studiu prognoza demografica

27
brasov.2030 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI BRAŞOV STUDIU: PROGNOZĂ DEMOGRAFICĂ PROIECTĂRI ALE POPULAŢIEI MUNICIPIULUI BRAŞOV, 2009-2030

Upload: trankhanh

Post on 10-Feb-2017

252 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

STRATEGIA DE

DEZVOLTARE DURABILĂ A

MUNICIPIULUI BRAŞOV

STUDIU: PROGNOZĂ DEMOGRAFICĂ PROIECTĂRI ALE POPULAŢIEI MUNICIPIULUI BRAŞOV, 2009-2030

Page 2: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Conţinut

Introducere

I. Date de bază

II. Metodă, Ipoteze

III. Rezultate III.1. Numărul populaţiei III.2. Natalitate, mortalitate III.3. Structura pe sexe III.4. Structura pe vârste. Procesul de îmbătrânire demografică

IV. Remarci finale, concluzii

SC MANCOM CENTRU SRL complan Kommunalberatung Str.Şipotului Nr.8, Bl.D2A, Etj.1, Ap.4 Voltaireweg 4 519081 Alba Iulia 14469 Potsdam Tel.: +40 258 815 550 Tel.: +49 (0)331 201 51 - 0 | Fax -11 [email protected] [email protected]

Page 3: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030Introducere

Elaborarea unor programe realiste de dezvoltare economică şi socială reclamă în mod imperativ luarea în considerare a factorului demografic. Prognoza demografică devine instrument al planificării dezvoltării economice şi sociale având în vedere că această planificare este construită pe resursele umane şi materiale ale societăţii iar finalitatea programelor se adresează populaţiei. Prognoza demografică oferă specialiştilor în probleme de planificare a dezvoltării atât dimensiunea, cât şi structura pe vârste a potenţialului uman de pe un anumit teritoriu, ca şi unele alternative de modelare a resurselor de muncă în funcţie de programele de dezvoltare, prin politici care să influenţeze fluxurile de migraţie. Politicile economice şi sociale la nivel teritorial şi local care să influenţeze componentele mişcării naturale a populaţiei sunt dificil de elaborat, reclamă resurse considerabile şi rezultatele nu pot fi certe. În cazul migraţiei avem o variabilă care poate fi modelată în funcţie de nevoile dezvoltării teritoriale prin măsuri economice şi sociale. Cu cele 278 de mii locuitori la mijlocul anului 2009 Municipiul Braşov se plasează printre cele şapte municipii care au o populaţie cu puţin peste 300 de mii sau apropiată de această cifră. Este un oraş cu un potenţial economic şi cultural deosebit, moştenind o lungă şi bogată tradiţie de dezvoltare industrială. Tranziţia economică şi socială şi-a pus cu forţă şi brutalitate amprenta pe dezvoltarea industrială a oraşului dar există premize de recuperare, prin investiţii în ramuri economice de vârf şi prin turism, o bogăţie care ar putea cunoaşte o expansiune de excepţie şi care va schimba viaţa economică şi socială a locuitorilor săi. Tranziţia economică şi socială şi costul său economic, ca şi cel demografic, prin reculul masiv al natalităţii, au dus la o scădere considerabilă a numărului populaţiei municipiului Braşov îndeosebi în anii 1990. La mijlocul anului 1990 Municipiului Braşov avea 364 de mii locuitori iar la începutul anului 2000 populaţia municipiului a ajuns la 305 mii locuitori, declinul fiind de 16%. Trendul negativ se menţine şi în prima parte a anilor 2000 dar moderat iar de la mijlocul deceniului asistăm la o scădere anuală de numai 1.000 locuitori. La mijlocul anului 2009 populaţia municipiului a ajuns la 278 de mii locuitori, scăderea din anul 2009 fiind cu puţin peste 1.000 persoane, având drept sursă majoră migraţia şi în mod secundar scăderea naturală (16% din întreaga scădere). Evoluţia viitoare a populaţiei Municipiului Braşov va depinde de felul în care va evolua migraţia internă şi externă. Este de admis că o dezvoltare economică, socială şi culturală susţinută în anii următori va diminua migraţia netă negativă, atât cea internă (- 756 persoane în anul 2009), cât şi cea externă (- 250 persoane în anul 2009), cu perspectiva ca Braşovul să redevină un pol de atracţie. Nu se poate întrevedea acum o diminuare a scăderii naturale a populaţiei (- 190 în anul 2009).

