UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA INFORMATICA ECONOMICA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Conf. Univ. Dr. Cosmin Tileagă

ABSOLVENT:Popa Mircea Lucian

SIBIU2010

1

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA INFORMATICA ECONOMICA

ANALIZA OFERTEI DE PRODUSE SOFTWARE ÎN

ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Conf. Univ. Dr. Cosmin Tileagă

ABSOLVENT:Popa Mircea Lucian

SIBIU2010

CUPRINS

1

INTRODUCERE.....................................................................................................3CAPITOLUL 1. Oferta de produse software – evoluţie şi perspectivă...................4

1.1. Conceptul de ofertă.......................................................................................41.2. Oferta – Reacţie la manifestarea cererii de piaţă..........................................6

1.2.1. Funcţia ofertei.........................................................................................61.2.2. Echilibrul dintre cerere şi ofertă.............................................................8

1.3. Produsul şi calitatea produsului informatic................................................111.3.1. Calitatea produsului informatic............................................................13

CAPITOLUL 2. Oferta de produse software în economia Românească şi practici pentru creşterea eficienţei........................................................................................14

2.1. Produse software în România.....................................................................142.2. Calitatea produselor software.....................................................................162.3. Istoric al industriei software în România....................................................172.4. Modalităţi de susţinere a industriei autohtone de software.........................212.5. Pirateria software........................................................................................22

CAPITOLUL 3. Studiu de caz SC Prima Trans SRL............................................273.1. Informatizarea calcului şi contabilităţii salariilor.......................................273.2. Descrierea sistemului informaţional al societăţii........................................273.3. Descrierea sistemului informatic al societăţii.............................................30

3.3.1. Resurse fizice ale sistemului informatic...............................................313.3.2. Resurse logice ale sistemului informatic..............................................313.3.3. Resurse umane ale sistemului informatic.............................................32

3.4. Descrierea sistemului informatic al societăţii.............................................333.4.1. Descrierea generală a aplicaţiei privind salariile..................................333.4.2. Prezentarea bazei de date......................................................................343.4.3. Analiza aplicaţiei informatice...............................................................353.4.4. Prezentarea rapoartelor, listelor, centralizatoarelor furnizate de aplicaţia Salarii.................................................................................................38

3.5. Protecţia şi securitatea aplicaţiei privind salariile.......................................403.6. Alte posibilităţi de automatizare a contabilităţii salariilor..........................41

3.6.1. Piaţa de software financiar – contabil...................................................423.6.2. Soluţii ERP pentru firmă......................................................................45

CAPITOLUL 4. Concluzii.....................................................................................49Bibliografie.............................................................................................................50

1

INTRODUCERE

Într-o lume în care tehnologia îşi face simţită prezenţa în viaţa noastră de zi cu zi, şi companiile producătoare de software s-au îndreptat spre diferite mijloace pentru a facilita clienţilor toate produsele dorite. Am ales această tema pentru a sublinia importanţa din ce în ce mai mare a evoluţiei tehnologice şi a produselor software în dezvoltarea economiei, dar mai ales impactul acestora în viaţa cotidiană.

Dorind să fie din ce în ce mai aproape de clienţi, companiile producătoare de software au venit cu oferte atractive care să atragă atenţia asupra produselor comercializate, dar în acelaşi timp s-au adaptat la cerinţele clienţilor.

În trecut utilizatorii cereau mai multe funcţionalităţi în produsele software înainte de a le cumpăra, şi legislaţia şi nevoile de conformitate au crescut de-a lungul timpului. Efectul combinat al complexitătii şi al experienţelor negative ale multor companii a fost suficient pentru a introduce frica în orice manager de IT. Ca rezultat, multe companii au sistat planurile de instalare pentru aceste sisteme.1

Pe lângă complexitatea produselor software, este importantă şi calitate acestora, erorile din anumite programe putând fi fatale în domenii unde viaţa oamenilor depinde de ele (controlul traficului aerian sau feroviar, sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege – sub apă, la mare înălţime, la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane)

1 http://www.myrecruiter.ro/

1

CAPITOLUL 1. Oferta de produse software – evoluţie şi perspectivă

1.1. Conceptul de ofertă

Funcţia primară a firmelor este aceea de a angaja (procura) şi structura (organiza) factorii producţiei pentru a produce bunuri şi servicii care sunt apoi oferite la vânzare. Firmele, de la comerciantul individual, la firmă cu răspundere limitată şi societatea pe acţiuni până la regia autonomă publică, sunt agenţi economici responsabili pentru asigurarea cu bunuri şi servicii.

O abordare completă a ofertei presupune analiza detaliată a modului în care firmele decid asupra preţurilor de vânzare şi asupra volumului producţiei în diferitele structuri de piaţă. Firmele din ramurile cu competiţie ridicată funcţionează diferit de cele care deţin o oarecare putere de monopol.

Oferta pieţei de produse software reprezintă suma cantităţilor produselor software pe care firmele, luate individual, sunt dispuse şi în măsură să le ofere la vânzare pe o perioadă dată de timp.2

Factorii care determină oferta pe piaţă a unui bun, de exemplu X, sunt:- Obiectivele companiilor în cadrul ramurii- Preţul bunului X- Preţurile altor cateva bunuri- Preţurile factorilor de producţie- Nivelul dezvoltării tehnologice

Oferta reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi vândută pe piaţă la un anumit preţ.

Întrucât, formarea preţurilor depinde de confruntarea ofertei totale cu cererea totală, oferta pentru un bun sau serviciu anume reprezintă suma tuturor cantităţilor oferite de toţi producătorii individuali (n) ai acestuia: O=on(p), unde O = Oferta totală a unui bun sau serviciu la un preţ dat;n = numărul de producători;o = oferta unui producător al acelui bun sau serviciu la un preţ dat.Relaţia preţ-ofertă

Preţ P

O Oa Ob O=Oa+Ob ofertă

2 Aurelian Simionescu, Sorin-Iuliu, Manguş, Microeconomie, Ed. Focus, Petroşani, 2004, pag. 18

1

Exprimând diversele cantităţi de mărfuri pe care vânzătorii sunt dispuşi să le vândă la anumite niveluri de preţ, această relaţie este directă, în sensul că oferta creşte pe măsură ce sporeşte şi preţul.

Aceasta se explică prin faptul că preţul situându-se la un nivel mai ridicat, producătorii urmăresc să ofere cât mai multe produse pentru a-şi spori profiturile lor.

Între cele două categorii corelative ale pieţii, oferta şi cererea de mărfuri şi servicii se stabileşte un anumit raport, care reprezintă o formă specifică de exprimare a relaţiilor dintre producţie şi consum în condiţiile producţiei de mărfuri.

Raportul dintre cerere şi ofertă are un caracter legic, fiind relevat de legea cererii şi ofertei. În esenţă, legea cererii şi ofertei exprimă faptul că într-o piaţă concurenţială, toate celelalte condiţii, rămân constante, cererea pentru un anumit produs sau serviciu creşte pe măsură ce preţul creşte. Preţurile şi cantităţile la care produsele sau serviciile se vând şi se cumpără tind să fie determinate de punctul în care cererea şi oferta sunt egale.

Într-o economie de piaţă acţiunea legii cererii şi ofertei este o problemă esenţială, întrucât piaţa fără rolul adecvat al acţiunii acestei legi nu este o piaţă efectivă.

Există şi într-o economie cu planificare centralizată piaţa, dar cererea şi oferta merg pe drumuri foarte distincte, care practic foarte rareori se întâlnesc, iar atunci când acest lucru are loc, se realizează în cea mai mare parte a situaţiilor în favoarea ofertei, mai exact a unei oferte limitate dirijate şi controlate, concepută, de cele mai multe ori, fără corelaţii cu cererea. 3

Economia de piaţă în sensul cel mai bun al cuvântului, implică o acţiune reală a legii cererii şi ofertei. Până nu este creat cadrul de acţiune al acestei legi, a mecanismelor care vor permite o întâlnire favorabilă între cerere şi ofertă, nu putem spune că avem de-a face cu o economie de piaţă.

În analiza acţiunii legii cererii şi ofertei trebuie să avem în vedere şi faptul că ea se exercită într-un anumit cadru instituţional şi social şi se află sub impactul nu numai a factorilor economici ci şi a celor psihologici şi sociali, cum ar fi de exemplu, comportamentul individual raţional, prin care fiecare agent economic urmăreşte maximizarea satisfacţiilor sale cu minimum de cheltuieli, comportament ce depinde nu numai de venit ci şi de mediul social, tradiţii, concepţii.

Piaţa, prin funcţia pe care o îndeplineşte de a pune faţă în faţă producătorii şi consumatorii se prezintă ca mecanism de reglare a vieţii economice şi, în acest context, este, în accepţiunea clasică mâna invizibilă care reglementează viaţa economică, forţa impersonală care acţionează dincolo de capacitatea de intervenţie a participanţilor la schimbul de activităţi. Din moment ce reglează schimbul de mărfuri şi în consecinţă raportul cerere-ofertă, piaţa reglează întregul sistem economic şi orientează evoluţia tuturor activităţilor şi agenţilor economici.Pe această piaţă, ofertanţii şi solicitanţii de mărfuri se opun unii altora prin urmărirea interesului propriu.

De aceea în cadrul pieţei, cererea şi oferta nu pot fi neglijate.

3 Aurelian Simionescu, Sorin-Iuliu, Manguş, Microeconomie, Ed. Focus, Petroşani, 2004, pag. 22

1

1.2. Oferta – Reacţie la manifestarea cererii de piaţă

1.2.1. Funcţia ofertei

La prima vedere, prin ofertă înţelegem cantitatea de bunuri pe care oamenii de afaceri doresc să o producă şi să o vândă. Economic gândind, însă, producătorului nu-i este indiferent preţul la care poate desface o cantitate sau alta dintr-un produs. De aceea relaţia cantitate (oferită de producător) - preţ este cea care ne dă imaginea corectă a ofertei pe piaţa unui bun.

Cu ajutorul datelor din tabelul 1 putem exemplifica oferta în cazul unui produs software (număr de CD-uri vândute).

Tabelul 1Cazuri Preţul (P)

($/CD)Cantitatea oferită (Q)

(nr. CD-uri)A 5 18B 4 16C 3 12D 2 7E 1 0

Graficul din figura 1 prezintă curba de ofertă pentru un număr de produse software oferite de o companie.

Curba de ofertă se simbolizează prin SS ( S este iniţiala cuvântului englez “supply” = ofertă). Ea face legătura între cantitatea dintr-un bun şi preţul de piaţă al acestuia. Ea se mişcă de la stânga spre dreapta şi de jos în sus, ceea ce arată că pentru a produce o cantitate tot mai mare de bunuri este nevoie să aibă loc creşterea preţurilor. Deci curba de ofertă are o pantă crescătoare ce se explică prin legea randamentului descrescător, respectiv creşterea costului de fabricaţie pe măsura atragerii de resurse sărace în substanţă utilă (în exemplul considerat, pământ nefertil).

Curba ofertei, ca şi curba cererii, se poate determina pentru un ofertant anume, cît şi pentru toţi ofertanţii unui anumit produs.4

Oferta este adesea identificată cu producţia şi factorii care influenţează nivelul, structura şi calitatea acesteia vor influenţa nuvelul, structura şi calitatea ofertei. Oferta poate fi analizată prin caracteristici asemănătoare celor ale cererii. Ea poate fi prezentată grafic, tabelar şi cu ajutorul funcţiei. Între ofertă şi preţ 4 Gheorghe, Ş. – Fundamente economice, vol.I, Ed. Didactică şi Petagogică R.A., Bucureşti, 1999, pag 23

1

există o relaţie directă în sensul că oferta creşte pe măsură ce sporeşte preţul. Deplasarea curbei ofertei spre stînga semnifică reducerea cantităţii de produse vîndute şi, invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea preţurilor pentru cantitatea dată de bunuri.

Alături de preţ factorii care influenţează oferta sunt următorii: costul de producţie, preţul bunurilor interschimbabile, organizarea pieţei, factorii subiectivi.

În general, la baza curbei ofertei unui produs se găseşte curba costului său de producţie. Nivelul costurilor influenţează oferta pentru că micşorarea lor poate stimula producţia dacă preţurile de vânzare rămân constante. Creşterea costurilor poate frâna producţia. Dacă în urma inovaţiilor tehnologice are loc reducerea costurilor (dacă celelalte condiţii rămân neschimbate) acest lucru va duce şi la reducerea preţului. Reducerea acestuia va împinge curba de ofertă a produselor software în jos spre dreapta ca în figura 2.

Q

S

0

1

2

3

4

5P

5 10 15 20Cantitatea (număr de CD-uri)

Pre ţul($/CD)

S

Fig. 1 Curba de ofertă pentru un produs software.

Q

S

01

2

3

4

5

P

5 10 15 20Cantitatea (număr de CD-uri)

Pre ţul($/CD)

S

Fig. 2 Deplasarea curbei de ofertă.

SI

SI

1

Curba ofertei SISI se deosebeşte de curba SS prin preţuri şi costuri mai mici. Creşterea costurilor şi a preţurilor va determina deplasarea curbei de ofertă spre stânga, în sus.

– Al doilea factor important care influenţează oferta este preţul bunurilor interschimbabile. Dacă creşte oferta la produsul A din motive diferite, conducând la reducerea preţului său, atunci acest lucru va atrage după sine, în timp, reducerea ofertei la produsul B (produsul A poate substitui produsul B).

– Organizarea pieţei afectează oferta unui produs deoarece dominaţia monopolurilor pe piaţă duce la creşterea preţurilor bunurilor monopolizate.5

Oricare ar fi forma şi tipul ei, oferta se află în relaţie directă cu nivelul şi modificarea preţului. Dacă preţul unei mărfi creşte, celelalte condiţii rămînînd neschimbate, vînzătorul este dispus să cedeze cantităţi în plus pe piaţă; evident, în limitele stocului existent la bunul sau la bunurile în cauză. Dimpotrivă, în situaţia în care preţul scade, vînzătorul tinde să reducă oferta.

Contracţia şi extinderea ofertei sunt prezentate în figura 3

Creşterea ofertei o dată cu sporirea preţului are loc numai dacă vînzătorul dispune de stocuri în depozit (pe termen scurt) sau dacă el dispune de resurse cu care să suplementeze loturile de mărfuri oferite (pe termen mediu). Pe de altă parte, oferta nu poate fi redusă substanţial atunci cînd preţurile scad notabil. Aceasta mai ales dacă marfa este perisabilă sau nedepozitabilă. Comportamentul producătorului în raport de modificarea preţului nu este legat doar de posibilităţile lui de a produce, ci şi de costurile de producţie pe care acesta le are sau le poate avea.

1.2.2. Echilibrul dintre cerere şi ofertă

Cererea şi oferta examinate separat se întâlnesc şi se confruntă în realitate pe piaţă rezultând un echilibru al preţului şi al cantităţii. Echilibrul de piaţă se va stabili la acel preţ şi la acea cantitate la care volumul cererii şi al ofertei devin egale. Combinând datele pentru cererea şi oferta de produse software se obţine tabelul 2.

5 Aurelian Simionescu, Sorin-Iuliu, Manguş, Microeconomie, Ed. Focus, Petroşani, 2004, pag. 49

P

Fig. 3 Dependenţa ofertei de preţ

4

3

2

1

01 2 3 4 5 6 7 8

Q

Extindereaofertei

Contracţia

ofertei

1

Tabelul 2Oferta şi cererea de produse software

Cazuri Preţuri posibile($/CD)

Cantitatea cerută

(nr. CD-uri)

Cantitatea oferită

(nr. CD-uri)

Presiunea asupra preţului

A 5 9 18 în josB 4 10 16 în josC 3 12 12 neutruD 2 15 7 în susE 1 20 0 în sus

Graficul corespunzător apare în figura 4.Echilibrarea ofertei şi cererii pe o piaţă competitivă are loc la preţul la care

forţele cererii şi ofertei sunt în balanţă. Acesta este preţul la care cantitatea cerută este exact egală cu cantitatea oferită, sau grafic la intersecţia curbei cererii şi ofertei în punctul E. La un preţ deasupra punctului de echilibru cantitatea pe care producătorii doresc să o vândă, să o ofere va excede cantitatea pe care consumatorii vor dori să o cumpere, producând un surplus de bunuri şi exercitând o presiune în bloc asupra preţurilor. Similar, un preţ mai mic decât preţul de echilibru va genera o stare de insuficienţă şi cumpărătorii vor fi dispuşi să cumpere la preţuri mai mari, preţul urcând astfel către preţul de echilibru.

