea de a o)/ine un #rofit mai mare. &ceast e(#unere #oate

genera 0i cheltuieli su#limentare 0i deci 3#oten/ial4 0i #ierderi. =heltuielile

"


10/33

su#limentare #ot re$ulta din credite neram)ursate la scaden/, #ierderi la

#ortofoliul de credite sau o structur defectuoas a activelor )ancare.

Demarca/ia dintre cele dou ti#uri de riscuri nu este net, du# cum se

#oate o)serva 0i din ta)elul >.?. 1n ta)el cele dou ti#uri de riscuri sunt

e(em#lificate cu a6utorul ctorva categorii de riscuri )ancare.

Ti#uri de

riscuri

S#eculativ 3#ierdere 5 c0tig4 Pur 3doar #ierdere4Pia/ &facere 2ichiditate Performan/ 1ntm#lare

=ategorie de

riscuri

" titluri

" mrfuri

" valute

" strategii

" organi$are

" #ersonal

" tehnologie

" imagine 0i

mar8eting

" #ie/e

" com#anii

" contra#ar"

tid

" asigurare

3o)liga/ii4

" active 0i

#agu)e

" via/ 0i

sntate

=au$e

#rinci#ale

" modificri

ale ra#ortu"

lui cerere"

ofert

" condi/iile de

#ia/antici#ate

" a#recierea

managerial

" informarea

limitat

" ac/iunile

concuren/ei" modificarea

nevoilor

consumatoril

or

" restric/ii de

ca#acitate

3volum4

" cderea

sistemelor

" informareainegal

" erori ale

anga6a/ilor

sau furt

" ac/iunile

conducerii

" e0ecul -nafaceri

" -n)olnvi"

rea

anga6a/ilor

" catastrofe

naturale

" accidente

=onsidera/ii de for/ ma6or Politica economic, reglementri 0i alte acte normative

Ta)el >.? 'iscuri )ancare in functie de e(#unerea la risc

II.Clasificarea riscurilor bancare *n func+ie de caracteristica bancar

1n general, riscurile activitatii de creditare se regsesc -n urmtoarele categorii:

Riscul de credit: re#re$int riscul inregistrarii de #ierderi sau al nereali$arii

#rofiturilor estimate de %anca, ca urmare a neinde#linirii de catre

contra#artida a o)ligatiilor contractuale* !nclude riscurile individuale 3de

#$


11/33

lichiditate, de insolva)ilitate, li#sa de lichiditate a garantiilor aferente

creditelor @ in ca$ de e(ecutare silita4.

Riscul de pia+: afectea$ )una desf0urare a activit/ii contra#artidei

creditate si im#licit re$ultatele si ca#acitatea de ram)ursare a acesteia.

!nclude riscul de variatie a cursului de schim) valutar, riscul de varia/ie a

ratei do)an$ii, riscul de concuren/, riscul sectorial 0i de /ar, de concentrare

a activit/ilor etc. &ceste riscuri se traduc in #ro)a)ilitatea )ancii de a"si

reali$a #rofiturile estimate din activitatea de creditare. De aceea, %anca va

#ro#une contra#artidei masuri de aco#erire a acestor riscuri: hedging #e

cursul de schim) sau #e rata do)an$ii sau diverse conditii su#limentare de

acordare a creditului.

Riscul le(al: re#re$int im#osi)ilitatea sus/inerii -n instan/ a dre#turilor

)ncii ca urmare a unor erori in verificarea si constituirea documentatiei de

credit si de garantii sau datorita unor #osi)ile inter#retri ale legilor sau ale

6uris#rudentei.

Riscul opera+ional: riscul inregistrarii de #ierderi sau al nereali$arii

#rofiturilor estimate de %anca determinat de factori interni 3derularea

neadecvata a activitatii de creditare, e(istenta unui #ersonal sau unor sisteme

necores#un$atoare etc.4 sau de factori e(terni 3conditii economice, #rogrese

tehnologice etc.4.

Riscul de reputa+ie: re#re$int riscul inregistrarii de #ierderi sau alnereali$arii #rofiturilor estimate de %anca, #rin anga6area -n rela/ii cu

contra#artide insuficient cunoscute si care i"ar #utea afecta )una re#uta/ie5

increderea #u)licului in integritatea sa.

III. Clasificarea riscurilor *n func+ie de elementele afectate de

producerea riscului

2iteratura de s#ecialitate deose)e0te dou ti#uri de riscuri:

##


12/33

a. 'iscuri financiare, de lichidit/i 3afectea$ elementele de activ 0i #asiv4*

riscul de credit*

riscul titlurilor guvernamentale*

riscul cursului de schim) 3valutar4*

riscul ratei do)n$ii*

riscul de #re/*

riscul de lichiditate a #ie/ei*

riscuri tehnice, organi$atorice 3afectea$ flu(ul de numerar4

). 'iscul tran$ac/ional:

riscul tran$ac/ional -n ca$ul vn$rilor fcute -n moned strin*

riscul tran$ac/ional -n ca$ul o)liga/iilor de #lat -n moned strin*

riscul tran$ac/ional al contractelor -n moned strin*

riscul tran$ac/ional -n ca$ul #rimirii de credite sau investi/ii -n

moned strin.

