tema 3 analiza cost - beneficiu

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTAFACULTATEA ELECTROMECANICA NAVALA

SPECIALIZAREA INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

ANALIZA COST – BENEFICIU

pentru obiectivul de investiţii

“Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare în comuna Băleni, jud. Dâmboviţa”

Drob AnamariaGrupa MD 42

- Constanta,2013 -

1

Analiza cost – beneficiu- “Înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Băleni, jud. Dâmboviţa”

CUPRINS

I. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă:

a. Identificarea investiţiei (amplasament, titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei)a. Definirea obiectivelor investiţiei:a. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei:a. Cadrul sectorial de conformarea. Perioada de referinţă

a. Analiza opţiunilor:1. Stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibilă atingerea obiectivelor specifice; 2. Stabilirea criteriilor calitative ce stau la baza analizei listei lungi şi stabilirea unei liste

scurte de alternative potrivite şi fezabile

III. Analiza financiară:1. Estimarea veniturilor şi costurilor investiţiei, precum şi implicaţiile acestora din punctul

de vedere al fluxului de numerar; 1.1. Estimarea veniturilor;

1. Analiza gradului de racordare1. Analiza elasticităţii tarifului;1. Analiza gradului de suportabilitate a tarifului;1. Estimarea veniturilor;

1.2. Estimarea cheltuielilor; 1.3. Previzionarea fluxului de numerar;

2. Definirea structurii de finanţare a investiţiei şi profitabilitatea sa financiară;3. Verificarea capacităţii fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcţionarea

adecvată a investiţiei şi îndeplinirea obligaţiilor – Sustenabilitatea financiară;4. Determinarea performanţei şi sustenabilităţii financiare prin calcularea indicatorilor de

performanţă financiară: • valoarea financiară actuală netă;

• rata internă de rentabilitate financiară; • raportul cost-beneficiu; • fluxul de numerar cumulat.

IV. Analiza economicăV. Analiza de senzitivitate:

1. Identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului.

VI. Analiza de risc Anexe

2


ANALIZA COST – BENEFICIU pentru obiectivul de investiţii:

“Înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa”

Analiza cost – beneficiu reprezintă un instrument important în luarea deciziei de alocare a resurselor pentru investiţii finanţate din fonduri publice.

Pe lângă analiza financiară, analiza cost-beneficiu cuprinde analiza de sensitivitate necesară identificării şi cuantificării tuturor impacturilor posibile ale investitiei, de natură financiară ce pot influenţa rezultatele implementării investiţiei, precum şi analiza riscurilor ce pot să apară atât în perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a obiectivului de investiţii.

La întocmirea acestei analize s-au avut în vedere “Recomandările” din Ghidul solicitantului pentru Măsura 322, “Principiile metodologice privind realizarea analizei cost – beneficiu” potrivit Ordinului nr.863/11.07.2008 de aprobare a Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr.28/2008, precum şi “Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii” elaborat de Comisia Europenă pentru FEDR, FC şi ISPA.

I. IDENTIFICAREA INVESTIŢIEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINŢĂ

I. Identificarea investiţiei (amplasament, titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei):.

Titularul investiţiei:CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BĂLENI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

Beneficiarul investiţiei: Consiliul Local Băleni, judeţul DâmboviţaPrin Hotărârea Consiliului Local Băleni nr.44/30.09.2008, s-a decis întocmirea unui

proiect integrat care are în componenţa sa şi obiectivul de investiţii – “Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa.”

Denumirea obiectivului de investiţii:Proiectul reprezintă o investiţie în domeniul canalizării şi epurării apei:“Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa”.

Lungimea totală a reţelei de canalizare ce urmează a se realiza în comuna Băleni va fi de 5.172 ml şi se va executa pe străzile unde este proiectată a se realiza şi reţeaua de apă potabilă (în cadrul proiectului integrat), având un debit de epurat mediu pe zi - Quz zi med = 344,82 mc/zi.

Investiţia propusă a se realiza, respectiv „Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare”, reprezintă acţiunea secundară a unui proiect integrat care vizează combinarea a trei acţiuni: două acţiuni din componenta A - Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază şi una din componenta B – Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală - a Măsurii 322 - din cadrul Axei 3 – “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, finanţată de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),

3


implementată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), respectiv, „Înfiinţare reţea de alimentare cu apă potabilă, înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare şi modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa.”

Amplasamentul investiţiei:Lucrările care fac obiectul prezentului proiect sunt localizate în comuna Băleni, judeţul

Dâmboviţa, în intravilanul şi extravilanul localităţii, pe un amplasament aparţinând domeniului public al comunei.

Comuna Băleni este amplasată în partea de sud a judeţului Dâmboviţa, aflându-se la o distanţă de ~ 20 km de municipiul Târgovişte.

Localitatea are în componenţa sa două sate şi anume: Băleni Români şi Băleni Sârbi. Comuna se învecinează cu:- la nord - est cu comuna I. L. Caragiale;- la nord - vest - cu comuna Bucşani;- la sud - cu comuna Cornaţelu;- la sud - est cu comuna Dobra;- la vest - cu comunele Sălcioara şi Nucet.Principalele căi de acces către comuna Băleni sunt:- drumul judeţean DJ 711 Târgovişte – Băleni – Bilciureşti (DN 1A);- drumul judeţean DJ 711C Băleni – Nucet;- drumul comunal DC 41 Băleni - Cornaţelu.Comuna Băleni are o populaţie echivalentă de cca. 8.499 de locuitori şi dispune de

dotări culturale, sociale şi de prestări servicii specifice mediului rural.Comuna este străbătută de râul Ialomiţa.

În urma analizei variantelor avute în vedere de către proiectant, s-a decis realizarea unui sistem de canalizare de tip separativ, respectiv:

Canalizarea centralizată a apelor uzate cu deversarea lor în staţia de epurare;Colectarea apelor pluviale care se va face la suprafaţa terenului prin şanţuri şi rigole

cu deversarea acestora în cursurile de apă existente ce străbat comuna;

Prin investiţia propusă a se realiza, va fi înfiinţată reţeaua de canalizare din PVC SN4 în comuna Băleni, pe o lungime de 5.172 ml, pe de-a lungul drumului judeţean DJ 711 şi pe străzile unde se va realiza şi reţeaua de alimentare cu apă potabilă, având un debit de epurat mediu pe zi - Quz zi med = 344,82 mc/zi.

Numărul total al căminelor de vizitare va fi de 120, situate la max. 50 de m distanţă unul de celălalt, iar al căminelor de racord – de 58 bucăţi. Lungimea branşamemtelor la colectorul principal, Dn 200 mm va fi de 464 m.

Sistemul de canalizare proiectat a se realiza presupune şi construcţia unei staţii de epurare mecano-biologică, modulară, cu o capacitate iniţială de Quz zi med = 350 mc/zi ce va deservi un număr de apox. 4000 locuitori în această etapă, urmând ca în viitor, odată cu extinderea reţelelor de canalizare în toată comuna, să se mai adauge un modul biologic care să asigure debitul necesar întregii localităţi. Staţia de epurare va fi amplasată în partea de sud-est a comunei, pe malul drept al râului Ialomiţa, pe terenul ce aparţine domeniului public al localităţii, în extravilanul acesteia.

De asemenea, din cauza terenului cu panta foarte mică şi a obstacolelor din teren, a fost necesar a se intercala pe colectorul de canalizare situat pe drumul judeţean DJ 711 o staţie de pompare ape uzate menajere construită din beton armat.