Punctul de echilibru

lipsa

plusul

P

S

S

D

D

EPreţul($/CD)

Cantitatea (nr. CD-uri)

Q2015105

0

5

4

3

2

1

Fig. 4 Determinarea preţului de piaţă şi a cantităţii necesare cu ajutorul curbelor de ofertă şi cerere.

1

În cazul în care într-un an producţia de software este afectată, curba ofertei se va deplasa spre stânga deoarece se va obţine un numar mai mic de CD-uri. În condiţiile preţului vechi va apărea lipsa de produse ceea ce determină creşterea preţurilor. Preţurile vor cunoaşte o majorare până când se va stabili un nou echilibru de piaţă. Graficul din figura 5 reflectă această situaţie.

Se poate observa că în locul curbei SS a apărut o nouă curbă a ofertei, SISI, care este rezultatul reducerii numărului de CD-uri vândute şi al creşterii preţului. Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei DD în sus, nu numai când producţia va fi compromisă, ci şi atunci când guvernul ia măsuri de limitare a producţiei cu ajutorul diferitelor.

În consecinţă, dacă se produce o cantitate mai mică de CD-uri, atunci preţul acestora va fi mai mare şi consumatorul va asigura prin preţul plătit un venit suplimentar producătorului. Curba de ofertă se poate deplasa şi spre dreapta atunci când cantitatea CD-uri vândute creşte, iar preţul scade.

Cunoaşte o deplasare şi curba de cerere. În cazul în care clienţii vor intra în posesia unui venit suplimentar şi vor cheltui în plus pentru procurarea produselor software, va avea loc deplasarea curbei de cerere spre dreapta.

Graficul din figura 5 reflectă deplasarea cererii. Noua curbă a cererii D IDI a dus la creşterea numărului de CD-uri vândute la un nou preţ, majorat, şi în consecinţă la un nou punct de echilibru.

Este foarte important să nu confundăm mişcările de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. În figura 6 are loc deplasarea curbei de cerere din DD în D IDI

Preţ($/CD)

Cantitatea (nr. de CD-uri)

Q

E

EI

SID

P

D

S

S

SI

Fig. 5 Deplasarea curbei de ofertă.

1

de-a lungul curbei de ofertă SS. Deci curba SS nu s-a deplasat.6 Se poate imagina însă şi situaţia stabilirii unui nou echilibru în condiţiile deplasării curbei de ofertă, provocată de fluctuaţia factorilor care determină oferta.

În concluzie, se poate spune că mecanismul pieţei reflectat cu ajutorul curbelor de ofertă şi cerere determină preţurile şi cantităţile bunurilor produse şi, în consecinţă, în condiţiile liberei concurenţe rezolvă simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum şi pentru cine se produce.

1.3. Produsul şi calitatea produsului informatic

Tehnologia informaţiei cunoaşte, începând din anii 1980, un avânt considerabil. În lume totul se bazează pe informaţie, pe cunoaştere, pe schimbul de idei, de opinii, de date. În aceste condiţii s-a ajuns repede la concluzia că posesia şi vehicularea informaţiei este una din cele mai importante surse de putere, dacă nu chiar cea mai importantă. De asemenea, modul de vehiculare, de schimb de informaţii trebuie să fie din ce în ce mai rapid şi mai eficient. Având în vedere faptul că informaţia devine din ce în ce mai abundentă se pune problema găsirii unor metode cât mai

6 Gheorghe, Ş. – Fundamente economice, vol.I, Ed. Didactică şi Petagogică R.A., Bucureşti, 1999, pag. 42

D

Q

Preţ($/CD)

Cantitatea (nr. de CD-uri)

E

EI

DI

D

P

S

S

DI

Fig. 6 Deplasarea curbei de cerere.

1

eficiente de filtrare, de prelucrare, de control şi verificare. În plus mai există şi necesitatea păstrării informaţiei pentru a putea fi utilizată, consultată, valorificată ulterior, acest domeniu constituind necesitatea arhivării, stocării şi reutilizării. Tot ceea ce am prezentat până acum constituie elemente componente a ceea ce se poate numi Informatica, adică ştiinţa care se ocupă de tot ceea ce este legat de culegerea, vehicularea, prelucrarea, transportul şi schimbul de informaţie.

Este evident faptul că pentru toate aceste necesităţi de informare continuă, de schimb de informaţii şi de comunicaţie, sunt necesare folosirea unor produse care să uşureze tot mai mult găsirea, prelucrarea şi schimbul informaţiei în cadrul sistemelor care o folosesc. Acestea sunt produsele informatice, care pot fi produse software şi hardware.7

Prezenta lucrare se ocupă cu aspecte legate de produsele informatice software, existând cazuri când ating în mod tangenţial şi aspecte legate de partea hardware a produselor informatice.

Ce sunt produsele software (softurile)? Ca o definiţie generală am putea enunţa: sunt bunuri imateriale, virtuale, constituind sisteme logice informaţionale. Pentru aceasta putem să detaliem această definiţie: sunt bunuri deoarece sunt roade ale muncii umane, ele existând ca rezultat al unor procese de concepţie, proiectare, dezvoltare, testare şi realizare ale unor persoane sau echipe de persoane. De asemenea ele sunt create cu un scop, fie acela al culegerii, fie al prelucrării, fie al stocării, arhivării, transportului de informaţii, sau chiar mai multe la un loc. Deci se poate spune că aceste produse au anumite funcţionalităţi pe care le îndeplinesc. De asemenea, ele sunt destinate a fi utilizate fie în locul în care au fost realizate, fie pentru alţi utilizatori, caz în care acestea pot deveni mărfuri, satisfăcând anumite cerinţe de utilizare ale celor cărora sunt destinate. Produsele informatice sunt bunuri imateriale deoarece ele nu au o formă concretă, palpabilă. Din acest punct de vedere ele se aseamănă cu serviciile.

De asemenea, sunt produse virtuale, aceasta însemnând faptul că acestea nu pot exista decât în măsura în care există suportul fizic şi material care să le susţină atât pentru păstrarea lor, cât şi pentru funcţionarea lor. În lipsa suportului material adecvat pentru ceea ce au fost create produsele software nu îşi pot îndeplini funcţiunile, adică nu îşi arată utilitatea, rămânând doar la stadiul conceptual, de idee. Produsele software sunt structuri sistemice, deoarece au un comportament sistemic, adică preiau anumite mărimi de intrare pe care le prelucrează, după care furnizează în exterior rezultate ale acestor prelucrări. Ele sunt structuri logice şi informaţionale datorită faptului că sunt constituite din informaţii dispuse într-o manieră logică, matematică, în aşa fel încât elementele de intrare sunt prelucrate după aceste informaţii conţinute în cadrul sistemului, care lucrează cu un anumit scop, pentru realizarea unui obiectiv. Aceste structuri sunt constituite din elemente subsistemice, care la rândul lor sunt sisteme în cadrul sistemului general. Având în vedere faptul că produsele informatice sunt realizate pentru prelucrarea

7 Airinei, D., Fotache, D., Fânaru, L., Georgescu, M. – Introducere în informatică economică, concepte de bază, hardware, software, structuri de date şi de prelucrare, Ed. Timpul, Bucureşti, 2001, pag. 85

1

informaţiilor, ele capătă caracterul de produse informaţionale, informaţia fiind singurul element pe care-l vehiculează şi cu care lucrează.

Ca o concluzie la toate acestea se poate spune că produsele informatice sunt ansambluri de informaţii utilizate pentru prelucrarea altor informaţii.

1.3.1. Calitatea produsului informatic

Ca orice produs fizic sau imaterial, şi produsele software sunt destinate unor consumatori, cărora trebuie să le satisfacă anumite cerinţe şi trebuinţe informaţionale. Acest lucru se face pe baza funcţionalităţilor înglobate în cadrul produsului existent.

Calitatea unui produs informatic, ca şi calitatea oricărui produs în general poate fi considerată drept ansamblul de însuşiri care-i conferă acestuia anumite posibilităţi de a satisface cerinţe şi nevoi explicite şi implicite ale unor utilizatori. Astfel, trăsăturile şi funcţionalităţile pe care le îndeplineşte un produs informatic, constituie elementele primordiale care definesc calitatea acestuia. Aceste funcţionalităţi şi trăsături pot fi generale, aplicabile tuturor produselor, indiferent de tipul acestora, sau pot fi caracteristici proprii, aplicabile doar produselor de tip informatic. De exemplu, caracteristicile estetice şi ergonomice sunt trăsături comune tuturor tipurilor de produse, pe când caracteristicile referitoare la adaptabilitatea şi stabilitatea pe diferite sisteme şi medii de operare, sunt proprii produselor informatice.8

Aşa cum pentru produsele obişnuite se recurge la determinarea unui nivel al calităţii, luându-se în considerare fie un produs etalon, fie anumite valori standard ale unor parametri caracteristici, şi pentru produsele informatice se poate determina nivelul calitativ, prin care acesta reuşeşte să satisfacă anumite cerinţe. De asemenea, produsele informatice fiind tot rezultate ale unui proces creativ, se poate realiza un plan de asigurare a condiţiilor optime în care aceste produse să fie realizate la parametrii cât mai ridicaţi, şi să poată asigura îndeplinirea şi realizarea cerinţelor specificate. Aşadar se pot realiza sisteme de asigurare a calităţii şi planuri ale calităţii chiar şi pentru aceste procese creative, de dezvoltare, elaborare şi realizare a produselor software.

Tot ceea ce este general valabil din punct de vedere al asigurării calităţii pentru produse în general, este valabil şi aplicabil de asemenea produselor informatice software.

8 http://www.totalsoft.ro

1

CAPITOLUL 2. Oferta de produse software în economia Românească şi practici pentru creşterea eficienţei

2.1. Produse software în România

Industria de software este o adevărată locomotivă a dezvoltării IT în România, depăşind toate celelalte segmente ale acestui domeniu în 2009. Valoarea totală a pieţei româneşti de software este de 104 mil. $. Este cunoscut faptul că piaţă românească de software, atât ca producţie, cât şi din punct de vedere al consumului, se află pe o traiectorie ascendentă. În mod remarcabil, chiar şi în condiţiile unei recesiuni IT, sectorul românesc de dezvoltare de software înfloreşte. Totuşi, domeniul este limitat de inexistenta unor mărci puternice şi a unui soft cu valoarea adăugată mare, de lipsa centrelor tehnologice şi de cercetare, precum şi de faptul că prea puţine companii de software se concentrează asupra tehnologiilor de ultimă oră.

În acelaşi timp, după încheiatul târg CeBIT de la Hanovra, unde companiile româneşti s-au întâlnit cu reprezentanţii concurenţei internaţionale, industria locală de IT are în faţă un proces de autoevaluare. Industria software a fost întotdeauna considerată drept una dintre cele care pot redresa economia românească. Dezvoltarea ei în ultimii ani a fost impresionantă şi multe programe guvernamentale s-au concentrat pe dezvoltarea ei. Există câteva concepte care caracterizează în prezent piaţă românească de software: Internet, outsourcing, ERP şi CRM, care este un concept pentru viitor.

Această piaţă urmăreşte pas cu pas evoluţia din restul lumii, dar cu o anumită întârziere. Companiile au început cu software dezvoltat in-house, apoi au trecut la soluţii mixte şi apoi a apărut cererea de software la cheie, când produsele vin printr-un distribuitor extern.

În această etapă, soluţiile sunt standard, după care urmează perioada soluţiilor super-individualizate. În momentul în care aceste soluţii nu mai erau suficiente, piaţa s-a îndreptat către outsourcing, unde software-ul nu mai este privit că un produs, ci ca un serviciu.

Unii analişti văd însă altfel piaţa. Industria românească de software se concentrează în principal pe localizarea softului pentru piaţa internă, respectiv pe outsourcing şi produse de nişă (ex. antivirus) pentru piaţă externă.

Potrivit lui Florin Talpeş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), valoarea totală a pieţei româneşti de IT în 2010 va fi de 881 milioane euro. Din această sumă, produsele software reprezintă 99 milioane euro, iar serviciile IT ating 85 milioane euro. De cealaltă parte, piaţă produselor hardware reprezintă 697 milioane dolari. Este clar faptul că piaţă românească de software şi de servicii IT este anormal de mică în comparaţie cu cea de hardware. Având la bază aceste cifre, piaţă de software este de 2,2 ori mai mică decât valoarea logică, în timp ce serviciile sunt mai reduse de 3,7 ori decât media.

1

Aceste concluzii au fost desprinse din faptul că, în termeni de dinamică a pieţei, sectorul hardware va creşte cu 40% (media creşterii în Europa Occidentală este de 28%), în timp ce piaţă de software va creşte doar cu 10%, comparativ cu o medie de 22%. Serviciile IT vor creşte doar cu 11%, în timp ce media europeană este de 41%.

Majoritatea produselor vândute de companiile de software pe piaţa românească sunt cele care ajută la administrarea unei companii. Două categorii sunt reprezentative pentru acest tip de produse: CRM (Customer Relationship Management - gestionarea relaţiei cu clienţii) şi ERP (Enterprise Resource Planning).

Ce sunt produsele software (softurile)? Ca o definiţie generală am putea enunţa: sunt bunuri imateriale, virtuale, constituind sisteme logice informaţionale. Pentru aceasta putem să detaliem această definiţie: sunt bunuri deoarece sunt roade ale muncii umane, ele existând ca rezultat al unor procese de concepţie, proiectare, dezvoltare, testare şi realizare ale unor persoane sau echipe de persoane. De asemenea ele sunt create cu un scop, fie acela al culegerii, fie al prelucrării, fie al stocării, arhivarii, transportului de informaţii, sau chiar mai multe la un loc. Deci se poate spune că aceste produse au anumite funcţionalităţi pe care le îndeplinesc. De asemenea, ele sunt destinate a fi utilizate fie în locul în care au fost realizate, fie pentru alţi utilizatori, caz în care acestea pot deveni mărfuri, satisfăcând anumite cerinţe de utilizare ale celor cărora sunt destinate. Produsele informatice sunt bunuri imateriale deoarece ele nu au o formă concretă, palpabilă. Din acest punct de vedere ele se aseamănă cu serviciile.

De asemenea, sunt produse virtuale, această însemnând faptul că acestea nu pot exista decât în măsura în care există suportul fizic şi material care să le susţină atât pentru păstrarea lor, cât şi pentru funcţionarea lor. În lipsa suportului material adecvat pentru ceea ce au fost create produsele software nu îşi pot îndeplini funcţiile, adică nu îşi arată utilitatea, rămânând doar la stadiul conceptual, de idee. Produsele software sunt structuri sistemice, deoarece au un comportament sistemic, adică preiau anumite mărimi de intrare pe care le prelucrează, după care furnizează în exterior rezultate ale acestor prelucrări. Ele sunt structuri logice şi informaţionale datorită faptului că sunt constituite din informaţii dispuse într-o manieră logică, matematică, în aşa fel încât elementele de intrare sunt prelucrate după aceste informaţii conţinute în cadrul sistemului, care lucrează cu un anumit scop, pentru realizarea unui obiectiv. Aceste structuri sunt constituite din elemente subsistemice, care la rândul lor sunt sisteme în cadrul sistemului general. Având în vedere faptul că produsele informatice sunt realizate pentru prelucrarea informaţiilor, ele avand caracterul de produse informaţionale, informaţia fiind singurul element pe care-l vehiculează şi cu care lucrează.

Ca o concluzie la toate acestea se poate spune că produsele informatice sunt ansambluri de informaţii utilizate pentru prelucrarea altor informaţii.

1

2.2. Calitatea produselor software

Calitatea este un atribut al unui produs sau serviciu prin care se exprimă faptul că acesta contribuie într-o anumită măsură la satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor utilizatorilor cărora li se adresează. Măsura în care se realizează această satisfacere a cerinţelor poate fi evaluată şi duce la determinarea aşa numitului “nivel al calităţii” produsului în cauză. Calitatea ca şi atribut nu este un element palpabil. Ea se referă doar la faptul că un anumit lucru răspunde favorabil la anumite criterii de necesitate şi solicitare. Nivelul calităţii însă este cel care poate face distincţia clară între produse care sunt considerate ca şi “produse de calitate”, arătând care este măsura în care acestea pot satisface solicitările formulate explicit sau cele neformulate, dar implicite.

