mesajul lui dumnezeu transmis prin ieremia

ˇ De ce sunt importantescrierile lui Ieremia pentruoamenii de ast

˘azi?

ˇ Ceˆınv

˘at

˘aminte putem trage

din cartea biblic˘

a Ieremia?

MESAJUL LUI DUMNEZEUTRANSMIS PRIN

IEREMIA

NUMELE

MESAJUL LUI DUMNEZEUTRANSMIS PRIN

IEREMIA

� 2010Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

God’s Word for Us Through JeremiahToate drepturile rezervate

� 2010Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e.V., Selters/Taunus

Mesajul lui Dumnezeu transmis prin IeremiaAlle Rechte vorbehalten

Tiparita ın 2012

Aceasta publicatie nu este de vanzare. Ea face parte dinlucrarea mondiala de instruire biblica, sustinuta prin donatii.

Daca nu apare alta indicatie, citatele biblice suntdin Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

Provenienta fotografiilor: ˇ pagina 54, 55: sigiliul lui Iucal si sigiliul lui Ghedalia:Gabi Laron/Institute of Archaeology/Hebrew University � Eilat Mazar

God’s Word for Us Through JeremiahRomanian (jr-M)

Made in Germany Tiparita ın GermaniaDruck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

Capitolul Pagina

1 „Am pus cuvintele mele ın gura ta“ � � � � � � � � � � � � � � 4

2 Un profet care a slujit „la sfarsitul zilelor“ � � � � � � � � 14

3 „Sa le spui . . . cuvantul acesta“ � � � � � � � � � � � � � � � � 32

4 Sa ne pazim de o inima tradatoare � � � � � � � � � � � � � 43

5 Ce fel de prieteni ıti alegi? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 54

6 „Asculta, te rog, de glasul lui Iehova“ � � � � � � � � � � � � 67

7 „Voi ındestula sufletul obosit“ � � � � � � � � � � � � � � � � � 81

8 „Vei ramane ın viata“ la fel ca Ieremia? � � � � � � � � � � 92

9 Sa nu ‘cautam lucruri mari pentru noi’ � � � � � � � � 103

10ˆIntrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? � � � � � � � � 114

11 „Pastori dupa inima mea“ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 128

12 „Oare nu asta ınseamna a ma cunoaste?“ � � � � � � � � 140

13 „Iehova a facut ce-si pusese ın gand“ � � � � � � � � � � � 154

14 Si tu poti trage foloase din noul legamant � � � � � � � 168

15 „Nu pot sa tac“ � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 182

CUPRINS

„EXIST˘

A un prieten mai apropiat decat un frate.“ (Prov.18:24) Ai avut si tu un asemenea prieten? Atunci stii cat deadevarate sunt aceste cuvinte inspirate.

Într-un prieten ade-

varat poti avea ıncredere. Cand ıti spune un lucru bun sauıti explica ce va face, ıl crezi. Daca ıti arata ca trebuie sa facianumite schimbari, foarte probabil ca ıi accepti sfatul si ac-tionezi ın consecinta.

În fond, el a dovedit de-a lungul

timpului ca-ti vrea numai binele chiar si cand ıti da un sfat.El vrea sa reusesti ın tot ce faci. Si, ıntrucat si tu doresti ace-lasi lucru pentru el, prietenia voastra va dura.

2 Oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit la scrierea carti-lor biblice pot fi considerati din multe puncte de vedereastfel de prieteni. Putem avea ıncredere ın cuvintele lor sisuntem convinsi ca ceea ce spun este spre binele nostru.Asa trebuiau sa-i considere si israelitii din antichitate pe „oa-menii [care] au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtati despiritul sfant“ (2 Pet. 1:20, 21). Barbatul folosit de Dumne-zeu pentru a scrie cea mai lunga carte profetica a fostIeremia. El a mai scris cartea Plangerile, precum si alte douacarti biblice.

3 Poate ca ati observat si voi ca unii cititori ai Bibliei con-sidera ca mesajul transmis de scrierile lui Ieremia „nu estepentru ei“. Din punctul lor de vedere, aceste carti biblice

1, 2. De ce avem ıncredere ın ceea ce citim ın Biblie?3, 4. Cum considera unii cartile biblice Ieremia si Plangerile, dar dece nu este corect acest punct de vedere? Explica.

CAPITOLUL UNU

„AM PUS CUVINTELE MELEÎN GURA TA“

4

nu contin decat preziceri sumbre si avertismente ınfricosa-toare.� Dar este obiectiv acest punct de vedere?

4 E adevarat, Ieremia da ın scrierile sale avertismente fer-me si sfaturi directe, dar nu asta face uneori un prieten?Chiar si Isus a vorbit cu franchete cand prietenii sai, apos-tolii, au manifestat atitudini gresite. El nu s-a retinut sa-icorecteze (Mar. 9:33–37). Cu toate acestea, mesajul princi-pal al lui Isus a fost pozitiv, aratand cum puteau oamenii sase bucure de aprobarea lui Dumnezeu si de un viitor fericit(Mat. 5:3–10, 43–45). Acelasi lucru ıl putem spune si despremesajul pe care l-a transmis Ieremia. Scrierile lui fac partedin „toata Scriptura“, care este de folos ca „sa ındrepte lu-crurile“ (2 Tim. 3:16). Ieremia a aratat fara ocolisuri cum ıiprivea Iehova pe cei ce pretindeau ca

Îi slujesc, dar care me-

ritau sa culeaga roadele cailor lor rele. Totusi, cartile Ieremiasi Plangerile contin un mesaj de speranta si arata cum pu-tem avea parte de binecuvantari ın viitor. De asemenea,contin profetii cu privire la modul ın care urma sa actione-ze Dumnezeu ın armonie cu scopul sau. Astazi, ımplinireaacestor profetii ne influenteaza ın mod direct viata.

În plus,

ın aceste doua carti gasim cuvinte ıncurajatoare si pline deoptimism. (Citeste Ieremia 31:13, 33; 33:10, 11; Plangerile3:22, 23.)

5 Unele lucruri despre care a scris Ieremia ne sunt uti-le pentru a fi fericiti ın prezent ın mijlocul poporului luiDumnezeu si pentru a ne bucura de viitorul pe care ni-lpromite Iehova. Sa ne gandim, de pilda, la fraternitateanoastra. Scrierile lui Ieremia ne vor ajuta sa ne ıntarim

�În mai multe limbi exista cuvantul „ieremiada“, care ınseamna

„plangere“, „tanguire“ sau „tirada condamnatoare“. Cotidianul TheWashington Post descria un film despre schimbarile de mediu si declima drept „o ieremiada incomoda“.

5.În ce fel ne sunt utile scrierile lui Ieremia?

„Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 5

unitatea si legaturile fratesti si sa aplicam sfatul dat deapostolul Pavel: „Fratilor, continuati sa va bucurati, sa valasati ındreptati, sa apreciati mangaierea pe care o primiti,sa ganditi ın acelasi fel, sa traiti ın pace, iar Dumnezeuliubirii si al pacii va fi cu voi“ (2 Cor. 13:11). Scrierile luiIeremia au legatura stransa si cu mesajul pe care ıl predi-cam. Desi le vorbim altora despre zilele din urma si ıiavertizam cu privire la iminenta sfarsitului acestui sistem,mesajul nostru este pozitiv si insufla speranta.

ˆIn plus,

cartile scrise de Ieremia au o mare valoare practica. Exis-ta multe asemanari ıntre viata si activitatea lui Ieremia sisituatia ın care ne aflam noi. Pentru a ıntelege acest lu-cru, sa vedem cine a fost Ieremia, ın ce perioada a trait sicare a fost misiunea acestui profet fidel, caruia Dumne-zeu i-a spus: „Iata ca am pus cuvintele mele ın gura ta“(Ier. 1:9).

6 Cand asteapta nastereaunui copil, parintii se gan-desc adesea la el: cumva arata, ce fel de om vafi, ce va face ın viata. Eise ıntreaba ce lucruri ılvor atrage, ce cale va alegesi ce realizari va avea. Siparintii tai s-au gandit pro-babil la astfel de lucruri si,la fel, parintii lui Ieremia.Totusi, Ieremia a fost uncaz special. De ce? Deoare-

6, 7. De unde stim ca Dum-nezeu a manifestat un interesdeosebit fata de Ieremia, si careera situatia ın Iuda ın perioadaın care s-a nascut acesta?

6 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ce Creatorul universului a fost ın mod deosebit interesatde viata si activitatea lui. (Citeste Ieremia 1:5.)

7Într-adevar, ınainte de nasterea lui Ieremia, Iehova si-a

folosit prestiinta cu privire la el. Dumnezeu a manifestat uninteres deosebit fata de acest baiat, care s-a nascut ıntr-o fa-milie preoteasca ce locuia ıntr-un oras aflat la nord deIerusalim. Asta se ıntampla pe la mijlocul secolului al VII-leaı.e.n., o perioada nefericita ın Iuda din cauza guvernarii rau-lui rege Manase. (Vezi pagina 19.)

În cea mai mare parte a

celor 55 de ani de domnie, Manase a facut ce e rau ın ochiilui Iehova. El a fost succedat de fiul sau Amon, care a ur-mat aceeasi cale (2 Regi 21:1–9, 19–26).

Însa lucrurile s-au

schimbat radical odata cu venirea la tron a lui Iosia, un regecare l-a cautat pe Iehova. Pana ın al 18-lea an al domnieisale, el a ındepartat idolatria din tara. Lucrul acesta trebuiesa-i fi bucurat pe parintii lui Ieremia. Fiul lor a primit de laDumnezeu numirea de profet ın timpul regelui Iosia(2 Cron. 34:3–8).

DUMNEZEU ALEGE UN PURT˘

ATOR DE CUVˆ

ANT8 Nu stim ce varsta avea Ieremia cand Dumnezeu i-a spus:

„Te-am facut profet pentru natiuni“. Probabil avea ın jur de25 de ani, varsta la care un levit putea ıncepe prima etapaa serviciului sau preotesc (Num. 8:24). Oricum au stat lu-crurile, Ieremia a raspuns: „Vai, Domn Suveran Iehova! Iataca eu nu stiu sa vorbesc, fiindca sunt doar un copil“ (Ier.1:6). Ieremia a avut retineri, gandindu-se probabil ca eraprea tanar sau nepregatit pentru serioasa responsabilitate aunui profet, ce presupunea si sa vorbeasca ın public.

8. Ce misiune a primit Ieremia, si cum a reactionat el?

De ce ar trebui sa acordam atentie cartilor biblice Ieremiasi Plangerile?


9 Ieremia a primit misiunea de profet ın perioada ıncare regele Iosia a ınlaturat dezgustatoarea ınchinare fal-sa si a promovat ınchinarea adevarata. Indiferent ın cemasura au colaborat Ieremia si Iosia, un lucru e sigur: ınIuda exista un climat favorabil pentru profetii adevarati.În prima parte a domniei lui Iosia au mai slujit profetiiTefania si Naum.� Tot ın acea perioada a slujit si profete-sa Hulda, care a prezis ca aveau sa vina vremuri grele(2 Regi 22:14). Ieremia a ajuns sa traiasca acele vremuri.Uneori, el a fost la un pas de moarte, iar prieteni precumEbed-Melec si Baruc au trebuit sa-l salveze sau sa-l ocro-teasca de dusmani ınversunati.

10 Cum te-ai simti daca Dumnezeu ti-ar spune ca ai pri-mit o numire speciala ca profet ca sa transmiti un mesaj decondamnare? (Citeste Ieremia 1:10.) Sa ne gandim doar launul dintre mesajele pe care a trebuit sa le transmita Iere-mia.

În 609 ı.e.n., cand armatele babiloniene se ındreptau

spre Ierusalim, regele Zedechia a cautat prin Ieremia un me-saj favorabil de la Dumnezeu.

Însa mesajul lui Dumnezeu

pentru rege nu a fost deloc favorabil. (Citeste Ieremia21:4–7, 10.)

UN OM LA FEL CA NOI11 Sa ne imaginam ca trebuie sa anuntam judecati si

condamnari aspre ımpotriva regilor rai, a preotilor co-rupti si a profetilor falsi. Ieremia a trebuit sa faca toate

�În ultimii ani de activitate ai lui Ieremia, au slujit si profetii Ha-

bacuc, Obadia, Daniel si Ezechiel. Ieremia a slujit ca profet aproxi-mativ 40 de ani ınainte de distrugerea Ierusalimului, ın 607 ı.e.n., sia mai trait peste 20 de ani dupa aceea.

9, 10.În ce climat si-a ınceput Ieremia activitatea de profet, dar de

ce, mai tarziu, a avut nevoie de mult curaj pentru a-si ındeplini mi-siunea?11. De ce lui Ieremia trebuie sa i se fi parut greu sa-si ındeplineascamisiunea, dar cum l-a ıncurajat Iehova?


aceste lucruri. Dar suntem siguri ca avem sprijinul luiDumnezeu, asa cum l-a avut si Ieremia (Ier. 1:7–9). Dum-nezeu a aratat ca avea ıncredere ın tanarul Ieremiaıncurajandu-l prin urmatoarele cuvinte: „Te fac astazi unoras fortificat, un stalp de fier si niste ziduri de arama ım-potriva ıntregii tari, ınaintea regilor lui Iuda, ınainteaprintilor sai, ınaintea preotilor sai si ınaintea poporuluitarii. Ei vor lupta cu siguranta ımpotriva ta, dar nu te vorbirui, caci «eu sunt cu tine», zice Iehova, «ca sa te scap»“(Ier. 1:18, 19).

12 Sa nu credem ca Ieremia era un om cu o tarie neo-bisnuita; era un om la fel ca noi. Si, desi a trait ıntr-o altaepoca, el s-a confruntat cu situatii asemanatoare cu alenoastre. Astazi, ın activitatile zilnice sau ın activitatilecrestine, ıntalnim tot felul de oameni, asa cum a ıntalnitIeremia. De aceea avem multe de ınvatat de la acest pro-fet, care, asemenea lui Ilie, a fost „un om cu sentimenteca ale noastre“ (Iac. 5:17). Iata doar cateva exemple.

13 De-a lungul anilor cu totii am avut perioade maibune si perioade mai rele. La fel si Ieremia. Odata, un pre-ot de seama pe nume Pashur l-a agresat fizic si a poruncitsa fie pus ın butuci. Ore ıntregi, Ieremia a stat ıntr-o po-zitie chinuitoare, cu mainile, picioarele si gatul stranseıntr-un cadru de lemn. Pe langa chinul fizic, el a trebuitsa ındure si batjocura ımpotrivitorilor. Imagineaza-ti ca artrebui sa ınduri si tu ridiculizari rautacioase si chiar mal-tratare fizica. Cum crezi ca ai reactiona? (Ier. 20:1–4)

14 Avand ın vedere presiunile la care a fost supus Iere-mia, ıi putem ıntelege sentimentele de disperare ce reiesdin cuvintele sale: „Blestemata sa fie ziua ın care m-am

12. De ce putem spune ca avem multe ın comun cu Ieremia?13, 14. De ce s-ar putea regasi unii crestini ın ceea ce i s-a ıntamplatlui Ieremia din cauza preotului Pashur? (Vezi imaginea de la pagi-na 10.)


nascut! . . . De ce am iesit din pantecele mamei sa vad tru-da si mahnirea si zilele sa mi se sfarseasca ın rusine?“ (Ier.20:14–18). Ai fost si tu vreodata atat de deprimat, ıncat sacrezi ca nu ai nicio valoare, ca ceea ce faci e ın zadar sauchiar ca nu are niciun rost sa perseverezi ın serviciul luiIehova? Toti cei care au ıncercat asemenea sentimente vorgasi mangaiere analizand situatiile prin care a trecut Iere-mia si observand cum s-au rezolvat lucrurile ın cele dinurma.

15 Cuvintele de deznadejde din Ieremia 20:14–18 aufost rostite de profet imediat dupa ce a spus sa-i fie adu-

15. De ce este ıncurajator sa aflam prin ce stari a trecut Ieremia?

Ce anume va impresioneaza ın legatura cu misiuneape care i-a ıncredintat-o Iehova lui Ieremia? De ce putemspune ca avem multe ın comun cu Ieremia?

10

se cantari si laude lui Iehova. (Citeste Ieremia 20:12, 13.)Ti s-a ıntamplat si tie sa fii foarte fericit, iar ın urmatoa-rea clipa sa te simti complet descurajat? Probabil ca totigasim mangaiere ın acest episod. Sentimentele lui Iere-mia au fost cat se poate de firesti. Fara ındoiala ca tuturorne va fi de mare folos sa analizam actiunile si reactiileacestui om pe care Creatorul l-a putut folosi ıntr-un modextraordinar ca purtator de cuvant (2 Cron. 36:12, 21, 22;Ezra 1:1).

16 Un alt aspect sub care unii s-ar putea identifica cu Ie-remia este celibatul. Dumnezeu i-a dat lui Ieremia oporunca neobisnuita si care, poate, chiar l-a pus la ıncer-care: sa nu se casatoreasca. (Citeste Ieremia 16:2.) De ce i-adat Iehova aceasta porunca si ce a ınsemnat ea pentruprofet? Cum le-ar putea fi de folos exemplul lui Ieremiafratilor si surorilor care nu au un partener de casatorie fiedin cauza ımprejurarilor, fie pentru ca ei au decis acestlucru? Au ceva de ınvatat din ceea ce i-a spus Dumnezeului Ieremia si Martorii care sunt casatoriti, dar nu au „fiisi fiice“? Dar cuplurile casatorite care au copii? Cum tepoate ajuta pe tine relatarea despre Ieremia?

17 Un alt episod demn de remarcat este cel ın care Iere-mia i-a spus regelui ce domnea ın Iuda la acea vreme:„Asculta, te rog, de glasul lui Iehova ın ceea ce-ti spun si-tiva merge bine, iar sufletul tau va ramane ın viata!“ (Ier.38:20). Din aceste cuvinte ınvatam cum sa ne purtam cuceilalti, inclusiv cu cei ce nu-i slujesc ınca lui Iehova, darpe care i-am putea ajuta. De asemenea, Ieremia este unbun exemplu pentru noi si prin modul ın care s-a purtatcu cei ce asculta de Dumnezeu.

ˆIntr-adevar, putem ınva-

ta foarte multe de la Ieremia!

16. Cine ar putea trage ınvataminte meditand la faptul ca Ieremia aramas necasatorit?17. Ce putem ınvata din cuvintele consemnate ın Ieremia 38:20?


CE VOM ANALIZAˆIN ACEAST

˘A CARTE

18 Aceasta publicatie ne va ajuta sa analizam cartile bibli-ce Ieremia si Plangerile si sa tragem ınvataminte din ele.Calauzit de spiritul sfant, apostolul Pavel a scris: „ToataScriptura este inspirata de Dumnezeu si de folos ca sa ın-vete, sa mustre, sa ındrepte lucrurile, sa disciplineze ındreptate“ (2 Tim. 3:16). Cartile Ieremia si Plangerile fac par-te si ele din „toata Scriptura“.

19 Desigur, aceste doua carti biblice pot fi analizate ın maimulte feluri. De pilda, unii le-ar putea studia verset cu ver-set, pentru a ıntelege contextul si semnificatia fiecaruia.Altii s-ar putea concentra asupra paralelelor, adica asupraasemanarilor si deosebirilor, ce exista ıntre persoane si eve-nimente descrise ın Ieremia si ın Plangerile si echivalentii

18, 19. Cum pot fi analizate cartile Ieremia si Plangerile?


moderni. (Compara Ieremia 24:6, 7; 1 Corinteni 3:6.) O altaabordare ar putea fi analizarea contextului istoric ın care auavut loc evenimentele din zilele lui Ieremia (Ier. 39:1–9). Defapt, pentru a trage foloase din cele doua carti avem ıntr-oanumita masura nevoie de informatii de acest fel. De ace-ea, capitolul doi, intitulat „Un profet care a slujit «la sfarsitulzilelor»“, ne ajuta sa ne facem o imagine de ansamblu a pe-rioadei istorice ın care a trait Ieremia si a modului ın care adirijat Dumnezeu lucrurile la acea vreme.

20 Publicatia de fata ınsa abordeaza cartile Ieremia si Plan-gerile ıntr-un mod diferit. Ea se concentreaza asupra valoriilor practice pentru viata noastra de crestini (Tit 2:12). Ast-fel, vom ıntelege mai bine ca aceste carti sunt adevaratedaruri din partea lui Dumnezeu. Ele contin multe informa-tii care sunt „de folos ca sa ınvete“. De asemenea, ın elegasim sfaturi si exemple care ne ajuta sa facem fata ıncer-carilor vietii, indiferent ca suntem celibatari, persoanecasatorite, batrani de congregatie, pionieri, ıntretinatori defamilie, gospodine sau elevi. Da, fiecare dintre noi va gasiın aceste carti inspirate informatii care sa-l ajute sa fie „pre-gatit pentru orice lucrare buna“ (2 Tim. 3:17).

21 Pe masura ce veti studia fiecare capitol al acestei publi-catii, cautati idei care va pot fi de folos. Fara ındoiala caanaliza cartilor Ieremia si Plangerile va confirma o data ınplus cuvintele lui Pavel: „Tot ce a fost scris mai ınainte a fostscris pentru instruirea noastra, pentru ca prin perseverentanoastra si prin mangaierea din Scripturi sa avem speranta“(Rom. 15:4).

20. Cum abordeaza aceasta publicatie cartile Ieremia si Plangerile?21. De ce suntem nerabdatori sa studiem aceasta publicatie?

Ce lucruri folositoare pentru viata de zi cu zi putem ınvatadin cartile biblice Ieremia si Plangerile?


„CE VEZI?“, l-a ıntrebat Dumnezeu pe profetul sau nou-nu-mit. „Un cazan peste care se sufla si gura lui este ınclinatadinspre nord“, a raspuns tanarul Ieremia. Aceasta viziunedezvaluia ınca de la ınceput ce fel de mesaj avea sa transmi-ta Ieremia. (Citeste Ieremia 1:13–16.) Peste cazanul figurativse sufla nu pentru a-i raci continutul, ci pentru a ınteti fo-cul de sub el. Da, Iehova prezicea ca, asemenea unui lichid

1, 2. a) Ce viziune a avut Ieremia, si cum reiese din aceasta tema me-sajului sau profetic? b) De ce ar trebui sa acordam atentie mesajuluilui Ieremia?

