ghid pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor mari

Upload: irina86

Post on 10-Apr-2018

267 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    1/95

    Ghidpentru Analiza Cost-Beneficiu

    a Proiectelor Mari

    In contextul Politicii Regionale a Comisiei Europeneeditia 1997

    Text descarcat de pe Internet

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    2/95

    Cuprins

    Introducere 4

    Structura Ghidului 4

    SECTIUNEA IProiecte mari in cadrul Fondurilor Structurale si Fondului pentru Coeziune1.1 Scop si obiective

    1.2 Definitia proiectelor mari

    1.3 Responsabilitatea evaluarii anterioare

    1.4 Informatii necesare

    1.5 Rapoarte si publicitate

    SECTIUNEA IIAgenda pentru examinatorul proiectuluiSumar

    2.1 Identificarea proiectului

    2.2 Obiective

    2.3 Analiza fezabilitatii si optiunilor

    2.4 Analiza financiara2.5 Costuri socio-economice

    2.6 Beneficii socio-economice2.7 Decontare

    2.8 Rata economica de rentabilitate

    2.9 Alte criterii de evaluare

    2.10 Senzitivitate si risc

    SECTIUNEA IIISchite de analiza de proiect pe sector de activitateSumar3.1 Distributia si transportul energiei

    3.2 Producerea energiei

    3.3 Drumuri si sosele3.4 Cai ferate si metrou

    3.5 Porturi, aeroporturi si retele de infrastructura

    3.6 Distributia, transportul si furnizarea apei

    3.7 Instalatii de canalizare si epurare

    3.8 Deseuri si tratarea deseurilor 3.9 Infrastructuri de training

    3.10 Muzee si parcuri arheologice

    3.11 Spitale si alte infrastructuri pentru sanatate

    3.12 Paduri si parcuri

    3.13 Infrastructuri de telecomunicatii

    3.14 Terenuri induatriale si parcuri tehnologice

    3.15 Industrii si alte investitii productive

    ANEXEA. Schita unei evaluari de proiectA.1 Rezumat

    A.2 Mediu socio-economic

    A.3 Cererea si furnizarea rezultatelor proiectului

    A.4 Optiunile tehnologice si planul de productie

    A.5 Resurse umane

    A.6 Pozitionare

    A.7 Implementare

    2

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    3/95

    A.8 Analiza financiara

    A.9 Analiza socio-economica cost-beneficiu

    A.10 Analiza riscului

    B. Glosar

    C. Referinte pe sectoarele principale1 General2 Experienta

    3 Energie

    4 Transport (generale)

    5 Drumuri

    6 Cai ferate7 Porturi

    8 Aeroporturi

    9 Apa

    10 Mediu

    11 Educatie

    12 Turism

    13 Sanatate

    14 Silvicultura si agricultura15 Telecomunicatii

    16 Proiecte industriale

    Abrevieri

    CBA Analiza cost-beneficiu ESF Fondul Social European

    CF Fond de coeziune EU Uniunea Europeana

    CIF Cost, asigurare, transport FIFG Finacial Instrument of Fisheries

    Guidance

    CSF Cadrul sprijinului comunitar FNPV Valoarea prezenta financiara netaDG Directie generala FOB Franco (pe) bord

    EAGGF Indrumarul European pentru

    Agricultura si Fondul de Garantare

    FRR Rata financiara de rentabilitate

    EC Comisia Europeana GDP Produsul intern brut

    EIB Banca Europeana de Investitii IRR Rata interna de rentabilitate

    ENPV Valoarea neta economica prezenta SF Fonduri structurale

    ERDF Fondul European de Dezvoltare

    Regionala

    VAT Taxa pe valoare adaugata

    ERR Rata economica de rentabilitate

    3

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    4/95

    Introducere

    Analiza socio-economica a beneficiilor si costurilor proiectelor mari este ceruta explicit de noile reglementari

    ale Comisiei Europene privind Fondurile Structurale. O asemenea analiza este ceruta si de reglementarile

    Fondului de Coeziune, indiferent de marimea proiectului co-finantat. In situatia in care Statele Membre vor

    prelua responsabilitatea pentru evaluarea preliminara si vor asigura comisiei informatii relevante, Comisia ar

    trebui la randul sau sa studieze cu atentie calitatea unei asemenea evaluari.

    Acest Ghid

    Acest ghid ofera reprezentatilor Comisiei, consultantilor externi si altor parti interesante o agenda pentruprocesul de control al evaluarii proiectelor mari sub finantarea Fondurilor Structurale, inclusiv Finacial

    Instrument of Fisheries Guidance (FIFG) si Fondului de Coeziune. Documentul este proiectat special pentrureprezentatii Comisiei care nu sunt specialisti in Analiza Cost-Beneficiu (CBA). In acelasi timp, documentul

    da anumite indicatii expertilor straini care ar avea nevoie sa inteleaga nevoile specifice ale Comisiei pentru

    informarea asupra costurilor si beneficiilor proiectelor propuse.

    Analiza Cost-Beneficiu. O procedura de a evalua daca un proiect este dezirabil evaluand beneficiile contra

    costuri. Rezultatele pot fi evaluate in moduri diferite, incluzand rata interna de rentabilitate, valoarea prezenta

    neta si rata beneficiu-cost.

    Un material relativ scurt ca acesta nu poate acoperi toate aspectele analizei cost-beneficii cu care un

    examinator de proiect se confrunta.

    Exista diferente importante intre investitiile in infrastructura si investitiile in sectorul productiv; exista mari

    disparitati intre regiuni si tari, ducand la diferente cruciale in evaluarea proiectului; exista diferite teorii, stiluri

    si prescurtari in spatele unui numar de evaluari practice ale analizei cost-beneficii, ca cele utilizate de guverne

    sau organizatii private.

    In orice caz, majoritatea proiectelor mari impart anumite probleme cheie si analiza lor ar trebui exprimata

    intr-un limbaj comun.

    Chiar daca acest ghid nu asigura linii directoare stricte in pregatirea si evaluarea proiectelor, el poate ajuta

    reprezentantii Comisiei in discutiile cu partenerii lor in Statele Membre in ceea ce privesc modurile reducerii

    costurilor si imbunatatirea beneficiilor socio-economice ale proiectelor. Aceasta lucrare de revizuire poate

    duce la schitarea unui nou proiect sau chiar la abandonarea proiectelor in favoarea altor proiecte mai

    promitatoare.

    Verificarea costurilor si beneficiilor este o modalitate de dialog intre parteneri, intre Statele Membre siComisie, intre initiatorii proiectului, oficiali si consultanti: un instrument pentru luarea unei decizii colective.

    In acest sens, ghidul se refera mai mult la cum se poate stabili o buna comunicare dacat la aspectele tehnice.

    Anumite probleme tehnice pot necesita o anumita instruire sau lectura suplimentara asa cum se sugereaza in

    Anexa C.

    Analiza Cost-Beneficiu. O procedura de a evalua daca un proiect este dezirabil evaluand beneficiile

    contra costuri. Rezultatele pot fi evaluate in moduri diferite, incluzand rata interna de rentabilitate,valoarea prezenta neta si rata beneficiu-cost.

    Structura Ghidului

    Ghidul este structurat pe trei sectiuni. Prima sectiune este o privire de ansamblu asupra evaluarii proiectelormari sub asistenta Fondurilor Structurale si asupra proiectelor finantate de Fondul de Coeziune.

    4

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    5/95

    Sectiunea doi este o cale structurata ce duce catre evaluarea calitatii analizei cost-beneficii. Nu exista

    pretentia furnizarii unei introduceri sistematice, nici nu ar fi posibila intr-un spatiu atat de mic. In orice caz,

    ghidul ofera o prezentare a problemelor-cheie in evaluarea proiectului.

    A treia sectiune ofera anumite materiale utile pentru proiectele mari in sectoare specifice de relevanta pentrupoliticile Comisiei Europene regionale si de coeziune.

    Fiecare capitol in aceasta sectiune se refera la o pozitie cruciala pe ordinea de zi a examinatorului proiectului

    si recomandam sa fie privit ca o secventa de verificare si control ce poate fi incercata, mai mult decat ca niste

    capitole de manual ce trebuie citite. Referinte la texte-carti utile, sunt furnizate pentru anumite aspecte tehnice

    ale analizei cost-beneficii.

    Anexa A contine anumite instrumente suplimentare care pot ajuta in munca practica. Aceasta include o listade control cuprinzatoare pentru un raport tip de evaluare a proiectului.

    Anexa B este un Glosar care poate ajuta cititorul care este mai putin familiar cu jargonul evaluarii proiectului.

    In sprijinul cititorului, exemplele si articolele din Glosar pot fi gasite de asemenea in chenare/casute in textul

    principal.

    Anexa C este o bibliografie structurata pe sectoare (transport, agricultura, energie, etc.) si da o lista foarte

    selectiva a manualelor referitoare la starea actuala a tehnicii si a altor materiale care pot stabili un standard decalitate pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor mari sub finantarea Fondurilor Structurale.

    Un text de referinta pentru Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune este:Comisia Europeana, Fonduri Structurale si Fondul de Coeziune 1994-1999, Reglementari siComentarii, Bruxel, 1996O serie de sapte manuale referitoare la metodele de evaluare a actiunilor de natura structurala au fostelaborate de Centrul European pentru Expertiza Evaluarii(Lyon) in contextul programului Means, innumele Comisiei Europene DG XVI/G2, Coordonarea Evaluarii.O evaluare cuprinzatoare a impactului politicilor europene regionale este: Comisia Europeana, primulraport privind coeziunea economica si sociala, editie preliminara, Bruxel, 1996.

    5

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    6/95

    Sectiunea Unu

    Proiecte Mariin cadrul

    Fondurilor Structurale siFondului de Coeziune

    6

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    7/95

    1.1 Scop si obiective

    Proiectele mari co-finantate prin fondurile structurale reprezinta o parte importanta a implementarii politicilor

    regionale ale Comunitatii Europene. Acestea sunt explicit mentionate in diferite articole ale reglementarilor

    Fondurilor Structurale de unde reiese ca proiectele mari pot fi, fie o componenta a programelor operationale,

    fie actiuni individuale. Succesul sau esecul proietelor mari poate avea un impact major asupra intregii politici

    regionale a Comunitatii Europene in anumite tari si aceasta justifica o evaluare atenta.

    Nevoia de a analiza costurile socio-economice si beneficiile proiectelor mari este de asemenea mentionata in

    diferite articole ale Reglementarilor Fondurilor Structurale.

    In cadrul acestor reglementari atat infrastructura cat si investitiile productive pot fi co-finantate prin unul sau

    mai multe instrumente financiare: instrumente nerambursabile (Fonduri Structurale, Financial Instruments of

    Fisheries Guidance si Fondul de Coeziune) si imprumut sau instrumente de garantare (Banca Europeana

    pentru Investitii, Fondul European pentru Investitii, Mecanism Financiar din zona economica Europeana,

    etc.).