#2


13/33

Riscul de creditare

'iscul de credit const -n #ericolul ca, #e #arcursul derulrii unei tran$ac/ii, una dintre#r/i s sufere o #ierdere -n legtur cu reali$area crean/elor #e care le are asu#racelorlal/i #artici#an/i. &ce0ti #artici#an/i #ot fi #artenerul cu care s"a -ncheiat tran$ac/ia,intermediarul ori intermediarii care asigur #lata 0i5sau intermediarii care asigurlivrarea. 'iscul de credit a#are -n situa/ia -n care unul dintre #artici#an/i, #e #arcursulderulrii tran$ac/iei, nu -0i achit o)liga/iile, -n cele mai multe ca$uri e0ecul unui

#artici#ant -n onorarea o)liga/iilor asumate -ntr"o tran$ac/ie fiind re$ultatul intrrii sale-n starea de insolva)ilitate.

#3


14/33

&nali$a de risc este com#lementar anali$elor comerciale 0i financiare 0i

inde#endent de acestea. Ea se efectuea$ de:

" controlorul de risc la nivelul +ru#urilor, -n conformitate cu instruc/iunile

s#ecifice de risc.

" =elula '!S= =2!P'!

" '!S=5%'D

" structurile '!SA din cadrul S+ Paris in functie sectorul de urmarire

comerciala al clientului 3'!SA5%BF, '!SA5=!%, '!SA5DET, etc4

#4


15/33

&nali$a de risc va tre)ui s identifice, -ntr"o manier o)iectiv, toate

riscurile #ro#unerii de credit 0i s #ro#un solu/ii #entru atenuarea acestora.

=ontrolorul de risc #oate solicita com#letri, #reci$ri 0i5sau e(#lica/ii

su#limentare din #artea consilierului de clientel care a #re$entat #ro#unerea de

credit. Pentru men/inerea o)iectivit/ii anali$ei sale, controlorul de risc nu se va

-ntlni cu clientul.

'e$ultatul anali$ei de risc se concreti$ea$a #rintr"un avi$ favora)il sau

nefavora)il #ro#unerii #re$entate. 1n ca$ul unui avi$ nefavora)il, dosarul de

credit va fi #re$entat #entru ar)itra65a#ro)are nivelului de deci$ie imediat

su#erior sau in conformitate cu mandatele individuale, daca =omitetul de =redit

al +ru#ului va fi de acord si va sustine mai de#arte dosarul.

!n situatia emiterii unui avi$ favora)il insotit de conditii, acestea tre)uie sa

fie #reluate in totalitate in deci$ia de acordare.

&cordarea de credite #resu#une 0i o seam de riscuri #rintre care #utem

enumera?0i:

riscul #ierderii de ca#ital sau al insolva)ilit/ii*

riscul imo)ili$rii sau a li#sei de lichiditate*

riscul modificrii do)n$ilor #entru resursele mo)ili$ate*

riscul ero$iunii ca#italului la infla/ie*

riscul re#atrierii ca#italului -n condi/iile creditrii e(terne.

Dintre aceste riscuri dou sunt fundamentale: riscul insolva)ilit/ii 0i riscul

imo)ili$rii.

# %ezar &asno' (icolae )ardac' %onstantin *loricel + ,oned- %redit &-nci' d.)idactic- /i 0edagogic-' &ucure/ti' #"""

#5


16/33

'iscul insolva)ilit/ii, risc al ne#l/ii la scaden/, se manifest ca urmare a

ne-nde#linirii contractului de credit de ctre client. Fie c aduce #ierdere de ca#ital

definitiv, fie c #resu#une o recu#erare #ar/ial 0i tr$ie #rin ac/iuni -n instan/ele

6uridice, insolva)ilitatea #re6udicia$ interesele )ncii.

'iscul imo)ili$rii sau al li#sei de lichidit/i re#re$int, 0i el, #entru )nci, tot o

chestiune de costuri. 7i #entru )nci, lichiditatea este #osi)ilitatea de a asigura -n orice

moment efectuarea #l/ilor cerute de creditorii si. &ceasta -nseamn #entru )nci #l/i

directe ctre clien/i, -n numerar, sau #l/i dis#use de clien/i -n favoarea altor )nci 3sau

mai #recis4 ctre alte firme care au conturi deschise la alte )nci.

Indicatorii riscului de creditare

1n cadrul anali$ei riscurilor )ancare, o im#ortan/ deose)it revine

cuantificrii acestora, #e )a$a unui sistem de indicatori s#ecifici, care #ermit

evaluarea static 0i dinamic a riscurilor, #rin ra#ortarea la standardele

interna/ionale sau la #ro#ria e(#erien/ istoric a )ncii.

#6


17/33

roa#e toate )ncile, -ntr"o msur mai mic sau mai mare, -0i asum

riscul de creditare, ceea ce #resu#une necesitatea anali$ei atente a modului -n

care evoluea$ -n tim# calitatea #ortofoliului de credite, cu im#act deose)it

asu#ra #rofita)ilit/ii, adecvrii ca#italului 0i -ncrederii generale -n )anca

res#ectiv.

=uantificarea e(#unerii glo)ale a )ncii la riscul de creditare se face #rin

anali$a 0i monitori$area #ermanent a unui sistem de indicatori care se #ot gru#a

-n trei categorii: indicatori de #ondere, indicatori de dinamic 0i indicatori

relativi, de corelare a activelor cu ca#italul )ancar.

