Analiza demografica a judeului Cluj

Cuprins DATE GENERALE SCURT ISTORIC EFECTIV SI REPARTITIE GEOAGRAFICA STRUCTURA POPULATIEI MISCAREA POPULATIEI

REALIZATORIMoraru Constantin anul II grupa 3Stan Bogdan anul II grupa 4Oanca Danut anult II grupa 3

DATE GENERALEMunicipiul Cluj-Napoca, reedintajudetului Cluj, reprezint cel mai important centru urban al Transilvaniei.Cu o suprafata de 179,5 kmp, orasul este situat n centrul judetului, la ncrucisarea unor drumuri importante de interes national si international. Argumente ca oras-centru universitar de prestigiu si avand una dintre cele mai dinamice economii din Romnia, plaseaza municipiul Cluj Napoca pe primele locuri din Europa ca potential de dezvoltare.Experienta statelor membre UE a demonstrat beneficiile administrative,economice si financiare pe care conceptul de zon metropolitan le aduce administratiilor publice din localitatile care alcatuiesc asemenea asociatii. Aceste argumente au dus laformarea unei structuri asociative de tipul zonei metropolitane, la finele anului 2007.Zona metropolitana Cluj este localizat n judetul Cluj, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Romania. Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) are o pozitie geografica strategica, fiind poarta de intrare n Romania dinspre Uniunea European i Ucraina.

SCURT ISTORICNumele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru ntia oar n secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaia de nchis n latin i se refer la dealurile care nconjoar oraul. O alt ipotez acceptat este aceea a provenienei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvntul Klause (nsemnnd trectoare ntre muni sau din clusa stvilar, baraj).Alte denumiri frecvente ale oraului sunt cea maghiar i cea german, Kolozsvr i, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele apte ceti medievale sseti ale Transilvaniei (n german Siebenbrgen, cu sensul de apte Ceti). Primul nume romnesc al oraului a fost Clu, scris uneori i Klus. Denumirea de Cluj s-a ncetenit mai ales dup ce oraul a devenit parte a Regatului Romniei n 1918.Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceauescu i publicat n Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei strvechi aezri - mrturie a vechimii i continuitii poporului romn pe aceste meleaguri."[4] Nicolae Ceauescu a acordat totodat ordinul "Steaua Republicii Socialiste Romnia" clasa I municipiului Cluj-Napoca, "dnd o nalt apreciere contribuiei aduse de cetenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta ntregului popor pentru libertate i progres social i la nfptuirea politicii partidului i statului de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate n patria noastr."[5] Cele dou decrete nu au fost abrogate pn n prezent.Prima atestare documentar a unei aezri pe teritoriul de astzi al Clujului a fost fcut de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menionat aici una dintre cele mai nsemnate localiti din Dacia, cu numele Napuca.Efectiv si repartiie geografica

1. Precizai cele mai actuale date cu privire la populatia judetului CLUJ.

AnPopulatia judetului CLUJPopulatia Romaniei

1992736.30122.810.035

2002702.75521.680.974

2010692.33921.462.186

2. Calculai densitatea general in corelaie cu media naional.

An Populatia judetului ClujDensitatea Judetului ClujPopulatia RomanieiDensitatea national

1992736.301110,3 loc/km22.810.03595,7 loc/km

2002702.755105 loc/ km21.680.97490 loc/km

2010692.339100 loc/ km21.462.18689,9 loc/km

Scderea numeric a populaiei judeului Cluj este rezultatul unui complex de factori, dintre care amintim: micarea natural a populaiei, care a nregistrat valori negative: cea mai mare scdere a sporului natural al populaiei la nivel regional; cea mai sczut rat de fertilitate n cadrul regiunii de nord-vest; numrul relativ mic de investiii; numrul mare de imigrani fie spre satele limitrofe, datorit rdcinilor culturale comune, fie spre Statele Unite, Canada sau ri ale Uniunii Europene, n cadrul migraiei forei de munc cu un grad ridicat de calificare. Scderea populaiei totale implic i scderea densitii acesteia. n anul 2002, densitatea populaiei judeului Cluj era de 105,3 locuitori pe km2, fa de media naional de 90,0 ambele valori fiind n descretere din 1992, cnd la nivel de ar se nregistra o densitate de 95,7, iar pe jude una de 110,3 locuitori pe km2.