    Acest ghid a fost elaborat special pentru procesul evaluarii proiectelor co-finantate prin instrumentenerambursabile. Evident, aceasta nu inseamna ca nu poate fi aplicat proiectelor co-finantate prin alte

    instrumente, mai ales ca acelasi proiect poate beneficia in multe cazuri de contributii financiare care combina

    imprumuturile si instrumentele financiare nerambursabile (Art. 5(4) din Reg. 2081/93).

    Ar trebui subliniat ca, atunci cand ghidul mentioneaza Fondurile Structurale in general, acestea includ de

    asemeni implicit si Financial Instruments of Fisheries Guidance (FIFG), atata vreme cat acesta este de

    asemeni subiect al prevederilor Reglementarilor Cadru (Reg. 2081/93) si Reglementarilor de Coordonare

    (Reg. 2082/93) ale SF.

    Fondul de Coeziune finanteaza proiecte care, prin scopurile precise ale acestui ghid, pot fi similare in multe

    privinte proiectelor mari sub asistenta Fondurilor Structurale. Un tratament similar este justificat mai departe

    de faptul ca Art. 10(5) din Reglementarile Consiliului (CE) nr. 1164/94, stabilind Fondul de Coeziune, cere in

    mod explicit o evaluare a beneficiilor economice si sociale pe termen mediu (ale proiectelor) care ar trebui sa

    fie proportionale cu resursele desfasurate si precizeaza ca o evaluare ar trebui facuta in lumina analizei cost-

    beneficiu. Exista deja o experienta vasta in proiectele mari de investitii implementate de prima si a doua

    generatie a Fondurilor Structurale reformate si Fondului de Coeziune. Tabelul 1 arata distributia pe sector inurma evaluarii unui numar de 200 proiecte mari co-finantate de Fondurile Structurale intre 1989-93. Tabelul 2

    ofera aceleasi informatii pentru un esantion de 200 proiecte mari finantate de Fondul European de Dezvoltare

    Regionala in perioada 1994-99 si de Fondul de Coeziune intre 1993-96. Pe de alta parte ar trebui sa luam in

    considerare datele din esantionul cumulativ de 400 proiecte. Fondurile Structurale ale Uniunii Europene pot

    sprijini o gama larga de proiecte, atat in termenii sectoarelor implicate cat si in termenii marimii investitiei.

    In timp ce Fondul de Coeziune finanteaza exclusiv proiecte in domeniul transporturilor si in cel al mediului,

    Fondurile Structurale si Fondul European de Dezvoltare Regionala in particular, pot sprijini de asemenea

    proiecte in sectoarele: energie, industrie si servicii. Scopul activitatilor Fondurilor Structurale include

    agricultura, piscicultura si cultura apei daca consideram de asemenea Fondul European de Garantare siIndrumare in Agricultura (EAGGF) si Financial Instruments of Fisheries Guidance (FIFG).

    Pe cand, in principiu, pentru proiectele legate de mediu si infrastructura imbinate cu retele de transport trans-europene, ar putea fi anumite suprapuneri de instrumente nerambursabile (Fondul de Coeziune, pe de o parte,

    Fondul European de Dezvoltare Regionala si, pana la un anumit punct si EAGGF, Sectiunea Indrumar pe de

    alta parte), Art. 9(1) Reglementarea Fondului de Coeziune stabileste ca nici o cheltuiala din cadrul aceluiasi

    proiect nu poate beneficia atat de Fondul de Coeziune cat si de unul din Fondurile Structurale.

    In orice caz, aceasta nu inseamna ca diferite faze ale aceluiasi mare proiect nu pot fi finantate separat de catre

    Fondul de Coeziune si de catre Fondurile Structurale. Oricum, acelasi articole permit ca asistenta din Fondul

    de Coeziune sa fie combinata cu cea din alte instrumente financiare cum ar fi cele stabilite in cadrul politicilor

    7

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    8/95

    de transport si mediu ale UE, cu conditia ca totalul sprijinului Comunitatii acordat unui proiect sa nu

    depaseasca 90% din costurile totale si asociate. Atat sprijinul prin Fondul de Coeziune cat si prin Fondurile

    Structurale poate fi combinat cu instrumente de imprumut cum ar fi finantarea Bancii Europene pentru

    Investitii.

    O buna evaluare a deciziilor de investitie intr-o asemenea gama larga de sectoare poate imbunatati rata

    succesului lor si astfel intari oportunitatile de dezvoltare in cadrul general al politicilor regionale si decoeziune. De aceea este important sa se invete din experienta si sa se promoveze o mai buna evaluare. Mai

    intai se pune intrebarea: ce ar trebui sa consideram un proiect mare pentru evaluarea socio-economica? Apoi:

    de ce fel de evaluare are nevoie Comisia pentru asemenea proiecte mari?

    Tabel 1. Comparatia primei generatii de proiecte mari pe sectoare. Fonduri Structurale 1989-93*

    Nr. %Energie 9 4.5

    Apa si mediu 23 11.5

    Transport 82 41.0

    Industrie 74 37.0

    Alte servicii 12 6.0

    TOTAL 200 100.0

    *Tabelul se bazeaza pe o evaluare ad-hoc realizata in 1994 de o echipa de lucru din cadrul Unitatii deEvaluare, DG XVI Politica Regionala. Nu este neaparat reprezentativ pentru alcatuirea unui numar deproiecte mari co-finantate de Fondurile Structurale in perioada 1989-93.

    Tabel 2. Comparatia celei de-a doua generatii de proiecte mari pe sectoare. Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regionala 1994-99 si Fondul de Coeziune 1993-96*

    Nr. %

    Energie 3 1.5

    Apa si mediu 41 20.5

    Transport 97 48.5

    Industrie 47 23.5

    Alte servicii 12 6.0

    TOTAL 200 100.0

    *In 1996, Unitatea de Evaluare a realizat o noua evaluare pe un esantion de 200 proiecte mari. Suplimentarcelei de-a doua generatii de proiecte co-finantate de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (1994-99),

    analiza a fost extinsa la proiecte co-finantate prin Fondul de Coeziune de la infiintarea sa temporara in 1993

    (ca :Instrument Financiar de Coeziune). Desi proiectele Fondului de Coeziune au realizat in general un cost

    de investitie de cel putin 10 milioane Euro, pentru a usura comparatia cu proiectele co-finantate de FondulEuropean de Dezvoltare Regionala , doar proiectele finantate prin Fondul de Coeziune cu un cost de investitie

    de 25 milioane Euro au fost luate in considerare la evaluare. Inca o data noul esantion nu este neaparat

    reprezentativ pentru alcatuirea unui numar de proiecte mari co-finantate de Fondurile Structurale si Fondul de

    Coeziune in perioada respectiva.

    1.2 Definitia proiectelor mari

    In ceea ce privesc Fondurile Structurale, Art. 16(2) din Reglementarea Consiliului 2082/93 (Coordonarea

    Fondurilor Structurale), defineste poiectele mari astfel: acelea al caror cost total luat in considerare indeterminarea sumei asistentei comunitare este, ca regula generala, mai mare de 15 milioane Euro pentru

    investitii productive.

    Pentru asemenea proiecte mari, solicitantul este necesar sa pregateasca o evaluare socio-economica detaliata

    si sa dea Comisiei informatii detaliate asupra rezultatelor. Evident, Comisia se asteapta ca o evaluare adecvata

    a investitiei sa fie realizata de solicitanti si pentru proiectele mici dar, in mod firesc, Comisia se va concentra

    pe evaluarea programelor si proiectelor mari. Solicitarea de informatii detaliate asupra evaluarii proiectelor

    8

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    9/95

    mari este absolut obligatorie atunci cand fac parte dintr-un program vast sau atunci cand proiecte individuale

    sunt propuse Comisiei pentru co-finantare.

    Limitele mentionate mai sus de 25 milioane Euro pentru infrastructura si 15 milioane Euro pentru investitii

    productive trebuie intelese dupa cum urmeaza:a) marimea economica relevanta este valoarea totala a costurilor investitiei. Pentru a aprecia aceasta cifra

    este obligatoriu sa nu se considere sursele de finantare (ex. doar finantele sectorului public sau doar co-finantarea EC) ci valoarea economica totala a infrastructurii propuse sau a investitiei productive;

    b) daca costurile investitiei se asteapta sa fie realizate in ani diferiti, trebuie sa se ia in considerare suma lor

    pe parcursul anilor;

    c) in timp ce trebuie sa se considere doar costurile de investitie, excluzand costurile de exploatare, este

    recomandabil de asemenea, sa se includa in calculul costului total al investitiei orice cheltuiala definitiva

    cum ar fi: costurile de recrutare si instruire, licente, studii preliminare, proiecte si alte studii tehnice,rezerve, alocare pentru capitalul net de lucru, etc.

    d) in anumite cazuri un grup de proiecte mici este atat de impletit incat este mai bine inteles ca un proiect

    vast (ex. Cinci sectiuni ale aceleiasi sosele, fiecare la un cost de 6 milioane EURO, ar trebui tratat ca un

    proiect mare de 30 milioane EURO).

    Lista urmatoare cuprinde niste exemple de sectoare sprijinite de Fondul European de Dezvoltare Regionala,

    care este Fondul Structural cel mai frecvent implicat in finantarea partiala a proiectelor favorabile.

    Transport. Cai ferate, aeroporturi, drumuri si sosele, porturi, metrou, retele trans-Europene (Regiuni ObiectivI)

    Apa si mediu. Apeducte, baraje si sisteme de irigatii, statii de epurare, instalatii de reciclare a deseurilor sialte lucrari de mediu.

    Energie. Productia de energie, distributia de energie, retele trans-Europene (Regiuni Obiectiv I)Alte servicii. Sanatate si educatie (Regiuni Obiectiv I), cultura, arta, telecomunicatii (inclusiv retele trans-Europene pentru Regiuni Obiectiv I), turism, cercetare si dezvoltare tehnologica si alte servicii pentru

    intreprinderi.

    Industrie. Investitii productive, infrastructura.

    Proiectele mari, asa cum au fost definite, pot fi finantate in principal prin diferite Fonduri Structurale si prin

    FIFG (vezi Art. 5, Reg. 2081/93), prin Fondul de Coeziune si prin alte mijloace de asistenta.

    In ceea ce priveste Fondul de Coeziune, sprijinul este exclusiv sub forma finantarii proiectelor, etapelor unui

    proiect sau grupurilor de proiecte (vezi Art. 1, Reg. 1164/94). Art. 10(3) din reglementarea Consiliului nr.

    1164/94 constituind Fondul, precizeaza ca proiectele, inclusiv grupurile de proiecte asociate ar trebui sa fie

    pe scara mare pentru a avea un impact semnificativ in domeniul protectiei mediului sau in domeniul

    imbunatatirii retelei infrastructurii de transport trans-European. In orice caz, costul total al proiectului sau

    grupului de proiecte in principiu nu poate fi mai mic de 10 milioane EURO, cu exceptii justificate.

    Pentru asemenea proiecte semnificative, indiferent de marime, solicitantul trebuie sa elaboreze o analiza cost-beneficiu incluzand efectele directe si indirecte asupra ratei angajarilor, posibil integrata cu alte metode de

    evaluare, in cazul proiectelor in domeniul mediului. Este clar ca considerentele mentionate pentru

    identificarea proiectelor mari cu asistenta Fondurilor Structurale (vezi punctele a)-d) de mai sus) sunt valabile

    de asemenea in cazul proiectelor finantate de Fondul de Coeziune.