!ndicatorii de structur sau de #ondere e(#rim #rocentual, la un moment

dat, structura activelor )ancare sau a #ortofoliului de credite. . =a indicatori de

risc monitori$a/i se #ot folosi unul sau mai mul/i dintre urmtorii:

" credite totale ra#ortate la total active

=u ct #onderea creditelor -n total active este mai ridicat, cu att activitatea )ancareste #erce#ut ca fiind mai riscant* #rin #olitica de creditare se #oate sta)ili un #lafon alacestei msuri 0i5sau #raguri de alert.

" credite de calitate medie ra#ortate la credite totale

Este un indicator care e(#rim direct #onderea creditelor de calitate inferioar 3din#unctul de vedere al riscului de creditare4 -n total credite. =reditele de calitate mediecu#rind creditele -n o)serva/ie #lus creditele su)standard 0i cele -ndoielnice 3definiteconform normelor %'4.

" #ierderi la #ortofoliul de credite ra#ortate la valoarea total a#ortofoliului de credite

Valoarea acestui ra#ort tre)uie s fie ct mai mic #entru ca #ortofoliul s

fi fost gestionat eficient din #unct de vedere al riscului de creditare.

#


18/33

Preenirea !i limitarea riscului de credit

1./i0loace de protectie *mpotria riscurilor Garan+ii

#!


19/33

!dentificarea riscurilor aferente unui credit im#lic 0i identificarea unor

solu/ii de neutrali$are sau atenuare a acestor riscuri. Pe lng )una cunoa0tere a

clientului 0i anali$a financiar, alte mi6loace de #rotec/ie -m#otriva riscurilor

sunt 0i garan/iile.

1n alegerea ti#ului de garan/ie #entru un anumit credit se va /ine cont de:

calitatea contra#artidei 0i ti#ul facilitatii de credit, astfel incat riscurile asumate

de )anca sa fie aco#erite.

+arantarea creditelor tre)uie s constituie doar o msur su#limentar de

securitate, %anca estimnd c ram)ursarea creditului se va reali$a din activitateacurent a -m#rumutatului. aten/ie deose)it tre)uie acordat situa/iilor -n care

cadrul reglementarilor #revede constituirea de ctre %anc de #rovi$ioane de

risc de credit, datorit mi(ului de garan/ii 0i #erforman/e financiare ale

im#rumutatului. 1n aceste situa/ii este recomandat -m)unt/irea garan/iilor

0i5sau im#unerea de clau$e financiare -n contractul de credit. %unurile aduse in

garantie tre)uie s fie u0or de evaluat, iar valoarea acestora sa fie relativ sta)il

-n tim#. 1n sta)ilirea acestei valori se va /ine cont 0i de costurile de lichidare.

I/P2RA4 -a acordarea oricarui credit5 se a constitui obli(atoriu

(a0 pe conturile curente in lei si in aluta5 prezente si iitoare ale

Imprumutatului5 (a0 care se a inscrie la Aria lectronica de Garantii

Reale /obiliare.

% -imitarea riscului de creditare

Pia/a financiar este e(trem de volatil datorit influen/ei diferi/ilor

factori su)iectivi 0i o)iectivi, institu/iile )ancare 0tiind c ma(imi$area #rofitului

im#lic o e(#unere #ermanent la risc.

#"


20/33

%ncile comerciale tre)uie s"0i asume toate riscurile a#rute ca o

consecin/ a o)/inerii de #rofit, -ntr"o manier #rudent 0i calculat avnd -n

vedere urmtorii factori:

s res#ecte msurile #ruden/iale im#use de autoritatea na/ional de

reglementare*

#rofitul #lanificat sau #rogno$at s 6ustifice e(#unerea la risc*

riscul tre)uie s fie dimensionat astfel -nct #ierderea #rodus #rin

materiali$are s #oat fi acce#ta)il #entru activitatea )ncii, iar imaginea )ncii

s nu ai) de suferit*

eventualele #ierderi s nu deteriore$e acut situa/ia financiar a

anului res#ectiv, #utnd fi aco#erite din #rovi$ioanele de6a constituite ori din

#rofit.

%ncile tre)uie sa identifice riscurile fiecrei cereri si #ro#uneri de creditare,

sa le recunoasc si sa contri)uie la reducerea si chiar la eliminarea lor. Pentru

aceasta, este necesar 0i un studiu de sen$itivitate sau risc, #entru ca numai in

acest fel acesta se #oate reduce sau elimina. !n func/ie de acest studiu se a#ro)a

sau se refu$a cererile de creditare.

&cordarea creditelor este mai #u/in riscant dac #erioada de ram)ursare

este mai scurta. De e(em#lu, #entru creditele #e termen scurt, riscul este mai

mic. De aceea, s#eciali0tii )ncii tre)uie sa fac estimri cantitative cu #rivire la

#erioada de rota/ie a ca#italului circulant. Se au in vedere in acest sens:

durata stocurilor de materii #rime*

durata stocurilor #roduc/iei neterminate*

durata stocrii #roduselor finite*

durata -ncasrilor de la de)itori*

2$


21/33

durata #la/ilor ctre furni$ori.

