Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Analiz a modului de calcul a Raportului Cost / Beneficiu pentru dezvoltarea unui Centru de Producie i Distribuie Combustibili ECO

Student: Alexandra Octavia Ureche (IMSA)

CuprinsLista Acronime .3Capitolul 1:4Scurt Istoric4Capitolul 2:5Scopul analizei cost / beneficiu (ACB)5Capitolul 3:6Principiile analizei cost-beneficiu6Capitolul 4:7Metode de determinare a veniturilor i costurilor7Capitolul 5:9Metode de calcul pentru RCB9Capitolul 6:10Analiza de senzitivitate10Capitolul 7:11Analiza riscurilor11Capitolul 813Probleme in aplicarea analizei cost-beneficiu13Exemplu:14Capitolul 9:15Studiu de caz15Centru de Producie i Distribuie Combustibili ECO159.1 Definirea obiectivelor i Identificarea proiectului159.2 Analiza financiar179.3 Analiza de risc19Capitolul 10:20Referine20

List Acronime

ACB Analiz cost / beneficiuCFt - Cash flow totalDCF Discontinued cash flowDRI Durata de recuperare a investiiei ECO - EcologicGerm. Referire la limba germanIt. Referire la limba italianRBC/RCB Raport cost / beneficiuRIR Rata intern de rentabilitateUE Uniunea EuropeanVAN Valoare actualizat netVANE Valoare actualizat net economicVANF Valoare actualizat net financiarVR Valoare rezidual

Capitolul 1:Scurt Istoric

Radacinile a ceea ce este astazi analiza cost beneficiu dateaza de la jumatatea secolul al 19-lea. Primele aspecte teoretice au fost sugerate intr-un articol al inginerului francez Jules Dupuit, cunoscut pentru rolul avut la dezvoltarea retelei de drumuri din Franta si a retelei de canalizare din Paris. Acesta a lansat teoria potrivit careia utilitatea marginala a unui bun sau a unui serviciu scade odata cu cantitatea consumata din acel bun sau serviciu. De exemplu, beneficiile unui proiect public care aduce 5.000 de locuri de munca intr-un oras mic de provincie, cu 40.000 de locuitori, sunt foarte mari, cel putin din acest punct de vedere. Un al doilea proiect care ar aduce inca 6.000 de locuri de munca este de asemenea util, iar beneficiile asociate acestuia sunt destul de mari. Un al treilea proiect care ar aduce, sa spunem, 8.000 de locuri de munca nu ar mai avea insa aproape nici un fel de utilitate, din moment ce forta de munca ar fi deja ocupata in mare parte. Desi aparent este evident faptul ca 8.000 de locuri de munca in plus pentru o comunitate reprezinta un beneficiu mai mare decat 5.000 de locuri de munca, in acest caz lucrurile stau exact invers.Contributia lui Jules Dupuit la punerea bazelor analizei cost-beneficiu a fost preluata si dezvoltata de economistul britanic Alfred Marshall, unul dintre fondatorii teoriei economice neoclasice.

Analiza cost-beneficiu a fost pusa in practica pentru prima data de Corpul Inginerilor din Armata Statelor Unite ale Americii (USACE), la inceputul secolului 20. Incepand din anul 1902 proiectele de baraje, indiguiri si altele de acest fel derulate pe raurile din SUA aveau nevoie de o autorizatie emisa de Corpul Inginerilor mai sus amintit, iar experientele practice au condus la aparitia unor reguli generale privind aprobarea proiectelor. Cea mai importanta dintre acestea era aceea ca beneficiile aduse de fiecare proiect sa fie mai mari decat costurile pe care le presupunea acesta. Un alt pas important in dezvoltarea analizei cost-beneficiu a fost facut la sfarsitul anilor 1930, o data cu aparitia criteriului Kaldor Hicks, lansat de economistii britanici John Hicks si Nicholas Kaldor. In prezent, acest criteriu este cel mai des utilizat in analiza cost-beneficiu pentru a estima daca un proiect este fezabil sau nu. El va fi prezentat mai pe larg intr-unul din capitolele cursului, impreuna cu o comparatie cu optimul Pareto, din care de altfel deriva. Anii 50 si 60 au adus o majorare a numarului proiectelor finantate din bani publici pentru care a devenit obligatorie realizarea unei analize cost-beneficiu si o extindere a ariei de aplicabilitate a acestui procedeu, cu precadere la proiecte de infrastructura cum ar fi autostrazi si cai ferate. De asemenea, domeniul a inceput sa fie teoretizat si au aparut mai multe ghiduri si manuale pentru punerea in aplicare a analizei cost-beneficiu la diverse tipuri de proiecte. Capitolul 2:Scopul analizei cost / beneficiu (ACB)