    Fondul de Coeziune finanteaza proiecte in domeniul mediului (apeducte, baraje si sisteme de irigatii, statii de

    epurare, deseuri si instalatii de reciclare a deseurilor si alte lucrari in domeniul mediului, inclusiv

    reimpadurire, controlul eroziunii, conservarea naturii, reamenajarea plajelor, etc.) si retelele infrastructuriitransporturilor trans-Europene (cai ferate, aeroporturi, drumuri si sosele, porturi) in Statele Membre cu PIB pe

    cap de locuitor mai mic de 90% decat media comunitatii si cu un program care sa conduca la indeplinirea

    conditiilor de convergenta economica asa cum stabileste Art. 104c din Tratatul EU (Grecia, Irlanda,

    Portugalia si Spania).

    EAGGF (sectiunea Indrumar) si FIFG pot participa la co-finantarea proiectelor de investitii in sectoarele

    agricultura, silvicultura si sectoarele piscicultura si cultura-apei, respectiv. In cazul regiunilor mai putin

    9

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    10/95

    dezvoltate, EAGGF poate finanta de asemenea proiecte in domeniile mediu, energie, drumuri, irigatii si alte

    programe legate de apa, ca si investitii in turism si sectorul mestesugaresc.

    Tipul proiectelor co-finantate de Fondul Social European (instruire profesionala si stimulente pentru crearea

    locurilor de munca) nu este acoperit in acest ghid, datorita caracterului lor specific.

    Art. 5, Reg. 2081/93 (SF Reglementare Cadru). Forme de asistenta.1. Asistenta financiara in cadrul Fondurilor Structurale, prin Banca Europeana pentru Investitii sau prin alte

    instrumente financiare co-existente ar trebui asigurata intr-o varietate de forme care reflecta caracterul

    operatiilor. 2. In cazul Fondurilor Structurale si FIFG, asistenta financiara poate fi asigurata in principal in

    una din urmatoarele forme:- finantare partiala a programelor operationale; ()

    - finantare partiala a proiectelor corespunzatoare; ()

    Acest ghid priveste atat proiectele mari individuale cat si acelea care sunt parte a unui program operational.

    Art. 1, Reg. 1164/94 (Reglementare stabilind CF) Definitie si obiective

    3. Fondul (de Coeziune) poate contribui la finantarea:

    - proiectelor, sau

    - etapelor proiectului care sunt tehnic si financiar independente, sau

    - grupuri de proiecte legate printr-o strategie vizibila care formeaza un intreg coerentCa si in cazul Fondurilor Structurale, asistenta Fondului de Coeziune poate fi de asemenea alocata prin studii

    preliminarii referitoare la proiecte eligibile si masuri de sprijin tehnic, inclusiv cele demarate la initiativa

    Comisiei.

    1.3 Responsabilitatea evaluarii anterioare

    Reglementarile ce guverneaza atat Fondurile Structurale si cat Fondul de Coeziune stabilesc responsabilitati

    similare pentru evaluarea anterioara a proiectelor de investitii. Analiza noastra de mai jos se va baza pe cele

    mai generale norme ale Fondurilor Structurale. Prevederile corespunzatoare ale reglementarilor Fondului de

    Coeziune guvernand responsabilitatea pentru evaluarea proiectului vor fi prezentate in casute.

    Conform Art. 14 al Reg. 2082/93 Cererile vor contine informatiile de care Comisia are nevoie pentru a le

    putea evalua. Responsabilitatea aprecierii si evaluarii proiectelor mari este, ca si pentru orice alte aspecte aleimplementarii Fondurilor Structurale, o comuniune intre Comisie si Statele Membre. Art. 26 din Reg. 2082/93

    stipuleaza Aprecierea si evaluarea ar trebui sa fie responsabilitatea atat a Statelor Membre cat si a Comisiei

    si ar trebui realizata in cadrul unui parteneriat. Evaluarea trebuie sa arate beneficiile economice si sociale

    pe termen mediu corespunzatoare resurselor desfasurate.

    Art. 26 (3) prevede ca in respingerea cererilor pentru asistenta individuale, Comisia ar trebui sa ia in

    considerare constatarile aprecierii si evaluarii

    Art. 26, Reg. 2082/93 (SF Reglementarea coordonarii). Apreciere si evaluareI. Aprecierea si evaluarea ar trebui sa fie responsabilitatea atat a Statelor Membre cat si a Comisiei si ar

    trebui realizata in cadrul unui parteneriat. Autoritatile competente in Statele Membre ar trebui sa contribuie

    intr-o asemenea maniera pentru a se asigura ca aceasta apreciere si evaluare poate fi indeplinita in cea mai

    eficienta maniera. Legat de aceasta, aprecierea si evaluarea ar trebui sa utilizezeze detalii variate realizate desistemul de monitorizare pentru a masura impactul socio-economic al operatiunilor unde este cazul in stransa

    legatura cu comitetele de monitorizare.Asistenta va fi alocata unde aprecierea arata beneficii sociale si economice pe termen mediu corespunzator cu

    resursele desfasurate ().

    Art. 13, Reg. 1164/94 (Reglementari stabilind CF). Apreciere, monitorizare si evaluare

    10

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    11/95

    2. Pentru a asigura eficacitatea asistentei Comunitatii, Comisia si Statele Membre beneficiare ar trebui, in

    cooperare cu Banca Europeana pentru Investitii cand este necesar, sa realizeze o apreciere si evaluare

    sistematica a proiectelor.

    3. La primirea unei cereri de asistenta si inainte de aprobarea proiectului, Comisia ar trebui sa realizeze o

    apreciere exacta pentru stabilirea consistentei proiectului cu criteriile stabilite in art. 10 (5) (beneficiile socialesi economice trebuie sa fie corespunzatoare cu resursele desfasurate). Comisia ar trebui sa invite banca

    Europeana pentru Investitii sa contribuie la evaluarea proiectelor daca este necesar.5. La respingerea cererilor individuale de asistenta, Comisia ar trebui sa ia in considerare constatarile

    evaluarii si aprecierilor realizate in concordanta cu acest Articol.

    De aceea este clar ca deciziile Comisiei privind proiectele mari trebuie sa se bazeze pe o evaluare detaliata, in

    prima faza realizata de catre initiatorul proiectului. Cand aprecierea prezentata de initiator nu este considerata

    suficienta si convingatoare, Comisia poate cere initiatorului proiectului revizuirea sau extinderea analizei, sauComisia poate de asemenea sa realizeze un exercitiu de apreciere proprie a proiectului, si unde este necesar

    sa ceara o evaluare independenta. In acest sens, in cazul particular al Fondului pentru Coeziune,

    reglementarile stabilesc ca Comisia poate ea insasi beneficia de asistenta Bancii Europene pentru Investitii in

    evaluarea proiectului, cand este cazul. In practica, in cazul celor mai obisnuite proiecte mari se recurge la

    expertiza Bancii Europene pentru Investitii, indiferent daca sunt sau nu co-finantate de aceasta.

    In orice caz, decizia Comisiei va fi rezultatul unui dialog si a unui efort unit cu al initiatorului, pentru a obtinecele mai bune rezultate ale investitiei.

    Statele Membre au adesea propriile lor structuri si proceduri pentru evaluarea proiectelor mari, dar in anumite

    cazuri pot aparea dificultati in implementarea unei evaluari de calitate. Comisia ar putea ajuta la depasirea

    acestor dificultati in moduri diferite. Asistenta tehnica in pregatirea evaluarii proiectului poate fi co-finantata

    in contextul Cadrului de Sprijin Comunitar.

    Se recomanda ca initiatorul proiectului sa apeleze la serviciile Comisiei pentru orice informatie de care el/ea

    au nevoie in privinta acestor aspecte. In principiu nu se duce lipsa de mijloace pentru aprecierea corecta aproiectelor: Comisia cere Statelor Membre sa realizeze o asemenea sarcina, dificil pe cat ar putea fi, dar ofera

    de asemenea ajutor tehnic si financiar pentru o mai buna implementare.

    Art. 14, Reg. 2082/93 (SF Regulament de Coordonare). Procesarea cererilor de asistenta2. Cererile trebuie sa contina informatiile necesare Comisiei pentru evaluarea lor cand acestea nu sunt

    incluse deja in planuri, incluzand o descriere a masurii propuse, a scopului sau, inclusiv aria geografica de

    acoperire, si obiectivele specifice. Cererile ar trebui sa includa de asemeni rezultatele unei aprecieri anterioare

    a beneficiilor economice si sociale pe termen mediu a masurilor propuse, corespunzatoare resurselor ce se vorutiliza, institutiile responsabile de implementare, beneficiarii propusi si planul financiar si orarul propus,

    impreuna cu orice alte informatii necesare la verificare, daca masura vizata este compatibila cu legislatia sipoliticile Comunitatii.

    Art. 10, Reg.1164/94 (Reglementare stabilind CF). Aprobarea proiectelor4. Cererile ar trebui sa cuprinda urmatoarele informatii: institutia responsabila cu implementarea, natura

    investitiei si o descriere, costurile si locatia, incluzand, unde este cazul, indicarea proiectelor de interes comun

    situate pe aceeasi axa a transportului, programul pentru derularea lucrului, o analiza cost-beneficiu inclusivefectele directe si indirecte in privinta crearii de locuri de munca, informatii care fac posibila evaluarea

    impactului probabil asupra mediului, informatii privind contractele publice, planul financiar incluzand, unde

    este posibil, informatii asupra viabilitatii economice a proiectului si totalul finantarii pe care statul membru

    urmareste sa o obtina din Fond sau din alte surse ale Comunitatii. Ar trebui sa contina de asemenea, toate

    informatiile relevante asigurand dovada necesara ca proiectele sunt conforme cu reglementarea si criteriile

    cuprinse in paragraful 5, si in particular ca sunt beneficii economice si sociale pe termen mediu

    corespunzatoare cu resursele desfasurate.

    5. Urmatoarele criterii ar trebui aplicate pentru a asigura un nivel de calitate a proiectelor ridicat:

    - beneficiile economice si sociale pe termen mediu, care ar trebui sa fie proportionale cu resursele desfasurate:

    o evaluare ar trebui facuta in lumina unei analize cost-beneficiu,

    11

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    12/95

    - ()

    - contributia pe care proiectele o pot avea la implementarea politicilor comunitare privind mediul si retelele

    trans-Europene,

    - ()

    6. Comisia va decide in privinta acordarii de asistenta din Fond cu conditia ca cerintele acestui articol safie indeplinite, ()

    1.4 Informatii solicitate

    Stabilind ca proiectele ce solicita sprijin din Fond trebuie sa contina o apreciere socio-economica adecvata,

    reglementarea Fondului de Coeziune da de asemenea anumite indicatii asupra metodelor de evaluare ce pot fi

    utilizate: o analiza cost-beneficiu integrata, in cadrul proiectelor legate de mediu cu alte metode de evaluare

    pe cat posibil de tip cantitativ cum ar fi analiza multi-criteriala (vezi Art. 10 (5), Reg. 1164/94, si Declaratiile

    atasate la procesele-verbale ale Consiliului). Alte informatii pe care cererile de asistenta in cadrul Fondului de

    Coeziune ar trebui sa le contina sunt: o apreciere directa si indirecta in privinta crearii de locuri de munca,

    indicatie privind contributia proiectului la politica de mediu a Comunitatii Europene sau la politica retelelortrans-Europene; un plan de finantare incluzand, unde este posibil, informatii asupra viabilitatii economice a

    proiectului (vezi Art. 10 (4), Reg. 1164/94).