4


I. Definirea obiectivelor investiţiei:Obiective generale:

Obiectivul general avut în vedere de către solicitant, în deplină concordanţă cu cele prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 322, constă în îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii comunei Băleni.

Acest obiectiv va fi atins prin:Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază din localitate, în special, prima

înfiinţare a reţelei de canalizare a apelor uzate menajere în comună, care influenţează în mod direct dezvoltarea activităţii sociale, culturale şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale;

Creşterea numărului de locuitori din comună care vor beneficia de servicii îmbunătăţite (îmbunătăţirea condiţiilor de igienă);

Se estimează că această investiţie va deservi un număr de aprox. 4.000 de locuitori, respectiv, 1.176 de gospodării.

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea sarcinii poluante şi restabilirea parametrilor fizici, chimici şi biologici de calitate a apei şi solului.

Creşterea atractivităţii zonei atât din punct de vedere turistic, cât şi economic.

Lista utilizatorilor care doresc racordarea la sistemul de canalizare este prezentată în anexă, aceştia cunoscând tariful previzionat pentru utilizare şi fiind de acord cu acesta.

Obiectivele specifice urmărite prin realizarea acestei investiţii sunt :Înfiinţarea reţelei de canalizare pe o lungime de 5.172 ml pe străzile unde se va

introduce reţea de apă potabilă, în comuna Băleni, satele Băleni Sârbi şi Băleni Români.

Investiţia presupune construcţia unui sistem de canalizare de tip separativ, ce va cuprinde reţeaua de canalizare, staţie de epurare şi o staţie de pompare.

Reţeaua de canalizare este proiectată să asigure evacuarea apelor uzate pentru cei cca. 4.000 de locuitori, pentru clădirile administrative şi social-culturale din zonă, precum si pentru alţi beneficiari.

Proiectul prevede cămine de preluare/colectare în zona stradală de pe domeniul public, în apropierea gospodăriilor, astfel încât să se poată racorda fiecare dintre acestea cu usurinţă.

Epurarea unui volum anual de apă uzată şi evacuată de cca. 105.672 mc/an (înfiinţarea reţelei de canalizare va asigura, în această etapă, un debit de epurat mediu pe zi - Quz med/zi = 344,82 mc/zi), începând cu anul 4 al exploatării investiţiei.

Cantităţile de apă evacuată s-au stabilit în conformitate cu STAS 1846-83. Dimensionarea reţelelor de canalizare s-a făcut în funcţie de debitul de apă uzată transportat, panta reţelei, gradul de umplere admisibil şi asigurarea vitezei minime de autocurăţire a reţelei Vmin. = 0,7 m/s. De asemenea s-a luat în considerare ca viteza admisibilă Vmax. = 3 m/s. să nu fie depăşită.

Creşterea numărului de gospodării care se vor racorda la sistemul centralizat de canalizare, cu aprox. 1000 în următorii 4 ani.

5


Înlăturarea sarcinii poluante prin desfiinţarea latrinelor şi/sau a foselor şi preluarea apelor menajere în sistemul de canalizare.

Eliminarea riscurilor de îmbolnăvire de la folosinţa latrinelor în gospodării.Eliminarea/diminuarea cheltuielilor cu vidanjarea periodică şi transportul la

distanţă a apelor uzate în cazul foselor individuale;

Proiectul prezintă un mare interes şi utilitate publică, întrucât, colectarea şi tratarea efectivă a apelor uzate în sistem centralizat este o prioritate de prim rang în cadrul Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Proiectul se încadrează în Master Planul - Strategia de dezvoltare locală a infrastructurii de canalizare şi epurare a apelor menajere din Judeţul Dâmboviţa - fiind în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor centralizate de apă şi canalizare, coordonat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară APA – DÂMBOVIŢA şi de operatorul regional SC COMPANIA de APĂ Târgovişte – Dâmboviţa – SA, dar neputând fi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

3. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei:

În prezent, comuna Băleni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare, gospodăriile acestora dispunând de closete uscate / latrine în care sunt evacuate apele uzate fecaloid menajere. Din aceste latrine, apele se infiltrează în sol, afectând pânza freatică.

Evacuarea apelor uzate se face în fose septice, bazine vidanjabile sau necontrolat la rigolele străzilor, având un impact negativ asupra mediului.

Dispunerea acestora în incinta proprietăţilor conduce mai ales in perioadele cu precipitaţii abundente, la deversări ale materiilor fecale şi ale dejecţiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.

În procesul de fermentare şi descompunere a dejecţiilor se produc astfel mirosuri pestilenţiale. De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer freatic.

În centrele populate rezultă zilnic cantităţi importante de deşeuri de natură organică sau minerală.

Toate aceste deşeuri, în special cele de natură organică, precum şi cele nocive de natură minerală constituie un pericol pentru sănătatea oamenilor.

Deşeurile provenite de la populaţie poluează aerul, solul, apa şi contituie un focar de infecţie în care se dezvoltă bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoză.

În scopul protecţiei sănătăţii oamenilor, toate deşeurile care se produc, trebuie să fie evacuate cât mai rapid şi neutralizate în condiţii care să asigure distrugerea lor şi reducerea efectului lor dăunător, în limitele admise de normele igienico-sanitare.

Eliminarea acestor permanente focare de infecţie a constituit preocuparea de bază a edililor localitatii, iar rezultatul final preconizat il reprezinta creearea unor conditii de mediu durabile.

În conformitate cu Anexa nr. 11 la Ghidul solicitantului pentru Masura 322 din PNDR – „Lista localităţilor rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat”, comuna Băleni este identificată cu rata de sărăcie de 38,2%.

Analizele chimice efectuate pe apa recoltată din fântânile săteşti indică faptul că apa este nepotabilă, fiind pusă în pericol sănătatea oamenilor.

6


Potrivit Buletinelor de analiză a apei potabile întocmite de Laboratorul de Microbiologie din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Dâmboviţa (anexate), apa potabilă din localitate este necorespunzătoare Legii nr.458/2002, înregistrând valori cu mult peste maximele admise la nitraţi (83,412 mg/l faţă de 50 mg/l), fapt ce justifică necesitatea implementării investiţiei supusă prezentului studiu.

Necesitatea proiectului decurge si din motivaţii sociale şi economice dar şi din raţiuni de protecţie a mediului, având la bază situaţia actuală, de deversare necontrolată a apelor uzate în cursurile de apă din zonă, fără o prealabilă epurare, şi a managementului deşeurilor lichide din zona comunei Băleni.

Obiectivul primordial urmărit de proiect este eliminarea surselor de poluare constantă prin realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate provenite din comuna Băleni, în vederea îmbunătăţirii parametrilor fizici, chimici şi bacteriologici ai apei emisarului, astfel încât aceştia să se încadreze în valorile limită stabilite de standardele româneşti şi ale Comunităţii Europene.

Proiectul prezintă un mare interes şi utilitate publică întrucât tratarea efectiva a apelor uzate este o prioritate de prim rang în cadrul Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi a Master Planului judeţului Dâmboviţa.