CAPITOLUL DOI

UN PROFET CARE A SLUJIT„LA SF

ˆARSITUL ZILELOR“

fierbinte ce se varsa dintr-un cazan, nenorocirea avea sa seabata asupra tarii lui Iuda din cauza infidelitatii locuitorilorei. Dar de ce gura cazanului era ınclinata spre sud? Acestlucru ınsemna ca nenorocirea avea sa vina din nord. Babi-lonul avea sa invadeze tara din aceasta directie. Si chiar asas-a ıntamplat.

ˆIn anii ın care a slujit ca profet, Ieremia a fost

martor la revarsari succesive din acest cazan ın clocot, careau culminat cu distrugerea Ierusalimului.

2 Desi Babilonul nu mai exista de mult, avem toate mo-tivele sa acordam atentie mesajelor profetice ale luiIeremia. De ce? Deoarece traim „la sfarsitul zilelor“, candmulti se pretind a fi crestini, dar nici ei, nici religia dincare fac parte nu au aprobarea lui Dumnezeu (Ier. 23:20).De aceea, ca Martori ai lui Iehova, predicam la fel ca Iere-mia nu doar un mesaj de judecata, ci si un mesaj desperanta.

3 Se pare ca Ieremia nu a consemnat evenimentele pemasura ce se desfasurau, ci i-a dictat relatarea unui secre-tar spre sfarsitul activitatii sale ca profet (Ier. 25:1–3; 36:1,4, 32). Cartea nu prezinta lucrurile ın ordine cronologi-ca, multe dintre partile ce o alcatuiesc fiind aranjate dupasubiect. De aceea este util sa ne facem o idee generala de-spre contextul istoric al evenimentelor consemnate ıncartile Ieremia si Plangerile, precum si despre ordinea ıncare s-au desfasurat ele. Sa remarcam graficul de la pagi-na 19. Cunoscand ce rege domnea ın Iuda ıntr-o anumitaperioada, iar, ın unele cazuri, care era situatia ın tara si ınafara ei, vom ıntelege mai bine cuvintele si actiunile luiIeremia. Astfel vom putea trage mai multe foloase din me-sajul pe care l-a transmis Dumnezeu poporului sau prinacest profet.

3. a) Cum este structurata cartea biblica Ieremia? b) Ce vom afla dinacest capitol?

Un profet care a slujit „la sfarsitul zilelor“ 15

CONTEXTUL ISTORICˆIN CARE A PROFETIT IEREMIA

4 Ieremia a profetit ıntr-o perioada de schimbari dramati-ce, cand Asiria, Babilonul si Egiptul ısi disputau suprematiaın regiune. Cu aproximativ 93 de ani ınainte ca el sa-si ın-ceapa serviciul de profet, Asiria a ınfrant regatul de nord alcelor zece triburi ale lui Israel si i-a dus ın exil pe multi din-tre locuitorii lui. La acea vreme, Iehova a aparat Ierusalimulsi pe regele sau fidel, Ezechia, de atacurile asirienilor. Neamintim, desigur, episodul ın care Dumnezeu a ucis ın modmiraculos 185000 de soldati din tabara dusmana (2 Regi19:32–36). Dupa Ezechia, la tronul lui Iuda a urmat Mana-se, unul dintre fiii sai, care a domnit 55 de ani. Se pare caIeremia s-a nascut ın timpul domniei lui Manase, cand Iudaa ajuns sub controlul politic al Asiriei (2 Cron. 33:10, 11).

5 Ieremia a scris cartile 1 si 2 Regi, ın care citim ca Ma-nase a reconstruit locurile ınalte pe care tatal sau ledistrusese. El a ridicat altare pentru Baal si pentru armatacerurilor pana si ın templul lui Iehova. A varsat mult sangenevinovat si chiar si-a trecut prin foc propriul fiu ca jertfapentru un dumnezeu fals. Pe scurt, „a facut mult rau ınochii lui Iehova“. Din cauza tuturor acestor nelegiuiri,Dumnezeu a hotarat ca asupra Ierusalimului si a lui Iuda sase abata o nenorocire, asa cum se abatuse asupra Samarieisi a Israelului (2 Regi 21:1–6, 12–16). Dupa moartea lui Ma-nase a devenit rege fiul sau Amon. La fel ca tatal sau, el apracticat idolatria. Dar, ın scurta vreme, lucrurile aveau sase schimbe. Doi ani mai tarziu, Amon a fost asasinat, iar ın659 ı.e.n. a urcat la tron fiul sau Iosia, ın varsta de 8 ani.

6ˆIn timpul domniei de 31 de ani a lui Iosia, Babilonul a

devenit treptat mai puternic decat Asiria. Iosia a vazut ınaceasta o ocazie de a elibera Iuda de sub dominatia straina.

4–6. Care era situatia poporului lui Dumnezeu ın anii de dinainteanumirii lui Ieremia ca profet?


Spre deosebire de bunicul si de tatal sau, el i-a slujit cu fide-litate lui Iehova si a instituit importante reforme religioase(2 Regi 21:19—22:2).

În al 12-lea an de domnie, a distrus lo-

curile ınalte, stalpii sacri si chipurile cioplite de pe totteritoriul regatului sau. Apoi a poruncit ca templul lui Ieho-va sa fie reparat. (Citeste 2 Cronici 34:1–8.) Este demn deremarcat ca Dumnezeu l-a numit pe Ieremia profet ın al13-lea an al domniei lui Iosia, ın 647 ı.e.n.

7În timpul lucrarilor de reparare a templului, ın al 18-lea

an al domniei bunului rege Iosia, marele preot a gasit „car-tea legii“. Regele i-a cerut secretarului sau sa i-o citeasca.Auzind cuvintele Legii, el a recunoscut pacatele poporului,a cautat ındrumarea lui Iehova prin profetesa Hulda si i-aındemnat pe supusii sai sa respecte poruncile lui Dumne-zeu. Hulda i-a dezvaluit lui Iosia ca Iehova avea sa aduca„nenorocire“ asupra iudeilor din cauza infidelitatii lor. Dar,datorita atitudinii bune a lui Iosia fata de ınchinarea pura,nenorocirea nu avea sa se abata asupra tarii ın timpul vietiiacestui rege (2 Regi 22:8, 14–20).

8 Iosia si-a intensificat eforturile de a ınlatura idolatriadin tara.

În zelul sau, el a intrat chiar si ın teritoriul ce apar-

tinuse candva triburilor de nord ale lui Israel si a distruslocul ınalt si altarul de la Betel. Totodata, a organizat o maresarbatoare de Paste (2 Regi 23:4–25). Cat de mult trebuie sase fi bucurat Ieremia de reformele regelui Iosia!

Însa toate

aceste masuri nu au reusit sa-i faca pe iudei sa-si schimbe

7, 8. a) Prin ce s-a deosebit domnia regelui Iosia de cea a predece-sorilor sai, Manase si Amon? b) Ce fel de persoana a fost Iosia? (Vezichenarul de la pagina 20.)

Cum te-ai fi simtit daca ai fi fost profet ın zilelelui Ieremia?


caile. Manase si Amon ıi obisnuisera cu ınchinarea degra-danta la idoli, astfel ca starea lor spirituala era jalnica. Nu ede mirare ca, ın pofida reformelor instituite de Iosia, Ieho-va l-a trimis pe Ieremia sa spuna ca dumnezeii iudeilor erautot atat de multi ca orasele lor. Conationalii profetului erauasemenea unei sotii infidele: ıl parasisera pe Iehova pentrua se prostitua cu dumnezei straini. Ieremia a declarat: „Catestrazi are Ierusalimul, tot atatea altare ati pus pentru lucrulrusinos, altare pe care faceti sa se ınalte fum de jertfa pen-tru Baal“. (Citeste Ieremia 11:1–3, 13.)

9 Mesajele transmise de Ieremia nu i-au schimbat pe iu-dei. Nici pe scena politica internationala nu s-a schimbatnimic: natiunile vecine ısi continuau lupta pentru supre-matie.

ˆIn 632 ı.e.n., armatele aliate ale Babilonului si ale

Mediei au cucerit orasul Ninive, capitala Asiriei. Trei ani maitarziu, faraonul Neco al Egiptului si-a condus armata sprenord pentru a le veni ın ajutor asirienilor aflati ın razboi.Din anumite motive, care nu sunt specificate ın Biblie, Io-sia a ıncercat sa opreasca armata egipteana la Meghido, ınsaa fost ranit de moarte (2 Cron. 35:20–24). Ce schimbari peplan politic si religios avea sa aduca ın Iuda nefericita moar-te a regelui? Si cu ce noi ıncercari avea sa se confrunteIeremia?

O SCHIMBARE A CLIMATULUI RELIGIOS10 Sa ne gandim ce a simtit Ieremia cand a aflat despre

moartea lui Iosia. Profund ındurerat, el a intonat cante-ce de jale pentru rege (2 Cron. 35:25).

ˆIn Iuda erau

vremuri tulburi, iar instabilitatea politica internationala

9. Ce evenimente internationale au marcat ultimii ani de domnie ailui Iosia?10. a) Prin ce se aseamana perioada de dupa moartea lui Iosia cuzilele noastre? b) Ce foloase putem trage analizand exemplul lui Ie-remia?


nu facea decat sa ınrautateascasituatia, deoarece puterile rivale,Egiptul, Asiria si Babilonul, seluptau pentru detinerea contro-lului ın zona. Odata cu moartearegelui Iosia, ın Iuda s-a schim-bat si climatul religios. Moartealui a ınsemnat sfarsitul unui re-gim favorabil activitatii profeticea lui Ieremia si ınceputul unuiregim ostil. Multi dintre fratiinostri din timpurile moderne autrecut prin schimbari asemana-toare, de la o relativa libertate deınchinare la persecutie si inter-dictie. Si cine stie cati dintrenoi vom trece, poate, ın curandprintr-o astfel de schimbare!Cum ne-ar putea afecta acestlucru? Ce ar trebui sa facempentru a ne pastra integritatea?Avand aceste ıntrebari ın minte,sa analizam prin ce ıncercari atrecut Ieremia si cum a reusitsa le depaseasca.

ˆIn mod sigur,

exemplul lui ne va ıncuraja.11 Locuitorii lui Iuda l-au facut

rege la Ierusalim pe Ioahaz, fiullui Iosia. Ioahaz, numit si Salum,a domnit doar trei luni. El a fostdetronat de faraonul Neco laıntoarcerea acestuia din nord,

11. Ce s-a ıntamplat ın Iuda dupamoartea lui Iosia?

Serviciul de profetal lui Ieremia

660ı.e.n.

650

640

630

620

610

600

590

580

Manase

Amon 661

Iosia 659

Numirea luiIeremia ca

profet c. 647

distrugereaorasului Ninive

632

Ioahaz 628(trei luni)

Ioiachim 628

Ioiachin 618(trei luni)

Zedechia 617

distrugereaIerusalimului

607

Iosia a devenit rege allui Iuda la varsta de optani, dupa moartea tata-lui sau, Amon. Cand avea15 ani, Iosia a ınceput sa-lcaute pe Dumnezeu si ‘saumble pe toata calea luiDavid, stramosul sau’. La19 ani a ınceput sa cureteIuda si Israelul de ınchi-narea falsa, distrugandidolii si locurile unde sepractica aceasta ınchina-

re. La 25 de ani a dat porunca sa fie reparat templullui Iehova (2 Regi 21:19—22:2; 2 Cron. 34:2–8).ˆ

In timpul lucrarilor de reparare a templului a fostgasita cartea Legii, se pare chiar originalul scris deMoise. Cand i s-a citit Legea, Iosia s-a umilit, si-a sfa-siat vesmintele si a plans. El a dat dispozitie ca aceastasa fie citita si ın auzul preotilor, al levitilor si al tuturorsupusilor sai, de la cel mai mic pana la cel mai mare.Potrivit relatarii biblice, regele a ıncheiat un legamant„de a-l urma pe Iehova si de a respecta poruncile . . .din toata inima si din tot sufletul“. Apoi a ıntreprins osi mai vasta campanie de ınlaturare a ınchinarii false.De asemenea, a organizat o mare sarbatoare de Pas-te pentru Iehova, o sarbatoare cum nu mai fusese ınIuda din zilele lui Samuel (2 Cron. 34:14—35:19).

IOSIA— ULTIMUL REGEBUN AL LUI IUDA

dupa lupta cu babilonienii. Faraonul l-a dus pe Ioahaz ınEgipt, de unde, asa cum a spus Ieremia, nu ‘avea sa se maiıntoarca’ (Ier. 22:10–12; 2 Cron. 36:1–4). Neco l-a ıntronatın locul lui Ioahaz pe Ioiachim, un alt fiu al lui Iosia. Ioia-chim nu a urmat exemplul bun al tatalui sau. El nu acontinuat reformele instituite de acesta, ci a practicat idola-tria. (Citeste 2 Regi 23:36, 37.)

12 La ınceputul domniei lui Ioiachim, Iehova i-a spus luiIeremia sa mearga la templu si sa-i condamne pe fata pe iu-dei pentru rautatea lor. Acestia credeau ca simplul fapt de aavea templul ın mijlocul lor le asigura ocrotirea.

ˆInsa, daca

nu aveau sa ınceteze ‘sa fure, sa ucida, sa comita adulter, sajure stramb, sa faca sa se ınalte fum de jertfa pentru Baal sisa umble dupa alti dumnezei’, Iehova avea sa abandonezeatat templul, cat si pe iudeii ipocriti care se ınchinau ın el.Nu abandonase Dumnezeu si tabernacolul de la Silo ın zi-lele marelui preot Eli?

ˆIntr-adevar, Iuda avea sa devina „un

loc devastat“ (Ier. 7:1–15, 34; 26:1–6).� Pentru a transmiteun asemenea mesaj, Ieremia avea nevoie de mult curaj.Foarte probabil ca el a rostit cuvintele lui Iehova ın public,ın fata unor oameni importanti si influenti. Si unii dintrefratii si surorile noastre de azi simt ca au nevoie de curajpentru a depune marturie stradal ori pentru a le vorbi unoroameni bogati sau cu pozitie sociala ınalta. Putem fi siguriınsa ca Dumnezeu ne sustine si pe noi asa cum l-a sustinutpe Ieremia (Evr. 10:39; 13:6).

13 Dat fiind climatul politic si religios din Iuda, cumaveau sa reactioneze conducatorii religiosi la cuvintele luiIeremia? Potrivit celor relatate de profetul ınsusi, „preotii,

� Datorita asemanarii dintre ele, unii considera ca versetele din Ie-remia 7:1–15 si cele din Ieremia 26:1–6 se refera la acelasi eveniment.

12, 13. a) Care era climatul religios la ınceputul domniei lui Ioia-chim? b) Cum s-au purtat conducatorii religiosi iudei cu Ieremia?


profetii si tot poporul au pus mana pe el, zicand: «Vei murinegresit»“. Plini de furie, au spus: „Omul acesta meritasentinta cu moartea“. (Citeste Ieremia 26:8–11.) Dar ım-potrivitorii lui Ieremia n-au reusit sa-l omoare ıntrucatIehova era cu el ca sa ıl scape. Cat despre profet, el nu s-alasat intimidat de numarul mare de ımpotrivitori sau deamenintarile lor. Si nici noi n-ar trebui sa ne lasam inti-midati.

Prin ce s-a deosebit domnia lui Iosia de domniapredecesorilor sai, Manase si Amon? Ce putem ınvata dinmodul ın care Ieremia si-a ındeplinit dificila misiune?


„SCRIE . . . TOATE CUVINTELE“14

ˆIn al patrulea an al domniei lui Ioiachim, Iehova i-a zis

lui Ieremia sa scrie toate cuvintele pe care i le spusese dinzilele lui Iosia pana atunci. Astfel, Ieremia i-a dictat secreta-rului sau, Baruc, tot ce-i spusese Dumnezeu ın cei 23 de anide serviciu ca profet. El transmisese mesaje de judecata ım-potriva a aproximativ 20 de regi si regate. Apoi Ieremia i-aporuncit lui Baruc sa citeasca cu voce tare sulul ın casa luiIehova. Cu ce scop? „Poate ca cei din casa lui Iuda vor luaaminte la toata nenorocirea pe care ma gandesc s-o aducımpotriva lor“, a spus Iehova, „ca sa se ıntoarca fiecare dela calea lui rea, iar eu sa le iert nelegiuirea si pacatul“ (Ier.25:1–3; 36:1–3).

15 Un demnitar de la curte i-a citit si lui Ioiachim cuvin-tele lui Ieremia. Regele a taiat sulul bucata cu bucata si l-aars. Apoi a poruncit ca Ieremia si Baruc sa fie adusi ınain-tea lui. „Dar Iehova i-a tinut ascunsi.“ (Citeste Ieremia36:21–26.) Din cauza atitudinii incorigibile a lui Ioiachim,Iehova a spus prin profetul sau ca regele ‘avea sa fie ıngro-pat cum este ıngropat un magar’. El avea sa fie „tarat siaruncat dincolo de portile Ierusalimului“ (Ier. 22:13–19).Credeti ca o profetie ca aceasta, rostita ın termeni atat deplastici, putea fi nesocotita, ca si cum ar fi fost o exagerarea lui Ieremia?

16 Desi a trebuit sa transmita judecati din partea luiDumnezeu, Ieremia nu a fost un profet al mesajelor de con-damnare. El a transmis si un mesaj de speranta. Iehova aveasa elibereze de dusmani o ramasita a lui Israel si sa o resta-bileasca ın tara sa, unde avea sa locuiasca ın siguranta.Dumnezeu avea sa ıncheie cu poporul sau „un legamant

14, 15. a) Ce au ınceput sa faca Ieremia si secretarul sau, Baruc, laporunca lui Iehova ın al patrulea an al domniei lui Ioiachim? b) Ce felde persoana a fost Ioiachim? (Vezi chenarul de la pagina 25.)16. Ce mesaj de speranta a anuntat Ieremia?


nou“, „un legamant de durata indefinita“ si sa scrie legea ıninima slujitorilor sai. El avea sa le ierte nelegiuirea si sa deauitarii pacatele lor. Mai mult, un descendent al lui David‘avea sa aplice normele dreptatii si ale justitiei ın tara’ (Ier.31:7–9; 32:37–41; 33:15). Aceste profetii urmau sa-si gaseas-ca ımplinirea ın deceniile si ın secolele ce aveau sa vina,ımplinire care ne influenteaza viata si care ne ofera speran-ta unui viitor etern. Dar sa revenim la zilele lui Ieremia.Dusmanii lui Iuda continuau lupta pentru stapanirea teri-toriului tarii. (Citeste Ieremia 31:31, 33, 34; Evrei 8:7–9;10:14–18.)

ASCENSIUNEA BABILONULUI17

În 625 ı.e.n. s-a dat o batalie decisiva ıntre babilonieni

si egipteni la Carchemis, localitate aflata ın apropiere de raulEufrat, la aproximativ 600 de kilometri nord de Ierusalim.Regele Nebucadnetar a ınvins armatele faraonului Neco, pu-nand astfel capat dominatiei egiptene ın regiune (Ier. 46:2).Iuda se afla acum sub stapanirea lui Nebucadnetar, iar Ioia-chim a fost obligat sa devina slujitorul acestuia.

Însa, dupa

ce i-a fost supus trei ani, Ioiachim s-a razvratit (2 Regi 24:1, 2).Drept urmare, ın 618 ı.e.n, Nebucadnetar si armata sa au in-vadat Iuda si au ınconjurat Ierusalimul. Sa ne gandim cat degrea a fost aceasta perioada chiar si pentru profetul lui Dum-nezeu, Ieremia! Se pare ca Ioiachim si-a gasit sfarsitul ıntimpul asediului.� La tronul lui Iuda a venit fiul sau Ioiachin,

�În Daniel 1:1, 2 se spune ca Ioiachim a fost dat ın mana lui Nebu-

cadnetar ın al treilea an de domnie, dupa cat se pare, ca rege vasal. Deaici s-ar putea ıntelege ca regele a murit ın timpul asediului ın urmacaruia Ierusalimul a fost cucerit. Josephus Flavius relateaza ca Nebu-cadnetar l-a ucis pe Ioiachim si i-a aruncat trupul ın afara zidurilor Ie-rusalimului, astfel ca Ioiachim nu a avut parte de ınmormantare.

Însa

Biblia nu arata cum s-a ımplinit profetia referitoare la moartea lui Ioia-chim (Ier. 22:18, 19; 36:30).

17, 18. Ce evenimente internationale au marcat ultimii ani ai dom-niei lui Ioiachim si a lui Zedechia?


Ioiachim a urcat petronul lui Iuda la var-sta de 25 de ani si a dom-nit aproximativ 11 ani.Faptele lui sunt prezen-tate pe scurt ın 2 Cro-nici 36:5–8, unde se ara-ta ca a facut lucruri rele,ba chiar ‘lucruri dezgus-tatoare’. Ioiachim a igno-rat avertismentele date

de Ieremia, astfel ca domnia sa a fost caracterizata denedreptate, extorcare si crima. Cand profetul Uria atransmis acelasi mesaj ca Ieremia, Ioiachim a porun-cit sa fie omorat. Se pare ca acest rege a murit ıntimpul asediului babilonian asupra Ierusalimului (Ier.22:17–19; 26:20–23).

IOIACHIM, REGELECARE L-A OMOR

ˆAT

PE PROFETULLUI IEHOVA

care, dupa o domnie de numai trei luni, s-a predat babilo-nienilor. Nebucadnetar a pradat Ierusalimul, luandu-i toatebogatiile, si i-a dus ın exil pe Ioiachin, familia regelui si fami-liile nobililor lui Iuda, pe barbatii puternici si pe mestesugari.Printre exilati s-au aflat si Daniel, Hanania, Misael si Azaria(2 Regi 24:10–16; Dan. 1:1–7).

18 Nebucadnetar l-a facut apoi rege ın Iuda pe Zedechia,un alt fiu al lui Iosia. Zedechia avea sa fie ultimul rege pa-mantesc din linia davidica. Domnia lui a luat sfarsit ın

607 ı.e.n., cand au fost distruse Ierusalimul si templul(2 Regi 24:17). Cei 11 ani de domnie ai lui Zedechia au fostmarcati de mari framantari politice si sociale. De aceea, Ie-remia a trebuit sa-si puna toata ıncrederea ın Cel care ılnumise profet.