    In cazul Fondurilor Structurale, reglementarea Fondul European de Dezvoltare Regionala da indicatii asuprametodelor de evaluare ce ar trebui utilizate. Art. 5 din Reg. 2083/93 prevede ca, cererile pentru Fondul

    European de Dezvoltare Regionala cu referire atat la proiecte individuale cat si la cele cuprinse intr-un

    program operational, trebuie sa furnizeze informatii suplimentare, in afara celor specificate in Art. 14 din Reg.

    2081/93. In timp ce aceste informatii pot fi trimise Comisiei la o data ulterioara cand proiectul este parte aunui program operational, pentru proiectele individuale asemenea informatii suplimentare trebuie considerate

    ca o parte esentiala a cererii. Pentru investitiile in infrastructura, o analiza a costurilor si beneficiilor socio-

    economice ale proiectului este in topul informatiilor cerute. Pentru perspectivele pietei investitiilor

    productive, productivitatea si crearea de locuri de munca sunt criterii mentionate.

    Un examinator de proiect ar trebui sa considere acestea si alte liste similare in legislatie mai mult ca o

    indicatie generala asupra cerintelor de informatii decat ca un set rigid de criterii. In anumite cazuri, costurile si

    beneficiile sociale externe pot fi de asemeni importante in proiectele de investitii productive si ar fi o greseala

    sa le neglijam.

    Pe de alta parte, chiar cand sunt luate in considerare proiectele de infrastructura finantate de sectorul publiceste recomandabila realizarea unei analize financiare. Asa cum vom explica in sectiunea doi a acestui ghid,

    este de o importanta deosebita sa intelegem in ce masura in cursul anilor, capitalul investit in proiect poate fi

    macar partial recuperat. Aceasta se poate realiza, de exemplu, cu ajutorul vanzarii serviciilor, cand acesta este

    planuit, sau prin alte non tranzitorii mecanisme financiare care pot genera intrari financiare suficient de mari

    pentru a acoperi iesirile pentru toata gama de proiecte.

    Un alt motiv pentru care o analiza financiara consistenta este importanta pentru toate proiectele indiferent

    daca genereaza sau nu profit, este acela ca analiza este baza pentru analiza cost-beneficii si disponibilitatea saar imbunatati calitatea evaluarii proiectului (vezi paragraf 2.4)

    Acest ghid va contribui la o mai buna intelegere asupra cerintelor de informatii prezentate ale Comisiei

    mentionate in articolele citate anterior din reglementarile ERDF si CF si in alta parte, cum ar fi modalitatea de

    evaluare a costurilor si beneficiilor socio-economice, cum sa se evalueze impactul asupra dezvoltariiregionale si mediului, cum sa se aprecieze, direct si indirect, imediat si permanent, efectele asupra crearii de

    locuri de munca, cum sa se evalueze profitabilitatea economica si financiara, etc. Sunt diferite moduri de a

    raspunde la aceasta solicitare de informatii: ghidul se focalizezaz pe niste probleme-cheie, metode si criterii.

    Art. 5, Reg. 2083/93 (Reglementarile ERDF). ProiecteSuplimentar fata de informatiile specificate in Art. 16 din Reglementarea (EEC) nr. 4253/88, solicitantii de

    asistenta ERDF pentru proiecte la care se face referire in Art. 5 (2) (d) din reglementarea (EEC) nr. 2052/88

    depuse individual sau in cadrul unui program operational trebuie sa furnizeze informatiile precizate mai jos.

    12

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    13/95

    In orice caz, in cazul proiectelor ce apartin unui program operational, informatiile pot fi trimise Comisiei la o

    data ulterioara.

    Informatiile vor acoperi:

    a) pentru investitii in infrastructura:

    - analiza costurilor si beneficiilor socio-economice ale proiectului inclusiv indicatii privind rata de utilizareprevizionata,

    - impactul previzionat asupra dezvoltarii sau conversiei regiunii vizate,- indicatii asupra consecintelor pe care participarea Comunitatii le va avea la relizarea proiectului

    b) pentru investitii productive:

    - o indicatie pentru perspectivele pietei sectorului vizat,

    - efectele asupra crearii locurilor de munca

    - o analiza a profitabilitatii previzionate a proiectului.

    Sincronizarea informatiilor poate fi diferita intre proiecte individuale si cele din cadrul unui programoperational. Dar cerintele de informatii sunt la fel.

    Declaratii Suplimentare la Procesul-verbal al Consiliului (in timpul dezbaterilor privind reglementarileFondului de Coeziune)

    Consiliul si Comisia declara ca Analiza Cost-beneficiu este o regula. Mai mult, in cazul proiectelor de

    mediu si depinzand de natura proiectelor depuse, alte metode de evaluare, de obicei metode cuatificate cum ar

    fi analiza multi-criteriala, ar trebui depuse in cazurile in care, analiza cost-beneficiu nu a dus la rezultateconcludente, astfel incat o judecata poate fi emisa in masura in care proiectul va realiza probabil obiectiveleurmarite.

    1.5 Rapoarte si publicitate

    In cadrul noilor reglementari privind Fondurile Structurale si Reglementarea privind Fondul de Coeziune,

    sarcina Comisiei in legatura cu proiectele mari poate fi rezumata astfel:

    a) de a identifica, urmari propunerile Statelor membre, proiectele mari (ibid.) care care se califica in

    principal pentru asistenta SF (sau CF);

    b) de a strange informatii relevante asupra evaluarii economice si sociale a acestor proiecte, asa cum sunt

    elaborate de initiatorii lor, si de a lua in considerare, impreuna cu initiatorul, orice nevoie pentru

    apreciarea si evaluarea viitoare;c) de a lua deciziile administrative necesare;

    d) de a raporta periodic Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social si altor

    organisme interesate despre evaluarea acestor proiecte.

    Cu referire la SF, suplimentar fata de procedurile de verificare si raportare, Art. 26 (5) Reg. 2082/93

    stipuleaza obligatia Comisiei de a informa Parlamentul European si Comitetul Economic si Social prin

    raportari adecvate ex-ante si ex-post evaluare. Aceasta conditie este reintrodusa pentru proiectele mari de Art.

    31 (1), care stipuleaza ca Rapoartele anuale ce fac referire in primul sub-paragraf la Art. 16 din

    reglementarea (EEC) nr. 2052/88 trebuie reexaminate, inter alia

    - lista proiectelor mari de investitii productive care au beneficiat de asistenta acordata in cadrul Art. 16(2);

    aceste proiecte ar trebui sa fie subiectul unei evaluari concise.

    Art. 26, Reg. 2082/93 (Reglementarea de Coordonare a SF). Rapoarte si publicitate5. Rezultatele apreciarii si evaluarii trebuie depuse Parlamentului European si la Comitetul Economic si

    Social in cadrul raportului annual si celor trei rapoarte pe an prevazute in Art. 16 al Reglementarii (ECC) nr.

    2052/88.

    Anexa la anexa II, Art. J, Reg. 1164/94 (Reglementarea stabilind CF). Informatiirapirtul annual va furniza informatii privind: ()

    13

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    14/95

    9. Materiale pregatitoare si sprijin tehnic pentru masurile finantate, inclusiv precizarea tipurilor unor

    asemenea materiale si masuri;

    10. Rezultatele aprecierii, monitorizarii si evaluarii proiectelor , inclusiv informatii privind orice alte

    modificari ale proiectului pentru a corespunde cu rezultatele apreciarii, monitorizarii si evaluarii; ()

    De asemenea, in cazul Fondului de Coeziune, Comisia este obligata sa prezinte un raport annual asupra

    activitatilor Fondului acelorasi organisme mentionate mai sus si Comitetului Regiunilor (Art. 14 din Reg.1164/94). Inclusa in informatiile ce trebuie cuprinse in raportul annual (vezi Anexa la Anexa II, Reg.

    1164/94) este si o descriere a rezultatelor apreciarii, monitorizarii si evaluarii proiectelor, inclusiv o precizare

    a tipurilor de materiale pregatitoare si a sprijinului tehnic pentru masurile finantate.

    Art. 10 (7) din Reg. 1164/94 impune Comisiei obligatia de a furniza informatii precise despre proiecte,

    stipuland ca Detaliile cheie ale deciziilor Comisiei trebuie publicate in Gazeta Oficiala a ComunitatiiEuropene.

    Astfelproiectele mari sunt in centru nevoii Comisiei de informare publica, transparenta si impartirea

    responsabiliatii cu Statele membre in evaluarea procesului.

    Acest ghid este parte a unui asemenea effort, in perspectiva ca implementarea unei mai bune evaluari va

    permite Comisiei sa asigure o mai mare eficacitate in decizii si un nivel ridicat de raportare si publicitate decatre toate partile interesate.

    Recentele rapoarte ale EC referitoare la implementarea Fondurilor Structurale include urmatoarele:

    Comisia Europeana, Fondul European de Dezvoltare Regionala, 1992, Bruxel, 1993

    Comisia Europeana, Instrument financiar de Coeziune si Fondul de Coeziune, Raport Mixt, 1993-1994,

    Bruxel, 1995

    Comisia Europeana, Al 6-lea raport annual privind Fondurile Structurale, 1994, Bruxel,1996

    Comisia Europeana, Raport Annual privind Fondul de Coeziune, 1995 Bruxel, 1996

    14

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    15/95

    Sectiune a doua

    Agendaexaminatorului

    de proiect

    15

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    16/95

    Introducere

    In aceasta sectiune va oferim o privire de ansamblu asupra elementelor de verificare esentiale care se

    recomanda reprezentantilor Comisiei sau consultantului extern sa le indeplineasca cand verifica calitatea

    analizei cost-beneficiu a proiectelor mari. Analiza poate fi prezentata in materiale diferite cum ar fi un raport

    de evaluare a proiectului atasat formularelor de cerere de asistenta prin ERDF, sau Fondul de Coeziune sau

    alte instrumente financiare; sau poate fi o parte a unui exercitiu vast de evaluare. Nu discutam aici planuriadministrative specificepentru pregatirea documentatiei, dar recomndam o apropiere vasta si flexibila delecturi si evaluari ale calitatii analizelor proiectelor asa cum rezulta din numeroase materiale transmise

    Comisiei de catre initiator.

    Agenda este structurata in zece pasi. Cativa din acesti pasi sunt preliminare dar necesare cerinte ale analizei

    cost-beneficiu.