I. Date de bază

Proiectările au la bază populaţia pe ani de vârstă la mijlocul anului 2009 şi indicatori ai mişcării naturale şi migratorii în anul 2009. Nu în toate cazurile s-a dispus de date

Page 4: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030detaliate pentru Municipiul Braşov şi s-a impus estimarea anumitor structuri pe vârste ale fertilităţii şi migraţiei pornind de la informaţiile pentru mediul urban al judeţului Braşov şi date agregate pentru Municipiul Braşov. Datele de baza (primare) folosite in acest studiu provin, in cea mai mare parte, din publicaţii şi lucrări ale Institutului Naţional de Statistică. S-a procedat astfel tocmai pentru ca în final să existe o bază de date unitară. Atât la nivel local cât şi în cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov nu există date disponibile detaliate cu privire la populaţia municipiului Braşov după momentul recensământului din 2002. Din acest motiv nu pot fi făcute afirmaţii foarte exacte privind anumite tendinţe dorite. Apreciem că metoda este fundamentată pe o anumită omogenitate a manifestărilor fenomenelor demografice în Municipiul Braşov şi în restul mediului urban al judeţului şi pe faptul că populaţia Municipiului Braşov reprezintă două treimi din întreaga populaţie urbană a judeţului, oraşul punându-şi astfel amprenta pe întregul mediu urban al judeţului. Ratele de fertilitate pe grupe de vârstă au fost determinate prin folosirea distribuţiei populaţiei feminine din Municipiul Braşov şi repartizarea numărului de născuţi din Municipiului Braşov pe grupe de vârstă folosind structura din mediul urban. Rata fertilităţii totale în anul 2009 în Municipiul Braşov este astfel estimată la 1,055 născuţi la o femeie, cu puţin mai mică decât rata din întregul mediu urban al judetelui Braşov - 1,22 născuţi la o femeie, diferenţă care se poate explica prin unele particularităţi economice, sociale şi culturale ale populaţiei din Municipiului Braşov, faţă de celelalte localităţi urbane ale judeţului. În mod similar, migraţia netă pe sexe grupe de vârstă a fost obţinută pornind de la migraţia netă a Municipiului Braşov în anul 2009 şi structura pe vârste din mediul urban a judetlui Braşov. În ceea ce priveşte mortalitatea, s-a folosit tabela de mortalitate completă, pe sexe şi ani de vârstă, a mediului urban din judeţul Braşov, speranţa de viaţă la naştere fiind în anul 2009 de 71,3 ani la bărbaţi şi de 78,2 ani la femei, valori mai mari cu 0,5 ani în raport cu mediul urban la nivel naţional.

II. Metodă si Ipoteze

Programul folosit la elaborarea proiectărilor este RUP-Rural-Urban Projections, elaborat de US Bureau of Census. Metoda utilizată este Cohort-Component Method, care permite proiectarea unei populaţii pe sexe şi ani de vârstă, oferind multiple posibilităţi de input şi patru tabele detaliate cu rezultate. Setul de proiectări elaborate cuprinde şase variante. Primele trei variante (VGrupa-I) nu iau în considerare migraţia, ci numai mişcarea naturală, mortalitatea şi fertilitatea. Variantele se diferenţiază prin ipoteze diferite asupra fertilităţii. Celelalte trei variante sunt construite pe baza variantei medii din VGrupa –I şi adoptând trei ipoteze asupra migraţiei.

Page 5: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030Variante şi ipoteze - A. Descriere generală a variantelor 1. Prognoza populaţiei Municipiului Braşov acoperă perioada 2010-2030,

rezultatele fiind prezentate pe toţi anii acestei perioade. 2. Populaţia proiectată este pe sexe şi ani de vârstă (0 ani, 1 an, 2 ani, …, 84 ani,

85 ani şi peste). 3. Populaţia de bază a proiectărilor este cea de la 1 iulie 2009. 4. Metoda folosită este cea general utilizată astăzi pentru elaborarea proiectărilor

populaţiei pe sexe şi vârste - metoda componentelor (cohort-component method).

5. Setul de proiectări cuprinde două grupe de proiectări şi câte trei variante la

fiecare grupă:

Grupa I. Proiectări bazate numai pe mişcarea naturală a populaţiei – fertilitatea şi mortalitatea. Cele trei variante ale acestei grupe se vor deosebi numai prin ipoteze diferite ale fertilităţii: (VG-I.1) = Varianta G-I.1. - Medie: rata fertilităţii totale de 1,2 copii la o femeie din anul 2009 va coborî moderat la 1,1 copii la o femeie începând cu anul 2011; uşorul recul al fertilităţii este previzibil: (i)-în urma modificărilor aduse în ultimele luni asupra duratei concediului de creştere a copilului şi a nivelului indemnizaţiei primite de mamă pe durata concediului, modificari care reduc considerabil caracterul stimulator al acestei măsuri; menţionăm ca uşoară redresare a natalităţii şi fertilităţii femeilor din marile oraşe în perioada 2005-2009 a fost determinată de această măsură dar în forma anterioară schimbărilor restrictive din anul 2010; (ii)-în contextul economic şi social actual şi cel care se poate întrevedea pentru anii următori. (VG-I.2) = Varianta G-I.2.- Inferioară: rata fertilităţii totale ar cunoaşte un recul mai important, ajungând la 0,95 copii la o femeie începând cu anul 2012. (VG-I.3) = Varianta G-3.- Optimistă: rata fertilităţii totale rămâne la nivelul din ultimii ani – de 1,055 copii la o femeie; o valoare mai ridicată nu poate fi întrevăzută astăzi. Ipoteza asupra mortalităţii este unică şi prevede o continuare a trendului descendent al mortalităţii pe vârste şi al creşterii speranţei de viaţă la naştere din ultimii 13 ani. Tabela de mortalitate folosită va fi cea din anul 2009 pentru mediul urban al judeţului Braşov iar valorile speranţei de viaţă la naştere pentru intervalul 2010-2030 vor fi obţinute prin extrapolare, utilizând ritmul anual de creştere 2010-2030 din proiectările pentru România ale Diviziei de Populaţie ONU dar corectând speranţa de viaţă în anul 2050 cu +1,6 ani la bărbaţi şi +1,1