19 Sa ne transpunem ın situatia lui Ieremia. Din zilele luiIosia, Ieremia a fost martor la schimbarile dramatice de pescena politica si la degradarea spirituala a poporului luiDumnezeu. El stia ınsa ca lucrurile aveau sa se ınrautateas-ca si mai mult. Oamenii din orasul sau ıi spuneau: „Sa numai profetesti ın numele lui Iehova ca sa nu mori de mananoastra“ (Ier. 11:21). Chiar si dupa ce profetiile sale s-au ım-plinit, iudeii au zis: „

ˆIn ce priveste cuvantul pe care ni l-ai

spus ın numele lui Iehova, nu te vom asculta“ (Ier. 44:16).Erau ınsa ın joc vieti omenesti, asa cum sunt si ın prezent.Asemenea lui Ieremia, si noi anuntam un mesaj de la Ieho-va. De aceea, zelul nostru pentru lucrarea de predicare vafi cu siguranta reınnoit analizand modul ın care l-a ocrotitIehova pe profet ın perioada ce a precedat caderea Ierusali-mului.

19. Cum au reactionat contemporanii lui Ieremia la mesajul trans-mis de el, si de ce ar trebui sa ne intereseze acest lucru?

ULTIMELE ZILE ALE UNEI DINASTII20 Probabil ca perioada cea mai grea din serviciul de pro-

fet al lui Ieremia a fost ın timpul domniei regelui Zedechia.

20. De ce domnia lui Zedechia a fost o perioada deosebit de dificilapentru Ieremia? (Vezi chenarul de la pagina 29.)

Ce putem ınvata din atitudinea pe care a manifestat-oIeremia ın timpul domniei lui Ioiachim? Ce profetieremarcabila, a carei ımplinire ne influenteaza viata,a facut Ieremia?


Asemenea multor predecesori ai sai, Zedechia „a facut ceeste rau ın ochii lui Iehova“ (Ier. 52:1, 2). Ca rege, el eraun supus al Imperiului Babilonian. Nebucadnetar ıl puse-se sa faca un juramant ın numele lui Iehova prin care ılconstrangea sa i se supuna. Cu toate acestea, Zedechia s-arazvratit.

ˆIntre timp, dusmanii lui Ieremia faceau mari pre-

siuni asupra profetului ca sa sustina aceasta razvratire(2 Cron. 36:13; Ezec. 17:12, 13).

21 Se pare ca, la ınceputul domniei lui Zedechia, veni-sera ın Ierusalim mesageri ai regilor Edomului, Moabului,Amonului, Tirului si Sidonului. Scopul lor era probabilsa-l atraga pe Zedechia ıntr-o coalitie ımpotriva lui Nebu-cadnetar. Ieremia ınsa l-a ındemnat pe rege sa se supunaBabilonului. Mai mult, el le-a dat mesagerilor cate un jugca simbol ca si natiunile lor trebuiau sa se supuna babi-lonienilor (Ier. 27:1–3, 14).� Pozitia adoptata de Ieremianu a fost deloc pe placul celorlalti. Iar sarcina de a trans-mite acest mesaj nepopular i-a fost mult ıngreunata deHanania, un profet fals, care declara public ın numele luiDumnezeu ca jugul babilonian avea sa fie sfaramat.

ˆInsa

Iehova a spus prin Ieremia ca Hanania, profetul impos-tor, avea sa moara chiar ın acel an, ceea ce s-a si ıntamplat(Ier. 28:1–3, 16, 17).

22 Iuda era ımpartita ın doua tabere: una care ıncurajasupunerea fata de Babilon, iar cealalta care ındemna larazvratire. Zedechia s-a razvratit ın 609 ı.e.n., cerand aju-tor militar Egiptului. Ieremia trebuia acum sa faca fata

� Faptul ca ın Ieremia 27:1 apare numele Ioiachim este, se pare, oeroare de transcriere a scribilor deoarece versetele 3 si 12 ıl mentio-neaza pe Zedechia.

21–23. a) Ce tabere s-au format ın Iuda ın timpul domniei lui Zede-chia? b) Cum a fost tratat Ieremia din cauza pozitiei adoptate, si cumne ajuta exemplul lui?


isteriei nationaliste a celor ce sustineau razvratirea ım-potriva dominatiei babiloniene (Ier. 52:3; Ezec. 17:15).Nebucadnetar si armata lui s-au ıntors ın Iuda pentru areprima revolta, cucerind toate orasele lui Iuda si asediinddin nou Ierusalimul.

În aceste momente critice, Ieremia

a trebuit sa le transmita lui Zedechia si supusilor acestuiaurmatorul mesaj: Ierusalimul avea sa cada ın mainile ba-bilonienilor; oricine ramanea ın oras avea sa moara, darcine trecea la caldeeni avea sa supravietuiasca. (Citeste Ie-remia 21:8–10; 52:4.)

23 Printii lui Iuda l-au acuzat pe Ieremia ca era de par-tea babilonienilor. Cand Ieremia a dezmintit acuzatia, eil-au lovit si l-au aruncat ın temnita (Ier. 37:13–15). Cu toa-te acestea, Ieremia nu a vrut sa dilueze mesajul lui Iehova.De aceea, printii l-au convins pe Zedechia sa-l ucida peprofet. Ei l-au pus ıntr-un rezervor de apa gol, unde ar fiputut sa moara scufundat ın noroi.

Însa Ebed-Melec, un

etiopian ce slujea la casa regelui, l-a salvat (Ier. 38:4–13).Si ın timpurile noastre slujitorii lui Iehova au trecut demulte ori prin situatii periculoase deoarece, din motive deconstiinta, au refuzat sa se implice ın controverse politi-ce. Cu siguranta, exemplul lui Ieremia ne ıntareste si penoi sa facem fata ıncercarilor.

24În cele din urma, ın 607 ı.e.n., babilonienii au reusit sa

faca o spartura ın zidurile Ierusalimului si au cucerit orasul.Soldatii lui Nebucadnetar au incendiat templul lui Iehova,au daramat zidurile orasului si i-au ınjunghiat pe nobilii luiIuda. Zedechia a ıncercat sa fuga, dar a fost prins si adus ınfata lui Nebucadnetar. Fiii lui au fost ınjunghiati chiar subprivire sale. Apoi i s-au scos ochii, a fost legat si dus ın Ba-bilon (Ier. 39:1–7). Cuvintele lui Ieremia cu privire la Iuda

24. Descrieti evenimentele care au avut loc ın 607 ı.e.n.


Zedechia a fost un omlas, nestatornic, domi-nat de propriile temeri,un rege condus de printi.ˆIn timpul ultimului ase-diu babilonian asupra Ie-rusalimului, Zedechia acautat ındrumarea luiDumnezeu prin Ieremia,ınsa nu a actionat ın ar-monie cu ceea ce i-a

transmis acesta, si anume sa se predea caldeenilor. Bamai mult, ıntrucat nu i-a placut raspunsul primit, Ze-dechia l-a aruncat pe Ieremia ın ınchisoare (Ier.21:1–9; 32:1–5). Totusi, regele a continuat sa-l ıntre-be pe profet ce avea de spus Iehova, ınsa pe ascuns,de teama printilor lui Iuda. Cand acestia au vrut sa-lomoare pe Ieremia, Zedechia a ıncuviintat cu lasita-te, spunand: „Este ın mainile voastre, caci regele nu vise poate ımpotrivi ın nicio privinta“. Dupa ce Ieremiaa scapat de pericol, regele i-a cautat din nou sfatul. Ela recunoscut ca se temea de popor, gandindu-se ca,daca ar asculta de Dumnezeu, poporul i-ar face rau(Ier. 37:15–17; 38:4, 5,14–19, 24–26).

Cu toate acestea, Zedechia „nu s-a umilit ın fataprofetului Ieremia . . . si-a ıntepenit gatul si si-a ım-pietrit inima, ca sa nu se ıntoarca la Iehova“ (2 Cron.36:12,13; Ezec. 21:25).

ZEDECHIA— ULTIMUL REGE

P˘

AMˆ

ANTESCAL LUI IUDA

si la Ierusalim s-au ımplinit. Departe de a se bucura, profe-tul lui Dumnezeu a fost ındurerat si a plans din cauzanenorocirii ce se abatuse asupra poporului sau. Sentimen-tele sale sunt exprimate ın cartea biblica Plangerile, o cartecare impresioneaza profund.

SERVICIUL LUI IEREMIAÎN MIJLOCUL CELOR R

˘AMASI

ÎN IUDA

25 Ce s-a ıntamplat cu Ieremia ın timpul acestorevenimente cutremuratoare? Printii din Ierusalim ıl ıntem-nitasera, ınsa cuceritorii babilonieni s-au purtat bine cu elsi l-au eliberat. Mai tarziu, cand a ajuns ın mijlocul unor iu-dei ce erau dusi ın exil, a fost eliberat. Avea ınca multe defacut ın serviciul pentru Dumnezeu; el trebuia sa-si conti-nue activitatea printre supravietuitorii ramasi ın Iuda.Nebucadnetar l-a numit guvernator al tarii cucerite pe Ghe-dalia si le-a promis iudeilor ramasi ca se vor bucura de paceatata timp cat ıi vor sluji.

Însa unii iudei nemultumiti l-au

asasinat pe Ghedalia (Ier. 39:13, 14; 40:1–7; 41:2). Ieremiaa ındemnat poporul sa continue sa locuiasca ın tara si sanu se teama de regele Babilonului. Cu toate acestea, condu-catorii iudei l-au acuzat ca spune minciuni si au fugit ınEgipt, luandu-i cu forta pe el si pe Baruc. Totusi, Ieremia aprofetit ca Nebucadnetar avea sa subjuge si aceasta tara sica refugiatii iudei nu aveau sa scape de nenorocire (Ier.42:9–11; 43:1–11; 44:11–13).

26 Nici de aceasta data conationalii lui Ieremia n-au ascul-tat de profetul lui Dumnezeu. Ei se gandeau astfel: „De candam ıncetat sa mai facem sa se ınalte fum de jertfa pentru«regina cerurilor» si sa-i turnam ofrande de bautura, ducemlipsa de toate si pierim prin sabie si prin foamete“ (Ier.

25, 26. a) Ce s-a ıntamplat dupa caderea Ierusalimului? b) Cum aureactionat iudeii la mesajul transmis de Ieremia dupa caderea Ierusa-limului?


44:16, 18). Din aceste cuvinte ne dam seama de starea spi-rituala deplorabila a contemporanilor lui Ieremia.

ˆIn acelasi

timp, este ıncurajator sa stim ca un om imperfect ıi poateramane fidel lui Iehova chiar daca este ınconjurat de oa-meni lipsiti de credinta.

27 Ultimul eveniment consemnat de Ieremia, eliberareadin ınchisoare a lui Ioiachin de catre succesorul lui Nebu-cadnetar, Evil-Merodac, a avut loc ın 580 ı.e.n. (Ier.52:31–34). Pe atunci Ieremia trebuie sa fi avut ın jur de90 de ani. Nu dispunem de informatii certe despre sfarsi-tul vietii sale. Se pare ca si-a trait ultimii ani de viata ınEgipt si a murit fidel dupa aproximativ 67 de ani de ser-viciu special, ca profet al lui Iehova. El a slujit atat peparcursul anilor ın care ınchinarea adevarata era promo-vata, cat si pe parcursul multor ani ın care ınchinareaapostata era larg raspandita. Ieremia a gasit urechi recep-tive ın randul unor oameni tematori de Dumnezeu.Majoritatea ınsa n-au dat ascultare mesajelor sale, ba chiari s-au ımpotrivit cu ınversunare.

ˆInseamna aceasta ca pro-

fetul nu a avut succes ın serviciul sau? Nicidecum! Iehovaıi spusese ınca de la ınceput: „Ei vor lupta cu sigurantaımpotriva ta, dar nu te vor birui, caci «eu sunt cu tine»“(Ier. 1:19). Ca Martori ai lui Iehova, noi avem o misiuneasemanatoare cu a lui Ieremia. Prin urmare, ne putem as-tepta la reactii similare din partea oamenilor. (CitesteMatei 10:16–22.) Asadar, ce putem ınvata de la Ieremia sicum ar trebui sa ne ındeplinim serviciul sacru? Vom ana-liza raspunsul la aceste ıntrebari ın capitolul urmator.

27. Ce stim despre ultimii ani de viata ai profetului Ieremia?

Ce s-a ıntamplat cu Zedechia si cu supusii sai care n-audat ascultare mesajului transmis de Ieremia? Cum l-atidescrie pe Ieremia?


ISUS CRISTOS este modelul suprem pe care ıl urmam candpredicam vestea buna. Este demn de remarcat ınsa ca unii oa-meni din secolul I, vazand ce facea Isus, s-au gandit la profetulIeremia (Mat. 16:13, 14). La fel ca Isus, Ieremia a primit de laDumnezeu misiunea de a predica. Cu o anumita ocazie,Dumnezeu i-a poruncit: „Sa le spui deci cuvantul acesta: «Iatace a zis Iehova»“ (Ier. 13:12, 13; Ioan 12:49).

În plus, ın servi-

ciul sau, Ieremia a manifestat aceleasi calitati ca Isus.2 Unii Martori ar putea spune: „Lucrarea noastra este di-

ferita de lucrarea lui Ieremia. El a vorbit ın numele luiDumnezeu unei natiuni dedicate Lui, ın timp ce noi le pre-dicam unor oameni care, ın marea lor majoritate, nu ılcunosc pe Iehova“. Acest lucru este foarte adevarat. Totusi,ın timpul lui Ieremia, cei mai multi dintre iudei devenise-ra ‘neıntelepti’ si ıl parasisera pe adevaratul Dumnezeu.(Citeste Ieremia 5:20–22.) Ei trebuiau sa faca schimbari pen-tru ca ınchinarea lor sa fie aprobata de Iehova.

În mod

asemanator, oamenii din zilele noastre, indiferent ca se pre-tind sau nu a fi crestini, trebuie sa ınvete teama de Iehovasi sa practice ınchinarea adevarata. Sa vedem ın continuarecum ne ajuta exemplul lui Ieremia sa ne ındeplinim servi-ciul pentru Dumnezeu si sa-i ajutam pe oameni.

1. a) Ce asemanari exista ıntre Ieremia si Isus? b) De ce este Ieremiaun exemplu demn de urmat ın lucrarea de predicare?2. Ce trebuie sa faca oamenii din zilele noastre, la fel ca iudeii dintimpul lui Ieremia?

CAPITOLUL TREI

„S˘

A LE SPUI... CUV

ÂNTUL ACESTA“

32

„IEHOVA . . . MI-A ATINS GURA“3 Sa ne amintim ca, la ınceputul serviciului sau de pro-

fet, Ieremia a auzit urmatoarele cuvinte: „Du-te la toti aceiala care te voi trimite si spune-le tot ce-ti voi porunci. Sa nu-tifie frica de fetele lor, caci «eu sunt cu tine ca sa te scap»,zice Iehova“ (Ier. 1:7, 8). Atunci Dumnezeu a facut un gestcu totul neasteptat. Ieremia relateaza: „Iehova si-a ıntinsmana si mi-a atins gura. Apoi Iehova mi-a zis: «Iata ca ampus cuvintele mele ın gura ta»“ (Ier. 1:9, 10). De atunci ına-inte, Ieremia a stiut ca vorbea ın numele DumnezeuluiAtotputernic.� Bucurandu-se de tot sprijinul lui Iehova, elsi-a ındeplinit serviciul sacru cu si mai mult zel (Is. 6:5–8).

� Asa cum a facut si ın cazul lui Ieremia, Iehova a trimis deseori ın-geri care au transmis mesajul Sau ca si cum ar fi vorbit El ınsusi (Jud.13:15, 22; Gal. 3:19).

3. Ce gest plin de semnificatie a facut Dumnezeu la ınceputul ser-viciului de profet al lui Ieremia, si ce efect a avut acesta asupraprofetului?

4 Astazi, Iehova nu ıl atinge ınmod fizic pe niciunul dintre sluji-torii sai.

ˆInsa, prin spiritul sfant, el

le insufla o dorinta fierbinte de apredica vestea buna. Multi dintreei dau dovada de un zel remarca-bil. Iata, de pilda, cazul Marujei, osora din Spania. De mai bine de 40de ani, ea are mainile si picioareleparalizate, motiv pentru care ıi estegreu sa mearga din casa ın casa.Totusi, Maruja gaseste alte moda-litati de a predica, de exemplu,prin scrisori. Cum le poate scrie?Dictandu-i-le fiicei sale. Astfel, peparcursul unei luni de campanie,Maruja si „secretara“ ei au trimispeste 150 de scrisori, ın fiecare plicpunand si un tract. Datorita efor-turilor lor, vestea buna a ajunsla majoritatea locuitorilor dintr-unsat vecin. Maruja i-a spus fiiceisale: „Daca vreuna dintre scrisori-le noastre ajunge la o persoana cuinima sincera, Iehova ne va bine-cuvanta cu un studiu biblic“. Unbatran local a scris: „

ˆIi multu-

mesc lui Iehova pentru surori caMaruja, care ıi ınvata pe altii sapretuiasca lucrurile cu adevaratimportante“.

4. Mentionati exemple ın care fratii sisurorile noastre au dat dovada de un zelremarcabil ın predicare.

5În timpul lui Ieremia, majoritatea locuitorilor Ierusa-

limului ‘nu-si gaseau placerea’ ın adevarul lui Dumnezeu.Dar a ıncetat profetul sa predice fiindca atat de multi iu-dei erau indiferenti la mesajul sau? Nicidecum. Ieremia aspus: „Am ajuns plin de furia lui Iehova. M-am obosit ti-nand-o ın mine“ (Ier. 6:10, 11). Cum putem sa ne pastramsi noi zelul ınflacarat? O modalitate este sa meditam laprivilegiul inestimabil de a-l reprezenta pe adevaratulDumnezeu. Dupa cum stim, oamenii de seama din aceas-ta lume au dezonorat numele lui Dumnezeu.

În plus,

conducatorii religiosi i-au indus ın eroare pe cei din teri-toriul nostru, la fel cum preotii din zilele lui Ieremia i-auindus ın eroare pe iudei. (Citeste Ieremia 2:8, 26, 27.)

Însa

vestea buna despre Regat pe care o anuntam este realmen-te o dovada a bunatatii lui Dumnezeu fata de oameni(Plang. 3:31, 32). Da, reflectand la acest adevar, ne putempastra zelul pentru a predica vestea buna si pentru a-i aju-ta pe cei asemanatori oilor.

6 Stim cu totii ca nu este ıntotdeauna usor sa ne pas-tram zelul ın serviciul crestin. Si Ieremia s-a confruntat cuıncercari grele ın serviciul sau. Unele ıncercari au venitdin partea profetilor falsi, dupa cum citim ın capitolul 28.În plus, majoritatea oamenilor nu au dat ascultare mesa-jului sau, iar, de multe ori, profetul s-a simtit singur (Ier.6:16, 17; 15:17). Uneori chiar viata i-a fost ın pericol dincauza dusmanilor (Ier. 26:11).

5. a) Cum si-a pastrat Ieremia zelul ın pofida apatiei iudeilor?b) Cum ne putem pastra zelul ın lucrarea de predicare?6. Prin ce ıncercari ce l-ar fi putut descuraja a trecut Ieremia?

De ce putem avea ıncredere ca Iehova ne va ajutasa facem fata ıncercarilor cu care ne confruntamın predicarea vestii bune?

„Sa le spui . . . cuvantul acesta“ 35

„M-AI AM˘

AGIT, O, IEHOVA“7

Într-o perioada ın care ındura zi de zi batjocuri si insul-

te, Ieremia a dat glas sentimentelor sale ınaintea luiDumnezeu. (Citeste Ieremia 20:7, 8.)

În ce sens l-a „amagit“

Iehova pe profetul sau fidel?8

În mod categoric, Iehova nu l-a ınselat pe Ieremia folo-

sind ımpotriva lui vreun viclesug, ci l-a „amagit“ ıntr-un senspozitiv, bun. Ieremia simtea ca opozitia pe care o ıntampinaera prea mare si ca nu mai avea forta sa-si ındeplineasca mi-siunea data de Dumnezeu. Dar, cu sprijinul si ajutorul CeluiAtotputernic, a ındeplinit-o. Astfel, am putea spune ca Ieho-va l-a „biruit“ pe profet, dovedindu-se mai puternic decat elsi decat ınclinatiile lui omenesti. Cand acest om al lui Dum-nezeu credea ca a ajuns la capatul puterilor si ca nu mai puteacontinua, Iehova a actionat asupra lui si l-a convins, altfelspus l-a amagit, sa persevereze. Dumnezeu s-a dovedit maiputernic decat slabiciunile profetului. Acesta a reusit sa pre-dice mai departe ınpofida apatiei, a ımpotrivirii si a violentei.

9 Iehova a fost alaturi de Ieremia si l-a sustinut ca „un raz-boinic puternic si de temut“ (Ier. 20:11). Dumnezeu nepoate da si noua forta sa ne pastram zelul pentru ınchina-rea adevarata si sa perseveram ın pofida greutatilor.

10 Apostolul Pavel a subliniat aceasta idee cand i-a ıncura-jat pe crestinii care se confruntau cu opozitie. El a scris:„Purtati-va ıntr-un mod demn de vestea buna despre Cristos,pentru ca . . . sa aud . . . ca ramaneti neclintiti ıntr-un singurspirit, luptand cot la cot cu un singur suflet pentru credintavestii bune, fara sa va ınspaimantati ın vreun fel de ımpo-trivitorii vostri“ (Filip. 1:27, 28). Asemenea lui Ieremia sicrestinilor din secolul I, putem si trebuie sa ne bizuim pe Atot-puternicul Dumnezeu ın timp ce ne ındeplinim serviciul

7, 8.În ce sens l-a „amagit“ Iehova pe Ieremia?