Aprecierea calităţii se poate face atât la modul general, pe baza unui cumul de cerinţe explicite sau implicite ale utilizatorilor referitoare la un produs, cât şi la modul individual, în funcţie de necesităţile unui anumit client sau beneficiar al produsului respectiv. Din acest ultim punct de vedere, atributul calităţii poate avea un caracter relativ, expresia “produs de înaltă calitate” nemaiavând aceeaşi semnificaţie pentru unul şi acelaşi produs analizat de mai mulţi clienţi cu pretenţii şi solicitări foarte diferite.

Ce sunt produsele? Ca o definire a termenului de produs se poate spune că acesta este rodul unei activităţi depuse cu un anumit scop. Semnificaţia general şi unanim acceptată din punct de vedere economic a produsului este aceea a unui bun de folosinţă realizat în urma unei activităţi depuse, cu scopul utilizării acestuia în urma valorificării. Aşadar rezultatele finale ale unei activităţi sunt produse oferite spre valorificare şi utilizare de către anumiţi beneficiari.

Din punct de vedere economic se distinge foarte clar scopul realizării de produse, şi anume acela al valorificării, deci a obţinerii unui beneficiu. Beneficiul poate avea forme multiple, atât materiale (bani, alte produse etc.) cât şi imateriale (acces la informaţii, servicii etc.)Având în vedere faptul că realizarea produselor are un anumit scop, acela al valorificării lor, se pune foarte clar problema destinaţiei căreia i se adresează produsele. Această destinaţie o reprezintă clientul sau beneficiarul produselor.

Odată intrat în posesia produselor, producătorul va proiecta, dezvolta şi realiza produsul, oferindu-l clientului său. Clientul va realiza o apreciere a produsului pe baza cerinţelor sale. Astfel clientul apreciază calitatea produsului care i se oferă, şi dacă are posibilitatea de a alege, se va orienta întotdeauna către produsul cu nivelul calitativ cel mai ridicat.

La rândul său, producătorul încearcă pe cât posibil transpunerea în fapt a cerinţelor şi solicitărilor clientului, realizarea produsului care să satisfacă aceste elemente într-o măsură cât mai ridicată.

Ca orice produs fizic sau imaterial, şi produsele software sunt destinate unor consumatori, cărora trebuie să le satisfacă anumite cerinţe şi trebuinţe

1

informaţionale. Acest lucru se face pe baza funcţionalităţilor înglobate în cadrul produsului existent.

Calitatea unui produs informatic, ca şi calitatea oricărui produs în general poate fi considerată drept ansamblul de însuşiri care-i conferă acestuia anumite posibilităţi de a satisface cerinţe şi nevoi explicite şi implicite ale unor utilizatori. Astfel, trăsăturile şi funcţionalităţile pe care le îndeplineşte un produs informatic, constituie elementele primordiale care definesc calitatea acestuia. Aceste funcţionalităţi şi trăsături pot fi generale, aplicabile tuturor produselor, indiferent de tipul acestora, sau pot fi caracteristici proprii, aplicabile doar produselor de tip informatic. De exemplu, caracteristicile estetice şi ergonomice sunt trăsături comune tuturor tipurilor de produse, pe când caracteristicile referitoare la adaptabilitatea şi stabilitatea pe diferite sisteme şi medii de operare, sunt proprii produselor informatice.

Aşa cum pentru produsele obişnuite se recurge la determinarea unui nivel al calităţii, luându-se în considerare fie un produs etalon, fie anumite valori standard ale unor parametri caracteristici, şi pentru produsele informatice se poate determina nivelul calitativ, prin care acesta reuşeşte să satisfacă anumite cerinţe. De asemenea, produsele informatice fiind tot rezultate ale unui proces creativ, se poate realiza un plan de asigurare a condiţiilor optime în care aceste produse să fie realizate la parametrii cât mai ridicaţi, şi să poată asigura îndeplinirea şi realizarea cerinţelor specificate. Aşadar se pot realiza sisteme de asigurare a calităţii şi planuri ale calităţii chiar şi pentru aceste procese creative, de dezvoltare, elaborare şi realizare a produselor software.Tot ceea ce este general valabil din punct de vedere al asigurării calităţii pentru produse în general, este valabil şi aplicabil de asemenea produselor informatice software.

2.3. Istoric al industriei software în România

În România se cheltuie aproape de trei ori mai puţin decât în Bulgaria pentru software şi servicii IT. Prima carenţă a pieţei de tehnologia informaţiei româneşti este lipsa datelor statistice oficiale. IDC (International Data Corporation), unul dintre cele mai prestigioase institute americane de măsurare a pieţei, a realizat în ultimii ani cateva evaluari ale pietei Romanesti.

De asemenea, specialistii care lucreaza în domeniu au incercat sa culeaga date despre piata IT romaneasca. Aceste date, insa nu sunt foarte precise. în 2007, odata cu conceperea Strategiei Nationale pentru Societatea Informaţionala a revenit în Comisiei Nationale de Statistica demararea unui proiect de masurare a pietei de Tehnologia Informaţiei. Din pacate, acest proiect a avut o soarta similara cu Strategia (care, desi a fost adoptata de guvern în februarie 2008, a ramas litera moarta), adica nu s-a demarat culegerea de date în

1

acest sens. Conform datelor IDC, în 2006, volumul cheltuielilor de TI era mult mai mic, comparativ cu alte tari din Europa Centrala şi de Est.

TARA VOLUM CHELTUIELI IT

(milioane $)

POPULATIE(milioane)

CHELTUIELI IT

($/cap de locuitor)

Rusia 2600 148 17,5Polonia 1280 38 33,7Cehia 1280 10 124,3Ungaria 720 10 69,2Slovenia 216 2 108Romania 144 23 6,3Bulgaria 97 9 10,8

Romania are cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor, din regiune. Tot conform datelor IDC, din acest volum de cheltuieli, cheltuielile pe software şi servicii aferente sunt prezentate în tabelul urmator (pe coloana fiecărei ţări este trecut procentul din totalul cheltuielilor respectivei ţări):

Dupp cum se vede, în 2006, în Comunitatea Europeană, volumul cheltuielilor software şi servicii reprezenta în medie 53.5%, iar estimarile pentru viitor indicau depăşirea pragului de 55%. E un semn deosebit al imaturităţii pieţei TI româneşti, în care cheltuielile software şi servicii reprezintă doar 12,5% din totalul cheltuielilor TI, aproape jumătate faţă de Bulgaria.

Şi asta în condiţiile în care majoritatea studiilor realizate de experţii occidentali indică de câtiva ani conducătorilor României ca unul dintre puţinele domenii în care ţara ar putea avea şanse reale de succes este cel al software-ului. Piaţa românească este, încă, imatură. Ea este dominată, ca şi volum al vânzarilor, de administraţia publică. Aceasta (în special, prin proiecte

de finanţare străina, fie că e vorba de Banca Mondială sau Comunitatea

1

Europeană sau altele) este principalul client al pieţei, cu peste 50% din achiziţiile software. Aşadar, nu numai piaţa de software, ci în general de tehnologia informaţiei este una din cele mai scăzute printre ţările foste comuniste.

Prin urmare, în România nu se cheltuie nici măcar un dolar pe cap de locuitor pentru software şi servicii, adică de trei ori mai puţin decât în Bulgaria şi aproape de 40 de ori mai puţin decât în altă ţară vecină nouă, Ungaria.

Ritmul de creştere în România al pieţei de PC-uri, de exemplu, este mai mic decât cel al regiunii. Rata de creştere medie a ţărilor din Europa, Orientul Apropiat şi Africa în 2008 este de 26% în timp ce în România a fost de 15% în 2007 şi a mai scăzut în 2008. Aceasta în condiţiile în care România are una dintre cele mai slabe dotări cu PC-uri din Europa. Dacă ritmul de instalari de PC-uri este de circa 60.000/an, iar baza instalată era cam de 300.000 în 2000, putem estima că numărul total a ajuns la 900.000.

În 2008, cam 25% din volumul PC-urilor vândute a fost către persoane particulare, în ciuda sărăciei din ce în ce mai accentuate, o foarte bună dovadă că tinerii, copiii, în general, sunt un factor de presiune puternic asupra celor care iau decizii. De asemenea, 20-25% dintre noile accese la Internet, aparţin tot persoanelor fizice. Nu acelaşi lucru se poate spune despre achiziţiile de software utilizate ilegal pe calculatoarele de acasă fiind mult mai mare decât pe cele de la birou. Probabil rata pirateriei pe calculatoarele personale se apropie de 100%. Pe de altă parte, aceasta diferenţă nu este specifică Romaniei. Ea se regăseşte în toate ţările dezvoltate. 9

După unele estimari în România există peste 200 de întreprinderi care dezvoltă software. Toate intra în gama întreprinderilor mici şi mijlocii şi sunt repartizate în întreaga ţară. Evident, cele mai multe sunt în Bucureşti. Tot aici se găsesc şi cele mai numeroase companii puternice în domeniu.Unele dintre aceste societăţi au un profil mai divers, de multe ori ele acţionând ca un integrator pentru clienţii lor, oferindu-le soluţia completă hardware şi software. Există un numar destul de scăzut de înreprinderi care au ca activitate dominantă

9 http://ro.wikipedia.org/wiki/Piraterie

1

(majoritară în cifra de afaceri) producţia şi serviciile software. Cele mai multe dintre societăţi au sub 10 specialişti software.

Numărul înteprinderilor care au peste 50 de specialişti software este sub 10 şi cu excepţia Alcatel Network Systems din Timişoara, toate celelalte sunt în Bucureşti.

Industria de software pare sa fie un domeniu cu un potenţial deosebit în România, dezvoltarea ei fiind din ce mai accentuată. Evident, industria de software aste una din cele care se lansează, pe fondul unei căderi generale a economiei romaneşti.

Preţurile produselor software sunt comparabile cu cele de pe pieţele europene. Produsele româneşti sunt, în general, mai ieftine decât cele similare străine, explicaţia constând în primul rând în posibilitatea mare de a decide preţul aici. Toate produsele software sunt încarcate dintr-un foc cu taxa de valoare adaugatî de 22%. Produsele străine (care domină piaţa) au inclusă şi suprataxa vamală de 4%. O bună parte din produsele software importate sunt "îngreunate", dintr-o defectuoasă formulare a legii, de taxa de redevenţă care este de 20%. Aşadar, în cazul cel mai fericit, din valoarea plătită pe un produs software absolut necesar cum este de exemplu sistemul de operare, taxele plătite statului reprezintă sub 30%. În cazul nefericit, însă, taxele către stat dublează de fapt, preţurile produselor software.

Spre deosebire de Slovenia, de exemplu, unde suma taxelor de stat incluse în preţul unui produs software nu depăşeşte 3%.

În general, guvernul României nu a acordat nici o atenţie specială domeniului, în sensul încurajării lui prin scheme fiscale stimulative.

Dimpotrivă, a aplicat şi întreprinderilor care actionează în domeniu aceeaşi reţetă: înfrânarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, fără nicio deosebire.

O foarte bună reprezentare o au antiviruşii realizaţi în România (AspVirin realizat de Sumi Development din Cluj, AVX realizat de Softwin din Bucureşti şi RAV realizat de GeCAD din Bucureşti). Concurenţa puternică în domeniu demonstrează că aceasta este una din căile cele mai sigure prin care firmele românesti pot ajunge se realizeze produse software competitive la nivel mondial.10

Dar numărul cel mai mare de produse originale îl reprezintă cele de gestiunea întreprinderilor. În general, aceste produse sunt însoţite şi de servicii de configurare, implementare, dezvoltări specifice etc. Acesta este principalul segment de produse dezvoltate de întreprinderile de software românesti, lucru normal de altfel, acesta fiind segmentul de piaţă cel mai interesant, cu cererea cea mai mare. Dintre numeroasele firme care dezvoltă asemenea produse software: Advanced Technology Research din Targoviste, Coltronix Bucureşti, EWIR Bucureşti, Hamor Soft din Sf. Gheorghe, Milenium din Sibiu, Romsys, Softwin, Siveco Romania din Bucureşti.

10 Frâncu C., Informatica economică - Fox Pro, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 1998, pag 24

1

Domeniul soluţiilor din domeniul bancar este şi el populat cu oferte româneşti: Fiba Software sau JVMTehnologic din Bucureşti. Firmele româneşti au dezvoltat şi produse de gestiune a unor procese sau echipamente industriale, printre care enumerăm companiile AsTechSolutions cu soluţii de măsurare virtuală sau SIS cu intefeţe, inclusiv software pentru echipamente de proces.

Multe firme de software româneşti, specializate în export, au fost implicate în proiectul Anul 2000 pentru pieţele occidentale. De exemplu: Kepler Prodimpex Bucureşti şi Simbolic Cluj.

De asemenea, există numeroase produse româneşti multimedia, cum sunt: biblioteca culturală naţională virtuală, o linie de produse despre România realizate de ITC Bucureşti, despre Maramureş de Multinet din Baia Mare sau sistemul de orientare geografică în Bucureşti, realizat de Neuron din Bucureşti.

Ministerul Educaţiei Naţionale a început de curând să certifice produsele educaţionale: cele de iniţiere în folosirea calculatorului realizat de Softwin sau de utilizare a Windows de Autocom din Timişoara.

Aşadar, şi din această sumară enumerare, reiese că piaţa produselor de software româneşti creşte incomparabil mai mult în raport cu "creşterea" volumului pieţei TI.

2.4. Modalităţi de susţinere a industriei autohtone de software

Realizarea unei infrastructuri informaţionale trebuie sa fie o prioritate strategica a guvernului care sa duca la creere cadrului legislativ, fiscal şi administrativ stimulativ pentru firme, informatizarea administratiei de stat prin introducerea documentelor informatice, formarea unui numar mult mai mare de specialisti în domeniu prin cresterea numarului de locuri la institutiile de invatamant de specialitate. Toate acestea şi multe altele au fost de fapt obiectivele Comisiei care a realizat în 2007 strategia nationala de informatizare. Realizarea lor a ramas în general pe hartie şi nu a fost sustinuta nici macar de legile şi actele normative aparute dupa acea.

O problema majora în Romania este rata pirateriei produselor software. Conform datelor BSA (Business Software Alliance) în Romania, rata pirateriei a scazut de la 93% în 2007 la 84% în 2008. Acest nivel de piraterie este, insa, comparabil cu al tarilor situate cam la acelasi nivel cu noi: Bulgaria, Rusia. O scadere chiar şi cu cateva procente poate insemna o crestere semnificativa a cifrei de afaceri.

In tarile dezvoltate, rata pirateriei se situeaza undeva sub 30-40%. Tinand cont, de exemplu, ca niciun PC nu functioneaza practic fara un sistem de operare, valoric, pirateria are cote extrem de inalte în Romania.

Specific tarilor ca Romania este rata ridicata a pirateriei în cadrul persoanelor juridice şi cu deosebire al societatilor comerciale. în cei aproape trei ani de la aparitia Legii dreptului de autor s-au facut cativa pasi inainte pentru

1

protectia produselor software.Cu toate aceste un studiu efectuat de BSA (Business Software Alliance) releva ca pierderile datorate achizitionarii pe cai nelegale se ridica la aproximativ 15 milioane de dolari.

Impunerea produselor software romanesti cere o crestere a calitatii produselor. Dupa 1990 a existat o explozie de aplicatii insailate, scrise de diverse persoane în majoritate cazurilor chiar fara a avea o pregatire de specialitate şi fara sa respecte etapele elementare în dezvoltarea unui program.11 Firme mari (chiar banci) au fost atrase de preturile mici ale acestor programe şi au investit în ele. Problemele legate de anul 2000 se datoreaza şi acestor programe pentru care nu exista documentatie iar autorii lor sunt necunoscuti. Concurenta acestora n-a fost un semn bun pentru industria software. O masura a maturitatii procesului de asigurare a calitatii e data de certificarea ISO 9000. Prima societate software din Romania certificata ISO 9001, a fost societatea franco-romana Kepler, urmata imediat de societatea romaneasca Softwin. Alte cateva societati de software au inceput procesul de constructie a sistemelor proprii de asigurare a calitatii, iar unele sunt deja angrenate în procesul de certificare. în India, de exemplu, un model pentru intreaga lume de dezvoltare spectaculoasa a industriei software, sunt certificate peste 60 de companii de software. Modelul ISO 9000 este recunoscut în Europa, constituindu-se intr-un solid argument de marketing al serviciilor software. în SUA, sunt folosite alte modele decat ISO. Este vorba în primul rand de indicele SEI (Software Engineering Institute). Softwin, de exemplu, se situeaza pe scara SEI la treapta 3 din 5 (in lume, existand doar trei organizatii certificate ca fiind pe treapta 5, sub o suta fiind pe treapta 4 şi cateva mii pe treapta urmatoare).