Page 6: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030ani la femei (a se vedea punctul Variante şi ipoteze – B. Detalii tehnice asupra ipotezelor şi variantelor). Grupa II. La varianta G-I-1.-Medie din Grupa I se adaugă trei ipoteze asupra migraţiei, rezultând trei noi variante de proiectare a populaţiei: (VG-II.1) = Varianta G-II.1.- Medie: migraţia netă (internă şi externă) rămâne la nivelul din anul 2009 (minus 1.000 persoane) şi la structura pe sexe şi vârste din acest an a migraţiei din mediul urban al judeţului Braşov; o astfel de stabilitate ar putea rezulta şi din compensarea unei migraţii negative din municipiu spre localităţi apropiate (zone rezidenţiale) şi o migraţie pozitivă din alte judeţe. (VG-II.2) = Varianta G-II.2.- Inferioară: situaţia economică şi socială a municipiului se va degrada moderat şi migraţia netă negativă va ajunge la minus 1.500 persoane începând cu anul 2013. (VG-II.3) = Varianta G-II-3.- Optimistă: situaţia economică şi socială va cunoaşte o redresare începând cu anul 2013 şi migraţia netă negativă se va reduce constant, ajungând la minus 500 persoane în anul 2015 şi nulă în anul 2030.

Variante şi ipoteze – B. Detalii tehnice asupra ipotezelor şi variantelor Proiectările cuprind două grupe de variante:

Grupa I – proiectări fără migraţie; Grupa II – proiectări cu luarea în considerare a migraţiei interne (cu schimbare de domiciliu) şi a migraţiei internaţionale.

În ambele grupe au fost elaborate câte trei variante. Cele trei variante din Grupa I diferă numai prin ipotezele asupra fertilităţii feminine, în timp ce la cele trei variante din Grupa II diferenţele sunt în ipotezele asupra migraţiei.

Page 7: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Grupa I Grupa II

Luarea în considerare numai a mişcării naturale a populaţiei – mortalitatea şi fertilitatea

Luarea în considerare a ipotezelor asupra mişcării naturale din Varianta G-I-1=Medie şi a trei ipoteze asupra migraţiei

Varianta VG-I-1 Varianta VG-I-2 Varianta VG-I-3 Varianta VG-II-1 Varianta VG-II-2 Varianta VG-II-3

Mortalitate: în toate cele şase variante există o singură ipoteză asupra mortalităţii, conform practicilor internaţionale în domeniul proiectărilor demografice.

Ipoteza prevede o creştere în continuare a speranţei de viaţă la naştere.

=========== E(0) ============================================

2007-2009 2050

M F M F

1. România 69.7 ani 77.1 ani 76 an 82 ani

2. România - Urban 70.6 ani 77.7 ani

3. Judeţ BV - Urban 71.3 ani 78.2 ani 76+1.6=77.6 ani; 83+1.1=84.1 ani

Diferenţa 3-1 1.6 ani 1.1 ani

4. Pentru cele doua valori ale E(0) de la punctul 3 - pentru anul 2050 a fost nevoie de producerea unei tabele de mortalitate adecvata şi ea a fost produsă recurgand la Demeny and Guo, Model Life Tables (Level 26+Level 27, Population Index, nr.30,1991).

Valoarea E(0) pentru anul 2030 a fost obţinută prin interpolarea facută de softul folosit la proiectare: M=74.3 ani: F=80.9 ani (in tabelul 2 al rezultatelor proiectărilor sunt toate valorile E(0) pentru anii 2009-2030.

Fertilitate: Rata fertilităţii totale (RFT) în mediul urban al judeţului Braşov a fost în anul 2009 de 1,2 copii la o femeie. Estimaţia pentru Municipiului Braşov este de 1,055 copii la o femeie (pornind de la numărul de născuţi în Municipiului Braşov). În cele trei ipoteze de la variantele VG-I-1, VG-I-2 şi VG-I-3 se prevede o continuare a modernizării fertilităţii în România, prin creşterea ponderii fertilităţii la 25-29 şi 30-34 ani, astfel ca în anul 2030 fertilitatea românească să ajungă la structura medie pe vârste din ţările UE27.

În cele trei variante din Grupa II ipoteza asupra fertilităţii este cea din Varianta VG-I-1-MEDIE

Page 8: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Grupa I Grupa II

Varianta VG-I-1-MEDIE Varianta VG-I-2-Inferioară VariantaVG-I-3-Optimistă Varianta VG-II-1-MEDIE

Varianta VG-II-2-Inferioară Varianta VG-II-3-Optimistă

RFT ar urma să scadă uşor de la 1,055 în anul 2009 la 1,0 copii la o femeie în anul 2011 şi să rămână în continuare la acest nivel (dar cu modificarea structurală menţionată)

RFT ar urma să scadă moderat de la 1,055 în anul 2009 la 0,95 în anul 2012 şi să rămână în continuare la acest nivel (dar cu modificarea structurală menţionată)

RFT ar urma să rămână la nivelul din anul 2009- 1,055 copii la o femeie (dar cu modificarea structurală menţionată)

Migraţie:

Ipotezele asupra migraţiei se referă numai la cele trei variante din Grupa II: VG-II-1-MEDIE; VG-II-2-Inferioară; VG-II-3-Optimistă.