Investiţia apare ca fiind absolut necesară şi oportună, lipsa sistemului de canalizare în cea mai mare parte a comunei prezentând următoarele dezavantaje:

Permite infiltrarea în sol a apelor uzate menajere;

Infestează pânza de apă freatică;

Necesită o vidanjare periodică a apelor uzate în cazul foselor individuale, cu cheltuieli destul de mari la nivelul unei gospodării;

Nu se asigură condiţii igienico-sanitare pentru populaţie prin lipsa unor grupuri sanitare independente;

De realizarea investiţiei vor beneficia instituţii de interes public din localitate – şcoala şi Primăria, precum şi un număr de aprox. 4000 de locuitori, respectiv, 1.175 de gospodării din comuna Băleni, satele Băleni Sârbi şi Băleni Români.

Scopul principal al acestei investiţii este de protectie a mediului, de imbunatatire a calitatii apelor, de imbunatatire a calitatii vietii si de crestere a protectiei sanatatii publice.

4. Cadrul sectorial de conformare:a. Conformitatea cu politicile de mediu regionale, naţionale şi comunitare va fi

asigurată prin colectarea şi tratarea apelor uzate menajere în staţia de epurare modulară ce se va construi în localitate cu respectarea Directivei 91/271/CCE - privind epurarea apelor uzate - si a normativului NTPA 001. Apa epurată va fi supusă periodic, analizelor de laborator efectuate de către SC Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa – SA, operatorul care va gestiona serviciul de apă şi apă uzată în localitate.

Din acest punct de vedere, proiectul este conform cu :

1. Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2007 – 2013 a comunei băleni, potrivit căreia, până în anul 2015 întreaga comună va dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, precum şi de modernizarea infrastructurii rutiere din localitate.

7


2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de apă şi canalizare a jud. Dâmboviţa în conformitate cu MASTER PLANUL judeţului - proiect 190-01-31/08.2006, HCJ nr.116/30.10.2007 - privind constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Apă – Dâmboviţa” si HCJ nr.115/30.10.2007 privind constituirea operatorului regional, care va gestiona serviciul de apă şi apă uzată din localitate.

A fost desemnat ca operator unic în judeţul Dâmboviţa SC COMPANIA de APĂ TÂRGOVIŞTE – DÂMBOVIŢA - SA.

3. Planificarea economico-financiară din sectorul apei, care prevede în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, la Măsura 22 Mediu, în secţiunea aferentă jud. Dâmboviţa, obligativitatea, pentru comuna BĂLENI, de a avea implementat un sistem de canalizare şi epurare ape uzate până în anul 2018.

4. Politica de mediu în acord cu Directiva UE 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, care a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 188/2002 completat şi modificat cu HG 352/2005 – privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate.

Aceste acte normative cuprind cerinţe referitoare la:

- colectarea, epurarea şi evacurarea apelor uzate din aglomerări urbane/rurale şi a celor biodegradabile provenite de la industria agroalimentară;

- termene limită de implementare a directivei, în cazul comunei BĂLENI, anul 2018.

b. Conformitatea cu politicile sectoriale naţionale este asigurată prin faptul că investiţia are ca obiectiv general dezvoltarea spaţiului rural şi creşterea calităţii vieţii în rândul locuitorilor comunei Băleni, prin asigurarea accesului la infrastructura fizică de bază din localitate (sistemul centralizat de canalizare a apelor uzate menajere).

c. Conformarea cu planificarea economico-financiară din sectorul apei este asigurată prin realizarea unei investiţii care se încadrează în limitele stabilite prin Master Planul judeţului, costul apei epurate fiind stabilit la un grad de suportabilitate acceptabil pentru beneficiarii finali.

5. Perioada de referinţă:Potrivit recomandărilor din “Ghidul pentru analiza cost-beneficii a proiectelor de

investiţii” – CE/2006, precum şi Instrucţiunile date în aplicarea HG nr.28/2008 pentru domeniile “apă şi mediu”, perioada de referinţă este de 30 de ani.şi reprezintă numărul maxim de ani pentru care se realizează previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu.

II. ANALIZA OPŢIUNILOR

I. Stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibilă atingerea obiectivelor specifice;

Obiectivele specifice pe care le are în vedere acest proiect pot fi atinse (în tot sau în parte) prin mai multe alternative:

utilizarea de bazine (fose septice) etanşe şi vidanjabile în fiecare gospodărie;înfiinţarea unei reţele de canalizare din PVC în comuna Băleni, cu construcţia unei

staţii de epurare mecano-biologică, modulară care să deservească întreaga comună şi cu o staţie de pompare;

8


înfiinţarea unei reţele de canalizare din PAFSIN în comuna Băleni, cu construcţia unei staţii de epurare clasică care să deservească întreaga comună şi cu o staţie de pompare;

înfiinţarea unei reţele de canalizare din PVC în comuna Băleni, cu construcţia a două staţii de epurare – una în satul Băleni Sârbi, în nordul comunei şi alta în satul Băleni Români, în sud-estul comunei, o staţie de pompare şi cămine de vizitare din PE.

I. Stabilirea criteriilor calitative ce stau la baza analizei listei lungi şi stabilirea unei liste scurte de alternative potrivite şi fezabile:

Analiza alternativelor menţionate la pct.1 s-a făcut pe baza consideraţiilor tehnice avute în vedere de către proiectant coroborate cu analiza economică pentru fiecare variantă precum şi cu situaţia din teren.

S-au analizat posibilele variante identificate, în funcţie de următoarele criterii:Costurile fiecărui tip de investiţii;Costurile de întreţinere pe durata de viaţă a investiţei;Siguranţa în exploatare;Rezistenţa la acţiunea diferiţilor factori externi (temperatura apei şi a aerului, sarcini

mecanice interioare şi exterioare, acţiunea agresivă a pământului) etc.În urma studierii fiecărei soluţii în parte, s-au constatat următoarele:Prima variantă – utilizarea de fose septice etanşe şi vidanjabile în fiecare gospodărie,

este o soluţie extrem de costisitoare şi necontrolabilă. Este recomandat ca acest tip de prelucrare a apelor menajere să se utilizeze numai în cazul gospodăriilor izolate.

Varianta a doua propusă de către proiectant ce presupune realizarea unei reţele de canalizare din PVC, construcţia unei staţii de epurare mecano-biologică, modulară, compactă şi a unei staţii de pompare - este cea mai bună, asigurând un raport calitate – preţ optim, singura în măsură să răspundă cerinţelor solicitantului. Avantajele ce l-au determinat pe proiectant să aleagă această variantă sunt prezentate în studiul de fezabilitate.

Cea de-a treia variantă este mai costisitoare decât cea anterioară, atât ca investiţie propriu-zisă, cât şi ca exploatare. Performanţele tehnico-economice ale staţiei de epurare clasică sunt net inferioare celei modulare, compacte prevăzută în varianta a doua.

Ultima variantă ce presupune construcţia a două staţii de epurare modulare în fiecare sat este foarte costisitoare şi nu se justifică din punct de vedere tehnic, având în vedere relieful comunei care permite scurgerea naturală a apelor prin rigole stradale. Căminele din PE, deşi prezintă anumite avantaje totuşi, datorită rezistenţei mecanice reduse şi a riscului de a deveni casante la temperaturi scăzute, nu sunt agreate de către proiectant.

Această variantă presupune costuri investiţionale şi de exploatare mari (ex. consum ridicat de energie pentru funcţioanarea celor două staţii de epurare şi a celei de pompare), costuri ce s-ar regăsi în tarife. Se estimează că în cazul adoptării acestei soluţii, tarifele ar creşte cu cca 38% faţă de cele estimate în soluţia prezentată în studiul de fezabilitate, peste puterea de suportabilitate a populaţiei din mediul rural. Luând în considerare şi costurile de exploatare, precum şi impactul asupra mediului s-a concluzionat că o astfel de investiţie nu este fezbilă pentru comuna Băleni.

