ANALELE A. R.TOM. XXXII. SECT. ISTORICE. No. 13.

I

IACADEMIA ROMANA..........

,)

DoAmi\ ALU1

IEREmIAVODA"

DE

N. IORGAMEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EXTRAS DIN:

ANALELE ACADEMIEI ROMANESoria II. Tom. XXXII.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

------2-Ift'als-----

BUCURE$T1Institutul de Arte Grafice «CAROL GOBL» S-sor loan St. Rasidescu

16, STRADA DOAMNEI, 161910. 26.869

Pretul 1 leu.

..

. .

..

.

.

.

.

.

.

..

.,

,

..

.

-.

.

,

.

. ..

.

..

. . .

. ,. . .

.

,

,

.

. .

. .

-

' .. .

. . ,-

.

. .

. . ,..

. ,

._

.

- '

11

Analele Sociefatil Academies Romaine. Seria I :Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romane. Seria II:Tom. IX. Desbaterile *i memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888Tom. Xl. Desbaterile Academiei in 1888-9

L. B.

23.XL Memoriile Sectiunii Istorice ' 2XIL Desbaterile Academiei in 1889-90 _3.XII. Memoriile Sectiunii Istorice 12.XIII. Desbaterile Academiei in 1890..-91 4.50

* XIV. Desbaterile Academiei in 1891-2 2,50XV. Desbaterile Academiei in 1892 3 4.XV. Memorill.c Sectiunii Istorice 8.

* XVI. Desbaterile Academiei in 1893 4 4,50XVI. Memoriile Sectiunii Istorice 3,50XVII. Desbaterile Academiei in 1894-5 7.XVII. Memoriile Sectiunii Istorice. 2.

* XVIIL Desbaterile Academiei in 1895-6 5.XVIIL Memoriile Sectiunii Istorice 1,50

* X/X.' Desbaterile Academiei in 1896 7 4 50XIX. Memoriile Sectiunii Istorice 3.XX. Desbaterile Academiei in 1897-8 4,50XX. Memoriile Sectiunii Istorice 5.

lndice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.7om. XXI. Desbaterile Academiei in 1898 9 5.

XXL Memoriile Sectiunii Istorice 6.XXILDesbaterile Academiei in 1899-1900 .. 6.

* XXIL--Memoriile Sectiunii Istorice 3.XXIILDesbaterile Academiei in 1900-1901 5.

. XXIILMemoriile Sectiunii Istorice 4-) XXIV.Desbaterile Academiei in 1901-2 6.

XX/V.Memoriile Sectiunii Istorice 3.Dona acte oficiale necnnoscute de pe timpul Imparatului Bizantin

Isaac II Angel, privitoare la Romanii din Peninsula Balcanicaspre finele secolului XII, de C. Erbiceanu ,40

Teoria probei (in *tiinta moderns), de Petre Popescu . . . . ,50Priviri istorice qi literare asupra epocei fanariotice, de C. Erbi-

ceanu ,40Din luptele pentru neam: Rasturnarea lui Vasile Lupu. S Win is-

tonic, de L Tanoviceann ,30China supusii*, manuscript grecesc cu acest titlu. Descriere qi ex-tracte, de C. Erbiceanu ,20

Luteranismul, calvinismul *i introducerea liinbii romane in bise-ricile din Ardeal, de Dr. At. M. Marienescu ,30

Originea Voevodatului la Romani, de Loan Bogdan ,20Romania sub raportul moral, de I. Tanoviceanu ,80.

XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3. 5,50XXVI. Desbaterile Academiei in 1902-4 5.XXVLMemoriile Sectiunii Istorice 5. --

Regele Carol I *I Instructiunea publics. Cuvantare de Zece Maiu1903, de D. A. Sturdza ,20

Despre Cnejii Romani, de I. Bogdan. ,40Din vieata romans: Podoabele, toaleta *i petrecerile unei elegante,

de Ion Kalinderu. . . . . . . . . . . ,50Un hrisov al lui Mircea eel Batran din 10 Iunie 1415, de Ioan Bogdan ,20Ilirii, Macedo-Romanii *i Albanezii. Disertatiune istorica, de Dr

Atanasie M. Marienescu . . . . . . . . . . . . . . . ,60Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688. Nota istorica, de L Bianu ,20Nicopole 1396-1877-1902. Cuvantare rostita de CAROL I, Regele

Romania.Din vieata romans : Societatea inalta pe vremea lui Pliniu eel tanar,

de Ion Kalinderu 1.Biserica qi podul din Borzekiti, precum *i o ochire relativa 4a bi-

sericile zidite de Stefan eel Mare, de Dr. C. I. Istrati. . . . 2.7om. XXVILDesbaterile Academiei in 1904 -5 8.

XXVIL Memoriile Sectiunii Istorice. . . . . . . . . . . . 4.Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul *iMitropolia Ardealului, de N. Iorg a. ,40Romanii din Bosnia *i Hertegovina in trecut qi in prezent, de

Isidor Iegan . . ........ . . . . . ...... ,30Cateva manuscripte *i documente din tail *i din strainfitate re-

lative la istoria Romanilor, de, N. lorga *,20Vieata lui Alexandru Voda Callimachi, Domn al Moldovei, cu prile-

jul descoperirii testamentului sari, de N. Iorga ,20

a

a

,

a

a

-

. .

::

. , . . .

. . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . .

. . . . .

. . ......

. . . . . . .

«DOAMNA LUI IEREMIA. VODA»DE

N. IORGA.Membru corespondent al Academiei Romane.

Sedinta dela 28 Martie. 1910.

In manastirea Sucevita atarn5, de bolti o cutie de argint, in carese cuprinde o coada groasa de frumos par castaniu-deschis. Cutianu poarta nici o insemnare, dar toti stiu sa spuie c5, acesta o pri-nosul Doamnei lui Ieremia Movila, dat ctitoriei sotului ei in clipatelei mai maxi nenorociri si celei mai adanci rusini. Incheind po-vestirea luptei dela Dracsani, din 1615, care aduse stingerea caseilui Ieremia Vod5,, Miron Costin, care n'avuse prilej sa vada peambitioasa invinsa, cazuta in mani dusrnane si batjocurita, dar careputuse auzi povestiri induiosate despre marirea, trufia, neastam-parul si groaznica ei cadere, inseamna: «Iara Doamna la mareocar5, au sosit; de care singura au marturisit catra boieri: trecandcu carul, au vazut pre boieri, si 15.cramand au zis: «Boieri, boieri!ruyinatu-m'au paganul» (1).

Aceea care pierdea, astfel pentru totdeauna orice rost pe lume,mice legatura cu lurnea cresting, pe care o tulburase de atatea ors,chemand pe Turci asupra-i prin provoc6,rile ei, e fara indoeala unadin marile figuri tragice ale trecutului nostru. Dela Chiajna, flicaistetului Petru Bares si sotia sangerosului «cioban» de macelarieMircea, nu statuse una ca dansa langa un Domn al nostru: CuChiajna si samana, ea: ca si nepoata de flu a lui Stefan cel Mare ea

(1) Letopisite, I, p. 266.

Analele A. R. TOM. XXXII. - Memoriile Seq. Istorice.

2 N. IORGA 1020

venise prin chshtorie intr'o tara strhina, care n'aveh de ce s'o iubeasca,gasind insh, in locul strasnicului barbat domnesc al aceleia, un blajinboier gras, gros la mints, incet la fapth; ca si dansa ea isi petreciila mormant sotul, vArsamd lacrimi de mhnie impotriva sortii careo ameninta cu pierderea puterii Ei4i staphnirii sale; ca si Chiajna ease ghndi Inca de a doua zi la domnia ei de fapt suet numele fiilor;ca si mama lui Petru Schiopul, Doamna Elisaveta avii odrasle carinu erau in stare a merge do sine pe lume, si astfel in Scaunulterii ramase ambitia ei; ca si inaintas,;a in energie viteaza, eaajunse prin orasele turcesti, farh sa poata pastrh, insa ca aceea dem-nitatea unei vaduve de Domn crestin, cu trecere pe langa cei mariai Portii si in stare sa aduch mazilii si ridichri in Domnie pentrufolosul color din trupul sau.

I.

Nu stim sigur cand s'a insurat Ieremia Movila, intr'o vreme chndacest boier inrudit cu Despotii sarbi, prin Doamna lui Petru Rare§si, de sigiir, prin Ruxandra lui Alexandru Lapusneanu, fiica ei,nu visa poate de Domnie, care era a urmasilor dinastiei intemeietoarea Moldovei, (1) loan Movila, tatal sau, intovhrhsise, dach se poate talmhciastfel marturia genealogistului polon Okolski, pe Alexandru Lapus-neanu in campania din Ungaria, care aduse din nou in stapanirepe vaduva Iui Ioan Zapolya, Crhiasa Izabela; duph intoarcere el seinsurh cu «vlastarea Despotilor» ; ce spune Okolski despre «iubireasi cinstea» ce capatase in oneamul Hunyazilor*, ispravit atunci,vine neaparat dintr'o confuzie.

Nu e de mirare deci eh Ieremia, fiul cel mai mare al lui Ioan,care poarta un nume putin obisnuit la noi, nume din VechiulTestament, la care se indreptau pentru botezuri mai mult Slavii dinBalcani, inr4uriti de vechiul for bogomilism, isi lila si el sotiedela Ungurii din Ardeal, ca putini dintre boierii nostri, deprinsia se insura in tara, castigand si mosii nouh la nunta. Tot Okolskine spune ea el a luat pe «o MO, din Ardeal, a unui fruntasdin neamul Csomortany» (habuit in coniugem ex Palatinatu Tran-

(1) Pentru coborirea din Despoti a lui Ieremia, prin mama sa Maria, vreo var5, onnepoat5 dea Elenei, v. Okolski, in Papiu, Tezaur, H, p. 145: aex Despots coniux [patris]fuerat,

1021 DOAMNA LUI IEREMIA VODXD.

silvaniae filiam ex senatoribus prim'. de familia CiamartorumElizabetham). (1)

Acest neam de nobili ardeleni, aceast5, semintie de nernesi se In-talneste in Ardealul veacului al XVI-lea Ej are dese si stranse legh-turi cu terile noastre. Ieremia a putut cunoaste pe batranul Cso-mortany sau pe fru! acestuia Toma si cu prilejul soliilor pe caricel din urma le Indeplinia In terile noastre. i Ieremia, data elsi nu Vartic e «Vornicul din Moldova» pe care-1 pomenesc so-cotelile Brasovului in 1587, Wei drumurile Ardealului (2). Se stieca ()data viitorul Domn al Moldovei din mila Polonilor, sprijinitoriistatornici ai acestui statornic vasal, pribegi In tara acestora, aducandcaderea lui fancu Sasul si tntoarcerea in Scalin a lui Petru chio-pul, dela care Movilestii toti, Ieremia insus, Simion, Toader,Vladica Gheorghe, ajuns Mitropolit supt acest Domn evlavios,avuranumai bine. Nu e do mirare deci ca Ieremia ca si Simion si acestnou Mitropolit al Moldovei intov5,rasira pe Vod5. Petru, atunci candacesta, pierzand once nadejde dela Turd, apuca drumul Apusului ca.tolic, de unde nu era sä se mai Intoarca niciodata. Un timp Iere-mia stab.' pe langa surgunitul de buns voie, pentru ca apoi sä treacaIn Polonia. De acolo nu se intoarse decal in 1595, pentru a domni.

Inca inainte de aceste din urma rataciri ale sale, Ieremia erasotul Elisavetei Csomortany, cad la 25 Maiu 1603 (3) el rrArita pefiic5.-sa Regina (Chiajna) cu Mihail \Visznowiecki. Cu Elisaveta 5i cueel putin cea, mai mare din fiicele sale petrecaIeremia in acesti ani do in-strainare, la Ustie, pe Nistru, intre Jaslowiecz si Rohatyn, pe atunciproprietate a ducelui loan Simion de Sluczk; aici primi el, la 1593,diploma de indigenat polon, si de aici pleca pentru a face pro-puneri politice pribeagului Petru Schiopul, pe care-1 afla tocmai laBozen, in Tirol. (4) Mai tarziu Ieremia cumpara aceasta, mosie delaacela caruia-i multurnia cAlduros pentru adapost, ca unui «domn sibinefacator milostiv», la 21 Decemvrie 1591. Se poate chiar ca fiuleel mai mare al lui Ieremia, Constantin, at carui nume arnintestepe al puternicului principe ortodox, Constantin de Ostrog, Voevodul

P.

(1) I se mai zicea Elisavetei, de eiitre Poloni, dCiarnartowna; Hurmuzaki, Sup/. II',*326.

(2) Hurmuzaki, XI, p. 834. Pentru Csomortany, ibid., tabla numelor.(3) Cf. Papiu, H, p. 139 si nota 1 si Hurmuzaki, Supt. II t, p. 326; XI, p. 59, no. 1,XXXVI.(4) Cf. Stuaii documents, XI, pp. 109--12.fi

5i

4 N. IORGA 1022

Chievului, ash de mull amestecat in afacerile terilor noastre, sa sefi nascut pe pamant polon, acolo la Ustie. (1)

In cursul Domniei lui, Ieremia Vod5, 'Astra legaturi cu TomaCsomortany. In 1599, indata dupa luarea in stapanire a Ardealuluide catre cardinalul Andreiu Bathory, cumnatul Domnului moldove-nese mergea la dusmanul acestuia, 1llihaiu Viteazul, pentru a-i arataca ar fi bine sa-si lase Cara, uncle Turcii nu voiau sa-1 mai ing5,-due. (2) Socotelile Brasovului inseamna trecerea lui prin acest oral. (3)Prin Martie 1600 Mihaiu, ajuns el acuma poruncitor in Ardeal,trimetea deci oameni ai sai pentru a cAuta pe Csomortany, undeva 11, in Moldova on in Polonia, de buns seama pentru a negociaprin el cu Ieremia. (4) El va fi intovarasit indata pe acesta In fugalui la Hotin, si de acolo la Camenita, unde familia domneasca: Voda,fratele lui, Simion, fiul lui, Constantin, copil do cativa ani, intovarasiti,de sigur, de Doamna, de episcopul de Radauti, Teodosio, si deboierimea credincioasa Movilestilor, se aflau la 2 August 1600. (5)In Iunio 1601, dup5, caderea lui Mihaiu, Toma se strecura prin Bis-trita, ca om al lui Sigismund Bathory, inteles si cu Moise Szekely,ggheneralisul» ardelean. (6) In vara anului 1600 11 vedem la Cluj,de undo stria pentru a lua, m5,suri in vederea gazduirii cetelor deMoldoveni si Munteni pe cari Movilestii ii trimeteau ca sa spri-jine pe Sigismund, Intors in Cara sa de mos,;tenire. (7)

II.

Doamna Elisaveta era, catolica de sigur, si e indoelnic ca ar fiprimit legea noastra. Fiii ei au Post, fireste, ortodocsi cu totii, dar,in ce priveste fetele, avem aceastA dovadtt numai pentru Ana, care,

(1) Hurmuzaki, Sup. II', pp. 389, 628.(2) Ibid., XII, p. 606.(3) Ibid., XI, p. 841.(4) Ibid., XII, pp. 775-6, No. MCXLIV.(5) Insemnare pe un Acatist grecese al Bibl. Universitatii din Iasi, rns. 1, scris de

Antonie cAlugarul din Putna la 7053 (1544-5), supt egmnenul Gheorghie (cripo.tpa airriciv

Tip 1coarrixtv i7w, b iv ispop.ovcixoec 'AvscUycoc xal ic-Tog t1,0,2-rq 'coo p.ovao-c-fipEoo 2;1; foot-vac iv i'vri 7053, RI; -raic 41p.ipC4tc ¶00 recup-rioo 47cp.rAv8p-coo: HafttiC4X cif 34,11 H4 DAMAT AS A[111X.

EgHi4MHH RR rpeA 114443111,14. /HMI 4r. It, It AT op.ct (sic), crA4 skixwm ca incnwm Ocwpciem paAwzczoziCl. rem. lw lipemia 114fROA,... CHI rciwrzacs lw KOtICTAHTHH P1OIKOA4 H Cl. rcm, IW eliAtIWH g01804,4 If

CI CHWIt szcim renATuacu.

(6) Studii Docurn., I-II, p. 30.(7) Hurmuzaki, XII, p. 1192, 1195, 1197.

1023 aDOAMNA /XI IEREMIA VOD.b. 5

deli maritath si ea in Polonia, isi pastr5, legea greceasch. (1) De si-gur eh Elisavetei i se datoresc si simpatiile lui Ieremia pentru Poloni siretragerea lui la 6'110 si gandul, ce avuse o clips, de _a se asezapentru totdeauna in mijlocul lor. Ea-1 va fi indemnat, ca si acestivecini si prieteni, vechi ocrotitori si ajutatori Intru a luh Domnia,sa sprijine in persoana lui Bernardino Querini, episcopul de Arges,catolicismul, care credeh pe atunci sa poat5, cucerl Moldova. (2) Eava fi adus lucrurile ash ca fetelb ei sh nu fie date dupa cine tiece boieri de tars, fara nume mare, ci dup5, fruntasi ai nobilimii po-lone. Regina, luhnd pe Wiszniewiecki, era sh ajungh astfel viitoarebunica de rege al Poloniei; Maria, numita dupa mama lui Ieremia (3), lua,pe Stefan Potocki, Voevod de Bracfaw, Ecaterina pe Sainuil Korecki,Ana (Stana) pe Maximilian Przerbski. (4) Mandria Elisavetei va fi nas-cocit pentru Movilesti origini ash de glorioase ca aceea din MuciusScaevola on din «Casa Flavie a Imparatilor din Constantinopol». (5)

La 1598 Ieremia, ghndindu-se la nestatornicia lucrurilor domnesti,se hotari ghteasch pentru cine tie ce naprasnica mazilie unculcus cald la. Ustie, pe care voia s'o cumpere. La 17 Iulie Za-moyski, Mamie Hatman si Cancelariu al Poloniei, era rugat sh seintereseze de afacere. Ieremia pare& grabit si hotari un soroc apro-piat pentru luarea in stapanire a castelului, care-1 mai ad5,postiseodat5, si unde se simtise bine. Proprietarul era acum Mareleharnic al Coroanei, si el se Envoi a vinde Ustie, de buns seam5, incursul acelui an. (6) Luca Stroici, Marele Logofat, avil, dup5, insasmarturisirea lui, destul de lucru cu aceasta. (7)

(1) Papiu, II, 138. Ea va fi fost numita dup5. acea Ana, ruda Movilestilor, caresi In-groph soul, Gheorghe Postelnicul, la Sucevita, in ziva de 13 Noemvrie 1600; Kozak,lnschriften, I, p. 176.

(2) Iorga, 1storia Bisericii Romdnesti, I.(3) Aceasta din urmil Marie nu e cea ingropata la Sucevita in 7118 (1609-10); Kozak,

Inschriften, I, p. 177.(4) Papiu, 1. c., p. 140.(5) Ibid., pp. 141, 145. Stana e Intro copiii zugrrwiti la Sucevita ai lui Ieremia. 0 fats

mai mica, Zamfira, e ingropata in manastire (+7 Martie 1606); Kozak, lnschriften, I, p.238, Golubiev, Riescaid marpono.nrrb Hem, Norma, I, 1883, p. 166.

(6) Hurmuzaki, Sup/. II 1, pp. 470-1, No. CCLII.(7) Ibid., p. 484, No. ccLxiii.

Pa-

sa-ei

1s1. 1011(1A 104

Se ajunse la aceasta solutie: Paharnicul polon murind, vaduvalui facia un testament prin care lass Ustie fiului celui mai mare allui Ieremia, Constantin. Actul fu copiat in registrele castelului dinLemberg, si Inca din 1599 Ieremia numia tutori, valabili pentru Po-Ionia, ai tanarului Voevod, si anume, in randul inthiu, pe Zamoyslciinsus, apoi po Mitropolitul Ghoorghe si pe Simion, celalalt frate alDomnului, in sfarsit pe negociatorul afacerii, Luca Stroici; sub-ca-merierul Lembergului, Andreiu Sienienslii, trebuia sa administrezeaverea aeeasta, polona, a lui Constantin. (1)

In curand, prin navalirea lui Mihaiu Viteazul in Ardeal, prin ne-contenita amenintare a Moldovei din aceasta noua cucerire, IeremiaVoda eapdta griji si temeri mai mari deal 011s atunci, si baniilui, intrebuintati, de un timp, la cladirea, in Lemberg, din nou, abisericii «moldovenestin Adormirea, furs ceruti de strangerea siplata ostilor. (2) Fratele sau, Hatmanul Simion, incepuse a iscall,Inca din 1596, Simion Voevod, si fratia lui cu Domnul Mol-dovei nu era de ajuns pentru a indreptati acest titlu, care tintia,cum se vede din imprejurarile dela 1596 chiar (3), Tara- Romaneasca,al carii aparator plecase pentru castigarea de alte teri si pentruadaugire de glorie nouli. (4) Inca dela 6 Maiu 1600 Insa, Ieremiaputea sa vesteasca pe ocrotitorii sili poloni ca «ostile si oameniilui Mihaiu Voda an inceput a trece granitele sale. (5) Ceasul adapos-tului la Ustie pares ca a si sosit.