    1 Identificarea proiectului

    2 Obiective3 Analiza fezabilitatii si optiunilor

    4 Analiza financiara5 Costuri socio-economice

    6 Beneficii socio-economice

    7 Decontare

    8 Rata economica de rentabilitate

    9 Alte criterii de evaluare

    10 Sensibiliate si risc

    2.1 Identificarea proiectului

    Proiectul trebuie sa fie o unitate clar identificata de analiza.

    Parte a unui proiect mare nu este un obiectiv bine definit pentru scopul CBA.

    Un ansamblu de proiecte mici, independente ce nu sunt inter-conectate, nu reprezinta un proiect (poate fi

    un program sau o parte din el). Evaluarea programului nu este acoperita de acest Ghid care se focalizezazpe analiza proiectului.

    In timp ce reglementarile mentionate in sectiunea unu par sa traseze o linie de demarcare clara intre proiectele

    mari si proiectele mici, ex. Limita minima de 25 milioane Euro pentru infrastructura finantata de ERDF,

    adesea o analiza cost-beneficiu adecvata are nevoie sa se situeze in spatele definitiilor administrative.

    Initiatorul trebuie sa formuleze o apreciere favorabila nu doar pentru partea proiectului care se prezinta pentru

    asistenta SF sau CF dar de asemenea si pentru acele alte parti care sunt in legatura stransa. Exemple:

    - un proiect de sosea legand orasul A de orasul B, acesta este justificat doar de probabilitatea ca un

    aeroport va fi pozitionat langa orasul B si traficul principal va fi intre aeropert si orasul A: proiectul ar

    trebui analizat in contextul sistemului aeroport-sosea ca un intreg;

    - o statie hidroelectrica , situata in X si presupunand ca aprovizioneaza o noua uzina de energie intensiva:

    din nou, daca cele doua obiective sunt dependente prntru evaluarea costurilor si beneficiilor, analiza artrebui intergata chiar daca asistenta Sf este ceruta doar pentru componenta furnizarii de energie;

    - un proiect de productie mare in domeniul forestier,finantat din fonduri publice, justificat de oportunitatea

    de a aproviziona o societate de celuloza privata: analiza ar trebui sa ia in considerare atat costurile si

    beneficiile proiectului forestier cat si uzina industriala.

    Cei zece pasi si definitiile termenilor tehnici wor fi prezentate, pas cu pas, in urmatoarele paragrafe.Definitiile si termenii tehnici se vor regasi de asemenea si in Glosar (Anexa B).

    16

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    17/95

    Primul pas: verificarea daca dosarul se refera la obiectivele continute in analiza economica. Nu se poateevalua jumatate de proiect.

    In toate aceste cazuri, unitatea potrivita de analiza poate fi mai larga decat componentele sale individuale.

    Este clar ca analiza cost-beneficiu a doar unei componente poate fi eronata. Daca evaluatorul primeste un

    dosar despre o evaluare incompleta, este sfatuit sa ceara o evaluare mai cuprinzatoare.

    Evident aceasta se aplica daca dosarul contine doar anumiti pasi initiali ai investitiei al carei succes depinde

    de completarea investitiei ca un intreg: este deosebit de important sa accentuam acest punct, deoarece in

    practica procesul de luare a deciziei administrative poate necesita divizarea proietului in transe ulterioare.

    In anumite cazuri poate exista de asemeni o problema diferita: se considera un proiect cuprinzator dar co-finantarea este ceruta doar pentru componente individuale, si nu este clar daca alte componente cruciale vor fi

    implementate eventual.

    Identificarea si definirea proiectelor care necesita o mai buna evaluare poate implica in anumite cazuri, sa se

    solicite Statelor membre sa reconsidere anumite sub-proiecte individuale ca unproict mare si sa se furnizeze

    informatii suplimentare , inclusiv analiza cost-beneficiu, asa cum este cerut de reglementarile mentionate.

    Vezi de asemenea obiectivele si identificarea paragrafelor descrierii generale pe sector, Sectiunea trei.

    2.2 Obiective

    - Cererea ar terbui sa exprime care sunt obiectivele cheie socio-economice pe care proiectul vizeaza sa leinfluenteze.

    - Cerearea ar trebui sa exprime in special care din principalele obiective ale politicii regionale si de

    coeziune ale EU poate fi realizat de proiect si cum proiectul insusi, daca este de succes se presupune sa

    influenteze atingerea obiectivelor.

    Raportul de evaluare ar trebui sa stabileasca pe care din obiectivele relevante socio-economice este capabil sa-

    l influenteze proiectul. Solicitantul ar trebui sa indice care obiective ale politicii regionale si de coeziune aleEU vor fi indeplinite de proiect si, in special, cum proiectul poate influenta atingerea acestor obiective.

    Obiectivele ar trebui sa fie variabile socio-economice si nu doar indicatori fizici. Obiectivele ar trebui sa fie

    intr-o legatura logica cu proiectul si ar trebui sa fie o indicatie a cum se pot masura schimbarile la nivelul

    realizarilor.

    Este important sa se evite anumite erori fracvente:

    - declaratie vaga ca proiectul va promova dezvoltarea economica sau bunastarea sociala nu este un obiectivcuantificabil;

    - hectare de noi paduri sunt usor masurabile dae ele nu reprezinta un obiectiv social: ele sunt productii ale

    proiectului nu realizari, efecte;

    - Produsul Intern Brut pe cap de locuitor intr-o regiune data este un obiectiv social masurabil, dar doar

    proiectele foarte mari, probabil acelea la scara nationala sau inter-regionala pot avea un impact masurabil

    asupra lui; doar in aceste cazuri poate sa merite efortul de a incerca o previziune cum PIB regionalagregat va evolua pe termen lung, cu sau fara proiect.

    In timp ce evaluarea beneficiilor sociale viitoare a oricarui proiect depinde de tintele politicii diferitilor

    parteneri, constrolul crucial din perspectiva Comisiei este ca proiectul este in stransa legatura cu principalele

    obiective ale Fondurilor Structurale.

    17

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    18/95

    Legislatia privind Fondurile Structurale, in special Reg. 2081/93 da anumite indicatii generale privind

    obiectivele sociale relevante. Acestea sunt de asemenea relevante pentru proiectele mari.

    Nu dorim sa discutam aici intreaga gama a obiectivelor Fondurilor Structurale si de Coeziune.

    Variabilele socio-economice trebuie sa fie masurabile, cum ar fi venitul pe cap de locuitor, rata angajarii,valoarea consumului pe cap de locuitor, etc.

    Cum sa se masoare aceste obiective, cum sa se cantareasca si cum sa se adauge criterii suplimentare, se

    prezinta in continuare dar este important de punctat ca spiritul analizei cost-beneficiu este de a condensa pe

    cat posibil majoritatea acestor informatii in calcularea de indicatori simpli si comparabili, cum ar fi rata

    interna de rentabilitate.

    - Un proiect care se estimeaza ca va avea o rata ridicata de rentabilitate , este eficient social.

    - El creeaza beneficii sociale mai mari decat costurile sociale. Un proiect eficient genereaza profiturisociale. Produsul intrern brut in principiu inregistreaza cresteri cand cresc profiturile sociale.

    - Rata economica interna de rentabilitate a unui proiect este o proiectare microeconomica care poate

    fi mai usor de estimat decat proiectiile macroeconomice, cum ar fi produsul intern brut pe cap delocuitor.

    In primul rand, in termeni foarte generali orice proiect de investitii are un impact asupra bunastarii sociale a

    rezidentilor in regiunea vizata si poate si in alte parti, de asemenea. Bunastarea sociala este un concept

    multidimensional, incluzand componente care sunt intr-o legatura mai stransa cu venitul (consum, investitii,

    angajari) si alte componente care sunt puternic influentate de venit (echitate, sanatate, educatie si alte aspecte

    bunastarii umane). Un proiect atrage resurse care au o valoare sociala si produce rezultate care au de

    asemenea o valoare sociala. Aceste valori pot fi refoectate in totalitate de pretul pe care investitorii il platesc

    pentru a cumpara inputs (intrari pentru proiect) si pe care consumatorii il platesc pentru a cumpara

    outputs (rezultat al proiectului). In orice caz, in multe situatii pretul nu reuseste sa joace acest rol, in specialin proiectele sectorului public, sau unde exista externalitati sau alte esecuri de piata. In asemenea cazuri

    beneficiile sociale si costurile sociale, daca este posibil sa fie evaluate in marime monetara pot diferi de

    valoarea privata. Intrebarea cheie este putem afirma ca cele cateva castiguri in privinta bunastarii aparute inurma proiectului merita costul?

    In al doilea rand, cum s-a afirmat deja, schimbarile in bunastare pot avea un numar de omponente. Un proiect

    de investitie poate creste venitul rezidentilor si in principal aceasta poate fi masurata prin statistici privind

    produsul intern brut la nivel local si regional, daca sunt disponibile. Mai mult, venitul viitor poate fi influentatde cresterea competitivitatii structurii economice regionale. Conditiile de angajare se pot imbunatati pentru ca

    forta de munca neangajata este angajata in timpul perioadei de constructie sau permanent: acest efect poate fi

    masurat prin luarea in considerare a tendintelor pe piatamuncii. Mediul se poate imbunatati pentru ca

    proiectul reduce emisia de agenti poluanti: analiza impactului asupra mediului poate ajuta la cuatificarea

    acestui aspect. Unele din aceste venituri, crearea de locuri de munca si mediul pot genera beneficii indirecte

    ca: de exemplu, imbunatatirea calitatii mediului poate sustine turismul si prin urmare venituri suplimentare si

    oportunitati de angajare suplimentare; venitul suplimentar in schimb poate contribui la un mediu mai bun

    datorita faptului ca-i permite standarde de siguranta mai mari. Toate aceste beneficii pot avea parteneri:

    venitul generat de proiecte poate fi partial compensat de venitul pierdut in alte parti in economie; anumite

    proiecte pot afecta mediul intr-o anumita masura, etc. Toate aceste aspecte ar trebui luate in considerare incadrul evaluarii proiectului.

    In al treilea rand, adesea poate fi dificil a previziona toate influentele proiectului. De exemplu, frecvent, datele

    regionale nu ne permit sa facem o estimare demna de incredere asupra impactului total al proiectelor

    individuale in schimburile cu alte regiuni; efectele indirecte ale angajarilor sunt deseori dificil de estimat;

    competitivitatea poate depinde de conditiile comertului extern, rata de schimb, schimbari in preturile

    reciproce, toate variabilele pentru care poate fi prea scump pentru realizarea unei analize de proiect specifice.

    18

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    19/95

    Datorita acestor dificultatiar putea fi intelept se se concentreze asupra unui numar de date cheie: rata

    economica si financiara de rentabilitate si cativa indicatori simpli de mediu si masurare a impactului crearii de

    noi locuri de munca, sau criterii aditionale, daca sunt relevante pentru regiunea vizata. Va prezentam in

    continuare un numar de sugestii referitoare la cum sa se calculeze anumiti indicatori.

    Regiuni Obiectiv I sunt cele in care produsul intern brut pe cap de locuitor , pe baza cifrelor din ultimii trei

    ani, este mai mic de 75%din media comunitatii.