9. De ce sunt ıncurajatoare cuvintele din Ieremia 20:11?10. Ce suntem hotarati sa facem cand ıntampinam opozitie?


sacru. Chiar daca unii oameni ne ridiculizeaza sau ne agre-seaza, sa nu uitam ca Iehova este alaturi de noi si poate sa neumple de putere. El l-a sustinut pe Ieremia si pe multi dintrefratii nostri. Putem fi siguri ca ne va sustine si pe noi. Asadar,sa-l imploram sa ne ajute, avand toata ıncrederea ca ne va ras-punde la rugaciuni. Poate ca si noi vom simti ca am fost„amagiti“ cand Dumnezeu ne va da putere pentru a ınvingeteama si pentru a ınfrunta cu ındrazneala problemele. Da, fie-care dintre noi poate face mai mult decat si-a imaginatvreodata! (Citeste Faptele 4:29–31.)

11 Ceea ce citim despre serviciul lui Ieremia ne poate ajutaın multe feluri sa fim predicatori mai eficienti ai vestii bune.Dupa ce a slujit mai bine de 20 de ani ca profet al lui Iehova,Ieremia a putut spune: „V-am vorbit . . . m-am sculat devre-me si am vorbit, dar voi n-ati ascultat“ (Ier. 25:3).

Într-adevar,

el ısi ıncepea lucrarea devreme, nu tarziu. Putem ınvata si noiceva practic din exemplul sau?

În multe congregatii, exista

vestitori care se trezesc dis-de-dimineata pentru a le vorbi oa-menilor ın statiile de autobuz sau ın gari.

În zonele rurale,

multi Martori merg la primele ore ale diminetii sa le vorbeas-ca agricultorilor si altora care ıncep munca devreme. Ne-amputea gandi si la alte modalitati de a urma exemplul lui Iere-mia ın aceasta privinta? De pilda, ne-am putea trezi suficientde devreme ca sa fim prezenti la timp la ıntrunirile pentruserviciul de teren.

12În plus, ın multe localitati se obtin rezultate foarte fru-

moase daca se predica din casa ın casa dupa-amiaza si seara.Unii vestitori predica si noaptea, vizitandu-i pe cei care lucrea-za la benzinarii, ın restaurante sau ın alte unitati deschisenon-stop. Ne-am putea adapta si noi programul ca sa mergem

11, 12. a) Ce schimbari ın program ai putea face pentru a le vorbidespre adevar cat mai multor oameni? b) Ce posibilitati de a predicaexista ın anumite zone, asa cum se observa ın imaginea de la pagi-na 39?


ın predicare cand este cel mai probabil sa-i gasim pe oamenifie acasa, fie ın alte locuri?

13 Uneori, Iehova i-a poruncit lui Ieremia sa anunte mesa-je profetice la portile Ierusalimului sau ale templului (Ier. 7:2;17:19, 20). Din aceste locuri, Ieremia a putut face cunoscutcuvantul lui Iehova unui numar mare de oameni. Si, pentruca multi dintre ei, inclusiv oameni de seama ai orasului, ne-gustori si altii, treceau cu regularitate pe acolo, probabil caunora le-a vorbit de repetate ori, straduindu-se sa-i ajute sa ın-teleaga ce le spusese ın ocaziile anterioare. Ce ınvataminteputem trage ın legatura cu efectuarea vizitelor ulterioare la ceicare au manifestat interes?

14 Ieremia stia ca viata oamenilor depindea de lucrarea saca profet al lui Dumnezeu. Odata, cand a fost ın imposibilita-tea de a ındeplini porunca divina de a predica, el l-a trimis ınlocul lui pe prietenul sau Baruc. (Citeste Ieremia 36:5–8.) Ceputem ınvata de aici? Cand ıi promitem unui locatar ca vomreveni, ne tinem de cuvant? Daca nu reusim sa mergem la ovizita ulterioara programata sau la un studiu biblic, vorbimcu cineva sa mearga ın locul nostru? Isus a spus: „Da-ul vos-tru sa ınsemne Da“ (Mat. 5:37).

ˆIntrucat ıl reprezentam pe

Dumnezeul adevarului si al ordinii, este foarte important sane tinem de cuvant (1 Cor. 14:33, 40).

15 Ieremia i-a ıncurajat pe iudeii din Babilon scriindu-le oscrisoare despre „cuvantul . . . bun“ al lui Iehova cu privire la

13, 14. a) Ce ınvatam din exemplul lui Ieremia ın legatura cu efec-tuarea vizitelor ulterioare? b) De ce trebuie sa ne tinem de cuvantcand ıi promitem unui locatar ca vom reveni?15, 16. a) Cum si-au extins multi serviciul pentru Dumnezeu ur-mand exemplul lui Ieremia? b) Ce ınvatam din experienta surorii dinChile? (Vezi si imaginea de la pagina 40.)

De ce putem fi siguri ca Iehova ne sustine cand predicammesajul sau?


restabilire (Ier. 29:1–4, 10).ˆIn prezent, „cuvantul . . . bun“ de-

spre ce va face Iehova ın curand poate fi transmis cu eficientasi prin scrisori sau prin telefon. N-am putea folosi si noi aces-te metode pentru a le ajuta pe rudele noastre sau pe altii carelocuiesc ın zone ındepartate ori cu care este greu sa se ia le-gatura?

16 Urmand exemplul lui Ieremia, care si-a ınfaptuit pe de-plin serviciul, vestitorii de astazi ai Regatului obtin deseorirezultate foarte frumoase. O Martora din Chile a abordat ofemeie care iesea de la o statie de metrou. Aceasta a fost ın-cantata sa auda mesajul biblic si a fost de acord sa fie vizitataacasa pentru a discuta pe marginea Bibliei. Martora ınsa nui-a notat adresa. Stiind cat de important era sa cultive inte-resul femeii fata de adevar, sora noastra s-a rugat lui Iehovapentru ajutor. A doua zi, ea a mers din nou la statia de

Ti-ai putea adapta programul si metodele de predicarepentru a le depune marturie cat mai multor oameni?


metrou la aceeasi ora si astfel a reıntalnit-o pe acea femeie.De data aceasta a avut grija sa-i noteze adresa, iar ulterior avizitat-o acasa pentru a o ajuta sa ınteleaga Scripturile.

În

curand, Dumnezeu ısi va executa judecatile asupra lumii luiSatan.

Însa, pentru cei care se caiesc si manifesta credinta ın

vestea buna, exista o speranta. (Citeste Plangerile 3:31–33.)De aceea, este esential sa ne lucram cu constiinciozitate te-ritoriul!

„POATE VOR ASCULTASI SE VOR

ÎNTOARCE FIECARE“

17 Iehova nu a dorit ca vreun om sa moara. Cu aproxima-tiv zece ani ınainte de distrugerea Ierusalimului, el l-a trimis

17. Cum putem manifesta aceeasi atitudine ca a lui Ieremia ın teri-toriul nostru?

Depui eforturile necesare pentru a cultiva interesulfiecarei persoane fata de adevar?


pe Ieremia cu un mesaj de speranta pentru cei exilati ın Ba-bilon. Dumnezeu a zis: „Cu gand bun ımi voi ındreptaochiul asupra lor si-i voi face sa se ıntoarca ın tara aceasta.ˆIi voi zidi, si nu-i voi darama, ıi voi sadi, si nu-i voi smulgedin radacina“. Astfel, Ieremia a putut sa spuna acelui grupde iudei exilati: „Exista o speranta pentru viitorul tau“ (Ier.24:6; 26:3; 31:17). Ieremia si-a ınsusit modul lui Dumnezeude a-i privi pe oameni. El si-a ındeplinit serviciul fiind sin-cer preocupat de binele lor si le-a transmis ındemnurile luiIehova: „Va rog, ıntoarceti-va fiecare de la calea lui rea, ın-dreptati-va faptele“ (Ier. 35:15).

ˆIn ce ne priveste, ne-am

putea gandi si la alte modalitati prin care sa aratam un in-teres autentic fata de oamenii din teritoriul nostru?

18 Iubirea profunda a lui Ieremia fata de oameni nu s-aracit niciodata. Cand a fost distrus Ierusalimul, el a con-tinuat sa simta compasiune fata de conationalii sai.(Citeste Plangerile 2:11.) Singurii vinovati pentru nenoro-cirea ce se abatuse asupra lor erau iudeii ınsisi. Totusi,Ieremia n-a manifestat o atitudine de genul „V-am spuseu“. Dimpotriva, a simtit o tristete adanca pentru ceea celi se ıntamplase. Ce lectie desprindem de aici? Sa nu de-venim superficiali ın serviciul nostru, ındeplinindu-l doardin obligatie. Eforturile ın lucrarea de predicare trebuie safie o reflectare a iubirii noastre fata de Dumnezeu si fatade oameni, care sunt creati dupa chipul sau.

19 Nimic din aceasta lume — niciun avantaj, nicio po-zitie sociala — nu se poate compara cu privilegiul de adepune marturie ın favoarea adevaratului Dumnezeu! Asaa simtit si Ieremia cand a scris: „Cuvintele tale au ajuns lamine si eu le-am mancat. Cuvantul tau este exultarea si

18, 19. a) Ce atitudine ar trebui sa evitam cand le predicam oame-nilor vestea buna? b) Ce atitudine a lui Ieremia ar trebui sa neınsusim?


bucuria inimii mele, caci numele tau este chemat pestemine, o, Iehova“ (Ier. 15:16). Prin predicarea vestii bune,multi alti oameni pot ajunge sa-l cunoasca si sa-l iubeas-ca pe Cel caruia ıi datoreaza viata. Daca vom sluji cu iubiresi cu zel la fel ca Ieremia, vom contribui si noi la realiza-rea acestui obiectiv nobil.

Reflectand la exemplul lui Ieremia, ce alte modalitatide a raspandi „cuvantul bun“ al lui Iehova am puteafolosi ın viitor?

Observa oamenii ca estisincer interesat de binele lor?


S˘

A PRESUPUNEM ca, ıntr-o dimineata devreme, esti ınca ınpat si simti o durere puternica ın piept. Nu mai poti respiracum trebuie. Te ıntrebi: Sa fie oare un infarct? Faptul de anega gravitatea problemei nu te va ajuta cu nimic. Trebuiesa faci imediat ceva. Trebuie sa suni la Salvare pentru a primiajutor medical de specialitate. Vei fi consultat de un medic,care ıti va face probabil si o electrocardiograma. Viata ta de-pinde de promptitudinea cu care ti se stabileste diagnosticulsi ti se administreaza tratamentul.

2 Ce se poate spune ınsa despre inima noastra figurativa?Nu este ıntotdeauna usor sa cunoastem adevarata ei stare.Biblia spune: „Inima este mai tradatoare decat orice si pri-mejdioasa. Cine poate s-o cunoasca?“ (Ier. 17:9). Asadar,inima ne poate ınsela, facandu-ne sa credem ca nu avem ni-cio problema pe plan spiritual, desi altii ar putea observa lanoi unele „simptome“ ıngrijoratoare. Cum este posibil safim ınselati?

Înclinatiile noastre pacatoase, precum si Satan

si acest sistem ne-ar putea ımpiedica sa vedem care este sta-rea reala a inimii noastre. De aceea este important sa neexaminam inima.

În acest sens avem multe de ınvatat din

exemplul lui Ieremia si al locuitorilor lui Iuda din zilele sale.3

În cazul majoritatii iudeilor s-a vazut clar ca inima lor fi-

gurativa nu era ıntr-o stare buna. Ei ıl parasisera pe singurul

1, 2. De ce nu este usor sa cunoastem adevarata stare a inimii noastrefigurative?3. Din ce ısi fac idoli multi oameni?

CAPITOLUL PATRU

S˘

A NE P˘

AZIMDE O INIM

˘A TR

˘AD

˘ATOARE

43

Dumnezeu adevarat pentru zeii canaaniti, fara sa aiba niciomustrare de constiinta. Iehova le-a zis acelor ınchinatori laidoli: „Unde sunt dumnezeii tai, pe care ti i-ai facut? Sa seridice ei, daca pot sa te salveze ın timpul nenorocirii tale.Caci ai ajuns . . . sa ai tot atatia dumnezei cate orase ai“ (Ier.2:28). Desigur, niciunul dintre noi nu se gandeste sa devinaınchinator la idoli.

ˆInsa Biblia arata ca oamenii ısi pot face

idoli din persoane sau din lucruri daca le acorda prea multtimp si prea multa importanta. Numerosi oameni din lumepun pe primul plan ın viata cariera, sanatatea, familia sauchiar animalele de companie. Pentru altii, sporturile, persoa-nele celebre, tehnologia, calatoriile sau traditiile au valoareprimordiala. Multi urmaresc astfel de lucruri si nu acordaatentie relatiilor lor cu Creatorul. Ar putea crestinii adevaratisa cada ın aceasta capcana, asa cum s-a ıntamplat cu iudeiidin timpul lui Ieremia?

O INIM˘

A TR˘

AD˘

ATOARE POATEˆINSELA

4 Este interesant sa analizam contextul ın care Ieremia aspus ca inima este primejdioasa. El stia ca iudeii ziceau:„Unde este cuvantul lui Iehova? Sa vina, te rugam!“ (Ier.17:15). Dar erau ei sinceri? Capitolul 17 din cartea Ieremiaıncepe astfel: „Pacatul lui Iuda este scris cu un condei de fier.Este gravat cu un varf de diamant pe tablita inimii lor“. Unadintre problemele serioase ale acelor iudei era ca ‘ısi puneauıncrederea ın omul pamantean, faceau dintr-un brat de car-ne taria lor, iar inima lor se ındeparta de Iehova’. Putini eraucei care ısi puneau ıncrederea ın Dumnezeu, cautand ındru-marea si binecuvantarea sa (Ier. 17:1, 5, 7).

5 Starea inimii celor mai multi dintre iudei s-a putut ob-serva din reactia lor la ceea ce le-a spus Dumnezeu. (CitesteIeremia 17:21, 22.) De exemplu, Sabatul trebuia sa fie o zi ın

4. Cat de sinceri erau cei care ziceau: „Unde este cuvantul lui Iehova?Sa vina, te rugam!“?5. Cum au reactionat conationalii lui Ieremia la ındrumarea lui Iehova?


care israelitii sa se odihneasca de munca lor obisnuita si saparticipe la activitati spirituale. Conationalii lui Ieremia nutrebuiau sa se ocupe de afaceri sau sa faca diverse comisioa-ne ın aceasta zi. Dar modul ın care au reactionat ei adezvaluit starea inimii lor. „N-au ascultat si nu si-au plecaturechea, ci si-au ıntepenit gatul ca sa nu asculte si sa nu pri-measca disciplinarea.“ Desi cunosteau legea lui Dumnezeu,iudeii aveau punctul lor de vedere: era sau nu Sabat, ei aveautreburi de facut! (Ier. 17:23; Is. 58:13)

6 Desi ın prezent nu ne aflam sub legea Sabatului, putemdesprinde o lectie din felul ın care au reactionat acei iudei(Col. 2:16). Noi am renuntat la preocuparile egoiste sau lu-mesti pentru a ınfaptui vointa lui Dumnezeu. Ne dam seamaca ar fi o nesabuinta daca am ıncerca sa-i fim placuti luiDumnezeu alegand o cale comoda. Si probabil cunoastemmulti colaboratori ın credinta care au pus ındeplinirea voin-tei lui Dumnezeu pe primul plan ın viata si s-au convins caacest lucru aduce ınviorare si odihna. Atunci, cum am puteafi indusi ın eroare?

7 Asa cum li s-a ıntamplat multor iudei din timpul lui Ie-remia, un crestin ar putea crede ın mod gresit ca inima sanu-l poate ınsela niciodata. De exemplu, cineva s-ar puteagandi: „Trebuie sa am un loc de munca pentru a-mi ıntreti-ne familia“, ceea ce e cat se poate de firesc. Dar ce s-arıntampla daca ar ıncepe apoi sa-si spuna: „Ca sa gasesc sausa-mi pastrez un loc de munca acceptabil am nevoie de maimulta instruire“? Si acest rationament pare logic si, prin ur-mare, ar putea trage urmatoarea concluzie: „Timpurile s-auschimbat, iar ca sa supravietuiesti ın zilele noastre trebuie saai studii universitare, altfel nu-ti poti pastra locul de mun-ca“. Cat de usor ar putea ajunge o astfel de persoana sa nu

6, 7. a) Cum ar putea gandi un crestin, ın pofida sfatului din parteasclavului fidel si prevazator? b) Cum s-ar putea rasfrange acest lucru asu-pra participarii lui la ıntruniri?

Sa ne pazim de o inima tradatoare 45

mai aprecieze sfatul ıntelept si echilibrat al sclavului fidel siprevazator ın ce priveste instruirea suplimentara si sa ıncea-pa sa lipseasca de la ıntruniri! Unii s-au lasat treptat modelatide modul de gandire al lumii si de conceptiile ei referitoarela acest aspect al vietii (Ef. 2:2, 3). Biblia ne avertizeaza pebuna dreptate: „Nu permiteti ca lumea din jurul vostru sa vapreseze ın tiparul ei“ (Rom. 12:2, Philips).�

8 E adevarat, unii crestini din secolul I au fost bogati si,probabil, au avut o oarecare pozitie ın societate. Acelasi lu-cru se poate spune si despre unii crestini din timpul nostru.

� Explicand cum poate fi cineva presat ın tiparul lumii, sau cum sepoate conforma cineva acestui sistem, nota de subsol aferenta acestuiverset ın NET Bible (2005) arata: „Lucrul acesta se ıntampla, ın parte,fara ca persoana sa-si dea seama.

ˆIn acelasi timp, . . . ıntr-o oarecare ma-

sura, persoana respectiva se conformeaza lumii ın mod constient. Celmai probabil este vorba despre un proces ce are loc ın ambele moduri“.

8. a) Cu ce s-ar putea mandri un crestin? b) De ce nu este suficient saacumulam simple informatii despre Dumnezeu si despre ce a facut el?

Te-ai lasat cumva ınselatde inima si ai ınceputsa lipsesti de la ıntruniri?


Însa cum ar trebui sa-si considere acestia realizarile persona-le si cum ar trebui sa-i privim noi? Iehova ofera raspunsulprin intermediul lui Ieremia. (Citeste Ieremia 9:23, 24.)

În

loc sa se laude cu realizarile lui, un crestin da dovada de ın-telepciune daca recunoaste valoarea superioara a cunostinteidespre Suveranul Universului (1 Cor. 1:31). Dar ce ınseamnaa avea perspicacitate si cunostinta despre Iehova? Oameniidin zilele lui Ieremia cunosteau numele lui Dumnezeu. Stiausi ce a facut el pentru a-i salva pe stramosii lor la Marea Ro-sie, apoi cand au luat ın stapanire Tara Promisa, precum siın timpul judecatorilor si ın timpul domniei unor regi fideli.Totusi, ei nu ıl cunosteau cu adevarat pe Iehova si nici numanifestau o credinta autentica ın el. Cu toate acestea, ısispuneau: ‘Sunt nevinovat.

În mod sigur, el si-a ıntors mania

de la mine’ (Ier. 2:35).

CUM NE MODELEAZ˘

A IEHOVA9 Iudeii carora Ieremia le-a transmis mesajul lui Dumne-

zeu trebuiau sa-si schimbe starea inimii. Ei puteau sa facaacest lucru ıntrucat Dumnezeu a spus despre cei ce aveausa se ıntoarca din exil: „Le voi da o inima ca sa ma cunoas-ca, sa stie ca eu sunt Iehova. Si ei vor fi poporul meu, iareu voi fi Dumnezeul lor, fiindca se vor ıntoarce la mine“(Ier. 24:7). Si oamenii de astazi ısi pot schimba starea ini-mii.

În plus, cei mai multi dintre noi putem sa ne-o

ımbunatatim.În acest sens sunt esentiale trei lucruri: un

studiu personal asiduu din Cuvantul lui Dumnezeu, o ın-telegere clara a modului ın care actioneaza Dumnezeu ın

9. a) De ce putem fi siguri ca oamenii ısi pot schimba starea inimii?b) Cum poate cineva sa-si schimbe starea inimii?

De ce este important sa recunoastem ca inima estetradatoare? Cum putem sa ne examinam inima si saaflam cum ne vede Iehova, Cel care cerceteaza inimile?


viata noastra si aplicareacelor ınvatate. Spre deose-bire de iudeii din timpullui Ieremia, ar trebui sa nedorim ca Iehova, Cel carecerceteaza inimile, sa neexamineze inima.

În plus,

noi ınsine ne putem cerce-ta inima studiind Biblia simeditand la modul ın carea actionat Iehova ın favoa-

rea noastra (Ps. 17:3). Cat de ıntelept este sa facem asa!10 Satan vrea sa-i modeleze pe oameni presandu-i pe toti

ıntr-un anumit tipar.Însa Iehova, cand ıi modeleaza pe oa-

meni, ıi are ın vedere ca persoane individuale. Acest lucrureiese din ceea ce a vazut Ieremia cand, la porunca lui Dum-nezeu, a mers la casa unui olar.

În timp ce olarul lucra la

roata, vasul pe care ıl modela s-a stricat. Ce a facut atunciolarul? Pur si simplu a modelat lutul ınca moale pentru aface din el un alt vas. (Citeste Ieremia 18:1–4.) Dar de ce afost trimis Ieremia sa vada aceasta scena? Si ce putem ınva-ta de aici?

11 Iehova a dorit sa-i arate lui Ieremia si casei lui Israel caare autoritatea de a modela popoarele si natiunile, facanddin ele ceea ce vrea El. Cum lucreaza Dumnezeu cu „lutul“?Spre deosebire de un olar uman, Iehova nu face greseli si nudistruge lucrarea mainilor sale dintr-un capriciu. Ceea ce vaface el cu fiecare persoana depinde de modul ın care aceas-ta reactioneaza la modelarea lui. (Citeste Ieremia 18:6–10.)

10, 11. a) De ce s-a dus Ieremia la casa unui olar? b) De ce anume de-pinde felul ın care Iehova ıi modeleaza pe oameni?

Îi permiti lui Iehovasa te modeleze?

12 Asadar, cum ıi modeleaza Iehova pe oameni?ˆIn prezent,

el se foloseste ın principal de Biblie. Modul ın care cinevareactioneaza la ceea ce citeste ın Cuvantul lui Dumnezeudezvaluie ce fel de persoana este ın realitate, iar Dumnezeuıl poate modela. Sa vedem ınsa cum ar fi putut oamenii dintimpul lui Ieremia sa se lase modelati de Iehova ın unele as-pecte ale vietii de zi cu zi. Sa ne gandim la regele Ioiachim.Legea spunea: „Sa nu-l pagubesti pe lucratorul tocmit“.