La 18 Maiu 1600 Domnul moldovenesc fugar era Inca la Hotin: arfi trecut la Camenita, dar ai sai chiar nu-1 lasasera a iesi dincetate. (6) Numai retragerea neasteptata a lui Mihaiu, chemat de alteinterese, spre Suceava, scapa de buns seams pe bietul om ingrozibde o prinsoare in manile dusmanului sau, pe care ar fi impartit-osi familia sa, aflatoare in aceeas cetate incunjurata. Cei 2.000 depedestri si 200 de &Mari ai lui Mihaiu plecara si ei dela Nistrtiinainte de sfarsitul lunii. (7) La 21 Iunie, chnd Ieremia se plangeca ostasii lui Mihaiu, lacomi de bani, scorrnonesc si prin mormin-

(1) Ibid., pp. 652-3, No. cCxC/i.(2) ibid., pp. 664-5, No. ccxcix.(3) N. lorgaf Istoria armatei romarteisti, I, Wool-de-Monte, 1910, pp. 4184-9.(4) Hurnmaaki, Supt. Ii', pp. 567-8, No. cm.(5) Ibid., p. 597.(6) lbid.,*pp. 599-600, No. CCCXXI.(7) ibid., pp. 605-6, No. cccxxv.

It

1625 allOAMNA Lin IERtIVIA VODXD.

tele din mA,nastirile si bisericile Moldovei, el se afla, scapat de in-chisoarea zidurilor hotinene, in «taba,ra, la Nistru». (1) Avii laProbojna, dincolo de apa hotarului, o intalnire cu Zamoyski, in ceadintai sapt5,mana, a lui August. (2) Tinea Inca oastea, dar cu chel-tueala mare si, pentru lefile acestor mercenari, el trebuia sit -si viindaargintaria si juvaerele ce luase cu el in fuel; voise chiar sit ama-neteze Ustie, dar nu gasi pe nimeni care sit -i dea bani pentru a-ceasta mosie. (3) La 20 August Ieremia se afla tot in preajma Came-nitei, unde statuse la 12 ale lunii, avandu-si lagarul la Oryn. (4)In sfarsit, retragandu-se mai departe, Domnul izgonit se adapostiala 24 in castelul dela Ustie, unde nu va fi dus si neascultatoareaoaste, careia nu-i platise. (5) Pana si la 11 Septemvrie aici stateauin asteptare Moviles,;tii si Luca Stroici (6), fara a banul ca rascoalaArdealului si infrangerea neasteptata a lui Mihaiu Viteazul la Miris-lau vor aduce pentru dansii, fartt zabavti,, putinta intoarcerii in tarnsi a staphnirii. Pa inc a, «Simion Voevod», dus de osti polone, ajun-gea, sä stapaneasca in Thrgoviste.

In framantarile luptelor impotriva lui Mihaiu, si Ieremia si Simionse temeau sit -si amestece pe ai lor, nesiguri find I,nca de izbandadin urma. Astfel Doamnele si copiii domnesti ra.masera la Camenitapanti la inceputul anului urmator; numai «batrA,na», adeca Maria,mama Voevozilor, trecit, intovrtrasita de flul ei Mitropolitul, in Mol-dova. Despre Doamna Elisaveta se spune in deosebi ca, nu voicesti, piece pentru a nu-si lash singur flul Constantin, unul-nascutph.na atunci, pe care Polonii it chemasera, la dieta, undo avea sitreprezente vasalitatea parintelui situ! (7) Moldova intreagrt, lovita deun bir nou, se ridica pe atunci impotriva greutatilor nesuferiteaduse do gazduirea ostilor polone, pe cari tocmai starostele Ca-menitei, intors dupa asezarea in Scaun a lui Simion, le lasasein aceasta tarn cresting si prietena, unde se puteau hranl binefara nici o clieltueala. (8) Satele erau parasite in mijlocul iernii si

(1) ibid., pp. 608-9, No. CCCXXVII.(2) Ibid., p. 630.(3) Ibid., p. 632, No. cccxxxvii.(4) Ibid., pp. 631-3, No. cccxxxiiviii.(5) Ibid., p. 643.(6) ibid., pp. 635-6, No. CCCXLI.(7) Ibid., St.pl. 11 2, p. 11.(8) Ibid., pp. 15-16.

8 N. IORGA 1026

prin codri copiii rnuriau do asprimea gerului din Fevruarie; boieriiale crtror case erau batjocurite de acesti straini nerusinati, fugiaupest° Dunare, la Turci. (1) MerCenarii treceau peste Nistru, hoteste,turmele, cirezile, care pline do jaful satelor, curtilor boieresti, tar-gurilor. (2) Trebui se se hotarasca pedeapsa cu moarte pentru eelce s'ai' dovedi dusman al Polonilor aflatori in Moldova ca sa seimpiedice macelarirea for de catre cei cari isi pierdusera acum toatarabdarea. (3)

In astfel de imprejurari e usor de inteles pentru ce amandouaDoamnele zilbovira la Camenita. Dar in printavar5, ciuma sestarni in aceast5, °elate do adapost: murira, cativa casnici aiElisavetei, si sora ei insas,;. SA piece, n'aveau Inca voie dela Za-moyski, si Logofatul muntean Dan Danovici, credinciosul lui Simion,arttta, la 23 Aprilie 1601, intr'o scrisoare desperate, in ce hal seafla Elisavela $i cumnata ei, «ce necajite, ce bolnave, ce bantuitede frica rnortii inainte de timp». (4) Turburhrile izbucnile indati,dup5, aceasta in Tara-Romaneasca prin ridicarea Buzestilor asupralui Simion, «strainul», vor fi zabovit poale si mai departe intoar-cerea Doamnelor. Alihaiu insus, imp:cleat acum cu Impitratul, 'Areaca se &este de o rilsbunare intreag5, si crancenit. Abia, la 1 Sep-temvrie putea Ieremia sa trimeat5, in Polonia vestea mortii temu-tului dusman. (5)

Acuma Elisaveta se va fi putut intoarce, ceeace era foarte ne-merit intr'un Limp tend la, Ilotin comandantul polon b5,tea cu buz-duganul pe parcalabul lui Ieremia ameninla taie barba. (6)Acest parcalab din scri'oarea leseascit se theme Gheorghe Izlozeanu,si sotia sa Crastina, careia i se zicea «cneaghina», era fiica luiIeremia Movila, o Rica necunoscutA papa acum : ei deci dildeau,in Marti° 1599, o Evanghelie, ferecata de Iachim argintarul din Su-ceava, Bisericii Adormirii din Hotin. (7) Se poale ca aceast5, Incaa lui Ieremia Vod5, sa ft Post nascuta cu alit sotie a lui, pe care

(1) Ibid.(2) Ibid., pp. 18 9.(3) Ibid.(4) lbid., pp. 30-1, No. xIx.(5) Ibid., pp. 61 2, No. xxxvi.(6) Ibid., pp. 68-9; cf. pp. 175-6, No. xcii.(7) Cf. ibid. §i Melchiseclec, in Revista pentru istorie, arheologie fi filologie, 1, p. 266 ;

Studii (IOC., XVI, p. 347.

ca-isl

pi

102 "50AMfi4A tin IEREMIA VODII.

nu o cunoastem, caci se pare ca. Inca din 1600 Izlozeanul avea unPatrascu, care era «ureadnic» de Botosani. (1) 0 fata a lui

Gheorghe si a Domnitei Crastina, Anghelina, e immormantata innecropola Movilestilor, Sucevita. (2) Gheorghe murl lnainte de 1619,cand face vanzari «cneaghina Crastina parcalaboaia» ca vacluva,locuind tot in Hotin (3) .si stapanind o suma de mosii in aceste parti. (4)

La 8 Septemvrie 1602, Simion Voda era la Targu-frumos, ca fu-gar. (5) Incercarea lui de a se intoarce prin Hanul -Mares° nu izbuti.Caderea definitive a Domnului impus TeriiRomanesti de Poloniaduse in sfarF,;it liniste si in Moldova si In casa Domnului ei. Ple-cand, Polonii lui Simion, neplatiti, amenintau pe Ieremia ca -i vorstrica locuinta din Ustie (6), dac5, aceasta nu li so va da ca o ga-rantie ca pretentiile for vor ft multumite. (7) Ieremia insus scrieregelui polon, la 17 Ianuarie 1603, ca adapostul sau de poste Nistrue amenintat, fara cuviinta si fara dreptate, de aceste cete salba-teco. Cu acest prilej el -staruia asupra faptului ca Ustie nu e macara lui, ci a fiului sau Constantin. (8) Totus soldatii lui Tarnowskiramasera in hotarirea for de «a face taraboiu lui Voda si de anaval' la Ustiee. (9)

In Fevruarie Ustie era ocupala in adevar de dansii, can stateauin sate si culegeau veniturile, dela «podanii» ce fugiau de acolo;ei vindeau graul strans de patru ani, mancau vitele, trimeteau ]aIeremia delegati pentru negociare, declarand ca, des' Simion,care-i intrebuintase, e la Iasi, cu dansul n'au nimic de vorbit. Baamenintau ea vor veni In Moldova s5, iea boii negustorilor. (10)

De atunci trebue sa fi inceput dusmrtnia intro cei doi frati, Ieremiaavand in spinare si Intreaga casa a fratelui salt: pe Mitropolitul

(1) L. ult. citat.(2) Kozak, Inschriften, I, p 173. 0 rudg a lui Ieremia si Simion trebue s5. fie $i Irina

care pune o piatra pe mormant lui aloan, anume, fost Postelnic" (ibid., p. 175).(3) Sindii ¢i documente, V, p. 81, No. 16 8.

(4) Ibid., p. 392, documentul dela lIadu Mihnea, din Martie 1617: eSchwiegervatera'Georgie Perkalab, Schwiegervatter des Fursten Jeremiep e deci o rea traducere pen-tru "Schwiegersohn"; cf. ibid., p. 698.

(5) Hurmuzaki, Supt. II 2, p. 210.(6) ibid., p. 213.(7) Ibid., p. 219.(8) Ibid., pp. 247-8.(9) Ibid., pp. 251-2.

(10) Ibid., pp. 261, 263, 271, 274, 273-6, 277 si urm.

fiu,

10 ft. /011GA 1028

Eftimie, pe Logofatul Dan, pe Logofatul Teodosie, cronicarul luiMihaiu Viteazul, pe Spatarul Ienachi Catargiu, pe Logofatul Fiera sio suma de egumeni si boierina.si. (1) Si era firesc ca Doamna saprinda ura pe acela care adusese pagube mosiei polone a fiului ei.

Inca din timpul rasboiului, Domnita Maria luase de sot pe StefanPotocki, fratele lui loan. In Fevruarie din acelas,; an, Ieremia faceacunoscuta Regelui apropiata casatorie a fiicei sale Regina cu MihaiuWiszniewiecki, un Rutean ortodox, ruda cu Domnii Moldovei ceivechi, si ruga pe cinduratorul sau Domn si stapan» «sa nu des-pretueasca sarmana cas5, a prea umilitului sau slujitor si credinciossupus». Nunta s'a si facut, dupa cum vestia scrisoarea, la 25 Maiudupa stilul vechiu, in Suceava, care de mult nu vazuse bucuriedomneasca. (2) Cu cateva zile inainte, delegatii regali, arhiepiscopulsi castelanul din Lemberg, cercetasera pricina pentru Ustie si ho-tarisera ca Ieremia, garant pentru fratele sau si gazda a lui, tre-bula sa se inteleaga cu acesta pentru plaEa intregii datorii pan5,in Noemvre. (3) Spre sfarsitul anului si in cursul celui urmator,ambitia domneasca a lui Simion nu era inch amortita si el maicerea dela Poloni sa fie sprijinit pentru a se aseza in Tara-Roma-neasca,unde Radu Serban se intarise prin marea-i biruinta dinArdeal. (4)

Pe acel time mercenarii, cari, dupa porunca Regelui, iesisera dinUstie, se pregatiau a o lua iaras in stapa,nire, cad acelas Simionnici nu se gandia la plata. (5) Data aceasta, o noua interventie aRegelui porni dela dreptatea desavarsitil a lui Ieremia, care nuera tinut a plati din averea fiului datoria fratelui, pe care nu el,ci Zamoyski It adusese 16,sase in Tara-Romaneasca, F;i dela da-toria de cinste a Regatului ca posesiunea lui Constantin sa nu fieprimejduita, nici pagubita',. (6) Soldatii ar trebui sä se multumeaschdata Ieremia ar vol sa., le dea o despa",gubire oarecare: acestuia ise punea in vedere ca clreptul n'are singur cuvantul in desbaterilecu ostasii nesupusi, «pasari pribege, cari nu pot fi judecate dupa

(1) lbid., pp. 264 5, No. CXXXI; p. 331 urm.(2) lbid., p. 259, No. cxxvm; p. 2E6; pp. 285-6, No. CXLIII.(3) Ibid , p. 277 urm.(4) Ibid., p. 299 urm.(5) Ibid., pp. 308-9, No. cLIV.(6) Ibid., p. 312 qi urm.

§i

§i

Si

51-1

1029 « DOA DINA LIM IEREMIA VODX 11

legen. Simion ar trebui, adaogea, instructia, s5, plAteasc5, din averealui, dar la asa ceva el nici nu se gandise. (1)

Deci Ieremia trebui sa plAteasca. Atunci numai Ustie sc5,p5, doprimejdia unei desavarsite nimiciri. Indat5,, inc5, in mijlocul iernii,ingrijita de averea fiului ei, Elisaveta alearga acolo. Din Ustiescrie ea la 13 Fevruarie 1604, iscalind neobiF,muit, ca un Domn, «dinmila lui Dumnezeu Doamna a terii Moldovei» (2), ca s5, multu-measc5, fratilor din Stavropighia dela Lemberg pentra rugaciunilece au fa,cut pe vremea «suferintelor noastre».

Si Simion nu se astampAr5,. Neizbutind cu Polonii, el aduceit peTurci s5, porunceasc5, lui Ieremia asezarea fratelui in Targovi5,4e,F,4i-1 face& sa se coboare cu lagarul pant in jos pe raul Moldova (3),apoi pe cursul Bistritei, spre Bac5,u. (4) Domnul moldovean stiu säscape de aceastA osteneala si primejdie. Pe °and el se odihnia inSuceava, in Maiu 1605, Luca Stroici era la Ustie, ingrijind demosia darapAnata, care putea fi, in tine stie ce viitor nenorocit, unsigur adApost de pribegi: el nu se intoarce decal in Maiu 1606. (5)In 1605, Simion isi gasi, in sfarsit, de lucru, mergand, cu VorniculCrastea, Ghenovici si Vornicul Stefan, in Ardeal, supt cuvA,nt caajuta, araturi cu Turcii, pe Craiul Bocskai, dar, de fapt, pentru alucra, din rasputeri, impotriva «uzurpatorului» Radu Serban. Elnu facii ins5, alta isprava decal s5, ajute la asediul Sighisoarei, pechild Radu Serban, dibaciu in politica precum era norocos in ras-boiu, incheia o legatur5, solemna cu delegatii puternicului sau ve-cin ungur. (6) In zadar veni dela Ieremia si incercatul negotiatorNistor Ureche pentru a vedea dach nu so poate dobandi ceva pen-tru fratele domnului sau. In Septemvrie acesta se intorcea in Mol-dova asa cum venise. (7)

IV.

Nu vom sti lamurit. poate niciodata de ce a rnurit Ieremia, ominch destul de tanar, in ziva do 30 Iunie 160': pe invelitoarea mor-

(1) Ibid.(2) eAHCitRIAd MOPHAHHl 36 A4CKH E03(f11 rocnomputiti E0EROAHH4 314146 4104AdHCKHX6; ibid., p. 330.(3) Ibid., pp. 349-50.(4) Ibid., pp. 340-1, No. cLxx.(5) lbid., p. 342, No. CLXXI.(6) Studii documents, IV, pp.(7) Ibid.

fi LIV-VII.

12 N. IORGA 1030

mantului sau dela Sucevita (1) el so infatiseaz5, ca un om gras,busnat, cu gatul scurf; un atac de apoplexie 1-ar fi toropit in aceazi cald5, do vara. In ultimele timpuri el isi impodobise manAstireade veche clitoris, Sucevita, cu odoare si cart' sfinte, daruite innumele sau, al sotiei, «IlisavoftaD, si al fiului mai mare, Constantin. (2)Prin astfel de pomenire a fiului acestuia, fur& nascuti in Domnie cei-lalti doi, Alexandru si Bogdan, ale caror nume erau puse intru aminti-rea domnilor din zilele b5,trane ale Moldovei, Alexandru col Bun si Bog-dan intemeietorul--,prin alegerea Regelui Poloniei insus ca tutor al in-taiului prin legarea lui de Regatul vecin unde-si avea, mosiala Ustie, prin toate aceste semne Ieremia arata deslusit, de altmin-terea si dup5, datinele terii el insus se iscalift, «Domn cu dreptdo mostenire», as,;ezasera Polonii, asa-1 recunoscur5, la 1595Turcii in Constantin vede pe mostenitorul si urmasul saulegiuit. La 1599, un privilegiu al Sultanului spunea lannurit cä :«atata timp cat Ieremia, domnul Moldovei, v.a fi crodincios Portiinoastre Prea Inalte si va trimite in fiecare an, la vremea hotarit5,,tributul sau obisnuit, si, in hotarele noastre, se va supune porun-cilor, va rhmanea, pe vie* domn al Moldovei, i dupa moartea luiii va urma Atli". (3)

Un calugar plange astfel pe Ieremia: «Si a luat domnia lui sfarsiesi a trecut din aceast5, lump desart5, la doritul IIristos in acelasan, luna lunie 30, in ziva Soborului Sfintilor Apostoli, vesnicaDomniei Sale pomenire. Si mai bine ar fi fost sa, nu ne rasar5,soarele decat sa tac5, buzele evseviosului si puternicului si milo-stivului Voevod si dela ochii nostri sh se duca. Vai, vai, tinene-a clespArtit de atatea bunuri ale Domniei Sale ! 0 amar, ainarnou5, !D (4). In adevar era sa se plang5, mult in Moldova pentru multamar dupa moartea lui Ieremia!

In dania pe care o lace& el, cu vreo luna, de zile inaintea mortiisale, man5,stirii Zografului dela Athos, Ieremia Vod5, inseamn5, peacesti boieri: Nistor Ureche, Crastea, Gheorghe Izlozeanu, Oras Hat-manul, Dumitrachi Chirita Paleologul, care tine& pe o vara a Movilesti-

(1) Plansa la Hurmuzaki, Supt. III.(2) NIelchisedec, 1. c., p. 48 si urin. Un intaiu flu al lui Ieremia, Alexie, murise ; el e

zugravit intre ceilalti /aril a fi ingropat acolo sau fara a i se fi cinfrumuseatp mormantul.(3) Raportul olandei din 12 lanuarie 1613, in Documentele anexate.(4) Melchisedec, 1. c., p. 51-52. Inscriptia de pe mormant, in Kozak, Inschriften, I.

i ash-1ca

1031 aDOAMNA LUI IEREMIA VODAP. 13

lor, Caraiman Ceasnicul, Luca si Simion Stroici, pe lang5, altii mai m5,-runti cari nu se ridicara niciodata la insemnatate. Dintre ei, Ureche,Izlozeanu, Paleologul, Stroicestii erau vechi si siguri prieteni, uniidin ei si rude, ai neamului lui Ieremia. Totus ei se lasara cash-gati do Simion: un copil do treisprezece ani nu li se [Area domn potri-vit pentru Moldova (1), si mai ales regenta cloamnei strAine, ramasapoate catolica, le displaces. Va mai fi inra,urit si varsta mai marea lui Simion, care era «o»t mare de zile, sosit la bdtcinete». (2)Aceasta o spune, de altfel, o povestire italiana din arhiva fa-miliei Santa-Croce din Roma (3), care adauge ca Ieremia, Inaintede moarte, se ingrijise a recomanda, fratelui sau pe tanarul mostenitor.

Astfel ei adusera pe Simion, lucru cu totul neobisnuit si nedrept,acesta nefiind macar flu de domn, si domnia lui munteana, taga-duita do Cara, neputandu-i da vreun drept asupra Moldovei. Nouldomn e incunjurat in adevar, macar dup5, catva timp dela suirealui in Scaun, de Ureche si Crastea, de parcalabii lui Ieremia, deOras, vechiul sau generalisim in luptele pentru Tara-Romaneasca,de Paleolog, de Spatarul Veverita, care nu-si schimb5, rostul, deLuca si Simion Stroici, de Stolnicul Grigorie si de Varuntar Co-misul. Dintre sfetnicii domniei trecute lipsesc numai Izlozeanul,inlocuit la Hotin cu un Ion, si Caraiman, in locul caruia se aseaa,ca Paharnic unul din pribegii munteni ai lui Simion, Ienachi, «Ca-tardziul», Catargiu. (4)

Elisaveta r5,mase in Moldova, in Iasi chiar, sau pe una din mo-siile ei ? Nu putem spune. Trebue sä se insemne insa faptul camormantul lui Ieremia a ramas fara o piatra amintitoare. Si solia,si fratele, si fiii, mai tarziu, 11 uitara. Abia mai in urm5, se indura deparasirea acestui 16c do odihna o ruda a Movilestilor, pe care MironVoda Barnovschi Movila it numeste varul sau, (5) Gavril sau Gavrilas,pe atunci numai fost Stolnic, iar 'mai tarziu Vornic. Pe °and

(1) V. Ureche, p. 260: ((Au statut frate-sau Simion Voda, nefiind feciorii leremiei VodAIna la varsta deplinaD.

(2) Ibid.(3) S'a tipiirit de d-1 Al. Litpedatu, In Convorbiri Literare pe 1907.(4) Cf. Hurmuzaki, XI, p. 908; Uricariul, XVIII, pp. 256 7.(5) Archiva istorica, P, p. 189. Perdeaua mormantului are o inscriptie care hotAraste

definitiv ziva asezIrii in Domnie a lui Ieremia. El ar 11 domnit zece ani, zece luni, zecezile, ceeace O.: 16 August 1595: jurrtmantul lui co.tre Poloni a fost flcut la 27 st. v.Cf. Hurmuzaki, Supl II', plansa, cu acelas, XII, p. 99, nota 1; Istoria armatei, I, p. 396 si urm.