Analiza cost / beneficiu este un instrument ce va fi utilizat pentru estimarea i evaluarea proiectelor, cu ajutorul acesteia putandu-se justifica nevoia, importanta si necesitatea proiectului ce se doreste a fi elaborat. Aceste evaluari se fac lund n considerare att avantajele ct i dezavantajele proiectului. Practic se stabiliste viabilitatea unui proiect, dac se merit investiia att financiar ct i de timp n planificarea, dezvoltarea, implementarea i testarea respectivului proiect facandu-se o analiza detaliata a tuturor situaiilor. Astfel proiectele care nc de la nceput se dovedesc a fi mult mai costisitor de implementat comparativ cu beneficiile pe care le poate aduce, nu poate fi considerat proiect viabil i nu merit a fi nceput. Acest tip de analiz poate facilita decidentul, poate identifica care sunt acele proiecte n care se pot maximiza att beneficiile sociale ct i cele financiare. Pe baza acestei analize, se pot stabili prioritile conform crora se vor implementa proiectele. De obicei acest raport se calculeaza pe baza a doua scenarii: cu proiect si fara proiect, observandu-se altfel, prin comparatie, diferentele si astfel putandu-se identifica beneficiile nete si in acelasi timp putandu-se analiza daca proiectul este sau nu oportun. Cu alte cuvinte, ACB poate fi considerat instrumental de formare a deciziilor pentru evaluarea utilitatii investitiilor in proiectul ce urmeaza a fi demart cu suportul finantarii din resurse.Prin definiie, termenul de cost se refer la Totalitatea cheltuielilor, exprimaten bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrri, prestarea unui serviciu, etc. (< it. costo, germ. Kostos), iar termenul beneficiu se refer la un Ctig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei ntreprinderi, reprezentnd diferena dintre veniturile realizate i cheltuielile ocazionate de acestea. Din aceste dou definiii, tragem concluzia c un obiectiv general al acestei analize este de fapt repartizarea mai eficient a resurselor societii.

Analiza cost / beneficiu este structurat n urmtoarele etape: Definirea obiectivelor Identificarea proiectului Analiza opiunilor Analiza financiar (din punct de vedere al beneficiarului) Analiza economic (obligatorie doar n cazul investiiilor publice majore proiecte ce depasesc suma de 25 milioane euro) Analiza de senzitivitate (identificarea variabilelor critice ce pot influena performana financiar a proiectului) Analiza de risc Prezentarea rezultatelor

Odata cu realizarea etapei de definire a obiectivelor, beneficiarul pentru a putea fi in concordanta cu obiectivele stabilite si prin care isi doreste sa demonstreze oportunitatea proiectului sau, trebuie sa stabileasca atat obiectivele generale ale proiectului cat si modul de implementare. In momentul stabilirii obiectivelor trebuie sa tinem cont de contextul social si de cel economic zonei unde urmeaz a fi implementat proiectul. Prin aceste contexte, m refer nu doar la indicatori fizici, ci i la indicatorii ce in de modul n care se va msura nivelul lor de realizare.In cadrul etapei de analiza a optiunilor trebuie punctat si demonstrat c alegerea scenariului recomandat este optim din punct de vedere socio-economic. Se analizeaz att ipoteza zero (varianta fr investiie) ct i ipoteza cu investiie.

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta financiara, in cazul demararii proiectului in cauza, pe tot parcursul desfasurarii acestuia. Analiza ia in considerare indicatorii de performanta financiara, sustinerea finaciara si sustenabilitatea pe termen lung, precum si justificarea pentru volumul asistentei UE atunci cand este cazul, scopul fiind acela de a stabili care ar fi cel mai potrivit sistem de finantare pentru desfasurarea lui. Indicatorii calculai n cadrul analizei financiare trebuie s se ncadreze n urmatoarele limite: Valoarea actualizat net (VAN) trebuie s fie < 0 Rata intern de rentabilitate (RIR) trebuie s fie < rata de actualizare Fluxul de numerar cumulat trebuie s fie pozitiv n fiecare an al perioadei de referin Raportul cost / beneficii 1, unde costurile se refer la costurile de exploatare pe perioada de referin, iar beneficiile se refer la veniturile obinute din exploatarea investiiei.

In cadrul analizei de senzitivitate se identifica variabilelor critice care pot influena performana financiar a proiectului. De asemenea, se analizeaz modul n care acestea variaz, n plus sau n minus, mpreun cu influena indicatorilor calculai n cadrul analizei financiare. Analiza de risc se efectueaz att pentru variabilele critice identificate n analiza de senzitivitate, precum i pentru celelalte riscuri care pot aparea pe parcursul implementrii investiiei (tehnice, de mediu, financiare, instituionale i legale).

