Aspecte privind evoluția demografică în Gherța Mică

(1858-1907)

Masterand Tivadar Nicu-Vlăduț

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

I.Cadrul General

Localitatea Gherța Mică este situată într-o zonă puțin cunoscută din județul Satu-Mare,

zonă numită Țara Oașului ” Ce păcat că această regiune este aproape cu desăvârșire

necunoscută de către turiștii noștrii, căci de mare public nu îndrăznim să vorbim”, constata Ion

Mușlea în 1932.1 Desigur că de-alungul timpului s-au făcut diferite studii cu privire la această

”țară” ,cu totul specială prin obiceiuri tradiții și porturi, dar din punct de vedere demografic

cercetările sunt foarte puține.

Situată în nord-vestul Transilvaniei, între județele Satu-Mare și Maramureș, Țara

Oașului pare să fie cea mai mică „țară” din cele ce se găsesc în Ardeal. Se întinde pe o suprafață

de 563 de km2 , cu un total de 28.306 locuitori. Prima numire oficială a Țării Oașului o găsim în

diploma de donație a lui Leopold I din 1668, prin care acesta dăruiește contelui Ștefan Csaky ”

Districtus Avassagh”.2

Prima atestare documentară a localității Gherța Mică datează din

anul 1393, de-alungul anilor întâlnim în paginile documentelor și alte menționări despre această

comună, astfel că în 1723 găsim în Gherța Mică un voievod pe nume Teodor Turteanu

( Theodorus Turczy). Începând cu anul 1831 avem la Gherța Mică sigiliul Greco-catolic, care pe

lângă inscripție reda pe sfânta Paraschiva cu o cruce în mâna dreaptă. Într-un document din 21

ianuarie 1865 se face referire la cererea invățătorului Constantin Dragoș din Gherța Mică de a fi

înscris în rândurile asociației Astra din Sibiu. Locuitorii din zonă au participat în număr mare la

Marea Adunare de la Alba Iulia, plecarea s-a făcut cu trenul din Baia-Mare. In urma Dictatului

de la Viena pentru a nu răspunde chemării din 1944 mulți locuitori s-au ascuns în munți, find

protejați de pădurile bogate.

Folosind metoda propusă de Louis Henry și Michel Fleury

pentru despuierea și valorificarea informaților cuprinse în registrele parohiale de stare civilă, am

1 Ion Mușlea, Cercetări Folklorice în Țara Oașului, în Anuarul Arhivei de Folclor, vol. I, ed. Carte Românească, Cluj, 1932, pg. 119.2 Ioan I. Mușlea, Cercetări Etnologice în Țara Oașului și la minerii din Nordul Transilvaniei, editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, pp. 113-115.

1

analizat comportamentul demografic al sătenilor din parohia Gherța-Mică, o localitate situată la

poalele munților Oașului și la o distanță de circa 39 de km nord-est de Satu-Mare. Perioada

studiată 1858-1907 este reflectată în registrele parohiale de stare civilă păstrate la Arhivele

Naționale, Direcția Județeană Satu-Mare. Prezentul studiu este rezultatul interpretării

nenominative a registrelor.

Conform Recensământului din 1869 în localitatea Gherța Mică

locuiau 1450 oameni în 340 de case, din acest total de 1450 locuitori, 1437 erau greco-catolici iar

13 erau izraeliți. Din punct de vedere al etniei, 1437 erau români. Observăm o medie de 3

locuitori/ casă, si totodată ni se prezintă o comunitate de români greco-catolici.3

Chart. Nr. 1

Observăm o situație specifică întregii Transilvanii, și anume , asocierea între naționalitate

și religie. Din totalul de 1450 de locuitori, din punct de vedere al sexului, populația de sex

feminin domină,întâlnim un număr de 712 femei și un număr de doar 532 de bărbați.4

Situația se schimbă timp de 11 ani, conform recensământului din 1880 în

localitate întâlnim pe lângă izraeliți și români, maghiari, ruteni și chiar alte naționalități.5 Datele

din acest recensământ ne aduc informații prețioase referitoare la această localitate, avem un

număr de 329 de case, cu o populație totală de 1509 locuitori. Conform confesiunii în Gherța

Mică domină confesiunea greco-catolică, cu un număr de 1480 de enoriași, avem 1 romano-

3 Recensământul din 1869 Transilvania, coord. Traian Rotariu, editura Presa universitara Clujeană, Cluj-Napoca, 2008. p. 4 Ibidem, p. 5 Recensământul din 1880, coord. Traian Rotariu, editura Staff, București, 1997, pp. 280-281.

