ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE

GESTIUNE

ANALIZA ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE A INTREPRINDERII

DIAGNOSTICUL ACTIVITATII PRODUCTIVE SI DE DISTRIBUTIE A FIRMEI

BUCURESTI 2010

CUPRINS

1. Calculul si analiza soldurilor intermediare de gestiune2. Analiza corelatiilor de echilibru intre indicatorii valorici3. Analiza cifrei de afaceri a intreprinderii

3.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri 3.2 Analiza structurii cifrei de afaceri 3.3 Analiza cifrei de afaceri prin metoda abaterilor 3.4 Analiza consecintelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii

4. Analiza valorii adaugate a intreprinderii

4.1 Calculul valorii adaugate prin metoda aditiva si analiza structurala a indicatorului 4.2 Analiza valorii adaugate a intreprinderii prin metoda abaterilor 4.3 Consecintele modificarii valorii adaugate asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii

5. Analiza productiei intreprinderii

5.1 Analiza structurii productiei fizice 5.2 Consecintele modificarii cantitatii productiei fizice asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii 5.3 Consecintele modificarii structurii productiei fizice asupra principalelor performante economico-financire ale intreprinderii 5.4 Analiza calitatii productiei fizice 5.5 Consecintele modificarii calitatii productiei fizice asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii 5.6 Analiza prin metoda abaterilor a productiei intreprinderii

6. Analiza marjei comerciale

-1-

Discutii privind contul de profit si pierdere

1. Ce reflecta informatiile din contul de profit si pierdere.

Contul de profit si pierdere prezinta fluxuri financiare potentiale angajate, adica intrarile, iesirile si ceea ce ramane in intreprindere. Veniturile reprezinta fluxurile de intrare, cheltuielile reprezinta fluxurile de iesire, iar cea ce ramae in intreprindere reprezinta profitul sau pierderea.Veniturile sunt actele de imbogatire a intreprinderii, iar cheltuilile reprezinta costurile suportate de intreprindere in cursul exercitiului.

2. Care sunt criteriile de structurare a contului de profit si pierdere.Mentionati elementele componente dupa fiecare criteriu in parte.

▪ pe functii: -functia de productie -functia de desfacere -functia administrativa

▪ dupa natura activitatii: -fluxuri din exploatare: reprezinta activitatea de baza a întreprinderii -fluxuri financiare: reprezinta cheltuielile angajate şi respectiv veniturile dobândite din operaţiile financiare - fluxuri extraordinare: apar din evenimente întâmplatoare în viaţa unei întreprinderi

3. Care ar trebui sa fie structura fluxurilor financiare potentiale la nivel de intreprindere si de ce.

Ideal pentru o afacere este ca in structura veniturilor totale sa predomine veniturile din exploatare, aceasta insemnand ca firma respecta principiul continuitatii activitatii si respecta obiectivele de activitate pentru care a fost creata. In structura veniturilor din exploatare trebuie sa predomine veniturile din vanzari ,aceasta insemnand din punct de vedere concurential o pozitie consolidata a afacerii analizate dar si probabilitatea mai mare de incasare efectiva a veniturilor. La nivelul rezultatului exercitiului trebuie sa predomine rezultatul exploatarii acesta reflectand desfasurarea cu maxima de eficienta a activitatii din exploatare respectiva in rezultatul din exploatare trebuie sa predomine rezultatul aferent cifrei de afaceri ceea ce inseamna ca a crescut probabilitatea realizarilor aferente profitului din exploatare.

-2- I(mc+Qex)>Iva. 124% > 114%

In structura VA a scazut ponderea VA in totalul productiei, sau a crescut ponderea consumurilor de la terti.

Iva > Irez.br.expl 114% > 104%

In structura VA scade ponderea rezultatului brut din exploatare si creste ponderea cheltuielilor cu impozite si taxe si a cheltuielilor de personal.

Irez.br.expl > Irez.exploatarii 104% > 77%

In structura rezultatului brut din exploatare scade ponderea rezultatului exploatarii si creste ponderea cheltuielilor cu amortizarea si a altor cheltuieli din exploatare.

Irez.exploatarii>Irez.curent 77% > 73%

In structura rezultatului exploatarii scade ponderea rezultatului curent si creste ponderea cheltuielilor financiare.

Irez.curent<I rez.net al exercitiului 73% > 76%

In structura rezultatului brut al exercitiului scade ponderea cheltuielilor cu impozitul pe profit/venit,si creste ponderea rezultatului net

2.Care sunt soldurile intermediare de gestiune.Cum se calculeaza.Ce semnificatie au.