Capitolul 3:Principiile analizei cost-beneficiu

Unul dintre principiile foarte importante al analizei cost-beneficiu, fara de care ar fi fost probabil imposibila realizarea vreunei comparatii intre costuri si beneficii, este cuantificarea acestora. Acest tip de analiza face posibil sa fie comparate mere cu pere, iar din acea comparatie sa poata fi trasa si o concluzie pertinenta. Datorita faptului ca tipurile de beneficii si de costuri sunt foarte variate, cuantificarea acestora da de cele mai multe ori batai de cap in realizarea analizei. Pentru a putea intelege mai bine va voi prezenta variatiile intre cei doi termini: astfel beneficiile unui proiect pot fi, in afara de cele financiare, crearea de locuri de munca, dezvoltarea economica a unei regiuni geografice, imbunatatirea accesului unei comunitati la serviciile publice sau imbunatatirea calitatii acestora, dezvoltarea infrastructurii, scaderea nivelului de poluare, restaurarea unor monumente istorice, si multe altele, dar si costurile, pe de alta parte, pot fi la fel de variate, iar in afara de cele financiare ele pot include exact opusul beneficiilor enumerate mai sus (distrugerea de locuri de munca, distrugerea infrastructurii, poluare, distrugerea unor monumente istorice s.a.m.d.) sau, dupa caz, alte tipuri de costuri. Cuantificarea acestor tipuri extrem de variate de costuri si beneficii este de cele mai multe ori foarte dificil de realizat, si astfel trebuie sa luam in calcul si pericolul subiectivismului.Datorita faptului ca in calcul sunt incluse beneficii si costuri din categorii foarte diversificate trebuie sa privim cu atentie faptul ca unele dintre cele mai importante costuri si beneficii raman, in cazul majoritatii proiectelor, cele financiare. Cheltuielile pe care le necesita acel proiect, la fel ca si veniturile pe care le poate aduce, sunt incluse in calcul alaturi de celelalte costuri si beneficii, singura diferenta fiind reprezentata de cuantificarea lor mai usoara.

Capitolul 4:Metode de determinare a veniturilor i costurilor

Principalele metode de determinare a veniturilor i costurilor sunt: Metoda marginal / diferenial Analiza opiunilor Perioada de referin Criteriul Kaldor-Hicks

Cnd vorbim despre Metoda marginal / diferenial, vorbim de fapt despre fluxurile financiare sau economice luate n calcul pentru fiecare variant de proiect analizat, care sunt considerate exclusiv pe o baz net fa de varianta de referin.Varianta zero (fr investiie) este varianta de referin pentru aplicarea metodei marginale. Trebuie totusi sa stim ca aceasta varianta nu se refera de fiecare data la inexistena oricrei investiii pe durata de referin. Varianta de referin reprezint acea variant n care doar se menine funcionalitatea infrastructurii existente, la parametrii existeni/normali (inclusiv eventuale investiii ulterioare, dac elementele pre-existente proiectului ar deveni inutilizabile). n situaia n care se impun investiii minime oricum, varianta de referin este, de fapt, cea a interveniei minime. Analiza opiunilor const n urmtoriipai procedurali: Crearea unei liste lungi de scenarii alternative prin care sa putem asigura ndeplinirea obiectivelor propuse; Evaluarea scenariilor din perspectiva cadrului strategic / reglementrilor / fezabilitii; Alcatuirea unei liste scurte de scenarii alternative ulterior evalurilor de mai sus; Ierarhizarea scenariilor din lista scurt pe baza unei analize cost-beneficiu; Selectarea scenariului optim.Pentru ndeplinirea cerinelor procedurale menionate, este necesar s se parcurg urmtoarele etape: Etapa 1: Obiectivele sunt exprimate n variabile msurabile (nu trebuie s fie redundante, dar pot fi alternative); Etapa 2: Fiecrui obiectiv i este atribuit o pondere (care s reflecte importana relativ pe care le-o acord cadrul programatic comunitar/naional); Etapa 3: Definirea criteriilor de evaluare; Etapa 4: Analiza de impact (analizarea, pentru fiecare criteriu ales, a efectelor cantitative sau calitative pe care acesta le produce); Etapa 5: Estimarea efectelor proiectului n termenii criteriilor selectate (cuantificarea fiecrui rezultat din etapa 4); Etapa 6: Ponderarea rezultatelor obinute; Etapa 7: Agregarea scorurilor diferitelor criterii.Perioada de referinse refer la numrul maxim de ani pentru care se realizeaz previziuni n cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile trebuie realizate pentru o perioad apropiat de viaa economic a investiiei, suficient de indelungat pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu i lung al acesteia. Criteriul Kaldor-Hicks (lumea devine mai bun n ansamblu dac dimensiunea ctigurilor este mai mare dect cea a pierderilor, de aa manier nct cei care au de ctigat ar putea s i compenseze total pe cei care au de pierdut i inc s rmn cu ceva n plus) se refera la faptul c beneficiile ar trebui s fie mai mari dect costurile-de aici analiza cost-beneficiu i indicatorii VAN i RIR.Criteriul a fost lansat in a doua parte a anilor 30 de economistii britanici Nicholas Kaldor si John Hicks. Potrivit acestora, este irelevant daca unii dintre participantii la sistem vor avea de suferit in urma implementarii unei schimbari, atata timp cat beneficiile rezultate per total sunt mai mari decat costurile totale, exprimate in forma monetara, deoarece in aceasta situatie exista potentialul ca toti cei implicati sa fie intr-o situatie mai buna, sau cel putin o parte a lor sa fie intr-o situatie mai buna fara ca vreunul dintre ei sa fie intr-o situatie mai proasta.Criteriul Kaldor-Hicks poate fi privit si ca o justificare la nivel teoretic a ideii potrivit careia daca suma beneficiilor pe care le aduce un proiect comparativ cu situatia anterioara este mai mare decat suma costurilor pe care le presupune, atunci se justifica realizarea sa. De asemenea, este o justificare si pentru comparatia intre beneficii si costuri aparent fara legatura intre ele, dar care sunt rezultate ale aceleiasi modificari a starii de fapt initiale, produsa de implementarea acelui proiect. Totusi, faptul ca acest criteriu aduce o acoperire la nivel teoretic pentru comparatia intre costurile si beneficiile produse de un proiect il face sa aduca niste limitari respectivei comparatii. Exista situatii (putine, este drept) in care beneficiile sunt mai mari decat costurile, fara ca o compensare intre cei care pierd si cei care castiga sa fie posibila nici macar teoretic, iar in astfel de situatii concluzia analizei cost-beneficiu este in mod normal una de neimplementare a proiectului aflat in discutie.