S-au luat în considerare atât migraţia internă, cu schimbare de domiciliu, cât şi migraţia externă (imigranţi şi emigranţi).

Dificultatea care a trebuit soluţionată a fost distribuţia pe sexe şi vârste a migranţilor. Pentru migraţia internă, migranţii din anul 2009 în Municipiului Braşov (Sosiţi = 2.834; Plecaţi = 3.590; Migraţie netă = -756 persoane) au fost repartizaţi pe vârste potrivit structurii migranţilor din mediul urban al judeţului Braşov. Nu credem că pot fi diferenţe semnificative pentru proiectare. În ceea ce priveşte migraţia externă a Municipiului Braşov în anul 2009 (Imigranţi = 159; Emigranţi = 409; Migraţie netă = -250 persoane), singura posibilitate de repartizare pe vârste a fost folosirea distribuţiei pe vârste a întregii migraţii externe din anul 2009. Şi în acest caz apreciem că metoda este realistă. Datele din cele trei variante se referă la migraţia netă şi includ migraţia internă şi externă.

Grupa I Grupa II

Varianta VG-I-1-MEDIE Varianta VG-I-2-Inferioară VariantaVG-I-3-Optimistă Varianta VG-II-1-MEDIE

Varianta VG-II-2-Inferioară Varianta VG-II-3-Optimistă

Fără migraţie Migraţia netă din anul 2009 – minus 1.006 persoane se păstrează în toată perioada 2010-2030

Migraţia netă ar urma să crească de la -1.006 persoane în anul 2009 la -1.500 persoane în anul 2013 şi va rămâne la acest nivel în continuare.

Migraţia netă ar coborî la -500 persoane în anul 2015 şi ar continua să scadă până în anul 2030, când va fi nulă (egală cu zero).

Page 9: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

III. Rezultate

III. 1. Numărul populaţiei După peste două decenii de regres al numărului populaţiei atât prin componenta naturală, cât şi prin migraţie (internă şi externă), populaţia Municipiului Braşov este de aşteptat să-şi continue declinul. În primele trei variante ale proiectării declinul numărului populaţiei ar proveni numai din scădere naturală, la care s-ar adăuga scăderea prin migraţie în variantele din grupa a II-a. Creşterea naturală negativă va lua dimensiuni din ce în ce mai mari, pe măsura ajungerii la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicată a generaţiilor mici născute după 1989. Dacă în anul 2010 scăderea naturală este în jur de 500 persoane, în anul 2020 ea va ajunge la 1.500-1.700 persoane în funcţie de ipoteza asupra fertilităţii, iar în anul 2030 dimensiunea scăderii va atinge 2.500-2.600 persoane. Numărul proiectat al populaţiei ar ajunge la valori cuprinse între 220 de mii în VG-II.2. şi 248 de mii în VG-I.3. (figura 1 şi tabelul 1).

Figura 1. Mun-BV. Numărul proiectat al populației, 2009-2030 - în mii

200

220

240

260

280

300

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

VG-I.1. VG-I.2. VG-I.3.VG-II.1. VG-II.2. VG-II.3.

Page 10: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Tabelul 1. Numărul populaţiei, scădere anuală şi ritm anual de scădere, 2009-2030

Varianta

Anul VG-I.1.

VG-I.2. VG-I.3

VG-II.1.

VG-II.2.

VG-II.3.

Numărul populaţiei la mijlocul anului - în mii 2009 278,0 278,0 278,0 278,0 278,0 278,0 2010 277,5 277,5 277,6 276,5 276,5 276,6

2015 273,2 273,2 274,3 267,5 265,6 268,9

2020 266,2 266,3 268,4 256,3 252,2 260,4

2025 256,5 256,5 259,4 243,0 236,9 250,2 2030 244,7 244,4 247,9 227,9 220,2 238,8

Scădere faţă de anul anterior - în mii (de la 1 iulie la 1 iulie) 2009 - - - - - - 2010 -0,5 -0,5 -0,2 -1,5 -1,5 -1,4

2015 -4,3 -4,3 -3,3 -9,0 -10,9 -7,7

2020 -7,0 -6,9 -5,9 -11,2 -13,4 -8,5

2025 -9,7 -9,8 -9,0 -13,3 -15,3 -10,2 2030 -11,8 -12,1 -11,5 -15,1 -16,7 -11,4

Ritm anual de scădere - în % 2009 -0,15 -0,15 -0,15 -0,51 -0,51 -0,51

2010 -0,20 -0,20 -0,17 -0,56 -0,60 -0,53

2015 -0,41 -0,40 -0,32 -0,75 -0,91 -0,57

2020 -0,63 -0,62 -0,55 -0,96 -1,14 -0,72

2025 -0,86 -0,87 -0,81 -1,2 -1,37 -0,88 2030 -1,04 -1,06 -1,01 -1,4 -1,58 -1,00

Scădere 2009-2030-în mii (de la 1 iulie la 1 iulie) -33,3 -33,6 -29,9 -50,1 -57,8 -39,2