ˆInsa

Ioiachim chiar asta a facut: i-a exploatat pe conationalii saifolosindu-i ca mana de lucru ieftina pentru a-si construi „ocasa ıncapatoare“ (Deut. 24:14; Ier. 22:13, 14, 17). Dumne-zeu a ıncercat sa-l modeleze prin cuvantul pe care i l-atransmis prin profeti. Dar regele a urmat ınclinatia inimii luitradatoare. El a zis: „Nu voi asculta“ si a ramas pe calea pecare umblase din tinerete. De aceea, Dumnezeu a spus: „Vafi ıngropat cum este ıngropat un magar, care este tarat siaruncat dincolo de portile Ierusalimului“ (Ier. 22:19, 21). Catde nesabuit ar fi din partea noastra sa spunem: „Asa sunt eusi n-o sa ma schimb!“. Desi astazi nu mai trimite profeti,Dumnezeu ne ofera ındrumare. Clasa sclavului fidel si pre-vazator ne ajuta sa ıntelegem si sa aplicam principiile biblice.Acestea se pot aplica la aspecte obisnuite ale vietii, precummodul de a ne ımbraca si de a ne aranja sau muzica si dan-sul de la nunti ori de la alte evenimente sociale. Ne vom lasanoi modelati de Cuvantul lui Dumnezeu?

13 Sa luam un alt exemplu. Zedechia a fost ıntronat de ba-bilonieni ca rege vasal ın Iuda. Contrar sfatului divin datprin Ieremia, el s-a razvratit (Ier. 27:8, 12). Drept urmare, ba-bilonienii au asediat Ierusalimul. Regele si printii s-au ganditca trebuiau sa faca ceva pentru a se conforma Legii si, astfel,

12. a) Cum a reactionat Ioiachim cand Iehova a ıncercat sa-l modeleze?b) Ce lectie putem ınvata din relatarea despre Ioiachim?13, 14. a) De ce au acceptat stapanii de sclavi din Ierusalim sa-i elibe-reze pe sclavii evrei? b) Cum a iesit la iveala adevarata stare a inimiistapanilor de sclavi?


sa castige bunavointa lui Dumnezeu. Stiind ca sclavii evreitrebuiau eliberati ın al saptelea an al sclaviei lor, Zedechiaa ıncheiat un legamant pentru a-i elibera pe acei sclavi(Ex. 21:2; Ier. 34:14). Da, vazand Ierusalimul ınconjurat dedusmani, dintr-odata li s-a parut ıntelept ca poporul sa-i eli-bereze pe sclavii evrei! (Citeste Ieremia 34:8–10.)

14 Mai tarziu ınsa, o armata egipteana a venit ın ajutorulIerusalimului, iar babilonienii s-au retras (Ier. 37:5). Ce aufacut cei care ısi eliberasera sclavii? I-au adus ınapoi pe ser-vitorii pe care ıi lasasera sa plece (Ier. 34:11). Asadar, cand seaflau ın pericol, se pare ca iudeii respectau poruncile luiDumnezeu, ca si cum puteau compensa astfel neascultarealor de pana atunci. Dar cand pericolul trecea, se ıntorceau lavechile lor cai. Desi pretindeau ca acceptau spiritul Legii,prin actiunile lor ulterioare demonstrau ca, ın inima lor, nudoreau sa urmeze ındrumarea din Cuvantul lui Dumnezeusi sa se lase modelati de el.

S˘

A NE L˘

AS˘

AMMODELATI DE IEHOVA

15 Cu ajutorul congregatiei mondiale a lui Iehova, putemıntelege ce principii biblice se aplica ıntr-o anumita situatie.De exemplu, probabil stim cum trebuie sa reactionam candse ıntampla ca un frate sa ne supere (Ef. 4:32). Si suntem deacord ca sfatul Bibliei este bun si ıntelept.

ˆInsa ce fel de lut

ne vom dovedi a fi? Ne vom lasa cu adevarat modelati de Ie-hova? Daca avem o inima maleabila, ne vom schimba ınbine; Marele Olar ne va modela facand din noi un vas care

15.ˆIn ce masura doresti sa te lasi modelat de Iehova? Explica.

Ce lectie practica putem desprinde din episodul despreolar relatat de Ieremia? Cum ne modeleaza Iehova ınprezent?


sa corespunda mai bine scopului pentru care doreste sa nefoloseasca. (Citeste Romani 9:20, 21; 2 Timotei 2:20, 21.)

În

loc sa manifestam o atitudine a inimii ca aceea a lui Ioia-chim sau a stapanilor de sclavi din zilele lui Zedechia,ar trebui sa ne lasam modelati de Iehova pentru un scoponorabil.

16 Chiar si Ieremia a fost modelat de Dumnezeu. Care afost atitudinea profetului? Putem afla din cuvintele sale: „Nupoate omul care umbla nici macar sa-si conduca pasii“. Apoiel s-a rugat: „Corecteaza-ma o, Iehova“ (Ier. 10:23, 24). Dragitineri, veti urma exemplul lui Ieremia? Probabil aveti multedecizii de luat. Unii tineri vor ‘sa-si conduca singuri pasii’.Voi ce veti face? Veti cauta ındrumarea lui Dumnezeu ına-inte de a lua decizii? Veti recunoaste cu umilinta, asemenealui Ieremia, ca oamenii s-au dovedit incapabili sa-si condu-ca singuri pasii? Nu uitati: Daca veti cauta ındrumarea luiDumnezeu, el va va modela!

17 Pentru a-si ındeplini misiunea, Ieremia trebuia sa se su-puna ındrumarilor din partea lui Dumnezeu. Daca ai fi fostın locul lui, ai fi acceptat instructiunile divine, oricare ar fifost acestea? De pilda, odata, Iehova i-a spus lui Ieremia saia un brau de in si sa-l poarte pe solduri. Apoi i-a poruncitsa mearga la Eufrat. Daca ne uitam pe harta, vom observa caaceasta calatorie presupunea sa strabata aproximativ 500 dekilometri. Acolo, Ieremia trebuia sa ascunda braul ın crapa-tura unei stanci si apoi sa se ıntoarca la Ierusalim. Dupa untimp, Dumnezeu i-a poruncit sa mearga din nou la Eufrat casa ia braul. (Citeste Ieremia 13:1–9.)

În total, profetul a tre-

buit sa parcurga aproximativ 2000 de kilometri. Unii criticiai Bibliei pur si simplu nu pot sa creada ca Ieremia a calatorit

16. De ce adevar important a fost constient Ieremia?17–19. a) De ce a facut Ieremia acea calatorie lunga pana la Eufrat? b)

În

ce fel ar fi putut fi pusa la ıncercare ascultarea lui Ieremia? c) La ce a slu-jit tot ceea ce a facut Ieremia cu braul de in?


atat de departe, mergand pe jos luni ıntregi� (Ezra 7:9). To-tusi, Dumnezeu asa i-a spus sa faca, si Ieremia asa a facut.

18 Sa ni-l imaginam pe Ieremia traversand muntii Iudeii siapoi, ın functie de drumul ales, mergand prin desert spreEufrat. Si toate acestea doar ca sa ascunda un brau de in! Pro-babil ca absenta lui ındelungata a starnit curiozitateavecinilor. La ıntoarcere, el nu mai avea braul de in. Apoi,Dumnezeu i-a spus sa faca din nou acea calatorie lunga pen-tru a-si lua ınapoi braul, care, ıntre timp, se deteriorase si ‘numai era bun de nimic’. Sa ne gandim cat de usor ar fi fostsa-si spuna: „Asta-i prea de tot. Nu-i vad rostul!“.

ˆInsa, fiind

modelat de Dumnezeu, Ieremia nu a reactionat asa. El nus-a plans, ci a facut ıntocmai cum i-a poruncit Dumnezeu.

19 Iehova i-a explicat lucrurile abia dupa a doua calatorie.Ceea ce a facut Ieremia a fost o ilustrare pe care profetul aputut s-o foloseasca pentru a transmite mesajul plin de for-ta al lui Iehova: „Poporul acesta rau, care nu vrea sa ascultede cuvintele mele, care umbla ın ıncapatanarea inimii lui sicare umbla dupa alti dumnezei, ca sa le slujeasca si sa se ple-ce ınaintea lor, va ajunge ıntocmai ca acest brau, care nu maieste bun de nimic“ (Ier. 13:10). Cat de impresionant este mo-dul ın care Iehova si-a ınvatat poporul! Ascultarea sincera decare a dat dovada Ieremia ıntr-o chestiune aparent neınsem-nata a avut un rol important ın straduintele lui Iehova de asensibiliza inima poporului (Ier. 13:11).

20ˆIn prezent, crestinilor nu li se cere sa mearga sute de kilo-

metri pe jos pentru a ilustra o lectie divina. Dar s-ar putea cavecinii sau colegii nostri sa fie intrigati sau chiar sa ne criticedin cauza modului nostru de viata crestin. Ar putea fi vorba de

� Unii sustin ca Ieremia a mers undeva ın apropiere, nu la Eufrat. Dar,asa cum spune un biblist, „singurul motiv al acestei obiectii este sa-l scu-teasca pe profet de efortul celor doua calatorii de la Ierusalim la Eufrat“.

20. De ce ascultarea noastra ar putea sa-i intrige pe unii, dar de ce anu-me putem fi siguri?


felul ın care ne ımbracam si ne aranjam, de deciziile pe care leluam cu privire la instruire, de ceea ce alegem sa facem ın via-ta sau chiar de modul de a privi bauturile alcoolice. Vom fi noila fel de hotarati ca Ieremia sa ne supunem ındrumarii divine?Daca lasam ca inima sa ne fie modelata de Dumnezeu, decizii-le pe care le vom lua ne vor ajuta sa depunem o marturieexcelenta.

ˆIn orice caz, ascultarea de poruncile lui Iehova con-

semnate ın Cuvantul sau si acceptarea ındrumarii date princlasa sclavului fidel si prevazator ne aduc foloase eterne. Ur-mand exemplul lui Ieremia, nu vom fi condusi de o inimatradatoare. Sa fim hotarati, asadar, sa ne lasam modelati deDumnezeu si sa-i permitem sa faca din noi un vas onorabil pecare sa-l foloseasca pentru totdeauna!

De ce este vital sa ne ımpotrivim presiunilor din partea luiSatan, a inimii noastre imperfecte si a lumii?

De ce trebuie sa ascultam de instructiunile lui Iehovachiar daca nu le ıntelegem pe deplin?

CE AI face daca niste colegi de serviciu sau de scoala oriniste vecini te-ar invita la o petrecere de Craciun? Dar dacaseful ti-ar cere sa minti sau sa faci un lucru ilegal? Sau ceai face daca autoritatile statului ti-ar cere sa te implici ınactivitati care contravin principiului neutralitatii crestine?Cu siguranta, constiinta nu ti-ar permite sa faci niciu-nul dintre aceste lucruri chiar daca, din cauza refuzuluitau, ai fi ridiculizat sau ar trebui sa suporti consecin-te mai rele.

2 Asa cum vom vedea ın continuare, Ieremia s-a confrun-tat deseori cu ıncercari de acest gen. Va fi cu siguranta utilsa observam cine au fost cei cu care Ieremia a venit ın con-tact de-a lungul anilor ın care a slujit ca profet. Unii dintreei au cautat sa-l descurajeze pentru a nu-siındeplini misiunea. Ieremia a fost nevoitsa se asocieze ıntr-o oarecare masura cu ei,ınsa acestia nu s-au numarat printre prie-tenii sai. Va fi util si sa observam cine aufost prietenii pe care si i-a ales Ieremia,prieteni care l-au sustinut si l-au ıncurajatsa ramana fidel. Da, avem multe de ınva-tat din alegerile pe care le-a facut Ieremiaın ce priveste asocierile.

1, 2. a) Cu ce ıncercari se confrunta crestinii ın cepriveste asocierile? b) De ce ne va fi util sa aflamce prieteni si-a ales Ieremia?

CAPITOLUL CINCI

CE FEL DE PRIETENIˆITI ALEGI?

54

CU CE FEL DE PERSOANE LEG˘

AM PRIETENII?3 Regele Zedechia i-a cerut de mai multe ori sfaturi lui

Ieremia ınainte de distrugerea Ierusalimului. El spera sa pri-measca raspunsuri favorabile la ıntrebarile despre viitorulregatului sau. Zedechia dorea ca Ieremia sa declare ca Dum-nezeu avea sa intervina pentru a salva Iuda de dusmani. Prin

3. Ce astepta regele Zedechia de la Ieremia, dar ce a facut profetul?

Ce fel de prieteni ıti alegi? 55

Cand cititi despre Ieremia si despre Ebed-Melec, aveti con-vingerea ca acestia au existat ın realitate? Doua descoperirirecente facute ın vechea Cetate a lui David confirma o dataın plus caracterul istoric al relatarii din Ieremia, capitolul 38,unde sunt mentionate aceste personaje.

Arheologa Eilat Mazar a anuntat descoperirea unei bule,adica a unei mici bucati de lut cu amprenta unui sigiliu (vezistanga jos). Bula a fost gasita ın timpul unor sapaturi arheo-logice efectuate ın 2005 la nivelul unui strat ce dateaza dinperioada distrugerii Ierusalimului ın 607 ı.e.n. Pe amprentaacestui sigiliu se poate citi numele antic ebraic: „Yehuchalben Shelemyahu“, care ınseamna „Iucal, fiul lui Selemia“.

Ulterior, la doar cativa metri distanta, s-a descoperit ıntr-unstrat de acelasi fel o alta bula (vezi dreapta jos). Pe aceas-

ta se poate citi: „Gedalyahu ben Pash-hur“, adica „Ghedalia, fiul lui Pashur“.

Deschideti acum Biblia la Ieremia38:1 si observati numele a doi din-tre printii care l-au ındemnat pe regeleZedechia sa-l omoare pe Ieremia, plancare a fost zadarnicit de Ebed-Melec.ˆIntr-adevar, persoanele despre care ci-tim ın capitolul 38 al cartii Ieremia auexistat ın realitate!

intermediul unor emisari, regele i-a cerut lui Ieremia: „În-

treaba-l, te rog, pe Iehova pentru noi, caci Nebucadretar,regele Babilonului, porneste razboi ımpotriva noastra. Poa-te ca Iehova va face pentru noi una dintre lucrarile saleminunate si acesta [Nebucadretar] se va retrage de la noi“(Ier. 21:2). Regele nu a vrut sa se supuna poruncii lui Dum-nezeu de a se preda babilonienilor. Un biblist l-a asemanatcu „un pacient care revine mereu la doctor pentru a primiasigurarea ca totul este bine, dar care nu este dispus sa iamedicamentul prescris“. Ce a facut Ieremia ın aceasta situa-tie? Daca i-ar fi spus regelui ceea ce dorea sa auda, el i-ar fiputut castiga favoarea si, astfel, si-ar fi facut viata mai usoa-ra. Dar Ieremia a refuzat sa-si schimbe mesajul ıntrucatIehova ıi poruncise sa declare ca Ierusalimul avea sa fie cu-cerit. (Citeste Ieremia 32:1–5.)

4În unele privinte, situatia noastra se aseamana cu situa-

tia lui Ieremia. Fara ındoiala ca avem anumite legaturi cuvecinii, cu colegii de serviciu sau de scoala, care, ıntr-un fel,sunt pentru noi asocieri sau tovarasii. Dar vom cauta saavem legaturi mai stranse cu ei? Vom cultiva relatii de prie-tenie, desi acestia au aratat ca nu sunt interesati sa ascultece spune Biblia si nici sa urmeze ındrumarea lui Dumne-zeu? Nici Ieremia nu putea sa-l evite total pe Zedechia.Acesta era totusi regele, chiar daca refuza sa urmeze sfatuldivin. Dar Ieremia nu era obligat sa se conformeze modu-lui de gandire gresit al regelui ori sa ıncerce sa-i intre ıngratii. Este adevarat, daca s-ar fi supus dorintelor lui Zede-chia, probabil ca acesta l-ar fi coplesit cu daruri sau i-ar fioferit alte avantaje.

Însa Ieremia a fost hotarat sa nu cedeze

niciunei presiuni sau tentatii de a deveni un apropiat al re-gelui. El nu era dispus sa renunte la pozitia pe care Iehovaıi spusese s-o adopte. Exemplul lui Ieremia ar trebui sa ne

4. Ce decizii avem de luat ın privinta prieteniilor, de exemplu la loculde munca?


ındemne sa ne facem o autoanaliza pentru a vedea dacaprietenii pe care ni i-am ales ne ıncurajeaza sa-i ramanemloiali lui Dumnezeu. Nu putem evita orice legatura cu oa-menii — de la serviciu, de la scoala sau din cartier — care nuıi slujesc lui Dumnezeu (1 Cor. 5:9, 10). Suntem constientiınsa ca, daca ne ımprietenim cu astfel de persoane, ne-amputea pune ın pericol prietenia cu Iehova.

CEI CE NU NEˆIMP

˘ART

˘ASESC CONVINGERILE

— O ASOCIERE BUN˘

A?5 Zedechia nu a fost singurul care a ıncercat sa faca pre-

siuni asupra lui Ieremia. Un preot pe nume Pashur „l-a lovit“pe Ieremia, probabil ın sensul ca a poruncit sa-i fie date 39de lovituri (Ier. 20:2; Deut. 25:3). La fel au facut si unii printiiudei, care l-au aruncat apoi „ın temnita“. Profetul a fost ti-nut multe zile ıntr-o temnita subterana ın conditii atat de

5, 6. Ce au facut unii ın ıncercarea de a-l reduce la tacere pe Ieremia?


grele, ıncat se temea ca-si va gasi sfarsitul acolo. (Citeste Ie-remia 37:3, 15, 16.) Dupa ce Ieremia a fost eliberat pentru ovreme, alti printi l-au ındemnat pe Zedechia sa-l omoare. Eiconsiderau ca Ieremia demoraliza trupele lui Iuda. Drept ur-mare, profetul a fost aruncat ıntr-un rezervor plin de noroisi lasat sa moara (Ier. 38:1–4). Dupa cum stim, Ieremia a fostsalvat de la aceasta moarte ıngrozitoare. Totusi, aceste eve-nimente arata clar ca persoane care ar fi trebuit sa stie caactioneaza gresit au ajuns sa puna la ındoiala ce le spuneaprofetul lui Dumnezeu si chiar s-au ridicat ımpotriva lui.

6 Ieremia a ıntampinat opozitie nu doar din partea auto-ritatilor. De pilda, niste barbati din Anatot, orasul sau natal,vecinii lui cum s-ar spune, l-au amenintat ca-l vor omorıdaca nu va ınceta sa profeteasca (Ier. 11:21). Si aceasta pen-tru simplul fapt ca nu le-a placut mesajul transmis de el.Ieremia ınsa n-a cautat prietenia vecinilor, ci l-a ales ca prie-ten pe Iehova. Altii nu s-au limitat la amenintari. Odata,Ieremia a folosit ın mod simbolic un jug pentru a-i ındem-na pe iudei sa se supuna jugului babilonian si, astfel, sa


ramana ın viata. Hanania, un profet fals, a luat jugul delemn de pe gatul lui Ieremia si l-a rupt. El pretindea ca Ie-hova ıi transmisese urmatorul mesaj: „Voi rupe jugul regeluiBabilonului“. Hanania a murit chiar ın acel an, iar Ieremias-a dovedit a fi profetul adevarat (Ier. 28:1–11, 17). Dar sidupa ce Ierusalimul a fost distrus asa cum avertizase Iere-mia, Iohanan si alti comandanti de armata au refuzat sa deaascultare poruncii lui Dumnezeu de a ramane ın Iuda. „Nuspui decat minciuni!“, i-au zis ei lui Ieremia. „Nu Iehova,Dumnezeul nostru, te-a trimis sa spui: «Nu intrati ın Egiptca sa locuiti acolo!».“ Ei l-au sfidat pe Iehova nu doar neso-cotindu-i porunca, ci si luandu-i cu ei ın Egipt pe Ieremia sipe Baruc (Ier. 42:1—43:7).

7 Ani de zile, Ieremia a trait ın mijlocul unor oameni carei se ımpotriveau sau care nu credeau cuvintele sale. Sa negandim: El ar fi putut usor sa cedeze si sa lege relatii de prie-tenie cu persoane care aveau prea putin respect fatade Dumnezeu si fata de cuvantul Sau. De fapt, el era ıncon-jurat de astfel de persoane. Dar ce se poate spune desprenoi? Probabil ca si noi avem de-a face cu oameni asemeneacelor din timpul lui Ieremia. Poate ca unii sunt ımpotrivi-tori ınversunati, ın timp ce altii par persoane agreabile. Cevom face? Ne vom ımprieteni cu ei? Ar fi ıntelept sa stamın compania celor care nu acorda atentie profetiilor luiDumnezeu? Daca Ieremia ar fi ın locul nostru, si-ar face elprieteni dintre cei care, prin modul lor de viata, neagaadevarul din Cuvantul lui Dumnezeu sau care ısi pun ıncre-derea ın oameni? (2 Cron. 19:2) Dumnezeu i-a spus clar lui

7.ˆIn ce fel ne poate fi pusa la ıncercare fidelitatea fata de Iehova?

Cu ce fel de oameni a avut de-a face Ieremia?Ce ınvatam din exemplul lui Ieremia?


Ieremia ce roade va culege cel care ısi pune ıncrederea ınom si nu ın El. (Citeste Ieremia 17:5, 6.) Care este atitudineanoastra ın aceasta privinta?

8 Unii crestini considera ca si-ar putea promova interese-le de afaceri sau profesionale petrecand timp cu clienti dinlume, de exemplu, ın diverse activitati recreative sau invi-tandu-i la masa. Dar, daca ar alege sa procedeze astfel, s-arexpune ei riscului de a se asocia cu persoane imorale saunecinstite si altor pericole, precum vorbirea obscena sauconsumul excesiv de alcool? Este de ınteles de ce multi cres-tini, cand au de luat o astfel de decizie, aleg sa evite asocierilerele, chiar daca acest lucru ınseamna sa renunte la eventua-le profituri ori la o eventuala avansare pe plan profesionalsi social. Sau sa ne gandim la situatia cand un crestin are lalocul de munca un sef ori colegi care nu se retin sa-i ınselepe clienti. Un crestin adevarat nu se va lasa influentat de ceidin jur. Desigur, uneori nu este usor sa luam decizii ın ast-fel de chestiuni. Dar cat de mult ne ajuta exempluloamenilor loiali, cum a fost Ieremia, ale carui alegeri i-aupermis sa-si pastreze o constiinta curata si, mai important,bune relatii cu Dumnezeu! Sa fim recunoscatori pentruacest ajutor!