n realitate, acest raionament ofer elemente suplimentare: Dac opiunea 1 are beneficii > costuri i o alt opiune 2 are o diferen (pozitiv) i mai mare ntre beneficii i costuri, trecerea de la opiunea 1 la opiunea 2 este o mbuntire n sine. Astfel, o strategie buna nu este aceea a cautarii unei cai de aciune care doar conduce la beneficii mai mari dect costurile, ci trebuie s luam in calcul varianta n care diferena (pozitiv) ntre beneficii i costuri este cea mai mare (aceast observaie st la baza departajrii proiectelor de finanare n cadrul procesului de evaluare).

Exista si dezavantaje ale criteriului Kaldor-Hicks, care deriva in principal din plasarea binelui colectiv deasupra binelui individual. Cel mai important dezavantaj este neluarea in calcul a distributiei beneficiilor si a costurilor, ci doar a valorii nominale a acestora. Astfel, este posibil ca un proiect care produce un avantaj mare pentru un singur stakeholder si dezavantaje pentru toti ceilalti sa fie considerat o imbunatatire Kaldor-Hicks. Un alt dezavantaj, care deriva din cel de mai sus, este punerea semnului de egalitate intre utilitatea unui bun sau a unei sume de bani pentru toti cei care compun sistemul. O mie de lei inseamna mai mult pentru o persoana saraca si mai putin pentru una bogata sau pentru o companie mare, iar utilitatea acestei sume, respectiv costul sau beneficiul pe care ea il produce, nu este acelasi. Valoarea marginala este diferita intre cele doua variante. O posibilitate pentru a elimina aceasta problema este ponderarea unora dintre costuri si beneficii in asa fel incat sa se tina cont si de distributia lor in randul celor afectati de proiect, si nu doar de o valoare medie estimata. In unele cazuri, poate aparea si un alt neajuns al criteriului, si anume faptul ca o modificare A poate fi o imbunatatire fata de situatia initiala B, aceasta la randul ei sa fie o imbunatatire fata de o situatie anterioara C, si totusi situatia A sa nu fie o imbunatatire fata de C.

Capitolul 5:Metode de calcul pentru RCB

Indicatorii specifici ai analizei cost / beneficii reprezint indicaii concise despre performana proiectului i pot sta la baza clasificrii proiectelor. Printre acestia se regsesc: Valoarea actualizat net (VAN) Rata intern de rentabilitate (RIR) - rata de actualizare la care VAN =0 Raportul beneficiu / cost (RBC) Durata de recuperare a investiiei (DRI)Valoarea actualizat net (VAN) indic valoarea actual, la momentul 0, a implementrii unui proiect ce va genera n viitor diverse fluxuri de venituri i cheltuieli.

VAN=

t=1,n reprezint orizontul de analiz (numr de ani); VR reprezint valoarea rezidual; k reprezint rata de actualizare, I0 reprezint valoarea investiiei iniiale

OBS!Dac VAN este pozitiv, atunci veniturile viitoare vor excede cheltuielile. Toate diferenele anuale dintre venituri si cheltuieli sunt aduse n prezent cu ajutorul ratei de actualizare DCF (Discounted Cash Flow). VAN este dificil de utilizat pentru proiecte cu ciclu de via diferit sau cu momente iniiale-finale diferite.