9


În urma analizei alternativelor avute în vedere de către proiectant s-a stabilit o listă scurtă cu alternative potrivite şi fezabile;

a. Scenariul “Fără proiect” sau “A nu face nimic”

În prezent oamenii folosesc pentru satisfacerea nevoilor fiziologice latrine care constituie un permanent focar de infecţie şi de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate în cadrul proprietăţilor fose vidanjabile construite etanş.

Dispunerea acestora în incinta proprietăţilor conduce, mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente, la deversări ale materiilor fecale şi ale dejecţiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.

Eliminarea acestor permanente focare de infecţie a constituit preocuparea de bază a edililor localităţii, iar rezultatul final preconizat îl reprezintă crearea unor condiţii de mediu durabile.

Dacă comunitatea locală nu va beneficia de un sistem de canalizare centralizat la nivelul întregii comune, următoarele riscuri se pot manifesta cu o intensitate mai ridicată:

degradarea calităţii vieţii în cadrul comunităţii;crearea unui cadru nefavorabil sănătăţii populaţiei;înrăutăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor;atragerea unui număr scăzut de investitori în zonă sau chiar plecarea unor

investitori existenţi.

A nu face nimic în asemenea condiţii înseamnă ca într-un interval de 10 -15 ani să se polueze iremediabil pânza freatică şi implicit, sursele de apă existente prin foraje la medie adâncime să fie afectate. Normele europene Dir. 91/271 CE prevăd obligativitatea introducerii canalizării acolo unde există apă potabilă în sistem centralizat.

Mai mult decât atât, privind la nivel mai extins, alternativa de a păstra situaţia actuală conduce cu siguranţă la creşterea discrepanţelor deja existente între diversele localităţi şi zone din România, între localităţile din mediul rural şi cel urban, precum şi dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte restricţiile de mediu şi cele de ordin legislativ, această alternativă, datorită efectelor sale, conduce la o neconformare la aceste restricţii.

Pe plan economic, alternativa de a nu face nimic va atrage dupa sine mărirea costurilor legate de gestionarea apelor uzate, atât la nivelul solicitantului - Consiliul Local Băleni - cât şi la nivelul populaţiei locale.

Fără implementarea acestui proiect va continua să se deverseze în râul Ialomiţa şi afluienţii săi, ape menajere cu poluanţi ce depăşesc cu mult limitele admise de NTPA 001.

b. Scenariul “Cu proiect” sau “A face ceva”.

În situaţia realizării investiţiei privind înfiinţarea reţelei de canalizare cu staţie de epurare în comuna Băleni, s-au identificat două variante care ar putea fi implementate:

b.1. Varianta 1:Această variantă presupune înfiinţarea unui sistem de canalizare centralizat cu

următoarele componenete:

10


Reţea de canalizare principală pe drumul judetean DJ 711 ce traversează comuna şi reţele secundare pe străzile comunei. Reţelele de canalizare se vor executa din PVC. Pentru evitarea spargerii carosabilului drumului judetean DJ 711 s-au prevăzut cămine de racorduri pe toată lungimea canalizării de-a lungul DJ 711.

Staţie de pompare ape uzate menajere pe traseul canalizării din cauza terenului relativ plat, pentru evitarea adâncimilor mari ale căminelor. Staţia de pompare se va realiza din beton armat.

Staţie de epurare mecano-biologică, modulară, compactă, containerizată, supraterană.

Tehnologia utilizată de staţiile de epurare moderne compacte containerizate, are multiple avantaje cum sunt:

mai multe trepte de calitate a apei epurate; refolosirea apei tratate pentru: irigaţii, necesităţi tehnice, apă pentru toalete, apă

pentru răcire, necesităţi tehnologice ale companiilor industriale; cost scăzut de epurare a apelor uzate; costuri de investiţie minime;instalare simplă si rapidă; posibilitate de extindere a capacităţii, eficienţă şi calitate; efect antropic minim asupra mediului; procese simple care nu necesită personal cu înalta calificare; instalaţiile lucrează: fără sistem de deshidratare / cu sisteme de deshidratare.

Staţia de epurare este dotată cu laborator propriu şi cu instrumente necesare realizării analizelor asupra parametrilor de intrare si evacuare.

b.2. Varianta 2:A doua variantă fezabilă avută în vedere de către proiectant constă în înfiinţarea unui

sistem de canalizare centralizat ce va conţine:Reţea de canalizare principală pe drumurile judeţene DJ 711 şi DJ 711C şi reţele

secundare pe drumurile comunale. Reţelele de canalizare se vor executa din PAFSIN. Căminele de vizitare se vor realiza din PE.

O staţie de pompare pe traseu din cauza terenului relativ plat şi care ar conduce la adâncimi mari de cămine.

O staţie de epurare clasică având următoarele componente:- Grătare- Desnisipator;- Decantoare primare longitudinale- Decantoare longitudinale secundare- Bazine cu namol activ ( bazine de aerare)

Elementele componente ale acestor staţii de epurare, sunt alcătuite în totalitate din cuve din beton îngropate şi se caracterizează printr-o exploatare costisitoare.

Randamentul acestor staţii de epurare nu depăşeşte 70%.

Soluţia propusă:Luându-se în considerare costurile de realizare a investiţiei, costurile de exploatare,

impactul asupra mediului s-a ajuns la concluzia că prima variantă elaborată de către proiectant este cea mai potrivită pentru realizarea acestei investiţii, variantă în măsură să răspundă cerinţelor actuale ale beneficiarului şi ale locuitorilor comunei Băleni.

11


Avantajele variantei recomandate:1. Staţia de epurare mecano-biologică, modulară, compactă, propusă de proiectant

prezintă următoarele avantaje faţă de cea clasică: un lucru deosebit de important îl constituie absenţa nămolului în exces datorită

aplicării unei tehnologii performante de epurare biologică cu unitatea compactă proiectată.

consum energetic redus, atât compresoarele cât şi electropompele de proces fiind de înaltă fiabilitate şi randament;

toate echipamentele sunt din oţel inox, neexistând probleme generate de acţiunea apei sau sedimentului asupra componentelor;

realizarea dezinfecţiei cu ultraviolete în instalaţia de tip UV prezintă avantaj faţă de soluţia clorinării, cea din urmă variantă conducând la producerea de compuşi toxici în mediul acvatic receptor. Instalaţia de dezinfecţie asigură o eficienţă de până la 99% privind reducerea coliformilor totali;

prin forma compactă se obţine o suprafaţa redusa a staţiei de epurare, astfel suprafaţa platformei staţiei este de S = 1500 m2 din care suprafaţa ocupată cu obiectele şi reţelele tehnologice este de cca. 50 %;

amorsare rapidă a procesului de epurare biologică. Unitatea ajunge în câteva zile la condiţii optime de funcţionare, chiar şi în cazul unor întreruperi mai îndelungate în ceea ce priveşte alimentarea cu apă uzată;

automatizarea instalaţiei conduce la siguranţă în exploatare, personal de întreţinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanentă (o inspecţie pe zi);

2. Referitor la reţelele de canalizare:Alegerea soluţiei de realizare a reţelei de canalizare din tuburi PVC a fost dictată de

următoarele considerente:economice: la performanţe egale preţul este net inferior faţă de materialele tradiţionale;greutate redusă şi flexibilitate;rezistenţă ridicată la uzură şi agenţi corozivi ;PVC este inodor, insipid, netoxic, inert si insolubil ;tuburile din PVC nu permit aderarea cristalelor de săruri, calcar sau microorganisme;pierderile de presiune sunt foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită feţei interioare a

conductelor care este complet lisă;tehnologia de montare este simplă şi sigură, îmbinările se execută uşor şi rapid,

prezentând etanşeitate perfectă;durata de viaţă asigurată de furnizor este de 50 de ani.