14 N. IORGA 1032

In dania °Rata, din Maiu 1606, a lui Ieremia se pomenesc numaidoi fli, Elisaveta avea acum si un al treilea flu, in scutece, po-menit la 1607 intaiu, pe Bogdan. (1)

Pe Simion nu-1 putea uita, pentru o luare de stApanire, care separch, o nelegiuita uzurpatie. Nici noel Domn n'o cruta pe dansa.Aceasta se vede limpede din scrisoarea lui dela 15 lunie 1607 catrefratii Stavropighiei din Lemberg : se spune apriat ea n'a trimesbani pentru chldire «din pricina greutatii, si mai ales a lipsei Vistie-riei sale; precum si pentru aceea ca raposatul fratele nostru IeremiaVoda fusese etitor si am crezut ca Doamna lui nu ne va lathsa-i luam locul intru aceasta. Totus, afland dela trimesii noF,;trica dumneaei nu vrea sa ispra ceased aceasta munca, ci ne lasspe not a o mantui, ceeace si eu doriam, trirnetem deocamdat6, omie de zioti lesesti». (2)

V.

Peste cateva luni numai, la 14 Septemvrie st. v. 1607, Simion mu-ria. (3) Ambasadorul venetian pe langa Poarta scrie: «a murit cu oare-care b5,nueala de otrav6,, pentruc6, boierii din acea tara nu -1 iubiau,din pricina cruzimii sale». (4) Iar Miron Costin e si mai lamurit:dar5, moartea lui Simion Voda, precum au ramas din om in om Intara poveste, au murit otravit de cumnata-sa, Doamna lui IeremiaVoda, tragand Domnia mai curand la feciorii sal, temandu-se ca sevor intemeia feciorii lui Simion Voda la Domnia Tarii; care fapt5,acei Doamne, apoi, au aratat Dumnezeu cu patimile ei». (5) AceastaInvinuire n'o gasim insa Intr'un izvor, serfs in limba franceza, darde origins polona, si anume in legatura tocmai cu acea partida dinPolonia care sprijini pe fiul lui Ieremia; in povestirea alcAtuita deBaret pe temeiul spuselor aventurierului lotarigian de Joppe-court, (6) se spune numai ca Simion «a trecut la cele vesnice»(passa de ceste vie en l'eternelle). E de observat insa si aceea ca,intr'o vreme care nu era deprinsa a cruta, Elisaveta n'a fost nici

(1) Cf. Kozak, in Archie far slavische Philologie, XIV, p. 183-4.(2) Hurmuzaki, Sup/. II', p. 351.(3) Kozak, 1. c.; cf. Hurmuzaki, IV', p. 291.(4) L. c.: (icon qualche suspeto di veneno, perche quei baroni della provincia non lo

amavano, per it suo sinistro procederen.(5) P. 260.(6) Papiu, II, p. 1 si urm.

1033 eDoABINA LUI IEREMIA VODX . 15

()data, intr'un act public al dusrnanilor ei, aratata ca ucigasa. Niso pare, iaras, ca Simion era destul de batran pentru ca otravasä nu fie de nevoie ca sa -i grabeasca sfars,aul.

Vaduva lui Simion poarta numele unguresc de Marghita (Margit),deli la maritis i se impusese numele ortodox de Melania, singurulpe care-1 inlrebuinteaza documentele dela sotul ei, cand vorbesc deditnsa. (1)

Era deci si ea venita din Ardeal, dintre nemesii de acolo, poate chiaro ruda a Elisavetei. Astfel ura patimash intro doua straine, cariaduceau cu ele firea aprig5 a altui neam, arundi Moldova pe optani in turburari, jafuri si nenorociri si aduse pieirea celei mai stra-lucite boierimi do taro, dela batranii cari isi aminliau de ultimele zilebone ale vechii Moldove, phna la sburdatecul tineret crescut dupamoda polona. Cad, daca vaduva lui Ieremia privia pieirea lui Si-mion ca sfarsitul unui provizorat nedrept, vaduva acestui din urmaintelegeh ca mostenirea Seaunului moldovenesc sa vie fiului eiMihaiu on Mihailas, care, nascut in 1592-3, purtit in slabiciunea Iilide copil numele mare al gloriosului Mihaiu Viteazul.

Ea Mar pe o seams do boieri sa-1 aleaga». In numele lui in-telegeh insa ea sa domneasca, si in adevar o vedem dand privilegiibutnarilor din Matra, intr'un act romanesc scris In grabs, in lipsapisarului slavon, si cu aceast5, intitulare in vechea limbs a ()lid-

«Marghita, Doamna raposatului intru fericire Simion MovilaVoevod». (2) Un obiceiu pe care-1 pastra de altfel, cand furl ei Ga-vrilas capata Tara-Romaneasca: si acolo «Io(!) Doamna Marghita,Doamna raposatului Simion Voevod» judeca, «depreuna cu boiarii»,si «afla, dereptatea». (3)

Numai atunci mormantul lui Simion Voda fu si el Infruusetat"Tanga al fratelui sau, la Sucevita. Inscriptia spune : « i a ramasmormantul sau in uitare, fart impodobire, pant ce a vrut 1)umnezeude a putut prea iubitul flu al sau, Io Gavriil Moghila Voevod, safie Domn In col dintaiu Scaun al parintelui sau, in Tara-Romaneasca,cu (m) mama lui, Melania Doamna. Atunci a scris piatra si apus-o, la anul 7128 [1620], Luna lui Martie in 15". (4)

(1) renxtm ritAnth Urechia, Miron Costin, II, p. 582. Pe inscriptii de danie aflamtrig, dup4 moartea lui Simion, numele Marghita; ibid., p. 182; Inscrip(ii din bisericileRomaniei, I, p. 99.

(2) Arch. Istoricd, I, p. 70.(3) Cuvente den batrani, 1, p. 225-6.(4) Kozak, Inschriften, cap. Sucevita.

A1144Fild

16 N. IORGA 1034

Mihai las era Domn in Septemvrie, la 23; in Octomvrie Constantin11 izgonia; in aceeas,; Luna Inca, Marghita it inlocuia pe acesta on fiulei, ajutata bind de aceiasi mercenari cari luasera odata in stapanireUstie si cari erau acum in «rocos», in revolta impotriva regelui, Bata shtreaca insa in slujba oricui le-ar da hani. «Au cautat lui Constantin-Voda... cu boierii din partea lui a ieF,4ire Cu fuga din Iasi; dupa cari autrimis Mihai las Voda in goana, si au ajuns carele boierilor de le-au

Iscalitura lui 111ihrtila

jacuit la Mihailes,;tin, scrie Miron Costin. (1) La 16 Noemvrie,face& o danie manastirii de langa Iasi a lui Petru Schiopul,

Galata. Intre 16 si 19 Decemvrie Constantin biruia la Steranestipe Prut, cu cetele lui Potocki si Wiszniewiecki F;4i cu Cazacii pe cari iistransese supt steagurile sale. (2) La 6 Ianuarie 1608 Constantinseri& la Bistrita cu veste de biruinta, ca Domn din mila lui Dum-nezeu si a celor doi ocrotitori mai marl de pe pamant, Sultanul Tur-cilor si Craiul Lesilor; el pomenia numai de parintele sau, fAr5,

a mai aduce aminte ca pe Scaunul sau de mostenire s'au strecuratun unchiu si un var, impotriva dreptului. (3) Tot de atunci trebuesa fie scrisoarea lui catre fiul lui Constantin din Ostrog, raposatde curand, catre Janus : si aici e vorba despre parintele sau «de

(1) P. 260.(2) Studii fi doc., IV, p. LXVII gi urm.(3) Doc. Bistrifei, I, p. xo.

Mt-hailas

()lova.

1035 DOAMNA LIII IEREMIA VODA*. 17

slavit5, amintire». (1) Mihailas trecuse la Radu Voda Sorban, pea. caruiafiica o lug in casatorie, ceeace nu-i aduse alt folos &cat un mor-mant la manastirea Dealului, la doi pasi de locul unit) mani pi-oase coborisera in pamant sfintit capul lui Mihaiu Viteazul. (2) Peceilalti flu ai lui Sin-don, mai tarziu si pe Marghita, ii priml Ar-dealul.

VI.

Trei ani tinii Domnia lui Constantin, incunjurata acum de toataclientela boiereasca a Movilestilor. Pe cand copilul ei de unspre-zece ani punea pe acte o frumoasa iscalitura do duct Latin, Elisavetascria «fratilor» din Lemberg, trimitandu-le bani pentru biserica, din«Vistieria Mariei Sale Domnul». (3) Daca si Constantin face acestlucru, el adauge ca va fi. «cu ajutorul doamnei, mamei sale». (4)Ea-i e «mama si facatoare de bine». (5) Child pentru biserica dinLemberg se dau bani did veniturile dela Ustie, scrisoarea vine delaConstantin si dela «Elisaveta Moviloaia (Movilina), doamna a teriiMOldovei» si dupa moartea sotului ei. (6)

Aceasta Domnie se mantui printr'o catastrofa. Sprijinirea lui RaduSerban impotriva Turcilor aduse scoaterea de Turci a lui ConstantinVoda. In Octomvrie 1611 el trimetea la Poloni, pentru a cersi unsprijin diplomatic on un ajutor militar, pe Nistor Ureche si pe Bu-cioc Paharnicul. (7) In Noemvrie Stefan Tomsa era numit Domnmoldovenesc. (8) Constantin se inchidea in cetatea Hotinului, cufamilia sa, Doamna Elisaveta, «matusan Maricuta, sora a lui Ieremiasi sotie a Paleologului Chirita, (9) cu «Deana Logofeteasa», soraMaricutai, poate sotia lili Vasile Stroici Logofatul, (10) si nu a luiVitolt Logofatul, un strain, se pare, care indeplinise numai sarcina

(1) Hurmuzalki, Supl. 112, p. 353, No. cLxxix.(2) lnscrip(ii, I, p. 99.(3) Hurmuzaki, 1. c., pp. 356-7, No. cLxxxii.(4) Ibid., p. 358.(5) Ibid., pp. 359 60, No. cLxxxxv.(6) Ibid., p. 361.(7) Arch. istorica, I, p. 24.(8) Studii doc., IV, pp. xcix(9) Arch. istoricti, I, p. 78.

(10) Miron Costin, p. 262.

Analele 4. R. Tom, XXXIZ. -Memoriile Sec(. Istorice, 2

C.01

18 N. IORGA 1036

unui at doilea Logof5,t, cu acest Vito lt (1), cu batranul Vistier Si-mion Stroici Lupu sau Luca, fratele acestuia, murise, 15,sa.nd o VA-duva, Pascalina, si un fiu, Ionascu (2) , cu Vistiernicul eel nou, Ni-coara Prajescul, si el o.ruda a Movilestilor, care, find numai al trei-lea Logofat, immormanta la Sucevita, in Noemvrie 1597, pe fiul WadiProcopie, (3) cu Dumitru Buhus, cu Stefan Boier din Fagaras, pisarulsau unguresc poate, si cu Patrascu Ciogolea, noul Logofat Mare si altaruda a Movilestilor. (4) La 17 lanuarie 1612 fugarul Domn tamar striadin Hotin prietenilor sai, aratandu-le ea, fat& de sosirea Pasilor cari aucalcat fagaduiala Sultanului, si fata de tradarea unora dintre boieri,el a fost silit, «cu invoirea si socotinta sfetnicilor sai, sa se retragato cetatea sa, a Ilotinului, cu cei ramasi credinciosi lui si cuoastea sa, in asteptarea unei vremi mai bune». (5) Pe Tomsait arata, el ca pe un Turc adevarat, care a mers cu ienicerii inrasboaiele impotriva Persiei, (6) boierii lui ar fi «pribegi, Greci siTurci». Constantin astepta ajutoare polone, dela cumnati si osticu plata, dar, peste cateva zile eel putin, Ureche se afla dincolo deNistru, la Canienila. (7)

In Maiu Tomsa cerca, sa-si impace vecinii, cari ii amenintaucu o navalire; el asigura ca a iertat pe Constantin si ca n'are dega.nd a-1 urmari ; stie doar ea «acel care era aici pe vremea luisi facea, din el ce voia», ca si familia Potdcki, suet vinovati ei sin-guri pentru Caul pe care nu era in stare a-1 face «un Omar cenu se putuse invata a fi Domn». (8) Departe de a vol sa primeascaaceasta marinimoasa iertare, Constantin era ins5, gata de rasboiulpe care urmasul lui ar fi voit asa de mull sa-1 inlature. II indemna,fireste, «Elisaveta Movi15,, din mila lui Dumnezeu doamna, Voevo-deasa terii Moldovei», care se afla in ziva dc 14 Janie langa dansulla Camenita, Ilotinul find acum parasit (9): ea staruia pe Tangafratii Stavropighiei din Lemberg ca ei sa nu primeasca ajutorulla care se credea dator, ca domn al Moldovei, noul Stefan Vod5..

(1) II ailAm ca pisar al Elisavetei in 1613; Hurmuzaki, Sup/. II-, pp. 375-6, No. cxci.(2) Hurmuzaki, XI, p. 909.(3) Kozak, hischriften, I, p. 175.(4) Arch. istoricd, I, p. 128; cf. Uricarul XVIII, p. 268 si urm.(5) Hurmuzaki, IV', pp. 459-60, No. CCCLXXXVI VII.(6) Ibid., pp. 461-3.(7) Ibid., pp. 466-7, No. ccexciv.(8) Ibid., Supt. 112, pp. 362-3.(9) Ibid., pp. 364 5.

1037 DOANINA /ATI IEREMIA 19

Expeditia se facie supt directa supraveghere a .Marelui Hatmanpolon Zolkiewski ca o rasbunare pentru «jignireaD drepturilor regeluiPoloniei prin izgonirea lui Constantin Movila eel «numit» de Poloni. (1)

Lupta dela Cornul-lui-Sas, 19 Iu lie, aduse infrangerea hotaritoarea stransurii de oameni de toate neamurile si legile pe care ConstantinMovila o aruncase asupra Moldovei ; capitanii, acum fara stapan, ailui Mihaiu Viteazul, Marza, Rat, «Ghetea», castigaser5, biruinta, (2) in-vingand a doua oara neamul, slab la rasboiu, al Movilestilor. Potocki furobit de Moldovenii si Turcii Tomsei. Domnul de odinioara dui' el Insusin manile unuia din Tatarii Hanului. (3) Cel care avuse acest norocfugI repede cu scumpa-i prada spre Nistru, spre Nipru ; inainteazidurilor «Dasaului», ale puternicei cetati tataresti Oceacovul, «s'auscornit. vantul, si s'au umplut luntrea de apa,, si acolo», scrie MironCostin, (4) «s'au inecat Constantin Vod.5, In Nipru». Mateiu al Mirelornu e sigur de acest sfarsit al lui Constantin: (5) «s'a facut nevazut,si a fost mare jale ; nimeni nu 1-a stiut unde era, unde fugise, onde 1-au luat Tatarii, on de a perit undeva (i7EvE-rtj)». Dupa Jop-pecourt, (6) Constantin Insus s'ar fi aruncat in apa in Nis-tru, crezand sa poata scapa. Piasecki (7) credo ca Voevodul a stat intrerobii de rand ai Tatarilor si, nedescoperit, a perit de suferint5.. Sä nu seuite Insa eh, data la Miron Costin se adauge eh tanarul Domn avuseun tovaras de robie pe Comisul 11lihailescul, cred: Crastea Mi-hailescul, fostul pisar domnesc, aceasta Inseamna ca prin Mihailescua venit apoi in Moldova vestea inecarii. Miliailescu se intoarse inCara si ramase pe langa, Movilesti: la 1620 el era martor la van -zarea casei Logofatului Vitolt, casnicul Elisavetei, catre VorniculNicorita. (8)

VII.

Nistor Ureche, necrezand ca se poate darama asa de lesne oDomnie Inca ash de noua, ramase, dupa marturia aceluias cronicar,

(1) V. Regestele dela sffasit.(2) Miron Costin, p. 262.(3) V. Studii fi doe., 1. c.

(4) P. 263.(5) Papiu, I, p. 338.(6) Ibid., II, p. 23.(7) i la IIasdeu, Archiva istorieti, III, p. 80.(8) Ibid., I, pp. 181-2; cf. Studii qi doc., V, p. 398, No. 2

VOILt*.

20 N. fOtidA

la Camenita; nici Intr'un chip nu vol sa se potriveasca sfatuluiunor tineri nebunateci, pe cari ii astepta o moarte pretimpurie ongroazele Inchisorilor pagttne. De sigur Ca nici Elisaveta Doamnanu era in acea nenorocita zi din Iulie care trebuia sa fie pentrufeciorul ei iubit sfarsitul a toate lucrurile.

Ea nu still alta decatca Voda Constantin e in puterea Tatari-for. La 9 Septemvrie, stand acum iaras la Ustie, ea dadea ca-lugarilor pravoslavnici din Liov asigurarea ea, tot dansa va ispravibiserica lor, cu fiul Constantin, pentru care, ca vi pentru «starosteleFelitiski» Potocki cerea rugaciunile for de izbandire, ca sa-i0mangaie Dumnezeu» po top. (1) Avem vi o scrisoare a ei din 24Septemvrie, tot dela movie, in care, iaras, nu se vede nici un semnde desnadejde : pe fiul ei ii erode& bine p5strat undeva In casavreunui Marzac, gata sa-1 vanda cu pret bun. (2) E drept ca, in-cheind Inca la 8 Octomvrie un tratat cu Tomsa, regele Polonieipomenise, intro cei cari trebue liberati, pe Potocki, dar pe Constan-tin nu, poate insa pentruca acesta nu era socotit ea aflandu-se inmini moldovenesti. (3)

La 18 Fevruarie 1613 castelafia din Ustie, care avea HMO,dansa pe Maria, lipsita de sotul ei, prinsul din Constantinopol, sipe Logofatul Vitolt, (4) vorbia numai de «nenorocirea» (inefortunny)fiului ei Constantin, «Maria Sa Domnul, fiul meu iubit», care «si-afost pierdut domnia vi a fost cazut apoi in manile prtganilor»: LeonSapieha, un vechiu prieten, cancelariul Lituaniei, era rugat sa lu-creze, nu numai pentru liberarea, dar vi pentru asezarea din nouIn Scaun a Invinsului. (5) Peste cateva, luni, aVoevodeasa vi doamnii.»trimetea bani la Lemberg printr'un Basota, om al Maricutai Paleo-loga, care, ea, se afla Inca la Camenita. (6) In tot cursul anilor1613 vi 1614 o aflrtm pe Elisaveta in acelas lee, cu aceleasi na-dejdi. Scrisoarea din 1613 a Sultanului spune deslusit ca numaiUreche, Bucioc, Simion Stroici vi inca cinci boieri se afla in pro-vincii polone, dar ca Voevodul for vi alfi boieri «sunt In manilenoastre». (7)

(1) Hurinuzaki, Sup/. II2, p. 366.(2) Ibid., p. 368.(3) Ibid., p. 369,(4) Studii ¢ documente, XI, p. 112 §i nota 3.(5) Archiva isiorica, III, p. 6-7.(6) Hurmuzaki, Sup). 112, pp. 375-6, No. excl.(7) Ibid., p. 381. Cf. pp. urm6toare.

168s

§i

1030 tOAMNA to iERgMIA VODAI. 21

Totus, in acest an 1613 Inca, vestea mortii lui Constantin sosi,prin scrisori ale llanului si marzacilor, can pana atunci vor fiprimit rugruninti si. daruri far& a da un raspuns des!usit. (1) Eli-saveta fusese la Varsovia, si la intoarcere veni asupra-i prin aceastalovitura cea mai grea. uScoash, din Domnie si din bunele mele drep-turi' de mostenire, iata &A ma loveste acum si pierderea fiului meuiubit, Constantin Vodk despre care pima acum trageam nadejde caeste In vieata si sanatos, si cu aceasta ma mangaiam si-rni mai in-dulciarn amarul». In oferta Hai-1111W de a-si da calaretii pentru ase-zarea la Iasi, in locul lui Tomsa, care-I jignise on pagubise cumva,a celui do al doilea intro fiii Ieremiei, Alexandru, puten, sa afle Insao alinare, dad), nu durerea de mama, eel putin ambitia nesatioash,si mai puternica decal orice alts simtire, a Doamnei. (2)

In Octomvrie 1613, un act judecatoresc polon zice lui Constan-tin: «raposatul». Nistor Ureche, care fusese primit intre nobilii Po-loniei inch dela 1607 si ay.eb,, dela inceputul anului macar, ro-stul de arendas al mosiilor capithniei de Rohatyn in Pocutia, ertadal, in judecata de Elisa'veta pentruca ar primit, fart a-i intre-buintlt la haraciu, 600 de boi, ar fi luat pentru sine si venituriletinuturilor Orheiului si Cernautilor, ar fi pastrat averea lui Donicisi a ginerelui sau, Isaia Balica, fiul din alth &Ashton° at batraneiMaria Movila si jertfa rasbunarilor lui Tomsa, ca ar mai fi oprit50.000 de ughi si unele lefi ale slugilor domriesti. Elisaveta primicitatia la Ila1icz, undo ea mai avea o pricina, cu Melania-Marghita,cumnata es', dela care cerea datoria de 95.000 de ughi a lui Simioncatre Ieremia. (3) Si in cele dintai luni ale anului 1614 DoamnaIeremiei, cu cei doi fii, Alexandru si Bogdan, era tot la Ilalicz,undo chema ca martori pe Nicoara Prajescu si pe Bucioc. Ureche,care mosteni In 1614 pe vaduva lui Balica, era slat in judecata side soldatii poloni neplatiti ai lui Constantin Movila, in frunte cuIeremia Otwinowski. Se mai judeca si cu mostenitorul celui delacare tinea Rohatynul pentruca, acesta find dator regelui, pribeagulrnoldovean fusese scos din arenda. (4)

Elisaveta strangea bani de undo putea numai, pentru a plats'oastea care trebue sa dea lui Alexandrel, fiul el, most enirea Ieremiei si a

(1) Archiva istorica, III, pp. 44-5.(2) ibid. si not credem, ca. Hasdeu, c5 data de 13 Iunie 1605 a scrisorii trebue

prefacuta in 13 Iunie 1613.(3) Aceasta states la Dziezilow; Hurmuzaki, Sup/. II', pp. 387-8, No. cXcvitt.(4) Barwifiski, in Prinos Sturdza, p. 204 §i urm.; cf. ibid., p. 202.

li

22 N. foiloit 1040

lui Constantin; acesta e scopul calatoriilor, plangerilor, galcevilor.In 1615, isprh'xind cum va fi ispravit judecatile pentru datoriile depe la prieteni si rude, Elisaveta sau, cum se stria dansa, Ielisavefta,«doamna r5.posatului intru fericire Ieremia Movi15.», era la Ustie,incunjurata de rudele si credinciosii ei, intro cari, pe langa, ceipe cari ii cunoastem, un vames si alts lume boiereasca. (1)

VIII.