Raportul beneficiu / cost (RBC) este un indicator complementar VAN.

RBC= VAN(I) /VAN(O); dac RBC>O proiect profitabil

Durata de recuperare a investiiei (DRI) reprezint numrul de ani necesar fluxurilor viitoare actualizate s acopere integral efortul investiional.

Rata intern de rentabilitate (RIR) reprezint rata de actualizare la care VAN =0 (aceasta este rata intern de rentabilitate minim acceptat pentru proiect, o rat mai mic indicnd faptul c veniturile nu vor acoperi cheltuielile). RIR poate fi incalculabil pentru anumite proiecte;

Raportul beneficiu / cost (RBC) compar valoarea actualizat a beneficiilor viitoare cu valoarea actualizat a costurilor viitoare.

Capitolul 6:Analiza de senzitivitateIsi stabileste urmatoarele obiective: Sa stabileasca care este gradul de incertitudine n ceea ce privete implementarea proiectului; Sa identifice variabilele critice i impactul potenial asupra modificrii indicatorilor de performan financiar i economic; Indicatorii de performan financiar i economic care trebuie testai. Acetia sunt: rata intern de rentabilitate financiar a investiiei, valoarea actualizat net financiar, rata intern de rentabilitate economic i valoarea actualizat net economic.Variabilele critice pot fi determinate cu ajutorul modificrii procentuale a unui set de variabile ale investiiei urmat apoi de calcularea valorii indicatorilor de performan financiar i economic. Orice variabil a proiectului pentru care variaia cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 5% n valoarea de baz a VANF sau VANE va fi considerat o variabil critic (evaluatorul poate prescrie i un alt interval de elasticitate).Curbe de elasticitate: Analiza se efectueaz secvenial, astfel reusind sa se determine impactul variaei fiecrei variabile critice n parte; Prin determinri punctuale repetate pe intervale de variaie +/- x% pot fi trasate curbe de elasticitate ale fiecrei variabile analizate in parte;Calculul valorilor de comutare: Schimbarea procentual a variabilei critice identificate care stabileste ca valoarea indicatorului de performan analizat - valoarea actualizat net financiar sau valoarea actualizat net economic - s fie egal cu zero) pentru variabilele critice identificate.

Etapele elaborarii analizei de senzitivitate: Recunoasterea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului. Acest lucru se obtine prin schimbarea procentual a unui set de variabile ale investiiei i apoi determinarea prin calcul a valorii indicatorilor de performan financiar; Orice variabil a proiectului pentru care variaia cu 1% va provoca o modificare cu mai mult de 5% n valoarea de baz a VNAF va fi considerat o variabil critic; Calculul valorilor de comutare" (schimbarea procentual a variabilei critice identificate care determin ca valoarea indicatorului de performan analizat valoarea actualizat net financiar s fie egal cu zero) pentru variabilele critice identificate.

Capitolul 7:Analiza riscurilorObiectiv: Evaluare distribuiei de probabilitate a schimbarilor indicatorilor de performan financiar i economic.Metodologie de calcul: Dac nu exist informaie convenabila pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice: Alte aspect metodologice: Analiza de risc ar trebui s aiba in vedere i o seciune de recunoastere a riscurilor necuantificabile; Trebuie analizata si posibilitatea ca proprietarul proiectului sa influeneze probabilitatea riscurilor identificate i sa alcatuiasca o lista de msuri pentru riscurile asupra crora proprietarul are o influen. Extragerea repetat (iteraii) a unor valori aleatoare a variabilelor critice din aceleai intervale de probabilitate (folosind curbele de distribuie ale variabilelor critice) i recalcularea indicatorului de performan analizat n baza setului de parametri astfel constituit; Reprezentare grafic: pe ordonata sistemului cartezian se reprezint probabilitatea distribuiei i pe abscis se marcheaz valorile corespunztoare calculate ale indicatorului.Metodologie de calcul n prezena distribuiei de probabiliti: Analiza de risc este realizabila numai in momentul in care exist informaie convenalibila pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice (acest aspect este de cele mai multe ori neglijat n mod grav i repetat de autori de ghiduri ale solicitantului, care doresc imperativ distribuii de probabilitate i analiz Monte Carlo n toate cazurile); Trebuie realizata asocierea unei distribuii de probabilitate pentru fiecare variabil critic (aceasta poate fi obinut din literatura de specialitate sau de ce nu chiar din experiena proprie a beneficiarului sau consultantului); Rezultatele analizei de risc se pot expune ca medie estimat i deviaie standard a indicatorilor de performan financiar i economic, dac se poate determina distribuia probabilitii variabilelor critice;Metodologie de calcul n absena distribuiei de probabiliti: In cazul in care nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice, atunci analiza riscului se poate efectua prin definirea scenariul optimist i pesimist care va include toate variabilele critice (trebuie avut n vedere i combinarea variaiilor parametrilor); n realitate, aceast metod reprezint tot o variaie a distribuiei de probabiliti (luarea n calcul a trei scenarii - de baz, optimist i pesimist - reprezint, de fapt, o distribuie triunghiular); Aceast abordare nu este altceva dect o dezvoltare a calculului de elasticitate din cadrul analizei de senzitivitate.Software: Exist produse software specializare pentru acest tip de analiz Pentru distribuia normal, se poate genera un numr redus de iteraii i n MS Excel.Analiza riscurilor implic, n msura disponibilitii, luarea n calcul a distribuiei riscurilor.