1n vederea limitrii riscurilor -n activitatea de creditare 0i #entru a men/ine -n

#ermanen/ un nivel minim de solva)ilitate, )anca -0i constituie #rovi$ioane

s#ecifice de risc, -n urma clasificrii creditelor -n func/ie de calitatea lor.

ormele obli(atorii stabilite de banca central

%anca central, ca autoritate )ancar, -0i asum res#onsa)ilitatea limitrii

e(#unerii consolidate la risc -n cadrul sistemului )ancar, sta)ilind norme cu

caracter o)ligatoriu. 'olul autorit/ii )ancare este de im#ulsionare, control 0i

sanc/ionare. ormele se refer la limitarea riscurilor 0i vi$ea$ -m#rumuturile mari

acordate de ctre societ/ile )ancare. =onform acestor norme un -m#rumut este

considerat mare atunci cnd suma tuturor -m#rumuturilor acordate unui singur

de)itor, inclusiv a garan/iilor 0i a altor anga6amente asumate -n numele acestui

client, de#0e0te ?C din ca#italul #ro#riu al societ/ii )ancare. Se consider un

singur de)itor orice #ersoan sau gru# de #ersoane fi$ice sau 6uridice care)eneficia$ -m#reun sau cu titlu individual de -m#rumuturi acordate de aceea0i

)anc 0i care sunt legate economic -ntre ele. Suma total a acestor -m#rumuturi

mari acordate de)itorilor nu va #utea de#0i de ori nivelul ca#italului #ro#riu

al societ/ii )ancare. 1m#rumuturile mari acordate unui singur de)itor nu #ot

de#0i >C din ca#italul #ro#riu al societ/ii )ancare.

&ceste norme sunt aliniate la standardele euro#ene, sti#ulate -n Directiva#rivind riscurile mari 3>5?>?5=EE4. De)itorul este definit tot relativ la ca#ital @

?C din ca#italul #ro#riu 0i su#limentar* nici unul dintre ace0ti de)itori nu #oate

avea fa/ de )anc anga6amente mai mari de >G din ca#ital, iar dac de)itorul

este com#ania mam, o su)sidiar sau o com#anie afiliat la acela0i holding,

atunci limita este de >C. Suma acestor riscuri nu #oate de#0i de o#t ori

ca#italul )ncii.

2#


22/33

3 Asi(urarea riscurilor opera+iunilor de creditare

1n condi/iile de$voltrii sistemului )ancar romnesc, #recum 0i -n cele ale

diversificrii #roduselor 0i serviciilor )ancare, se face sim/it, din ce -n ce mai

acut, necesitatea e(isten/ei unor solu/ii de asigurare #entru o#era/iunile )ancare

-n general 0i cele de creditare -n s#ecial. Transferul riscurilor interne #e #ie/ele

e(terne mult mai sta)ile financiar constituie un avanta6 im#ortant.

2a ora actual, cele mai im#ortante )nci 0i"au asigurat sediile 0i

)irourile, ma0inile, tehnica de calcul, trans#ortul de valori, te$aurele, casele devalori. %ncile care ofer servicii de carduri 0i"au asigurat 0i &TH"urile, -n tim#

ce unele )nci 0i"au asigurat riscul financiar care deriv din contractele de

credit, #recum 0i riscul contractelor de leasing. Fa/ de acum I ani, cnd doar

cteva )nci erau asigurate, este un #rogres. 1n com#ara/ie cu situa/ia de #e #ia/a

interna/ional, unde )ncile 0i"au asigurat de mult riscurile o#era/ionale, la noi

acest ti# de asigurri este a)ia la -nce#ut.

Pe #lan interna/ional, societ/ile de asigurare #ractic mai multe ti#uri de

#oli/e #entru asigurarea riscurilor )ancare.

Poli/a com#le( #entru )nci 5 %an8ers %lan8et %onds 3%%%4 aco#er, #rin

condi/iile standard de asigurare, #ierderile suferite )anc din cau$a: ac/iunilor

necinstite sau frauduloase ale anga6a/ilor )ncii, care au ca sco# o)/inerea de

c0tig financiar necuvenit sau #rovocarea unei #ierderi #entru )anc* furtului#rin efrac/ie, 6afului armat, dis#ari/iei, deteriorrii )anilor, hrtiilor de valoare 0i

a altor )unuri aflate -n sediul )ncii* #ierderea )anilor 0i a altor )unuri de

valoare #e #erioada trans#ortului* falsificrii instrumentelor financiare 3cecuri,

certificate de de#o$it, scrisori de garan/ie, etc.4* acce#trii de valut falsificat.

Poli/a de fraud electronic #e calculator 5 Electronic and com#uter crime

insurance aco#er #ierderile cau$ate de: introducerea, modificarea sau

22


23/33

distrugerea frauduloas a informa/iilor -n format electronic* modificarea

frauduloas a softJarJ"ului* distrugerea cu rea credin/ a datelor din sistemul

informatic sau memorate #e diverse medii su#ort* distrugerea informa/iilor de

ctre un virus informatic etc.

Poli/a de asigurare #entru erori 0i omisiuni 5 Errors and omissions -l

des#gu)e0te #e asigurat #entru rs#underea sa legal fa/ de ter/i, #entru

#ierderi suferite de ace0tia ca urmare a unor negli6en/e, erori sau omisiuni

comise de anga6a/ii )ncii.

Poli/a de asigurare de rs#undere a conducerii 5 Directors 9 fficers 2ia)ilit;

!nsurance asigur rs#underea #ersonal a managementului )ncii #entru erorile

sau omisiunile din actul de conducere. &ceast #oli/ nu asigur fraudele comise

de managementul )ncii 0i nici erorile sau omisiunile interna/ionale.