«Atotputernicul Dumnezeu i-au adus supt sabia Domniei Me le,uncle si oasele for fats stint», scrie mandru Stefan Tomsa despreBalica si ceilalti invinsi dela «apa Jijiei», «In drumul Sasului, la vii,pe Prut». (2) Cu ura domni batranul tiran si cu ura i se raspunse.Dupa biruinta sa din lithe 1612 el talase pe Vasile Stroici, pe Ba-lica, pe Chirita Paleologul, pe un Stolnic Miron; nu stiu ce fel derutla va fi fost acesta din urma cu illovilestii, dar Stroici era, probabil,sotui unei surori a lui Ieremia, Paleologul, al celeilalte, iar Balica iivenia, (rate vitreg; si diacul lui Constantin Voda fu jertfit in ho-hotele de ray ale cruntului rasbunator, care nu yolk sa tie seamsde carturari pentruca «mai carturar deal dracul nu este altul». (3)Cu aceasta Casa Movilestilor se sparsese. Daca-1 vedem pe Tomsaies,;ind in Septemvrie 1614 la Tutora in lagar, aceasta nu so da-toreste vreunei amenintari de peste Nistru, ci, de buns seani5,,ciumei, care bantuiii si in anul precedent. (4)

Dar rautatea lui Tomsa, patima-i de sange ridic5, asupra-i bo-ierimea cea noun, «Casa itti», care umbla «cu zilele a man5.».Astfel, cand se facii iesirea dela Cucuteni lang5, Iasi, in frunteanemulp,mitilor era Logofal,u1 Nichifor Beldiman, care se intalnestepang la 1 August 1615 in dregatorie, Vornicul 135,rboiul, al caruiadevarat nume pare a fi fost Ursu, celalalt Vornic, NIarzea, (5)omul lui Mihaiu Voda, do care se tine, tagma ostaseasca a «Mar-

(1) Archiva istoricti, I, p. 128.(2) St Uilii fi dot., V, pp. 15, 215, 572 3.(3) Miron Costin, p. 263.(4) Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 366, 388-90.(5) Un act din 5 Fevruarie 1609 pomeneste (Arch. Statului, Nemo!, xxxVII, No. 7

ocand au Jacuit Mazestii pe boieri,. Gavrilas Sprttarul, fiul lui Marzea, train in Tara-Ro-nlneascii la 1644 5 (Bib]. Ac. Rom., doe. xun/63 si 74).

1041 DOAMNA LUI IEREMIA VODA.. 23

zestilor», Hatmanul Sturza, Vistiernicui Boul (1) acesta un fost Vis-tiernic, cad Vistiernicul in activitate era Costachi Rosca, alt ownou. (2) Oastea cu care se putea apara Tomsa se alcatui inpripa din clarabani cari, pentru plata, calcara juramantul ce facusecu slujitorii ceilalti din Ieseni «strigati in leafa» Joppecourt maiadauge eh targovetilor Scaunului domnesc li s'ar fi dat scutirea debir (3), adeca: negustori, «slugile negutitorilor» si vagabonzi, «oa-meni nemernici», din cateva «steaguri de calarasi», eari veniseradin Tara-de-jos pentru a fi trecute in revista de Domn, dupa un obi-ceiu stravechiu, care se zicea, in vechea noastra limbs«cautare». Pe urns si slujitorii boierilor trecura la VocI5,, pentrudi,cladea bani. La «Fantana lui Pacurar», de undo s'a numit mahalauaPacurarilor, bogatia si inclrazneala, vitejia personala a lui StefanVod5, biruira. Dintre rAsculati, numai Barboiul insa si fiul sau pla-tira cu moarte. (4) Ceilalti fugir5. peste Milcov, undo Radu Mihnea,Domnul muntean, socoti ca are dreptul sa-i primeasca. Mai tarziufrisk cand Tomsa era acum numai un fugar, Turcii, la Tarigradularora invinsii mersesera cu jalbaRadu ar fi dorit poate sa capeteMoldova pentru «coconul» sau, Alexandru, ii dadura in mina, cuceausi, la Focsani, si indata trupurile descapatanate fury svarlitein apa Siretului din porunca betivului Down. (5)

Lupta din rnarginea Iagului trebue siti se fi dat in toamna anu-lui 1615. In zadar flirt loan Danilowicz, Voevod al Rusiei, masuripentru ca Doamna Elisaveta, care stranger, trupe in provincia Ha-

cu fiul ei, sä fie impiedecata de a provoca si mai mult peTatari printr'o navalire a ei in Moldova. (6) La 1-iu Octomvrie Petru,parcalab de Hotin, care, impreura cu Gheorglie Bals, al doileaLogofat, (7) indeplinise in 1614 o misiune la Poloni, trail& catreMovilesti, dandu-le fara impotrivire notinul, undo se striga Domnia

(1) In Martie 7107 Ieremia Vodil face o danie lui Boil] Stolnicul 5i fratilor sill; in Sep-teinvrie 7110 (1602) spare 'reader Boul Vistier (Arh. Statului, Neamt, XXXVII, No. 3 si 6).

(2) Cf. Arch. istorica, I, p. 158; lJricariul, V, pp. 213 5; 220; XVIII, p. 270.(3) P. 24.(4) Nu e Inteles Barboiul care, de fapt, a fost tras in teapa,sub numele de aBotochan

frere de la princesse vefve de Jeremiea, in Joppecourt, p. 24. Cf. doc. V, p. 569.E vorba de sigur de Balica, uciderea flind auterioara r5scoalei.

(5) Miran Costin, p. 265.(6) Arh. din Lemberg, Relationes castrorurn, San. 144 (1615-8), p. 402; 7 Noiemvrie 1615.(7) Hurmuzaki, Sup/. 112, pp. 388-90.

ticzului,

Studii Si

=

24 N. TONGA 1042

cea noua a lui Alexandru Voda. (1) La 6 Octomvrie oastea menitasa cucereasca Moldova pentru «dreptul-mo§tenitor», oaste a careistrangere cautase a o impiedeca Polonia oficiala, pleca spreLa 22 Noemvrie trabantii cei frumo§i ai lui Toma, cu haine deFlandra, filendre (flandrisch), cu ceaprazuri, «ceprage» tai nas-turi de argint, cu laduncile acoperite tot cu argint §i cu «penede argint la comanacen, erau sdrobiti la dealul Tatarenilor langaIasi de Polonii lui Alexandru, pe cari-i comanda, cumnatul sauWiszniewiecki §i un alt nobil polon de pe langa, hotar, SamoilKorecki, care era numai petitorul Domnitei Alexandra-Ecaterina.Oastea de stransura, venita de silk, fugi. Tunarii indreptara greitcele douazeci de «pu§ti» ale lui Stefan 'Voila. La 24 lanuarie 1616oastea lui Tomsa, care nu se rasa uFppr, suferia §i definitiva infrangeredin partea lui Korecki, pusese tabara la Tecuciu: (2) fostulDomn al Moldovei abia cu cine sa fug.a. spre Braila. (3) Rascu-latii din Orheiu, cari nu voiau pe Poloni in Moldova, pentruca-ipradasera. Cazacii, §i se unisera cu Tatarii pentru a-i izgoni, fuse-sera biruiti de Wiszniewiecki. (4)

Nurnai atunci se intoarse in Moldova Doamna lui Ieremia cu flicaei Inca nemaritata, §i incepu vesela vieata de Curte. (5) Ea fu in-trerupta de nmartea lui Wiszniewiecki. Acesta, care, ca Rutean, erade lege ortodoxa, fu impart4it in post de un preot roman, §ipreotul, inteles cu Toma on mai curand cu Gavrila§cu, fiul lui Si-mion, care nadajduia, sa fie Domn qi era mull mai dorit de Cara, (6)amesteca, se zice, (7) otrava, in cuminecatura; vinovatul, sau calom-niatul numai, fu ars leg do un jet, §i in aceasta cruzime se poatevedea mania rasbunatoare a Elisavetei. (8) Trupul lui Wisznie-wiecki nu fu ingropat in Iasi, ci trimes acasa, unde sotia ii gasilocul de immormantare in.vreuna din bisericile de pe mo§iile familiei.

(1) Joppecourt, p. 26.(2) Hurmuzaki, Supl. II p. 391=Papiu, II, p. 150 urm.(3) Stud ii doc., IV, p. §i urm., unde izvoarele, mai ales Acte fragmente,

I, pp. 52-5.(4) Joppecourt, p. 38; Hurmuzaki, Sup/. 112, pp. 391-2.(5) Joppecourt, p. 40.(6) Pentru autorul, de fat5 la aceste intAmplAri, al raportului din Acte $i fragmente,

otr5.virea ar fi numai probahil5.,(7) Hurmuzaki, Supl. II', passim.(8) Joppecourt, pp. 45 6.

care -2iav i

yi

ci

'tali.

Si cox

1043 fDOAMNA LUI IEREMIA VODAn. 25

Peste cateva, zile, in Fevruarie, Doanma holara relragerea spreHotin, inaintea lui Schender Pasa,.atotputernicul paznic at granitei,care inainta spre Moldova. (1) . \colo static Alexandru Voda, cu fami-lia, Curtea si oastea, pana prin Martie-Aprilie. (2) Supt zidurile ce-tatii ea putu sa vada in sfarsit infrangerea Tatarilor Tonisei, pecare Turcii it lasasera in Iasi fara a mai veghia asupra Domnieilui asa de nesigure. In Hotin se auzira cantecele de bucurie carifusesera auzite cu °Alava luni in urm5, la Iasi, si «Doamna cu ju-panesele ei» se impartasira de ospetele rasboinicilor. (3) A douazi Korecki serba nunla lui, pe cand Tomsa ardea cele «22.000»de case ale Iasului si fugia, spre Milcov. (4) Peste cateva, sapta-mani in sfarsit Alexandru si Korecki erau la Buzau, si ei nadajduiausa poata, da lui Radu Serban aceasta, Tara-.Romameasca, gata de su-punere.

Radu Mihnea, asezat in tabara dela Ploesti, (5) nu c,uteza, sä semiste impotriva navalitorilor. In curand Korecki supuse din nou peOrheieni si urmari pe pribegi pana supt zidurile Cetatii-Albe.

Dar cand Schender, cu Ibrahim de Silistra, (6) veni la Targovistepentru a face cunoscut lui Radu Voda ca, Sultanul I-a mutat in Mol-dova si oastea-i inainta spre Milcov, Elisaveta se rasa, inselata deminciunile Turcului, care o asigura ea vine numai ca sä aduca luiAlexandru Voda caftanul. (7) Hatmanul polon Zolkiewski fu si el am5,-git spuindu-i-se ca, (Ara, doar si poate, Moldova are sa fie a luiGavrilas .Movila, ocrotitul sau. (8) Cazacilor li se dadur5, bani pen-tru a-i smulge de sub steagurile lui Alexandru, iar Hatmanul Bu-cioc se indrepta, cu 2.000 de &Mari, spre Mihnea.

Abia cand Tatarii ajunsera langa, Iasi, ochii pana acum intune-cati de viclenia lui Schender vazura primejdia ; do o sageata furanit Gheorghe Potocki, nepotul celui ce zaceii, in temnita la Con-stantinopol, si el muri peste chtva timp. Oastea turceasca, gonI din

(I) Ibid., p. 49; Hurinuzaki, Supt. II 2, p. 394, No. cci.(2) Ibid., p. 398.(3) Joppecourt, p. 56.(4) Ibid.(5) Ibid., p. 60.(6) Ibid., p. 62.(7) Ibid., p. 65.

(8) Cf. Studii si doc., IV, p. 397, ill. ultim.

26 N. IORGA 1044

Cotnari pe ostasii Movilestilor, cari se retrageau spre Hotin. Koreckifu ranit la picior si in spinare de sageti tataresti.

Doamna si fiica ei se aflau Intro fugari,abia vreo case mii deoameni. Bucioc li taie calea Intro Cotnari si Botosani, in margineasatului Dracsanilor, cu iazul cel mare. Muntenii se asezara la dreapta;Turcii veniau din urma ; la stanga era codru adanc. (1) Schendeceria capeteniile ; dupa ce tunurile turcesti vorbira, trebul sa se ajunga,noaptea, la o capitulare. Astfel Alexandru, Bogd a, Poarrna ajunEer5.In mana Turcilor ; Korecki, descoperit, avir aceeas soarta; DomnitaAlexandra fu dush, de Tatari la Cetatea-Alba, uncle nascii un fiu. (2)

Miron Costin zugraveste scena maii benorocii a Movilestilor :Doamna Elisaveta prinsa, pangarita, strip:5,nd a doua zi. Inebunitade rusine si manie, inaintea boierilor: «Boieri, boieri, rusina-tu-m'au paganul». Un Aga o taxi cu dansul in Constantinopol, siusile ferecate ale unei case turcesti se Inchisera pentru totdeaunain urma ei. «Au cazut dupa un Aga turc pang la moartea ei)),scrie Miron Costin. Un nobil din suita Trimesului german zugrave-ste astfel intrarea in Capitala turceasca a roabei desnadajduite :

«La 25 (Septemvrie) s'au dus la Seraiul Imparatului turcesc, pedinaintea casei noastre, patru steaguri, dup5, ele multi Poloni siintro dansii un chlugar, legati la olalta ca niste cani, apoi cateva tra-suri pe cari stateau bolnavi si doi trambitasi eari trebuiau sa sunedin trambite, si Inca mai in urma o doamna nobila, pe care o ser-viau, cu doi Iii ai ei, in varsta de vreo noun, zero ani, intro tra-sura acoperita. Fusesera battiti si prinsi de Tatari, cari, cu invoireaImparatului turcesc, si ca sn se poat5, rilsbuna putin pentru Cazaci,ra.vAlisertt in Podolia (sic). Prinsii au fost trimesi la Bagno (fr.bagne; tenmila galerienilor) si apoi la, Galere. Ian Doamna a pri-mil, legea imamilor, aclecA cea mahoine(lana, impreuna cu arnandoifill ei, si apoi a fost dusa mire femeile imparatesti. Fiii insa au fostpAstrali in Seraiul Imparatului. Cel mai mare, cand 1-au intrehatdata vrea sä se facri, Musulman, a rrtspuns ca, dadi, maica-sa facea§b,, §i ei o va urma)) (3).

(1) Joppecourt, p. 73.12) Ibid.; Miron Costin, p. 261. Cf. §i Hurinuzaki, Supl. II 2, pp. 417-8, no. ccvit.(3) Wenner von Crailssheim, Ein gantz new Reysebuch, Nurnberg, 1622 (cu copert4

noun, ibid , 1665), p. 59 :aDen 25 hat man vier Fahnen, nach jhnen viel Polacken und darunter einen Munchen,

wie Hund zusammen gekuppelt, dann etliohe Wagon, darauff Krancke und zween 'From-

1045 «DOAMNA IEREMIA VOD C.D 27

VI.

La Ustie se aseaz5, apoi, dupa caderea fiului ei, Miron VodaBarnovschi, inrudit cu Movilestii tocmai printr'insa, o alta DoamnaElisaveta, care pastra legaturile cu stavropighia din Lemberg. (2)Ana si Maria Movila, maritate amandoua in Polonia, vanduseramosia lui Miron Barnovschi, si cea dintai a rascumparat-o poatedup5, moartea acestuia, asa cum se prevedea, in dicta lui. (3)

Gaspar Voda Gratiani liber5, pe Potocki, Galva timp dupa ceKorecki gasise mijlocul de a scalp& singur; (4) Domnita cea maimare, vaduva lui Wizniewiecki, crestea, copilul pe care-1 numise,dupa fatal ei, Ieremia; el era sa fie tatal unui rege al Poloniei. (5)

Sora ei Ana se marit5, cu un Przrcbski, apoi cu un Czarnkowski;cei doi din urma soli ai acestei femei strasnice, despre care s'avorbit mult rau ca pedeapsa pentru oak) uneltiri politice Mousesi cata zavistie samanase o adevarata icoana a nenorocitei salemame, fura, Vladislav Myskowski si Stanislav Potocki. (6)

meter, so blasen miissen, gesessen, auch etwas hernacher ein vorneme Landfraw, de-ren sie gedient, sampt zween jhren Stirlen, bey neun und zehen Jahren, in einem ver-decktem Wagen, fur unser Hauss, ins Tiirckischen Kaysers Sarai gefiihrt, welche vonden Tartarn (so auss Zulassung seines tarckischen Kaysers, unnd damit er sich wegender Cusacken etwas rechnen mocht, in Podolien gefallen) geschlagen unnd gefangenworden. Die Gefangene seynd in die Wannen und auff die Galleen deputirt; die Land-fraw aber hat die Irnania oder mahumetisch Gesetz, sampt beeden Sohnen, angenommen;welche drauff ins kays. Frawenzimmer gethan. Die Sohn aber im kays. Sarai behaltenworden. Es solle gleichwol der Eltist, als man jhn gefragt, ob er zum Musulman werdenwolle, geantwort haben: warms seine Fraw Mutter thue, er jhr auch folgen wolle, etc. (sic).

Tot acolo pentru liberarea ginerilor Doamnei :[La Rumili- Hisar.] Darinnen in unserer Ankunfft zu erstgedachtem Constantinopel, neben

andern Gefangenen, auch zween inn eyserne Band geschmidte vorneme polnische Herrengewesen : der ein war ein Budoffscki, der ander ein Cureckscki ; der Budoffscki 1stHerrn Gratiano geschenckt worden, welcher jhn rantionirt, und erst nach Erlegung einergrossen Summa Gelts ledig gelassen ; dess andern hat sich der H. Orator angenommen ;weiln aber damals nichts zu erlangen gewesen, ist er gleichwoln nach unserm Wegrei-sen, unnd, wie man gesagt, durch dessenn frantzosischen Pothschaffters gespielte Practicund gethane Fiirschub, aussgerissen und davon; und er Pottschaftter desswegen einZeit lang in Arrest kommenn (pp. 95-6).

(2) Hurmuzaki, Supt. H2, p. 602 si urm. Pentru Inrudire, v. si Doc. Bistritei, II, p. v.(3) Archiva istori,cd, I, D. 188.(4) Cf. si Documentele Bistrifei, II, p. 34, No. xLiv.(5) Pentru legaturile acestui Ieremia cu Petru Movilk flu! lui Simion, v. Golubiev, o. c.(6) Papiu, II, p. 140.

1.1.1

28 N IORGA 1046

Maria Potocki, care se imprumuth cu bani i argint dela rudaei Miron 13 arnovschi, (1) ILIA, duph moartea celui dMthiu sot, peNicolae Fir ley, Voevodul de Sandomir. (2) Ea ph'stra leghturi cuMoldova: la 17 Julie 1634, simtia nevoie de rughciunile preotilorlegii sale dintai si celei adevarate si, astfel, printr'o scrisoare alchrii text grecesc e do mana chlughrilor dela Aron Voda, inchinatala mhnastirea din Chalice in Insulele Principilor, «Maria Firleiovva,W. S.», adeca «Voevodeasa de Sandomir», care avea inch in pe-cetea ei bourul moldovenesc, dadea o suta de lei pe an, «pentruca sa fie pomenitil la Sfintele Daruri, ea si copiii ein. (3) Staph-nia inch, poate, acele mosii, cu sate, pe can i le daduse Ieremia lanunta ei cu Potocki i pe cari Vasile Lupu gasise cu tale sa le«aprindan. (4)

Intr'un thrziu, chnd i Domnia lui Vasile incetase, neastamparataDomnita Ana .se (Oxidise a pune in Moldova pe «un frate at ei,care, Iiind Crimes tanar la Constantinopol, fusese hranit in legeamusulmanh, dar tined la cea greceasca», in care se nascuse. (5)Nu pare a fi Alexandru, care ar fi fost amintit altfel, ca unul cefusese Domn; singurh aflarea acestuia in Polonia ar fi Mout, desigur, mutt sgomot. Trebue sa se vada prin urmare in acest can-didat la domme din 1655 Bogdan, cel mai tA,nar flu at DoamneiElisaveta, ramanand ca fratele ski mai mare sa fie acela care peride pe urma circumciziei. (6) Bogdan fusese un timp in slujba Sul-tanului, ajunghncl si Capugi-bas,,A, «capetenie a Portarilor». Trecerealni in Polonia se Moil in asa de mare taina, incht Miron Costinn'o stia chnd, pe la 1660, iii stria cronica. (7)

Mormantul lui Bogdan Movilh trebue sa se afle pe vreuna dinmoF,thle familiei Potocki. 0 intrebare se pune : intr'o vreme chnd

(1) Arch. istoricti, 1, p. 189.(2) Ea era v5.duva in 1632 si stated la Camenita (Studii $i Documente, XI, p. 112, nota 3).(3) Studii si doc., IV, pp. 31-2, nota.(4) Doc. Bistritei, 1, p. 52, No. Lxviii; Studii fi documente, XI, p. 112, nota 2.(5) Des Noyers, Lettres, p. 323: «Un frere de la femme du Palatin de Cracovie, qui est fils

d'un Hospodar de Valachie et qui, ayant ete envoye jeune a Constantinople, a etenourri en la religion mahometane. II est pourtant fort affectionne a la Grece (grecque;foi grecque)p (scrisoare din 9 Maiu 1659).