Distribuie de riscuri

Capitolul 8Probleme in aplicarea analizei cost-beneficiu

Ca si in celelalte domenii economice, si in analiza cost-beneficiu pot aparea probleme cauzate fie de structura acesteia, fie de felul in care este implementata. In decursul timpului, au fost de o potriva exemple de proiecte care au dovedit ca analiza cost-beneficiu a jucat un rol important si benefic, dar in acelasi timp, pe de alta parte au existrat si situatii in care rezultatele acesteia s-au dovedit mai apoi eronate. Probabil cea mai importanta dintre aceste probleme este lipsa de acuratete a estimarilor utilizate. De aceeas de cele mai multe ori, cei care promoveaza proiectul supraestimeaza beneficiile produse de proiect, in timp ce costurile sunt le considera a fi mai mici decat in realitate. Motivele pentru care se intampla astfel sunt, in general, utilizarea unor formule ne-stiintifice pentru a estima beneficiile si costurile nefinanciare si, mai ales, tendinta autorilor proiectului de a fi entuziasti fata de propriul produs. Aceasta fara a lua in calcul, evident, posibilitatea ca autorii analizei sa aiba un interes personal in trecerea mai departe cu orice pret a proiectului. Problema supraestimarii beneficiilor si a subestimarii costurilor poate fi in schimb combatuta, sau cel putin partial, prin folosirea unei tehnici reference class forecasting, ce presupune o comparative a celor mai importante beneficii si costuri estimate in cadrul unui proiect cu cele din alte proiecte similare derulate de-a lungul timpului, tinand cont de gradul de acuratete al estimarilor pentru proiectele din trecut. Pentru a intelege mai bine putem sa reflectam la urmatorul exemplu simplest: pentru autostrazile construite de-a lungul timpului costurile au fost subestimate in medie cu 30% in proiect fata de valoarea obtinuta in realitate, se poate trage concluzia ca si un proiect curent de autostrada este susceptibil de a avea costurile subestimate tot cu 30%. Desi pare simplu putem intampina o alta problema ce vine datorita calitatii reduse a datelor istorice existente pentru a face statistici relevante pe fiecare sector de activitate si in faptul ca pentru rezultate cat mai concludente este necesar lucrul cu distributii probabilistice, nu doar cu medii aritmetice ale rezultatelor din trecut. O alta problema in aplicarea analizei cost-beneficiu poate fi aceea a neincluderii unor costuri si beneficii in calculi intrucat exista foarte multe proiecte ce nu prevad anumite costuri si beneficii care ar trebui avute in vedere, intre partizanii si opozantii acestora. Exemplul proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana, este util si in acest caz, el generand o dezbatere aprinsa referitoare la costurile si beneficiile pe care le va produce de fapt.

Exemplu:

Un exemplu des intalnit in articolele despre analiza cost-beneficiu, la capitolul neajunsuri, este cel al Ford Pinto, un autoturism produs de Ford in anii 70. Din cauza unei deficiente de proiectare a rezervorului de carburant, in cazul unei lovituri din spate la o viteza mai mare de 50 km/h exista pericolul ca masina sa ia foc. Intr-o analiza cost-beneficiu realizata pe plan intern de Ford si ajunsa in presa mai tarziu apareau la capitolul beneficii ale rechemarii masinilor si montarii unui sistem de siguranta 180 de morti in incendii evitate, cuantificate la 200.000 de dolari fiecare, 180 de raniri grave ca urmare a incendiilor evitate, cuantificate la 67.000 de dolari fiecare si 2.100 de vehicule arse evitate, cuantificate la 700 de dolari fiecare. La capitolul costuri apareau 11 milioane de autoturisme si 1,5 milioane de autoutilitare usoare care ar fi trebuit modificate, la 11 dolari pentru fiecare vehicul. Totalurile erau de 49,5 milioane de dolari ca beneficii si 137,5 milioane de dolari ca pierderi. Ca urmare a acelei analize compania a decis sa nu ia nici o masura, insa rezultatul final a fost departe de asteptari: daunele acordate de instantele de judecata ca urmare a pierderilor de vieti omenesti au fost mult mai mari decat se anticipa, publicitatea negativa a avut efecte foarte nefaste asupra vanzarilor, iar intr-un final tot a fost nevoie de rechemarea masinilor in service si eliminarea deficientei de siguranta. In Romania, riscurile de a intampina una dintre problemele expuse mai sus sunt cu atat mai mari, in principal pentru ca nu exista statistici relevante care sa poata fi folosite in cuantificarea costurilor si beneficiilor. De aceea, este bine ca in unele cazuri sa fie folosite date