9 Din cauza pozitiei adoptate si a convingerilor sale, Iere-mia a devenit tinta batjocurilor din partea unor iudei (Ier.18:18). Totusi, el a fost dispus sa fie diferit de cei din vremealui, sa urmeze o alta cale decat „calea pe care o urmau cei-lalti“ (Ier. 8:5, 6). El a preferat chiar ‘sa stea singur’ uneoridecat sa fie ıntr-o companie nesanatoasa, adica sa fie prie-ten cu persoane care ar fi avut o influenta negativa asupralui. (Citeste Ieremia 9:4, 5; 15:17.) Astazi, la fel ca ın zilele lui

8. Dati exemple de situatii care pot constitui o ıncercare pentru cresti-nii din zona voastra.9. De ce este periculos sa ne dorim sa fim la fel ca majoritatea oame-nilor?


Ieremia, majoritatea oamenilor urmeaza calea neascultariide Dumnezeu. De fapt, slujitorii lui Iehova au trebuit dintot-deauna sa fie atenti ce fel de prieteni ısi aleg. Asta nuınseamna ca Ieremia nu a avut prieteni. Au fost si oamenicare l-au aparat si l-au sustinut. Cine au fost acestia? Ne vafi de mare folos sa aflam cateva lucruri despre ei.

CE PRIETENI SI-A ALES IEREMIA?10 Ce prieteni si-a ales Ieremia? La porunca lui Iehova, el

i-a condamnat de repetate ori pe cei rai, ınselatori, nedrepti,violenti, egoisti si imorali, pe cei care au abandonat ınchi-narea curata pentru a practica idolatria, comitand astfelprostitutie spirituala. El i-a ındemnat pe conationalii sai: „

ˆIn-

toarceti-va, va rog, fiecare de la calea lui rea si ındreptati-vacaile si faptele!“ (Ier.18:11). Chiar si dupa distrugerea Ierusa-limului, Ieremia a preamarit ‘faptele de bunatate iubitoare’,„ındurarile“ si „fidelitatea“ lui Dumnezeu (Plang. 3:22–24).El si-a ales prieteni doar dintre slujitorii fideli ai lui Iehova.(Citeste Ieremia 17:7.)

11 Din Biblie aflam unele lucruri despre cei pe care si i-aales Ieremia ca prieteni, sau colaboratori apropiati. De exem-plu, stim ca printre cei ce au fost de partea lui s-au numaratEbed-Melec, Baruc, Seraia si fiii lui Safan. Dar cum erauacesti barbati? Ce legaturi au avut ei cu Ieremia?

ˆIn ce sens

s-au dovedit ei buni prieteni? Si cum l-au ajutat sa-si pastre-ze integritatea? Sa analizam raspunsul la aceste ıntrebarigandindu-ne ın acelasi timp la situatia noastra.

12 Se pare ca cel mai apropiat prieten al profetului a fostBaruc, fiul lui Neria. Ieremia a avut toata ıncrederea sa-iacorde responsabilitatea de a asterne ın scris declaratiile lui

10, 11. a) Dupa ce principii si-a ales Ieremia prietenii? b) Cine au fostprietenii lui Ieremia, si ce ıntrebari ne-am putea pune cu privire la ei?12. a) Ce au avut ın comun Ieremia si Baruc (reprezentati ın ilustratiade la pagina 58)? b) Cine a fost Seraia, si ce stim despre el?


Iehova, pe care i le-a dictat el ınsusi. Dupa aceea l-a trimissa citeasca sulul ce continea aceste declaratii, mai ıntai ınauzul poporului, apoi ın fata printilor lui Iuda (Ier. 36:4–8,14, 15). Baruc ımpartasea aceeasi credinta si convingere caIeremia ca tot ce a prezis Dumnezeu avea sa se ımplineas-ca.

ˆIn perioada plina de framantari din ultimii 18 ani ai lui

Iuda, acesti barbati au trecut prin situatii asemanatoare. Aupetrecut mult timp ımpreuna pentru a duce la ındepliniremisiunea ıncredintata de Dumnezeu. Amandoi s-au con-fruntat cu dificultati si au fost nevoiti sa se ascunda dedusmani. Si amandoi au primit personal ıncurajare din par-tea lui Iehova. Se pare ca Baruc facea parte dintr-o distinsafamilie de scribi din Iuda. Scripturile ıl numesc „secretarul“,iar fratele sau Seraia era un important functionar la curte.Mai tarziu si Seraia a colaborat cu Ieremia pentru a transmi-te declaratiile profetice ale lui Iehova (Ier. 36:32; 51:59–64).Dispozitia acestor doi fii ai lui Neria de a lucra umar la umarcu Ieremia ın acele vremuri grele trebuie sa-l fi ıntarit si sa-lfi ıncurajat pe profet. Si noi putem primi forta si ıncurajaredin partea celor care slujesc alaturi de noi cu fidelitate ınserviciul lui Iehova.

13 Un alt prieten deosebit al lui Ieremia a fost etiopianulEbed-Melec. Cand Ieremia a fost aruncat de printii furiosiıntr-un rezervor plin de noroi si a fost lasat acolo sa moara,acest strain a avut curajul de a-l apara. Ebed-Melec era uneunuc, adica un functionar ın casa regelui. Desi se aflauıntr-un loc public, la Poarta lui Beniamin, Ebed-Melec i-a ce-

13. Cum s-a dovedit Ebed-Melec un bun prieten pentru Ieremia? (Veziimaginea de la pagina 63.)

Ce putem ınvata de la Ieremia ın ce priveste alegereaprietenilor?


rut plin de curaj regelui Zedechia permisiunea sa-l scoata peIeremia din acel rezervor. Pentru a-l salva pe profet, a luatcu el 30 de oameni, fapt ce lasa sa se ınteleaga ca se astep-ta la un atac din partea dusmanilor lui Ieremia (Ier. 38:7–13).Nu stim cat de mult timp au petrecut Ebed-Melec si Ieremiaunul ın compania celuilalt, ınsa, avand ın vedere prietenialor cu Iehova, este logic sa credem ca cei doi erau buni prie-teni. Ebed-Melec stia ca Ieremia era profetul lui Iehova. El aconsiderat ca fapta printilor era ‘rea’ si a fost gata sa faca ceeste drept chiar cu riscul de a-si pierde pozitia sociala.ˆIntr-adevar, Ebed-Melec a fost un om bun. De aceea, ınsusiIehova i-a dat asigurarea: „Pe tine te voi scapa [ın ziua ne-norocirii Ierusalimului] . . . fiindca te-ai ıncrezut ın mine“.(Citeste Ieremia 39:15–18.) Nu ne-ar placea sa avem si noiprieteni despre care Iehova sa spuna acelasi lucru?

14 Alti prieteni ai lui Ieremia au fost trei fii si un nepot

14. Ce stim despre familia lui Safan, si cum l-a sustinut aceasta familiepe Ieremia?


ai lui Safan. Acestia proveneau dintr-o familie de rangınalt. Safan fusese secretarul regelui Iosia. Cand dusmaniilui Ieremia au vrut prima oara sa-l ucida pe profet, „ma-na lui Ahicam, fiul lui Safan, a fost cu Ieremia, ca sa nufie dat ın mana poporului“ (Ier. 26:24). Ahicam avea unfrate pe nume Ghemaria. Cand Baruc a citit judecatilelui Dumnezeu ın public, fiul lui Ghemaria, Micaia, l-aauzit si i-a ınstiintat pe tatal sau si pe alti printi. Gandin-du-se ca Ioiachim avea sa reactioneze negativ, acestia i-ausfatuit pe Ieremia si pe Baruc sa se ascunda. Si, ıntr-ade-var, regele a respins mesajul divin. Dar Ghemaria si altiprinti au staruit de rege sa nu arda sulul (Ier. 36:9–25). Unalt fiu al lui Safan a fost Elasa. Ieremia i-a ıncredintatacestuia o scrisoare cu mesaje profetice pentru iudeii exi-lati ın Babilon (Ier. 29:1–3). Asadar, trei fii si un nepot ailui Safan l-au sustinut pe profetul lui Dumnezeu. Cat demult trebuie sa-i fi apreciat Ieremia pe acesti barbati! Eii-au fost prieteni, dar nu pentru ca aveau aceleasi prefe-rinte culinare, aceleasi hobby-uri sau pentru ca se distrauımpreuna. Prietenia lor avea la baza ceva mult mai va-loros.


S˘

A NE ALEGEM PRIETENIICU

ˆINTELEPCIUNE

15 Ce ınvatam din exemplul lui Ieremia ın ce priveste aso-cierile? Regele, profetii falsi, multi printi si comandanti dearmata au facut presiuni asupra lui ca sa-si schimbe mesa-jul. Dar Ieremia a ramas ferm pe pozitie. Din acest motiv, elnu a fost agreat de acestia.

ˆInsa Ieremia nu urmarea sa le

castige prietenia. Prietenul sau cel mai bun a fost tot timpulIehova. Daca pretul pentru a-si pastra fidelitatea fata deDumnezeu era sa-si atraga ostilitatea anumitor oameni, Ie-remia a fost gata sa-l plateasca. (Citeste Plangerile 3:52–59.)Totusi, asa cum am vazut, el nu a fost singur, ci a avut prie-teni care l-au sustinut ın serviciul pentru Iehova.

16 Ebed-Melec a fost un prieten bun ın primul rand dato-rita credintei si ıncrederii lui ın Iehova. Acest barbat a avutcurajul sa actioneze cu hotarare pentru a-i salva viata lui Ie-remia. Baruc a fost dispus sa lucreze mult timp alaturi deIeremia si l-a ajutat sa transmita mesajele lui Iehova. Astazi,prietenii din congregatia crestina sunt la fel de valorosi cumau fost acesti oameni. Cameron, care are 20 de ani si estepioniera regulara, a apreciat mult influenta pozitiva pe carea avut-o asupra ei Kara, si ea pioniera regulara. Cameronspune: „Atat prin cuvinte, cat si prin fapte, Kara m-a ıncu-rajat sa-i acord mereu ıntaietate lui Iehova ın viata mea“.Desi locuiau la distanta una de cealalta, Kara o suna sau ıiscria cu regularitate lui Cameron pentru a se asigura ca prie-tena ei era bine si pentru a se ıncuraja reciproc. „Cunosteasituatia din familia mea“, ısi aminteste Cameron, „stia de-spre problemele surorii mele mai mari si despre cat de greumi-a fost cand ea s-a razvratit si a parasit adevarul. [Kara] a

15. Ce exemplu bun a dat Ieremia ın ce priveste alegerea prietenilor?16, 17. a) Ce fel de ajutor poate primi un slujitor al lui Iehova de la unprieten bun? b) Indiferent de tara ın care locuim, unde putem gasi ceimai buni prieteni?


fost tot timpul alaturi de mine ın aceasta ıncercare. Nu stiuce m-as fi facut fara sprijinul si ajutorul ei. Atitudinea ei po-zitiva a avut un efect bun asupra mea“.

17 Putem gasi prieteni buni ın congregatia crestina, indi-ferent ca sunt sau nu de aceeasi varsta cu noi. Fratii sisurorile noastre ne ımpartasesc credinta, valorile, iubireapentru Iehova, sperantele si, probabil, au trecut prin ıncer-cari asemanatoare cu ale noastre. Putem sluji umar la umarcu ei ın lucrarea crestina. Ei ne pot ıncuraja cand trecemprin greutati si la fel putem face si noi. Se bucura ımpreu-na cu noi de binecuvantarile pe care le avem ın serviciul luiIehova. Asemenea prietenii pot dainui pentru totdeauna(Prov. 17:17; 18:24; 27:9).

18 Lectia ce se desprinde din exemplul lui Ieremia cu pri-vire la alegerea prietenilor este cat se poate de clara. Saretinem, asadar, urmatorul adevar incontestabil: Nu putemsta ın compania oamenilor ale caror convingeri sunt ın con-tradictie cu Biblia si, ın acelasi timp, sa ramanem fidelipropriilor convingeri! Faptul de a tine cont de acest adevareste la fel de important astazi cum a fost ın zilele lui Iere-mia. Pentru a-si ındeplini cu fidelitate misiunea si pentru ase bucura de binecuvantarea lui Iehova, Ieremia a acceptatsa fie diferit de majoritatea celor din vremea sa. Se poatespune acelasi lucru si despre tine? Ieremia si-a ales ca prie-teni persoane care i-au ımpartasit credinta si care l-ausustinut sa-si ındeplineasca misiunea. Da, fiecare crestin fi-del de astazi are de ınvatat din exemplul lui Ieremia ın cepriveste alegerea cu ıntelepciune a prietenilor! (Prov. 13:20;22:17)

18. Ce ınvatam din exemplul lui Ieremia ın ce priveste alegerea priete-nilor?

Cum putem urma exemplul lui Ieremia ın ce privestealegerea prietenilor?


ˆIN LUMEA de azi, majoritatea oamenilor resping ideea de as-cultare. Cand iau decizii, multi nu se ghideaza nici macardupa un principiu general de felul „Fa ce e bine“. Modul lorde gandire poate fi rezumat la „Fa ce vrei“ sau „Fa orice, darai grija sa nu fi prins“. Acest lucru se observa cand soferii ig-nora semnele de circulatie, investitorii nu respecta legislatiafinanciara, oficialii ıncalca legile, a caror adoptare poate ei ın-sisi au sustinut-o. O astfel de atitudine, ce-i determina peoameni sa dea navala pe ‘calea pe care o urmeaza ceilalti’,chiar daca aceasta cale e rea si daunatoare, era des ıntalnita siın zilele lui Ieremia (Ier. 8:6).

2 Suntem constienti ca aceia care doresc sa aiba favoareaDumnezeului Atotputernic nu trebuie sa umble pe ‘calea pecare o urmeaza ceilalti’. Ieremia a aratat clar contrastul din-tre cei care ‘nu au ascultat de glasul lui Iehova’ si cei caredoreau sa asculte de El (Ier. 3:25; 7:28; 26:13; 38:20; 43:4, 7).Fiecare dintre noi ar trebui sa-si faca o autoanaliza pentru avedea ce atitudine are ın aceasta privinta. De ce? DeoareceSatan si-a intensificat atacurile ımpotriva ınchinatorilor ade-varati pentru a le stirbi integritatea. El e ca un sarpe care stala panda si ısi ataca prada pe neasteptate, iar muscatura luipoate fi fatala. Daca suntem hotarati sa ascultam de glasullui Iehova ne vom putea feri de aceasta muscatura veninoa-sa. Dar cum ne putem ıntari hotararea de a asculta de

1, 2. Ce atitudine manifesta deseori cei ce aleg ‘calea pe care o urmea-za ceilalti’, si de ce ar trebui sa evitam aceasta atitudine?

CAPITOLUL SASE

„ASCULT˘

A, TE ROG,DE GLASUL LUI IEHOVA“

67

Iehova? Sa vedem cum ne ajuta ın acest sens scrierile lui Ie-remia.

CEL C˘

ARUIAÎI DATOR

˘AM ASCULTAREA

3 De ce merita Iehova sa ascultam cu strictete de el? Iere-mia mentioneaza unul dintre motive cand ıl numeste peIehova „Cel ce a facut pamantul prin puterea sa, Cel ce a ın-tarit pamantul roditor prin ıntelepciunea sa“ (Ier. 10:12). Da,Iehova este Suveranul universului! Trebuie sa ne temem deel mai mult decat de orice alt conducator. El are dreptul ab-solut sa ne ceara sa respectam poruncile sale ıntelepte, caresunt spre binele nostru etern (Ier. 10:6, 7).

4Însa Iehova nu este doar Stapanul universului, ci si Susti-

natorul vietii si, implicit, al vietii noastre. El le-a dovedit catse poate de clar acest adevar iudeilor din vremea lui Ieremia.Cum? Egiptul depindea ın mare masura de apele fluviuluiNil, ınsa lucrurile stateau cu totul altfel ın Tara Promisa. Po-porul lui Dumnezeu depindea aproape ın totalitate de ploilede sezon, apa fiind adesea colectata ın rezervoare subterane(Deut. 11:13–17). Doar Iehova putea trimite ploi pentru a udapamantul ca sa rodeasca. Dar el putea si sa retina ploaia atatde necesara!

În zilele lui Ieremia, asupra iudeilor neasculta-

tori s-au abatut mai multe secete cumplite, care le-au parjolitogoarele si viile si le-au secat fantanile si rezervoarele de apa(Ier. 3:3; 5:24; 12:4; 14:1–4, 22; 23:10).

5 Acei iudei pretuiau apa literala, ınsa au respins ‘apa vie’pe care Iehova le-o oferea cu generozitate. Ei au facut acestlucru ıncalcand cu buna stiinta Legea lui Dumnezeu si pu-nandu-si ıncrederea ın aliante cu natiuni vecine. Iudeii erauasemenea unor oameni care, pe timp de seceta, strang apaın rezervoare crapate, ce nu o pot tine. Iar consecinte-

3. De ce merita Iehova sa ascultam de el?4, 5. a) Ce adevar au trebuit sa recunoasca iudeii ın perioadele de sece-ta? b) Cum au irosit locuitorii lui Iuda ‘apa vie’ de la Iehova? c) Cumputem bea ‘apa vie’ de la Dumnezeu?


le actiunilor lor au fost pemasura. (Citeste Ieremia 2:13;17:13.) Cu siguranta, noi nuvrem sa urmam aceeasi caleca iudeii si sa aducem asupranoastra o mare nenorocire.Iehova continua sa ne oferedin abundenta ındrumare ceare la baza Cuvantul sau in-spirat. Dar aceasta „apa vie“ ne poate fi de folos numai dacastudiem Biblia cu regularitate si ne straduim sa traim ın ar-monie cu ceea ce ınvatam.

6 Pe masura ce se apropia ziua cand Iuda trebuia sa-i deasocoteala lui Dumnezeu, ascultarea devenea tot mai impor-tanta. Daca iudeii, ca persoane individuale, doreau sa sebucure de favoarea si de ocrotirea divina, ei trebuiau sa secaiasca si sa ınceapa sa asculte de Iehova. Regele Zedechia seafla ın aceeasi situatie, ınsa nu a fost hotarat sa faca ce erabine. Cand supusii sai i-au cerut ca Ieremia sa fie omorat, elnu a avut taria sa li se ımpotriveasca. Profetul a fost salvat dela moarte de Ebed-Melec, asa cum am vazut ın capitolul ante-rior, iar mai tarziu l-a ındemnat pe Zedechia: „Asculta, te rog,de glasul lui Iehova“. (Citeste Ieremia 38:4–6, 20.) Regeletrebuia sa se hotarasca. Era spre binele lui sa asculte de Dum-nezeu.

6. a) Ce atitudine a manifestat regele Zedechia ın ce priveste ascultareade Iehova? b) De ce putem spune ca Zedechia a fost neıntelept?

De ce a fost potrivit ca Ieremia sa-i ındemne de repetateori pe iudei sa asculte de Dumnezeu?

Daca bem ‘apa vie’de la Iehova vom avea

putere sa ascultam

ASCULTAREA DE IEHOVA ESTE VITAL˘

A7 Ascultarea este la fel de importanta ın prezent ca ın zilele

lui Ieremia. Cat de hotarat esti sa asculti de Iehova? De pilda,daca, ın timp ce navighezi pe internet, ıti apare din ıntampla-re o imagine pornografica, vei continua sa o privesti sau te veiopune oricarei tentatii si vei ınchide acel site? Sau ce vei facedaca un coleg de la scoala sau de la serviciu ıti propune sa-tidai ıntalniri cu el? Vei avea taria sa-l refuzi? Ce atitudine ai fatade literatura ori site-urile apostate?

Îti starnesc curiozitatea sau

le respingi cu hotarare?În aceste situatii, precum si ın altele

asemanatoare, aminteste-ti cuvintele din Ieremia 38:20.8 Iehova l-a trimis deseori pe Ieremia la poporul Sau pen-

tru a-l ındemna: „Întoarceti-va, va rog, fiecare de la calea lui

rea si ındreptati-va caile si faptele!“ (Ier. 7:3; 18:11; 25:5; cites-te Ieremia 35:15).

În mod asemanator, batranii crestini din

zilele noastre ısi dau toata silinta sa-i ajute pe fratii si pe su-rorile a caror spiritualitate este ın pericol. Daca la un moment

7.În ce situatii ne-ar putea fi pusa la ıncercare ascultarea de Iehova?

8, 9. a) De ce este ıntelept sa ascultam cand batranii ıncearca sa ne aju-te? b) Cum ar trebui sa privim faptul ca batranii ne dau de repetate oriaceleasi sfaturi?

Cand batranii ıncearca sa te ajute, asculta!


dat batranii ıti dau sfaturi ca sa eviti o actiune gresita sau ne-ınteleapta, asculta-i! Ei ıncearca sa te ajute asa cum Ieremiaıncerca sa-i ajute pe iudei.

9 S-ar putea ca batranii sa-ti aminteasca principii biblice pecare le-ati mai discutat. Gandeste-te ca niciodata nu e usor sarepeti un sfat, dar este si mai greu cand cel ce are nevoie deajutor manifesta o atitudine asemanatoare cu cea a multor iu-dei pe care i-a sfatuit Ieremia.

Încearca sa privesti eforturile

repetate ale batranilor de a te ajuta ca pe o dovada a iubiriilui Iehova. De fapt, Ieremia nu ar fi fost nevoit sa repete aver-tismentele daca iudeii ar fi manifestat o atitudine potrivita.Într-adevar, daca vrei sa nu primesti acelasi sfat de mai mul-te ori, aplica-l cu promptitudine!

IEHOVA IART˘

A CU BUN˘

AVOINT˘

A,DAR NU

ÎN MOD AUTOMAT

10 Oricat de mult ne-am stradui, ın acest sistem nu putemsa ascultam ın mod perfect de Iehova. De aceea, ıi suntem re-cunoscatori pentru bunavointa sa de a ne ierta. Totusi, el nune iarta greselile ın mod automat. Iehova uraste pacatul (Is.59:2). Din acest motiv, el doreste sa se asigure ca meritam ier-tarea sa.