Scădere 2009-2030-în % -12 -12 -11 -18 -21 -14

Notă (pentru toate tabelele): rotunjirile pot produce diferenţe nesemnificative la diverse însumări

Page 11: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030Cu alte cuvinte, populaţia Municipiului Braşov ar putea scădea cu 21% în varianta cu migraţia cea mai ridicată şi cu 11% dacă fertilitatea s-ar menţine la nivelul din anul 2009 iar migraţia ar fi nulă. Contribuţia scăderii naturale la reducerea numărului populaţie în perioada 2009-2030 este relativ omogenă (30-35 de mii), pe măsura degradării în timp a structurii pe vârste a populaţiei (figura 2) în timp ce contribuţia migraţiei variază în funcţie de ipoteză (tabelul 2 şi figurile 3a, 3b şi 3 c). Municipiul Braşov se regăseşte astfel în trendul general privind procesele de dezvoltare prognozate din România, procese ce prezintă o scădere în medie a populaţiei între anii 2005 şi 2030 de circa 2,4 milioane de persoane1. Pentru judeţul Braşov se estimează în medie o scădere a populaţiei cu 44.700 de locuitori. Coridorul dintre prognoza optimistă şi cea pesimistă a judeţului oscilează între 22.000 şi 51.900 de persoane2.

1 Academia Română, Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”: Declinul Demografic şi Viitorul Populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21. Autor: Vasile Gheţău. Editura ALPHA MDN 2007, Pg.63 2 Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov: Proiectarea populaţiei judeţului Braşov până în anul 2025, Pg.3

Page 12: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030Tabelul 2. Scădere naturală, scădere prin migraţie şi scădere totală în perioada 2009-2030 – în mii

Scădere naturală

Scădere prin migraţie

Scădere totală

VG-I.1. -34,8 - -34.8

VG-I.2. -35,0 - -35,0

VG-I.3. -31,5 - -31,5

VG-II.1. -30,3 -22,1 -52,4

VG-II.2. -28,5 -31,8 -60,3

VG-II.3. -32,3 -8,8 -41,1

Notă: Scăderea include anii 2009 şi 2030

Page 13: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Page 14: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030 III.2. Natalitate, mortalitate

Nivelul scăzut al fertilităţii feminine şi modificările din structura pe vârste a populaţiei vor conduce la reculul masiv al numărului de născuţi şi al ratei natalităţii (tabelul 3 şi figurile 4a şi 4b) şi la ascensiunea numărului de decese şi a ratei mortalităţii generale (tabelul 3 şi figurile 5a şi 5b). Rata natalităţii ar ajunge la doar 4-5 la mie (în România, pentru anul 2025 se prognozează 8,2 la mie3) iar rata mortalităţii generale ar atinge 14-15 la mie (în România, pentru anul 2025 se prognozează 13,6 la mie4), situaţie în care derapajul demografic nu mai poate fi evitat decât pe termen foarte lung şi dacă fertilitatea ar cunoaşte o redresare substanţială şi de durată.

3 Academia Română, Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”: Declinul Demografic şi Viitorul Populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21. Autor: Vasile Gheţău. Editura ALPHA MDN 2007, Pg. 64 4 Academia Română, Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”: Declinul Demografic şi Viitorul Populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21. Autor: Vasile Gheţău. Editura ALPHA MDN 2007, Pg. 64

Page 15: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Page 16: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030 Tabelul 3. Născuţi şi decedaţi, 2009-2030

Varianta

VG-I.1. VG-I.2. VG-I.3 VG-II.1. VG-II.2. VG-II.3.

Numărul născuţilor – în mii

2009 2,5 2,5 2,5 2,5 2,4 2,5

2010 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

2015 2,0 2,0 2,2 2,0 2,0 2,0

2020 1,6 1,6 1,8 1,7 1,7 1,6

2025 1,2 1,2 1,3 1,3 1,3 1,2

2030 1,0 0,95 1,1 1,1 1,1 1,1

Rata natalităţii – la 1000 loc.

2009 8,8 8,8 8,8 8,8 8,8 8,8

2010 8,5 8,5 8,8 8,5 8,5 8,5

2015 7,2 7,3 8,1 7,4 7,5 7,4

2020 5,9 5,9 6,6 6,4 6,5 6,2

2025 4,7 4,5 5,0 5,3 5,5 4,9

2030 4,1 3,9 4,3 4,7 5,0 4,3

Numărul decedaţilor – în mii

2009 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9

2010 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9

2015 3,1 3,1 3,1 3,0 3,0 3,0

2020 3,2 3,2 3,2 3,1 3,0 3,1

2025 3.4 3,4 3,4 3,2 3,1 3,3

2030 3,6 3,6 3,6 3,2 3,1 3,4

Rata mortalităţii generale – la 1000 loc.