Pionierul asigurrii riscurilor o#era/ionale -n 'omnia a fost %anca

'omneasc, -n ?K, cnd a -ncheiat o #oli/ 2io;dLs #rin intermediul

)ro8erului interna/ional de asigurri &. 'ecent %'D @ +S+ a -ncheiat, de

asemenea, o #oli/ de ti# %%% emis de &S!%& 0i &S!T, reasigurat de

societ/ile de asigurri =ommercial +eneral Union 0i &M&, )eneficiind de

consultan/a )ro8erului interna/ional H&'SB. &sigurtorii romni 0i"au oferit

s#ri6inul #entru gsirea solu/iilor de asigurare adecvate #entru %'D, ins#irndu"

se din e(#erien/a interna/ional a +ru#ului Societe +enerale.

$tudiu de caz

Analiza riscului de credit *n cadrul 'CR rste

23


24/33

'iscul de credit este asociat tuturor tran$actiilor care #ot duce la a#aritiaunor cereri de des#agu)iri reale, contingente sau #otentiale fata de clientii

%ancii. 'iscul de credit re$ida in riscul de neres#ectare a o)ligatiei de #lata @riscul ca o contra#artida sa nu #oata sa isi inde#lineasca o)ligatiile financiare,riscul de tara " re#re$inta riscul #e care )anca il #oate su#orta, in orice tara, dincau$a nationali$arii, e(#ro#rierii de )unuri, re#udierii datoriei de catre guvern siriscul de rascum#arare " re#re$inta riscul ca rascum#ararea sau com#ensatiatran$actiilor sa esue$e.

'eferitor la riscul de credit, limitele de risc sunt sta)ilite #entru diferitesegmente de clienti: )anci, tari, suveranitati, institutii financiare afiliate

gru#urilor )ancare, com#aniilor de factoring, clientilor5gru#urilor #ersoane6uridice. %anca a sta)ilit com#etente de a#ro)are 3#uteri4 #entru fiecare ti# declienti5gru# de clienti 3#ersoane 6uridice, #ersoane fi$ice, )anci etc.4re#re$entand limita ma(ima #entru a#ro)area creditelor si a altor ti#uri de

#roduse de creditare.%anca acorda credite clientilor #ersoane 6uridice ce #ot genera flu(uri de

numerar cores#un$atoare, cu o re#utatie solida in mediul de afaceri, cu un ratingde credit cores#un$ator si #ersoanelor fi$ice cu venituri sta)ile si de incredere in

ceea ce #riveste inde#linirea o)ligatiilor contractuale fata de %anca.!n #rocesul de a#ro)are a creditelor, %anca este in #rinci#al interesata desursa #rimara de ram)ursare a creditului, adica de ca#acitatea clientului de agenera flu(uri de numerar 3in ceea ce #riveste clientii #ersoane 6uridice4 si de ao)tinea venituri sta)ile 3in ce #riveste clientii #ersoane fi$ice4.

Pentru evaluarea #erformantelor si statutului financiar al clientilor sai,%anca utili$ea$a sisteme, ratinguri, metode de anali$a a #erformantelorfinanciare 3S&%!E @ in ca$ul #ersoanelor 6uridice si micro"intre#rinderilor,

=&'2& @ #entru )anci si institutii financiare4.Pentru evitarea concentrarii riscului de credit la un numar redus de clienti,%anca monitori$ea$a dis#ersia riscului de credit la categoriile de clienti,sucursale, regiuni geografice, sectoare de activitate si #roduse )ancare.Credit8scorin(8ul 8 modelul utilizat de 'CR rste

24


25/33

Hetoda const -ntr@o nota/ie de a#reciere a atri)utelor solicitantului -nvederea acordrii creditului, care sunt a#oi agregate -ntr"o not total.

25


26/33

licarea sistemului credit scoring are -n vedere com#ararea #uncta6ului

o)/inut de solicitant cu limita sta)ilit #entru acordarea creditului. &cest re$ultatconstituie numai o )a$ #entru deci$ia de creditare, aceasta din urm revenind=omitetului de =redite.

Sta)ilirea #uncta6ului minim #entru acordarea creditului se reali$ea$#ornind de la o )a$ de date ce cu#rinde clien/ii )ncii care au )eneficiat decredite -n trecut.

,punerea la riscul de credit a 'CR rste

E(#unerea ma(ima a creditului la un client la I? decem)rie >CC a fost deCK.KNK mii ' 3CC.G>> mii ' la I? decem)rie >CC4.

Pentru anul >CC la nivelul +ru#ului se -nregistrea$ o e(#unere la riscul decredit de KN.NI>.GK> mii ', -n cre0tere cu N?.GC> mii ' fa/ de anul

#recedent. 1n chim), la nivelul )ncii totalul e(#unerii la riscul de credit a-nregistrat o scdere de O>N.NII mii ', de la KC.G.Kmii ' -n anul>CC la KC.>GI.NNG mii ' -n anul >CC. Pentru #rote6area intereselor ac/ionarilor, de#onen/ilor 0i celorlal/i clien/i aisi, %=' are un #rofil mediu de e(#unere la risc, care este reflectat #rin -ntreaga

26


27/33

activitate def0urat 0i #rin o)iectivele, #oliticile 0i e(#unerea la fiecare riscsemnificativ.

n ceea ce #rive0te #rofilul de risc de credit al %=', acesta este deasemenea mediu, fiind )a$at #e urmtoarele elemente:

=re0terea #ortofoliului de credite al )ncii cu >? la I?.?>.>CC fa/ deanul >CCK, -n #rinci#al #entru #ersoane fi$ice 3Q >N,4

Ha6orarea #onderii creditelor acordate clientelei ne)ancare la cca. OO,G

din totalul activelor )ilan/iere la I?.?>.>CC fa/ de G,K la I?.?>.>CCK =alitatea )un a #ortofoliului de credite, un #ortofoliu diversificat, cu un

risc de concentrare moderat iveluri cores#un$toare ale colaterali$rii e(#unerilor Un sistem de averti$are tim#urie 0i de monitori$are a de#recierii

#erforman/ei economico"financiare a clien/ilor Eficien/a #rocesului de selec/ie a clien/ilor eligi)ili #entru contractarea de

credite 0i a #rocesului de monitori$are a #ortofoliului de credite Determinarea 0i anali$a e(#unerilor consolidate att la nivelul %=' ct 0i

#entru gru#ul %='.