11 Dupa cum am vazut, multi iudei din timpul lui Ieremiaaveau obiceiul sa nu asculte de Dumnezeu, abuzand astfel derabdarea si de ındurarea sa. Ar putea un slujitor de astazi allui Dumnezeu sa ajunga ın aceeasi situatie? Da, daca el sauea ignora aducerile-aminte din partea lui Iehova si ıncepe sapractice pacatul. Uneori, acest lucru poate fi evident, cumeste, de exemplu, ın cazul unei casatorii adultere. Dar chiar siın cazul ın care pacatul este ascuns privirii oamenilor, cel cenu asculta de Iehova se afla ın pericol. O persoana care areun mod de viata duplicitar s-ar putea gandi ca nimeni nu vaafla acest lucru. Totusi, Dumnezeu cerceteaza ce este ın

10. De ce Iehova nu iarta pacatele ın mod automat?11. De ce este imposibil ca un pacat ascuns sa ramana nedescoperit?

„Asculta, te rog, de glasul lui Iehova“ 71

mintea si ın inima noastra si poate vedea ce se ıntampla ınascuns. (Citeste Ieremia 32:19.) Dar ce trebuie facut cand sedovedeste clar ca o persoana nu a ascultat de Dumnezeu?

12 Multi iudei au dispretuit ajutorul pe care Iehova li l-a ofe-rit ın repetate randuri prin intermediul lui Ieremia.

În mod

asemanator, o persoana care se face vinovata de un pacat gravar putea sa nu se caiasca, respingand ajutorul batranilor.

În

acest caz, batranii trebuie sa urmeze instructiunile biblicepentru ocrotirea congregatiei si sa-l excluda pe pacatos (1 Cor.5:11–13; vezi chenarul „Cand «nu exista lege»“, de la pagi-na 73). Dar ınseamna aceasta ca nu mai exista nicio sperantapentru acea persoana si ca ea nu va mai putea dobandi nicio-data favoarea lui Iehova? Nu. Dumnezeu le-a spus israelitilorcare persistau de multa vreme ın razvratire: „

Întoarceti-va, fii

renegati, si va voi vindeca de infidelitatea voastra!“ (Ier.3:22).� Iehova ıi invita pe pacatosi sa se ıntoarca la el, ba chiarle cere sa faca acest lucru!

� Iehova se adresa aici regatului nordic al lui Israel. Cand Ieremia le-atransmis aceste cuvinte, evreii din regatul celor zece triburi erau ın exilde aproximativ 100 de ani. Ieremia a recunoscut ca natiunea nu se cai-se pana la acea vreme (2 Regi 17:16–18, 24, 34, 35). Cu toate acestea,persoane individuale puteau redobandi favoarea lui Iehova si puteauchiar sa se ıntoarca din exil.

12. Ce trebuie sa faca uneori batranii pentru a ocroti congregatia?

ASCULTATI DE IEHOVA SIÎNTOARCETI-V

˘A LA EL!

13 Pentru a se ıntoarce la Dumnezeu, asa cum a ındemnatIeremia, o persoana trebuie sa se ıntrebe: „Ce am facut?“.Apoi, analizandu-se ın lumina normelor Bibliei, ar trebui sa-si

13. Ce trebuie sa recunoasca o persoana daca doreste sa se ıntoarca laIehova?

De ce este ıntelept sa cautam iertarea lui Iehova candgresim?



Cum era viata iudeilor dupa distrugerea Ierusali-mului? Putem afla unele lucruri din descrierea pecare o face Ieremia ın Plangerile 2:9. Zidurile si pro-babil portile care aparau ınainte orasul erau darama-te. Dar, mai rau, ‘nu exista lege’. A vrut oare Iere-mia prin aceste cuvinte sa spuna ca supravietuitoriierau o gloata de necontrolat? Cel mai probabil el sereferea la faptul ca iudeii pierdusera siguranta si bu-nastarea spirituala de care se bucurasera pe vremeacand preotii si profetii fideli ıi ınvatau Legea lui Dum-nezeu. Profetii falsi pe care ıi ascultau acum iudeii nule ofereau o ‘viziune’ adevarata, sau ındrumare, de laIehova; ceea ce ‘vedeau’ acestia erau lucruri desarte(Plang. 2:14).

O persoana care a fost exclusa din congregatiacrestina si-ar putea da seama ca se afla ıntr-o situatieasemanatoare. Ea nu se mai bucura de prietenia sin-cera a fratilor si a surorilor de credinta si nici de gri-ja plina de iubire a batranilor. Este privata de instrui-rea spirituala atat de necesara de care a avut parte ıntrecut.

ˆIn lume, unde ‘nu exista legea’ lui Iehova, ea

are probabil sentimentul unei mari pierderi. Totusi, oastfel de persoana poate redobandi o stare aprobataınaintea lui Dumnezeu si se poate bucura din nou debogate binecuvantari (2 Cor. 2:6–10).

ˆInsa, cu sigu-

ranta, toti suntem de acord ca e mult mai ıntelept saascultam de Iehova si sa nu ajungem niciodata sa fimfara lege.

Cˆ

AND „NU EXIST˘

A LEGE“

dea un raspuns onest. Iudeii nepenitenti din timpul lui Iere-mia au evitat ın mod intentionat sa-si puna aceasta ıntrebare.Ei au refuzat sa recunoasca gravitatea pacatelor lor, motiv pen-tru care Iehova nu a putut sa-i ierte si nici nu i-a iertat. (CitesteIeremia 8:6.)

ˆInsa un pacatos penitent recunoaste ca prin ne-

ascultarea sa a dezonorat numele lui Dumnezeu si a patatreputatia congregatiei crestine. Cel care se caieste cu adevarateste profund mahnit de raul pe care poate l-a pricinuit unorpersoane nevinovate. El trebuie sa ınteleaga ca, numai dacarecunoaste toate efectele actiunilor lui rele, Iehova ıi va ascul-ta cererile de iertare.

ˆInsa pentru a redobandi favoarea lui

Iehova e nevoie de mult mai mult.14 O persoana care se caieste cu adevarat ısi examineaza mo-

tivatiile, dorintele si obiceiurile. (Citeste Plangerile 3:40, 41.)Ea ısi va examina acele aspecte ale vietii ın care da dovada deslabiciune, cum ar fi prietenia cu persoanele de sex opus, con-

14. Ce trebuie sa faca o persoana pentru a se ıntoarce la Iehova? (Vezisi chenarul „Ce este cainta?“.)


Cuvintele ebraice si grecesti folosite ın Biblie cu re-ferire la cainta au legatura cu atitudinea unei persoa-ne. Aceasta ısi schimba modul de gandire cu privire la ofapta gresita pe care a facut-o sau pe care a intentionatsa o faca. Cuvintele descriu si sentimentele de regret pecare le are acea persoana, iar termenul ebraic este fo-losit si cu privire la consolare (2 Sam. 13:39; Iov 42:6).Biblia scoate clar ın evidenta ca adevarata cainta pre-supune actiuni motivate de sentimente sincere si puter-nice. O astfel de cainta asteapta Dumnezeu din parteatuturor celor care spun ca se caiesc de pacatele lor! (Ier.31:18, 19)

CE ESTE C˘

AINTA?

sumul de alcool, fumatul, folosirea internetului sau afacerile.Asa cum o gospodina curata chiar si coltisoarele ascunse dinbucatarie pentru a-si pastra casa curata, o persoana care secaieste trebuie sa depuna eforturi pentru a-si pastra ganduri-le si actiunile curate. Ea trebuie ‘sa se ıntoarca la Iehova’ımplinind cerintele lui Dumnezeu si conformandu-se norme-lor Sale. Unii iudei din timpul lui Ieremia s-au ıntors la Iehova„cu prefacatorie“. Ei pretindeau ca se caiesc, dar nu faceau ni-cio schimbare ın inima sau ın viata lor (Ier. 3:10).

ˆInsa cel care

ısi cere cu sinceritate iertare nu ıncearca sa-l ınsele pe Iehovasi congregatia Sa. El nu vrea doar sa-si salveze reputatia ori sarecastige prietenia rudelor sau a altora care sunt la adevar, cidoreste sa abandoneze complet calea lui rea si sa se dovedeas-ca demn de iertarea si de favoarea lui Dumnezeu.

15 Rugaciunea este un aspect esential al caintei.ˆIn vechime,

era ceva obisnuit ca oamenii sa-si ridice mainile catre cer candse rugau. Astazi, cand o persoana care se caieste cu adevaratse roaga, ‘odata cu mainile ısi ınalta si inima spre Dumnezeu’,

15. Ce fel de rugaciuni ıi adreseaza lui Dumnezeu o persoana care secaieste cu adevarat?

„De ce n-am ascultat?“

dupa cum s-a exprimat Ieremia (Plang. 3:41, 42). Senti-mentele de regret ıl motiveaza pe pacatosul penitent sa-sischimbe conduita potrivit implorarii pe care o face pentruiertare. Rugaciunile sale sunt sincere, izvorand din adanculinimii.

16 Ne dam seama, fara ındoiala, ca un pacatos care ısi recu-noaste cu adevarat greselile trebuie probabil sa lase la o partemandria. Dar un lucru este sigur: Iehova doreste ca pacatosiisa se ıntoarca la el. Cand Dumnezeu vede cainta sincera ıninima unei persoane, inima Sa reactioneaza. ‘Launtrul sau setulbura.’ El este cuprins de sentimente tandre deoarece dores-te sa-i ierte pe toti cei care se caiesc de pacatele lor, asa cuma dorit sa-i ierte si pe israelitii care s-au ıntors din exil (Ier.31:20). Cat de ıncurajator este sa stim ca Dumnezeu le da ce-lor ce asculta de el speranta si pace! (Ier. 29:11–14) Ei se potnumara din nou printre slujitorii devotati ai lui Dumnezeu.

ASCULTAREA NE OCROTESTE17 Cei ce asculta cu strictete de Iehova sunt ocrotiti. Putem

observa acest lucru din exemplul recabitilor din vremea luiIeremia. Cu peste doua secole mai ınainte, Ionadab, stramo-sul lor chenit care ıl sustinuse cu loialitate pe Iehu, le dadusecateva porunci restrictive. Una dintre acestea le interzicea sabea vin. Desi Ionadab nu mai era demult printre ei, recabitiicontinuau sa asculte de poruncile sale. Pentru a-i pune la ın-cercare, Ieremia i-a dus ıntr-o sala de mese de la templu, le-apus ınainte vin si i-a ındemnat sa bea. Ei ınsa i-au spus: „Nuvom bea vin“ (Ier. 35:1–10).

18 Pentru recabiti era important sa asculte de stramosul lor,care murise demult. Pentru ınchinatorii adevarati ar trebui safie cu atat mai important sa asculte de poruncile Dumnezeu-lui celui viu! Hotararea recabitilor de a asculta l-a impresionat

16. De ce este ıntelept sa ne ıntoarcem la Dumnezeu?17, 18. a) Cine au fost recabitii? b) Asa cum este ilustrat la pagina 77,pentru ce sunt cunoscuti recabitii?


pe Iehova. Atitudinea lor era ın contrast izbitor cu cea a iu-deilor neascultatori. Dumnezeu le-a promis recabitilor ca-i vaocroti de nenorocirea ce avea sa vina. Aplicand aceasta lectiela zilele noastre, este logic sa tragem concluzia ca aceia careasculta cu strictete de Iehova au garantia ca vor fi ocrotiti deel ın timpul marelui necaz. (Citeste Ieremia 35:19.)

CEI CE ASCULT˘

A DE IEHOVANU SUNT SINGURI

19 Dumnezeu ısi manifesta si ın prezent grija ocrotitoarefata de slujitorii sai. El le asigura celor ascultatori ocrotire depericole spirituale. Asa cum zidurile ınalte aparau orasele

19. Ce fel de ocrotire ne asigura Iehova daca ascultam de el?

De ce cainta de un pacat grav este un aspect importantal ascultarii? Cum ne ajuta ascultarea sa nu ajungem ınsituatia ın care trebuie sa ne caim?

77

antice, tot asa legile lui Dumnezeu ıi ocrotesc pe cei ce lestudiaza si le aplica cu consecventa ın viata lor. Vom sta laadapostul zidului protector al normelor morale ale lui Dum-nezeu? Daca vom face asa, putem fi siguri ca ne va fi bine(Ier. 7:23).

Întamplari din viata multor frati si surori confir-


Un Martor tanar din Spania a ınteles din proprie ex-perienta cat de mult ne ocroteste ascultarea de Iehova.El relateaza: „Cand eram la scoala, o colega de clasa do-rea sa-mi dau ıntalniri cu ea. Era ıntr-adevar foarte dra-guta, dar ın adancul inimii stiam ca a-ti da ıntalniri cu ci-neva care nu-l iubeste pe Iehova poate fi periculos.

Cam ın aceeasi perioada, colegii de clasa faceau pre-siuni asupra mea ca sa particip la o petrecere de sfarsitde an scolar. Cand le-am explicat ın lumina principiilorBibliei de ce nu doream sa merg, au ınceput sa ma iapeste picior. M-am simtit respins de toti, de parca as fifost o fiinta ciudata. I-am spus unui batran din congre-gatia mea ce se ıntamplase. El m-a ıntrebat: «Pot cei carenu-ti respecta deciziile si valorile morale sa-ti fie prieteniadevarati?». Acele cuvinte mi-au dat tarie si m-au ajutatsa fac fata presiunii din partea colegilor de clasa.

Ma bucur ca n-am cedat insistentelor lor. La acea pe-trecere o fata a fost violata.

În aceeasi noapte, trei dintre

colegii mei de clasa au fost grav raniti ıntr-un accidentde masina ıntrucat cel care conducea consumase alcool.Daca m-as fi dus la petrecere, probabil as fi fost si eu ınmasina cu ei.

Îi multumesc lui Iehova ca mi-a dat tarie sa

ascult de el ın pofida presiunii din partea colegilor“.

ASCULTAREA DE IEHOVAADUCE OCROTIRE

ma acest adevar. (Vezi chenarul „Ascultarea de Iehova aduceocrotire“, de la pagina 78.)

20 Uneori, slujitorii lui Dumnezeu ıntampina dificultati ınserviciul crestin din cauza ımpotrivitorilor, fie acestia membriai familiei, fie colegi de munca sau de scoala, fie autoritati.Putem fi siguri ınsa ca, daca ascultam ıntotdeauna cu stricte-te de Iehova, el ne va sustine chiar si ın cele mai grele situatii.Sa nu uitam: Dumnezeu i-a promis lui Ieremia ca avea sa-lsustina ın fata crancenei opozitii cu care urma sa se confrun-te! Iar Dumnezeu si-a respectat promisiunea. (Citeste Ieremia1:17–19.) Una dintre ocaziile ın care s-a vazut clar sprijinul luiIehova a fost ın zilele regelui Ioiachim.

21 Putini dintre regii Israelului s-au opus cu atata ınversuna-re purtatorilor de cuvant ai lui Dumnezeu cum s-a opusIoiachim. De pilda, acest rege rau l-a urmarit pe profetul Uria,un contemporan al lui Ieremia, chiar si ın afara hotarelor tarii.Iar cand profetul a fost prins si a fost adus ınaintea regelui, aces-ta a poruncit sa fie omorat (Ier. 26:20–23).

ˆIn al patrulea an al

domniei regelui Ioiachim, Iehova i-a poruncit lui Ieremia sascrie toate cuvintele pe care i le spusese pana atunci si sa le ci-teasca cu glas tare ın templu. Ioiachim a cerut sa i se aduca sulullui Ieremia, iar unul dintre functionarii sai a ınceput sa i-l ci-teasca. Pe masura ce functionarul citea, regele taia cate oportiune din sul si o arunca ın foc, ın pofida implorarilor uno-ra dintre printi de a nu face acest lucru. Apoi regele a trimisoameni ca sa-i aresteze pe Ieremia si pe Baruc. Dar „Iehova i-atinut ascunsi“ (Ier. 36:1–6; citeste Ieremia 36:21–26). Iehova nua permis ca Ioiachim sa le faca rau acestor doi oameni fideli.

22 Si astazi, daca gaseste de cuviinta, Iehova poate sa-i as-cunda de pericol pe slujitorii sai.

ˆInsa, de cele mai multe ori,

20, 21. a) De ce anume putem fi siguri ca slujitori ai lui Iehova? b) Cuma reactionat regele Ioiachim la mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ie-remia?22, 23. Ce putem ınvata din experienta unei Martore din Asia Centra-la ın legatura cu ajutorul pe care ni-l ofera Iehova?


le da curaj si ıntelepciune ca sa asculte de el si sa continue sapredice vestea buna. Sa luam exemplul unei mame fara par-tener, cu patru copii, pe care o vom numi Gulistan. Ea a simtitdin plin ajutorul lui Iehova. Pentru o perioada, Gulistan a fostsingura Martora dintr-o zona ıntinsa a Asiei Centrale, undeautoritatile se opun lucrarii de predicare. Cea mai apropiatacongregatie se afla la peste 400 de kilometri distanta. Prin ur-mare, Gulistan rareori se poate bucura de compania unorcrestini maturi.

ˆIn pofida opozitiei si a altor probleme, ea pre-

dica din casa ın casa si gaseste multe persoane interesate.Potrivit unui raport recent, Gulistan conducea studii biblicecu aproximativ 20 de persoane. Ea se ocupa de zidirea spiri-tuala a acestui grup tot mai mare de oameni asemanatorioilor.

23 Dumnezeu i-a ajutat pe Ieremia si pe alti Martori precumGulistan. El este gata sa te ajute si pe tine, si pe ceilalti sluji-tori ascultatori ai sai. Fii hotarat sa asculti mai mult de el caStapanitor decat de oameni! Astfel, nici opozitia, nici alte ob-stacole nu te vor ımpiedica sa-l lauzi ın public, ınainteaoamenilor din teritoriul tau, pe singurul Dumnezeu adevarat(Ier. 15:20, 21).

24 Nimeni nu poate gasi adevarata bucurie si satisfactie ınviata daca traieste independent de Creator (Ier. 10:23). Acum,dupa ce am studiat ce a scris Ieremia despre ascultare, sa negandim cum ne-am putea lasa ındrumati de Iehova ıntr-o ma-sura si mai mare. Doar ghidandu-ne ın viata dupa poruncilesale putem ajunge sa fim pe deplin fericiti si sa avem succes.„Ascultati de glasul meu“, ne ındeamna Iehova, „ca sa vamearga bine“! (Ier. 7:23)

24. Ce foloase avem ın prezent daca ascultam de Iehova?

Ce lectii despre ascultare desprindem din cartea Ieremiasi cum le putem aplica pentru a ne pastra bunele relatiicu Iehova?


„LUMEA noua!“ Cand auzim aceste cuvinte, ne gandim pro-babil la unele dintre prezisele binecuvantari de natura fizica:un corp perfect, hrana sanatoasa din belsug, animale blan-de si locuinte sigure. Si poate chiar ne vin ın minte versetebiblice ın care se regasesc aceste promisiuni. Dar sa ne gan-dim si la sanatatea spirituala si la cea emotionala de care nevom bucura atunci. Fara aceste binecuvantari, orice altabucurie a vietii ar pieri repede.

2 Cand i-a spus lui Ieremia sa prezica ıntoarcerea iudeilordin Babilon, Iehova a scos ın evidenta modul ın care aveausa se simta acestia: „Te vei ımpodobi iarasi cu tamburine site vei duce sa intri ın dansul celor ce se bucura“. (Citeste Ie-remia 30:18, 19; 31:4, 12–14.) Apoi, Dumnezeu a adaugaturmatoarele cuvinte ce pot fi foarte ıncurajatoare pentru fie-care dintre noi: „Voi ındestula sufletul obosit si voi saturasufletul vlaguit“. NET Bible reda aceasta promisiune divinaastfel: „Voi satisface pe deplin necesitatile celor care suntobositi si voi ınviora pe deplin sufletele celor secatuiti de pu-teri“ (Ier. 31:25).

3 Ce perspectiva minunata! Iehova a spus ca ıl va ındes-tula pe cel obosit si descurajat, da, ıi va satisface pe deplinnecesitatile. Iar Dumnezeu ısi tine promisiunile! Scrierile luiIeremia ne asigura ca si necesitatile noastre vor fi pe deplin

1. Ce binecuvantari din lumea noua asteptati cu nerabdare?2, 3. Spre ce binecuvantare deosebita ındreapta atentia scrierile lui Ie-remia?

CAPITOLUL SAPTE

„VOIˆINDESTULA

SUFLETUL OBOSIT“

81

satisfacute. Mai mult, ele ne ajuta sa ıntelegem cum putemsa fim chiar ın prezent ıncurajati si cum putem sa ne pas-tram optimismul. Totodata, ne arata modalitati practice princare putem sa-i ıncurajam pe altii, ajutandu-i sa-si ‘ındestu-leze sufletul obosit’.

4 Aceasta promisiune i-a adus multa ınviorare lui Ieremiasi la fel ne poate aduce si noua. Asa cum am vazut ın capi-tolul 1 al acestei publicatii, Ieremia, la fel ca Ilie, a fost „unom cu sentimente ca ale noastre“ (Iac. 5:17). Sa ne amintimdoar cateva motive pentru care Ieremia s-ar fi putut simtiuneori descurajat, poate chiar deprimat. Sa ne gandim cumne-am simti noi ın ımprejurari asemanatoare si de ce unelesituatii cu care ne confruntam ar putea sa ne descurajeze(Rom. 15:4).