Capitolul 9:Studiu de caz

Centru de Producie i Distribuie Combustibili ECO

9.1 Definirea obiectivelor i Identificarea proiectului

9.1.1 Soliditatea conceptului i calitatea obiectivelor

Proiectul Bio-Comb i propune ca o bun parte din autovehiculele de pe teritoriul Romaniei s circule folosind combustibili biologici. Transportul rutier este n prezent sufocat de poluarea masiv a mediului, de scumpirea combustibilor fosili i inevitabila epuizare a acestora peste cateva decenii. Proiectul are n plan dezvoltarea produciei, distribuiei i comercializrii bio-combustibililor pe teritoriul Romaniei. Acest proiect asigur diverse avantaje att pentru consumatori ct i pentru mediu. Preul acestor tipuri de combustili este considerabil mai sczut dect cel al combustibililor fosili, nefiind necesare modificri de natur tehnic a autovehiculelor. Impactul asupra mediului este diminuat, noxele emise fiind mult mai putin nocive. Se elimin nitraii, iar cantitatea de dioxid de carbon este redus, fapt ce diminueaz chiar i uzura motorului unui autovehicul. Sistemul se va concretiza printr-o platform industrial ce asigur producia, depozitarea i distribuirea bio-combustibilului. Materia prim este procurat de la productori agricoli, aceasta constnd n rapi, floarea-soarelui, gru etc. De-a lungul procesului de fabricaie, se obin diverse produse secundare, cum ar fi glicerina. Aceasta va fi comercializat pentru a amortiza un procent din costuri.

9.1.2 Caracterul inovativ n relaie cu tehnologia actual

Momentan n Romania, productorii de bio-combustibil nu comercializeaz la scar larg, ci doar pentru consum propriu. Drept urmare, nu au spaii de depozitare (de cantiti mari) i nici un sistem de distribuire a produsului final (de exemplu: asociatii agricole ce detin utilaje). Platforma industrial a proiectului prevede spaii de depozitare adecvate att a materiei prime ct i a bio-combustibilului, n conformitate cu standardele aflate n vigoare. Sistemul de producie este unul eficient, cu o capacitate de producie mare. Operarea i supravegherea instalaiei solicit un minim de resurse umane, deoarece tot ansamblul este automatizat. n momentul de fa n Romania, nu exist o astfel de rafinrie. Materia prima este stocat n silozuri speciale. Acestea sunt prevazute cu sisteme de ventilaie, pentru a nu degrada calitatea materiei prime. Alimentarea silozurilor se face prin bande transportoare chiar dintr-un vehicul care livreaz materia prim (camion, ben etc.). Platforma este capabil s produc o cantitate de 9600L de bio-combustibil pe schimb (8 ore), fiind compus din 3 prese pentru obinerea uleiului din materia prim i o instalaie de procesare. Alimentarea preselor este automatizat, prin bande transportoare direct din silozuri. Totul este sincronizat astfel nct presa primete cantitatea exact de materie prim, la momentul exact, asigurnd un proces fluid i eficient. Uleiul produs de prese este pompat n rezervoare. Acestea din urm au rolul de a depozita uleiul, nainte ca acesta sa fie trimis n reactorul de bio-combustibil din instalaia de procesare. Din rezervoare, uleiul este pompat n rezervoarele reactorului biodiesel unde urmeaz a fi supus procesului de esterificare. Se nclzete i se menine uleiul vegetal la 60 grade Celsius n Prenclzitorul de ulei. Apoi, se introduce o arj de 400 litri printr-un contor debitmetric n Reactor (acesta este creierul instalaiei). Tot n Reactor se introduce i Metanolul, dar i Metoxidul de sodiu (nemesc, marca Degussa), apoi se mixeaz, temperatura scznd la 30 grade Celsius. Se nclzesc toate acestea n Reactor pana la 85 grade Celsius pana cnd, la presiunea de 1.2-1.3 Bari, amestecul trece prin niste seciuni special proiectate i are loc o reacie chimic denumit i TRANSESTERIFICAREA uleiului, adic transformarea acestuia n dou componente cu densiti diferite: Biodiesel i Glicerol. Apoi se transfera n unul din cele 5 Bazine de decantare de cte 600 litri, unde compusul dens al uleiului numit glicerol se adun la fundul acestora dupa 2 ore, iar biodieselul brut rmne deasupra lor. Apoi, se extrage mai nti glicerolul i dup aceea biodieselul. Glicerolul se poate folosi drept combustibil pentru nclzire, ca materie prim pentru fabricarea spunului sau se poate purifica (cu o alt instalaie) n vederea obinerii de Glicerin pur (care se poate folosi la fabricarea medicamentelor i n industria cosmeticelor). 9.13Contribuia la progresul tehnologic