2009 10,3 10,3 10,3 10,3 10,3 10,3

2010 10,4 10,4 10,4 10,4 10,4 10,4

2015 11,3 11,3 11,3 11,2 11,2 11,2

2020 12,2 12,2 12,1 12,0 12,0 12,1

2025 13,2 13,3 13,1 13,0 12,9 13,1

2030 14,5 14,5 14,3 14,2 14,0 14,3

Page 17: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Page 18: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030 III.3. Structura pe sexe

Structura pe sexe a populaţiei ar cunoaşte unele schimbări la nivelul raportului total de masculinitate doar în variantele cu includerea migraţiei, intensitatea mai mare a acesteia la bărbaţi coborând raportul total de masculinitate de la 84 bărbaţi la 100 femei la 82 în cazul migraţiei în creştere din VG-II.2. şi urcându-l însă la 86 în VG-II.3. în cazul VG-II.3. cu migraţie în reducere masivă. La nivelul grupelor de vârstă, variaţiile raportului de masculinitate provin din caracterul selectiv al migraţiei pe vârste la bărbaţi (figurile 6a şi 6b).

Figura 6a. Raportul de masculinitate pe vârste, 2009 și anul 2030-VG-I.1., VG-I.2. și VG-I.3.

0

20

40

60

80

100

120

ALL

AG

ES 0- 4 5-9

10-1

415

-19

20-2

425

-29

30-3

435

-39

40-4

445

-49

50-5

455

-59

60-6

465

-69

70-7

475

-79

80-8

485

+

Băr

bați

la 1

00 fe

mei

2009 2030-VG-I.1. 2030-VG-I.2. 2030-VG-I.3.

Page 19: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

III.4. Structura pe vârste. Procesul de îmbătrânire demografică

Nivelul scăzut al fertilităţii şi migraţia negativă vor duce la o accentuare rapidă şi de amploare a procesului de îmbătrânire demografică (tabelul 4 şi figura 6, 7). Populaţia de 65 ani şi peste reprezintă în anul 2009 o proporţie de 18% din întreaga populaţie a Municipiului Braşov şi va ajunge la peste 30% în anul 2030 iar vârsta mediană a populaţiei va creşte cu 10 ani – de la 40,1 ani în anul 2009 la 49,9 ani în anul 2030.

Figura 7. Indicatori ai îmbătrânirii demografice

Fig. 7a. Ponderea populației de 60 ani și peste - în %

0

10

20

30

40

50

60

2009

2030

-VG

-I.1.

2030

-VG

-I.2.

2030

-VG

-I.3.

2030

-VG

-II.1

.

2030

-VG

-II.2

.

2030

-VG

-II.3

.

Page 20: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Fig. 7c. Raportul de dependență al vârstnicilor -[P(65+)/P(15-59)*]100

05

1015202530354045

2009

2030

-VG

-I.1

.

2030

-VG

-I.2

.

2030

-VG

-I.3

.

2030

-VG

-II.

1.

2030

-VG

-II.

2.

2030

-VG

-II.

3.

Tabelul 4. Indicatori ai îmbătrânirii demografice a populaţiei

Varianta

Populaţia de 60 ani şi peste - în % -

Vârsta mediană

- ani -

Raportul de dependenţă a vârstnicilor

-persoane de 65 ani şi peste la 100 persoane de 15-64 ani -

2009 18,2 40,1 17,4

2030-VG-I.1. 33,1 50,3 38,1

2030-VG-I.2. 33,2 50,4 38,1

2030-VG-I.3. 32,7 50,0 37,8

2030-VG-II.1. 31,5 49,3 36,4

2030-VG-II.2. 30,8 48,7 35,8

2030-VG-II.3. 32,3 49,9 37,0

Page 21: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Implicaţiile economice ale creşterii considerabile a gradului de îmbătrânire demografică sunt relevate de ascensiunea dramatică a raportului de dependenţă a persoanelor în vârstă de 65 ani şi peste: la 100 persoane adulte, active economic în general, revin astăzi 17 persoane de 65 ani şi peste, inactive economic în cea mai mare parte, iar acest număr se va dubla în următoarele două decenii.

Tabelul 5: Media speranţei de viaţă în România şi în judeţul Braşov5

2009 2050 Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei

România 69,7 77,1 76 82

Judeţul Braşov

71,3 78,2 77,6 84,1

Din tabelul numărul 5 se poate observa că speranţa de viaţă până în anul 2050 în judeţul Braşov, atât la bărbaţi cât şi la femei, va creşte cu circa 6 ani. Acesta este un semn în plus că ponderea numărului persoanelor vârstnice şi foarte vârstnice din totalul populaţiei va creşte foarte neproporţional.