1n conclu$ie, #ornind de la ideea c o)iectivele strategice ale #rocesului demanagement al activit/ii de creditare a -ntre#rinderilor cor#oratiste tre)uie

ancorate -n realit/ile economice din 'omnia 0i cele de #e #lan interna/ional,consider c -n ca$ul %=' Erste %an8, #olitica de creditare tre)uie s se oriente$e

#e urmtoarele direc/ii de ac/iune: %=' Erste %an8 tre)uie s ela)ore$e normele -n domeniul creditrii -n

a0a fel -nct s asigure un echili)ru -ntre dorin/a de inova/ie -n materie de#roduse )ancare ti# credit 0i ca#acitatea )eneficiarilor acestora de ars#unde din #unct de vedere al eligi)ilit/ii, -n condi/iile im#use delegisla/ia -n vigoare 0i de reglementrile %'*

consider c ar tre)ui s se acorde o mai mare im#ortan/ anali$einonfinanciare -n selectarea clien/ilor credita/i, #e de o #arte #rin luarea -nconsiderare a unui numr mult mai mare de indicatori calitativi, iar #e dealta #arte #rin cre0terea #onderii criteriilor calitative -n totalul riscului

#onderat al clientului. !m#ortan/a acordat de institu/iile de creditcriteriilor cantitative 0i calitative de a#reciere a )onit/ii #oten/ialilorde)itori este diferit. Unele dintre acestea #un accentul mai mult #efactorii cantitativi, calculnd -n acest sens un numr mai mare de

indicatori economico @ financiari de a#reciere a #erforman/elor clientului,lund -n considerare chiar 0i tendin/a de evolu/ie a acestora fa/ de

2


28/33

#erioada #recedent. &ltele, acord o im#ortan/ mare factorilor calitativi,care de0i -n #reala)il tind s ofere o a#reciere mai su)iectiv, -n esen/asigur #ractic o cunoa0tere mai -n detaliu a caracteristicilor clientului cenu #ot fi cuantificate valoric sau #rocentual*

este necesar o rigoare crescut -n ceea ce #rive0te con/inutul dosarelorde credit -n s#ecial a calit/ii informa/iilor, a realit/ii situa/iilor financiarecare tre)uie s fie autori$ate de #ersoanele a)ilitate, cu res#ectareastandardelor de conta)ilitate 0i a legisla/iei -n materie, -n #ractic-ntlnindu"se situa/ii financiare diferite R#entru fisc 0i #entru )anc. Totaici se -ncadrea$ 0i verificarea legalit/ii afacerilor ce urmea$ a fifinan/ate, inclusive su) as#ectul e(isten/ei autori$a/iilor, avi$elor, asitua/iei 6uridice a terenurilor #e care sunt am#lasate construc/iile, etc*

)anca tre)uie s ai) o a)ordare #rofesional, 0i nu emo/ional a#ro)lematicii creditului, ea nu tre)uie s finan/e$e niciodat entu$iasmulsau dis#erarea clien/ilor. De multe ori clien/ii fac gre0eli, su) euforia unorafaceri miraculoase, lund -n calcul doar as#ectele favora)ile care -nso/escafacerile, sunt interesa/i de #rofituri mari, -n #erioade scurte de tim#, ceeace #oate fi un semnal c managementul acelor organi$a/ii au #ierdutcontrolul evolu/iei reale a evenimentelor. %anca nu are o func/ie social

#re#onderent, nu a6ut clien/ii -n dificultate, ci reali$ea$ #arteneriate de

afaceri cu ace0tia* deoarece a#recie$ c e(ist sl)iciuni -n gestiunea riscului de credit de

ordin intern, cum ar fi: selec/ia defectuoas a dosarelor 0i su#raveghereaintern im#ro#rie a evolu/iei 3involu/iei4 calit/ii de)itorului consider cinstitu/iile de credit ar tre)ui s fie mai atente -n momentul a#ro)rii unuicredit, anali$nd suma ma(im ce"i #oate fi acordat clientului, sco#ul

#entru care -i va acorda res#ectivul credit, garan/iile #e care le ofer 0i#osi)ilit/ile sale de ram)ursare, deoarece deci$ia de acordare a unui

-m#rumut coincide #ractic cu momentul generrii riscului de credit. 1nacest sens, structura activelor firmei care solicit credit 6oac un rolim#ortant -n luarea deci$iei de creditare, acestea tre)uie s fie orientate -n

#ro#or/ie ct mai mare ctre #rofilul activit/ii 0i nu -n $one de inters maisc$ut #entru firm. =a#acitatea de ram)ursare tre)uie de asemeneaanali$at -n strns concordan/ cu activitatea de )a$ s#ecific clientuluicor#oratist*

un rol im#ortant -l are 0i monitori$area evolu/iei activit/ii -ntre#rinderilor

cor#oratiste, -n/elegerea sensului de$voltrii afaceriilor, evaluarea#ermanent a #o$i/iei agen/ilor economici -n #ia/a de #rofil 0i estimarea

2!