Soldurile intermediare de gestiune: -marja comerciala-productia exercitiului-valoarea adaugata-rezultatul brut al exploatarii-rezultatul exploatarii-rezultatul curent-rezultatul extraordinar-rezultatul net al exercitiului.

Marja comerciala reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie; este specifica intreprinderilor comerciale, dar o intalnim si in cazul intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute. Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora reprezinta marja comerciala. Costul de cumparare al marfurilor

vandute (revandute) include pretul de cumparare (pret fara TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri.

-4-

Marja comerciala=Venituri din vanzare-Costul marfurilor vandute

Productia exercitiului este expresia valorica a intregii productii realizate de un agent economic pe parcursul unui exercitiu financiar.

Productia exercitiului=productia vanduta+productia stocata+productia imobilizata

Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata de un agent economic pe parcursul unui exercitiu financiar.Valoarea adaugata=productia exercitiului-consumuri de la terti

Rezultatul brut al exploatarii=valoarea adaugata+subventii pentru investitii-impozite,taxe,varsaminte asimilate –cheltuieli de personal

Rezultatul exploatarii=rezultatul brut al exploatarii+venituri din provizioane +alte venituri din exploatare-amortizari si provizioane-alte cheltuieli pentru exploatare.

Rezultatul curent=rezultatul exploatarii+venituri financiare-cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar=venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare

Rezultatul net al exercitiului=rezultat curent+rezultat extraordinar-impozit

3.Care sunt corelatiile intre soldurile intermediare de gestiune.

Imc+Qex<IQa<Irez.brut.expl<Irez.expl<Irez.curent<I brut al exerc.<I rez.net al exerc.

-5-Nrcrt

Indicatori Sb. An baza(0)

An curent P/0%

1/0%

1/P%Previzionat(P) Realizat(1)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Productia vanduta

Qv 12956 16510 15778 127,43 121,78 95,56

2 Productia fabricata

Qf 13413 16825 16161 125,43 120,48 96,03

3 Productia exercitiului

Qe 13096 16900 16183 129,04 123,57 95,75

4 Valoarea adaugata

VA 10151 11500 11593 113,28 114,20 100,81

Corelatii de echilibru intre indicatorii valorici

P/0ICa> IQf 127,43 > 125,43

1/0ICa>IQf 121,78>120,49

Se observa ca nivelul planificat pentru fiecare indicator in parte nu a fost atins,corelatia de echilibru nu a fost afectata. Managementul a planificat pentru anul curent o depasire a Qf cu 25,43%, respectiv o crestere a vanzarilor cu 27,43%. Planificarea a fost facuta tinand cont de corelatia de echilibru specifica, ceea ce inseamna ca managementul a vizat ca cea mai mare parte a Qf sa fie facturata clientilor.Capacitatea de absortie a pietei si capacitatea de productie a intreprinderii nu au fost corect apreciate, insa abaterile au fost aproximativ apropiate ceea ce a determinat ca profitabilitatea firmei sa nu fie afectata.

P/0IQf=125,43% IQex=129,04%

Managementul a estimat pentru exercitiul financiar curent pierderi financiare relative generate de disfunctionalitati in organizarea activitatii si respectiv disfunctionalitati in activitatea de aprovizionare.

-6-

1/0IQf=120,49% IQex=123,57%

Nivelul planificat pentru Qf si Qex nu a fost atins. Estimarile managerului au fost corecte din perspectiva cresterii stocului de productie imobilizata in Qex. Prin urmare,problemele legate de organizarea fluxului tehnologic si de aprovizionare ritmica au fost estimate corect de management.cStiind ca la aceste capitole inregistreaza probleme, managementul ar trebui sa identifice salariatii care sa determine ca in exercitiul financiar urmator situatia sa fie in favoarea intreprinderii.

P/0IVA=113,28% IQex=123,57%

Managementul a estimat pentru anul curent o scadere a ponderii valorii adaugate in Qex, respectiv o crestere a consumurilor de la terti, aceasta poate fi pusa pe seama tendintei de crestere a preturilor pentru materii prime,materiale,combustibil,etc.

1/0IVA=114,21% IQex=123,57%

Estimarile managementului au fost corecte din punctul de vedere al tendintei de modificare, insa intre cei patru indicatori valorici,singurul previzionat aproape de dimensiunea corecta a fost valorea adaugata. Aici se observa depasirea cu 0,81 in timp ce Qv planul nu a fost indeplinit cu 4,44%, la Qf cu 3,95%, iar la Qex cu 4,25%.