2.5. Pirateria software

Cea mai frecventã încãlcare a legii în domeniul informatic o reprezintã copierea şi difuzarea ilegalã a unui produs informatic, care este sanctionatã conform Legii 8/1996, cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendã de la 700.000 la 7.000.000 lei.

Din punct de vedere legal un produs soft contine patru elemente de bazã: materialul de conceptie, programul-sursã (codul sursã), codul obiect (traducerea codului sursã în cod înteles de calculator) şi manualul de utilizare, adicã documentatia conexã şi cea auxiliarã.12

Lipsa unei finalitãti a actiunilor judecãtoresti privind pirateria software este pusã pe seama unor imperfectiuni ale legii copyright-ului şi o parte din legislatia vamalã. Dar şi lipsa de decizii guvernamentale referitoare la respectarea legii privind protectia drepturilor de autor, coroboratã cu inexistenta unor politici serioase de informatizare a societãtii românesti, sunt cauze care au condus ca tara 11 Odăgescu I., Copos C., Luca D., Furtună F., Smeureanu I., Metode şi tehnici de programare, Ed. Intact, Bucureşti, 199412 Frâncu C., Informatica economică - Fox Pro, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 1998, pag. 49

1

noastrã sã ocupe un atât de dezonorant loc în clasamentul mondial al pirateriei software. De ce este dezonorant acest locã Pentru cã, am mai spus-o, pirateria software nu este altceva decât un furt.

La nivel mondial existã o organizatie specializatã OMPI - Organizatia Mondialã a Proprietãtii Intelectuale, care a propus o lege tip în domeniul protectiei produselor informatice, lege care, la nivel european, a fost corelatã cu Directiva CEE - Comunitatea Economicã Europeanã 91/250 din 14 mai 1991 şi care este aplicabilã la nivelul Comunitãtii Europene şi în acest moment.

În SUA produsele software sunt apãrate printr-o lege intratã în vigoare încã din data de 1 ianuarie 1978, practic aceasta fiind prima lege care a asimilat programul de calculator cu opera literarã. În Europa, desi existã directiva comunitarã mentionatã mai sus, fiecare tarã, fie membrã sau doar aspirantã la Comunitatea Economicã Europeanã, are propriile legi interne adaptate realitãtilor sociale ale acelei tãri, dar care sunt armonizate cu cele comunitare. Organizatia guvernamentalã care se ocupã la noi cu protectia drepturilor de autor se numeste ORDA - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. În ultimul trimestru al anului 2000 a fost emisã o ordonantã guvernamentalã şi o metodologie de înregistrare oficialã a programelor de calculator în scopul protectiei, RPC - Registrul pentru Programele de Calculator. Cu numai câteva sãptãmâni în urmã i-am vizitat, în scopul clarificãrii modului de înregistrare oficialã a software-ului apartinând Directiei Informatice din Sidex. Nu micã a fost surprinderea când am aflat cã suntem primii care batem la aceastã usã cu asemenea pretentii. Cu alte cuvinte, activitatea privind protectia programelor de calculator lipseste cu desãvârsire. În schimb este în plinã efervescentã cea din domeniul fonogramelor şi a muzicii în general.

Pe lângã ORDA, în tara noastrã îsi mai desfãsoarã activitatea încã o organizatie specializatã şi autorizatã international pentru investigarea în domeniul respectãrii drepturilor de autor pentru programele de calculator. Ea se numeste BSA - Business Software Alliance şi a desfãsurat în ultimii ani o activitate intensã, dar mai au multe de fãcut în directia informãrii marii mase a utilizatorilor. BSA nu prea verificã marile firme (de stat sau private), ministerele, bãncile, Parlamentul sau Guvernul care, trebuie sã recunoastem, sunt primele institutii cãrora ar trebui sã li se cearã sã respecte legea.

Chiar şi unii producãtori de calculatoare au de suferit din cauza pirateriei soft, acestia vânzând calculatorul cu tot soiul de sisteme de operare şi produse software preinstalate, dar fãrã licentele corespunzãtoare.

Pe 6 octombrie 1999 s-a pronuntat şi prima sentintã penalã din România împotriva unui pirat. La Judecãtoria Ploiesti un administrator al firmei Andantino SRL a fost condamnat la sase luni închisoare, cu suspendarea pedepsei şi la plata a 26 milioane lei organizatiei BSA, pentru cã a fost surprins de politie şi inspectorii ORDA în timp ce comercializa CD-uri cu programe de calculator la punctul de lucru al societãtii sale.

1

Asa cum s-a mai spus, pirateria software reprezintã folosirea nepermisã şi utilizarea fãrã drept de autor a programelor de calculator. Legea copyrightului din tara noastrã, care reglemeteazã pirateria software, are în vedere şi sanctionarea unor fapte de genul publicãrii unor programe existente sub un alt nume sau a publicãrii unui program de asemeni existent, însusindu-si pe nedrept calitatea de autor. Pedeapsa pentru aceste fapte este închisoare de la trei luni la cinci ani sau amendã de la 500.000 la 10.000.000 lei.

Se spune cã (si vom vedea mai departe cã aproape toate statisticile o confirmã) rata pirateriei soft din tara noastrã este cea mai ridicatã: ocupãm, şi în acest domeniu, ca în multe altele, primul loc în Europa (fãrã Rusia). Conform unor studii efectuate de BSA (Business Software Alliance) şi SIIA (Software & Informaţion Industry Association), România ocupã locuri fruntase nu numai în Europa, ci şi în lume.

Din punct de vedere istoric, rata pirateriei din tara noastrã a scãzut de la 93% în 1994, la 81% în 1999 şi putin sub 80% în anul 2000. Desi în continuã scãdere, procentul rãmâne totusi îngrijorãtor şi este cel mai ridicat din Europa (în 1999 Rusia detinea 89%). Statisticile mentionau în urmã cu doi ani cã media pentru Europa rãsãriteanã era de 70%, în timp ce Europa de Vest avea o medie de numai 34% (sub 30% situându-se Marea Britanie cu 26%, Germania cu 27% şi Danemarca cu 29%). Este cunoscutã şi media mondialã de 36%, cu extremele în Vietnam care detine recordul absolut de 98% şi SUA care are doar 25%. Tot în urmã cu doi ani pierderile estimate datorate achizitionãrii pe cãi ilegale a produselor software au fost de peste 15 milioane dolari. În acelasi an doar 17 cazuri s-au aflat în investigarea organelor de politie din Bucuresti şi judetele Constanta, Vâlcea şi Cluj, desi numãrul celor depistati şi prinsi în flagrant în raidurile efectuate de BSA sunt de 10 ori mai mare. SIIA a inclus România pe lista tãrilor care trebuie supravegheate de cãtre US Trade Representative. Pe aceeasi listã mai apar: Arabia Saudita, Argentina, Brazilia, Irlanda, Korea, Malaezia, Mexic, Polonia, Singapore, Tailanda, Taiwan şi Uruguay.

Un alt top în care România detine tot un loc "fruntas" este cel al tãrilor de provenientã a infractorilor. Din acest punct de vedere România ocupã locul patru în lume, dupã Ucraina.

Societatea, economia şi statul se bazeazã din ce în ce mai mult pe integrarea tehnicii de calcul în aplicatii importante, dar fãrã a analiza riscurile. În acelasi timp, prosperitatea sau ruina firmelor de stat sau particulare au devenit dependente şi ele de tehnica de calcul. Promisiunile guvernantilor privind noua Românie conectatã online par şi mai îndepãrtate de realitate, dacã avem în vedere cel mai recent sondaj care mentioneazã cã tara noastrã alocã cele mai mici sume pentru dezvoltarea IT (Informaţion Technology). şi din acest punct de vedere ocupãm tot primul loc în Europa. Mai precis, într-un an, pe un locuitor se investesc doar 12 dolari. În timp ce Bulgaria se aflã înaintea noastrã, cu 15 dolari/locuitor/an, ca sã nu mai vorbim de Polonia cu 60, Ungaria cu 100 şi Cehia cu 140 dolari/locuitor/an. Unii specialisti sustin cã ar exista suficiente "retete" pentru rezolvarea completã a

1

problemelor legate de protectia împotriva accesului neautorizat, atât în sistemele de comunicatie cât şi în programele de calculator, numai cã acestea nu sunt aplicate. De-a lungul timpului au fost concepute numeroase reguli speciale, care s-au constituit în principii generale şi alãturi de care s-au dezvoltat tehnici adecvate de protectie, tehnici care sunt astãzi la îndemâna oricui. Altii invocã, deseori pe bună dreptate, cã implementarea unei politici adevãrate de securitate este foarte costisitoare. Indiferent cine are dreptate, cert este faptul cã la aceastã orã nu avem motive suficiente sã credem cã suntem protejati împotriva atacurilor constiente sau inconstiente ale "musafirilor nepoftiti". Dupã cum se stie, Internetul abundã în solutii (crackuri, utilitare, tutoriale etc.) care prezintã tot felul de metode privind spargerea protectiilor programelor de calculator. Ele oferã detalii suficiente pentru ca un program care intereseazã sã devinã, practic fãrã nici un cost, accesibil oricui.

În acelasi timp, existã şi o întreagã colectie de sfaturi, multe dintre ele publicate în diverse reviste de specialitate sau pe Internet, vizând unul şi acelasi aspect: cum sã ne apãrãm împotriva infractiunilor pe calculator. În general, tehnicile particulare urmãresc sã îngreuneze viata spãrgãtorilor de coduri. Unele sunt simple, altele sunt mai greu de aplicat.

Este bine cunoscut faptul cã, de regulã, un programator nu-si alocã prea mult timp pentru a-si proteja programele. Acesta poate fi considerat un prim motiv pentru care programele cele mai "cãutate" ajung, "pe gratis", pe mâna oricui, şi circulã astfel în mod ilegal prin diverse canale de distributie (CD-uri, Internet etc). Pentru protectia aplicatiilor programatorii folosesc atât solutii proprii, concepute special în acest scop şi care pot constitui o amprentã personalã din acest punct de vedere, cât şi diverse variante bazate pe reguli generale, cunoscute şi implementate în numeroase sisteme. Prezentãm în continuare câteva dintre acestea, care sunt cel mai des utilizate astãzi pe piata software. Deseori se obisnuieste lansarea pe piata utilizatorilor a unei versiuni demonstrative pentru o aplicatie sau un program. Aceasta se caracterizeazã prin aceea cã este lipsitã de unele functionalitãti vitale. Accesul la toate functiile programului se face numai dupã cumpãrarea licentei de utilizare în varianta sa completã. Se întelege cã varianta demo nu oferã nici o posibilitate de reconstituire a versiunii complete. Practica produselor din categoria shareware foloseste o idee asemãnãtoare. Programele cuprind unele limitãri functionale şi sunt distribuite într-un numãr mare. Eliminarea constrângerilor de functionare se face dupã ce are loc înregistrarea produsului, moment în care se practicã şi plata unor sume modice. Programele din aceastã categorie trebuie sã fie atrãgãtoare, sã facã o impresie bunã, încât sã ofere sansa cã vor fi cumpãrate de multi dintre cei care intrã în contact cu ele. Functionalitãtile care lipsesc nu trebuie sã fie esentiale în utilizarea programului, iar cele existente trebuie sã asigure utilizatorul cã are de-a face cu un produs serios.

Introducerea unor executii care iritã utilizatorul în cazul utilizãrii neautorizate, este o altã practicã cunoscutã pe piata software. Programele din

1

aceastã categorie au toate functiunile de bazã, însã contin unele întârzieri în executie sau dialoguri care deranjeazã, de obicei amintind cã versiunea utilizatã nu este înregistratã oficial. Alte programe abundã în informatii care definesc aproape obsesiv termenii de înregistrare. O metodã foarte popularã este cea bazatã pe un numãr limitat de executii. şi în acest caz functiunile programului pot fi complete, dar dupã un anumit numãr de lansãri în executie sau dupã expirarea unui termen prestabilit programul refuzã orice functionare.

O categorie specialã de programe utilizeazã tehnica upgrade-ului. Asta înseamnã cã, fatã de versiunea initialã, furnizorul vine periodic cu adaosuri şi dezvoltãri de functii noi, totdeauna mai performante.

1

CAPITOLUL 3. Studiu de caz SC Prima Trans SRL

3.1. Informatizarea calcului şi contabilităţii salariilor

Experienţa mondială a demonstrat că principalii factori care condiţionează obţinerea succeselor economice sau de altă natură şi care separă, după performanţele lor, ţări, ramuri de activitate, societăţi comerciale şi alte organisme sunt în principal managementul, tehnologiile şi capacitatea de a folosi inteligent resursele informaţionale şi umane.

Orice întreprindere este un sistem deschis care interacţionează în permanenţă cu mediul extern. Această interacţiune are în vedere atât clienţii şi furnizorii, dar şi multe elemente. Unele elemente ale mediului extern au efecte directe asupra întreprinderii, altele acţionează indirect, manifestându-şi influenţa prin intermediul primelor. Mediul intern al întreprinderii este reprezentat în principal de salariaţii acesteia, care exercită o influenţă directă asupra ei.

Informatizarea întreprinderii a evoluat în timp de la aplicaţii simple către sisteme informatice complexe în măsură să gestioneze cu eficienţă masa de informaţii existentă şi să ofere multiple şi diverse soluţii care să conducă la atingerea obiectivului esenţial: eficienţa gestionării resurselor.13

3.2. Descrierea sistemului informaţional al societăţii

În prezent, aproape în orice firmă, nevoia de cunoaştere şi comunicare este mai acută ca oricând, indiferent de domeniul de activitate, datorită tendinţelor actuale manifestate pe piaţă. Toate activităţile de comunicare, schimbul de cunoştinţe între oameni şi/sau echipamente se realizează cu ajutorul elementului esenţial: informaţia.

Informaţia este vitală pentru orice organizaţie. Ea declanşează şi întreţine activitatea de zi cu zi. Un cadru organizat – cunoscut sub numele de sistem informaţional – colectează, prelucrează, stochează şi transmite informaţiile necesare unei întreprinderi. Sistemul informaţional furnizează informaţii atât celor din interiorul întreprinderii (manageri şi angajaţi) cât şi celor din exteriorul ei, în schimb sistemul informaţional primeşte (sau ar trebui să primească) atenţia celor care îl utilizează pentru ca să funcţioneze eficient şi prompt.

Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente, între care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv. Interacţiunea dinamică dintre elemente se materializează în fluxurile stabilite între acestea implicând resursele existente.

Conform teoriei sitemelor orice organism economic este un sistem deoarece:

13 Oprea, D., Meşniţă, G., Dumitriu, F. – Analiza sistemelor informaţionale, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, pag 8

1

prezintă o structură proprie constând într-o mulţime de elemente constitutive care interacţionează între ele pe principii funcţionale;

fluxurile existente între componentele organizatorice implică resursele organismului economic. În cadrul oricărui organism se produc fluxuri materiale (de materii prime, semifabricate, produse finite etc), fluxuri financiare şi fluxuri informaţionale;

mulţimea componentelor organizatorice şi interacţiunea dintre acestea urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global: funcţionarea firmei în condiţii optime sau atingerea unor obiective.

Sistemele informaţionale au existat, într-o formă sau alta, pe toate treptele dezvoltării societăţii omeneşti, informarea constituind o condiţie fundamentală a realizării oricarui proces managerial, în calitatea sa de proces de însuşire şi transmitere a informaţiilor.

Conceptul de sistem informaţional economic a fost definit în moduri diferite. Putem defini sistemul informaţional ca fiind un ansamblu de resurse umane şi de capital, investite într-o unitate economică, în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţilor organizaţiei14.

Un sistem informaţional reprezintă un ansamblu complex, organizat de oameni, maşini, programe, procedee şi activităţi practice, concretizate în compartimente cu legături informaţionale, alcatuind cadrul organizatoric prin intermediul căruia se elaborează şi se folosesc informaţiile.

Sistemul informaţional se referă la totalitatea procedurilor organizate, încât să permită furnizarea de informaţii necesare luării deciziilor şi/sau a controlului organizaţiei.

Sistemul informaţional trebuie definit împreună şi pe baza conceptelor de proces economic şi tehnologie informaţională. Astfel, putem spune că sistemul informaţional economic este sistemul care utilizează tehnologia informaţională pentru a culege, prelucra, stoca, regăsi, transmite sau afişa informaţiile utilizate în cadrul proceselor economice în întreprindere15.