    PIB-produs intern brut

    Rata interna de rentabilitate. Rata de discount la care tendinta beneficiilor si costurilor are o valoareprezenta netaegala cu zero. Cand valorile sunt estimate la preturi actuale este cunoscut ca rata financiara de

    rentabilitate (FRR). Daca valorile sunt estimate folosind preturi de inregistrare asemanatoare, se numeste rataeconomica de rentabilitate (ERR).

    2.3 Analiza fezabilitatii si optiunilor

    - Solicitantul trebuie sa demonstreze ca proiectul este cea mai buna optiune printre alte proiectefezabile si ca optiunea particulara care a fost propusa pentru asisitenta UE este fezabila. Aceasta

    trebuie documentata prin studii de sprijin detaliate (ex. Inginerie, piatta, management, analizaimplementarii, rapoarte privind impactul asupra mediului etc.).

    In anumite cazuri un proiect mare poate fi considetar pozitiv in termnii analizei cost-beneficiu, dar inferior dinpunct de vedere al optiunilor alternetive. Reprezentantul Comisiei insarcinat cu revizuirea proiectului mare,

    inainte de a realiza propria evaluare ar trebui sa verifice doua probleme majore strans legate una cu celalta:

    In primul rand, solicitandul a demonstrat fezabilitatea proiectului?

    Aceasta poate fi documentata pe baza raportului de fezabilitate si studiilor ajutatoare. Un raport de fezabilitate

    tip pentru o infrastructura mare poate contine informatii despre mediul economic si institutional, cerere

    previzionata (de piata sau nu), tehnologia disponibila, planul de productie (utilizand rata de utilizare a

    infrastructurii), solicitarile personalului, scara proiectului, localizare, intrari fizice, programarea si

    implementarea, fazele extinderii, planificarea financiara, aspecte de mediu. In majoritatea cazurilor analizaproiectelor mari implica studii de sprijin detaliate (inginerie, de piata, etc.).

    In al doilea rand, solicitantul a arata ca celelalte optiuni au fost luate in considerare intr-o maniera corecta?

    In anumite cazuri un proiect poate trece testul analizei cost-beneficiu, chiar daca este din punct de vedere

    social inferior altor alternative. Exemple tipice sunt proiectele in domeniul transportului unde diferite rute

    si/sau diferite tehnologii pot fi analizate; cladirile mari de spital contra unei oferte mai difuze a capacitatii

    serviciilor de sanatate; fabrica localizata in zona A contra celei localizate in B; diferite aranjamente privindsarcina maxima a furnizorilor de energie; imbunatatirea eficacitatii energiei in locul (sau suplimentar la )

    construirea unei noi fabrici, etc.

    Examinatorul proiectului trebuie convins ca un studiu de fezabilitate adecvat si analiza optiunilor a fost

    realizata de catre solicitant. Daca aceasta nu rezulta, el/ea poate sugera implementarea si reconsidereareaschitarii corespunzatoare a proiectului.

    Anexa A ofera un cuprins detaliat pentru un Raport de Evaluare tip, in timp ce Sectiunea trei ofera anumiteinformatii utile referitoare la proiectele mari in sectoare specifice de relevanta pentru politica regionala a

    Uniunii Europene.

    19

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    20/95

    Cuprinsul unui Raport de Evaluare tipA.1 RezumatA.2 Mediu socio-economic

    A.3 Cererea si furnizarea rezultatelor proiectuluiA.4 Optiunile tehnologice si planul de productieA.5 Resurse umaneA.6 PozitionareA.7 ImplementareA.8 Analiza financiaraA.9 Analiza socio-economica cost-beneficiuA.10 Analiza riscului

    Fezabilitate. Propunerea financiara trebuie sa se bazeze pe studii anterioare de fezabilitate adecvate, Vezi deasemeni Anexa A, in special A3, A4, A5, A6, A7.

    Raport de Evaluare. Pentru detalii vezi Anexa A.

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    21/95

    2.4 Analiza Financiara

    - Viitoorul proiectului ar trebui previzionat pe parcursul viaetii sale si pentru o perioada suficient demare pentru a-l intelege ca avand un impact pe termen mediu/lung.

    -Pentru majoritatea infrastructurii acest orizont de timp (indicativ) nu este mai mic de 20 ani;pentru investitii productive, iarasi indicativ, aproximativ 10 ani. Vezi de asemenea capitolul 3.

    - In orice caz, orizontul de timp nu ar trebui sa fie atat de lung pentru a depasi viata utila economicaa proiectului.

    - Datele proiectului trebuie sa contina informatii despre intrarile si iesirile fizice anuale si intrarile siiesirile financiare.

    - Examinatorul trebuie sa verifice daca este disponibvila o analiza financiara cuprinzatoare. Aceastainplica o previzionare a ratei interne de rentabilitate a proiectului sau valoarea sa neta prezenta.Este important ca aceste calcule sa se bazezez pe un set complet de proiectii financiare (venituldeclarat, balanta, fluxul de numerar).

    In timp ce analiza cost-beneficiu merge dincolo de consideratia rezultatelor financiare ale proiectului,

    majoritarea informatiilor proiectului privind beneficiile si costurile sunt asigurate de o analiza financiara

    corect detaliata. Aceasta analiza va da examinatorului informatii esentiale despre previzionarea intrarilor siiesirilor in termeni fizici, preturile lor, si toate structurile de programare ale intrarilor si iesirilor . Existenta

    unor asemenea informatii vor creste enorm posibilitatea evaluarii impactului social al proiectului, deoarece va

    fi posibil sa fie utilizat ca baza pentru curectiile corespunzatoare si si suplimentarea informatiilor pentru

    analiza cost-beneficiu.

    In primul rand, viitorul proiectului ar trebui previzionat pentru o perioada corespunzatoare cu utilitatea sa

    economica si suficient de mare pentru a intelege impactul sau probabil pe termen mediu/lung. Pentru

    infrastructura, un orizont de timp rezonabil este nu mai putin de 20 ani; pentru investitii productiveaproximativ 10 ani (vezi Tabel 3). Pentru ultimul an, trebuie sa se estimeze valoarea ramasa (ex. Valoarea

    datoriilor, valoarea activelor, cum ar fi cladirile sau instalatiile, etc.).

    In al doilea rand, datele proiectului trebuie sa contina informatii despre intrarile si iesirile fizice anuale.

    Intrarile include personalul, factori de productie, energie si alte pozitii fizice relevante, investitii in bunuri,

    etc.; iesirile vor include unitati de servicii si/sau produse furnizate an de an.

    In al treilea rand trebuie selectata o unitate adecvata de relatare: cand valorile sunt exprimate in Euro, aceasta

    va fi utila la evaluarea Comisiei.

    In al patrulea rand preturile trebuie specificate pentru fiecare pozitiecea mai buna metoda este sa se considere

    preturile curente si sa se previzioneze evolutiile lor. Se pot utiliza si preturile constante, dar atunci trebuie sa

    se modifice in functie de modificarile viitoare lae preturilor relative. O analizaa analizelor proiectelor mari

    duce la concluzia ca deseori aceste probleme nu au fost studiate in profunzi=me de catre initiatorii proiectelor.

    In al cincile rand, planificarea financiara ar trebui sa arate ca proiectul nu risca sa ramana fara bani:

    programarea intrarile si iesirilea fondurilor poate fi cruciala in implementarea proiectului. Initiatorii ar trebui

    sa arate cum, in orizontul de timp al proiectului, sursele de finantare (inclusiv veniturile si alte modalitati detransfer de numerar) vor corespunde platilor an de an. Este mai mult decat evident ca chiar foarte des,

    initiatorii proiectelor trec cu vederea aceasta importanta analiza.

    In sfarsit, solicitantul trebuie sa arate cea mai buna estimare a ratei financiare interne de rentabilitate (FRR) a

    proiectului sau valoarea sa financiara neta prezenta (FNPV).

    21

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    22/95

    Valoarea neta prezenta a proiectului este definita ca diferenta intre valorile prezente ale intrarilor si iesirilorin numerar viitoare.Aceasta inseamna ca toate fluxurile de numerar anuale trebuie reduse de la inceput la o

    rata de actualizare prestabilita.

    Rata interna de rentabilitate. Rat de actualizare la care o tendinta a costurilor si beneficiilor are o valoareprezenta neta egala cu zero.

    Rata de actualizare. Rata cu care valorile viitoare sunt reduse la prezent. De obicei se considera dificultatileegale cu oportunitatile costului de capital. O exprimare clara a logicii ratei de actualizare este in Bridges G.A.,Winpenny J.T., Planificarea proiectelor de dezvoltare, HMSO, Londra, 1992.

    Preturi constante. Preturile fixate la un an de referinta pentru a ajusta pentru inflatie.Preturi curente. Preturi nominale asa cu pot fi observate an de an.

    O foarte scazuta sau chiar negativa rata financiara de rentabilitate nu inseamna in mod obligatoriu caproiectul nu este in legatura cu obiectivele Fondurilor structurale. Analiza cost-beneficiu poate da oevaluare socio-economica pozitiva unor asemenea proiecte.

    In orice caz Comisia ar trebui sa fie constienta de valoarea financiare neta a proiectului si ar trebui sa se

    asigure ca proiectul, chiar co-finantat, nu risca sa fie stopat de lipsa numerarului. In aceasta etapa Comisia nu

    recomanda o rata minima de rentabilitate ceruta sau o rata de actualizare financiara pentru toate tarile si

    sectoarele. Experienta internationala si Experienta Comisiei insasi cu prima si a doua generatie de proiectemari in cadrul Fondurilor Structurale ofera oricum niste informatii utile.

    Pentru investitiile productive cum ar fi fabrici industriale, ratele interne de rentabilitate sunt de obicei mult

    deasupra a 10% (real).

    Pentru infrastructura, ratele interne de rentabilitate sunt de obicei scazute si negative, in parte datorita

    structurii tarifului in aceste sectoare.

    3. Orizontul de timp (ani) in evaluarea unui esantion de 400 proiecte mari in cadrul primei si celeide-a doua generatii combinate

    Media orizontului de timp Numar proiecte*

    Energie 24.7 9

    Apa si mediu 29.1 47Transport 26.6 127

    Industrie 8.8 96

    Alte servicii 14.2 10

    TOTAL 20.1 289

    Sursa: vezi tabelele 1 si 2

    (*) Proiecte pentru care sunt disponibile informatiile

    Tabel 4. Ratele financiare interne de rentabilitate previzionate la evaluarea unui esantion de 400proiecte mari in cadrul primei si cele de-a doua generatii combinate

    Media Numar proiecte*Energie 7.0 6

    Apa si mediu -0.1 15

    Transport 6.5 55Industrie 19.0 68

    Alte servicii 4.2 5

    TOTAL 11.5 149

    Sursa: vezi tabelele 1 si 2.

    (*) proiecte pentru care sunt disponibile informatiile

    In orice caz, ratele financiare de rentabilitate trebuie calculate pe investitia totala, neta de taxe si subventii,aceasta excluzand veniturile reinvestite.

    22

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    23/95

    2.5 Costurile socio-economice

    - Examinatorul proiectului trebuie sa verifice daca initiatorul proiectului a luat in considerarecosturile sociale ale proiectului care ar putea ajunge deasupra cheltuielilor monetare. Aceasta sepoate intampla cand:

    - Preturile reale sunt deformate de monopoluri, restrictii comerciale, etc.