(6) Joppecourt, p. 76.(7) P. 267: Bogdan Voda, coconal Ieremiei Voda, iar in legea turceasca s'au savarsit:

ajunsese la Impargie de era Capigi-basap. Capigibasa era cel mai inalt grad la careputeau ajunge rudele de singe ale Sultanilor.si

1047 a DOAMN A LUI IEREMIA VODX.D 29

mormintele erau incunjurate de o ingrijire ash, de pioask pu-teau rasa fetele Inca in vieata ale Elisavetei si acest flu care seintorcea In crestinatate oasele mamei for in vreun profan cimitiral musulmanilor ? Poate CA nu. Si poate ca izbutira a le capataon rascurtip5,ra. N'ar fi de mirare atunci ca si acest mormant shse descoptre candva, aflandu-se prin inscriptia de pe dtmsul si ul-timele imprejurari din vieata unei femei cu insusiri neobisnuite, care,mai presus de crim5, si mustrare de cuget, a lasat in istoria Mol-dovei urme aclanci prin cari a curs mutt singe, al color mai buneneamuri de boieri romAni. (1)

(1) Dintre rudele Movile$tilor, Maria lui Chir4a Paleologul se intoarse din Polonia la1620 $i petrecn linistit in tar* V. Studii fi docuinente, V, p. 82, No. 19. Pentru uparc5.-laboaiaD Cristina, v. mai sus.Ana c15.ruete afraWors din Lemberg, in timpul nand ieamo$tenirea lui Moise Movill, o Evanghelie dela pitrinti si dela sora ei r5.posata ; Hur-muzalti, Sup/. II', p. 77 si urm.

APENDIC E.I. Cateva acte relative la petrecerea In Polonia a vbduvel lut

lancu Voda Sasu.

1.

Ach. din Lemberg. Relationes Castrorunt, 1583 (342), fol. 905.

Stephanus... Universis... Significamus... nonnullis graece nationis homini-bus qui ex Valachia cum lancula ohm Valachiae Pallatino una fuerantegressi, utpote Antonio Cathacallo, Scoto Bernardo, Gambily, Michaeli Pala-midae, Ioanni Rumoliosse, Philipo Cuphu, dedisse et concessisse... hic inregno nostro commorandi... Datum Warschavie, die XXVII novembris, a.D. MDLXXXII.

II.Ibid., fol. 1696 7.

Ianculina artta scrisori dela rege, cu data de Niepolornice, 11 Fevruarie1583, Kin cari i se a, mosia Lethinia; SambAta, inainte de Oculi le si pri-meste si d& chitanta Miercurea urmtttoare.

Ibid., 1585 (344), fol. 559.

Pentru «lankulina» sau «magnifica d. Maria lankulina, relicta olim Pal-latini Moldavie vidua».

«Stephanus... Significarnus... Quia nos... pro magnifica Maria, Iancule olimPalatini Wolachie relicta vidua..., memoratam Mariam Iankulinam in patro-cinium... suscipiendam esse duximus... Warszavie, die 10-a nova mensis fe-bruarii, anno Domini millesimo quingentesimo octuagesimo quinto....

IV.Ibid., fol. 562.

Iankulina protest& impotriva lui Chodorowski, care, la trei ceasuri denoapte, i-a navalit in casa, a sfarmat usa, a spart fares tile, li-a rupt gratiile,i-a trezit copiii din somn si a insultat-o.

III.

1049 uDOAMNA LIII IERENIIA VODA.D 31

V.

Ibid., 1586 (385). Act adus de Maria Iankulina :

(Sigismundus... generosis Nicolao Vrowieczki, tenutarum nostrarum gorensiet ropczicziensi, et Paulo Orzechowski..., teloneorum nostrorum Russiae mo-dernis... prefectis». S'a plans Maria pentru un rest de 600 de florini dela re-gele Stefan, din pensia ce i se da la Sf. Mihai. In 1587 se oprise toga. SAse dea acum indoita, la termin ; Cracovia, 1 August 1588.

II. Acte privitoare la luptele pentru Scaun ale MovIleqtilor.

I.

Nepffell catre Consilierii ducali ai Prusiei ; Cracovia, 24 Octombre st.v. 1606.

....Gestriges Tages hahen 2 turckische Abgesandten bey Ihro Mtet. indem grossen Saal audientiam gehabet: einbringen bonam vicinitatem in Im-peratoris nomine ; 2. Nach Tode des Palatini Walachiae hat ehr billig sei-nen Sohn erwelen sollen; weil er aber ummundig, hete ehr des demortuinuper Palatini Brudern alda elegiret, mit dem auch Ihre Mtet. wirt zufriedensein ; 3. Nimpt dem Turcken-Kaisser sehr Wunder das Ihre Mtet. in diessen2 Jharen, weil ehr Kaisser gewesen, kaine grosse Bottschafft zu ihm ge-schicket hatt, die ihn wegen seines Regimentes hette gratulirett ; 4. Hattehr sich beclaget das ehr zu Reussischen-Lenburg so lange ist auffhaltenund alda auch ubel sey gehalten worden und diessen Punct gar imperiosehergebracht ; 5. Sich beclaget das des turckischen Kaisers Brieff, den ehreinem Juden ahn Ihre Mtet. zu bringen gegeben hette, verhalten wart.Jeder Abgesanter hatt beyden Ihrer Mtet. 2 Brieve abgeben ; was darinenthalten, konnen wir itz zu diesser Zeitt nit wissen ; wil aber dem nach-trachten, das ich copiam derselbigen erlangen megen. Cancellarius Regnimodernus halt darauff geantwortet das Ihrer Mtet. lieb sey das Ihre Kai-serliche Mtet. gesundt und wohl regiere, Ihre Maiestet erbiette sich gutteVicinitet und Freundtschafft mit der Turckischen Kaissers Mtet. zu halten.Die Brieve sollen durchgelesen werden, und hernachher wirt man sieabfertigen; das ist also diesse Legation....

(Konigsberg, Archive, Gesandtschaftssachen.)

II.

Acelas catre acelas.La 5 Noemvre repeta raspunsul Cancelarul in prezenta Regelui. I se da

Turcului masa, raspunsul. Solul ploaca. Resaluta, Cancelarul pe Vizir.

is.t

()hid.)

32 N. TONGA 1050

Ace las cAtre aceiasi ; Cracovia, 11 Decemvrie 1606.Vor 2 Tagen seindt die Bothen ex Moldavia alhie abgefertiget; habe

noch Ihro Abfertigun, nit bekommen; so balde ich sie bekommen werde,wi[r]t, ich sie E. G. eilende zuschicken

(Ibid.)

IV.

Sigismundus, etc.Gestrenge liebe besondere. Es ist von Constantinopel der wolgeborne Ni-

colaus Danielowic, unser grosse Abgesandter, wieder kommen, welcherdie pacta des Friedens so mit dem Turckischen Keyser und uns ge-schlossen, mitgebracht ; hatt aber uns dieses vermeldet das bevor mit ihm,wie gebreuchlich, nicht beredet, sondern die conditiones des Friedensuntersiegelt, in einen Secklein vernehet, ubergeben warden. Derwegen, weilwir wissen wollen was darin enthalten, nachdem es erofnet, haben wirdieselbe mit den alten und iungsten Vertragen conferiren lassen; darin danbefunden das in dem paragrapho da wegen der Tattern geschlossen, dassie zu unsern Diensten jederzeit bereit sein sollen, in izigen pactis vomTurckischen Keyser diese Wort dazu gesezet worden : auff unser Befhele.So ingleichen, weil in den iiingsten Vertragen durch den wolgebornen FelixHerburt dahin gewilliget das die moldausche Herschafft nach AbsterbenHyeronimi des Waywoden bey seinem Sohn verbleiben soli, ist vorizo das-selbe verschwiegen. Wie auch belangend die ungarischen Heuser Hustu,Muchaza IMuneaciu] und Kosze [Cosita,Kaschau], das nemlich, sofern dieselbevon uns erst wurden eingenommen wurden, sie bey uns unnd der Krohn all-zeit verbleiben sollen, ist ingleichen wie in vorigen pactis enthalten nichthinzukommen. Dieses nun haben wir vor &Rig erachtet, wie ezlich anderender eltesten Senatoren, also auch E. L., unseren besonderen, zu verstendigen,mit Begheren Ihr solches hey euch wol erwegen und allererst ein Gut-duncken uns zukommen lassen wollet, nemlich ob wir mit solchen pactiszufrieden sein oder ob durch ein Schreiben oder durch einen besonderenAbgesandten die Annehmung des Friedens und Bestetigung solchen Vertragswir von unser Zeiten zur andern Zeit verlegen und was auff izige Zeit mitStillschweigen vorbeygangen Erwhenung thun sollen. Wobey wir E. L.,unseren besonderen, von Gott dem Hern volstendige Gesundtschafft gewinschethaben wollen. Datum in Krackau, den 10. Octobris anno 1607, unser Regie-rgng in Polen 20, in Schweden 14 Jhares.

(Ibid.)

1051 nDOAMNA TX' TERFM'A VODA 33

V.

Exemplum litterarum Turcarum Imperatoris ad Sacram Regiam Maies-statem datarum.

Acceptis caesareis his litteris nostris, notum sit quod, cum Simeon, Mol-daviae Princeps, divina voluntate secunda huius mensis octobris die ex hacvita emigraverit, filiorum illius qui est natu maximus, magnifico inter Mes-siae fideles Michaeli, cuius dierum finis sit felix, egregio rebusque gerendisidoneo, provinciae magnatibus hac in parte nohis supplicantibus, quorumbenignam habendam rationem duximus, paternum principatum conferentes,mandatum eo nomine nostrum ciesareum dedimus. Defuncti olim Hieremiae,Moldaviae principis, filius Constantinus, si forte, ad partes vestras recurrens,principatum occupare tentaverit, pro ea quae antiquitus vobis cum ExcelsaPorta nostra intercedit amicitia, re nimirum bene cognita, praedicto cumMichaele amicitiam honamque vicinitatem pro more antiquitus recepto co-latis. Quod cum non parum referat, redditis per egregium Excelsae Portaenostrae Keyvan Czausium caesareis litteris nostris, praedictum in modumsinceram quam cum felicissima Porta nostra colitis amicitiam testantes, prae-nominati Hieremiae filii, si forte, principatus atnore pellectus, provinciaeillius regimen affectaverit, conatibus resistentes nihilque penitus virium illiconcedentes, praedicto Michaeli integram amicitiam bonaque vicinitatis iuraprestetis. Qua in re sincerae amicitiae pacisque signa non obscure prae seferentes, caussam fidelitatis colendae, amicitiae sinceritatisque procul dubiodabitis. In summa ne quocunque tandem modo praedicti Hieremiae filiusprovinciam illam infestare audeat, nostra est voluntas. Eum in modum exvoluntate caesarea nostra integrae amicitiae vestigiis insistentes, partiadversae nihil connivendo, via omnis licentiae illis intercludetur. Datae Con-stantinopoli, mense octobri, anno, etc. (sic).

(Traducere din veacul al XVII-lea In ms. Czartoryski din Cracovia 1640, p. 813; editiegresit6.2 dup5, alt. traducere, in Hurmuzaki, VIII, pp. 326-7, No. coccLxvti.)

VI.

Herrn Sulowsky an den Herrn Gross-Canzlern; 31 Dezember 1607..... Des Herrn Potoczken Eintzug in die Wallachey bringt Ihrer K. M. mer-

cklichen Neid und Hass zuwege ; die Sachen sehen ubel aus ; sie toben undwittten alle, furchten sich sehr, man werde uns mit den Tureken zusamen-hetzen, wie dan alle die Meuler vol davon haben. Ich lehne es ab, wie ichkan; solches wieder Ihrer K. M. Willen und Bevehlich geschehen.

(Ibid.)

Anatole A. R.Tom. XXXII.Memoriile Sect. Istorioe. 8

34 N. IORGA 1052

VII.

Regele Poloniei catre Sultan.

Cracovia, 14 Noemvrie 1607.

[Se plange ca solul lui a adus tratatul cel vechiu cu schimbari. Iar4trimete sol nu forma de supt Sultanul precedent.]

In foedere enim per magnum nostrum legatum allato praeteritus silentioConstantirius, Iereiae, defuncti Moldaviae Pallatini filius, ex fide SerenitatisVestrae serenissimique parentis ipsius litteris obligata nostraque adeo etiamad Palatinatum promovendus. Nulla facta mencio arcium finitimarum Hun-gariae, si illas in potestatem nostram venire contigerit.

(Konigsberg, Archive, Gesandtschaftssachen.)

VIII.

Traduttione di lettera indricciata a Pompeo Sprechi in Venetia, specialealli Due Mori, in Marzaria, cavata dal Spinelli in Constantinopoli.

...Di Bogdania non dico altro, perche di Ift doveranno piil freschi et piacerti venirgli avisi. Si dice the it Pollaco ha rotto l'esercito del Tartaro etBogdano, et it principe sia morto....

IX.

Da Constantinopoli, li 9 febraro [1608.P. S.].Constantino, novo principe di Bogdania, e stato confirmato nel principato,

et dal Gran-Signore se li manderit it stondardo, second() solito ; sebennone ancor palese, io ye la (16 di certissimo.

X.

Traduttione di lettere indricciate a Giovanni Battista, mercante milanese,cavate dal Spinelli in Constantinopoli.

(1) Eril din Montesanto, tpartito da Roma per questo loco senza negocio alcuno etessendosi acconpagnato subito con Andrea Rinaldi di Ancona, solito di dar avisi diqueste parti, cosi a Roma, come a Napoli, at capitano Hieronimo Combi, capitano dellespieD. Ajunge secretar englez. Bailul prinde aceste scrisori.

1053 aDOAMNA LUI IEREMIA VODA.D 35

...Le dose di Bogdania accommodato havendo questo Signore, ad instanzadel novo principe, parlato a tutti li Visiri, quali a sue preci gli fanno deRe mandare it stendardo....

Hieronimo Meoli.

XI.

Traduttione di lettre indricciate at signor Scipion Borghi, cavate dal Spi-nelli in Constantinopoli ; 9 febbraio 1608.

...Di Boldania qua si parla variamente, et quel agente del scacciato, an-cor che sappia esser morto, dimanda it luogo per un suo frattello; I'agente.di Constantino, novo principe, ancora se ne sta nelle

Della rotta data del Polacco a"Fartari, Bogdani et Vallachi non la scrivo,perchC da quelle parti Phavera a quest'hora havuta, et pia vera, dicendosiqua in pia modi; et, in qualsiasi modo, tutti dicono che it Polacco e vin-citore....

Hieronimo Meoli.(Toate patru in Arh. di Venetia, Capi Consiglio Died, Costantinopoli.)

XII.

expeditiey woienny pana Stephana Potockiego starosta Felinskiego doWotoch.

1. Zolkiew, 1-iu August 1612. Raspuns al Regelui catre Sultan.....Dum ea autem nos molimur atque ()miles occassiones quibus amicitia

nostra mutuo laedi posset submovemus, iterutn nunciatum nobis Tartarosimminere finibus nostris, Beglerbecum Romaniarum cum exercitu esse inprocinctu, Valahos Moldawosque accingi.

2. Varsovia, 8 Iulie 1614. Scrisori ale lui Zolkiewski; 30 Octombre 1614.3. Beglerbegul Rumeliei catre ,olkiewski; «datum in arce Bender». Despre

lupte cu Cazacii la hotare.4. Fara ; rrtspunsul lui

(Ms. Czartoryski, in Cracovia, 343, pp. 223-4, 234 um., 277-9, 284-6, 287 gi urin.)

XIII.

Raport at ambasadorului Olandei pe MAIO Poarta; Constantinopol, 12 Ia-nuarie 1613.

Ick sal beginnen van het principato van Moldavia, het welck in dentyt van Sultan Soliman, alhoevel gebracht synde onder het turcxsche ge-biet, nochtans tot dese tyt toe gebleven is onder syn nationale christensche

qi

Torsi.

30 N. IORGA 1054

princess, die t'selvige als tributarii °Ile quasi feudatarii van dese Croonbeseten hebben, gevende daer voor een jaerlicx tribuyt, ende in de tytvan Sultan Mahomet, vader van den iegewoordigen, de saecken van ditRyck in Asia in sulcken scant synde, als in myn voorgaende verhaelt is, heeftden Coninck van Po len Sigismundus de derde, nu regierende, soo veel tewege gebracht dat eenen Syn Mat. favoryt ende grote vrient van de Croon vanPo len genoempt Hieremias Vaiwoda (de descendenten van de wettige princengepostponeert synde) in het principato van Moldavia eensdeels armata mane,eensdeels door conniventie des turcxschen Keysers ingeset is geweest.Waernaeoock van den hoochgedachten Sultan Mahomet door seker tractaet met deConinck van Polen gemaeckt in de jaer 1007 van haren Propheta Mahomet,twelch is geweest int jaeer ons Heeren Jesu Christi 1599, int selvige principatogeconfirmeert is geweest voor hem ende synen soon, met dese navolgendewoorden int gemelte tractaet begrepen: donec Rierentias Moldaviae Vaivodafidelis erit nostrae Excelsae Portae et singulis annis suo tempore constitutbmandabit solitunt suum tributum et nostris sub limitibus mandatis parebit,duns vivit maneat Vaivoda Moldaviae, et post ipsius mortent filius succedat.

In conformite van desen is den wel gedachten Hieremias Vaivoda synleven lanck gemainteneert geweest, hebbende ondertuschen door huwe-lycke van syne dochteren hemmet diversche poolsche Heeren op de grensenwonende geallieert, ende, nae syn doot synen soon genaempt Constan-tinus, noch minderiarich, gessuccedeert synde, heeft eenen Stefanus Vai-voda, een soon van de voorige wettige princen, hem alhier te Hovengepresenteert, seer arbeydende door faveur ende recommandatie van deCon. Mat. van Groot Brittayne ende Syn Mat. ambassadeur alhier, weder insyn vaders plaets ende erffdeel ingevoert te werden. Benefens desen heeftoock een ander hem seggende van de descendenten to syn van de oudesprincen, ende hem Tomzen noemende, met grote beloften ende geschen-cken aengehouden dat den Constantinus soude verdreven ende by wede-rom aengenomen werden. Dise solicitatie omtrent twee jaren Lang gedurierthebbende, ende ondertuschen dagelycx veel clachten vuyt Moldavia comendeover het quaet gouvernement ende de tirannien van de vader van Con-stantinus, nae dat den gemelten Stefanus Vaivoda met goede woorden endedagelygxe beloften langen tyt was gevoedet ende opgehouden gewordenende daerover alle syne ende zynder vrinden f'acultet (into animant ipsant)gespendeert hadde, heeft eyntlyck den Cahimacham, opperste Regent van ditRyck in absentie van den Oppersten Visir in de oorloge van Persia geocupeert,den andren, genaempt Tomzen, die Syn Excelentie langen tyt in syn paleysverborgen hadde opgehouden ende seer gefavoriseert, voor pries vanMoldavia doen verclaren. Waerover Constantinus, met alle syne radon,

1055 DO AMNA LUI !UREMIA VODA.o 37

het landt verlatende, tot syne behoude broeders in Polen geweecken isende den voorgedachten Tomzen met eenige turcxsche ruiterie in delanden gevoert ende de possessie ingenomen. Daerbeneffens heeft denCahimacham van wegen den turoxen Keyser in de voorleden somer eencommissaris aen den Coninck van Polen afTgevaerdicht met bryeven, SynMat versouckende dat Constantinus mitsgaders alle syne raden in Polengevlucht (waeronder oock eenen ende de voorieempste was van dengeslachte Palealogorum) soude in goede versekerheyt aen den voorn.commissaris overgelevert ende gevanckelych aen dese Porta overgesendenwerden, in conformiteyt van de voorgenoemde ouderlinge accorden tus-chen de twee Rycken gemaeckt, waerinne een artyckel is aldus luyden-de : Si qui de provincia Moldaviae fugerint in Poloniam ut locum refugii,uncle successu temporis possint excitare tumultus et damnum inferreei provinciae, illi ad instantiam partis tradi debebunt ut puniantur. Overdese proceduren heeft den Coninck van Polen door den Heer GregoriusKockhanski, Syn Mats. ambassadeur, den voorleden somer aen dese Portagesonden, hem iegens den turcxschen Keyser seer beclaecht ende ge-expostuleert als off contrarie hare acorden ende capitulatie hierinne wasgedaen, ende Constantinus niet sonder voorweten ende consent van Syn Mat.mocht van syne princelycke stoel afgeset ende verdreven werden, houdendeSyn Mat. hem daerinne seer geoffenseert, ende wederom versouckendedat Constantinus, die sodanige affsettinge niet en hadde gemeriteert, we-derom in syne landen soude ingevoert ende op nieuws geconfirmeert wer-den. Ondertuschen, de wyle dese saken hier getracteert worden, heeft denHeer Podoskj, getrout hobende de Buster van Constantinus, versamelt he-bende een tamelycke macht van soldaten, een inval willen doen in Molda-via ende, den iegenwoordigen prins verdreven hebbende, Constantinus metgewelt daerin setten ; clan is alsoo van de Moldaven ende Turcken ende Tar-taren beiegent geweest, dat het gantsche poolsche leger geslagen is ge-worden, in vougen dat alle de Polen off doot, ofte gevangen gebleven syn,hebbende soo treffelyclie nederlage gehadt, dat ick den Ambassadeur hebhoren verclaren dat noyt de Polen soo miserablyck geslagen syn geweest,met hare seer groote schande ende niet minder schade, synde den over-sten Podoskj met den prins Constantinus ende alle syne raden oock ge-vangen geworden, de raden, onder de welclie oock den vorn. Paleologus(alhoeweel hondert duysent ungersche ducaten voor zyn levee presente-rende), van den prins van Moldavia met een swaerde doen executeren endede hooff den alhier aen de Porta overgesonden, bovendien een grote menichtevan Polen als slaven hier gebracht. Twelck alsoo gesuccedeert synde, &eftmen den gedachten Heer Ambassadeur een guardia van ettige Janitsaren

38 N. TONGA 1056

in Syn Excellentie logys gegeven, ende door de selvige oock de slentelen (?)doen bewaren, doch de victorie gehelyck aen de zyde van de Moldauenende Turcken gebleven synde, ende derhalven de Turcken door dese in-vasie minder geoffenseert, ende, achtend.e de Po len genooch daerover ge-straff to hebben, is eyntelyck den Ambassadeur, naer diversche dreigementenSyn Excellentie gedaen, gelicentieert geworden, om wederom te vertreckenhebbende het stuck geexcuseert sonder consent ofte voorweten van SynMat., alleen van eenige lantsheeren op de grensen onende, ende te voorenvan den iegenwoordigen prins van Moldavia seer beschadig,et, geschiette zyn ; waerhy dan de saecke tot noch toe gebleven zyn.