III.ANALIZA FINANCIARĂ

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa şi sustenabilitatea financiară a investiţiei propuse pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul de a stabili cea mai potrivită structură de finanţare a acesteia.

12


Metodologia folosită în analiza financiară este cea recomandată de Comisia Europeană în “Ghidul analizei cost-beneficiu a proiectelor de investiţii” întocmit de Direcţia Generală pentru Politici Regionale, avându-se în vedere şi precizările din “Ghidul Solicitantului pentru Măsura 322”.

Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF (Discounted Cash Flow = Cash Flow Actualizat) care cuantifică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile generate de proiect pe durata sa de funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor de actualizare, operaţiune necesară pentru “a aduce” o valoare viitoare în prezent.

I. Estimarea veniturilor şi costurilor investiţiei, precum şi implicaţiile acestora din punctul de vedere al fluxului de numerar; Estimarea veniturilor:

Analiza gradului de racordare:Cererea de racordare la reţeaua de canalizare are la bază racordurile din gospodăriile

existente la reţeaua de apă potabilă, prin intermediul cărora se stabilesc consumurile de apă menajeră preluată de sistemul de canalizare.

Potrivit “Breviarului de calcul”, debitul de canalizare Qc s-a calculat reprezentând 80% din debitul de apă consumat.

Pentru cei cca. 4000 locuitori care vor fi deserviţi de această investiţie, în urma calculelor a rezultat un consum mediu zilnic de apă potabilă – Qzi med Băleni = 388,95 mc/zi, respectiv, Qmed/lună/pers = 2,92 mc/lună/pers, iar cel de apă uzată, Quz zi med Băleni = 344,82 mc/zi, respectiv Q uz med/lună/pers = 2,6 mc/lună/pers

În cadrul operării sistemelor noi de canalizare din mediul rural se estimează că nivelul de racordare (mediu pe an, ca procent din totalul populaţiei ce va fi deservită de investiţie) este etapizat, începând cu 45% în primul an, 60% în anul al doilea, 75% în anul al treilea şi 85% în anul al patrulea, după care procentul se diminuează în mod considerabil, ajungând abia în anul 2025 să atingă populaţia avută în vedere de către proiectant, respectiv, 4000 persoane.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:Tabel nr.2

Anul 1 2 3 4 5Procentul de racordare - % 45 60 75 85 85,5

Nr. locuitori beneficiari 1800 2400 3000 3400 3420Quz med / luna / pers – mc/luna 2,59Quz med / an – mc / an 55.944 74.592 93.240 105.672 106.294

Având în vedere tendinţele de creştere demografice din ultimii ani la nivelul comunei, se estimează o creştere a populaţiei ce se va stabili în această localitate cu 1% pe an până în anul 2020.

Analiza elasticităţii tarifului:Tariful utilizat trebuie să asigure următoarele cerinţe :să acopere toate cheltuielile necesare desfăşurării activităţii de colectare a apelor

menajere.

13


să realizeze un profit de 5 % pe an.să fie suportabil de către utilizatori (populaţie).

Pe baza structurii cheltuielilor s-a calculat tariful serviciului de canalizare.În această situaţie s-au analizat costurile în cazul racordării gospodăriilor populaţiei în 4

ani în mod eşalonat până la gradul de 85%.La stabilirea tarifului pentru apă uzată s-au avut în vedere următoarele cheltuieli:

Cheltuieli salarialeCheltuieli cu energia electrică necesară funcţionării staţiei de epurare şi staţiei de pompare;Cheltuieli de întreţinere şi reparaţiiCosturi administrative şi de regie;Cheltuieli materiale (reactivi, dotări SE)Taxele plătite la Apele Române pentru deversarea apei brute în emisar;

Calculul tarifului pentru apa uzată este prezentată în Anexa 2.Concluzii:

În primul an după implementarea investiţiei, datorită faptului că nivelul de racordare este scăzut (se estimează a fi de max. 45%), valoarea tarifului este ridicată, respectiv, 1,41 lei /mc apă uzată (valoare fără TVA).

După patru ani de la darea în folosinţă a investiţiei, când se estimează că s-au branşat aprox. 85 % din gospodăriile din localitate, tariful se stabilizează la o valoare de 1,03 lei/mc apă uzată (valoare fără TVA).

Analiza gradului de suportabilitate a tarifului.Potrivit directivelor europene din domeniul apei, factura medie lunară pentru serviciile

de apă şi de canalizare nu trebuie să depăşească 4% din veniturile medii nete lunare ale unei familii.

Pornind de la această premisă, s-a analizat ponderea facturii medii lunare pentru apă şi canalizare în veniturile medii nete ale unei gospodării, având în vedere următoarele ipoteze de calcul:

cantitatea medie lunară apă potabilă / persoană – Q med/ lună/pers = 2,92 mc/ perscantitatea medie lunară ape uzate / persoană – Q uz med/ lună/pers = 2,59 mc/ pers;număr mediu de persoane / gospodărie = 3,4 pers / gospodărievenitul mediu net/ salariat = 1.296 lei /salariat (conform Buletin INS nr.9/3008)pensia medie lunară = 376 lei / pensionar (conform Buletin INS nr.8/3008)venitul mediu pe familie se calculează prin însumarea unei pensii şi a unui salariu

mediu. Deci venitul mediu pe familie într-o lună se consideră egal cu 1.296 + 376 =1672 lei/lună/familie

Vmf=1672 lei/lună/familie

Pentru a analiza gradul de suportabilitate a tarifului se va calcula factura medie lunară pe familie pentru apă şi canalizare în primul an al exploatării investiţiei şi în anul 4, când gradul de racordare la reţeaua de canalizare se stabilizează la 85%.

Calculul facturii medii pe un branşament (gospodărie)pentru apă potabilă:S-a luat în considerare tariful rezultat în urma calculelor din cadrul documentaţiei

tehnico-economice pentru sistemul de alimentare cu apă potabilă pentru comuna Băleni, în

14


primul an şi în anul 4 de exploatare a investiţiei, respectiv, 1,13 lei în primul an şi 0,80 lei în anul al patrulea (valori fără TVA).

pentru anul 1: 2,92 mc/pers x 3,4 pers / gospodărie x 1,13 lei / mc x 1,19 = 13,35 lei (valoare cu TVA)

pentru anul 4:2,92 mc/pers x 3,4 pers / gospodărie x 0,80 lei / mc x 1,19 = 9,45 lei (valoare cu TVA)

pentru canalizare:Valoarea facturii medii lunare se calculează cu tarifele din anul 1 de funcţionare a

investiţiei şi anul 4, când se estimează că tariful se stabilizează la valoarea de 1,03 lei/mc:

pentru anul 1:2,59 mc /pers x 3,4 pers / gospodărie x 1,41 lei/mc x 1,19 = 22,35 lei / lună

pentru anul 4:2,59 mc /pers x 3,4 pers / gospodărie x 1,03 lei/mc x 1,19 = 14,79 lei / lună

Ponderea facturii medii lunare pentru apă şi canalizare în veniturile medii lunare /familie se prezintă după cum urmează:

Venit mediu lunar / familie = 1.672 leiFactura medie lunară/fam apă + canalizare (an 1) = 35,7 lei

Pondere = 2,13% < 4%Factura medie lunară-fam apă + canalizare (an 4) = 24,24 lei

Pondere = 1,45% < 4%

Concluzii:Factura medie apa + canal are o valoare suportabilă pentru populaţie, atât în primul an

de exploatare, când tariful pe mc este relativ mare, cât şi în anul al 4-lea când se estimează că numărul de utilizatori se stabilizează la aprox. 85%, aceasta având o pondere mai mult sub media de 4% din venitul mediu lunar pe familie.