Sunt vizibile disfunctionalitati in aceasra intreprindere incepand cu activitatea de aprovizionare pana la cea de desfacere.

5.Definiti cifra de afaceri.

Cifra de afaceri este un indicator economic de rezultate care reflecta ansamblul veniturilor din vanzari.

6.Care sunt conceptele operationale in practica economica.

-cifra de afaceri totala,bruta sau neta-cifra de afaceri medie:venitul din vanzarea unui produs-cifra de afaceri marginala:venitul din vanzarea ultimei unitati de produs-cifra de afaceri critica :venituri din vanzari care acopera cheltuielile.

-7-7.Exemplificati analiza dinamicii cifrei de afaceri utilizand anexa ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI. Mentionati tipul de evolutie in care se incadreaza afacerea analizata si stabiliti competentele impuse.

ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

NRCRT

INDICATORI N-3 N-2 N-1 N I/R

1 Cifra de afaceri(u.m.)

9.355 11.165 13.290 16.535 -

2 Indicele de pret(%) 113 115 110 105 -

3 Cifra de afaceri comp.(u.m.)inflatare

11834 12281 13954 16535 -

4 Indice(ritm)-cu baza fixa

- 103,77 117,91 139,72 -

5 Indice(ritm)-cu baza in lant

- 103,77 113,62 118,49 -

Interpretare:Cifra de afaceri a crescut de la un an la altul,astfel in N-2 fata de N-3 cu 447 um,

in N-1 fata de N-2 cu 1673 um, iar in anul N fata de N-1cu 2581, pe total in N-3 fata de N cu 4701. Printre factorii care au influentat aceasta crestere se numara in primul rand eforturile promotionale desfasurate de intreprindere, cresterea cererii in raport cu oferta, cresterea calitatii produselor, plecarea de pe piata a unui competitor,etc. Managementului firmei i se recomanda mentinerea politicilor actuale de pret si de produs, acestea fiind benefice pentru intreprindere. In urma analizei se constata faptul ca afacerea se incadreaza in tipul cresterii puternice.

-8-

8.Exemplificati analiza structurii cifrei de afaceri utilizand anexele SITUATIA VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE SI ANALIZA STRUCTURII VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE.

SITUATIA VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSENR

CRTDenumire produs,client

sau activitateValoarea vanzarilor pe produs,client,activitate

N-1 N

1 Produs A 4141 46242 Produs B 2766 3686

3 Produs C 2070 2523

4 Produs D 911 1201

5 Produs E 960 1321

6 Produs F 568 581

7 Produs G 1540 1842

Total vanzari 12956 15778

-9-

ANALIZA STRUCTURII VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE

NRCRT

Denumire produs,client sau activitate

Valoarea vanzarilor pe produs,client,activitate

Ponderea vanzarilor pe categorie structurala in total vanzari

N-1 N

N-1 N1 Produs A 4141 4624 0,3196 0,293

2 Produs B 2766 3686 0,21349 0,2336

3 Produs C 2070 2523 0,159 0,1599

4 Produs D 911 1201 0.070 0,0761

5 Produs E 960 1321 0.074 0,083

6 Produs F 568 581 0,043 0,036

7 Produs G 1540 1842 0,1188 0,1167

Total vanzari

12956 15778 100 100

G0=0,25775 H0=0,1998G1=0,563 H1=0,4147

Structura vanzarilor agentului economic studiat tinde sa se concentreze catre un produs sau un grup de produse restrans ceea ce determina ca riscul afacerii sa fie mare. Din acest punct de vedere managementul trebuie sa urmareasca pentru perioada imediat urmatoare stimularea vanzarilor din categoriile de produse care inca nu detin o pondere semnificativa.Aceasta va determina diminuarea riscului afacerii si mentinerea unui nivel de rentabilitate acceptabil.

-10-

9.Exemplificati analiza factoriala a cifrei de afaceri utilizand situatiile de lucru atasate intitulate ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI.

ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERIModel I

NRCRT

INDICATORI N-1CA0

NCA1

ABATERE ABSOLUTA

SAU RELATIVA

1 Cifra de afaceri(u.m.) 13290 16535

2 Indicele de pret 1,13

Model: tip deterministDezvoltare factoriala si calcule:

CA= 1.q 2.p

ΔCA=Ca1-Ca0

1. ΔQ=2. ΔP=

ΔQ+ΔP=ΔCA

Ip=1,13

Ip=

1,13=16535/

=14633

ΔCA=Ca1-Ca0=16535-13290=3425

ΔQ=14633-13290=1343

ΔP=16535-14633=1902

Interpretare:

Cifra de afaceri a crescut cu 3245 u.m in anul N fata de N-1. In acest sens , ΔQ a determinta o crestere a CA cu 1343 u.m. si ΔP a determinta o crestere a CA cu 1902 u.m..Cauzele care au determinat modificarea acestor factori sunt cresterea cererii in raport cu oferta, cresterea eforturilor promotionale desfasurate de catre intreprindere, cresterea calitatii produselor, plecarea de pe piata a unui competitor, cresterea inflatiei a determinat cresterea preturilor si scaderea cantitatii vandute. Managementului firmei i se recomanda mentinerea politicilor actuale de pret si de produs, acestea fiind benefice pentru performantele firmei.

ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERIMODEL II

NRCRT

INDICATORI SIMBOL N-1 N

1 Cifra de afaceri(u.m.) CA 13290 16535

2 Productia marfa fabricata(u.m.) Qf 13747 16918

3 Valoarea medie a mijloacelor fixe(u.m.)

F 2315 3846

4 Valoarea medie a mijloacelor fixe active(u.m.)

Fa 2117 3516

5 Numar de salariati Ns 120 125

-12-

NRCRT

INDICATORI SIMBOL SI RELATIE DE CALCUL

N-1 N

1 Productivitatea muncii(u.m.)

W=Qf/Ns 114,56 135,34

2 Gradul de inzestrare tehnica(u.m.)

G=F/Ns 19,29 30,77

3 Compozitia tehnologica fa=Fa/F 0,9144 0,9141

4 Randamentul utilajelor active

Φ=Qf/Fa 6,4936 4,8117

5 Gradul de valorificare al productiei

s=Ca/Qf 0,9667 0,9773

Model: tip determinist

Dezvoltare factoriala si calcule:

CA=Ns×Q/Ns ×CA/Q

1.CA=Ns×w×s 1.1Ns 1.2 w 1.3s2.W=G×fa× Φ 2.1.G 2.2 fa 2.3 Φ

CA=Ns1×w0×s0ΔCA=Ca1-Ca0=3245ΔNs=(Ns1-Ns0) ×w0×s0=553,72Δw=Ns1(w1-w0) ×s0=2511,003ΔG=Ns1(G1-G0) ×fa0× Φ0×s0=8236,22Δfa=Ns1×G1×(fa1-fa0) × Φ0×s0=-7,24Δ Φ=Ns1×G1×fa1(Φ1- Φ0)s0=-5716,4Δs=Ns1×w1(s1-s0)=179,3255

-13-Interpretare:

Datorita cresterii numarului de salariati de la 120nla 125, CA a inregistra o crestere in anul N fata de N-1 de 553,72 u.m. Productivitatea muncii a avut un impact favorabil asupra CA, datorita modificarii elementelor ce determina productivitatea muncii CA a inregistrat o crestere cu 2511,003 u.m(: impact favorabil care a modificat CA in sensul cresterii cu 8.236 u.m a avut gradul de inzestrare tehnica, intreprinderea achizitionand utilaje noi necesare desfasurarii procesului de productie; a scazut CA cu 7,24 u.m. din cauza compozitiei tehnice, iar din cauza randamentului utilajelor active cu 5.716,4 u.m. deoarece o parte din utilajele nou achizitionate nu au fost puse in functiune)Un alt factor care a contribuit la cresterea cifrei de afaceri cu 179,3255 u.m. il reprezinta cresterea gradului de valorificare al produselor,intreprinderea ocupand o pozitie destul de bun ape piata. In urma analizei desfasurate,managementului i se recomanda urmarirea fluctuatiei personalului si de asemenea determinarea aspectelor care conduc la scaderea randamentului utilalelor active.

10.Exemplificati analiza consecintelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata,intitulata ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALELOR PERFORMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.

ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALELOR PERFORMANTE ECONOMICO-

FINANCIARE

NrCrt

Indicatori simbol N-1 N

1 Cifra de afaceri(u.m.) CA 13290 162352 Profitul brut al exercitiului (u.m.) Pb 3309 24113 Activele din exploatare(u.m.) Ae 7261 93514 Valoarea medie a mijloacelor fixe(u.m.) F 2315 3846

5 Numar de salariati Ns 120 1256 Valoarea stocurilor(u.m.) S 563 434

7 Valoarea capitalurilor proprii(u.m.) k 6073 8289

8 Cheltuielile cu amortizarea utilajelor(u.m.) A 524 1187

-14-

-influenta modificarii CA asupra profitului

ΔCA=(Ca1-Ca0) ×r0

Pr=Ca×Pr/CA 1.CA 2.r

ΔCA=CA1r0-CA0r0=3245×3309/13290=807,95

Profitul a crescut cu 807,95 u.m. datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra ratei rentabilitatii activelor

ΔCA=(CA1-CA0) ×r0/AT1

Rec=Pr/AT=Ca×r/AT 1.AT 2.CA 3.r

ΔCA=[(16235-13290) ×3309/13290]/9351=0,084

Rentabilitatea economica a crescut in proportie de 0,084 % datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra eficientei mijloacelor fixe

ΔCA=Ca1-Ca0/F1×1000 1.F 2.CA

ΔCA=3245/3846×1000=843,73

Eficienta mijloacelor fixe a crescut cu 843,73 u.m. datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra eficientei muncii

ΔCA=CA1-CA0×r0/Ns1=[3245×3309/13290]/125=6,46

Eficienta muncii a crescut cu 6,46 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra vitezei de rotatie a stocurilor

ΔCA=S0/CA1 ×T-S0/CA0×T 1.CA 2.SΔCA=563/16235×360-563/13290×360=-2,77

-15-Viteza de rotatie a stocurilor a scazut cu 2,77 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra ratei rentabilitatii financiare

ΔCA = (CA1-CA0) × r0/k1

Rfin = Pr/k = CA×r/k 1.k 2.CA 3.r

ΔCA = [3245 × 3309 / 13290] / 8289 = 0,097

Rentabilitatea financiara a crescut cu 0,097 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra ratei cheltuielilor cu amortizarea:

ΔCA=A0/CA1×1000-A0.CA0×1000 1.CA 2.A

ΔCA=524/16235×-524/13290×1000=-7,18

Rata cheltuielilor cu amortizarea a scazut cu 7,18 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

11.Definiti valoarea adaugata.

Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata de un agent economic pe parcursul unui exercitiu financiar.

12.Care este mecanismul de formare al valorii adaugate?a. METODA SINTETICA

VA se determina pornind de la volumul total de activitate desfaşurata de întreprindere din care se înlatura consumurile provenite de la terţi:

Astfel:– daca întreprinderea desfaşoara activitate productiva

VA = Qex – MQex= Qvd + Qsto+Qimo

Informaţii despre nivelul consumurilor intermediare (M) gasim atât în Cpp cât şi în balanţa de verificare.În cadrul consumurilor intermediare includem cheltuielile cu mp, materiale, energie electrica, apa, protocol, salarii, publicitate, ch cu deplasarea şi detaşarea, ch cu telecomunicaţii, comisioane bancare precum şi alte servicii prestate de terţi.

– daca întreprinderea desfaşoara activitate comerciala

VA= Vvzmf – Cmf – = MC – unde:Vvzmf: venituri din vânzarea marfurilorCmf: costul marfurilor vândute

: consumuri intermediare legate de activitatea de comerţ– daca întreprinderea desfaşoara activitate mixta

VA= (Qex + MC) – (M + )

b. METODA ADITIVA

Presupune determinarea VA prin însumarea elementelor componente. În general metoda aditiva este utilizata pentru analiza structurala a VA:

VA = Cp + Cam + Cdob + CI,T +

unde:Cp, am, dob, I,T, : cheltuieli cu personalul..., amortizarea,.... dobânzile,....

impozitele şi taxele (fara TVA; CAS, CASS, şomaj – sunt incluse la cheltuielile cu personalul)

: rezultat din exploatare corectat cu:

1. Analizati structura valorii adaugate utilizand situatia de lucru intitulata ANALIZA STRUCTURA VALORII ADAUGATE.

Nr crt Indicatori SimbolValoare Structura

N-1 N N-1 N1 Cheltuieli de personal Cpers 6522 7911 0,64 0.68

2 Amortizare capital tehnic Cam k teh 268 530 0.026 0.045

3 Cheltuieli cu dobanzi Cdob 2 11 0.00019 0.00094

4 Imozite, taxe, varsaminte ITVa 429 359 0.042 0.03

5 Dividende Div 0 0 0 06 Alte cheltuieli de natura VA CVA 2930 2782 0,28 0,23

7 Profit net al ex ramas in intrprindere Pr net 112 162 0,011 0,0148 Valoarea adaugata VA 10151 11593 1 1

Pentru analiza dinamica şi structurala se folosesc indici.