[Tatarii prada in Podolia. So va vedea ce hotaresc Polonii la intoarcereaam basadorului. In Tara-Romaneasca, Gabriel Bdthory goneste] den prins vanWalachia, Raidullio Vaivoda (die men Serban naempt), houdende met denConinck van Ungaria..., ende is in syne plaets een ander van dese Portadem aerts gesonden, sonder approbatie des ungerschen Conincx, ende degedachte Raidullio Vaivoda in Duytschelant, by de Conincklycke Mat. vanUngaria, gewecken, souckende assistentie om wederom in syne linden gesteltte werden. (Plangeri germane. Se cerea restituirea lui Radu Serban, care enevinovat. Vizirul, rotors din Persia, intareste in Ardeal pe Bathory,«door intercessie van den prins van Walachia geinaeckt»=si prin stasuintilefacute de Domnul muntean).

(Volum din corespondenta ambasadorilor (Mandel la Constantinopol, comunicat prind. 'I h. Morren, dela Arhivrle de Stal, din Haga, de d-na vilduvr.i. de Pamx.)

[Traducere :]

Trebue sa incep cu principatul Moldovei, care, deli incorporat in vremeaSultanului Soliman la Imparatia turceasca, a Minas pang in aceasta vremeInca supt Domnii sai crestini, nationali, cari 11 stapanisera ca tributari onun fel de feudatari ai acestei Coroane, and pentru aceea un haraciu anual.

in vremea Sultanului Mohammed [al III-lea], tatal celui de flip, ajungandlucrurile acestei Imparatii in Asia in starea aceea pe care am aratato inscrisoarea mea anterioark regele Poloniei Sigismund al III-lea, care sta-paneste acum, a ispravit atata ca un favorit al M. S. si mare prieten atCoroanei Poloniei, anume Ieremia Voevod, inlaturand pe coboritorii Dorn-nilor legiuiti, a fost asezat in Domnia Moldovei, pe de o parte cu putereostaseasca, pe de alta cu ingaduinta Imparatului turcesc. Apoi el a fostintarit de titre acest Sultan Mohammed, printr'un tratat cu regele Poloniei,facut in anul 1007 al Profetului for Mohammed, ceeace inseamna in anulDontnului nostru 'sus Hristos 1599,pentru el si fiul sau, cu aceste cuvintecari urmeaza sunt cuprinse in pomenitul tratat : donee, etc.

s

si

Si,

si

si

si

1057 ,DOAMNA Lill IEREMIA VODA. 39

Potrivit cu aceasta, lereinia Voda acela a fost pastrat toata vieata lui, in-trtrindu-se el, in acest timp, prin crtsatoria fetelor lui cu deosebiti nobilipoloni dela hotare. Si, dupa moartea lui, urmandu-i fiul sau, anume Con-stantin, care era, Inca mic de ani, unul Stefan Voevod [Bogdan], flu de Domnlegiuit din cei vechi, s'a infatisat la Curte, lucrand mult, prin ocrotirea sirecomandatia M. S. Regelui Marii-Britanii si a ambasadorului M. S. aici,pentru a fi asezat in locul @i mostenirea parintelui Mu. Pe langa acesta, siun altul, care se zicea ca face parte dintre urmasii vechilor Domni si senumia. Tomsa, a staruit cu fagadueli mari daruri ca sa fie izgonit Con-stantin si in Iocu -i sa fie primit el, iaras. Dupa, ce asemenea staruinte tinuseraaproape doi ani si in acest timp veniau din Moldova pe fiecare zi multeplangeri pentru reaua carmuire si tiraniilo sfetnicilor lui Constantin, dupace pomenitul Stefan Voevod fusese hranit @i tinut multa vreme cu vorbebune @i zilnice frtgadueli, @i dupa ce pentru acest stop se cheltuisera toateaverile lui si ale prietenilor lui, ba pana si sufletul din ei, in sfarsit Caimacamul, carmuitor al Imparatiei in lipsa Marelui Vizir, ocupat in Persia,a declarat Domn al Moldovei pe celalalt, anume Tomsa, pe care acesta-1tinuse mult timp ascuns in palatul sau favorizase foarte mult.

Atunci Constantin parasi Ora, cu toti sfetnicii lui, si se retrase la cum-natii lui din Polonia, @i acel Tomsa, cu cativa calari turci, a fost dus inCara si a luat stapanirea ei.

Pe langa aceasta, Caimacamul a trimes, in numele Imparatului turcesc,vara trecuta, un comisar la regele Poloniei, cu scrisori, cerand dela M. S.ca principele Constantin, fugar in Polonia cu toti sfetnicii lui (intre can siunul, care era si cel mai de frunte, din neamul Paleologilor), sä fie dat,in buns, siguranta, comisarilor acelora @i trimes prins aici la Poarta, potri-vit cu invoelile cele vechi intre cele doua Imparatii, in cari un articol gla-sueste asa: Si qui, etc.

Atunci regele Poloniei s'a plans foarte prin d. Grigore Kochanski, amba-sadorul M. S., trimes vara trecuta, la aceasta Poarta, impotriva Imparatuluiturcesc, si a reclamat ca si cum s'ar fi lucrat in aceasta privinta impotrivatratatelor si capitulatiilor, si Constantin n'ar fi trebuit sa fie mazilit .si izgonitdin Domnia lui fora stirea prealabila @i Invoirea M. S., tiindu-se M. S. inaceasta foarte jignit, si cerand din nou ca principele Constantin, care numeritase o astfel de mazilie, sä fie adus Inapoi in Cara sa si lasat din nouin stapa.nire.

Intre acestea, pe tend aceste lucruri se negociau aici, d. Potocki, careluase in casatorie pe sora lui Constantin, strangand un numar indestulatorde ostasi, vol sa face o navalire in Moldova izgonind pe Domnul ce eraacolo, sä aseze pe Constantin cu sila. Apoi el a lost insa atat de strasnic

si

si,

40 N. IORGA 1058

intampinat de Moldoveni, Turci si Tatari, incat intreaga tabard polona a fostbatuta, asa ca toti Polonii au fost sau ucisi sau find infrangereaatat de grozava, ca am auzit pe ambasadorul [polon] spuind ca niciodatan'au fost biruiti Polonii asa de jalnic, cu cea mai mare a for rusine si numai putina paguba, find prins Potocki, comandantul lor, cu Constantin Voda

toti sfetnicii acestuia. Sfetnicii, intre cari acel Paleolog (de si oferia100.000 de galbeni unguresti pentru vieata sa), au fost taiati de DomnulMoldoei, capetele le-a trimes aici la Poarta, pe langa', o mare multime dePoloni adusi ca sclavi.

Acestea intamplanduse ash, s'a dat pornenitului domn ambasaclor o pazade cb.tiva, Ieniceri in casa Excelentei Sale si prin aceiasi s'au pazitdar, biruinta ramilind Moldovenilor Turcilor, acestia din urmit finddeci mai putin jigniti prin aceasta navalire, socotind ca Polonii au fostdestul de pedepsiti pentru aceasta, ambasadorul, dupa multe amenintari cei s'au facut, a fost liberat pentru a se intoarce inapoi; el scuzase faptul prinaceea ca s'a facut fara invoirea sau stiinta M. S., numai de catre unii no-bili de Cara dela granita, cari inainte de aceasta fusesera, foarte mult pa-gubiti de catre Domnul de acum al Moldovei. In aceasta', stare au si ramaslucrurile.

Tatarii, etc. Bathory goneste pe Domnul Terii-Romknesti, Radu Voevod,caruia i se zice *erban, care tined cu regele Ungariei..., si in locu-i a fosttrimes altul de catre aceasta Poarta, faro invoirea Regelui unguresc, si acelRadu Voda a trecut in Germania, la M. S. regele Ungariei, cautand ajutorpentru a fi asezat din nou in taxa sa, etc.

XIV.

Marele-Vizir Nasuf catre Bra,oveni.

[Vo:] 1613, d. den 16 Augusty, ist dieser Brieff mitt dem Chtickes Ist-wan von der Porthen vom Grossen-Wezeer Nusup-Bascha geschickt worden.

Aly-Pacha, gouverneur de Nicopolis, qui se trouve maintenant sur les con-fins de Valachie avec un assez grand nombre de troupes.

(Arh. Orwlui Brapv, Urkunden, No. 783.)

XV.

Maghiar-Ogli-Pala catre Brasoveni.

....D'une part le Shak-Guiray-Sultan, venant du cote d'Ackerman avec dixraffle Tartares, nous avoit fait savoir qu'il alloit passer le fleuve Siret et

si si

si

si sisi

prinsi,

1059 DOAMNA LtII IEREMIA VODA . 41

que, de l'autre, le frere de S. A. le Han etoit arrive du cite de Benderavec vingt mille Tartares...

Votre ami le prince de Moldavie Etienne, qui nous avoit ecrit it y a quel-que temps, vient nous ecrire de nouveau et nous envoyer un mesager: itnous mande qu'il nous avoit deja expedie en avant une partie de ses trou-pes et que lui-meme viendra dans deux jours nous trouver avec trente millehommes d'infanterie et quarente canons.

[Vo:] 1613, adi Tag Augusty ist dieser Brieff durch den Krischoff Geis-singk vom Magiar-Ogly-Pascha aus der Walachey geschickt worden.

(Ms. Pauw citat.)

XVI.

Raport olandez din Constantinopol; 1-iu Octomvrie 1613.

....Op de frontieren van Moldavia syn zeer veel Chasacken vergadert. Menheeft advys wuyt Po len, hoe dat men geresolveert ist den prins van Mol-davia wederon te doen affsetten ende dat den Coninck van Po len synepraetensie op de instellinge van de princen aldaer evil mainteneren, datd'halven de Chasacken gereet gehouden werden om by refuys van dezaecke int minnelyck aff te doen, armata manu in Moldavia een andrenprins intevoeren....

....La hotarele Moldovei sunt adunati foarte multi Cazaci. S'a caprttat stiredin Polonia ca acolo sunt hotariti sa aducrt o noun mazilie a Domnului Mol-dovei si cä regele Poloniei isi va mentinea pretentia de asezare a Domnu-lui [sAul acolo, ca -pentru aceea Cazacti se in gata, pentru ca, in caz derefuz in aceasta privinta, srt nrivAleasca in Moldova pentru a aseza cu ar-mele un alt Domn....

(Mid).

XVII.

Acelas; 25 Octomvrie 1613.

(Afaceri ardelene. Bathory scrie Domnului muntean. Vizirul ceteste scri-soarea catre acesta doeer intercessie van dito prins van Walachia, dieseer veel daerom dede, als aen den Batorj ten hoochsten verobligeert, diehem in de landen van Walachia hadde met syn macht ingevoert ende denSurbaen verdreven. [Prin intercesiunea acelui Domn al Terii-Romanesti, carea facut foarte mult, ca unul ce era in eel mai inalt grad indatorat catreBathory, careI adusese in Cara cu puterea lui si gonise pe Serban.]

Urmeaza, scrisoarea lui Gabriel Bathory catre Radu Voda Mihnea.Radu-i scrisese prin Boier Peter ; Bathory titispunde prin Szombately Marton.

1i),

42 N. IORGA 1060

A zadarit pe cel dintatu pentru a trimete si el soli la Puarta. «Die nietsweer-dige verlopene Bettlem Gabor» (nevrednicul fugar Beth len Gabor) n'a stiutca el s'a inteles cu Brasovenii si cu Mohammed-Aga; a scris Brasovenilorca vine Schender -Pala. Brasovenii ii dau lui scrisorile. A scris Vizirului.Sa trimeata si Radu, «als onsen goetwilligen naebuyr» («ca al nostru vecinbinevoitor»), un sol la Poarta pentru a se da porunci lui Schender s. a. sanu asculte, nici ajute pe Beth len. Nu e adevarat ce scrie aeesta ca el, BA-thory, ar astepta 40.000 de oarneni dela Germani.

«Welck schryven end versierde tydingen weeten S. S. E. E. voorsekermeer enckel verradery end bedroch te syn. Want te dien tyt is Nico Logoffetmet Boyer Peter alhier geweest, als sy des roomschen Keysers iurament-schryven ons end onsen lande brachten; welck schryven wy den landstftn-den hebben toegesenden end voor alien luyden laten publiceeren. Boyer Pieterheeft sulckes mit oogen gesien end alle dingen wel verstaen end gehoort,niet dat wy van den Roomschen Keyser t' crychsvolck begeerd, maer ditwas die grootste nstructie van onssen gesanden gedaen»: pace cu Im-pAratul («care scrisoare si svonuri ce umblau stii Maria Ta de sigur caerau mai mult tradare si amenintare. Cad pe vremea aceea a fost aici NicaLogofatul si Boier Peter, tend au adus scrisorile de juramant noua si teriinoastre, cari scrisori le-am trimes Statelor Terii si le-am facut sa fie publi-cate inaintea tuturora. Boier Peter a vazut aceasta cu ochii lui si a intelesbine toate cele si le-a auzit, nu ca. as fi cerut dela Imparatul Roman oastea,ci instructia cea mai insemnata ce s'a dat dela not solilor nostri» a fost pacecu Imparatul.)

A pus «excepto Turca» in act, care e public doara! I se ordonase de Sultana face pace cu Germanii. Trimete scrisorile catre Brasoveni la Constantinopol.

«S. S. E. E. schryve oock aen den Heer Bernardo dat Syn. E. oock gelyckmet onse gesandte by die Vizir aenholde». (Maria Ta scrie si d-lui Bernardo[Borisi], ca el sa starue la Vizir, impreuna cu solii nostri.)

Ocna Sibiiului, 23 lunie 1613.(Ibid.)

XVII'.

Ace las; 6 si 19 Decemvrie 1613.

Ambasadorul polon reclama drepturile de suzeranittea ale Regelui asupraMoldovei ; cere si destituirea lui Torm,4a.

(Ibid.)

XIX.

Literae Itnperatoris Turcarum ad Sac. R. M.

1061 .DOAMNA LIII IEREMIA 43

[A sosit la el solul polon Andreiu. Se plAnge de Cazaci. Andreiu a faga.duitca «nici unul» nu va mai prada «et no pedo quidem nobis subiectas orastacturum». Nici Tatarii nu vor face altfell Quae vero ex parte Moldaviae aSerenitate Vostra nobis relata sunt, recte omnia intelleximus atque prae-dicto Palatino, datis ad eum hac in causa arnplissimis mandatis, serio prae-cepimus ne in posterum vel monico (sic) pede modestiae fines transiliat, nevequidpiam pacis federibus contrarium agere audeat. Quod, si post haec man-data in officio suo sese non continuerit, hoc in ipsius caput redundabiteiusque in locum alius Palatinus, probitate et prudentia insignis, qui utrius-que partis nomen tueri sciat, substituatur. Qua ex parte Serenitas Vestranon moveatur, immo amicitiam quae Serenitati Vestrae nobiscum est, ut indies augeat, studium et diligentiam prestet... Constantinopoli, mensis Sikwiec[Zilcade, Zilhige?] primis diebus.

Responsum ad literas Imperatoris Turcarum. [Rezuma astfel fagaduealaadusa, de Aivat Ceaus si Andrei Gorski :] Et Moldaviae in posterum is prae-ficiatur qui nobis non ingratus sit bonaeque nobiscum vicinitati studeat. [Ca-rbacii sunt fugari din toate terile, si «ex Valachia».]

(Ms. Czartoryski, din Cracovia, 360, pp. 80-2.)

XX.

Raport olandez din Constantinopol; 7 Martie 1614.

....Den prins van Moldavia heeft den ambassatorem van Polen, voor driemaenden van hier vertrecken, seer onbeleffelyck beiegent ende Syn Excel-lentie geweygert in Jassa, de stadt drin S. S. E. E. Hoff houdt, ende passa-gie door gelegen was, binnen to wagen cunen, sulcx dat op het velt onderde tenten heeft moeten logieren. Bovendisen heeft oock den ambassadeurniet alleen van de goederen, die mide voerde, maer oock van syne eygenbagagie toll offgenomen, bedragende wel tot drie duysent dalers, willendehem met sulcken middel revengeren iegens den Coninck van Polen, diehem door dito synen ambassadeur tot Constantinopolj van syn lant heeftwillen priveren

. Domnul Moldovei a intampinat pe solul polon, plecat de aici acumtrei luni, intr'un chip cu totul de necrezut, si nu i-a ing,aduit Excelentei Salesa intre in Iasi, orasul unde Maria Sa isi tine Curtea si pe unde avea satreats solul ; ass incat a trebuit sä poposeasca pe camp supt corturi. Afarsde aceasta, i s'a luat solului varna, nu numai pentru averea ce duce& cudansul, ci si pentru bagajele sale, in sum& de vreo 3.000 de taleri de si-gur, vrand cu astfel de mijloace O. se rasbune impotriva regelui Poloniei,

VORA,.

44 N. IORGA 1062

care prin acest sol al lui la Constantinopol voia sA-I despoaio de lara[Domnii au primit porunci de a intl.& in Ardeal pentru Beth len; la 9 Iu-

nie se publica in terile noastre rasboiul impotriva Cazacilor.](Ms. Pauw citat.)

XXI.

Auss Wien, letzten October [1614].

Auss Ober-Rungern hatt ihnen so viel Nachrichtung das sich dors-selb Oberste in der Muldaw an der polnischen Grentzen befindet, daselbestensich mit HUM der Polaggen and Khoosaggen sterckt, in Meinung dem BathoriGabor in Siebenbargen zu begegnen

(Konigsberg, Archive, Gesandischa 1 tssachen.)

XXII.

Raport olandez din Constantinopol; 31 Octomvrie 1615.

[*tiri] hoe dat in Moldavia en groote commotie tuschen den. prins endede principaelste landtsheeren onstaen is, sulx dat den prins (die eensoer bloetdorstich tyran voorgenomen hebbende eenige van dieselvigeunversiens te dooden, sy halt te velde ende in de waepenen begevenhebben; dan, van den prinss vervolcht zynde, zyn eenige in Valachiam ges-vlucht, haer salverende ender protectie van den prins aldaer. De agentenvan den prins verclaeren dat dieselvige heeren correspondentie met dePoelen habben om den prins to verdryven ende dat by occasie van dieseberoerten de Polen met den groot leger alreede op de frontieren van Mol-davia syn gecoemen, by haer hebbende den broader van den laesten prinsConstantinus, zoon van Jeremius Vaivoda, vuer drye iaeren in dierge-lycke aenslach van de Tartars gavangen ende daernar verdwechen (sic),met meeninge den selvigen met gewalt int landt intevoeren. Dan daervanis noch geen andere seeckerheyt aen den Cahimacham gecoemen, als vantaengeven van de voorgesch agenten. (2)

.CA in Moldova s'a iscat o mare tulburare intre Domn si cei mai insem-nati boieri, at incAt Domnul, care e un tiran foarte setos de sange, hota-randu-se a ucide pe neprevestite pe unii din ei, ei s'au strans indata inar-ina(i in lagar. Fiind apoi urmariti de Domn, unii au fost prinsi si decapitati,altii s'au mantuit in Tara-Romaneasca, supt ocrotirea Domnului de acolo.

(1) Cf. Studii documente, IV, Prefata.(2) Se cer stiri lui Tomsa si se dau porunci la Munteni, Ardeleni, etc., pentru ajutor.

lui. (1)

si

is),

:

1063 DOAMNA LIJI IEREMIA VODAs. 45

Agentii Domnului declarit ca aceiasi boieri aveau intelegere cu Polonii pentrua Boni pe Domn si crt, folosindu-se de aceste intamplari, Polonii, cu oasteacea mare, au si venit la hotarele Moldovei, avand cu ei pe fratele celui din'Irma Domn Constantin, fiul lui leremia Voda, care, cu trei ani inainte, Intr'oasemenea Incercare, fusese prins de 'Mari si dispitruse apoi, cu gandulde a-1 aduce cu sila in tart. Dar cu privire la aceste lucruri nu i-a venit Inca,nici o veste sigura Caimacamului decat dupa, spusele acestor agenti.