2

catolic, 2 reformați si 26 de izraeliți.6

Chart. Nr.2

Pe baza informaților oferite de recensămintele reeditate de colectivul condus de

profesorul Traian Rotariu, constatăm o următoare evoluție în localitatea Gherța Mică:

Tabelul nr.1 Evoluția și structura populației din Gherța Mică (1869-1910)

An Nr.

case

Nr.

locuintori

Rom. maghiari Greco-

catolici

reformati izraeliti barbati Femei Din

care

casat.

1869 340 1450 1437 1437 13 532 712

1880 329 1509 1436 17 1480 2 26

1900 398 1638 1581 43 1579 2 55 827 811 726

1910 415 1739 1673 65 1675 61 874 865 765

:Analizând acest tabel care conține date referitoare la numărul populației intre anii 1869-

1910, putem observa o creștere de la 1450 de locuitori în 18697 la 1739 în 19108. Această

creștere poate fi observată mai bine în graficul de mai jos :

6 Ibidem, pp. 280-281.7 Idem, Recensământul din 1869, p.8 Recensământul din 1910, coord. Traian Rotariu, vol I, editura Staff, București, 1996-2006, p. 465-466.

3

De-alungul a 41 de ani, populația crește cu 289 de locuitori, constatăm o creștere cu 19

procente, principalul boom demografic este incadram in perioada 1900-19109, unde timp de 10

ani întâlnim o creștere cu 6 procente10. Principala ocupație este agricultura, dintr-un total de 702

muncitori, 659 lucrează pământul. O altă indeletnicirea a oșenilor este creștere de pomi fructiferi,

prunul rămâne favoritul acestora astfel că în conținutul recensământului agricol din 1895

numârul prunilor se ridică la 14010. Desigur nu sunt singurii pomi fructiferi pe care ii cultivau,

mai avem meri intr-un număr destul de ridicat 820, piersici ( 1026) dar și nuci ( 536) și peri

(489).11

Casele erau majoritatea construite din lemn, acoperite cu paie, pădurea fiind o bună sursă

de trai și oferea lemn din belșug. In proprietatea localității se aflau 1065 de iugăre de pădure care

se localizau foarte aproape de sat.12 Recensământul din 1900 ne oferă cifre interesante referitoare

la construcția caselor, 389 de case erau construite din lemn, 1 din piatră sau cărămidă, 8 din

chirpici sau pământ. 377 erau acoperite cu paie sau trestie pe când doar 21 cu șindrilă. Aceste

cifre ne prezintă o dovadă a modului de viață al românului transilvănean de la munte, unde

lemnul reprezintă o sursă vitală pentru a supraviețuii.13

Din punct de vedere ocupațional, la 1900 în sat erau 2 calfe, 1 cizmar, 1 morar, 2

fierari, 1 slugă, 4 zilieri, 6 liber profesioniști, 10 casnice. Populația izraelită reprezenta o

puternică comunitate implicată profund in activitatea economică a satului.14 Dacă în 1869

populația de sex feminin domina populația de sex masculin, în 1900 situația se inversează dar nu

considerabil, constatăm un echilibru între sexe( 827 bărbați- 811 femei).15

9 Idem, Recensământul din 1900, București, 1999, p.482-483. 10 Idem, Recensământul din 1910, Bucureșți, 464-465.11 Recensământul agricol din 1895, pp. 244-245.12 Ibidem, p. 245.13 Recensământul din 1900, Traian Rotariu, editura staff, Cluj-Napoca, 1999, pp. 484-485.14 Ibidem, p. 486-487.15 Ibidem, p. 485-487.

4

II.Evoluția și structura căsătoriilor in Gherța Mică (1858-1907)

Căsătoria reprezintă un eveniment demografic major în viața oricărui individ, dar și a

comunității din care face parte. Este principala modalitate de a forma o familie ceea ce presupune

și un anumit control social, fie el din partea statului a bisericii sau a comunității. Decizia de a

forma o familie este de o mare importanță mai ales în ceea ce privește cultura bisericii greco-

catolice unde legătura creată de Dumnezeu este sfântă. 16Căsătoria a reprezentat , până în

modernism cel puțin, modalitatea esențială de formare a unei familii, prin căsătorie cuplul format

dintr-un bărbat și o femeie, alături de urmașii lor biologici, intră în ciclul cosmic al vieții și al

morții,căsătoria este considerată un act fundamental, sacru, divin, irepetabil, o taină asemeni

nașterii și morții.17Comunitatea din Gherța Mică reprezintă această credință în divinitate astfel că

numărul căsătoriilor este unul ridicat. Pe baza protocoalelor privind cununații vom incerca să

stabilim comportamentul marital al comunității din Gherța Mică.