    - Salariile nu sunt legate de productivitatea muncii

    - Taxele sau subventiile influenteaza structura pretului

    - Exista influente exterioare

    - Exista efecte non-monetare , inclusiv influentele mediului.

    In timp ce pasii anteriori sunt necesari si importanti, intr-un anumit sens ei sunt doar preliminari evaluarii

    costurilor si beneficiilor sociale. Examinatorul proiectului este sfatuitsa inceapa cu verificarea modului in careinitiatorul a tratat costurile sociale in evaluarea sa proprie.

    O rata interna financiara de rentabilitate negativa poate aparea datorita faptului ca bunurile si serviciile devaloare cum ar fi apa sau aducatia nu pot fi evaluate sau sunt evaluate la preturi scazute. Valoarea beneficiilor

    consumatorilor in asemenea cazuri poate fi dezvaluita prin utilizarea preturilor in contextul analizeieconomice. (capitolul 2.6).

    Distorsionarea preturilor intrarilor si iesirilor

    Un obiectiv general al Uniunii Europene este completarea pietei sale interne. In pofida deceniilor de eforturi

    si a recentelor miscari in aceasta directie, exista inca distorsiuni ale preturilor intre Tarile Membre si la

    frontiera dintre Uniunea Europeana si restul lumii.

    Preturile curente asa cum apar din piete imperfecte si din politicile preturilor sectorului public nu pot reflecta

    costul de oportunitate al intrarilor. In anumite cazuri, aceasta poate fi importanta in evaluarea proiectelor

    mari, si datele financiare pot fi astfel intelese gresit ca indicatori de binefacere. Exemple:

    - Un proiect intensiv legat de utilizarea pamantului , ex. un site industrial, in care pamantul este pus la

    dispozitie fara taxa de catre o institutie publica care poate castiga pe de alta parte chiria;

    - Un proiect in agricultura care depinde de furnizarea apei la un pret foarte scazut, cu greu subventionate

    de sectorul public;

    - Un proiect intensiv ce priveste energia care depinde de furnizarea electricitatii intr-un regim de preturi

    stabile, cand aceste preturi sunt diferite de costurile marginale pe termen lung.

    In anumite cazuri preturile sunt reglementate de Stat pentru a compensa perceperea esecurilor pietei si in

    cazul in care sunt corespunzatoare cu obiectivele politicii lor; ex. cand taxele indirecte sunt aplicate pentru acorecta influentele externe. Dar in alte cazuri, preturile actuale sunt distorsionate din cauza puterii

    monopolului, din motive istorice, incompleta informare sau alte imperfectiuni ale pietei.

    Ori de cate ori anumite intrari sunt afectate de puternica distorsiune a preturilor, initiatorul trebuie sa ia inconsiderare problema la evaluarea proiectului si sa utilizeze preturile contabile care pot reflecta mai bine

    oportunitatea costurilor sociale ale resurselor. Examinatorul de proiect trebuie sa evalueze atent si sa ia in

    considerare modul in care costurile sociale sunt afectate de abaterile de la structurile urmatoare ale pretului:

    Cost marginal pentru bunurile internationale ne-comerciale cum ar fi serviciile de transport local

    23

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    24/95

    Preturi limita pentru bunurile internationale comerciale cum ar fi produse agricole sau produse fabricate.

    De fapt, exista deseori argumente economice puternice pentru utilizarea preturilor limita si/sau a costurilor

    marginale ca preturi contabile, cand preturile actuale sunt considerate diferite fundamental de costurile socialede oportunitate. In orice caz, aceasta regula generala poate fi verificata in cadrul unui proiect specific aflat sub

    examinare.

    - Pret limita. Pentru bunuri si servicii internationale comerciale, preturile pe piata internationalasunt de obicei costuri de oportunitate corespunzatoare. Bunul in special poate fi intotdeaunavandut sau achizitionat la pretul sau universal. Pentru bunurile importate ocazional, pretul decontabilitate este pretul sau CIF (Costuri, Asigurare, Transport): pentru bunurile exportateocazional, este pretul franco bord.

    - Pentru majoritatea bunurilor intra-Comunitare nu exista diferente importante intre pretul internsi cel de frontiera. Dar pentru anumite schimburi extra-Comunitare cum ar fi produseleindustriale sau agricole si astfel in legatura cu evaluarea proiectelor mari, pot fi diferente de pretsemnificative.

    Cost de opotrtunitate. Valoarea economica a unei intrari de factori in utilizarea alternativa cea mai bunaposibila.

    Costul marginal reprezinta cresterea in costul total cand productia creste cu o singura unitate.

    Pret de granita. Pentru majoritatea preturilor interne ale coin schimburile pe piata interna nu difera mult depreturile de granita. Dar pot exista diferente semnificative pentru comertul extra-comunitar si pentru anumite

    proiecte in industrie si agricultura.

    Pentru o introducere sumara si clara privind preturile contabile, recurgeti la: Saerbeck R., Evaluareaeconomica a proiectelor. Ghid pentru o analiza simplificata cost-beneficii, EIB Paper n. 15, banca Europeana

    pentru Investitii, Luxemburg, 1990.

    Distorsiuni ale salariilor

    In anumite cazuri, o intrare de factari la marile proiecte, in special in infrastructura, este munca.Salariile curente pot fi un indicator social istorsionat al costului de oportunitate al muncii pentru capietele fortei de munca sunt imperfecte.

    Exemple:

    - anumite persoane, in special in sectorul public, pot primi salarii mai mari sau mai mici decat partenerii

    lor in sectirul privat pentru o munca similara;

    - in sectorul privat, costurile fortei de munca pentru societatea privata pot fi mai mici decat costul social de

    oportunitate deoarece Statul acorda subventii speciale pentru angajari de forta de munca in anumite zone;

    - poate exista o legislatie care fixeaza nivelul minim legal chiar daca sub amenintarea somajului vor exista

    persoane dosmice sa munceasca pentru mai putin.

    In asemenea cazuri, initiatorul poate recurge la o corectare a salariului simbolic si sa utilizeze salariul utilizat

    in contabilitate.

    In timp ce Comisia nu recomanda o formula specifica a salariului simbolic, initiatorul trebuie sa fie prudent si

    consistent in propria-i evaluare a costurilor sociale ale muncii. Pentru lecturi suplimentare vezi anexa C.

    24

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    25/95

    Aspecte legate de taxe

    Preturile de piata includ taxe si subventii si unele transferuri de plati care pot afecta preturile relative. In timp

    ce in anumite cazuri va fi foarte dificil de estimat preturile scutite de taxe, anumite reguli generale pot fistabilite pentru corectarea acestor distorsiuni:

    - pentru analiza cost-beneficiu sa fie considerate preturile de intrare si fara TVA sau alte taxe indirecte;

    - taxele directe ar trebui incluse in costuri: astfel thus one has to consider wages gross of income taxes, and

    profits gross of corporate taxes;

    - transferurile de plati catre indivizi, cum ar fi platile asigurarii sociale, trebuie omise;

    - in anumite cazuri taxele/subventiile indirecte sunt destinate corectarii factorilor externi. Un exemplu tipic

    sunt taxele pe pretul energiei pentru a descuraja efectele negative ale mediului. In acest caz, si in altele

    similare, poate fi justificat sa includem aceste taxe in costul proiectului dar evaluarea ar trebui sa evite

    dubla inregistrare (ex. incluzand in evaluare atat taxele pe energie cat si costuri estimate ale mediului

    extern).

    Evident, taxarea ar trebui sa fie mai mai putin precisa cand prezinta o importanta minora in evaluarea

    proiectului, dar o consistenta totala este necesara.

    Costuri externe

    Orice cost social care se revarsa din proiect catre alte subiecte, fara compensatie, ar trebui contabilizat in

    analiza cost-beneficiu suplimentar fata de costurile financiare.

    Exemple:

    - pierderi in productia agricola datorita utilizarii diferi a pamantului;

    -

    costuri nete suplimentare pentru autoritatile locale pentru conectarea unei noi fabrici la reteaua existentade canalizare;

    - cresterea costurilor retelelor de canalizare.

    Examinatorul de proiect trebuie sa verifice daca aceste tipuri de costuri au fost identificate, cuatntificate si li

    s-a dat o valoare monetara reala, pe cat posibil. Daca acest lucru nu este posibil, vezi paragraful urmator..

    Salariu contabil sau pret din umbra. Cel mai ridicat nivel al remuneratiei muncii angajate in proiect arputea fi castigat in alta parte. Datorita nivelului minim prevazut de lege, reglementarilor si altor restrictii,

    salariul actual platit poate sa nu fie o masura corecta a costului real al muncii. Intr-o economie marcata de

    somaj in crestere sau subutilizarea fortei de munca, oportunitatea costului fortei de munca utilizata in proiect

    poate fi mai mica decat rata actuala a salariului.

    Consistenta implica ca taxele si stimulentele ar trebui sa fie aceleasi pentru cost si beneficiu in cadrul unuiproiect, ca si intre diferite proiecte.

    Impactul asupra mediului

    Comisia solicita sistematic initiatorilor sa asigure informatii privind evaluarea impactului asupra mediului.

    Cererile atat pentru Fondul de Coeziune cat si pentru ERDF solicita initiatorilor sa specifice daca proiectul

    corespunde listei din anexa I a Directivei 85/337 sau anexei II, sau daca proiectul nu nu a fost realizat pentruDirectiva 85/337. Anexa I include cazuri cum ar fi: constructia de motorways, porturi maritime comerciale,

    25

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    26/95

    fabrici pentru reciclarea deseurilor, fabrici chimice si alte fabrici sau munci care au un impact puternic asupra

    mediului. Anexa II includeun numar mare de fabrici industriale, miniere si de productie si transportul energiei

    ca si proiectele de infrastructura care nu sunt incluse in anexa I.

    O examninare a sectoarelor celo mai implicate in ERDF si in Fondurile de Coeziune arata ca, in principiu, unnumar mare de proiecte se situeaza in limitele Anexei I si Anexei II. In primul caz, chestionarul Comisiei

    atasat la cerere siolicita initiatorilor proiectelor sa includa un rezumat non-tehnic al analizei impactului asupramediului (Eia), rezultatele consultarilor cu autoritatilr responsabile cu mediul si cu opinia publica, un

    formular daca este posibil de la autoritati le tarilor membre.

    Aceleasi documente sunt solicitate de asemenea in cel de-al doilea caz. In al treilea caz (proiecte care nu sunt

    cuprinse in Directiva 85/337) informatii generale sunt solicitate privind compatibilitatea in privinta mediului a

    proiectului cu privire la mediul inconjurator, natura, pamant, apa si aer, producerea deseurilor, riscurileeroziunii si stabilitatea pamantului. Detalii ale planurilor ce vizezaza reducerea impactului asupra mediului au

    fost de asemenea solicitate.