(Ms. Pauw citat.)

XXIII.

Ace las; 12 Decemvrie 1615.

Fuge Tomsa, «die van alle standen ende landsheeren, overmits synevoorige tyrannie, verlaeten zynde» («care a fost parasit de toate starile side toti boierii, pentru tirania lui de mai inainte»). S'a adapostit la Braila.

(Ibid.)

XXIV.

Ace las; 12 Decemvrie 1615.Hanul scrie despre un mare 'agar polon la hotarele Moldovei. Si Domnii

dau aceasta veste. Caimacamul intreaba pe dragornanul polon «ende alle an-dere copluyders» («si pe toti ceilalti negustori») despre stiri. Un ceaus pleacaspre Polonia. «Duni haec ita geruntur, syn de Poe len met omtrent twintichduysent mannen in Moldavia ingefallen, hebben het landt ingenoemen engeplundert; den prins heeft hem nau ix met de vlucht in Valachia gesal-veert» («Intre acestea, Polonii au navalit in Moldova cu aproape 20.000 deoameni, au luat tam si an pradat-o ; Domnul s'a mantuit fugind in Tara-Romaneasert».)

(Ibid.)

XXV.

Acelas; 7 Fevruarie 1615.

In zadar Domnul adus de Poloni ofera bani Caimacamului pentru a Ii in-tarit. Se porunceste ambasadorului ardelean sa mearga, acasrt pentru a grabipe Bethlen.

(Ibid.)

XXVI.

Aus Venedig vom 19 dato [Februar], anno 1616.....Von Constantinopoli hat man die Widerankunfft des Suldans in selbiger

Statt, unnd seyn be%ohlen warden den Weywode Thombsa in der Wallachey,

46 N. IORGA 1064

welchen die Pollnn vertreiben, wider einzusezen; and soil sich der Emirdi Saida [Fakhreddin] mit dem Suldan wider versOhnt haben....

(Konigsberg, Archive, Gesandtscha ftssachen)

XXVII.

Raport olandez din Constantinopol; 5 Mart 1616.

Schender-Pala e numit sef al expeditiei impotriva noului Domn al Mol-dovei. Dar vine stirea ca. Radii Voda Mihnea impreuna cu Pasa dela Silistraau gonit pe Poloni. Tomsa e adus 1a Iasi. Se imbraca in caftan de our ca-puchehaiaua Moldovei, care aduce aceasta stire. Polonii ar fi plecati spre pace.

(Ms. Pauw citat.)

XXVIII.

Acelas; 16 Aprilie.

Polonii suet la Hotin. In Constantinopol se agita pretendenci pentru ScaunulMoldovei.

(Aid)

XXIX.

Perillustris ac magnifice domine, domine et amice observandissime,

Servitiorum nostrorum paratissima commendatione praemissa, etc. (sic.)

Semper nobis curae fuit ut oratores ad Aulam Serenissimae Portae de-gentes christianorum principum habeamus nobis amicissimos et rerumnostrarum promotores faventissimos, in vestris fidelibus amicitiis certissimapraesidia proponentes, propter authoritatem qua polletis abunde, et quodconsilio, gratia ac intercessione plurimum efficiatis. Praeteritis litteris nostrisproxime missis in primo ingressu nostro a Perillustri ac Magnifica Domina-tions Vestra multis precibus flagitavimus causae nostre habere rationem,et nunc magnopere petimus velit nobis adesse fautor benignus, laboremnon detrectans in commendatione nostri subire et sedulo adiuvans legatosnostros in adeptione vexilli ad nos, iure feudi, natura privileciorum benig-nissime ab Serenissima Aula concessorum, proprie devolventis, actu et fraudecrudelis Tomsae a nobis alienati ad tempus, non vero ablati. Qui in dominionihil aliud exercuit nisi caedes nefarias sine lege, pro libitu carniticummanibus tradens innoxios; oculos sanguinarios funestissimus homo perniciehominum nunquam saturavit, constitutum apud se habens omnem nobili-

1065 .DOAMNA LPI IEREMIA VODA.. 47

tatem funditus evellere. Pessimum animum Deus non prosperavit; pulsussede, profugus in confinibus Danubii cum malo nostro vitam indignam lutetrahit, collectaque manu nefariorum, actus furiis, ex amisso dominio in prae-dam mittit, provinciam nostram sola relicts vastitate nobis successoribus.Quo facto, non solum Imperatoriam Maiestatem, dominum, dominum nostrumclementissimum, gravissime laesit, sed etiam oratores nostros in via cum quae-relis ad Serenissimam Portam euntes, interceptos, crudelissime trucidavit,hoc intendens per atnicos ad id ordinatos ut nulla accusatio ad benignissi-mas aures Imperatoriae Maiestatis pervenire possit. Respiciat itaque oramusPerillustris ac Magnifica Dominatio Vestra aequitatem in nos successions,qua proprium dominium et haereditarium, perpetuo nobis iure privilegiorumdevotum et concessum, recuperamus ; respiciat et oppressionem subditoruma quorum cervicibus iugum servitutis tyrannicae depulimus ; opitulari dig-netur nobis in consequendo vexillo, quod dum ex favore Dominationis VestraePerillustris ac Magnificae consequemur, etiam Inclytae Reipublicae Vestraeet Magnificae Dominationi Vestrae, a qua hoc beneficium referemus, plurimumobligati erimus, grates ac officia perpetuo dehito modo candide asserentes.Interim Perillustrem ac Magnificam Dominationem Vestram diu valere acfeliciter optamus.

Datum Iassiae, die xx aprilis, atom 1616.

Perillustris ac Magnificae Dominationis Vestrae amicus benevolus,servire paratus :

Alexander Mohila, princeps Moldaviae.(Acelas volum de corespondents olancleza.)

XXX.

Raport olandez din Constantinopol; 30 April 1616.

*tiri in Divan ca Hotinul e despresurat. Turnsa cu Pasa ar 6 voit sa navaleasca, in Polonia. Dar Polonii, 150.000 la numar, ii rasping. Ei cuceresciaras Moldova. Se trimete impotriva for Schender-Pasa.

(Ibid.)

XXXI.

Acelas ; 10 Maiu 1616.

Se confirms stirile din raportul precedent. Polonii sunt in Moldova, foartehotariti. Hanul nu poate pleca deci in Persia.

(Ibid.)

48 N IORGA 1066

XXXII.

Ace las ; 28 Maiu 1616.

Polonii au inaintat panh la hotarul muntean, dar fara a-1 trece. Vine laPoarta, ca trimes regal, Kochanski. Aduce scrisori dela Alexandru Voda ca-tre ambasadori. Caimacamul pare ca voeste restituirea lui Tomsa.

(Ibid.)

XXXIII.

Acelas ; 11 Iunie 1616.

Kochanski invinueste pe Tomsa. Turcii pretind ca navalirea s'a fae,ut «prinautoritatea Regelui». S'ar putea sa izbuteascA un at treilea candidat pentruMoldova, dintre cei multi cari an venit.

(Ibid.)XXXIV.

Antonio Francesco Colombo catre ducele de Modena; Praga, 18 Iunie 1616.

....Scrivono di Pollonia che li Pollachi hanno dato rotta di qualche rilievoal Turco ne' paesi della Vallachia, prendendo alcune citta, con uccisionedi molti Turchi, et che tuttavia vanno seguendo la vittoria, avanzandosi nelleterre del nimico piu che possono...

(Arh. din Neapole, Carte Farnesiane, 172.)

XXXV.

Raport olandez din Constantinopol; 25 Iunie 1616.

Caimacamul a fost mazilit, intre altele si pentru partinirea indttratnicii,pe care o artita lui Tomsa. Dragomanul polon e trimes cu un ceaus la Rege,«apparentelyck om Syn Mat. te bewegen Alexandrum Vaivodam ende hetpoolsche leger van haere feytelicke proceduren te doen desisteren endeniet wyders te attenteren, met conditie dat Tomsa affgesett ende den derde,neutrale, van bier gesonden werde». («De buns seams pentru a face pe M.S. O. opreasca pe Alexandru Voda, si oastea polona dela faptele for violentesi a-i sill sit nu mai incerce altceva, cu conditie ca Tomsa va fi mazilitun treilea, neutru, va Ii trimes de aice».)

(Ms. Pauw citat.)

XXXVI.

Acelas ;, 25 Iunie 1616.

Nu e nici o veste dela SchenderPasa, care e la hotare. In Constantinopolsunt mai multi pretendenti. «Onder anderen we-rdt oock voorgeslagen een

qi

1067 DOAMNA LUI MUMMA VODA . 49

zoon van Simon Vaivoda..., die iegenwoordick hem in Poe len onthoudt,geallieert met des Coninx opperste Veldtoverste ende van denselvigenboven Alexandrum altyt seer gefavoriseerb» («Intre altii, se propune unfiu al lui Simion Voda [Gavrilas]..., care se tine acum in Polonia, aliat cuHatmanul eel Mare al Regelui, si a fost favorizat de acesta totdeauna mai pre-sus de Alexandru»). 11 recomandit pe acesta Hanul. Sosesc prinsi polonidin Moldova.

(Ibid)XXXVII.

Ace las; 9 Julie 1616..... De affairen van Polen ende Moldavia hebben nae de veranderingen

van den ouden Cahimacham ...een andere pluye genomen, zynde op den29 Juny beretelyck in diligentie van hier geexpedieert een capisibassi vanden nieuwen Cahimackham om Tomsam gevanckelyck aen de Porta tebrengen ende daernar op de 7 deses heeft Syn Mat. in Divano den prins vanValachia Raidulo Vaivoda het principaet van Moldavia gedeclareert. SyneExcellentie agenten ende commissarisen daerondt de hant van Syn Matgecust. Den onderstalmeester van Syn Mat. is gedeputeert van aen SynExcellentie de bandiere te brengen ende in de possessie te stellen. («Afa-cerile Poloniei Moldovei au luat o alta infatisare dupa schimbarea brt-tranului Cairnacam..., caci inc. dela 29 Iunie s'a trimes de aici in grabit unCapugibasa, de dare Caimacamul eel nou, pentru a aduce pe Tomsa prinsla Poart1 Si apoi la 7 ale acestei luni Sultanul a dat in Divan principatulMoldovei Domnului Terii-Romanesti, Radu-VodA. Agentii comisarii acestuiaan sruutat indata maim Mariei Sale. Imbrohorul-cel-Mic al Mariei Sale afost trimes pentru a duce Domnului steagul Si a-I asezA in Scaun».)

[Se crede ca regele Poloniei so va multumi si va retrage trupele peAlexandru Voda. Korecki, fost student la Leyden («die eenige iaeren geledente Leyden gestudeert heeft»), ar avea, de gand insa a se impotrivi pana lacapitit, pentruelt s'a ruinat cu expeditia, pe el si prieteni.]

Men beyt darontrent vyffthien duysent manen, alto goede geresolveertesoldaten starck syn, ende daerenboven haet met do Chasacken, wel dertychduysent getall, verbonden hebben. (Ar avea la 15.000 de oameni, toti sol-dati huni i hotririti, pe 15.ngit aceasta, ar Ii unit cu Cazacii, cari vor fiBind de sigur 30.000 la numar.)

(Ibid.)

XXXVIII.

Ace las; 6 August 1616.[Tomsa a sosit.]Den Cahimacham heeft hem veel fines caresses becoedset (sic), don vesteAnatele A. R.Torn. XXXILMemoriile Sec(. lotoriee.

si

pi

pi

pi

pi,

50 N. (ORGA 1068

van broccado doen ommehangen en onder cautie in syn schoonvadershuys later' logieren; wort aen d'eene zyde met schoone woorden van denCahimacham onderhouden, aen d'andere van den Thesaurier gesolliciteertom syne schatten to openbaaren, onder verscheyde pretexten, dat veel con-fiscatien genooten heefft, die Syn Mat. toequamen. Men souckt hem metbehendickeyt (gelyck de Turckon gewoon syn) syne goeederen vuyt to trecken,middlertyt hem hoope gevende van restitutie in synen stadt.

[Caimacamul ii face multe miguliri viclene, i-a dat caftan de brocard siI-a lasat, sub cautiune, sit se aseze in casa socrului situ; pe de o parte e tinutcu vorbe frumoase de Caimacam, jar pe de alta i se cere de Tefterdardea la lumina comorile, sub felurite cuvinte, ca a Mout multe confiscaricari revin Mariei Sale. Se incearch cu staruinta (cum sunt deprinsi Turcii)sit -1 despoaie, dandu-i pana atunci nadejde ca va fi restituit in Scaunul situ.]

[Veste ca, Schender, nu numai a batut pe Poloni, dar a prins pe Alexan-dru Voda si pe mama lui], die als een dappere heldinne ende bynae alschief haet duslange iegens de macht der Turcken in de possessie gemain-teneert heefft (care, ca o viteazrt eroina si aproape ca sef, s'a Omit atataLimp in stapanire impotriva puterii Turcilor).

[I se spune sigur) dat den Cahimacham, de brieven van Skendor -Passa hetondelesende, syn handen ten home! opheffende, Godt danckte en van vreuchdweende (=ca acest Caimacam, cetind scrisorilo lui Schender -Pala, ri-dicat manile la cer, a multumit lui Dumnezeu si a plans de bucurie).

[Radu Voda e acuma in Moldova, celalalt pretendent se va trimite in Tara-Romaneascal, (1) die men acht dal zeecker jongman salt weesen, die eenigeiaeren int palleys van den Oppersten Visyr tot dies Fyne bewaert is geweest,zynde van de affcomste van de walachsche princen. Thomsa sail appa-rentlyck in het casteel van Rodus gevanckelyck gesonden werden (desprecare so crede ca e un oarecare tanar, care a Post prtstrat cativa ani in pa-latul Marelui-Vizir, pentru acest stop, ffind in semintia Domnilor munteni.Tomsa trebue probabil sit fie trimes prins in castelul din Rodos.)

(Ibid.)

XXXIX.

Acelas; 29 Octomvrie 1616.

....De moeder van Alexander Vaivoda, die Moldaviam geoccupeert hadde,is met dito Alexander, oudt vyfthin iaeren, endo noch een ionger zoon bier ge-bracht, van Syn Mat. gecaresseert ende d... tlyck met haer twee zoonen turcx

(I) Marcu Voda. V. Studii ¢i documeide, IV, p. cxxxi.

sit -si

pi-a

1069 .DOAAINA MI! Im1E nA VODA . 51

gemaecht ende hit Seraglio van Syn Mat. gehouden. [Korecki e la Caste le,in temnita lui Potocki.] Acesta nu onlanx aen Sr. Gratiani, lot recompensevan sync diensten, geschoncken en vry geladten is, hebbende aen dito Gra-tiani vor syn rantsoen betaelt drye en twintich duysent ryxdaelders.

Op dese maniere is de moeder met haere drye .zoonden ende beydeswagers, met heere dochters getroudt, waervan d'eene, huysvrouwe syndevan Koreseki, nu med een Tartar getrouwt is, in de handon van de Turckengecoemen ende in soo vuytterlycke desolatie van soo hoogen stadt gevallen,een exempel van een sonderlinge straffe Godts. Den ladt verdreven prinsvan Moldavia Stefanus Tomsa gaet hier als een arm man by de stradt, werdtalleynstes van syne schatten berooft, sail apparentelyck daernae int casteelvan Rhodus gevanckdt gesonden werden.

De zoon van Simon Vaivoda..., genaempt Gabriella, aen den weleken menhet principaet van Valachia belooft hadde, is hier oock gearriveert endeheefth datelyck de handt van Syn Mat. gecust, werdt gecaresseert ende eendagelix intratenement gegeven, onseecker wat van her principaet vallen sail;alsoo den nieuwen prins, die men nae syne becoupinge gemaeckt heefft,onlanx eerst derwaerts is gegaen.

[Mama lui Alexandru Veda., care ocupase Moldova, impreuna cu acestAlexandru, in varsta de cinsprezece ani, si cu Inca un flu mai lanai., a fostadusa aici, a fost primita cu maguliri de Sultan, si la urma s'a turcit cu ceidoi fii ai ei si e tinutil in Seraiul Mariei Sale... Potocki de curand a fostdaruit d-lui Gratiani, ca rasplata pentru serviciile lui, si a fost liberat dupace a platit acestui Gratiani pentru rascumpararea sa 23.000 de taleri imperiali.

In acest chip a ajuns in manile Turcilor mama cu cei trei fii ai ei cuamandoi cumnatii, cu fetele ei, dintre cari una, sotia lui Korecki, e casa-torita acum cu un Tatar si a cazut dela o asa, de inalta stare la o nenoro-cire Cara margini ca aceasta, exemplu de strasnica pedeapsa a lui Dumnezeu.

Domnul moldovenesc de curand gonit, *telan Tomsa, merge pe aici caun om sarac pe strazi; i s'a luat toatit averea ; de buna searny ca dupa aceastava 11 trimes ca prins in castelul dela Rodos.

Fiul lui Simion Voda... anume Gavrilas, citruia i se fagaduise principatulTerii-Romanesti, a sosit aici si el, si de fapt a sarutat many Sultanului, ai i s'adat un tain pe zi. Nu se stie de care principatul va avea parte. Noul Domncare a fost nuit pentru bard, abia de curand a plecat Intr'acolo.]

III. Regeste dupA documente interne Inedite dupA publicatiunistrAine rare.

Operele lui Stanislas Zollciewski, Lemberg 1866 in S °, pp. 155 7 (tradu-cere in colecOit Schmidt, piistrata in Itiblioteca Muzeului National din Testa).

(mid.)

sI

si

Bielowski,

52 N. TONGA 1070

Lemberg, 30 Maiu 1601.

Zolkiewski trimite o circulara. Rev le a cxpediat pe P. Myszkowki deMirow, castelan de Lublin, pe N. Danilowicz de Zuzow, staroste de Drohobyczsi pc cancelarul Pavel Piaskowski, pentru a plati trupele din Principate.Vin des pentru platy la Lemberg; se vor duce apoi in Livonia in parte.

II.

Bielowski, pp. 161-2 (la Schmidt).Lemberg, 28 Ianuarie 1604.

Zolkiewski si I. Swoszowski, scriitorul Lembergului. Arata ca au nego-ciat cu leremia si Simion MovilA pentru plata trupelor polone. La urm5.,Luca Stroici ofera a da din averea sa 25.000 de... A imprumutat si adat o parte ; pentru rest se statorniceste un termen, !Anil la care nu vapieta din Lemberg. Dar Ieremia -i va restitul banii in cinci siiptamani, totinainte de plecare. Atilta se va da de amandoi fratii.

III.

Torok-Magyarkori Allan, ()Irwin ytdr, III, pp. 74 5.1 Martie 1607.

Felicitarile lui Simion Movikt catre Sigismund Rakoczy, principele Ar-dealului.

IV.

Ibid., 8/CIV.Ia§i, 23 Septemvrie 7116 (1607).

Mihail Moghila pentru Petrimanti fiul lui Crutco s. a., cu privire la sa-tul Zalaoanii, luat pe bani de Necoara Donici parcalab.Stroici Logofat.Scrie Grozay.

V.

Ibid., 35 LXXVII.hu,;i, 28 Septemvrie 7116 (1607).

Constantin Moghila, pentru mAnastirea din silistea Logofilt.lanachie oram. Scrie Pante lei.

VI.

Ibid., 164/XLVI.Iasi, 30 Octomvrie 7116 (1607).

Mihail Moghilti, pentru Piitrasco Stolnicelti s. a. Fart iscalitura dom-neasca.Stroici Logollit.Scrie Drtigan Taut ul.

1071 DOAMNA LUI 'UREMIA VODA *. 53

VII.

Ibid., 8/XXII.Iasi, 16 Noemvrie 7116 (1607).

Mihail Moghili, pentru Galata.Pecete micit StroiciDinga piar.

VIII.

Bibl. Ac. Rom., 5/XL1X.Iasi, 10 Martie 7116 (1608).

rcnacm emicadsTn, Aincrti rcnAtincn renAnt; catre «slugile sale $i ured-nicul din targul Botasani» pentru Ursu Tiganul. Pecete cu truce dublA

rocrioxAtt If

V. plansele la sfarsit.

IX.

Ibid.. 38/LXXVII.Iasi, 19 Martie 7118 (1610).

Constantin Moghila «s'a milostivit si a dat rettArnit; cn rcromm Allaprwrii»veniturile satului 1,1800K. Scrisoare curioasA. Iscalitura a Domnului,huieri si fgra pisar.

X.

Bielowski, pp. 452 3 (dup. Schmidt).1612.

Lista celor ce vor veni in Moldova supt starostele Felinski pentru ca sitaseze ca Domn pe Movilit, cumnatul acestuia. Sunt caleva mii numai, siCazaci.

XI.

Malinowski si Przedziecki, Izvoare pentrit istoria Poloniei (Zrzodla do dziejory polskich),Viena, 1843, in 8, II, pp. 89-91.

aStaphaniacp, 16 Aprilie 1612.

Alexandru de Ostrog catre regele Poloniei. Tomsa a lost pus numaipentru ca Turcii poatri, atactl Polonia. Pretind a fi scos pe inaintasul

fara

sit

Logo fat.Vasilie

54 N. ronaA 1072

sau pentruca «multi ani» n'a dat tributul. Nu e Nine a ajuth pe Constantin,cAri e nevoie de liniste la acest holar, pentru rasboiul cu Muscalii. SA seBaca pace prin el la Poarta, cum propune Ilasan-Pasa.