Tabelul Nr. 2. Evoluția căsătoriilor în Gherța-Mică ( 1858-1907)

Luna 1858-1860 1861-1870 1871-1880 1881-1890 1891-1900 1901-1907 Total

Ianuarie 7 7

Februarie 11 34 47 37 44 25 198

Martie 3 5 7 6 21

April 2 1 3 6

Mai 3 11 5 4 20 7 50

Iunie 1 11 7 13 17 3 52

Iulie 1 3 2 2 1 1 10

August 1 2 3 5 5 9 25

Septembrie 2 2 2 4 10

Octombrie 1 3 7 3 4 18

Noiembrie 6 42 37 47 51 35 218

Decembrie

Total 30 116 103 122 155 90 616

16 Populație și societate, studii de demografie istorică a Transilvaniei secolele XVIII-XX, Coord. Ioan Bolovan, editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, pp.166-167.17 Căsătorii Mixte în Transilvania, Coord. Ioan Bolovan, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2005, p. 88.

5

Tabelul de mai sus ne oferă o imagine per ansamblu a modului în care a evoluat numărul

căsătoriilor în comunitatea Gherța Mică, privind pur statistic constatăm un boom al căsătoriilor

în intervalul 1880-1900, această perioadă reprezintă 44 % din totalul căsătoriilor în perioada

studiată. Acest număr mare de cununii se poate explica printr-o imbunătățire a vieții sociale, și

implicit a condiților de trai. Totodată formarea unui echilibru financiar permite comunității să

prospere, iar nevoie de dezvoltare din punct de vedere demografic se observă în numărul

căsătoriilor care timp de 50 de ani a ajuns la numărul 616.18 Dacă facem un calcul simplu

observăm un număr de 12,3 căsătorii pe an. Care pentru o comunitate din această zonă

reprezintă un număr mare.

Anii 1858-1860 nu au fost foarte prosperi din acest punct de vedere, acel al

căsătoriilor, perioada aceasta reprezintă 4.8% din totalul cununiilor, în schimb anii 1861-1870 ne

prezintă un număr considerabil de mariaje, ținând cont că ne confruntăm cu o instabilitate

politică la nivelul Transilvaniei, numărul mariajelor in acest deceniu se ridică la 116, cu o medie

de 11,6 mariaje pe an. Procentual privind această perioadă reprezintă 18,8 % din totalul

cununiilor. Surprinzător întâlnim un ușor recul în următorul deceniu ( 1871-1880), deceniu in

care avem parte de 103 cununii. Cu o medie de 10,3 căsătorii pe an, și un procentaj de 16,7 %

din totalul mariajelor anii 1871-1880 sunt pe ultimul loc din punct de vedere al nupțialității. 19

Ne oprim acuma asupra anilor 1881-1890, interval

în care numărul căsătoriilor crește ajungând la un total de 122. Media căsătoriilor pe an este

foarte apropiată de media mariajelor între 1858-1907 ( 12,2 mariaje pe an), nupțialitatea atingând

în această perioadă echilibrul aproape perfect. Perioada 1891-1900 repreintă una din cele mai

prospere perioade studiate, numărul căsătoriilor se ridică la 155, cu o medie de 15,5 căsătorii pe

an. Procentul deținut de aceast interval de timp este de 25% din totalul căsătoriilor, un sfert din

mariaje au avut loc în acest interval. Deși nu este un deceniu complet, intervalul dintre 1901-

1907, este pe locul secund în ceea ce privește media căsătoriilor cu un procent de 12,8 căsătorii

pe an. 20 Prinvind cu atenție la această ascensiune a numărului

cununiilor in perioada 1958-1907 constatăm o creștere de la an la an ( cu un ușor recul în

18 Arhivele Naționale, Direcția Județeană Satu-Mare, fond. Registre Parohiale de Stare Civilă Gherța Mică.19 Arhivele Naționale, Direcția Județeană Satu-Mare, fond. Registre Parohiale de Stare Civilă Gherța Mică.20 Arhivele Naționale, Direcția Județeană Satu-Mare, fond. Registrele Parohiale de Stare Civilă Gherța Mică,

6

perioada 1871-1880), a numărului căsătorilor, această prosperitate in timp duce la o bună

dezvoltare demografică dar și socială.