Tarifele rezultate în urma analizelor financiare au valori reduse faţă de alte localităţi datorită numărului mare de locuitori ce vor fi deserviţi de această investiţie, raportaţi la lungimea reţelei .

Estimarea veniturilorVeniturile anuale estimate pe perioada de referinţă au fost determinate în funcţie de:

cantitatea de apă menajeră colectată anual;tariful unui mc de apă uzată colectată.

Potrivit metodologiei recomandate de Comisia Europenă, în calcularea veniturilor viitoare generate de investiţie nu s-a luat în considerare Taxa pe valoarea adăugată.

Valoarea şi evoluţia anuală a acestora este prezentată în anexa 1.

Estimarea cheltuielilor:Pe lângă costurile de investiţie, proiectul generează şi cheltuieli pe termen lung,

asociate întreţinerii reţelelor de canalizare, a staţiei de epurare şi a staţiei de pompare apa uzată, în faza de exploatare a investiţiei.

15


Având în vedere tendinţa generală de creştere a preţurilor şi tarifelor pentru materiile prime, materiale şi servicii de la un an la altul reflectate de evoluţia pieţei, s-a considerat ipoteza ca acestea vor continua să crească. Aceasta va atrage de asemenea o creştere a veniturilor din salarii în măsură să acopere creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor.

Costurile de operare şi de întreţinere au fost previzionate pe baza următoarelor ipoteze:

Evoluţia costurilor cu energia electrică ţine cont de evoluţia tarifelor pentru 1Kwh. S-a luat în considerare o creştere anuală a tarifului pe KWh de 1% anual;

Pentru costurile administrative şi de regie s-a luat în considerare o creştere de 1% anual;

Costurile cu forţa de munca s-au fundamentat pe baza informaţiilor cu privire la salariul mediu şi vizează cheltuieli cu salariile pentru locurile de munca nou create. După realizarea investiţiei se vor crea patru noi locuri de muncă permanente, în cadrul operatorului regional.

Pe baza statisticilor privind evoluţia salariului mediu se estimează o creştere anuală a salariului mediu de 6% anual până în anul 2015 (când se preconizează că România va trece la moneda unică), după care creşterea se diminuează la 2% pe an.

La estimarea cheltuielilor au fost excluse următoarele articole, întrucât nu sunt în concordanţă cu metoda DCF (Discounted Cash Flow = Cash Flow Actualizat) prevăzută în metodologia recomandată de Comisia Europeană:

Deprecierea şi amortizarea, deoarece nu reprezintă plăţi efective de numerar;Orice rezerve pentru costurile viitoare de înlocuire, pentru că nu corespund unui

consum real de bunuri şi servicii;Orice rezerve neprevăzute, întrucât nesiguranţa fluxurilor viitoare este luată în

considerare în analiza de risc.Evoluţia prezumată a costurilor de operare a fost prezentată în Anexa nr. 1.

Previzionarea fluxului de numerar:Din estimările efectuate a rezultat un flux de numerar pozitiv în fiecare an de

exploatare luat în considerare.Previzionarea fluxului de numerar este prezentată în Anexa nr.5.

I. Definirea structurii de finanţare a investiţiei şi profitabilitatea sa financiară;Valoarea totală a acestui obiectiv de investiţii (inclusiv TVA) este de 7.053.508 lei

echivalent a 1.885.309 EUR.De menţionat este faptul că această investiţie face parte dintr-un proiect integrat,

„Înfiinţare reţea de alimentare cu apă potabilă, înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare şi modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa” ce urmează să fie depus pentru finanţare nerambursabilă pe Măsura 322 din cadrul PNDR.

Potrivit Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri, valoarea maximă a grantului ce poate fi obţinut pentru această investiţie (cheltuieli eligibile totale) este în cuantum de 5.926.827 lei echivalent a 1.584.162 EUR, diferenţa de 1.126.680 lei, echivalent a 301.147 EUR urmând a fi suportată din bugetul local şi bugetul de stat.

După finalizarea investiţiei, serviciul de canalizare urmează va fi delegat spre administrare operatorului regional din judeţ, SC Compania de Apă – Târgovişte Dâmboviţa - SA , drept pentru care, costurile cu investiţia nu se vor regăsi în tarifele practicate.

Aşadar, structura de finanţare a investiţiei se prezintă după cum urmează:

16


Total valoare investiţie = 7.053.508 lei / 1.885.309 EUR (val. cu TVA)Total surse finanţare = 7.053.508 lei / 1.885.309 EUR din care:

- fonduri de la bugetul local: 10.000 lei / 2.673 EUR- credite bancare: -- fonduri de la bugetul de stat: 746.099 lei / 298.474 EUR- fonduri nerambursabile: 5.926.827 lei / 1.584.162 EUR

(FEADR – 80%Buget de stat – 20%)

Concluzie:Investiţia ce face obiectul acestei analize este profitabilă şi sustenabilă numai în

condiţiile obţinerii unei finanţări externe nerambursabile.

I. Verificarea capacităţii fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcţionarea adecvată a investiţiei şi îndeplinirea obligaţiilor – Sustenabilitatea financiară

Proiectul este sustenabil pe toată perioada previzionată cu condiţia acoperirii cheltuielilor cu investiţia din fonduri europene nerambursabile (F.E.A.D.R.) şi bugetul de stat.

Pentru acoperirea TVA-ului şi a celorlalte cheltuieli neeligibile, se va apela la surse proprii ale bugetului administraţiei publice locale sau surse de la bugetul de stat/ consiliul judeţean.

Deasemenea cheltuielile de mentenanţă şi operare vor fi suportate din veniturile rezultate din încasarea de la populaţie şi agenţii economici a contravalorii serviciilor de canalizare.

Sustenabilitatea proiectului de investiţii este prezentată în Anexa nr.5 – Analiza financiară a proiectului.

Din datele prognozate rezultă că fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă, fapt ce se încadrează în recomandările din Ghidul Solicitantului elaborat pentru Măsura 322 – PNDR.

I. Determinarea performanţei şi sustenabilităţii financiare se realizează prin calcularea indicatorilor de performanţă financiară.

În Anexa nr.6 s-a calculat fluxul de numerar net necesar pentru determinarea indicatorilor de eficienţă a investiţiei.

Indicatorii de performanţă rezultaţi în urma calculelor sunt prezentaţi în următoarul tabel.

Nr. Indicator de performanţă Valoare Limite maxime Crt. recomadate1.2.

3. 4.

Valoarea actualizată netă – VANRata internă de renabilitate financiară – RIRFRaportul cost / beneficiuFluxul de numerar cumulat

- 6.263.756 lei-16,9432 %

0, 952

Pozitiv în fiecare an

0 lei8 %

1Pozitiv în fiecare an

4.1. Valoarea actualizată netă:VAN = - 6.263.756 lei < 0

Valoarea actualizată netă constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economică şi financiară a oricărui proiect de investiţii.