În cadrul sistemului informaţional se regăsesc informaţia vehiculată, documentele purtătoare de informaţii, personalul, mijloacele de comunicare, sistemele de prelucrare a informaţiei etc. Printre posibilele activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem pot fi enumerate achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi transferul acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor etc.

Rolul sistemului informaţional este de a transmite informaţia între diferite elemente, deci, se poate aprecia că rolul său este vital pentru succesul unei întreprinderi deoarece: oferă informaţiile necesare pentru eficienţa operaţională, sprjină conducerea şi asigură avantajul competitiv. Rolul sistemului informaţional în existenţa întreprinderii şi poziţia acestuia se observă din figura urmatoare:

14 Oprea, D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, ed. Polirom, Iaşi, 1999, p.4015 Fânaru, L. – Sisteme informaţionale şi gestiunea financiară a întreprinderii, ed. Junimea, Iaşi, 2000, p.30

1

Factori externi

Factori organizaţionali

Factori tehnologici

Figura nr.7 Rolul sistemului informaţional în întreprindere

Sistemul informaţional de ansamblu al întreprinderii este format din mai multe sisteme informaţionale care interacţionează între ele, schimbând informaţii. Principalele sisteme informaţionale existente în cadrul SC Prima Trans Sibiu sunt:

Sistemul Informaţional Mijloace Fixe – are rolul de a înregistra intrarea, mişcarea şi respectiv scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe. Cerinţele principale care se cer a fi realizate de acest sistem sunt evidenţierea următoarelor operaţii: intrările şi ieşirile în şi din gestiune a mijloacelor fixe, calculul amortizării şi inventarierea;

Sistemul Informaţional Aprovizionare – are rolul de a gestiona desfăşurarea în bune condiţii a procesului aprovizionare cu materiale şi materii prime necesare procesului de producţie dar şi a celorlalte activităţi realizate în cadrul unităţii, efectuarea recepţiilor, determinarea plusurilor sau minusurilor la recepţie, evidenţa furnizorilor, evidenţa documentelor de intrare primite de la furnizori, situaţia plăţilor, etc;

Sistemul Informaţional Stocuri – în cadrul acestui sistem au loc următoarele operaţii: evidenţa stocurilor de materii prime şi materiale, semifabricate şi produse finite. Cerinţele principale care se cer a fi realizate de acest sistem sunt înregistrarea intrărilor materiilor prime, materialelor, produselor finite în depozite şi magazii, determinarea plusurilor sau minusurilor la nivel de inventar, inregistrarea consumurilor, transferurilor etc;

Sistemul Informaţional Desfacere – în cadrul acestui sistem au loc următoarele operaţii: evidenţa clienţilor, emiterea şi evidenţa documentelor pentru clienţi, emiterea de facturi, chitanţe, situaţia încasărilor, precum şi a celorlalte tranzacţii cu clienţii;

Activităţi avizate

creşterea productivităţii

sporirea calităţii

avantaj competitiv

strategia

reproiectarea afacerii

eficienţa procesului decizional

servicii pentru clienţi

averea informaţională

creativitate şi inovare

Pr

esi

un i ec on o mi

ce

Reducerea presiunilor

Sis

tem

in

for

maţ

ion

al

Supravieţuire

sau succes

1

Sistemul Informaţional Financiar – în cadrul acestui sistem se urmăresc fluxurile băneşti de la toate compartimentele, având drept scop stabilirea rezultatelor financiare ale operaţiilor economice;

Sistemul Informaţional Personal – are ca funcţii furnizarea de informaţii referitoare la salariaţi, stabilirea necesarului de forţă de muncă, evidenţa personalului, a orelor lucrate. În cadrul acestui sistem se pregătesc datele în vederea calculării drepturilor salariale şi a datoriilor sociale.

Sistemul Informaţional Salarizare – în cadrul acestui sistem au loc următoarele operaţii: calculul drepturilor salariale, a reţinerilor şi contribuţiilor, etc;

Sistemul Informaţional Contabilitate generală – în cadrul acestui sistem au loc următoarele operaţii: întocmirea de note contabile, întocmirea balanţei de verificare, balanţelor analitice şi sintetice, întocmirea registrului jurnal, fişei şah, registrului cartea mare, a bilanţului anual, a contului de profit şi pierdere, precum şi a anexelor.

3.3. Descrierea sistemului informatic al societăţii

Datorită ritmului foarte rapid în care evoluează industria tehnologiei, sistemul informaţional al unei unităţi economice moderne nu mai poate fi conceput fără sprijinul calculatorului electronic. Datorită acestei integrări tot mai mari a calculatoarelor în sistemele informaţionale ş-a ajuns la apariţia unui nou termen şi anume sistem informatic. Prin sistem informatic se consideră acea parte din sistemul informaţional în care prelucrarea este automată.

Aproape toate procesele desfăşurate în cadrul sistemului informaţional al unei firme pot fi automatizate cu ajutorul echipamentelor de calcul, efectul cel mai vizibil al utilizării unor astfel de echipamente fiind reducrerea timpilor de realizare a unei operaţii, cu implicaţii directe asupra costurilor.

Culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor pe cale informatică, fac parte din sistemul informatic al unei firme. Acesta include calculatoarele, software-ul, programatorii, personalul de exploatare, datele procesate, reţelele de calculatoare, alte componente hardware etc.

Sistemul informatic este o componentă de bază a sistemului informaţional al unei firme. El asigură culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul16.

Pentru ca un subsistem al sistemului informaţional să fie automatizat el trebuie să fie formatizat astfel încât conţinutul intrărilor să determine ieşirile.

Componentele sistemului informatic: intrări reprezentate de:

- tranzacţii externe: redau dinamica operaţiunilor economice;- tranzacţii interne: redau modificările structurale în cadrul bazei de

date;- prelucrări: proceduri automate care acţionează asupra bazei de date;

16 Meşniţă, G.,Analiza sistemelor informaţionale,Suport curs, Iaşi, 2003, p.2

1

ieşiri: rezultatul prelucrării bazei de date.Sistemul informatic al societăţii comerciale SC Prima Trans SRL Sibiu va fi

prezentat în cele ce urmează prin cele trei componente ale sale, este vorba despre resursele fizice ale sistemului, resursele logice şi cele umane.

3.3.1. Resurse fizice ale sistemului informatic

SC Prima Trans SRL Sibiu dispune de tehnică de calcul concretizată în calculatoare, imprimante, scanere, etc17 a căror descriere se găseşte în tabelul de mai jos. Reţeaua informatică a unităţii este formată din 27 calculatoare compatibile legate în reţea. Calculatoarele din dotare sunt de tip Intel şi AMD X2. Unitatea dispune şi de 2 imprimante legate, de asemenea, în reţea.

Calculatoarele din sistem sunt prevăzute cu programe antivirus şi firewall. Accesul la Internet este permis la toate calculatoarele unităţii. Toate calculatoarele din cadrul unităţii sunt conectate în cadrul unei reţele locale care permite transferul facil de documente.

3.3.2. Resurse logice ale sistemului informatic

Dacă până în acest punct am realizat o trecere în revistă a componentei fizice a sistemului informatic, în continuare se impune să analizăm reursele logice, stiut fiind faptul ca adevărata valoare a unui sistem informatic proiectat pentru a fi utilizat într-un anumit domeniu stă mai ales în partea software.

Astfel, unitatea foloseşte următoarele resurse logice: sistemele de operare Windows 7 Home şi Windows 7 Server; suita de aplicaţii Microsoft Office 2007; suita de aplicaţii realiazată sub sistemul de operare Windows; programe antivirus şi firewall.Pentru evidenţa şi sprijinirea activităţilor compartimentelor întreprinderii sunt

folosite următoarele aplicaţii informatice specializate, realizate de personalul care se ocupă cu informatizarea calculului şi a contabilităţii salariilor din firmã18:

1. Aplicaţia SALARII: cu ajutorul acesteia se poate efectua întreaga activitate de evidenţă a salariilor, se automatizează activitatea de calcul a acestora, se asigură calculul drepturilor băneşti şi a celorlalte drepturi salariale (prime, tichete de masă, etc), a tuturor reţinerilor şi contribuţiilor, se întocmesc listele de plată şi alte situaţii, rapoarte şi centralizatoare de salarizare.

2. Aplicatia PREZENŢĂ: asigură evidenţa personalului pe bază de pontaj şi foaie colectivă de prezenţă, pe total unitate şi pe fiecare secţie şi departament în parte, permite actualizarea datelor din baza de date privind salariaţii şi furnizează informaţii specifice activităţii desfăşurate de fiecare angajat în cadrul firmei:

17 Vezi Anexa 118 http://en.wikipedia.org/wiki/Fox_pro

1

documentul în baza căruia a fost angajat, statutul, tipul de salarizare, regimul de lucru, locul de muncă, funcţia, salariul tarifar, numărul de zile de concediu etc, furnizează diferite liste, rapoarte, nomenclatoare.

3. Aplicaţia FURNIZORI: facilitează gestionarea şi urmărirea documentelor de aprovizionare prin înregistrarea lor într-o bază de date, tine evidenţa furnizorilor codificaţi numeric pe judeţe, a tuturor materialelor intrate şi prestărilor de servicii; datoriei unităţii faţă de aceştia, precum şi a avansurilor plătite; furnizează nomenclatoare de produse şi furnizori, rapoarte şi sinteze referitoare la situaţia furnizorilor.

4. Aplicatia GOBI: ţine evidenţa obiectelor de inventar pe fiecare secţie precum şi pe fiecare salariat în parte, oferă informaţii despre intrările şi ieşirile obiectelor de inventar, permite actualizarea bazei de date şi furnizează diferite liste şi rapoarte.

5. Aplicaţia MIFIX: ţine evidenţa mijloacelor fixe pe locuri de activitate (ateliere, birouri, administraţie) şi pe feluri (clădiri, utilaje, aparatură, etc), asigură înregistrarea tuturor tranzacţiilor privind mijloacele fixe (achiziţie, vânzare, casare, etc ), calculul amortizării lunare în regim degresiv, permite actualizarea bazei de date, întocmirea balanţei mijloacelor fixe, a listelor de inventariere precum şi a altor rapoarte. Aplicaţia oferă şi date suplimentare: fişa mijlocului fix, data punerii în funcţiune, caracteristicele tehnice a mijloacelor fixe, amortizarea cumulată.

6. Aplicaţia GESTOC: ţine evidenţa stocurilor de materii prime şi materiale după natura şi destinaţia lor, asigură înregistrarea tranzacţiilor privind stocurile, permite actualizarea bazei de date, întocmeşte liste de inventar, balanţe analitice, informează conducerea de existenţa stocurilor de materiale în orice moment.

7. Aplicaţia CLIENŢI: este destinată înregistrării şi procesării tranzacţiilor efectuate în cadrul activităţilor de desfacere, asigurând înregistrarea, centralizarea şi urmărirea vânzărilor firmei către clienţii săi. Permite emiterea şi evidenţa documentelor pentru clienţi, actualizarea bazei de date privind clienţii precum şi obţinerea diferitelor rapoarte şi sinteze referitoare la clienţi şi vânzări.

Bazele de date ale sistemului informatic de la societatea SC Prima Trans SRL Sibiu sunt construite utilizând sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) Visual FoxPro versiunea 6.0. pentru Windows.

3.3.3. Resurse umane ale sistemului informatic

Pentru a asigura o exploatare optimă a resurselor fizice şi logice existente este necesar ca cei care le utilizează să fie suficient de instruiţi, să cunoască în amănunt modul în care funcţionează programele pe care le folosesc.

Persoanele care întrebuinţează echipamentele sistemului informatic reprezintă cea de a treia componentă a sistemului informaţional.

În cadrul unităţii există 3 angajaţi cu studii de specialitate în domeniul informatic: 1 analist, 1 proiectant, 1 tehnician de întreţinere a sistemului. Aceştia se ocupă de administrarea reţelei de calculatoare, întreţinerea sistemelor de calcul, echipamentelor, programelor şi a bazelor de date, remedierea eventualelor

1

defecţiuni din cadrul sistemului, rezolvarea diferitelor probleme care pot apărea, instruirea şi iniţierea personalului care are acces la calculatoare, dezvoltarea, adaptarea şi actualizarea aplicaţiilor existente pentru ca acestea să satisfacă cerinţele crescânde etc. Mai exixtă, de asemenea, o serie de operatori care se ocupă de tehnoredactare, exploatarea aplicaţiilor, popularea şi exploatarea bazelor de date, centralizarea datelor pentru obţinerea diferitelor rapoarte, liste, centralizatoare.19

3.4. Descrierea sistemului informatic al societăţii

Pentru a uşura derularea activităţilor din întreprindere se apelează la componentele electronice de prelucrare şi stocare a informaţiilor. Orice întreprindere ar trebui să-şi modernizeze sistemul de desfăşurare a activităţilor economice, implementând în unitate programe informatice capabile să satisfacă cerinţele utilizatorilor şi să grăbească munca acestora.

3.4.1. Descrierea generală a aplicaţiei privind salariile

Pentru calculul drepturilor salariale ale personalului angajat în cadrul SC Prima Trans SRL Sibiu se foloseşte aplicaţia „Salarii”. Este o aplicaţie realizată de angajaţii proprii cu studii de specialitate în domeniul informatic ai companiei şi rulează în Visual FoxPro 6. Cu ajutorul acestei aplicaţii se poate efectua automat întreaga activitate de evidenţă şi calcul a salariilor pe specificul activităţii prestate răspunzând cerinţelor unităţii. Este conceput conform reglementărilor contabile în vigoare şi este adaptabil la modificările ulterioare ale legislaţiei.

Aplicaţia “Salarii” a fost creată având la bază un studiu solid al legislaţiei şi experienţa specialiştilor în domeniu. Aplicaţia “Salarii” ţine evidenţa salariaţilor din cadrul firmei, asigură prelucrarea pontajelor, calculul drepturilor salariale, evidenţa concediilor (de odihnă, de maternitate şi medicale) şi a altor drepturi ale personalului, înregistrarea diferitelor reţineri.

Aplicaţia „Salarii” îşi propune să contribuie la creşterea calităţii muncii angajaţilor din departamentul salarizare, prin oferirea mult mai facilă şi într-un timp cât mai scurt a principalelor documente, liste, rapoarte necesare stabilirii drepturilor salariale ale salariaţilor întreprinderii. Aplicaţia oferă posibilitatea calculului drepturilor băneşti ale angajaţilor pentru cele două tipuri de salarizare folosite de unitate, respectiv salarizarea în regie şi cea în acord.

Aplicaţia presupune introducerea şi/sau preluarea diferitelor date de la departamentele implicate în stabilirea salariilor şi introducerea acestora într-o bază de date. Baza de date astfel realizată este apoi folosită pentru generarea diferitelor liste de care are nevoie utilizatorul şi pentru diferite alte interogări, putând efectua

19 Burloiu,P. – Managementul resurselor umane, ed. Lumina lex, Bucureşti, 1997, pag. 35

1

calcule necesare stabilirii drepturilor băneşti şi a celorlalte drepturi salariale (prime, tichete de masă etc). De asemenea permite calculul automat al diverselor componente salariale (sporuri, indemnizaţii de conducere, sumele pentru concediile de odihnă şi medicale, contribuţia la fondul de somaj, contribuţia la asigurarile sociale, contribuţia la asigurarile sociale de sănătate, penalizări, reţineri, impozit, etc.).

Aplicaţia pune la dispoziţie o serie de rapoarte şi centralizatoare privind activitatea de salarizare cum ar fi: fluturaşul de plată, statul de plată al avansului chenzinal, statele de plată avans şi lichidare, centralizatoare state de plată, statul de plată al avansului la concediul de odihnă, situaţia concediilor de odihnă efectuate, fişa personală de salarizare, situaţia concediilor de odihnă neefectuate, situaţia concediilor medicale efectuate, situaţia reţinerilor, virarea impozitului pe salarii, fişe fiscale, borderou fişe fiscale etc. Sunt disponibile o serie de sinteze referitoare la drepturile de avans şi de lichidare ale angajaţilor. Centralizatoarele evidenţiază atât drepturile băneşti ale angajaţilor, cât şi contribuţiile societăţii la diversele fonduri (fondul de somaj, fondul de risc, fondul de sănătate, asigurările sociale, etc). Permite redactarea fişelor fiscale necesare impozitului pe venitul global, redactarea declaraţiilor pentru C.A.S. şi B.A.S.