VA = Cp + Cam + Cdob + CI,T +

Ratele de structuraa. Rata de remunerare a personalului angajat

– alte venituri din exploatare

+ despăgubiri, donaţii (ch)+ ch cu provizioane pt riscuri

– ch cu dobânzile

Rp= . Cu cât rata e mai mare cu atât întreprinderea

remunereaza mai bine angajaţii sai.b. Rata de remunerare a capitalului

Rc= . Dimensiunea Cam este data de politica de investiţii

şi sistemul de amortizare folosit.c. Rata de remunerare a statului

.

d. Rata de remunerare a sistemului bancar

. Dimensiunea este marcata de politica de

finanţare a societaţii, de dobânda aferenta creditelor contractate, etc.

e. Rata de remunerare a întreprinderii

.

2. Cum se calculeaza si ce semnificatie are rata de integrare pe verticala. Calculati acest indicator la intreprinderea analizata si stabiliti situatia in care aceasta se regaseste.

Putem calcula rata de integrare pe verticala dupa formula :

(reprezinta plusul de valoare adaugat produselor de

firma).Rata de integritate pe verticala ne arata cu cat contribuie la venitul national al tarii societatea .

3. Exemplificati analiza factoriala a valorii adaugate utilizand situatiile de lucru atasate intitulate ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE

Situatie de lucru nr 1:

Nr crt

Indicatori SimbolValori

N-1 N1 Valoarea adaugata VA 10151 115932 Productia exercitiului Qex 13096 161833 Valoarea consumurilor terti M 2975 47444 Nr de salariati Ns 120 125

6Nr mediu de ore lucrate de 1 salariat intr-o zi

Nh 7,2 7,4

7Nr mediu de ore lucrate de 1 salariat intr-un an

Nz 220 224

Situatie de lucru nr 2:

Nr crt

IndicatoriSimbol si relatie

de calculValori

N-1 N

1Valoarea adaugata la un leu productia exercitiului 0,775 0,716

2 Timpul de lucru om-ore T=Ns*Nh*Nz 190080 207200

3Timpul de lucru in ore pe un salariat la nivelul exercitiului financiar

1584 1657,6

4Productivitatea medie orara(um) 0,068 0,078

6Valoarea adaugata la 1 leu productia exercitiului recalculata

- 0,710

Etapa 1 ∆VA = VA1 – VA0 = 11593–10151 = 1442 u.m (valoarea adaugata creste cu 1442 um)

Etapa 2VA=Qex* ; Qex=T*Wh; T=Ns*t

Etapa 3

∆VA = VA1 – VA0 = 11593–10151 = 1442 u.m

1. Δ Qe= Qex1* - Qex0* = *(Qex1 -Qex0)= 0,77*(16 183–13 096)= 2 392,4 um 1.1 ∆T = T1* * 0 – T0* * 0 = (207 200 – 190 080)*0,77 *0,068 =

902,22 u.m.1.1.1 ΔNs = Ns1*th0* * 0 - Ns0*th0* * 0

=1584*0,068*0,77*(125-120) = 417,38 um1.1.2 Δth = Ns1* *th1* * 0 - Ns1*th0* * 0

=125*0,068*0,77*(1657,6-1584)=484,84 um1.2 ∆Wh = T1* Wh1 * 0 – T1* Wh0 * 0 = 207 200*(0,078 – 0,068 )98* 0.77 =

1 605,8 u.m.2. Δ = Qex1* ( - )= 16 183*(0,71-0,77)=-954,797 um

2.1 Δ gi= Qex1 * ( - )= Qex1* ( - )=-1051,89 um

2.2 Δ i = Qex1 * ( - )= Qex1* ( - )=97,098 um

Interpretare:Se observa cresterea valorii adaugate la nivelul intreprinderii pe parcursul anului financiar analizat cu 1442 u.m..Factorii principali care au influentat evolutia valorii adaugate sunt:

- productia exercitiului care prin cresterea ei de la 13 096 u.m. in anul N – 1 la 16 183 u.m. in anul N a determinat un plus de valoare adaugata de 2 392,4 u.m.