Odat ajuns ntr-un stadiu dezvoltat, proiectul va pune bazele unei industrii solide a bio-combustibilului n Romania. Bio-combustibilul va deveni o nou alternativ pentru majoritatea autoturismelor, o alternativa mult mai putin poluant i mai puin costisitoare pentru client. Ultimul avantaj ar fi unul foarte benefic pentru firmele de transport i chiar i transportul comun n mediul urban. 9.1.4 Strategia de lucruTaskurile corespunzatoare fiecrui Work Package n parte sunt prezentate mai jos:

1. Analiza cerinelor1.1 Studierea pieii1.2 Analizarea cerinelor i specificaiilor echipamentului tehnic1.3 Gsirea unui randament optim pentru instalaia tehnologic1.4 Analizarea infrastructurii necesare1.5 Analiza locaiei1.6 Estimarea resurselor financiare necesare1.7 Estimarea resurselor umane necesare2. Planificare2.1 Proiectare plan arhitectural pentru cldiri (imobile) + teren2.2 Proiectare plan pentru reeaua electric2.3 Proiectare plan pentru reeaua de apa + canalizare + sistem de nclzire2.4 Proiectare plan reea comunicare + supraveghere2.5 Proiectare plan arhitectural pentru amplasarea instalaiei tehnologice2.6 Realizarea unui model matematic pentru simularea virtual a sistemului3. Implementare3.1 Executarea planului arhitectural + achiziionarea de teren3.2 Executarea planului pentru reeaua electric3.3 Executarea planului pentru reeaua de ap + canalizarea + nclzire3.4 Achizitionarea i automatizarea echipamentului tehnologic3.5 Executarea planului reelei de comunicare i supraveghere4. Testarea4.1 Verificarea instalaiei tehnologice4.2 Verificarea automatizrilor4.3 Stabilire plan corecii4.4 Calibrarea instalaiei4.5 Optimizarea instalaiei4.6 Retestarea instalaiei4.7 Obinerea certificrii ISO9.2 Analiza financiar

Costuri de investiie

AN12345678910

Teren7000

Cldiri25000

Echipament10000025005000

Intreinere extraordinar3000

Valoare rezidual12000

Imobilizri1320000025003000050000012000

Licene8000

Patente9500

Alte cheltuieli pre-producie12000

Total costuri iniiale (start-up)29500000000000

Active circulante7000110001060016000160001600016000160001600016000

Datorii de termen scurt20000200003000040000400004000040000400004000040000

Fond de rulment net1300090001940024000240002400024000240002400024000

Modif fondului de rulment net13000-4000104004600000000

Costuri de investiie totale174500-40001040071003000050000012000

Imobilizarile se calculeaz prin nsumarea cheltuielilor cu terenul, cldirile, echipamentul, ntreinerea extraordinar i valoarea rezidual din decursul unui an.

Valoarea total costuri iniiale (start-up) se calculeaz prin nsumarea cheltuielilor cu licene, patente i alte cheltuieli pre-producie.

Modificarea fondului de rulment net se obine prin scderea din valoarea modificarea fondului de rulment net pentru anul anterior a valorii fondului de rulment net pe anul current.

Valoarea costuri de investiie totale este obinut prin nsumarea imobilizrilor, costurilor iniiale i modificarea fondului de rulment net.

Costuri operaionaleAn12345678910

Materii prime i materiale 0300003000040000400004000040000400005500055000

Fora de munc 08000800010000100001000010000100001200014000

Electricitate, ap, consumabile 0150001500015000170001700017000170001700017000

ntreinere 0500050005000500065006500720072007200

Alte costuri administrative0500050005000500050007850785078507850

Total costuri operaionale 06300063000750007700078500813508205099050101050

Randamentul financiar al capitaluluiAn12345678910

Total venituri din exploatare042000115000119000126000126000126000126000126000126000

Total venituri042000115000119000126000126000126000126000126000126000

Total costuri operaionale0500005000050000500005000050000500005000050000

Total costuri de investiie (cash flow)174500400004000040000400004000055000550005500055000

Total costuri1745009000090000900009000090000105000105000105000105000

Fluxuri financiare nete174500132000205000209000216000216000231000231000231000231000

RAF sau FDR5,0%

RIRF(C) sau FRR(C) 2,75%(