3.4.2. Prezentarea bazei de date

Baza de date utilizată pentru stocarea datelor în vederea calculului drepturilor salariale ale personalului angajat în cadrul SC Prima Trans SRL Sibiu este formată din următoarele tabele prezentate în cele ce urmează:

Tabela Personal care cuprinde: date de identificare angajat: nume, prenume, cod numeric personal, marcă, data angajării, salariul.

Tabela Meserii cu ajutorul ei se realizează identificarea meseriei fiecărui angajat în parte. Se realizează prin atribuirea unui cod de identificare unic fiecărei meserii;

Tabela Loc_muncă care cuprinde denumirea şi codul locului de muncă;

Tabela Pont_av prin intermediul căreia se ţine evidenţa orelor lucrate în vederea calculării avansului chenzinal;

Tabela Pont_lic prin intermediul căreia se ţine evidenţa orelor lucrate, ore concediu, etc;

Tabela Avans conţine date de identificare angajat, ore lucrate în vederea calculării avansului, suma calculată aferentă avansului, reţinerile pentru avans;

Tabela Retin sunt identificate reţinerile corespunzătoare pentru fiecare angajat şi sumele aferente reţinute;

Tabela Deduceri care cuprinde date despre persoanele care se află în întreţinerea angajaţilor şi pentru care aceştia beneficiază de deduceri salariale, precum şi coeficienţii pentru deducerea la impozit;

1

Tabela Stat reprezintă o centralizare a tuturor datelor, conţine date de identificare angajat, salariul, locul de muncă, meseria, coeficientul de deducere, sumele defalcate pe cauze, contribuţiile, restul de plată;

Tabela CO prezintă numărul zilelor de concediu ale fiecărui angajat; Tabela Borderouri se foloseşte în relaţiile cu banca pentru achitarea

drepturilor salariale prin virament, conţine date de identificare, CNP, număr cont; Tabela Boală conţine date de identificare, denumire, codul bolii, zile

de concediu de odihnă, serie, număr şi date certificat; Tabela Localitate conţine denumirile localităţilor şi codurile acestora; Tabela Judet conţine denumirea judeţului şi codul acestuia.

Nu am putut prezenta structura bazei de date sub forma unor tabele şi a legăturilor existente între ele deoarece aplicaţia nu furnizează acestă informaţie.

3.4.3. Analiza aplicaţiei informatice

Analiza aplicaţiei Salarii se va face pe baza datelor de intrare, a prelucrărilor care au loc în cadrul ei şi a informaţiilor furnizate (ieşirile) de aplicaţie.

Abordarea standard a structurii sistemului informatic prin prisma celor trei componente de bază intrări – prelucrări – ieşiri poate pune în relaţie nivelul şi calitatea ieşirilor cu modul de valorizare al obiectivelor sistemului informatic.20

3.4.3.1.Prezentarea prelucrărilor

Atât analiza intrărilor cât şi cea a ieşirilor se va realiza prin prisma principalelor procese (prelucrări) care au loc în cadrul acestei aplicaţii.

Principalele procese reflectate în cadrul aplicaţii sunt: calculul avansului chenzinal – presupune determinarea chenzinei I în

procent de 45% din salariul negociat, întocmirea listei de avans şi a centralizatorului de avans chenzinal, al borderoului avans (trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor), precum şi a altor situaţii;

calculul indemnizaţiei pentru concediul de odihnă – conform contractului colectiv de muncă salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, cu o durată în funcţie de vechimea în muncă. Se acordă anual, proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. Acest proces presupune determinarea sumei acordată ca indemnizaţie pentru CO şi generarea statului de plată CO şi a centralizatorului statelor de plată CO;

determinarea primelor (premiilor) – de regulă dacă la sfârsitul anului se constată realizarea profitului propus, acest fond se acordă salariaţilor sub fomă de premii. Aceste premii se mai pot acorda din acelaşi fond de Crăciun şi Paşti.

20 Oprea, D., Meşniţă, G., Dumitriu, F. – Analiza sistemelor informaţionale, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, pag 22

1

Această operaţiune presupune: stabilirea cuantumului primelor, întocmirea unor referate de premiere, aprobarea lor iar pe baza acestora întocmirea statului de plată al primelor;

calcul lichidare (chenzina II-a) – închiderea unei luni se realizează în ziua de 15 a lunii următoare şi are drept scop identificarea restului de plată. Pentru aceasta trebuie să se calculeze totalul veniturilor salariale, date care se vor găsi în tabelele Stat.dbf. Aceast proces presupune mai multe etape: preluarea orelor lucrate pentru calculul lichidării, calculul indemnizaţiilor pentru concediile medicale, calculul salariului în acord pentru categoriile de angajaţi salarizaţi în acord, calculul sporurilor, determinarea deducerilor personale pentru fiecare angajat, calcularea salariului realizat şi determinarea sporurilor aferente, determinarea reţinerilor, determinarea contribuţiilor legale pentru fiecare angajat, calcularea restului de plată la lichidare, întocmirea statelor de plata lichidare şi a centralizatorului lichidare precum şi al borderoului rest de plată (trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor) şi întocmirea fişelor fiscale.

3.4.3.2.Analiza intrărilor

Prin intrările unui sistem informatic se înţelege totalitatea datelor primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica în date interne şi în date externe. La nivelul fiecărui subsistem informatic este necesar ca intrările sistemului să fie condiţionate de ieşirile acestuia.

1. Pentru calculul avansului chenzinal intrările sunt reprezentate de: datele de identificare ale angajaţilor citite din tabela Personal.dbf; date privind numărul de ore lucrate citite din tabela Pont_av.dbf; date privind salariul negociat extrase din tabela Personal.dbf; date privind eventualele menţiuni extrase din tabele Excepţii.dbf.

2. Pentru calculul indemnizatiei pentru concediul de odihnă se folosesc ca date de intrare următoarele:

datele de identificare ale angajaţilor citite din tabela Personal; informaţii privind salariul negociat citit din tabele Personal; date privind vechimea în muncă a angajaţilor; centralizatorul numărului de ore lucrate preluată din tabela Prezenta.dbf

(este o arhivă la nivel de an în care sunt conţinute informaţii privind orele lucrate, orele nelucrate, concediile);

date privind situaţia concediilor.3. Pentru determinarea primelor se utilizează ca intrari următoarele

documente: suma totală ce trebuie acordată ca prime, sumă ce este trecută pe

centralizatorul prime, întocmit în cadrul Consiliului de Administraţie; datele privind numele şi marca angajatilor citite din tabela Personal.dbf; date privind numărul de ore lucrate;

1

4. Calculul lichidării – chenzina II-a presupune ca date de intrare următoarele: datele de identificare ale angajaţilor citite din tabela Personal.dbf; informaţii privind salariul negociat citit din tabele Personal.dbf; date privind numărul de ore lucrate citite din tabela Pont_lic.dbf; situaţia realizărilor în acord preluată de tabela Fişa_ind.dbf; grila de salarizare pe meserii şi funcţii care sunt stocate în tabela

Meserii.dbf; centralizatorul reţinerilor preluat din tabela Reţin.dbf; centralizatorul concediilor medicale, de maternitate şi îngrijire copil

preluat din tabela Boala.dbf; centralizatorul concediilor de odihnă preluat din tabela Odihna.dbf; coeficienţii deducerilor personale preluat din tabela Deduceri.dbf; centralizatorul de avans chenzinal preluat din tabela Avans.dbf. grila de impozitare preluată din tabela Impozit.dbf coeficienţii contribuţiilor angajatului la stat care sunt stocate în tabela

Indicatori.dbf.5. Se observă că în cadrul fiecărui proces descris anterior aplicaţia elaborează

diferite rapoarte, liste, centralizatoare care au ca intrări următoarele: liste avans chenzinal; referate premiere; state de plată concedii; situaţia reţinerilor

3.4.3.3.Analiza ieşirilor

Prin ieşirile unui sistem informatic se înţelege totalitatea informaţiilor obţinute în urma prelucrărilor care au avut loc asupra datelor primare.

1. Ieşirile generate de calculul avansului chenzinal sunt: Centralizator state plată avans trimis la departamentul financial contabil,

pe baza căruia se întocmesc ordine de plată către banca care efectuează viramentele–BRD;

Borderou viramente conturi carduri avans trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor;

Listă fluturaşi avans, fluturaşii fiind împărţiţi angajaţilor. 2. Ieşirile generate de calculul indemnizatiei pentru concediul de

odihnă sunt reprezentate de: Statul de plată C.O;

3. Ieşirile generate de determinarea primelor sunt: Statul de plată a primelor;

4. Ieşirile generate de calculul lichidării – chenzina II-a sunt: Centralizator state de plată chenzina II-a trimis la departamntul financiar

contabil, pe baza căruia se realizează un ordin de plată către banca care efectuiază

1

viramentele – BRD; un alt exemplar se timite la conducere pentru a fi semnat şi avizat;

Borderou viramente conturi carduri rest de plată trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor;

Listă fluturaşi stat de plată, fluturaşii fiind împărţiţi angajaţilor.5. În urma elaborării diferitelor rapoarte, liste, centralizatoare

rezultă următoarele ieşiri: Declaraţii OP salarii către departamentul Financiar; Note contabile salarii către departamentul Contabilitate; Declaraţie privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată

către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat; Declaraţii şi fişe fiscale trimise la Direcţia Generală a Finanţelor Publice; Borderou de însoţire a dischetei cu fişe fiscale trimise la Direcţia Generală a

Finanţelor Publice; Situaţia personalului asigurat medical trimisă la Casa de Sănătate; Situaţia contribuţiilor la asigurările de şomaj trimisă la AJOFM; Situaţia personalului asigurat social trimisă la Casa de Pensii;

3.4.4. Prezentarea rapoartelor, listelor, centralizatoarelor furnizate de aplicaţia Salarii

Prin exploatarea aplicaţiei „Salarii” pot fi obţinute o serie de rapoarte, liste şi centralizatoare. Acestea sunt generate folosind meniul de care dispune aplicaţia prezentată anterior. Principalele centralizatoare pe care le generează aplicaţia sunt:

1. Din submeniul Avans apelând la opţiunea „Vizualizare liste” obţinem următoarele situaţii:

Lista de plată a avansului – are format A3, conţine date privind avansurile pe care le-au primit angajaţii.

Centralizator state de plată avans – are format A3, conţine o centralizare a statelor de plată a avansului pe ateliere şi departamente.

Fluturaş avans – are format A5, este documentul pe care îl primeşte fiecare angajat în momentul virării sumei reprezentând avansul în contul său, conţine date privind numărul de cont al cardului şi suma primită. Submeniul Avans dispune şi de opţiunea „Tipărire imprimantă” care dă posibilitatea imprimării diferitelor liste sau centralizatoare.

2. Din submeniul „Liste lich.” apelând la opţiunea „Vizualizare liste” se pot obţine următoarele situaţii:

Borderou viramente conturi carduri – are format A3, conţine date privind viramentele efectuate, contul de card al angajatului, datele de identificare şi suma virată.

1

Centralizator structură venituri brute – are format A3, conţine o centralizare a sumelor brute acord şi regie pe secţii de producţie şi departamente funcţionale.

Centralizator state de plată chenzina II – are format A3, conţine o centralizare a informaţiilor, în funcţie de modul de salarizare, pe locuri de muncă (ateliere, departamente funcţionale). Sunt prezentate informaţiile în funcţie de veniturile brute, reţinerile şi restul de plată.

3. Fluturaşul “stat de plată” – este documentul pe care îl primeşte fiecare angajat în momentul virării sumei reprezentând lichidarea în contul său. Conţine toate drepturile cuvenite salariatului, reţinerile pe care le datorează, avansul primit, impozitul aferent, precum şi restul de plată.

4. Se mai pot vizualiza, cu posibilitatea de listare urmatoarele documente de sinteză:21

Centralizatorul fişelor de retribuire pentru muncitorii în acord individual – are format A3 şi conţine date cu privire la realizările peste normă a muncitorilor plătiţi în acord. Se foloseşte la stabilirea salariilor acestora;

Declaraţii OP salarii – are format A3 şi conţine date despre datoriile faţă de bugetul statului, asigurarile sociale şi fondul de şomaj. Acest document este trimis la departamentul financiar în vederea completării ordinelor de plată;

Note contabile salarii – are format A3, conţine înregistrările contabile în legatură cu salariile, este trimisă la financiar pentru verificare şi apoi la contabilitate în vederea întocmirii balanţei contabile.

Recapitulaţia generală – are format A3, conţine o recapitulaţie, pe total societate, a salariilor, sporurilor, concediilor de odihnă, penalizărilor, a tuturor reţinerilor şi a restului de plată, se foloseşte la întocmirea notei contabile;

Informaţii salarii – are format A3, prezintă o serie de informaţii cu privire la salarii, ca de exemplu sumele retinute de la salariaţi, sumele plătite de unitate pentru salariaţi, sumele aferente concediilor medicale;

Recapitulaţie C.A.S. – are format A3, cuprinde date privind tipurile certificatelor medicale aduse de angajat; în funcţie de codul bolii se stabilesc drepturilor salariale aferente concediilor primite. Se calculează reţinerile aferente (C.A.S., impozit, şomaj) şi se stabileşte restul de plată;

Listă fonduri de sănătate pentru concedii medicale – are format A3, conţine o centralizare, pe locuri de muncă (secţii, departamente funcţionale) şi pe total societate, a zilelor de concediu medical, a codului bolii şi a sumelor acordate;

Centralizator reţineri – are format A3 şi conţine date privind reţinerile (somaj impozit, CAS, ASS) pe total societate, ţinând seama de cele două modalităţi de salarizare;

3.5. Protecţia şi securitatea aplicaţiei privind salariile

21 Fotache, D., Hurbean, L. – Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

1

Odată cu trecerea spre prelucrarea masivă a datelor cu ajutorul calculatoarelor electronice, datorită volumului mare al investiţiilor şi a transferării „grijii” informaţiei către sistemele electonice de calcul, s-a pus într-un alt context problema protejării noilor averi fizice şi informaţionale22.

Securitatea sitemelor informaţionale este o componentă de bază a ecuaţiei succesului firmei. Particularităţile protecţiei unui sistem informaţional se referă la luarea unor măsuri speciale de aparare a datelor, prin intermediul echipamentelor de prelucrare automată a datelor, softului de sistem sau de aplicaţii, precum şi al comunicaţiilor.

Regulile generale, aplicabile tuturor sistemelor de securitate sunt: stabilirea utilizatorilor, asigurarea loialităţii şi încrederii personalului, stabilirea modalităţilor prin care acţiunile de autorizare să fie eficiente, identificarea mijloacelor materiale prin care să realizeze protecţia, inventarierea elementelor de protejat, gruparea valorilor importante pentru o mai buna protecţie, stabilirea zonelor de amplasare a valorilor protejate, apărarea valorilor protejate, asigurarea verificării bunurilor protejate, restricţii privind utilizarea bunurilor protejate şi a mecanismelor de protecţie, controlul accesului la bunurile protejate, expunerea redusă a bunurilor protejate, elaborarea documentaţiilor de analiză a operaţiunilor cu valori patrimoniale, cercetarea tuturor neregulilor, sancţionarea abaterilor.

Pornind de la structura organizaţională existentă în firmă, am identificat următoarele persoane responsabile cu securitatea:

administratorul aplicaţiei este responsabil cu întreţinerea aplicaţiei, identifică soluţii pentru contracararea eventualelor pericole, planifică şi execută procesele de backup şi recovery la nivelul bazei de date, gestionează structura de utlizatori pentru aplicaţie, respectiv asigură instruirea de specialitate a acestora;

tehnicianul întreţinere sistem identifică şi evaluează potenţialele pericole asupra sistemului, monitorizează activitatea utilizatorilor acestora în reţea. Asigură buna funcţionare a echipamentelor hardware, integrarea echipamentelor şi software-ului. Achiziţionează aplicaţii pentru funcţionarea corectă a sistemului.

Aplicaţia asigură pentru informaţiile gestionate următoarele caracteristici: confidenţialitate – aplicaţia gestionează informaţii care necesită protecţie la

dezvăluire neautorizată; integritate – aplicaţia gestionează informaţii care necesită protecţie la

modificări care nu sunt autorizate, anticipate şi inteţionate; disponibilitate – aplicaţia gestionează informaţii care trebuie să fie

disponibile având ca bază criteriul de timp pentru a răspunde cerinţelor critice şi a preveni pierderi.