17


Prin conţinutul său, acest indicator caracterizează în valoare absolută aportul de avantaj economic al proiectului de investiţii. Însă, în situaţia proiectelor de infrastructură, unde scopul primordial constă în satisfacerea unei nevoi sociale şi nu neapărat în realizarea de profit, o valoare pozitivă a acestui indicator reflectă capacitatea iniţiatorului de a susţine singur, fără spijin din afară, respectiva investiţie.

O valoare actualizată netă negativă în astfel de proiecte atrage atenţia beneficiarului că are nevoie de resurse financiare atrase pentru a realiza investiţia respectivă.

În cazul de faţă, valoarea actualizată netă este negativă (- 6.263.756 lei) ceea ce înseamnă că investiţia ce vine în întâmpinarea nevoilor imediate ale comunităţii (având un caracter pur social), se poate realiza numai dacă este susţinută din fonduri nerambursabile.

4.2. Rata internă de rentabilitate financiară; RIR = - 16,9432 % < 8% (rata de actualizare recomandată de Ghidul

Solicitantului)

Aceasta este acea rată de actualizare care face ca valoarea actualizată netă (VAN) la finele perioadei analizate să fie nulă şi reflectă rentabilitatea globală, nominală generată de proiectul de investiţii.

De regulă RIR trebuie să fie pozitivă Cu toate acestea, o RIR negativă este acceptată pentru proiecte cu caracter social,

datorită faptului ca acest tip de investiţii reprezintă o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): drumuri, staţii de epurare, reţele de canalizare, de alimentare cu apa, etc.

Este cazul şi prezentei aplicaţii unde pentru RIR a rezultat o valoare negativă, respectiv, - 16,9432 %.

Acceptarea unei RIR financiară negativă este totuşi condiţionată de existenţa unei RIR economice pozitivă, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor şi costurilor socio-economice.

4.3. Raportul cost-beneficiu; Raportul cost / beneficiu = 0,952 < 1

Pe perioada exploatării investiţiei, veniturile realizate sunt în măsură să acopere costurile curente.

4.4. Fluxul de numerar cumulat; Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă, ceea ce

înseamnă că proiectul este durabil din punct de vedere financiar ín condiţiile prezentate anterior.

La calculul fluxului de numerar cumulat s-au avut în vedere veniturile obţinute din exploatarea investiţiei şi costurile de exploatare pe perioada de referinţă.

Fluxul de numerar obţinut în urma previziunilor respectă recomandările din Ghidul Solicitantului.

IV. ANALIZA ECONOMICĂ

18


Analiza economică constă în luarea în considerare a elementelor care conduc la costuri şi beneficii economice, sociale şi de mediu, care nu au fost avute în vedere în analiza financiară pentru că nu generează cheltuieli sau venituri băneşti directe pentru proiect.

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că investiţia are o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă, aceasta merită să fie finanţată din fonduri publice.

Analiza economică este necesară pentru o evaluare mai corectă a proiectului deoarece analiza financiară nu poate releva în mod complet utilitatea şi beneficiile reale ale proiectului, aportul său la bunăstarea unei regiuni sau comunităţi.

Potrivit legislaţiei în vigoare, HG nr.28/2008, analiza economică este obligatorie doar la investiţiile publice majore care au costuri de investiţii mai mari de 25.000.000 euro.

În concluzie, pentru proiectul propus, având în vedere valoarea totală a acestuia, nu este necesar a se elabora o astfel de analiză economică.

V. ANALIZA DE SENSITIVITATE

Analiza de senzitivitate constă în determinarea variaţiei indicatorilor de profitabilitate în condiţiile modificării nivelurilor diferitelor variabilelor cheie.

Conform Instrucţiunilor date în aplicarea HG nr.28/2008, indicatorii de performanţă financiară relevanţi, care se vor considera în toate cazurile sunt:

rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei valoarea financiară actuală netă.

Potrivit analizei financiare efectuate, RIRF = - 16,9432 %VAN = - 6.263.756 lei

Identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor proiectului.

Potrivit recomadărilor Ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii, se vor lua în considerare şi vor fi analizaţi numai acei parametrii pentru care o variaţie (pozitivă sau negativă) de 1% provoacă creşterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate financiară sau cu 5% a valorii actuale nete.

Selectarea variabilelor critice ale proiectului:Pentru determinarea variabilelor cheie se vor lua în considerare următorii indicatori

care ar putea influenţa implementarea investiţiei:Costul investiţiei (factor critic - orice eveniment neaşteptat în construcţia reţelei de

canalizare, care poate schimba considerabil costul investiţiei în curs);Modificări ale nivelurilor salariale;Costurile de exploatare (întreţinere, reparaţii);Costul energiei electrice necesare pentru funcţionarea staţiei de epurare şi a staţiei

de pompare.

Nerealizarea procentului de racordare a populaţiei deservite de investiţie la nivelul prognozat în primii 5 ani de funcţionare a sistemului.

19


Modificările tarifelor şi taxelor de-a lungul unei perioade de timp (determinate în mare măsură de deciziile luate de organismul de reglementare naţională – ANRSC);

Aceşti indicatori au fost modificaţi cu -1% şi 1% obţinându-se următoarele valori pentru indicatorii de performanţă:

Indicator % RIR % VAN (lei) % RIR % VAN (lei)

Costul investiţiei de bază -1% -16,9068% -6.200.528 lei +1% -16,9793% - 6.326.984 leiCosturi cu salariile -1% -16,9549% -6.263.943 lei +1% - 17,3467% - 6.324.137 lei Costuri reparaţii întreţinere -1% -16,9945% - 6.264.232 lei +1% -16,8296% - 6.263.280 lei Cost energie electrică -1% -16,9556% -6.263.953 lei +1% -16,9510% - 6.264.040 leiNerealizare procent de racordare

-1% -16,9338% -6.263.493 lei +1% -16,9525% - 6.264.011 lei

Modificări tarif apă colectată -1% -19,4161% - 6.344.956 lei +1% -11,8962% - 6.203.624 lei

Concluzii:Variaţiile apărute pentru indicatorii de performanţă la variaţia primilor 5 factori cheie cu

(-1%, +1%) sunt foarte mici, înregistrând atât pentru RIR, cât şi pentru VAN variaţii sub 1%.Aşadar, factorii selectaţi nu sunt factori a căror variaţii să influenţeze considerabil

indicatorii de performanţă financiară ai investiţiei, drept urmare, proiectul nu prezintă un grad de senzitivitate ridicat.

Modificările tarifului cu - 1% determină scădere a RIR cu 2,47% faţă de RIR rezultat în urma analizei financiare a proiectului, respectiv, - 16,9432 %.

Deşi se încadrează în limitele impuse pentru accesarea fondurilor prin F.E.A.D.R., această variaţie este greu de realizat, având în vedere tendinţele de creştere a cheltuielilor de exploatare şi a cantităţii de apă epurată.

Modificarea tarifului cu +1% determină o îmbunătăţire a performanţelor investiţiei, crescând cu 5,05% RIR faţă de cel rezultat în urma analizei financiare, respectiv, -11,8962%. Şi în această situaţie indicatorii de performanţă de încadrează în limitele stabilite de Ghidul solicitantului – Anexa 4.1., respectiv, noua valoare a RIR esta mai mică decat rata de actualizată recomandată de 8% şi VAN = - 6.203.624 < 0.