Chart. Nr. 4 Evoluția căsătoriilor în Gherța Mică ( 1858-1907)

Avem de față o comunitate formată 99 % din greco-catolici, unde normele bisericești

reprezintă principala lege morală dar și comportamentală. Nu se fac nunți în zilele de post

miercuri și vineri, si nici in posturile mari precum postul Crăciunului, Paștelui. Privind cu atenție

asupra datelor oferite de tabel observăm ca majoritatea nunților au loc un lunile februarie și

noiembrie, chiar inainte marilor posturi. Dacă facem un calcul simplu observăm ca 67% din

totatul mariajelor au loc in aceste două luni. Un alt motiv pentru care se preferau aceste perioade

și nu cele de vară se datorează muncii agricole mult mai pertinente în anotimpurile calde. 21

Luna cu cele mai multe căsătorii este noiembrie în care inregistrăm un total de

218 cununii, cu un procentaj de 35% din totalul mariajelor luna noiembrie este de departe

perioada în care oamenii au intemeiat o familie sub binecuvântarea lui Dumnezeu. La polul opus

se clasează lunile în care muncile agricole reprezintă principala preocupare din viața țăranilor.

Astfel că lunile Iunie, Iulie, August, Septembrie, au o pondere de doar 18% din totalul

mariajelor. Mai puțin decât luna Februarie care singură ocupă 32% din totalul căsătoriilor.

Recordul de căsătorii într-un deceniu este de 51 în luna Noiembrie, în perioada 1890-

1900. De asemenea foarte important de observat este faptul că

majoritatea căsătoriilor în proporției de 90 % au loc între necăsătoriți, iar foarte puțin între un

21

7

necăsătorit și o văduvă, sau un văduv și o necăsătorită. Avem cazuri foarte rare desigur în care se

căsătoresc doi văduvi.Vârsta la căsătorie în cazul bărbaților este de 24 de ani, avem cazuri

extreme de 58 de ani, cel mai în vârstă, și cel mai tânăr de 19 ani. La femei media este mult mai

scăzută, media de căsătorie este de 19 ani, cazul cel mai extrem întâlnit este de 43 de ani.

Chart. Nr. 5. Perioada căsătoriilor pe luni.

III.Evoluția natalității in Gherța-Mică (1858-1907).

În familile tradiționale românești și desigur nu numai, un copil este considerat o

binecuvântare, astfel că încă din prima perioadă a căsătoriei primul obiectiv urmărit de tânăra

familiei este de a da naștere unui copil. Botezul creștin este un act de o importanță vitală în viața

Bisericii, reprezintă produsul unui proces evolutiv al ritualurilor de curățire din Vechiul

Testament și al altor forme de botez. Dogma botezului reprezintă poarta de intare în Împărăția

Cerurilor, toți cei care se nasc pe pământ se cade să primească baia renașterii spre viața veșnică

prin unirea cu Iisus Hristos pentru a dobândi iertarea păcatului strămoșesc și a celorlalte păcate

dacă sunt adulți.22

Un rol însemnat în creșterea duhovnicească a copilului o au nașii, aceștia

reprezintă părinții spirituali ai copilului, între fin și nănaș se nasc puternice legături, dacă un frate

22 Lipei, Ioan, Botezul Creștin, editura Metanoia, Oradea, 2004, p.159.

8

botează unui alt frate legătura de sânge dispare și aceștia nu își mai zic frate ci cumetre.

Dumnezeu iartă păcatele celor ce creștinează pe alții, cel ce nu primește să fie naș face un mare

păcat. Nașii trebuie să se pregătească de cele trebuitoare, un lucru important este lumânarea.

Aceasta se impodobește cu flori, mai ales cu busuioc, și chiar cu cordele de mătasă dacă nașul e

mai cu dare de mână.23

Sfinții părinți consideră că nou-născutul trebuie să aibă un singur

nume, iar numele acestuia trebuie să fie unul creștin ales din calendar, pentru ca acel copil să

aibă un protector și un sfânt mijlocitor în viața lui. Copilul trebuie botezat la 8 zile după naștere,

așa cum a fost dus și pruncul Iisus la templu pentru a fi ” tăiat împrejur” care, este tot un botez la

evrei, deși întâlnim unele cazuri când copilul este botezat mai devreme sau mai târziu de 8 zile.24

Tabelul nr.3 Evoluția natalității în Gherța Mică ( 1858-1907)

Luna concepției

Luna nașterii

1858-1860

1861-1870

1871-1880

1881-1890

1891-1900

1901-1907

Total

Aprilie ianuarie 11 41 29 39 46 34 200Mai februarie 12 38 36 38 60 49 233Iunie martie 14 41 59 39 55 40 248Iulie aprilie 32 49 62 61 76 29 309

August Mai 17 34 41 49 71 54 266Septembrie Iunie 8 58 37 82 62 50 297Octombrie Iulie 13 41 46 57 64 47 268Noiembrie August 8 29 34 55 49 41 216Decembrie Septembrie 6 42 18 48 42 42 198

Ianuarie Octombrie 14 27 47 45 59 41 233Februarie Noiembrie 10 30 29 41 36 33 179

Martie Decembrie 7 23 26 24 25 32 137Total 152 453 464 578 645 492 2784

Din care nelegitimi

17 28 31 31 32 20 159

Cu un total de 2784 de nașteri în decursul a 50 de ani, comunitatea din Gherța Mică se

incadrează în media nașterilor din Transilvania în ceea ce privește această perioadă. Media de

23 Gorovei , artur, op. cit. pp.58-59.24 Ne vorbește părintele Ilarion Argatu, editura Mila Creștină, 2004, pp. 34-35.

9

nașteri pe an este 55 copii/an.25 Principalul boom demografic îl inregistrăm in cuprinsul anilor

1891-1900, în acest intervam de timp avem 645 de copii născuți, o medie de 64,5 copii pe an.

Tabel de mai sus ne permite să observăm un ascendent al numărului nașterilor, intervalul 1861-

1870 reprezintă procentual doar 16% din totalul nașterilor, în schimb ce în ultimul deceniu al

secolului XIX, procentul este de 23 %. In secolul XX timp de doar 6 ani numărul nașterilor

depășește două mari perioade din secolul precendent ( 1861-1870 1871-880) cu un total de 492

de copii.26

Numărul copiilor nelegitimi este unul mare, acestia ocupă un procentaj de 5% din totalul

nou-născuților, cei mai mulți copii nelegitimi inregistrati sunt în intervalul 1890-1900.

Principalele luni de concepție a copiilor reprezintă lunile de vară, la polul opus situânduse lunile

de iarnă.

Chart. Nr. 6 Evoluția natalității în Gherța Mică ( 1858-1907) .

. Făcând un calcul simplu în lunile Iulie, August, Septembrie, reprezintă un procentaj 33

% din totalul concepților. Se pare că munca câmpului a ajutat la conceperea multor copii, iar în

ceea ce privește mitul abstinenței sexuale în timpul postului acesta nu se aplică la comunitatea

din Gherța Mică deoarece intâlnim un număr mare de concepții in lunile Aprilie, Martie. Aceste

două luni se clasează la coada clasamentului dar nu putem vorbi de o abstinență totală.

Recordul de nașteri il intâlnim in perioada 1891-1900 in luna iunie, copii find concepuți

in luna septembrie al anului anterior. O concluzie poate fi faptul că strugurii incep să se culeagă

în acea perioadă al anului, iar bautura lui Bachus duce la creștere numărului contactelor sexuale.

25 Arhivele Naționale, Direcția județeană a arhivelor Satu-Mare, fond. Registre Parohiale de stare Civilă Gherța Mică.26 Arhivele Naționale, Direcția Județeană a arhivelor Satu-Mare, fond. Registre Parohiale de stare Civilă Gherța Mică.

10

III.Evoluția mortalității în Gherța Mică ( 1858-1907)

Moartea reprezintă un final în toate culturile, in creștinism moartea reprezintă o trecere în

lumea ” celor drepți”, din punct de vedere demografic insă este ultimul indicativ pe care il putem

analiza pe baza fiselor din registrele parohiale. Cauzele morții sunt infinite, de la boli, la

epidemii, accidente, asasinate iar in comunitatea Gherța Mică nu ducem lipsă de astfel de cauze.

Epidemia de holeră din 1873 se face simțită și in zona Oașului aceasta afectând traiul populaței

dar mai ales nou născuții.

Analizând cu atenție registrele în rubrica observații descoperim elemente picante

din viața decedatului, am întâlnit un caz în care femeie este descrisă ca find mizeră, aceasta

decedat la 60 de ani și probabil preotul a considerato o femeie desfrânată. Un alt element

intersant notat de către preot este moartea unui țigan in anul 1862, foarte interesant este că în

recensământul din1869 nu apare o comunitate de țigani în Gherța Mică.27

In tabelul de mai jos am cautat să analizez evoluția mortalității in perioada 1858-1907,

unde am urmărit in fiecare lună numărul deceselor.

Tabelul nr. 4. Evoluția mortalității in Gherța Mică (1858-1907)

27 Arhivele Naționale, Direcția Județeana a arhivelor statului Satu-Mare, fond. Regitre Parohiale de Stare Civilă

11

Luna 1858-

1860

1861-

1870

1871-

1880

1881-

1890

1891-

1900

1901-

1907

Total

Ianuarie 8 25 31 33 38 26 161

Februarie 7 28 44 35 33 24 171

Martie 13 19 44 36 53 23 188

Aprilie 13 25 30 57 44 25 194

Mai 7 28 30 48 49 27 189

Iunie 5 20 24 42 34 26 151

Iulie 7 19 24 52 38 33 173

August 3 18 39 37 46 23 166

Septembrie 4 18 38 25 41 23 149

Octombrie 6 44 29 37 42 27 185

Noiembrie 8 22 21 43 43 17 154

Decembrie 7 10 29 43 36 19 144

Total 89 309 382 488 533 293 2094

După cum bine se poate observa in tabelul de mai sus lunile cu cele mai multe decese

sunt in perioada virusilor si a epidemiilor, perioada dezghețului reprezintă cel periculos moment

al anului când virozele ating punctul culminant. Lunile Martie, Aprilie și Mai au ponderea cea

mai mare în ceea ce privește totalul deceselor cu un procentaj de 27,2 %. La polul opus se

situează lunile Decembrie și Ianuarie cu un procentaj de 14,5 %. Nici in lunile de lucru al

câmpului procentajul nu il depășește pe cel din lunile in care pericolul virusilor este mare, in

lunile August, iulie, septembrie, procentajul este de 23,3 %. Majoritatea bărbaților lucrează la

pădure unde pericolul este foarte mare, avem cazuri in care au murit datorită căderii buștenilor pe

ei.28

Chart nr. 8 Mortalitatea pe luni la Gherța Mică. (1858-1907)

28 Arhivele Naționale, Direcția Județeană a arhivelor statului Satu Mare, fond. Registre Parohiale de Stare Civilă,

12

Perioada cuprinsă între anii 1861-1870 înregistreză un număr mediu de decese dacă

comparăm cu Transilvania, media de decese pe an este de 30 de oameni, următorul deceniu

(1871-1873) se confruntă cu un boom al mortalității ajungând la o medie de 38,9 morți/ an,

situația ni se prezintă și mai gravă în intervalul 1871-1880 când media ajunge 48 morți/an. De

departe cea mai neagră perioadă sunt anii 1881-1890 când mediat morților ajunge la 53,3/ an.

Holera a afectat in primul rând nou născuții care nu au avut nici-o șansă impotriva acestei

cumplite boli.

Toxinfecțile alimentare au fost si ele o principala cauza a deceselor, fructele nespălate, si

necoapte prvocând deseori decese. Moarte infantilă deține procentajul major cu aproximativ 29

%, condițile de trai și igiena nu reprezintă unul din punctele forte ale țăranilor români. Peste 53

% din totalul deceselor se inregistrează la copii intre 1-14 ani cauzele find mltiple: alimentația

nesănătoasă, lipsa de igienă, lipsa de asistență medicală, dar și atenția insuficientă acordată

copilului de către părinte.

Chart nr. 9 Evoluția mortalității în Gherța-Mică. Pe decenii. ( 1858-1907).

Concluzii.

13

Pe baza datelor înregistrate în registrele parohiale se cuvin trasate limitele sporului

natural pe decenii inregistrat la Gherța Mică, sporul natural per ansamblu este de 690 de

persoane. Pe deceniul 1861-1870 este de 144 persoane, deceniul următor sporul natural scade la

82 persoane pe fondul epidemiei de holeră. Deceniul 1881-1890 înregistreză un spor natural de

90 persoane. Chiar dacă numărul nașterilor este foarte mare în perioada 1890-1900 (645 ) și cel

al deceselor este foarte mare astfel că sporul natural este de doar 112 persoane.

Sporul natural se incadrează în media sporului natural din țara Oașului, populația

timp de 50 de ani crește cu 690 de persoane. Acest studiu ne oferă o perspectivă generală asupra

dezvoltării demografice produsă în localitatea Gherța Mică, o analiză mai profundă a arhivelor

de stare civilă ne-ar ofei o imagine mult mai amănunțită a comunității.

Evoluția demografică a populației din Gherța Mică se incadrează în dezvoltarea

demografică petrecută în Țara Oașului în a doua jumătate a secolului XIX și începutul secolului

XX. Numărul mare de căsătorii, nașteri și decese ne prezintă o comunitate activă din toate

punctele de vedere.

Cauzalitățile deceselor sunt multiple, intâlnim multe cazuri de holeră incepând cu

septembrie 1873, preotul notează această boală nu holeră ci coleră. Alte cauze notate de către

preot în rubrica boală sunt aprinderile de plămâni, boala lungă, slabiciune, de friguri,boli in

general ale aparatului respirator sau digestiv.

Numărul mare de căsătorii ne duce la concluzia că această comunitatea, aproape

100% greco-catolică, vede în căsnicie o necesitate în crearea legăturii divine dintre divinitate

și om. Un număr mare de căsătorii duce la un număr mare de nașteri caz semnalat in Gherța

Mică.

Bibliografie

14

I.Izvoare

A. Izvoare inedite1. Arhivele naționale, Direcția Județeană Satu Mare,

Fondul Matricolelor de Stare Civilă.

B. Izvoare Edite.1. Recensământul din 1869. Transilvania, coord. Traian Rotariu, București,

2008. 2. Recensământul din 1880. Transilvania, coord. Traian Rotariu, București, 1997. 3. Recensământul agricol din 1895, Transilvania , coord. Traian Rotariu, Cluj-Napoca, 2003.

4.Recensământul din 1900. Transilvania, coord, Traian Rotariu, București, 1999. 5. Recensământul din 1910.Transilvania, coord, Traian Rotariu, București, 1999-2006.

II. Lucrări de specialitate.

1. Aries, Ph, Duby, G, Istoria vieții private, De la Renaștere la Epoca Luminilor, vol VI, editura Meridiane, București, 1995.

2.Bolovan, Ioan, Considerații istorice și statistice privind căsătoria în Transilvania între 1851-1918, în volumul Familie și societate. Studii de istorie a Transilvaniei, Clussium, 1999.

3. Bolovan, Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania, a doua jumătate a secolului al XIX-lea și inceputul secolului XX,Centrul de studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1999.

4.Deteșan Daniela, Satul transilvănean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și inceputul secolului XX, în Transilvania în epocile modernă și contemporană, Studii de demografie istorică, Cluj-Napoca, 2002.

5.Bolovan, Ioan, Căsătorii mixte în Transilvania sec. al XIX-lea și inceputul secolului XX, editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2005.

6.Enache, Maria, Principalele rituri de trecere la Români- Nunta, Moartea, Craiova, 2011.

7.Nicoară Toader, Transilvania la începuturile timpurilor moderne ( 1680-1800), Societatea rurală și mentalități colective, Cluj-Napoca, 1997. 8.Mușlea, Ion, Cercetări etnologice în Țara Oașului și la minerii din nordul Transilvaniei, editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.

15

9.Grigoruț, Szolt-Vasile, Țara Oașului intre 1886-1918, monografie antropologică, Cluj-Napoca, 2012.

10.Dancu, Paul, Colonizarea slovacilor în comitatele Satu-Mare, Ugocea și Maramureș din secolul XVIII și inceputul secolului XIX, Nădlac, 1997. 11. Transilvania in epocile modernă și contemporană: studii de demografie istorică, coord. Bolovan Ioan, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. 12.Patrimoniu multietnic, editura Muzeului Sătmărean, Satu-Mare, 2009. 13. Populație și societate. Studii de demografie istorică a Transilvaniei ( secolele XVIII-XX) coord. Ioan Bolovan, editura Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.

16