Au fost identificate zonele în care pot să apară ameninţări şi să se manifeste riscuri, şi astfel găsite unele măsuri de control, pentru a asigura disponibilitatea şi continuitatea serviciilor. Sursele de vulnerabilitate, riscurile asociate acestora,

22 Oprea,D., Protecţia şi securitatea informaţiilor, ed. Polirom, Iaşi 2004

1

precum şi strategiile de minimizare şi control a riscurilor sunt prezentate în tabelul din Anexa 223.

Protecţia aplicaţiei este asigurată prin realizarea de back-up şi recovery la nivelul bazei de date în vederea salţării acesteia la diferite momente, pentru a preveni pierderea informaţiilor

Angajaţii departamentului Salarizare au următoarele îndatoriri, obligaţii, permisiuni şi drepturi:

folosesc drepturile de acces atribuite pentru lansarea în execuţie a aplicaţiei; solicită ajutorul administratorului de aplicaţie în cazul apariţiei unor

incidente în exploatarea aplicaţiei; stabilesc data executării unor backup-uri pentru baza de date a aplicaţiei; salvează periodic baza de date „Salarii” pe unităţi optice WORM (CD,

DVD); nu au voie să copieze informaţiile considerate confidenţiale şi secrete; trebuie să raporteze în timp util problemele apărute; nu au voie să utilizeze serviciile HTTP, Instant Messaging, în alt scop decât

cel lucrativ;Calculatoarele utilizator destinate departamentului Salarizare sunt plasate într-o

încăpere dotată cu sistem de securitate antiefracţie, instalaţie de stingere a incendiilor şi sistem de alarmă. În departamentul Salarizare au acces doar angajaţii acestui departament şi personalul administrativ.

3.6. Alte posibilităţi de automatizare a contabilităţii salariilor

Evoluţia globală a economiei actuale şi dimensiunea internaţională a gestiunii afacerilor are, în acest moment de debut al secolului XXI o importanţă capitală. Un lucru este cert: în lumea plină de hăţişuri a afacerilor globale, internetul a schimbat mersul economiei şi continuă să schimbe zi de zi modalităţile de desfăşurare a afacerilor şi de creare a celor noi, oferind nenumărate oportunităţi pe o piaţă extrem de pretenţioasă.

Schimbările în gestiunea financiară a întreprinderii pentru alinierea la cerinţele economiei contemporane nu se fac în fiecare zi. O astfel de activitate înseamnă un consum de timp şi resurse materiale, financiare şi de personal pentru orice întreprindere.

3.6.1. Piaţa de software financiar – contabil

23 Vezi Anexa 2

1

Analiza pieţei de software, româneşti şi internaţionale, mai precis a segmentului software financiar-contabil, sub raportul ofertei, a permis desprinderea următoarelor concluzii:

piaţa occidentală are o ofertă extrem de largă de produse destinate contabilităţii şi gestiunii financiare, în timp ce piaţa românească are o ofertă largă de programe de contabilitate, dar mai restrânsă în privinţa softului de analiză, planificare şi gestiune financiară;

majoritatea producătorilor oferă soft ce integrează contabilitatea şi gestiunea financiară iar cei care nu oferă un produs integrat, furnizează mai multe module între care datele pot fi transmise sau care exploatează aceeaşi bază de date;

foarte multe dintre produsele analizate conţin un modul de analiză şi prognoză dezvoltat cu ajutorul programelor de calcul tabelar, folosind facilităţile grafice ale acestora şi oferind utilizatorilor confort şi siguranţă unui produs cu care sunt familiari (în absenţa unui astfel de modul, la unele produse există posibilitatea exportului de date către programele de calcul tabelar, pentru a realiza analize sau reprezentări grafice);

marea majoritate a produselor oferă pe lângă un număr de rapoarte standard, predefinite şi facilităţi de personalizare a acestora sau de generare a rapoartelor la cerere, cu nivelul de detaliere şi în forma specificată de utilizator;

produsele complete includ facilităţi pentru interogări ad-hoc şi pentru analize "what if sau pentru definirea de scenarii, ceea ce le conferă calităţi de sisteme de sprijinire a deciziilor;

pentru o exploatare cât mai facilă majoritatea produselor au o interfaţă grafică, intuitivă dublată de un sistem Help, de obicei interactiv, astfel ca utilizatorul să nu trebuiască să apeleze foarte des la manualul de utilizare;

integrarea Internet, prin module dezvoltate în Java sau alt limbaj orientat obiect, oferind servicii precum accesul on-line la informaţii de ultimă oră de pe piaţa bursieră financiară sau a fondurilor mutuale;

ultimele tendinţe în privinţa gestiunii datelor sunt depozitele şi magazinele de date, iar exploatarea datelor este marcată de trecerea de la OLTP (On-Line Transaction Processing) la OLAP (On-Line Analitical Processing) - tendinţe care sunt în faza embrionară pe piaţa românească de software;

Pentru evidenţa salariilor, companiile care realizează software în domeniul financiar-contabil, realizează module speciale care pot fi uşor integrate în aplicaţiile financiar contabile de bază pe care aceste firme le realizează. În continuare vor fi prezentate cele mai folosite produse soft-ware financiar – contabile de pe piaţa românească. Această prezentare se va axa cu precădere modulul Salarii.

1.WinMENTOR cuprinde instrumente integrate pentru stocarea, analiza şi raportarea rapidă a informaţiilor, permiţând astfel posturilor manageriale accesul rapid la informaţiile contabile şi de gestiune24. Modulul SALARll oferă posibilitatea calculului salariilor angajaţilor, lăsând utilizatorul să opteze între înregistrarea lor contabilă direct în modulul de bază WinMENTOR şi includerea

24 http://www.winmentor.ro/down/Anexa_SALARII.pdf

1

lor manuală prin note contabile. În afară de această posibilitate, care permite funcţionarea modulului independent de produsul de bază WinMENTOR, acest modul are facilităţi de configurare a contribuţiilor, indemnizaţiilor, sporurilor şi reţinerilor, ce îi conferă un grad ridicat de adaptabilitate la cerinţele utilizatorului şi la modificarile de legislaţie. Adăugând gradul ridicat de configurare a listelor specifice, rezultă un instrument ideal pentru optimizarea activităţii de evidenţă a personalului şi calcul al salariilor. Integrat în produsul de bază WinMENTOR, modulul permite preluarea realizărilor din producţie pentru angajaţii salarizaţi în acord, calculând automat indicele de realizare a salariului şi oferind date pentru calculul costurilor pe produs realizat. Există, de asemenea, posibilitatea de a opera regularizarea automată a impozitului pe venitul global la sfarşit de an şi de a exporta atât fişele fiscale pe suport electromagnetic cât şi declaraţiile lunare de C.A.S. şi şomaj.

2.CIEL oferă soluţii de contabilitate, gestiune şi salarii, la cheie, însotiţe de un serviciu profesional de asistenţă tehnică. CIEL România a beneficiat de experienţa şi cunoştinţele acumulate de CIEL Franţa, pe care le-a adaptat şi dezvoltat continuu în acord cu particularităţile şi dinamica mediului legislativ şi de afaceri din România. Ciel Salarii Windows 2005 este un program de salarizare care se evidenţiază printr-o arhitectură deosebită, ce conferă întregii aplicaţii flexibilitate şi putere în abordarea practic a oricarei situaţii, putându-se efectua întreaga activitate de evidenţă a salariilor, pentru orice tip de companie, având posibilitatea de lucru în reţea. Ciel Salarii Windows este construit pornind de la trei coordonate: utilitate completă, naturaleţe în utilizare şi uşurinţă în învaţare, îmbinând optim conceptele salarizării cu cele informatice25. Programul se caracterizează printr-o mare scalabilitate şi configurabilitate, o flexibilitate completă a algoritmilor de calcul dar şi o bază completă a tuturor situaţiilor posibile date de legislaţia actuala în domeniul salarizării. Aplicaţia a fost concepută sub mediul de dezvoltare care poate fi considerat un standard industrial al momentului: Visual Basic 6 cu SQL Server (MSDE). Aplicaţia are o arhitectură nouă şi total diferită de oricare din programele de salarii existente în România bazată pe două concepte: bază de calcul configurabilă, algoritmul de lucru configurabil. Unul din avantajele aplicatiei de Salarii Ciel este cuplarea practic instantanee a aplicaţiei la cadrul legislativ românesc în materie de salarizare.

3. WizCount este un program de gestiune economică şi management proiectat pentru companiile care lucrează într-un mediu în plină dezvoltare şi în condiţiile unei rate mari a inflaţiei. Cuprinde contabilitate, gestiune, vânzări, producţie, logistică, aprovizionare, management, ce accesează simultan aceeşi bază de date. Informaţiile prelucrate de sistem sunt transmise instantaneu în tot programul. Programul este tradus şi adaptat legislaţiei române, fiind în permanenţă actualizat conform cerinţelor noi care apar. Limbajul de programare folosit, Microsoft C++, îi asigură viteză în exploatare şi o stabilitate deosebită în lucrul cu baze foarte mari de date, fiind în acelşi timp deschisă unor, adaptări specifice. Permite importul şi exportul de date către orice alt program

25 http://www.ciel.ro/ciel_salarii_2005.html

1

(VisualC, Foxpro, Access, Excel etc). WizSalary este un program de salarizare de ultimă generaţie, special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor ce pot apărea în acest domeniu făra a depinde de tipul de activitate al firmei ce îl foloseşte şi de numarul de angajaţi.

4. Autosoft Salarii 490 este un program de calcul al salariilor şi al fişelor fiscale. Programul automatizează activitatea de calcul a salariilor angajaţilor, colaboratorilor şi permite obţinerea rapoartelor de salarizare. Este special conceput pentru rezolvarea problemelor de calcul salarial indiferent de tipul de activitate: societati comerciale, bugetare sau fundaţii şi numarul de angajati, colaboratori al firme. Este un program accesibil, printr-o operare simplă, o interfaţă prietenoasă şi uşor de utilizat, realizat conform cerintelor legislatiei românesti, flexibil la schimbări legislative, multisocietate, multisalariat. Cu ajutorul programului Autosoft Salarii se pun la dispoziţie26: calculul salariilor angajaţi, colaboratori cu CAS, fără asigurare CAS (regie, acord); calcul sporuri (vechime, ore suplimentare, toxicitate, noapte, indemnizaţie conducere, alte sporuri), calcul prime; reţineri (calcul CAR, rate, penalităţi; avansuri angajaţi, colaboratori, avansuri concedii odihnă; liste prezenţă, listă sporuri, CAR, rate, nomenclatoare de funcţii, compartimente; calcul concedii de odihnă, medicale, concedii de maternitate, îngrijire copil, ajutor social; state de plată, fluturaşi angajaţi, colaboratori, diverse variante de state de plată sau fluturaşi pentru angajaţi şi colaboratori. Datorită modului diferit în care firmele calculează salariile (sporurile sau impozitele reţinute angajatului), programul poate fi configurat astfel încât să se poată calcula salariile după modelul propriu; salarizarea personalului se realizează după sistemul dorit (acord, regie, mixt); automatizare calcul taxe; centralizatoare state de plată şi avansuri pentru angajaţi şi colaboratori; calcul fişe CAS, salvare declaraţii CAS pe dischetă; declaraţii: asigurări sănatate, somaj, CAS, liste nominale CASS, CAS; fise fiscale angajaţi, colaboratori, toate situaţiile raportării electronice a impozitului pe venitul global: borderou dischetă, fişiere, regularizarea anuală, cu salvarea lor şi crearea borderoului. Programul lucrează în Windows 2003, 2000, XP, NT4, 98, 95.

5. NeoSys este un program de contabilitate financiară şi gestiune a stocurilor, creat să crească eficienţa agenţilor economici şi a contabililor, prin uşurinţa în exploatare şi rapiditatea obţinerii informaţiilor contabile. Este conceput conform reglementărilor contabile în vigoare şi este adaptabil la modificările ulterioare ale legislaţiei. Modulul pentru salarii al programului neoSys oferă următoarele facilităţi27: evidenţa personalului, obţinerea statelor de salarii pe locuri de muncă, situaţii centralizatoare, state de plată individuale (fluturaşi), calculul salariilor pornind de la net la brut sau invers, evidenţa sporurilor periodice şi permanente, reţinerilor din salariu, concediilor medicale şi de odihnă, obţinerea declaraţiilor salariale (CAS, fond sănătate, somaj etc), exportul automat al notelor contabile în modulul de contabilitate, posibilitatea configurării contribuţiilor,

26 http://www.autosoft.ro/Salarii.htm27 http://www.softworks.ro/salarii.html

1

indemnizaţiilor şi reţinerilor în funcţie de cerinţele utilizatorului sau a modificărilor de legislaţie.

6. DistribNET aplicaţie dezvoltată de SoftJunior integrează un modul de gestiune, un modul de contabilitate, un program de salarii (Jsal) un soft-ware de mijloace fixe (MifAmor), un modul de securitate date şi drepturi de acces utilizatori (JS Admin) şi reprezintă un mijloc eficient pentru analiză şi decizii de management. Aplicaţia este destinată companiilor din domenii ca: distribuţie, import-export, distribuitori produse farmaceutice şi parafarmaceutice, comert, companii cu facilităţi de producţie, automatizări, construcţii, industria alimentară, piese de schimb. Programul de salarii JSal se adresează departamentelor de resurse umane şi salarizare a personalului şi este flexibil la modificarile legislative. Dintre facilităţile acestei aplicaţii se pot aminti: generează toate declaraţiile lunare (CAS, sănătate, ITM, concedii medicale, şomaj) şi declaraţii rectificative; statele de plată şi fluturaşii se pot genera şi lista în diferite formate; calcul invers net, drepturi, retineri; introducerea de alte drepturi salariale – ore suplimentare, prime, care sunt configurate de utilizator. JSal calculează baza de calcul pentru concedii medicale pe baza datelor din lunile anterioare şi poate lista desfăşuratorul cu baza de calcul pentru concedii medicale. Utilizatorul poate configura tipul de reţineri, drepturi salariale, concedii medicale, sporuri şi ore suplimentare şi procentele pentru contribuţiile firmei şi ale angajatului.

3.6.2. Soluţii ERP pentru firmă

De-a lungul existenţei sale, o întreprindere dezvoltă şi/sau achiziţionează mai multe aplicaţii cerute de diversificarea ori extinderea activităţilor sale. Fiecare dintre aceste aplicaţii răspunde unei probleme sau acoperă un proces economic, fără să ţină seama de lanţul de procese sau de legăturile cu alte aplicaţii din întreprindere. În faza de început a informatizării activităţii dintr-o firmă, cel mai adesea din considerente financiare şi din dorinţa de abordare graduală, mai simplu de tratat, s-a decis achiziţia/dezvoltarea de aplicaţii pentru activităţile de contabilitate apoi cele financiare, pentru salarizare, apoi pentru vânzari, pentru aprovizionare sau alte departamente, dar fără nici o asociaţieîntre ele sau în logica economică a proceselor pe care le sprijină. S-a încercat apoi construirea de legături între aceste aplicaţii insulare, concretizate în interfeţe personalizate ce realizează integrarea punct-la-punct între două aplicaţii.

Sistemele Enterprise Resource Planning (ERP) si-au făcut loc în aplicaţiile de întreprindere în contextul exploziei informaţionale şi dezvoltării fără precedent a tehnologiei informaţionale şi comunicaţiilor la începutul anilor ’9028.

ERP reprezintă sisteme bazate pe arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzacţiilor şi facilitarea integrării tuturor proceselor din faza

28 Fotache, D., Hurbean, L. – Soluţii informstice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP, ed. Economică, Bucureşti, 2004, p.14

1

planificării şi dezvoltării producţiei, până la relaţiile cu furnizorii, clienţii şi alţi parteneri de afaceri.

Într-o definiţie orientată tehnologic, ERP reprezintă un sistem informaţional contabil bazat pe interfaţe grafice utilizator, baze de date relaţionale, limbaje de generaţia a-IV-a, instrumente CASE şi arhitectură client/server. Totuşi, a fost unanimă opinia că, deşi tehnologia este esenţială în realizarea ERP, definiţia trebiue să reliefeze ariile funcţionale acoperite: contabilitate, producţie, vânzare, aprovizionare, stocuri, control de calitate etc.

Astfel, sistemele ERP sunt pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marcheting, distribuţie, contabilitate, financiar, resurse umane, stocuri, logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii într-o manieră extrem de transparentă. Alegerea sistemului ERP potrivit permite beneficiarului să implementeze un sistem integrat unic, prin înlocuire sau reproiectarea sistemelor funcţionale existente.