- valoarea adaugata la un leu productia exercitiului a inregistrat o scadere de la 0.77 in anul N – 1 la 0.71 in anul N, determinand un minus de valoare a intreprinderii de 954,797 u.m.

2,1 gi

2.2 i

VA 1. Qex 1.1.1. Ns

1.1.2 t

1.1. T

1.2.

2.

Din analiza VA se constata o creştere a acesteia cu 1442, respectiv 87,75%. Evidenţiind evoluţia VA în paralel cu cea înregistrata de producţia exerciţiului se constata o majorare a gradului de valorificare a resurselor materiale achiziţionate de la terţi, situaţie apreciata ca fiind favorabila asupra starii de performanţa a întreprinderii. Aprofundând analiza la nivelul factorilor direcţi de influenţa se constata ca plusul de valoare s-a datorat atât majorarii volumului de activitate cât şi eficientizarii activitaţii desfaşurate. Politica de majorare a numarului de salariaţi susţinuta de o productivitate în creştere a avut la baza rezervele existente pe linia optimizarii gradului de înzestrare tehnica. Creşterea valorii medii adaugate la 1 leu producţia exerciţiului exprima eficacitatea procesului de producţie, viabilitatea deciziilor privind politicile comerciale. astfel se evidenţiaza pe de o parte influenţa favorabila a modificarii structurii producţiei exerciţiului în sesnsul creşterii ponderii produselor cu o valoare medie adaugata la 1 leu producţia exerciţiului superioara mediei existente la nivel de întreprindere în perioada precedenta.

Principalele masuri ce se impun în sensul creşterii calorii constau în:– îmbunataţirea utilizarii timpului de lucru– creşterea productivitaţii muncii– creşterea gradului de valorificare a m.p. şi materialelor– îmbunataţirea calitaţii produselor– creşterea gradului de înzestrare tehnica.

12. Exemplificati analiza consecintelor modificarii valorii adaugate asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata, intitulata

ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII VALORII ADAUGATE ASUPRA PRINCIPALELOR PERFORMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.

Nr crt Indicatori Simbol N-1 N1 Valoarea adaugata VA 10151 115932 Profitul brut al exercitiului Pr brut 3309 24113 Activele din exploatare At 7261 93514 Valoarea medie a mijloacelor fixe F 2315 38465 Numar de salariati Ns 120 1256 Valoarea capitalurilor proprii K 6073 8289

1. influenta VA asupra profitului: ∆VA = (VA1 – VA0)*r0 = 1442* 3309/13290 = 1442*0,24=346,08 u.m.

Influenta valorii adaugate asupra profitului a determinat o crestere a acestuia de la anul N-1 la anul N cu 346,08 u.m

2. influenta VA asupra ratei rentabilitatii activelor: ∆VA =

= 1442 * 0,24/9351 = 0,037 u.m.Influenta valorii adaugate asupra ratei rentabilitatii activelor a determinat o crestere a acestora de la anul N-1 la anul N cu 0,037 u.m.

3. influenta VA asupra ratei rentabilitatii capitalului: ∆VA =

= 1442*0,24/8289 = 0,041 u.m.Influenta valorii adaugate asupra ratei rentabilitatii capitalului a determinat o crestere a acesteia de la anul N-1 la anul N cu 0,041 u.m

4. influenta VA asupra eficientei activelor din exploatare: ∆VA = =

154,2 u.m.Influenta valorii adaugate asupra eficientei activelor din exploatare a determinat o crestere a acestora de la anul N-1 la anul N cu 154,2 u.m la 1000 lei valoarea adaugata.

5. influenta VA asupra eficientei mijloacelor fixe: ∆VA = *1000 = 374,93

u.m. Influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe a determinat o crestere a acestora de la anul N-1 la anul N cu 374,93 u.m la 1000 lei valoarea adaugata.

6. influenta VA asupra eficientei muncii : ∆VA = = 2,76 u.m.

Influenta valorii adaugate asupra eficientei muncii a determinat o crestere a acesteia de la anul N-1 la anul N cu 2,76 u.m.

1. Analiza productiei intreprinderii

13. Care sunt conceptele operationale in analiza productiei.Definiti fiecare concept.

- Producţia exerciţiului - Qex (Qv+Spf+N+Qimob) → expresia valorica a întregului volum de activitate realizat de întreprindere pe parcursul unui exerciţiu financiar.- Producţia marfa fabricata - Qf (Qv + Spf) → expresia valorica a produselor ajunse la stadiul final de fabricaţie.- Producţie neterminata – Qnet. → expresia valorica a materiei prime lansate în fabricaţie şi ajunsa într-un anumit stadiu de prelucrare.- Producţie fizica - Q fizica (q) → ansamblul valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea industrial productiva, care pot fi puse în circuitul economic.