Având în vedere că singurul factor ce are o anumită influenţă asupra investiţiei este modificarea tarifului la apă uzată epurată, pentru acesta se vor analiza indicatorii de performanţă ai investiţiei în situaţia creşterii acestui factor cu +10%.

Analiza factorului de influenţă selectat – modificarea tarifului cu +10%: Variaţia indicatorilor de rentabilitate în cazul în care variabila cheie creşte cu +10%

este următoarea:RIR = -13,2271%VAN = - 6.230.451 leiRaport cost / beneficii = 0,8780

Concluzii:

20


O creştere a tarifelor cu 10% determină creşterea RIR cu cca 3,72 %, iar VAN cu 0,5%, încadrându-se în limitele impuse pentru accesarea fondurilor prin F.E.A.D.R.

Drept urmare, niciuna dintre variabilele folosite în analiza prezentată mai sus care ar fi putut influenţa performanţa financiară a proiectului nu au impact major asupra investiţiei, deci nu suntem într-o situaţie critică în măsură să determine nerealizarea acesteia.

VI. ANALIZA DE RISC

Pentru a analiza viabilitatea proiectului de investiţii s-au luat în considerare riscurile ce pot să apară atât în perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a obiectului de investiţie.

Riscuri tehnice:Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfăşurare al activităţilor

prevăzute în planul de acţiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie:etapizarea eronată a lucrărilor;erori în calculul soluţiilor tehnice;executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;nerespectarea normativelor şi instruirea personalului specializat în întreţinerea şi

exploatarea noilor instalaţii.Administrarea acestor riscuri constă în:

În planificarea logică şi cronologică a activităţilor cuprinse în planul de acţiune au fost prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;Managerul de proiect, împreună cu responsabilul juridic şi responsabilul tehnic

se vor ocupa direct de colaborarea în bune condiţii cu entităţile implicate în implementarea proiectului: activitatea dirigintelui de şantier va fi monitorizată; în contractul de sarcini pentru contractul de consultanţă în managementul proiectului se vor face precizări privind monitorizarea calităţii lucrărilor;

Responsabilul tehnic se va implica direct şi va supraveghea atent modul de execuţie al lucrărilor, având o bogată experienţă în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuţie. Acesta va presupune organizarea de raportări parţiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în parte. Acestea vor fi prevăzute în documentaţia de licitaţie şi la încheierea contractelor.

Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele prevăzute;

Se va urmări respectarea specificaţiilor referitoare la materialele, echipamentele şi metodele de implementare a proiectului;

Se va pune accent pe protecţia şi conservarea mediului înconjurător; în documentaţia de licitaţie pentru contractul de execuţie lucrări se vor face precizări privind minimizarea suprafeţelor ocupate temporar, pe perioada lucrărilor ca şi precizări privind locul unde vor fi depozitate deşeurile rezultate din lucrările prevăzute în contract ca şi lucrările de refacere a mediului înconjurător (depozitarea stratului vegetal rezultat din decaparea porţiunilor

21


de drum, refacerea acestuia după terminarea lucrărilor, refacerea terenurilor ocupate temporar pe durata lucrărilor şi redarea acestora utilizărilor iniţiale);

Se va solicita furnizorilor echipamentelor şi instalaţiilor instruirea personalului responsabil cu întreţinerea şi exploatarea acestora. Procesul de recutare a personalului va avea în vedere calificarea corespunzătoare posturilor.

Riscuri financiare:a. Creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele

implicate în proiect;a. Creşterea peste limitele de 1% - 5% analizate în proiect a preţurilor materialelor

de construcţie;a. Modificări majore ale cursului de schimb valutar;

Administrarea riscurilor financiare va avea în vedere, în principal:Asigurarea condiţiilor pentru spijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea

obţinerii unui număr cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de achiziţie lucrări, echipamente şi utilaje;

Estimarea căt mai realistă a creşterii preţurilor pe piaţă;Includerea în proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevăzute;Asigurarea în bugetul local a cel puţin sumei aferentă acoperirii cheltuielilor

neeligibile plus un coeficient de risc de 5%.

Riscuri legate de eşecul de furnizare:În cadrul procesului de achiziţie privind contractul de lucrări este posibil să nu existe

operatori economici care să dorească să execute contractul în condiţiile prevăzute în caietul de sarcini, la preţul maxim specificat, sau în termenul specificat. Aceasta ar însemna reluarea procesului de achiziţie, ceea ce ar conduce la întârzierea lucrărilor. O altă situaţie ar fi aceea a contestaţiilor ce ar putea apărea şi care atrage întârzierea începerii lucrărilor. Eşecul în achiziţii poate fi gestioant printr-o serie de măsuri, cum ar fi:

Respectarea cât mai riguroasă a reglementărilor privind achiziţiile publice, pentru a evita contestaţiile;

Angajamentul din partea beneficiarului de a include o anumită sumă în bugetul propriu, care ar putea suplimenta valoarea eligibilă a contractului de execuţie lucrări, pentru a evita întârzierile ce ar apărea în cazul în care nicio ofertă nu se încadrează în bugetul aprobat al proiectului;

Popularizarea pe o scară cât mai largă a proiectului, fără a încălca prevederile privind achiziţiile publice şi fără a favoriza vreun agent economic, pentru ca piaţa constructorilor să fie pregătită.

Riscurile instituţionale:Comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executării contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje.

Riscuri legale:Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de

beneficiarul proiectului:a. Obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită gradului redus de

participare la licitaţii sau datorită numărului mare de oferte neconforme primite în cadrul licitaţiilor;

22


a. Instabilitatea legislativă – frecvenţa modificărilor de ordin legislativ, modificări ce pot influenţa implementarea proiectului.

Indicatori de monitorizare

Pentru a monitoriza eficienţa lucrărilor din perioada de realizare a lucrărilor se stabilesc următorii indicatori relevanţi :

Km de reţea realizată /lunăCertificate de calitate pentru materialele utilizateAgremente tehnice pentru principalele componente uzinate Faze determinante cu probe tehnologice

Echipa de management al proiectului va intocmi periodic pentru autoritatea locală urmatoarele:

rapoarte lunare de analiză şi verificări;urmărirea graficelor de activitate şi a plăţilor;inspecţii în teren ;diagramele cu desfăşurarea lucrărilor corelate cu respectarea programului de

calitate.Toate aceste instrumente împreună cu alte rapoarte stau la baza analizelor de urmărire

şi supraveghere a implementării cu succes a investiţiei.

Bibliografie:

I. Ghid Măsura 322-PNDR

I. HG nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului – cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice....;

I. Ordin nr.863/2008 de aprobare a Instrucţiunilor pentru aplicarea unor prevederi din HG nr.28/2008.

I. Evaluarea Proiectelor de Investitii – Manual de referinta – PHARE 2001

I. Ghid pentru analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiţii - CE/2006

I. Tehnici de analiza financiara – Erich A. Helfest – Ed. BMT 2006

I. ANALIZA COST BENEFICIU concepte si practica - Anthony E. Boardman, David H. Greenberg .... Editura ARC 2006, Ediţia a doua.

I. *** Buletin Statistic Lunar al României –Nr.8/2008(forma după Site)

23


I. *** Site-uri CJ Dambovita, Ministerul Mediului, CE, BERD, BEI, APDRP, Ministerul Agriculturii, etc

24

tema 3 analiza cost - beneficiu

Documents