XII.

Arh. Statului, Neamt, III, 7.6 Main 7120 (1612).

*tefan VodA intareste mAnAstirii Seoul satul Rosciori, dat de DamianVistiernicul.

XIII.

Bielowski, pp. 411-2 (dup5. Schmidt).Zloczow, 22 Maiu 1612.

Golkiewski catre loan Danilowicz, Voevodul Rusioi. «SArbAtorile» ii parmai bune pentru a sta in Iasi. A hotArit deci revista trupelor la Hotin, pen-tru ziva de 1 Iunie, spre a putea surprinde pe dusman. Ar veni; e bol-nay; crede sa poata plea in douti saptilmani. Cel ce va trece Nistrul e«dumnealui starostele Felinski». Crede ca nu trebue sA piece indatA sprehotare. (1) Lucrul se face, fireste, prin «public° consilio».

XIV.

Bielowski, pp. 413--4 (dup. Schmidt).Zloczow, 25 Maiu 1612.

Zolkiewski catre nobilii poloni. AratA dreptul Polonilor de a face Domniin Moldova. «Un oarecare *Wan, care-si zice fiul lui Tomsa» a jignit peRege gonind pe Constantin Voila, pus cu voia lui. S'a dat porunca lui Stefan Potocki, staroste de Fe lin, a intra in Moldova cu o parte din mercenari.SA ineargA si ei. El insus va veni mai pe urinA.

XV.

Bielowski, pp. 415 6 (dupa Schmidt).r.olkiew, 4 Iunie 1612.

Zolkiewski, 4 Iunie 1612. Au venit soliile la «Domnul Moldovei», carecere ajutor pentru a fi restabilit.

(1) Scrisoarea aceluiay de pe pp. 355-7, in care se arat5 nevoia de a se sprijini unDomn moldovean mai bun adectlt aces gloat5. a lui Tom§.a §i a Greciloro, nu e, deci, din1612, ci de pe vremea lui Radu Vod5. Mihnea.

1073 DOAMNA LUI IEREMIA VODA.. 55

XVI.

Bierowslii, pp. 417-8 (la Schmidt).Bar, 8 Octomvrie 1612.

Pacea lui Tomsa cu Polonii (=Hurmuzaki, Sup/. I12, p. 369 si urm).Jurarnhntul lui de credinta, din 1613, ibid., pp. 419-20.

XVII.

Dizennik literacki, 1862, fol., No. 87, p. 688 copie comunicatil de d. Eugen Barwhiski ;traducere In Schmidt.

Ia0, 10 Decemvrie 1613.

Stefan Voda Tomsa da voie «neamului polon, fie Poloni, mai ales negus-tori, fie Ruteni, Armeni si Evrei», a merge cu marfa «pe drumurile Cer-nAutilor, Hotinului si Sorocili». Dar, dacil vor merge pe aiurea, isi vor pierdemArfurile. Si arate aceasta poruncA «parcAlabilor ce sunt pe acel drum».

Stephan Tomsza z laski Bo2ij Hospodar Panstw Moldawskich i Dziedzicprawy. Wszem w obec y kazdemu z osobna komu to wiedzie6 nalezy oz-naimuiemy. Ysz narodowi polskiemu iako Polakom, a zwiascza kupcom,tak Polskim, iako Rusi, Ormianom y Zydom, wolno ie ym od thego czasudo ziemie naszy iezdziec ze wszelakiemi kupiami y towary, a to themigcAcincami jako Czarnowiechiym, Chocimskieym y Sorockieym, a nie inedyiedno themi \v/ane gocincami chodziO map, pcyl straceniem wszystkiejkupie swy albo towaru, a za okazaniern listu naszego burku/abom naszymna tych goscincach mieszkajacym, wolny iusz onym wyiazd i przyiazd odPanstw naszych, co dlia pewnoci lepszej tego pisma rozkazaligmy pieczccprycisna.6 i reka, w lasn4 podpisuiemy. Jasiech, dnia dziewi4tego grud-nia roltu Pariskiego ctysiacznego szeasetnego czternastego.

GTE*AWA 110f110Att.

Pecete atarnata, cu scut si cap de bou; legenda dimprejur: GTF4sans 130fROM.

XVIII.

Bielowski, pp. 522-4 (dup. Schmidt).

Zolkiew, 31 Martie 1614.

Zolkiewski catre regele Poloniei. Hanul e la Cetatea-AlbA. Turcii se ga-tesc. Sahin, care are o femeie polonA, ar voi, se zice, sA fugA la Persi.«Din Moldova am tire cA Vizirul ar voi sa dea Domnului Moldovei stA-pb.nirea asupra Terii-Romanesti si Ardealului in cazul unei nAvAliri la noi.»

hV

t'. IORGA 1074

XIX.

Bielowski, pp. 227-8 (dup5. Schmidt).Bar, 12 lunie 1614.

Zolkiewski catre Rege. N'are cu ce apara Camenita si Hotinul. Va apro-viziona cea din urma cetate prin starostele de Trembowla. Dar, cum seva gasi prilejul cu cinste, dupa poruncile Regelui, o va parasi. Potrivestea§a, ca sa, fie rugat de Domn. Otwinowski, intorcandu-se dela Constanti-nopol, i-a spus ca Tomsa a vorbit bine de dansul. scris deci di mergeacum spre a potoli pe Cazaci si a-i asigura Domnia. Dar Tomsa n'a ras-puns, ceeace este un semn

XX.

Bielowski, pp. 534-5 (dupa Schmidt).Var§ovia, 1615.

Regele catre Zolkiewski. Turcii si Tatarii au sosit la Cetatea-Alba. Tomsaare ganduri rele.

XXI.

Bielowski, pp. 236-8 (dupa. Schmidt).Zolkiew, 17 Maiu 1615.

Zolkiewski catre rege. Trimete scrisorile Domnului Moldovei, cu «vorbegoale cari se pot capata usor la un astfel de om». Dar intr'o tidula el in-stiinteaza ca trebue paza despre Han. Un beglerbeg ar fi trecut Dunareasi va sta la Cetatea-Alba pana la adunarea trupelor.

XXII.

-Szilagyi Sandor, Bethlen Gdbor fejedelem leveldzese, Budapesta, 1886, pp. 37-8.

Alba-Iulia, 20 Septemvrie 1615.

Beth len Gabor catre Imparatul. Despre gatiri ale Hanului si celor doiDomni.

XXIII.

Bielowski, pp. 242-3 (dup., Schmidt).Kamionka, 7 NoemN rie 1615.

Zolkiewski catre dregatorii poloni. Se plange el Doamna Elisaveta, auzindde turburari in Moldova, «a inceput sa strige» a i se face Domn fiul, de 10-11ani, Alexandru (Alexandrzyka). Aduna multi «prieteni nedisciplinati». Prada

rau.

I-a

1075 «DOAMNA LIII IEREMIA VODA«. 57

in tale Pod)lia. Nu and si nu taie, dar ieau tot catre Ustie. Ajung in Po-cutia. Se plang nobilii din tinutut Haticzului. Parte din oaste e la hotaresi trece pentru a prada. Domnul Moldovei scrie lui Zolkiewski cu plangeriimpotriva lui Wiszniewiecki si Korecki. Vina nu va fi a lui, Domnul, data,se va ajunge mai departe. *tie sigur ca Tomsa a chemat pe Turci, cari ausi venit. Acesta trimesese si pe oCamaras» la Rege, cu plangeri. Regeleinvite pe cei doi nobili a se stampara. Zolkiewski cere nobilimii a seridica impotriva pradatorilor.

XXIV.

Kemeny, Notitia historico-diplontatica archivii capituli albensis, 1836, p. 127.Cluj, 7 Decemvrie 1615.

Beth len GAbor catre Vizir, despro «strages illa quam Stephanus Vaivodamense (sic) passus est a militibus polonis».

XXV.

Szilagyi Sandor, Bendel?, Gabor fejedelent kiadatlen politikai (coact, Budapesta 1879,pp. 29-30.

1615.

Bethlen dare Francis° Daroczy. Tomsa e crud: a omorit pe boierii cin-stiti si pasnici; in locul for a pus pe altii, si pe aceia in ca,teva, randuri i-aMat. Aceasta n'a suferit-o poporul, sl s'a rasculat. N'a ajutat norocul pe acestinenorociti, caci putini pedestri unguri trabart(ii(1) si multimea din Iasis'au sculat ca sä sprijine pe Domn, sl i-au biruit. A ucis Tomsa, cu fel de felde morti, pe cati i-a prins. Ceitalti s'au risipit in toate partite: acum nego-ciaza. Ca un pagan chinueste Domnul pe sotiile for prinse; pe uncle le taiein bucati; celor ingreunate le-a despicat pantecele si a ucis pruncii. Nu maipoate rabda Dumnezeu. Polonii sunt la Hotin cu Alexandru. Tomsa s'a in-spaimantat rau. Radu Mihnea vine sa-1 ajute.

XXVI.

Bibl. Acad. Rom., 81/LXXXIII.Ia0, 6 Ianuarie 7124 (1616).

Alexandru Moghila. Scutire pentru manastirea Voronet.

(1) La inceput trabantii erau unguri. Aceasta o spune pentru vremea lui Petru $chio-pul Fourquevault, cillAtor francez care str5.1Atit Moldova (Acte si fragmente, I, p. 37), §iun raport de misionar catolic, din Pevruarie 1:;85 (?): 'La guardia del Moldavo e di 400drapanti, che sono Ungheri, e di 50 alabardieri albanesi e greci, che vivono alla turcap(Bibl. Academiei Romane; civil de documente din Arh. Vaticanului, d5.ruite de d-1 Vla-dimir Ghica). V., de altminterea, Iorga, Istoria armateti romane, I.

58 N. IORGA 1076

Beth len, Pol. levelei, p. 40.Beth len 4 Fevruarie 1616.

Tomsa si Radu Voda sunt la Tecuciu, cu oastea Serdarului Ibrahim. Po-lonii se af15. la Iasi.

XXVIII.

Ibid., p. 46.19 Fevruarie 1616.

Polonii au iesit din Cara. Cei doi Domni si Serdarul au pornit spre Iasi.De sigur ell au lucrat intrigi, caci ei erau prea slabi pentru a putea batemacar 2.000 de Poloni.

XXIX.

ibid., p. 48.Brapv, 7 Martie 1616.

Turcii si Tatarii i-au venit lui Tomsa, care a pornit asupra Hotinului.Vesti nesigure despre o noun luptrt. Turcii l-au adus pe Tomsa numai pentrucinste, dar it vor schimba indatit, find urit si la PoartA, pentru cruzimea lui

XXX.

Ibid., p. 50.9 Maiu 1616.

atm Francisc Rhedey, care scrisese despre gandul lui Radu Voda «dea veni in jos»,

XXXI.

Bibl. Ac. Rom., 15/LXXXIV.Iasi, 12 Maiu 7124 (1616).

Alexandru Moghila, pentru manilstirea Humorului.Pecete rupt5..Faraischlitura.

XXXII.

Bibl. Ac. Born., 19/LXI.Ia0, 12 Maiu 7124 (1616).

Alexandra Moghila, pentru manastirea Sucevita.-1M1111{11 goivkpuSerie: Rasa.

Sima.

XXVII:

1077 e DOAMNA LUI IEREMIA vonA. 59

XXXVII.

Bethlen, Pol. levelei, p. 57.19 lunie 1616.

nitre acelas. Schender -Pala a sosit la Targoviste: va fi chemat iinpreun6cu Domnul muntean, de Ardeleni.

XXXIV.

Mid., p. 60.22 Iunie 1616.

Catre acelas. Poate sosi Schender la Brasov intr'o srtptAmana, pentru amerge «supt muntii Ardealului». Nu e frica nici despre Moldova, 6,6 25-30de boieri vor Ii ajutati de Bethlen a merge la Poarth".

XXXV.

Arh. din Suceava, dup.' Schmidt.Iasi, August 1616.

Radu Voda Mihnea intrtreste un vad do moaril locuitorilor din Itcani. (1)

XXXVI.

Arh. Statului, Neamt, 1139, 1140, 1141.Iasi, 8 Ianuarie si 27 Aprilie 7124 (1616).

Alexandra Vodil Moghilii, pentru sate ale mAnlistirii Semi.

XXXVII.

Iasi, 12 Maiu 7124 (1616).

Alexandra Vod5, Moghila, (IA un privilegiu manAstirii Humorului.

XXXVIII.

Schmidt, 1 c.28 Aprilie 1617.

Privilegiu al lui Radu VodA Mihnea pentru Vornicul Nicoara.

(1) La 1612, Tomsa ii scutise de cai de olac si de robotl domneascA. Mai tarziu Mi-ron Veda (Octomvrie 1628) le cruta darea de sat' (Unschlitt) qi de piei.

/orga, Doamna lui Wade Voda .

Analele A. R. Toni. XXX1LAlentoriile Sec(. Istorice.

Doamna Elisavela,dupa o picturii din m6.na'stirea tiuccvita.

SI. 1.

ticirt rnA

lorga, Doamna lui Irimie Voda. St. II.

Ad,

arch) h10111A10160.

-

r"1.lil

Antaele A. R.--Tom. Seq. Islorice.

Familia lui Ieremia Vodu, dupe fresca din manastirea Sucevilia.Dela dreaptl la stanga: 1) Constantin Veda; 2 Domnika Irina; 3 Ieremia; 4) Maria, mama lui Ieremia.

, yrsr 1-5

it.34,74.;

v.'

- /.:, .

1 T* iremlit ,, . _

Si'.

-.. , ..,t:onlic.:. , -,q4,. .,:, -..,... . v. O'tcv _)'317,

W1Vt-.;)1.5.";."I 9

a

,. .

Morn r;°

acid'

In

ik.11.4 D. 4via 1 A

L

I

ntilLailftialftWo.;, r-rmum _ *fel.

\X.\11.Afethoriile

Doamna lui Irimie Voc la . St. lit

Ana tele A. R.Tont. XXXII. illensoriile Serf. Istorice.

Familia lui leremia-Vodk dup5, fresca din mAnastirea Sucevita.Dela dreapla la stfinga: 1) Doamna ElisaveLa; 2) Domnita Maria; 3) Domnita Ecaterina; 4) Alexie;

Domnita Stana; C) Domnita

11&- - , -nu

'J$

;_c/fir{

TRA '44.4- ' P,..---,,.. 1.-- ,. oi-77,--

At .0.7-A;i 4) . . .,.... 1.- ..

kit__ -7,.,,,--........ ,..4_,,m,_ --..1._4;,, ...._. ,.....v. 4., f.

.rt

co.

ifillIciTCPIXO

'} .- ,_. _ i. , A :..

'.-- ",,ii.''. .1 41 I

v,'' ..1,.., JR, t

t

. 1

...., 4.

r

,

5) Samflra.

/orfier,

forgo, Doamna lui Irimie Voila . St. IV.

ibialele A. R. Tom. XXXIIMemoriile Sect Istorice.

Cana care cuprinde pitrul Doamnei Elisaveta.

a .4 \ \

E

8 o

4,41eriaika,wwil

ng o

'

,;rr L'---fta glg°' IT! "rs4P:rr.7%.n. 3 e k

g ost:

g A

0 7.7rr,e

- ° keel .!,

° . .

'e I

r,?

/brow, .boamna lui trimie Voila . 81. V.

441 7:741.1K-.4?

01 M.( rug f rtjA4,1(A

r/7/1;lrif4:14. )-1.1.01A n4-11LA (1

(-144-(7,14Af

nr

(A)Crreiti toi,

411

it l /(ell

17,1 1701 f ar IX I

/21 I

1411,4 -r7(11171-faa

42/k6 c.,///77ety7,4171-jj_11 ic..)((itifitq.461,t &et/k4tii

c-r

/ , ',ffiaWl4Y,Cerf 7'7 al-777,9

(67)7,11 eff(41 /1 a f,i(ca4/-`11

11 e t-fircmn ,4n77ti- "IgfiCirrlir rirm,1444r,

Syr y 1;17ren /1/1

ii

77J

16-1/7111-(71,

Anatele A. R.Tom. XXXII. -Memoriile Seq. Istorice.

Porunca Doamnei Elkavela care ureadnicul de Botopni peniru Tigani.(Iasi, 10 Mantic 7116=-1(108.)

1

J

ni1e

1-?---' --- r---,'-' ,;Iit,

.---7". -1 2 ?f 1( a (v.

fi 7017(41/11 GI b7(11/Y141A 1 f

)..., ,) f 17-11/1apl' il 0 7--"tr---',,;r7

Al {'?" n' 1 i il i er0 y rz piiii1 '') " ,

ad yl. ,,.0/'

-1 i

e(1-4"

(71

1_2.14

p ,11

1 7-7

Ana lele Academie' Ramble. L. B.Indreptari si intregiri la istoria Romanilor dupe acte descoperite

in arhivele sasesti. I. Brasovul, de N. Iorga -,50Barbatii culti greci si romani si profesorii din Academiile de Iasi si

Bucuresti din epoca zisa fanariota (1650-1821), de C. Erbiceanu. -,50Nichifor dascalul, exarh patriarhal, si legaturile lui cu terile noastre

(1580-1599), de N. Iorga -,20Date le cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Ale-

xandru cel Bun, de Dimitre Onciul . . . ..... . . . . -,30Contributiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, de

I. Tanoviceanu. (Cu 1 tabeld.) . . -,30Despre Ungurii si Episcopiile catolice din Moldova, de Radu Rosetti ---,80Vieata E i Domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei, Domn al Terii-Ro-

manesti (1849-1856). Memoriul I, de N. Iorga -,30XXVIIL- Desbaterile Academiei in 1905-6 5 -XXVIIL-Memoriile See!iunii Istorice 6 -

Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei, Domn al Terii-Roma-nesti (1849-1856). Memoriul H, de N. Iorga 1 60

Cronica Bohotinului, de Radu Rosetti 1,60Notiunea valorii in istorie, de A. D. Xenopol . . -,30Din Nichita Acominatos Honiatul, traducere a partilor privitoare la

Istoria Asanizilor, cu introducere si index, de Gheorghe Murnu 1,20Note genealogice si biografice despre familiile Buhus f} i Rosetti,

fosti proprietari ai mosiei Bohotinul, de Radu Rosetti . . . . -,40Cateva manuscripte si documente din Cara si strainatate relative

la istoria Romanilor, de N. Iorga -,30Cauzalitatea in succesiune, de A. D. Xenopol -,50Originile partidului national in Romania, de A. D. Xenopol . -,20

XXIX.- Desbaterile Academiei in 1906-7 6 -1 XXIX.-Memoriile Sectiunii Istorice 8 -

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti . . . . 1,50Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . ..... . . . . -,70Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

Stirbei in apus, de N. Iorga -,20Congresul pentru Proprietatea literary si artistica, de A. D.

Xenopol . . ..... . . . . . -,20Cateva farame din corespondenta lui Alexandru Voda Ghica, Domn

si Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga ..... . . . -,20Congresul sociologic din Londra si organizarea military a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol -,30Despre censure in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, deRadu Rosetti . ............. . . . . . . . . . . -,40- II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1884-1849, de Radu Rosetti . 1,50- III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti. - . . -,60Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol -,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol -,30Traditia istorica in chestiunea originilorromane, de Dimitre Onciul -420Doua Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de loan Pwcariu -,30Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnej.ilor si

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . -,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. -,30Evangheliile dela Horror si Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.-

Tom. XXX.-Desbaterile Academiei fia4907-8 5.-XXX.-Memoriile Secgunii Istorice . . . . . 6.-

Despre censure in Moldova.IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.-

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Pufcariu. -,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.-Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol 1.-Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu -,40Inscriptiile dela Cetatea-Alba t;)i stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.-Documentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I . Bogdan . . . . . . . 1 . -I n d i e s alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.-Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9 . 5.-

XXXL-Memoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . . . . . 10.-Patruzeei ei doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50

. . . ..

. . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . .

. .

. . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .. . . . . . .

.. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . .

............ . . . . . . .

.

Ana lele Academia Romane L. B.Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cautau mogiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rilfueala a Hatmanului Raducana Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutiltilor romane, de Mihail C. Sulu. ,20Arhiva senatorilor din Chigindu gi ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti . 2.

Negru Voda gi epoca lui, de Dr. At M. Marienescu . . . . 150Criminalitatea in Romania, dupii ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. ,30Arhiva senatorilor din Chiginau gi ocupatia ruseasca dela 1806r 812.

II. Negotierile diplomatice gi operatiunile cailitare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionist' gi separatist, de A. D. Xenopol ,50XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 (Sub presd).XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice (Sub presd).

Otiri despre veacul at XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . ,50

Arhiva senatorilor din Chiginau gi ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Aminunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti ............... . . . , . . . . . . 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romfinegti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,Despre elementele cronologice in documentele romfinegti, de N.

Docan. . . . ...... ,50Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romilne,

de A. D. Xenopol . ,60Studii privitoare la numismatica Terii-Romanegti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan 1,20despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . ,80Conflictul dintre guvernul Moldovei gi mandstirea Neamtului.

I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60Marele spatar Ilie Tifescu gi omorirea lui Miron gi Veligco

Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . . 150Luptele dela Ogretin gi Teigani din zilele de 13 gi 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . . ,50Conflictul dintre guvernul Moldovei gi manistirea Neamtului. II.

Dupn 1 Iunie 1859 de Radu Rosetti 1,50Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitesou, 1814-1878, de A. D. Xenopol . 0,70

. -.......... . . . . , . .

...... . . . . .

.

.

k;tiri

.

. ..... . . . . . .

. . . . . . . . .

..... . . . . . . .

. . . ...... . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . .