prognoza demografica in perspectiva 2050 in romania

Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU

Dezvoltarea demografică şi Dezvoltarea demografică şi prognoza demografică în prognoza demografică în

perspectiva anului 2050 în perspectiva anului 2050 în RomâniaRomânia

Când statisticile vorbesc:Când statisticile vorbesc:

Conferinţa Regională:Conferinţa Regională: ‘Schimbările demografice şi consecinţele asupra dezvoltării regionale ‘ ‘Schimbările demografice şi consecinţele asupra dezvoltării regionale ‘ 21 Mai 2009, Alba-Iulia 21 Mai 2009, Alba-Iulia


Succintă trecere în revistă a situaţiei demografice actuale

a României


Se observă un declin demografic bine conturat, caracterizat prin:

ritm scăzut de creştere al populaţiei (în ultimii 20 ani chiar de scădere);

nivel redus al fertilităţii; îmbătrânire demografică; nivel ridicat al migraţiei externe (mai ales după

1990); nivel ridicat al mortalităţii generale; nivel relativ ridicat al mortalităţii infantile.


21833.5

21772.8

21712.621658.5

21610.221565.1

21528.6

215002155021600216502170021750218002185021900

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Mii

pers

oane

După 1990 populaţia României a scăzut continuu; numai în intervalul 2002-2008 (1 ianuarie) numărul românilor s-a diminuat cu 304,9 mii persoane.


Începând din anul 1992, pe lângă scăderea determinată de emigrare, s-a înregistrat şi o scădere naturală a populaţiei

9.5

10.0

10.5

11.0

11.5

12.0

12.5

13.0

13.5

14.0

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

La

1000

locu

ito

ri

Natalitate Mortalitate

Sporul naturalnegativ

Sporul naturalpozitiv


Migratia

• Migraţia externă este un fenomen demografic a cărui evoluţie depinde direct de forţa factorilor specifici mecanismului de 'atracţie/respingere' şi care sunt predominant economici;

• Atât timp cât va exista un decalaj economic între ţara noastră şi ţările dezvoltate, tendinţa spre emigrare nu se va diminua.


Deşi numărul legal al persoanelor plecate in 2007 a fost uşor mai mic decât cel al persoanelor sosite, România continuă să fie o importantă ’furnizoare’ de emigranţi.

Principalii indicatori ai migraţiei externe, anii 1990, 2000 şi în perioada 2002 -2007 1992 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Soldul migraţiei externe

-număr (mii) -29,4 -3,7 -1,6 -7,4 -10,1 -7.2 -6,5 +0,75

-la 1000 locuitori 1,29 0,17 -0,07 -0,34 -0,47 -0,33 -0,30 +0,03

Masculin (la 1000 locuitori) 1,34 0,11 -0,03 -0,25 -0,31 -0,19 -0,06 +0,12

Feminin (la 1000 locuitori) 1,24 0,22 -0,12 -0,42 -0,62 -0,47 -0,53 -0,09

Emigranţi

- număr (mii) 31,2 14,8 8,2 10,7 13,1 10,9 14,2 8,8

- la 1000 locuitori 1,37 0,66 0,37 0,49 0,60 0,51 0,66 0,41


• propensiunea către emigrare a românilor se va menţine, dar va depinde tot mai mult de politicile de imigrare ale ţărilor dezvoltate ‘primitoare’;

• migraţia nu mai are modele clare;

• nu se întrevede o diminuare a contribuţiei migraţiei externe la scăderea demografică pe termen mediu.


Mortalitatea

• deşi în scădere, mortalitatea a rămas la un nivel relativ ridicat în context european;

• scăderea continuă şi semnificativă a mortalităţii trebuie luată în considerare din perspectiva redresării evoluţiei demografice a României.


Principalii indicatori ai mortalităţii generale, anii 1990, 2000 şi în perioada 2002 -2007

1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Număr decese (mii) 247,1 255,8 269,6 266,6 258,9 262,1 258,1 252,0

Rata mortalităţii generale (‰)

- Total 10,6 11,4 12,4 12,3 11,9 12,1 12,0 11,7 - Masculin 11,5 12,4 13,6 13,5 13,1 13,1 13,0 12,7 - Feminin 9,8 10,4 11,2 11,1 10,8 11,2 11,0 10,7 - Urban 8,2 8,9 9,8 9,7 9,6 9,9 9,8 9,7 - Rural 13,4 14,4 15,3 15,2 14,7 14,9 14,6 14,2


• Programele susţinute de sensibilizare a populaţiei pentru practicarea unui regim de viaţă sănătos, accesul şi abundenţa informaţiilor privind asigurarea unei alimentaţii raţionale au determinat o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte durata medie a vieţii după 1989;

• În perioada 2005-2007 speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 72,61 ani, în creştere cu 0,39 ani faţă de perioada anterioară.


58

60

6264

66

68

70

7274

76

78

1990-1

992

1991-1

993

1992-1

994

1993-1

995

1994-1

996

1995-1

997

1996-1

998

1997-1

999

1998-2

000

1999-2

001

2000-2

001

2001-2

003

2002-2

004

2003-2

005

2004-2

006

2005-2

007

Total Masculin Feminin

Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 6,97 ani decât bărbaţii, diferenţa dintre sexe fiind în scădere faţă de perioada anterioară (când era de 7,06 ani).


Speranta de viata la nastere, pe medii si sexe,in perioada 2005-2007

69.96

76.64

68.13

75.5

626466687072747678

Masculin FemininUrban Rural

•Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din rural cu 1,81 ani. •Durata medie a vieţii este mai mare în urban decât în rural;• Diferenţele sunt mai accentuate pentru populaţia masculină (1,95 ani), decât pentru cea feminină (1,29 ani).


Concluzie:

• rezervele de reducere a mortalităţii sunt importante; • rata brută a mortalităţii nu va cunoaşte o evoluţie

descendentă importantă;• pe termen scurt, scăderea mortalităţii generale nu va

putea să redreseze substanţial reducerea declinului demografic .


Natalitatea

rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente.


Principalii indicatori ai natalităţii, în anii 1990, 2002 şi perioada 2002 - 2007

1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Născuti-vii la 1000 locuitori

13,6 10,5 9,7 9,8 10,0 10,2 10,2 10,0

Vârsta medie a femeilor (ani)

- la prima naştere- la toate naşterile

22,425,0

23,725,5

24,226,0

24,326,2

24,626,4

24,926,7

25,226,9

25,327,0


10.2 10.19.8

10.211.010.0

8.0

8.5

9.0

9.5

10.0

10.5

Total Urban Rural

Nas

cuti

-vii

la 1

000

locu

ito

ri

2006 2007

În anul 2007 s-au născut 214,7 mii copii, cu 4,8 mii mai puţini faţă de anul precedent .


Se schimba modelul de fertilitate:

• vâsta medie la naştere este în continuă creştere;

• creşte numărul şi ponderea femeilor fără copii;

• creşte numărul şi ponderea copiilor născuţi înafara căsătorie.


Concluzie

• tinerele cupluri doresc mai puţini copii (unul de preferinţă);

• ….şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată.


Ce facem pe termen lung?

……. se deteriorează structura pe vârste a populaţiei

……..se ridică problema viitorului demo-grafic al ţării


Efecte directe:• scade continuu numărul şi ponderea populaţiei

tinere;• creşte numărul şi ponderea populaţiei vârstnice; • se accentuează fenomenul de îmbătrânire demogra-

fică;• se diminuează populaţia aflată în vârstă de muncă;• se accentuează fenomenul de îmbătrânire a

populaţiei în vârstă de muncă.


Proiectarea populaţiei până în anul 2050

• Proiectarea populaţiei României până în anul 2050 s-a realizat plecând de la analiza actualei situaţii demografice;

• S-au ales trei scenarii de proiectare:– varianta otimistă– pesimistă– medie (sau de refeinţă)


050100150200250

1

13

25

37

49

61

73

85

97

0 50 100 150 200 250

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

România. Piramida vârstelor la recensământul 2002

FemeiBarbati

Efective pe vârste – în mii persoane


050100150200250

1

13

25

37

49

61

73

85

97

0 50 100 150 200 250

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

România. Piramida vârstelor în anul 2025, în condiţiile mentinerii constante a fenomenelor demografice ca medie a ultimilor patru ani

Barbati Femei



050100150200

1

13

25

37

49

61

73

85

97

0 50 100 150 200

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Barbati Femei

România. Piramida vârstelor în anul 2050, în condiţiile mentinerii constante a fenomenelor demografice ca medie a ultimilor patru ani



050100150200250

1

13

25

37

49

61

73

85

97

0 50 100 150 200 250

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

050100150200250

1

13

25

37

49

61

73

85

97

0 50 100 150 200 250

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

050100150200

1

13

25

37

49

61

73

85

97

0 50 100 150 200

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

România. Piramida vârstelor în anul 2002, 2025 si 2050


Ce concluzii putem trage?• Nu scăderea în sine a numărului

populaţiei este evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a struc-turii pe vârste:

►Se ridică problema viitorului demografic al ţării


• În definirea şi structurarea unei stra-tegii pentru o dezvoltare durabilă, populaţia este elementul central şi de aceea o redresare a stării demografice este necesară;

• România are nevoie de o intervenţie energică pentru a diminua degradarea structurilor viitoare a demograficului.


Mulţumesc pentru atenţieMulţumesc pentru atenţie

prognoza demografica in perspectiva 2050 in romania

Documents

efective pe

condiiile

vrst de munc

crete numrul

piramida vrstelor

vergil voineagu

mii persoane

populaiei