14. Analizati gradul de indeplinire a productiei ca structura si pe sortiment utilizand situatia intitulata ANALIZA GRADULUI DE INDEPLINIRE A PRODUCTIEI CA STRUCTURA SI PE SORTIMENT.

SC X SA prezinta urmatoarea situatie

Sortiment Valoarea productiei (∑ q * p)planificat realizat

Grupa A 2800 2850Grupa B 3850 4000Grupa C 4950 4850Grupa D 4150 4078

Total intreprindere 15750 15778

Situatia de lucru coeficient mediu de sortiment:

Sortiment Valoarea productiei (∑ q * p)planificat realizat

Grupa A 2800 2850 2800Grupa B 3850 4000 3850Grupa C 4950 4850 4850Grupa D 4150 4078 4078Total intreprindere 15750 15778 15578

Situatie de lucru coeficient mediu de structuri sau asortiment:

Sortiment Valoarea productiei (∑ q * p) Structura productiei

planificat realizat planificat realizatGrupa A 2800 2850 17,77 18,06 -Grupa B 3850 4000 24,44 25,35 -Grupa C 4950 4850 31,42 30,74 -0,69Grupa D 4150 4078 26,36 25,85 -0,51Total intreprindere 15750 15778 100 100 1,2

Situatie intreprindere:

Program indeplinit si chiar depasit la nivel de intreprindere dar exista doua sortimente C si D la care nu s-a indeplinit planul de fabricatie.

Programul pe sortimente a fost realizat in proportii diferite. La nivel de intreprindere avem situatia

La nivel de intreprindere, productia a fost indeplinita si chiar depasita datorita compensarii nerealizarilor de la sortimentele C si D cu realizarile de la sortimentele A si B.

Desi, pe ansamblu, productia este indeplinita, consideram insa ca celelalte performante (profitul sau ratele de rentabilitate specifice) pot fi afectate datorita nerespectarii structurii proprietate.

De aceea, disfinctionalitatile care au generat abaterile de la nivelul planificat pot fi legate de modalitatea de planificare sau sunt legate de modalitatea de realizare a activitatii productiveIn ceea ce priveste planificarea, in conditiile in care nu este in calcul in studiul de piata real, se recomanda elaborarea unei proceduri pentru efectuarea unui astfel de studiu care sa stea la baza planificarii pentru exercitiul urmator.

Legat de modalitatea de organizare a activitatii de productie trebuie urmarite elementele: ritmicitatea aprovizionarii de la furnizor, numarul de intreruperi generate de raparatiile capitale sau curente ale utilajelor, abaterile de la norma orala pe unitatea de produs, sesizare la nivelul divizarii locului de munca, etc. Pentru fiecare dintre elementele enumerate ulterior, se elaboreaza planuri de masuri distinct.

15. Exemplificati analiza consecintelor modificarii volumului fizic al productiei fizice asupra principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata,

intitulata ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII VOLUMULUI FIZIC AL PRODUCTIEI ASUPRA PRINCIPALELOR PERFOEMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.

Nr crt Indicatori Simbol N-1 N

1 Cifra de afaceri (um) CA 13290 165352 Profitul brut al exercitiului (um) Pb 3309 24113 Activele din exploatare (um) At 7261 93514 Valoarea medie a mijloacelor fixe (um) Mf 2315 38465 Numarul de salariati Ns 120 1256 Cheltuielile fixe (um) Cf 2412 40807 Valoarea capitalurilor proprii (um) K 6073 82898 Indicele preturilor (%) Ip 1,13

a) Cifra de afaceri:

CA= ∑ q * p

Δ CA = CA1 – CA0 = 16535-13290= 3245

ΔqCA = ∑q1p0 - ∑q0p0 = CAr – CA0 = 14633- 13290=1343

Imp = = => CAr = = = 14633

Modificarea volumului fizic al productiei a determinat cresterea cifrei de afaceri cu 1343 um, efect favorabil din punct de vedere economic.

b) Cheltuieli fixe:

ΔqCA = = -1,66

Modificarea volumului fizic al productiei determina reducerea cheltuielilor la 100 de lei vanzarile ci 1,66 lei. Influenta este favorabila economic.