    Acelasi chestionar este aplicat proiectelor din anexa II in cazul in care legile nationale nu solicita un studiu

    obligatoriu privind impactul asupra mediului. Suplimentar, proiectelor care nu sunt cuprinse in Directiva li se

    solicita o declaratie semnata de autoritati pertinente in sprijinul chestionarului, si ori de cate ori initiatorul

    proiectului declara ca proiectul nu a fost guvernat de Directiva mentionata si nu se situeaza intr-o zona

    sensibila in ceea ce priveste mediul (zonele protejate de legile nationale sau incluse in listele la care se aplicalegislatia Comunitara), Comisia cere o mapa la scala 1:100,000 a zonei si o declaratie de la autoritatile

    pertinente. In toate cazurile Comisia solicita informatii asupra starii curente a iprocedurilor privind mpactuluiasupra mediului daca acestea nu au fost deja indeplinite.

    In contextul evaluarii proiectelor mari, impactul asupra mediului trebuie sa fie descris si evaluatcorespunzator, posibil prin explicarea metodelor calitative-cantitative. Analiza multicriteriala esteadesea utila in acest cadru.

    O discutie pe teme evaluarii impactului asupra mediului trece peste scopul acestui ghid, dar analiza cost-

    beneficiu si analiza impactului asupra mediului intalnesc probleme similare. Ar trebui considerate in paralel

    si, pe cat posibil ar trebui integrate, aceasta ar implica acordarea daca este posibil unei valori conventionale

    contabile costurilor de mediu.

    Exemple:

    - costurile de mediu ale unei sosele pot fi estimate de potentialele pierderi a valorii proprietatilor din

    apropiere datorita cresterii zgomotului si emisiilor, degradarii peisajului;

    - costurile de mediu ale unei mari fabrici poluante, ex, rafinarie de ulei, pot fi estimate de potentiala

    crestere a cheltuielilor cu sanatatea printre rezidenti si muncitori.

    Acesatea pot fi estimari foarte dramatice: in orice caz ele pot cel putin sa cuprinda cele mai relevante costuri

    ale mediului.

    Cand este imposibil sa se stabileasca valoarea baneasca a costurilor de mediu, analiza cost-beneficiu trebuie

    insotita de o declaratie detaliata a impactului asupra mediului si trebuie sa se propuna o evaluare subiectiva arezultatelor lor.

    Valoarea contabila a activelor imobilizate detinute de sectorul public

    Multe proiecte in sectorul public utilizeaza activele imobilizate si pamantul care pot fi detinute de stat sau

    cumparate din bugetul general al Guvernului.

    26

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    27/95

    Active imobilizate, incluzand pamant, cladiri, instalatii si resurse naturale ar trebui evaluate la costul lor de

    oportunitate si nu la valoarea lor contabila istorica sau oficiala. Aceasta trebuie realizata chiar daca exista

    optiuni alternative in utilizarea activelorsi chiar daca sunt detinute de sectorul de stat.

    Chiar daca nu exista o valoare optionala asociata, cheltuielile efectuate sau angajamentele irevocabile alefondurilor publice nu sunt costuri sociale care sa se ia in considerare in evaluarea noilor proiecte.

    Valoare optionala. Valoarea prezenta a activelor imobilizate chiar daca exista alternative optionale pentru

    utilizarea lor. Este strans asociata conceptului de oportunitate a costului. Nici o optiune a valorii nu implica ca

    costul de oportunitate sa fie egal cu zero.

    - Uneori va fi dificil sa se dea o valoare masurabila costurilor externe si beneficiilor chiar dacaevaluarea lor este simpla. Un proiect poate cauza pagube ecologice ale caror efecte combinate cualti factori se vor intinde pe termen lung , si sunt dificil de cuantificat si evaluat.

    - Este notabila cel putin listarea factorilor externi ce nu pot fi cuantificatipentru a oferi factorilor dedecizie mai multe elemente pentru a lua o decizie, cantarind aspectele cuantificabile , exprimate deexemplu in rata interna de rentabilitate, cu cele necuantificabile, exprimate calitativ.

    2.6 Beneficii socio-economice

    - Initiatorul proiectului trebuie sa prezinte beneficiile sociale intr-o forma masurabila.

    - Examinatorului I se recomanda sa verifice urmatoarele probleme:

    - Preturile actuale de iesire pot sa nu reprezinte valoarea lor sociala, datorita imperfectiunilor pietei

    - Beneficiile sociale ale angajarilor suplimentare este in principal rezultatul care sta la baza: dublainregistrare a beneficiilor trebuie evitata

    - Beneficiilor externe ar trebui sa li se dea o valoare monetara, daca este posibil

    - Daca aceasta este dificila sau imposibila, ar trebui cel putin sa existe o cuantificare adecvata intermeni fizici, facand posibila o evaluare calitativa a acestor beneficii.

    Modificari ale preturilor de iesire

    Preturile curente de iesire pot reprezenta eronat costul de oportunitate al bunurilor si serviciilor realizate in

    cadrul proiectelor mari aflate in examinare.

    De exemplu:

    statie de furnizare a energiei sub un pret de monopol, ducand la diferente substantiale intre preturileelectricitatii si ale costurilor marginale: beneficiul economic poate fi mai mic decat beneficiul financiar

    noua fabrica de masini intr-o tara care limiteaza importurile de masini mai putin scumpe din tarile care nu

    apartin CE: aici pretul de iesire poate fi mai mare decat costul social de oportunitate.

    Optiunea valorii. Valoarea prezenta a activelor imobilizate chiar daca exista alternative valorice pentruutilizarea lor. Aceasta este strans legata de conceptul oportunitatii de cost. Nici o optiune valorica nu implica

    ca costul de oportunitate sa fie egal cu zero.

    27

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    28/95

    Monopol. Maximizarea profiturilor prin practicarea unor preturi de monopol mai mari decat costurilemarginale. Tarifele intreprinderilor de stat aflate intr-o pozitie de monopol pot sa fie mai mari decat costurile

    marginale, ocazional.

    Cand preturile sunt egale cu costurile marginale, consumatorul plateste exact costul de productie al unei

    unitati suplimentare: in cadrul anumitor conditii generale, aceasta conduce la eficienta economica.

    Un spital administrat in regim de servici medicale publice: aici pacientii ar putea plati substantial mai putindecat costul tratamentului, cu toate ca beneficiile economice pot fi mai mari decat veniturile spitalului;

    In aceste cazuri, ca si alte cazuri similare, examinatorul proiectului trebuie sa verifice daca, precum si modul

    in care aplicantul a efectuat corecturile necesare in scopul evaluarii beneficiilor sociale ale proiectului.

    Urmatoarele verificari ar putea fi relevante:

    - Sunt preturile sau tarifele platite de catre consumatorul serviciilor proiectului, egale cu costurileminime de lunga durata pentru bunurile ne-comerciale? De exemplu, sunt serviciile de transport

    locale tarifate la costurile minime?

    - Sunt preturile rezultatelor proiectului pentru bunurile comerciale, cum ar fi bunurile agricole sau

    de fabricatie, egale cu sau diferite de preturile limita?

    Beneficiile sociale ale fortei de munca angajata suplimentar

    In cadrul Analizelor Cost-Beneficii, ocuparea fortei de munca suplimentare reprezinta, la prima vedere, uncost social. Utilizarea de catre proiect a resurselor de munca devin astfel neutilizabile pentru scopurile sociale

    alternative. Beneficiul relevant il constituie venitul suplimentar generat de crearea de locuri de munca, iar

    aceasta este estimata prin valoarea rezultatelor nete directe si indirecte ale proiectului.

    Este important sa intelegem ca pot exista doua moduri deferite, reciproc exclusive, de estimare a beneficiilorsociale ale fortei de munca creata suplimentare:

    - Cum s-a mentionat deja, se poate folosi salariu inferior salariului actual platit de catre proiect.

    Acesta reprezinta un mod de a tine seama de faptul ca, in conditiile de somaj, salariile actuale

    sunt mai mari decat costul oportun al muncii. Prin reducerea costurilor muncii, acest modfinanciar de a plati creste valoarea neta sociala prezenta a venitului proiectului sau ERR acestuia

    in comparatie cu valoarea lui particulara;

    - Alternativ, se poate incerca sa se estimeze venitul multiplu al realizarilor, iar venitul social alproiectului va fi de asemeni mai mare decat propriul venit datorita acestui impact pozitiv extern.

    Amandoua metodele, fie prin extragerea unei fractiuni din costurile muncii, fie prin adaugarea unor realizari

    suplimentare, au propriile dezavantaje si limite, dar in principal, in conditii corespunzatoare ele sunt

    echivalente. In orice caz:

    - Nu se pot folosi simultan (dubla numarare!)

    - Daca un proiect important are deja o rata interna de intrari satisfacatoare inaintea corectarilor

    privind ocuparea fortei de munca, nu este necesar sa se cheltuiasca mult timp si efort in acestgen de calcule.

    Venitul multiplu: Rata dintre variatia venitului national si variatia cheltuielilor care au provocat-o.Cheltuielile care apar din venitul castigat intr-un proiect poate atrage mici afaceri si serviciile adiacente in

    regiune. Venitul acestor intreprinderi va fi uncastig in cadrul regiunii proiectului si va contribui la

    28

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    29/95

    cresterea venitului regiunii.

    Totusi, este important sa se considere ca in anumite cazuri impactul fortei de munca angajata asupra

    proiectului poate solicita o atentie atenta privind:

    - Importanta verificarii pierderilor in locuri de munca in alte sectoare, ca o consecinta a

    desfasurarii proiectului: beneficiile in ansamblu ale angajarilor pot supraestima impactul net;

    - Mentinerea unor locuri de munca datorita proiectului, care altfel ar fi fost pierdute: acest lucru

    poate fi relevant in mod special pentru restructurarea si modernizarea fabricilor existente. Acest

    gen de afirmatie trebuie sprijinita de o analiza a structurii costului si a competitivitatii ca un

    rezultat al proiectului si in lipsa realizarii acestuia;

    - Unele obiective ale Fondurilor Structurale sunt conectate de anumite tinte speciale privind

    locurile de munca (de exemplu, tinerii, somerii de lunga durata) si poate fi important sa tinaseama de impacturile diferite in grupuri-tinta.

    29

  • 8/8/2019 Ghid Pentru Analiza Cost-Beneficiu a Proiectelor Mari

    30/95

    Tabel 5. Costul mediu al investitiei per forta de munca angajata permanent de proiectemajore 1993-1999, pe sectoare (curs EURO milion)

    Create direct Create indirect total

    Transport 1.0 0.3 0.2

    Apa si mediu 0.3 0.5 0.2

    Alte servicii 0.1 0.1 0.1

    Industrie 0.3 0.2 0.1

    Total 0.5 0.2 0.2

    3 Costul investitiei per loc de munca creat

    Crearea de locuri de munca datorita proiectelor de infrastructura sau industriale reprezintadeseori o tinta specifica a politicilor regionale. Beneficiul social al angajarilor este in finaldeterminat de venituri si de asociarea cu bunastarea economica. Costul mediu al investitiei per locde munca permanent creat este mai degraba un indicator superficial al eficacitatii costului, sipoate fi utilizat special pentru compararea preliminara cu proiecte similare.

    30

  • 8/8/2019 Ghid Pentru A