3. Sporul mediu anual de cretere.

Perioada Sporul mediu anual CLUJSporul mediu anual Romania

1992-2002-3.354,6-112.906,1

2002-2010-1.302-218.788,5

Structura populaiei

* Structura demografic

An Vrsta

Total Sex

19920-14134.432 727.656F 371.150

15-64464.352

M 356.506

+65128.872

20020-14104.951 689.738F 355.351

15-64447.890

M 334.387

+65136.897

20100-1490.732 690.299F 357.984

15-64455.800

M 332.315

+65143.767

* Mediul de locuire

AnPop. urban Cluj Pop. rural ClujPop urban RomniaPop rural Romnia

1992499.031228.62512.391.82510.419.567

2002456.552233.18611.638.45910.195.024

2010459.865230.43411.818.6709.643.516

* Greutatea specific a populaiei tinere

AnPopulaia tnrPopulaia total Greutatea specific

1992134.432736.30118,25%

2002104.951702.75514,93%

201090.732692.33913,1%

* Greutatea specific a populaiei adulte

AnPopulaia adultPopulaia totalGreutatea specific

1992464.352736.30163,06%

2002447.890702.75563,73%

2010455.800692.33965,83%

* Greutatea specific a populaiei mbtrnite

AnPopulaia btrnPopulaia totalGreutatea specific

1992128.872736.30117,5%

2002136.892702.75519,47%

2010143.767692.33920,76%

In acest judet se resimte o usoara crestere a populatiei varstnice in totalul unei populatii date, ca un proces ferm si de lunga durata, paralel cu scaderea greutatii specifice a populatiei tinere (0-14 ani), in timp ce ponderea persoanelor de varsta adulta (15-64 ani) inregistreaza modificari nesemnificative

* Indicele de mbtrnire demografic

An Indicele de mbtrnire demografic

199249,04%

200280,99%

201098,56%

* Greutatea specific masculin

An Populaia masculin totalGreutatea specific masculin

1992356.50648,41%

2002334.38747,58%

2010332.31547,99%

* Greutatea specific feminin

An Populaia feminin totalGreutatea specific feminin

1992371.15050,4%

2002355.35150,56%

2010357.98451,7%

Raportul de feminitate i raportul de masculinitate

An Raportul de feminitateRaportul de masculinitate

1992104,1%96,05%

2002106,26%94,1%

2010107,7%92,82%

* Rata nupialitii

An Rata nupialitii ClujRata nupialitii Romnia

19927,17,7

20025,75,9

201065,4

* Rata de divorialitate

An Rata divorialitii ClujRata divorialitii Romnia

19921,391,29

20021,491,46

20101,531,52

Dac numrul cstoriilor este n general n scdere ( de la o rat de 7,1 in 1992 la 6 in 2010), cel al separrilor rmne constant (rata divortialitatii se situeaza in jurul valorii de 1,5).

* Structura economic

* Populaia activ i pasiv

An Populaia activ ClujPopulaia activ Romnia

1992411,311387

2002331,99089,6

2010341,98998,3

La nivelul anului 2008, peste 72.000 de clujeni lucrau n agricultur, ali 73.000 n industrie, peste 21.000 n construcii, 52.000 erau comerciani iar numrul celor care activau n domeniul nvmntului era de aproapre 13.000.

* Rata omajului

An Rata omajului ClujRata omajului Romnia

19929,45,8

2002106,6

20106,37,1

Miscarea populatiei

1. Rata de natalitate general

An Rata natalitii ClujRata natalitii Romnia

19921011,4

200289,7

201010,19,9

2. Rata de mortalitate general

An Rata mortalitii ClujRata mortalitii Romnia

19926,16,5

20025,76,2

20103,64

3. Mortalitatea infantil

AnMortalitate infantil ClujMortalitate infantil Romnia

199217,723,3

200214,717,3

20106,19,8

4. Bilanul natural

An Bilan natural ClujBilan natural Romnia

19924,94,9

20023,83,5

20106,25,9

Ponderea populaiei tinere cu vrste ntre 18-40 de ani este de 36% din populaia ntregii ri, iar n populaia care a emigrat legal dup 1992 aceeai categorie de populaie reprezint aproape 55%. Odat cu populaia tnar au plecat i copiii pe care aceast populaie i-ar fi avut. n ntreaga migraie net dintre cele dou recensminte, ponderea celor avnd vrstele cele mai fertile, ntre 20 i 40 de ani, a reprezentat 62%.

In Cluj, 19%din imigranti sunt studenti, 21% sunt impliocati in activitati comerciale, 16% sunt casatoriti cu cetateni romani , 7%sunt elevi iar restul au alte scopuri.Romania este tara din Uniunea Europeana cu cea mai scurta speranta de viata pentru femei, arata un raport publicat de Comisia Europeana, desi fata de anul 1989, speranta de viata la romani a crescut cu 1,6 ani la barbati si 3 ani la femei. Speranta de viata a femeilor din Romania este de 75 de ani, fata de 84 de ani in Spania. Speranta de viata a barbatilor romani este printre cele mai scurte in Europa, de 68.2 de ani, fata de 78.4 de ani in Suedia

Universitatea Dunarea de Jos Galati, Facultatea de stiinte juridice,sociale si politicePage 1