29/33

#ers#ectivelor. =re0terile )ru0te ale #rofita)ilit/ii, s#re e(em#lu, #ot fisemnale #entru analistul de credite -n a#rofundarea monitori$rii, -nvederea identificrii condi/iilor care au determinat aceast cre0tere,deoarece de multe ori #ot s genere$e costuri ulterioare mai mari dect

veniturile* ada#tarea5im)unt/irea #rocesului de creditare 0i a #roduselor de

finan/are s#ecifice conform cu nevoile clien/ilor, mergnd chiar #n larevi$uira #rocedurilor interne ale )ancii, atunci cnd se consider necesar*

o mai )un structurare, filtrare 0i evaluare a tran$ac/iilor com#le(e de

finan/are #entru clien/ii gestiona/i -n re/eaua cor#orativ* lansarea #e #ia/ a unor #roduse )ancare inovatoare #entru a satisface

nevoile #re$ente 0i viitoare ale -ntre#rinderilor cor#oratiste*

valorificarea ni0elor de #ia/ cu #oten/ial, cum sunt #rodusele destinateaccesrii fondurile euro#ene. %anca tre)uie s cree$e #roduse s#ecialecare tre)uie s includ att #rodusul #ro#riu"$is de creditare #entruaccesarea de fonduri UE ct 0i serviciile de consiliere, destinate att celorcare doresc co"finan/area #roiectelor a#ro)ate ct 0i celor care sunt -n cursde a ela)ora 0i de#une #roiecte*

deoarece #entru %=' Erste %an8 este esen/ial o eficienti$are

o#era/ional 0i o)/inerea de venituri su#limentare, consider c tre)uie s

se ac/ione$e #rin s#orirea #roductivit/ii for/ei de vn$ri, introducereamodelelor inovatoare de sta)ilire a #re/ului, de$voltarea de #arteneriate

#recum 0i lansarea de noi #roduse )ancare. 1n final -ncercnd s dm demersului nostru un caracter original #utemconclu$iona c mult vreme creditul )ancar va rmne #rinci#ala surs definan/are a economiei romne0ti, )ncile devenind consultan/i #entru mediul deafaceri, s#ri6inind clien/ii #entru a -nvinge re$isten/a la schim)are. 1n o#inianoastr, #rin com#le(itatea deose)it a a)ordrilor #e care le generea$, creditul

va fi un factor stimulator att a economiei reale, ct 0i al #erfec/ionrii #regtiriis#eciali0tilor )ancari.

Concluzii

2"


30/33

%anca este o institu/ie de credit definit ca ,,o entitate a crei activitateconst -n atragerea de de#o$ite sau de alte fonduri ram)ursa)ile de la #u)lic 0i -nacordarea de credite -n cont #ro#riu. &ctivitatea )ancar #resu#une -nainte detoate, asumarea unor riscuri s#ecifice. rice demers #rivind controlul 0i5sau

auditul intern tre)uie s #orneasc de la a#recierea riscurilor 0i a modalit/ilor degestionare eficient a acestora. 'iscul este un fenomen care a#are #e -ntregul

#arcurs al derulrii o#era/iunilor 0i activit/iilor )ncii 0i care #oate #rovocaefecte negative care se rsfrng asu#ra -ntregii activit/i, #rin deteriorareacalit/ii afacerilor, diminuarea #rofitului sau chiar -nregistrarea de #ierderi 0iafectarea functionalit/ii 0i imaginii )ncii. &dministrarea riscurilor se im#uneca o activitate de #rim im#ortan/ -n via/a )ncii. Un )un management )ancar

#oate evita acce#tarea unor riscuri e(cesive 0i #oate o)/ine un #rofit re$ona)il

#entru institu/ia sa.'iscul de creditare este considerat cea mai #ericuloas categorie de risc

)ancar, cu un #oten/ial de #roducere su#radimensionat de evolu/iile financiarefluctuante ale societ/ilor comerciale. 1n vederea #revenirii riscurilor )ancare,

)ncile tre)uie s res#ecte o serie de reglementri. 1n general, acestereglementri #rivind desf0urarea activit/ii )ancare au un mesa6 de #rotec/iefa/ de risc cu re$onan/ multilateral. E(em#lificnd, se #rote6ea$ -n fa#t -n

#rinci#al: )ncile -m#otriva riscurilor determinate de calitatea clien/ilor 0i

ac/iunile lor #otrivnice* clien/ii -m#otriva unui management )ancar incom#etent*interesele ac/ionarilor fa/ de un management defectuos al echi#ei de conducerea )ncii* interesele societ/ii fa/ de insta)ilitea )ncilor decurgnd dintr"unmanagement neechili)rat 0i cu un a#etit foarte mare de risc. &stfel, sta)ilitateaeconomiei #rivit -n ansam)lul su are ca #rinci#al #ilon de sus/inere sta)ilitateasistemului )ancar, res#ectiv func/ionarea normal a )ncilor -n toate atri)u/iilelor im#ortante -n vederea evitrii dereglrilor din activitatea unei )nci, care

#oate re#re$enta un #ericol de contagiune 0i #entru celelalte )nci care activea$

-n cadrul economiei.=re0terea continu a riscurilor )ancare -n e#oca contem#oran,

concomitent cu intensificarea rela/iilor de cola)orare a condus lainterna/ionali$area reglementrilor -n sensul ela)orrii unor norme na/ionale

#otrivit #rinci#iilor acce#tate de mai multe /ri, de genul gru#urilorinterna/ionale de studii organi$ate de %anca 'eglementelor !nterna/ionale de la%asel sau a#licarea normelor comunitare, ela)orate su) forma directiveloreuro#ene -n sistemul Uniunii Economice Euro#ene.