5 Academia Română, Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”: Declinul Demografic şi Viitorul Populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21. Autor: Vasile Gheţău. Editura ALPHA MDN 2007, Pg. 64

Page 22: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030Tabelul 6. Populaţia la 2010 şi 2030 comparativ

Total populaţie masculin feminin 2009 2030 2009 2030 2009 2030

Grupe de vârstă 278.003 244.691 132.230 114.762 145.773 129.929

0- 4 11.037 5.451 5.649 2.803 5.388 2.648

5-9 8.972 6.867 4.558 3.533 4.414 3.334

10-14 8.691 8.719 4.404 4.487 4.287 4.232

15-19 14.893 10.450 7.720 5.372 7.173 5.078

20-24 24.590 11.256 12.432 5.750 12.158 5.506

25-29 25.675 9.230 12.773 4.700 12.902 4.530

30-34 25.048 8.530 12.668 4.328 12.380 4.202

35-39 19.604 11.428 9.538 5.851 10.066 5.577

40-44 20.792 24.286 9.827 12.192 10.965 12.094

45-49 19.134 24.287 8.401 11.923 10.733 12.364

50-54 26.327 24.782 12.041 12.250 14.286 12.532

55-59 22.744 18.301 11.130 8.635 11.614 9.666

60-64 13.608 19.437 6.306 8.778 7.302 10.659

65-69 11.063 14.816 4.830 5.951 6.233 8.865

70-74 10.956 18.842 4.552 7.429 6.404 11.413

75-79 7.655 15.534 2.975 6.413 4.680 9.121

80-84 4.633 7.611 1.652 2.897 2.981 4.714

85+ 2.581 4.864 774 1.470 1.807 3.394

În tabelul 6 se poate observa cum unele grupe de vârstă vor fi afectate în foarte mare măsură între 2009 şi 2030 de declinul populaţiei: acest lucru este în mod special valabil pentru grupele de vârstă cuprinse între 20 şi 39 de ani, care în acelaşi timp reprezintă şi potenţialul de reproducere pentru generaţiile următoare. În acest sens scăderea este dublată la populaţia feminină, deoarece acestea şi copiiilor neexistenţi vor continua să subţieze piramida vârstelor în jos.

Page 23: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Tabelul 7: Evoluţia pe anumite grupe de vârstă selectate, comparativ 2009 cu 2030

2009 2030 0-14 ani 28.700 21.037

15-64 ani 212.415 161.987

Peste 65 ani 36.888 61.667 Din tabelul cu numărul 7 reiese că numărul persoanelor apte de muncă va scădea cu mai mult de 50.000 de persoane până în anul 2030. Şi la nivelul judeţului Braşov poate fi observată o evoluţie asemănătoare: din anul 2005 şi până în anul 2025 este prognozată o scădere de 52.500 de persoane (Municipiul Braşov este inclus aici). Putem cel puţin estima că o parte a forţei de muncă necesare în viitor va putea fi recrutată din zona adiacentă a municipiului6. Din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a polului naţional de creştere Braşov reiese că, în zona adiacentă a Municipiului Braşov se estimează creşteri atât datorate numărului de naşteri cât şi proceselor de suburbanizare ale Braşovului7.

6 Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov: Proiectarea populaţiei judeţului Braşov până în anul 2025, Pg.5 7 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru polul de creştere Braşov, anul 2010, Pg.25

Page 24: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030

Din prisma acestor tendinţe, Municipiul Braşov se află în trend cu majoritatea statelor europene şi a României în ansamblu. Prognozele elaborate la nivel european până în anul 2060 şi cea a României până în anul 20508 prezintă comparativ cu Municipiul Braşov faptul că procesele de diminuare a numărului populaţiei şi de îmbătrânire a

8 Academia Română, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”: Declinul Demografic şi Viitorul Populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21. Autor: Vasile Gheţău. Editura ALPHA MDN 2007

Page 25: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030acesteia la nivelul oraşului se vor dezvolta mai repede. Evoluţiile previzionate până în anul 2060 pentru fiecare stat al Uniunii Europene şi implicaţiile acestora sunt analizate în recentul Raport privind îmbătrânirea demografică, raport întocmit de Directoratul General pentru Economie şi Finanţe al Comisiei Europene şi de Comitetul pentru Politici Economice. Datele din Raportul Comisiei Europene arată o creştere, la nivel european, a ponderii populaţiei de 65 ani şi peste, de la 17% în 2008 la 30% din total, în anul 2060. Acelaşi raport prevede pentru România o creştere a ponderii populaţiei de 65 ani şi peste, de la 15% în anul 2008, la 35% la orizontul anului 2060. Potrivit proiecţiei realizate de Institul Naţional de Statistică, populaţia Regiunii Centru ar putea ajunge, în anul 2050, într-o variantă medie, pâna la 1.906,8 mii persoane, în varianta cea mai optimistă scăderea va ajunge numai pâna la 2.112,5 mii persoane, iar în varianta pesimistă Regiunea Centru ar număra doar 1.764 mii locuitori. Raportat la anul 1990, populaţia Regiunii Centru ar fi, în anul 2050, cu 1/3 mai redusă în varianta medie, cu 1/4 mai redusă în varianta optimistă sau cu 37% mai mică în varianta pesimistă. Acest declin demografic va afecta toate judeţele, cel mai puternic însa va fi afectat judeţul Alba. Am putea afirma că nu scăderea în sine a numărului populaţiei este evoluţia cea mai îngrijorpătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste datorată procesului de îmbatrânire a populaţiei, ceea ce semnifică faptul că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârsta înaintată vor creşte. Ponderea tinerilor la nivel regional se va reduce de la 15,5% la 10,1%, iar ponderea grupei de vârstă de 15-64 ani va scădea de la 70.6% la 58.6%. Ponderea vârstnicilor din Regiunea Centru va creşte spectaculos, de la 13,9% în 2007, la 31,3% în anul 2050. Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial şi migraţia, mai ales cea externă, care afectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt.