Modulele pachetelor integrate sunt interdependente şi combinate interfuncţional, dar pot lucra şi independent. Sistemele sunt operaţionale pe platforme diferite: UNIX, WindowsNT, Windows 2000, IBM AIX, LINUX.

În continuare vor fi prezentate câteva soluţii ERP pentru firmă.1. ORACLE este cotată a doua firmă producătoare de software din lume. A

pătruns pe piaţa ERP în 1989, în SUA şi 4 ani mai târziu în Europa. Oracle propune cea mai puternică şi mai completă platformă internet pentru întreprindere. Cu alte cuvinte, este prima companie de software care dezvoltă şi implementează soluţii 100% internet la nivel de întreprindere, folosind întreaga gamă de soluţii: servere de gestiune a bazelor de date, servere de aplicaţii, suita de e-business pentru aplicaţiile la nivel de întreprindere şi instrumente pentru dezvoltare de aplicaţii şi de sisteme de sprijinire a deciziilor.

Pentru ţara noastră specialiştii de la Oracle România propun soluţii flexibile, modularizate, cu posibilităţi de implementare graduală, în care să poată fii incluse sistemele informatice existente. Nucleul suitei îl constituie soluţia ERP compusă din peste 50 de mii de aplicaţii distincte. Soluţiile Oracle „elimină zidurile dintre sistemele ERP interne ale companiilor şi furnizorilor”.

Componentele unui sistem ERP recomandate de Oracle sunt: Financiar, sistem care acoperă contabilitatea generală şi întocmirea

raportărilor legale, ca şi acoperirea cerinţelor informaţionale ale conducerii prin : Oracle General Ledger (contabilitate generală), Oracle Pay Ables (furnizori - plăţi), Oracle Receivables (clenţi - încasări);

Investiţii, în cadrul căruia este oferit modulul Oracle Projects; Comercial/Stocuri, care vizează toate activităţile din sfera aprovizionării şi

desfacerii, ca şi gestiunea stocurilor; Producţie, sistem care asigură planificarea, lansarea şi urmărirea producţiei

oferit de modulul Oracle Process Manufacturing;

1

Resurse umane, care cuprinde gestiune personalului şi salarizarea, fiind implementat prin modulul Oracle Human Resources.

2. People Soft – soluţie ERP pentru întreprindere. People Soft este lider mondial în furnizarea de software colaborativ de întreprindere. Software-ul este 100% internet şi face posibilă în organizaţii reducerea costurilor şi creştere productivităţii, prin colaborarea cu furnizorii, clienţii şi angajaţii lor.

Suita de aplicaţii pe baza de People Soft constituie o nouă generaţie de produse integrate ce oferă un plus de flexibilitate şi adaptabilitate financiară oricărei organizaţii care încearcă să reziste pe piaţă în contextul schimbărilor frecvente presupuse de globalizare. People Soft a devenit cunoscută datorită soluţiei proiectate pentru gestiune resurselor umane, atât de apreciată încât clienţii ce au ales soluţii ERP de la alte firme concurente au preferat pentru gestiunea resurselor umane oferta de la aceştia. Modulul Human Resource Managemant vizează gestiune forţei de muncă prin aplicaţii de o calitate unanim recunoscută.

În prezent componenta de resurse umane poartă denumirea de Human Capital Managemant, modul care oferă pe lângă gestiunea personalului şi calculul salariului, integrarea serviciilor de managemant al cunoştinţelor, inteligenţa economică şi e- learning.

3. Siveco Applications – soluţiile ERP autohtone încep să-şi facă simţită prezenţa şi să se afirme prin calitatea certificată de clienţii lor. Siveco este deja un furnizor de soluţii software consacrat în România, cu o afacere solidă care a crescut în 10 ani, încet, dar sigur, oferind soluţii potrivite mediului economic românesc şi nu numai: Siveco deţine cea mai mare parte din volumul total al exporturilor din România în ţări din Comunitatea Europeană şi SUA.

Siveco Applications – Componenta Gestiunea Resurselor Umane şi Salariilor

Sistemul acoperă majoritatea functionalităţilor din domeniul Resurse Umane şi Salarizare cum ar fi: managementul de personal, cu acces imediat la date consistente de istoric; analize comparative şi statistice în format grafic, efectuate periodic la cerere şi planificare cu ajutorul simulărilor; un număr foarte mare de funcţii furnizează în formaţii despre recrutarea şi adiministrarea personalului analiza şi urmărirea evoluţiei forţei de muncă; instruirea şi dezvoltarea carierelor; gestionarea salariilor şi a pontajelor, salarizare.

4. Oferta ERP BIT Software : Socrate Bit software Braşov este o companie specializată în proiectarea şi

implementare de sisteme informatice integrate pentru întreprinderile medii şi cele mari. Socrate este o prezenţă notabilă pe piaţa Românească, dar şi un succes în panorama realizărilor autohtone ERP, prezentat de realizatorii săi drept un sistem informatic integrat, destinat planificării şi gestionării tuturor resurselor organizaţiilor. Promovarea produsului urmăreşte obiectivul principal al unui sistem ERP: eliminare insulelor informaţionale şi furnizare informaţiilor în timp real managerilor organizaţiei. Într-o structurare sintetică, modulele sistemului Socrate se grupează în 4 mari componente: financiar, comercial, producţie şi OLAP.

1

Modulul Salarii (parte componentă a modulului Financiar) promite tratarea unui număr cât mai mare de cazuri particulare din firme. Sunt prevăzute posibilităţi multiple de configurare şi adaptare a calculului salariului29. Toate rapoartele se pot configura şi automatiza, iar transferul în contabilitate se poate face cu repartizare automată a cheltuielilor pe centre de cost. Din cadrul acestui modul lipseşte parte de gestiune a resurselor umane.

5. Oferta Transart sau Think client! cu B – OrgTransart este o firmă clujeană înfiinţată în februarie 1997.B –Org este o aplicaţie cu arhitectură multistrat din categoria client/ server,

construită cu ajutorul celor mai noi tehnologii şi instrumente de dezvoltare. Aplicaţia integrează mai jmulte module, care pot fii implementate/utilizate împreună sau separat, corespunzător specificului şi cerinţelor firmei beneficiare.

În structura sistemului se regăsesc modulele tradiţionale ERP, care acoperă funcţinile de bază ale unei organizaţii: financiar, contabilitate, personal – salarizare, aprovizionare, stocuri, producţie, vânzări.

Modulul personal – salarizare este menit să rezolve toate problemele de calcul salarial, indiferent de tipul de activitate şi numărul de angajaţi.

Între facilităţile modulului se numără: simplificarea modului de reflectare în sistem a

schimbărilor legislative, prin posibilitatea efectuării de actualizări de către utilizatorii autorizaţi;

automatizarea calcului impozitelor, contribuţiei la bugetul statului şi a asigurărilor sociale;

posibilităţi extinse de setare a fiecărui venit sau reţinere;

alinierea la sistemul de impozitare pe venitul global şi emiterea de fişe fiscale pentru angajaţi.

29 http://www.socrateplus.ro/index.php?page=produse&id=86&PHPSESSID=3345ead755e81cd66ad1346434d1a45d

1

CAPITOLUL 4. Concluzii

Lucrarea „Analiza ofertei de produse software în economia Românească” este realizată pe exemplul SC Prima Trans SA Sibiu şi are în vedere exemplificarea modului de calcul şi înregistrare în contabilitate a salariilor şi a modului de informatizare a acestora în cadrul companiei mai sus menţionate. De asemenea sunt prezentate şi alte posibile variante pentru automatizarea contabilităţii salariilor.

În privinţa informatizării din domeniul salariilor, se realizează progrese importante, ţara noastră fiind încă în urma ţărilor occidentale. Aplicaţiile prezente pe piaţă fac destul de bine faţă necesităţilor existente, însă principala problemă cu care se confruntă aceste produse – program este instabilitatea cadrului juridic, care suferă constant modificări, fiind necesare actualizări pentru a răspunde noilor cerinţe. Alt neajuns al acestor aplicaţii este costul destul de ridicat, mai ales dacă programul pentru stabilirea salariilor este un modul al unui program standard, aşa cum se întâmplă de obicei, lucru ce necesită şi achiziţia acestuia pentru a beneficia de transferul facil al informaţiilor salariale în contabilitate.

Pentru folosirea cât mai bună a resurselor informaţionale ale întreprinderii, cel mai indicat este folosirea unui program complex, care este componentă a unui program mai mare şi care să poată relaţiona cu celelalte compartimente folosind reţeaua existentă, reducând astfel timpul necesar introducerii datelor în sistem. Pe parcursul lucrării am prezentat cele mai folosite produse software financiar – contabile de pe piaţa românească.

De asemenea pot fi folosite produse sub forma unor pachete integrate de aplicaţii formate din mai multe module interdependente care sprijină toate ariile funcţionale şi care asigură fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii într-o manieră extrem de transparentă – este vorba aici despre produsele ERP prezentate, de asemenea, pe parcursul lucrării.

Aşadar, este indiscutabil faptul că obţinerea unei aplicaţii care să „trăiască” cât mai mult timp şi care să satisfacă cele mai exigente cerinţe ale utilizatorilor, nu se poate face decât prin utilizarea unor metodologii de dezvoltare care utilizează cele mai bune practici în domeniu, a unor limbaje de programare de ultimă generaţie, orientate obiect şi prin luarea în considerare a aspectului comunicării cu alte aplicaţii, precum şi cu web-ul.

Cum viitorul informaticii este întotdeauna frumos şi imprevizibil necesitatea continuării şi căutării permanente de noi soluţii rămâne mereu actuală şi necesară.

1

Bibliografie

Cărţi:

1. Airinei, D., Fotache, D., Fânaru, L., Georgescu, M. – Introducere în informatică economică, concepte de bază, hardware, software, structuri de date şi de prelucrare, Ed. Timpul, Bucureşti, 2001.

2. Burloiu,P. – Managementul resurselor umane, ed. Lumina lex, Bucureşti, 1997

3. Feleagă, N., Ionaşcu, I. – Tratat de Contabilitate financiară, vol.I şi II, Ed. Economică, Bucureşti, 1998

4. Filip, M., Grama, A., – Medii de programare, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001.5. Fotache, D., Hurbean, L. – Soluţii informatice integrate pentru gestiunea

afacerilor-ERP, Ed. Economică, Bucureşti, 20046. Frâncu C., Informatica economică - Fox Pro, Ed. L&S Infomat, Bucureşti,

19987. Gheorghe, Ş. – Fundamente economice, vol.I, Ed. Didactică şi Petagogică

R.A., Bucureşti, 19998. Horomnea, E., şi colaboratori – Bazele contabilităţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,

20059. Ignat, I., Pohoaţă, I., Clipa, N., Luţac, Gh. – Economie politică, Ed.

Economică, Bucureşti, 200210.Ivaşcu C., Prună M., Bazele informaticii, Ed. Petrion, 199511.Odăgescu I., Copos C., Luca D., Furtună F., Smeureanu I., Metode şi tehnici

de programare, Ed. Intact, Bucureşti, 199412.Oprea, D., Meşniţă, G., Dumitriu, F. – Analiza sistemelor informaţionale, Ed.

Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 200513.Simionescu, Aurelian, Manguş, Sorin-Iuliu – Microeconomie, Ed. Focus,

Petroşani, 2004

Surse electronice:1. http://www.softwin.ro/2. http://www.myrecruiter.ro/3. http://www.integrator.ro4. http://www.totalsoft.ro5. http://www.smartree.biz6. http://www.infoworld.ro7. http://www.juridice.ro/monitorul-oficial8. http://www.ciel.ro/ciel_salarii.html9. http://www.autosoft.ro/Salarii.htm10.http://www.siveco.ro/11.http://www.socrateplus.ro/12.http://en.wikipedia.org/wiki/Fox_pro

1

ANEXA 1Resursele fizice ale sistemului şi configuraţia acestora

Denumireechipament

Număr de

unităti

Caracteristici tehnice

Locul de utilizare Soft

Server 1 PowerEdge T110 Intel Xeon X3440 Processor (2.53GHz, 8M Cache, Turbo, HT), Memorie 4GB Memory (2x2GB Dual Rank UDIMMs) 1333MHz, HDD 500GB SATA 7.2k 3.5" HD Cabled, DVDRW 16X, iDRAC6 Embedded BMC, Tower Chassis for Up to 4x 3.5" Cabled HDDs

Oficiu de calcul Windows 7/Windows Server 2008 R2 Service Pack 1 Cisco VPN,MySQL,Java V6,MS Office 2007,Macromedia Pack

Staţii de lucru

27 Mon - 19" Wide / CPU - AMD X2 3.0GHz / Mem - 2048MB DDR2 @ 800MHz Dual-Channel / Video - GeForce 1024MB 128-bit / HDD - 500GB S-ATA / DVD-RW / Tastatura + Mouse.

1 Director General1 Birou contabilitate25 Oficiu de calcul

Windows 7 HomeCisco VPN,MySQL,MS Office 2007

Router

1 Router Linksys WAG120N

Wireless-N Home ADSL2+ Modem Router

Oficiu de calcul

Imprimantă + Scanner + Fotocopiator

3 HP Photosmart C4180 All-In-One

1 Oficiu de calcul1 Birou financiar1 Birou contabilitate

1

ANEXA 2

Surse de vulnerabilitate, riscuri şi măsuri de control în cadrul aplicaţiei Salarii

Zone de apariţia a riscurilor

Riscuri asociate

Gradul de risc

Strategii de minimizare şi control a riscurilor

Măsuri de control

Securitatea fizică Accesul persoanelor neautorizate în Oficiul de calcul

Ridicat Implementare măsuri de control a accesului în firmă şi în birourile administrative.

Accesul în zonele administrative este permis numai persoanelor autorizate pe baza de legitimaţie.

Surse de curent Pene de curent Mediu Utilizarea de surse de curent neîntreruptibile.

Echipamentele sunt conectate la surse de curent neîntreruptibile, care la încărcarea actuală de 40%, asigură o autonomie de 120 minute. Acumulatorii sunt înlocuiţi periodic (anual).

Factori de mediu Producerea dezastrelor naturale/provocate

Inexistenţa unei infrastructuri capabile să reziste diverselor dezastre naturale

Scăzut

Mediu

Asigurarea bunurilor

Amenajarea clădirii capabilă să reziste oricărui tip de calamitate

Asigurarea bunurilor este realizată de firme specializate care, în cazul unor dezastre oferă despăgubiri în funcţie de tipul asigurării. Consolidarea zidurilor clădirii pentru prevenirea distrugerilor în caz de calamităţi (cutremur, inundaţii)

Întreţinerea echipamentului

Întreţinerea necorespunzătoare a echipamentului

Mediu Asigurarea de service de întreţinere preventivă

Service-ul de întreţinere a echipamentelor se efectuează în scopul asigurării că echipamentul este curat şi funcţionează în mod eficient, în scopul prevenirii apariţiei unor probleme predictibile.

Segregarea responsabilităţilor

Frauda sau manipularea greşită ca urmare a segregării nefericite a rolurilor şi resposabilităţilor ce vizează sistemul de plăţi a

Mediu Delimitare precisă a rolurilor şi responsabilităţilor

Rolurile şi responsabilităţile personalului care operează sistemul sunt documentate în fişele de post. Administratorul revizuieşte pentru a determina eventualele incompatibilităţi în

1

salariilor, concediilor sau a altor obligaţii financiare

sarcinile desemnate.

Back-up-ul informaţiilor

Lipsa mediilor de restaurare a datelor în cazul în care este distrus sau defectat mediul principal de stocare

Scăzut Instaurarea unei politici de back-up

Salvarea datelor se realizează conform politicii de back-up.

Controale de acces în reţea

Access neautorizat în reţea

Ridicat Implementare măsurilor specifice de protecţie

Accesul în retea este protejat prin firewall.

Polictica de control a accesului

Accesul persoanelor neautorizate în camera serverelor şi/sau birourile administrative, cauzat de necunoaşterea politicii şi regulilor de acces.

Mediu Mediatizare regim de acces în zonele cu acces restricţionat

Politica de securitate reglementează regimul de acces în camera serverelor, iar această politică este comunicată tuturor angajaţilor periodic începând cu angajarea lor. Accesul în birourile administrative este reglementat şi permis doar persoanelor autorizate. Zonele restricţionate sunt vizibil marcate.