3$


31/33

1n ceea ce #rive0te %anca =omercial 'omn aceasta are o a)ordareintegrat, la nivelul -ntregului +ru#, dedicat identificrii, -n/elegerii, evalurii0i administrrii riscului de afaceri, inclusiv a riscului de credit. Politica %='

#rivind riscurile este conce#ut #entru cre0terea sistematic 0i continu a valorii

cor#ora/iei 0i -nde#linirea o)iectivelor strategice -n cadrul unui managementorientat ctre crearea de valoare. 1n #lus, #romovarea numelui 0i re#uta/iei,

#recum 0i a )rand"ului su re#re$int #riorit/i cheie #entru %=', a cruiconduit fa/ de clien/i este caracteri$at #rin corectitudine 0i sim/ ders#undere.

To#ul )ncilor in functie de nivelul creditelor ne#erformante martie >C?C:

&vnd -n vedere ca %=' Erste desf0oar cea mai vast activitate )ancar -n'omnia, de/innd un total active de ?O mld euro, a 0i acordat cele mai multecredite , valoarea lor a6ungnd la ?? mld. Euro, din care credite ne#erformante?I,? . Totu0i , cel mai mare #rofit este de/inut tot de %=', atingnd suma de>CO,I mil euro.

'iscurile sunt administrate #rintr"un #roces de continu identificare,msurare 0i monitori$are, su#us limitelor de risc, autorit/ilor, se#arriires#onsa)ilit/ii 0i altor controale. %anca este e(#usa la riscul de credit, risc delichiditate 0i risc de #ia/a, ct 0i la risc o#era/ional. =onsecven/a administrriiriscului este reali$at, a0a cum am amintit 0i mai sus, #rintr"o a)ordare integrat0i coerenta din #unct de vedere metodologic, fa/a de toate riscurile, -m#reun cumonitori$area regulat ce #ermite administrrii riscului s gestione$e #ro#riile

3#


32/33

#ortofolii -ntr"o maniera #roactiv 0i, atunci cnd este necesar, s ac/ione$e -ntim# util 0i -n sens corectiv.

%=' sta)ile0te limitele de e(#unere la riscul de credit #entru institu/iilede credit. &semenea limite sunt calculate #e )a$a anali$ei as#ectelor financiare

0i nefinanciare ale acestor institu/ii. oul sistem de #unctare care utili$ea$ unsistem de clasificare granular este de asemenea un model de rating #revi$ional0i un instrument #entru evaluarea riscului de credit -n vederea reali$rii unui

#roces #recis de luare a deci$iilor. %=' folose0e varia)ile cantitative, calitative0i de risc de /ar, calculnd un scor final 3grad final de risc4 #entru fiecareentitate financiar.

Sco#ul anali$elor )a$ate #e ratingul de credite este acela de a diferen/ianivelurile de risc -n cadrul #ortofoliului de im#rumuturi al )ancii, #entru :

evitarea unei concentrri a creditelor -n categoriile cu risc ma6or * determinarea unui trend al standingului financiar al clientelei, astfel -nct

s se -ntre#rind din tim# msurile necesare #entru a evita deteriorareacalit/ii #ortofoliului de -m#rumuturi*

asigurarea managementului riscului de credite 0i #rotec/ia

cores#un$atoare a )ncii 0i clien/ilor fa/ de riscurile s#ecificePentru #rote6area intereselor ac/ionarilor, de#onen/ilor 0i celorlal/i clien/i

ai si, %=' are un #rofil mediu de e(#unere la risc, care este reflectat #rin

-ntreaga activitate def0urat 0i #rin o)iectivele, #oliticile 0i e(#unerea la fiecarerisc semnificativ.

De asemenea ca urmare a calculrii 0i inter#retrii unor indicatori #rivindriscul de credit, se o)serv c #ortofoliul de credite este gestionat eficient, )ancafiind e(#us unui risc de credit mic. Putem s#une fr urm de indoial c %.=.' de/ine un management alriscurilor de o calitate su#erioar, lucru demonstrat de re$ultatele financiarefoarte )une #recum 0i de men/inerea -n cotinuare a #o$i/iei de lider #e #ia/a

)ancar romneasc.

'iblio(rafie9

32


33/33

?. =ocri0, Vasile, =hirle0an, Dan " Hanagementul )ancar 0i anali$a de risc -nactivitatea de creditare. Teorie 0i ca$uri #ractice ,Ed. Universit/ii &l. !.

=u$a !a0i, >CCK*>. Vasile =ocri i D. =hirle an @ Hanagement )ancar i anali$a de risc -n activitatea )ancar , Ed. Universit ii R&l. !. =u$a !a i, >CC*

I. i/u, !on, Hanagementul riscului )ancar, Ed. E(#ert, >CCC*N. !uga, !ulia, 'iscul -n activitatea de creditare )ancar. 1n: 'evista de

Finan/e, %nci, &sigurri, nr. I, martie >CCG*G. JJJ.)cr.ro

analiza riscului de creditare

Documents