IV. Remarci finale

Populaţia Municipiului Braşov urmează să scadă în continuare, dacă actualele caracteristici ale mişcării naturale şi ale migraţiei vor continua în anii viitori. Evoluţia se înscrie în tendinţa generală a populaţiei României după 22 de ani de declin demografic provenit atât din reculul masiv al natalităţii, cât şi din migraţia externă negativă. Se poate afirma că viteza declinului va fi mai mare în Municipiul Braşov având în vedere nivelul mai scăzut al fertilităţii. Singura variabilă care ar putea diminua ritmul şi amploarea procesului de scădere şi îmbătrânire a populaţiei ar putea fi migraţia. O dezvoltare economică şi socială rapidă şi de durată ar putea diminua propensiunea spre emigraţie şi stimula imigraţia.

Page 26: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030Concluzii

1. Municipiul Braşov va continua şi în următorii 20 de ani să piardă în mod continu din numărul locuitorilor săi. Prognoza arată un coridor cuprins între 11% şi 21%, coridor în cadrul căriua se va mişca această diminuare a populaţiei, asta în cazul în care nu sunt luate măsuri sau vor apărea situaţii ce nu au putut fi dinainte prevăzute.

2. Procesul de îmbătrânire a populaţiei va continua. Dacă astăzi la un număr de 100 de persoane active cu vârsta între 15 şi 64 de ani revine un număr de 17,4 pensionari, în anul 2030 numărul acestora se va dubla la 37 de pensionari la 100 de persoane active.

3. Din evoluţia structurii vârstelor pot fi trase două concluzii: prima, privind reducerea numărului de femei aflate la vârsta fertilă este

o tendinţă îngrijorătoare pentru viitorul Municipiului Braşov şi cea de-a doua, privind reducerea permanentă a populaţiei afalte la

vârsta aptă de muncă, şi în special a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 de ani şi 39 de ani, fapt ce va afecta acut piaţa forţei de muncă.

4. Procesul de îmbătrânire al populaţiei va aduce cu sine urmări privind organizarea vieţii de familie. Îngrijirea, aprovizionarea şi tratemetul medical destinat persoanele vârstnice din familie sunt elemente ce vor necesita în viitor mult mai multă atenţie. Dacă astăzi 4 persoane hrănesc un pensionar, în următorii 20 de ani vor mai fi poate 2,5 până la 2 persoane. Aceste fapte atrag după sine mari provocări pentru întreg sistemul social precum şi pentru reţelele existente.

5. Numărul persoanelor dispuse să migreze este greu de anticipat, devenind astfel un factor de nesiguraţă în prognoză. Pornind de la informaţiile deja prezentate, considerăm că factorul migraţie va continua mai degrabă să crească atăt către zona adiacentă sau către alte judeţe din România cât şi către străinătate. Dat fiind faptul că tendinţele de îmbătrânire a populaţiei sunt evidente în foarte multe state europene, cererea pentru forţa de muncă calificată nu va scădea ci din potrivă aceasta va fi şi mai mult susţinută de către campaniile publicitare de atragere de forţă de muncă.

6. Diferenţele regionale precum şi aspectele etnice nu au putut fi analizate detaliat în cadrul acestei analize şi prognoze deoarece datele de bază necesare lipsesc. La nivel de municipiu datele privind mişcarea navetiştilor precum şi cele legate de apartenenţa la diferitele etnii nu sunt evidenţiate separat. Datele existente sunt doar cele înregistrate la ultimul recensământ pe baza declaraţiilor proprii ale respondenţiolor, informaţii ce nu reprezintă neapărat o bază pentru o previziune. Următoarele tendinţe pot fi constatate din evoluţia populaţiei de până acum a Municipiului Braşov:

rata natalităţii populaţiei de etnie romă este mult mai mare decât ce a populaţiei de etnie română;

ponderile cetăţenilor maghiari şi germani la totalul populaţiei nu se vor schimba semnificant;

procesul de suburbanizare va continua atât în interiorul graniţei

Page 27: Studiu Prognoza Demografica

brasov.2030administrative a oraşului cât şi în zona adiacentă a acestuia;

în anumite limite, necesarul forţei de muncă poate fi compensat de către numărul în uşoară creştere a locuitorilor din zona metropolitană. De aici rezultă necesitatea existenţei unei politici corelate pe mai multe domenii.

7. Viaţa urbană precum şi imaginea vieţii urbane se vor modifica în mod semnificativ în următorii 20 de ani. Vârsta medie a populaţiei Municipiului Braşov va creşte cu aproape 10 ani, de la 40,1 ani la 49,9 ani. Ofertele privind petrecerea timpului liber, îngrijirea, ocuparea, transportul, accesibilitatea anumitor tipuri de servicii vor trebui adaptate la aceste modificări.