5 Poate ca Ieremia s-a simtit descurajat din cauza celor dinorasul sau natal. Profetul crescuse ın Anatot, un oras leviticsituat la cativa kilometri nord-est de Ierusalim, si avea pro-babil cunostinte si rude acolo. Isus a spus ca un profet „nueste onorat ın patria lui“, adevar care a fost evident si ın ca-zul lui Ieremia (Ioan 4:44). ‘Oamenii din Anatot’ nu numaica nu-l luau ın seama pe Ieremia si erau lipsiti de respectfata de el, dar, asa cum a spus Dumnezeu, si ‘cautau sa-i iasufletul’. Plini de furie, ei au zis: „Sa nu mai profetesti ınnumele lui Iehova ca sa nu mori de mana noastra“. Ce ame-nintare cumplita din partea unor concitadini si poate chiarrude, care ar fi trebuit sa fie de partea lui! (Ier. 1:1; 11:21)

6 Daca vecinii, colegii de scoala, de munca sau chiar uniimembri ai familiei fac presiuni asupra noastra, putem gasimangaiere observand cum a actionat Iehova ın cazul lui Ie-

4. De ce putem ıntelege sentimentele pe care le-a avut uneori Ieremia?5. Mentionati un motiv pentru care Ieremia s-ar fi putut simti descurajat.6. Cand ıntampinam opozitie din partea colegilor de serviciu sau a al-tora, de ce este ıncurajator sa ne amintim de ıncercarile prin care a trecutIeremia din cauza ‘oamenilor din Anatot’?


remia. Dumnezeu a spus ca ısi ‘va ındrepta atentia spre’ ceidin Anatot, care i se ımpotriveau profetului. (Citeste Ieremia11:22, 23.) Cu siguranta, aceste cuvinte l-au ajutat pe Iere-mia cand s-a confruntat cu opozitia celor din orasul sau. Elnu s-a lasat prada descurajarii. Mai tarziu, Dumnezeu ‘si-aındreptat atentia’ spre oamenii din Anatot si ‘a adus neno-rocirea asupra lor’. Sa fim siguri ca Iehova vede si situatianoastra, cu alte cuvinte ıi acorda atentie (Ps. 11:4; 66:7). Dar,‘perseverand’ ın studierea ınvataturilor Bibliei si ın ınfap-tuirea a ceea ce este drept, ınca ıi putem ajuta pe uniiımpotrivitori sa evite nenorocirea ce s-ar abate asupra lordaca nu-si schimba atitudinea (1 Tim. 4:16).

Cum reiese din cartea Ieremia ca Dumnezeu estepreocupat de ceea ce simt slujitorii sai si cum trebuiesa-l fi ajutat pe profet cunoasterea acestui lucru?

„Voi ındestula sufletul obosit“ 83

SITUATII CE NE-ARPUTEA DESCURAJA

7 Ieremia nu s-a con-fruntat doar cu amenintariverbale din partea conci-tadinilor sai. Odata, candl-a auzit rostind o profe-tie divina, un om de vazadin Ierusalim, un preotpe nume Pashur�, ‘l-a lovitsi l-a pus ın butuci’ (Ier.20:1, 2). Se pare ca aceasta aınsemnat mai mult decato palma peste obraz. Uniisunt de parere ca Pashur aporuncit ca Ieremia sa fiebatut sau biciuit, dandu-i-sepana la 40 de lovituri (Deut.25:3). Probabil ca, ın timpce Ieremia era supus acestui tratament abuziv, unii ısi ba-teau joc de el, ıl insultau sau chiar ıl scuipau. Dar asta nua fost totul. Pashur a ordonat ca Ieremia sa fie pus ın ‘bu-tuci’ pana a doua zi. Cuvantul ebraic folosit aici pentru„butuci“ sugereaza ca profetul a stat ıntr-o pozitie chinui-toare, cu trupul ındoit. Da, Ieremia a fost tratat cu cruzime;a suferit o noapte ıntreaga, fiind probabil imobilizatıntr-un cadru de lemn.

8 Cum l-a afectat pe Ieremia felul ın care a fost tratat? Eli-a spus lui Dumnezeu: „Am ajuns de ras“ (Ier. 20:3–7). Ie-

� Tot Pashur se numea si unul dintre printii care i-au cerut regelui Ze-dechia ca Ieremia sa fie omorat (Ier. 38:1–5).

7, 8. La ce tratament abuziv a fost supus Ieremia, si cum l-a afectat acestlucru?

84

remia chiar s-a gandit sa nu mai profeteasca ın numele luiDumnezeu. Dar, asa cum bine stim, profetul nu a putut sataca si nici nu a tacut. De fapt, mesajul divin pe care a fostınsarcinat sa-l transmita era „ca un foc mistuitor ınchis ınoasele [lui]“, astfel ca el nu s-a putut retine sa vorbeasca ınnumele lui Iehova. (Citeste Ieremia 20:8, 9.)

9 Ne poate fi de folos sa meditam la acest episod mai alescand suntem victime ale batjocurii rautacioase din partearudelor, a vecinilor, a colegilor de munca sau de scoala.

ˆIn

astfel de situatii, este firesc sa ne simtim oarecum descura-jati. La fel ne-am putea simti si cand suntem agresati fizicdeoarece practicam ınchinarea adevarata. Pe Ieremia, ca peorice om imperfect, l-au afectat aceste lucruri. Si nu suntemsi noi oameni cu sentimente ca el? Totusi, nu trebuie sauitam ca Ieremia si-a recapatat bucuria si ıncrederea cu aju-torul lui Dumnezeu.

ˆIn cazul lui, descurajarea nu a devenit

9. De ce ne este de folos sa meditam la exemplul lui Ieremia?

85

o stare permanenta, asa cum nu trebuie sa devina nici ıncazul nostru (2 Cor. 4:16–18).

10 Ieremia a avut si momente cand a trecut de la o starede spirit la alta, si ınca foarte diferita. Ti s-a ıntamplat si tieacest lucru? Poate ca erai plin de entuziasm si ıncrezator, iarapoi brusc te-a cuprins tristetea si deznadejdea. Sa remarcamın Ieremia 20:12, 13 sentimentele pozitive ale profetului.(Citeste.) Dupa tot ce suferise din cauza lui Pashur, Ieremias-a bucurat ca era asemenea unui om sarman scapat „dinmana raufacatorilor“. Probabil ca si tu ai simtit uneori cadebordezi de bucurie, ca vrei sa-i canti lui Iehova, fie candai fost eliberat dintr-o ıncercare, fie cand ai trait momentefericite ın viata personala sau ın serviciul crestin. Cat de pla-cut este sa ai asemenea sentimente! (Fap. 16:25, 26)

11 Cu toate acestea, fiind imperfecti, starea noastra de spi-rit se poate schimba, asa cum i s-a ıntamplat lui Ieremia.Dupa ce a exclamat „Cantati-i lui Iehova!“, Ieremia a fost

cuprins de deznadejde, pro-babil chiar a varsat lacrimi.(Citeste Ieremia 20:14–16.) Els-a simtit atat de deprimat,ıncat a ajuns sa-si blestemeziua ın care s-a nascut!

ˆIn

disperarea lui, a zis despreomul care ıi anuntase naste-

10. Ce dezvaluie Biblia despre sta-rea de spirit a lui Ieremia?11. Daca observam ca avem ten-dinta sa trecem usor de la o starede spirit la alta, ce ar trebui sa neamintim despre Ieremia?

Cum ne-ar putea afectape plan emotional opozitiasau ridiculizarile?


rea ca merita sa fie blestemat si sa ajunga ca Sodoma si Go-mora. Dar ıntrebarea este: A ramas Ieremia ın acea stare? S-alasat el coplesit de sentimentele de descurajare? Nicidecum!Cu siguranta ca el a luptat cu sentimentele sale si a iesit ın-vingator. Relatarea spune ın continuare ca regele Zedechial-a trimis la Ieremia pe printul Pashur ca sa-l ıntrebe despreasediul babilonienilor asupra Ierusalimului. Ieremia nu s-aretinut sa vorbeasca, ci a declarat cu ındrazneala judecata luiIehova si ce avea sa ınsemne ea (Ier. 21:1–7). Asadar, Iere-mia a ramas activ ca profet!

12 Si unii slujitori din prezent ai lui Dumnezeu au schim-bari de dispozitie. Acestea pot avea o cauza fizica, cum ar fiunele fluctuatii hormonale sau un dezechilibru biochimic.ˆIn astfel de cazuri, un medic specialist ar putea recomandadiferite modalitati prin care aceste schimbari de dispozitiepot fi tinute sub control (Luca 5:31).

ˆInsa ın cazul celor mai

multi dintre noi, starile de exuberanta sau de tristete pe ca-re le avem uneori nu sunt nici extreme, nici anormale. Defapt, majoritatea sentimentelor negative sunt inerente vie-tii omului imperfect. Ele pot avea drept cauza oboseala sausuferinta provocata de moartea unei persoane dragi. Candtrecem prin situatii de acest fel este ıncurajator sa ne amin-tim ca si Ieremia a avut schimbari de dispozitie si totusi s-abucurat ın continuare de favoarea lui Dumnezeu. Pentru atrece peste ele mai usor, poate ca e nevoie sa facem uneleschimbari ın programul zilnic ca sa ne odihnim mai mult.Sau poate ca trebuie sa ne acordam timp pentru a ne con-sola dupa moartea unei persoane dragi. Totusi, este vital sacontinuam sa participam cu regularitate la ıntrunirile cres-tine si la celelalte activitati teocratice. Aceste lucruri suntesentiale pentru a ne pastra echilibrul si bucuria ın serviciulpentru Iehova (Mat. 5:3; Rom. 12:10–12).

12, 13. Ce am putea face daca suferim din cauza schimbarilor de dispo-zitie?


13 Indiferent ca starea noastra de deprimare este ıntam-platoare sau este determinata de o tulburare de dispozitie,experienta lui Ieremia ne poate fi de folos. Asa cum am va-zut, si profetul Ieremia a avut momente cand s-a simtitdescurajat. Cu toate acestea, el nu a permis ca descurajareasa-l ındeparteze de Dumnezeul pe care ıl iubea si caruia ıislujea cu fidelitate. Cand ımpotrivitorii ıi rasplateau binelecu rau, Ieremia ıi cerea ajutorul lui Iehova si ısi punea ın-crederea ın el (Ier. 18:19, 20, 23). Sa fim hotarati sa-i urmamexemplul! (Plang. 3:55–57)

VEIˆINVIORA SUFLETELE OBOSITE?

14 Sa acordam acum atentie modului ın care a fost ıncu-rajat Ieremia, precum si modului ın care el a ıncurajat alte‘suflete obosite’ (Ier. 31:25). Ieremia a primit ıncurajare ınprimul rand de la Iehova. Sa ne gandim cat de mult ne-arfi zidit si pe noi cuvintele lui Iehova: „Iata ca te fac astaziun oras fortificat . . . Ei vor lupta cu siguranta ımpotriva ta,dar nu te vor birui, caci «eu sunt cu tine», zice Iehova, «casa te scap»“ (Ier. 1:18, 19). Ieremia l-a numit pe buna drep-tate pe Iehova „forta mea si fortareata mea, locul meu derefugiu ın ziua necazului“! (Ier. 16:19)

15 Sa remarcam ca Iehova i-a spus profetului sau: „Eu suntcu tine“. Din aceste cuvinte ıntelegem ce putem face si noipentru a-i ıncuraja pe altii. Una este sa ne dam seama ca uncolaborator crestin sau poate o ruda are nevoie de ıncuraja-re si cu totul alta este sa-l ıncurajam realmente. De multeori, cea mai buna modalitate de a ıncuraja pe cineva este

14.ˆIn special de la cine a primit Ieremia ıncurajare si cum?

15, 16. Cum ne ajuta modul ın care l-a ıncurajat Iehova pe Ieremia sa-iıncurajam si noi pe altii?

Cum te poate ajuta cartea Ieremia cand te simtidescurajat sau deprimat?


aceea de a actiona asa cum a actionat Dumnezeu ın cazullui Ieremia: sa fim alaturi de cel necajit. Apoi, la momentulpotrivit, ıl putem ıncuraja prin cuvinte, dar fara a vorbi preamult. Cateva cuvinte pot face mult bine daca sunt alese cugrija pentru a zidi si a consola. Sa nu ne gandim ca trebuiesa ne exprimam cu pretiozitate. Cuvintele simple care va-desc interes autentic si iubire crestina pot avea mare efect.(Citeste Proverbele 25:11.)

16 Ieremia s-a rugat: „O, Iehova, adu-ti aminte de mine,ındreapta-ti atentia spre mine“. Ce s-a ıntamplat atunci? Ie-remia relateaza: „Cuvintele tale au ajuns la mine si eu le-ammancat. Cuvantul tau este exultarea si bucuria inimii mele“(Ier. 15:15, 16). Poate ca si cel pe care dorim sa-l ıncurajamare nevoie sa-i acordam o atentie plina de bunavointa. Esteadevarat, cuvintele noastre nu pot avea aceeasi greutate caale lui Iehova. Totusi, ın ceea ce spunem, putem face referi-re la cuvintele lui Dumnezeu. Astfel de ıncurajari sincere,bazate pe Biblie, ıi pot bucura inima celui abatut. (Citeste Ie-remia 17:7, 8.)

17 Ieremia nu doar a primit ıncurajare de la Dumnezeu, cii-a si ıncurajat pe altii. Cum anume? Odata, regele Zedechiai-a marturisit profetului ca ıi era teama de iudeii care tre-cusera la babilonieni. Ieremia i-a spus regelui cuvinte deıncurajare si l-a ındemnat sa asculte de Iehova ca sa-i mear-ga bine (Ier. 38:19, 20). Dupa caderea Ierusalimului, candın tara mai ramasesera putini iudei, Iohanan, comandantullor militar, s-a gandit sa-i duca ın Egipt. Dar ınainte l-a ın-trebat pe Ieremia. Profetul l-a ascultat si apoi s-a rugat luiIehova. Mai tarziu, i-a transmis raspunsul ıncurajator dat deDumnezeu, mentionand totodata foloasele de care aveau sase bucure iudeii daca urmau ındrumarea divina de a ramane

17. Ce lectie importanta putem desprinde din modul ın care a procedatIeremia cand i-a ıncurajat pe Zedechia si pe Iohanan?


ın tara (Ier. 42:1–12).În ambele cazuri, Ieremia a ascultat

ınainte de a vorbi. O ureche ascultatoare este esentiala pen-tru a oferi ıncurajare. Asadar, sa-i permitem celui descurajatsa-si deschida inima. Sa-l lasam sa ne vorbeasca despre te-merile si ıngrijorarile lui. La momentul potrivit ıl putemıncuraja prin cuvinte. Nu vom avea o revelatie de la Iehovacu privire la ce sa-i spunem celui abatut, ınsa ıi putem ara-ta din Cuvantul lui Dumnezeu idei ziditoare care ındreaptaatentia spre ce ne rezerva viitorul (Ier. 31:7–14).

18 Zedechia si Iohanan nu au dat ascultare sfatului ıncu-rajator al lui Ieremia. La fel si astazi, unii nu vor tine seamade ceea ce le spunem.

Însa acest lucru n-ar trebui sa ne des-

curajeze. Altii au reactionat pozitiv la cuvintele lui Ieremiasi probabil multi vor reactiona pozitiv si la ıncurajarile noas-tre. Sa ne amintim de recabiti, un grup de cheniti care eraude multi ani ın relatii de prietenie cu iudeii. Una dintre po-runcile lasate de stramosul lor Ionadab era ca ei, locuitoristraini ın tara, sa nu bea vin.

În timpul asediului babilonian,

Ieremia i-a dus pe recabiti ıntr-o sala de mese de la templusi, asa cum i-a spus Dumnezeu, a pus ınaintea lor vin. Dinrespect fata de stramosul lor, recabitii au fost ascultatori siau refuzat sa bea, dovedind astfel o atitudine cu totul dife-rita de cea a israelitilor neascultatori (Ier. 35:3–10). Ieremiale-a transmis laudele lui Iehova si promisiunea Sa cu privi-re la viitorul lor. (Citeste Ieremia 35:14, 17–19.) Sa urmam sinoi acest exemplu cand ıi ıncurajam pe altii, laudandu-i cusinceritate ori de cate ori avem ocazia.

19 Ieremia l-a ıncurajat si pe Ebed-Melec, un etiopian care,din cate stim, slujea ca functionar la curtea regelui Zedechia.Unii printi iudei l-au aruncat pe Ieremia ıntr-un rezervorplin de noroi si l-au lasat acolo sa moara. Dar Ebed-Melec

18, 19. Ce modalitati de a-i ıncuraja pe altii reies din relatarile desprerecabiti si despre Ebed-Melec?


a intervenit pe langa rege,care i-a dat permisiuneasa-l salveze pe profet. Aceststrain a actionat cu riscul dea ıntampina reactii violentedin partea ımpotrivitorilor(Ier. 38:7–13). Probabil ca,atragandu-si prin fapta saostilitatea acelor printi iu-dei, Ebed-Melec ısi faceagriji pentru viitorul sau. Ie-remia nu a ramas indiferentla temerile lui, gandindu-seca Ebed-Melec avea oricumsa treaca peste aceasta stare.El l-a ıncurajat vorbindu-idespre binecuvantarile vii-toare pe care i le rezervaseDumnezeu (Ier. 39:15–18).

20ˆIntr-adevar, din minu-

natele exemple pe care legasim ın cartea Ieremiaınvatam cum putem sapunem fiecare ın practica

ındemnul dat de apostolul Pavel fratilor nostri din Tesalo-nic: „Continuati sa va mangaiati unii pe altii si sa va ziditiunii pe altii . . . Bunatatea nemeritata a Domnului nostruIsus Cristos sa fie cu voi!“ (1 Tes. 5:11, 28).

20. Ce ar trebui sa ne propunem sa facem pentru fratii nostri, tineri sivarstnici deopotriva?

Cum crezi ca poti urma exemplul lui Ieremia candıncurajezi ‘suflete obosite’?


DUP˘

A ce i-a ındemnat pe israeliti sa aleaga cui vor sa-i slujeas-ca, Iosua a spus: „Dar eu si casa mea ıi vom sluji lui Iehova!“(Ios. 24:15). Iosua era hotarat sa-i fie loial lui Dumnezeu si erasigur ca si familia sa va ramane loiala. Sute de ani mai tarziu,cand distrugerea Ierusalimului era iminenta, Ieremia i-a spusregelui Zedechia ca, daca se preda babilonienilor, ‘avea sa ra-mana ın viata si el, si casa lui’ (Ier. 38:17). Alegerea gresita aregelui a avut consecinte grave asupra sa, a sotiei sale si a fiilorsai. Acestia din urma au fost ucisi chiar sub privirile lui. Cat de-spre Zedechia, i s-au scos ochii si a fost dus ın Babilon (Ier.38:18–23; 39:6, 7).

2 Sa remarcam cuvintele scrise cu litere cursive.În ambele

cazuri, o persoana a fost direct implicata ın situatie. Dar alaturide ea a fost mentionata si familia sa. Acest lucru este logic. Fie-care persoana adulta este raspunzatoare ın fata lui Dumnezeu.Însa majoritatea israelitilor faceau parte dintr-o familie. Fami-lia este importanta si pentru crestini, fapt ce reiese cu claritatedin ceea ce citim ın Biblie si din ceea ce ınvatam la ıntruniri-le crestine cu privire la casatorie, la cresterea copiilor si larespectul fata de membrii familiei (1 Cor. 7:36–39; 1 Tim. 5:8).

O PORUNC˘

A NEOBISNUIT˘

A3 Ieremia a fost printre cei ce au supravietuit nenorocirilor

1, 2. Cand ne gandim la starea spirituala a unei persoane, de ce este lo-gic sa luam ın considerare si starea spirituala a familiei sale?3, 4. De ce situatia lui Ieremia era diferita de cea a majoritatii iudeilor,si ce avantaj a constituit acest lucru pentru el?

CAPITOLUL OPT

„VEI R˘

AMˆ

ANEÎN VIAT

˘A“

LA FEL CA IEREMIA?

92

din timpul sau si distrugerii Ierusalimului. El ‘a ramas ın via-ta’ desi situatia lui a fost diferita de cea a majoritatii iudeilor(Ier. 21:9; 40:1–4). Dumnezeu ıi spusese sa nu se casatoreas-ca, sa nu aiba copii si nici sa nu ia parte la alte aspecteobisnuite ale vietii iudeilor de atunci. (Citeste Ieremia 16:1–4.)

4În zilele lui Ieremia si ın cultura poporului sau era cat se

poate de firesc sa te casatoresti si sa ai copii. Majoritatea bar-batilor evrei ısi ıntemeiau o familie, pastrand astfel pamantulstramosesc ın tribul si ın familia lor (Deut. 7:14).� De ce nua facut la fel si Ieremia? Avand ın vedere evenimentele ce ur-mau sa aiba loc, Dumnezeu i-a spus sa nu se implice ınaspecte obisnuite ale vietii iudeilor, triste sau fericite. Profe-tul nu trebuia sa-i consoleze pe cei ındoliati sau sa manancecu ei dupa ınmormantare, nici sa ia parte la ocazii festive,cum ar fi nuntile.

În scurta vreme, ospetele si bucuria aveau

sa ınceteze (Ier. 7:33; 16:5–9). Modul de actiune al lui Iere-mia dadea credibilitate mesajului sau si scotea ın evidentagravitatea judecatii ce avea sa vina. Si ın cele din urma ne-norocirea a venit. Sa ne imaginam disperarea celor care auajuns sa-si manance copiii sau durerea celor care au ajuns savada trupurile moarte ale celor dragi putrezind pe strada. (Ci-teste Ieremia 14:16; Plang. 2:20.)

Într-adevar, nu Ieremia, care

ramasese necasatorit, era de compatimit!În timpul asediului

de 18 luni si al masacrului ce a urmat, familii ıntregi au fostpur si simplu sfasiate. Ieremia ınsa a fost scutit de durereapierderii partenerului de viata sau de durerea provocata demoartea propriilor copii.

5 Ni se aplica si noua instructiunile consemnate ın Ieremia16:5–9? Nu. Crestinii sunt ındemnati ‘sa-i mangaie pe cei cese afla ın orice fel de necazuri’ si ‘sa se bucure cu cei ce sebucura’ (2 Cor. 1:4; Rom. 12:15). Isus a participat la o nunta

�În Scripturile ebraice nu exista un termen pentru „celibatar“.

5. Li se aplica si crestinilor instructiunile din Ieremia 16:5–9?

„Vei ramane ın viata“ la fel ca Ieremia? 93

si chiar a contribuit la atmosfera ei vesela. Cu toate acestea,nu trebuie sa subestimam gravitatea evenimentelor ce vorafecta acest sistem rau. Crestinii s-ar putea confrunta cu greu-tati si cu lipsuri. Isus a subliniat cat de important este sa fimgata sa facem tot ce ne sta ın putinta pentru a persevera si aramane fideli, asa cum au facut si fratii nostri din secolul Icare au trebuit sa fuga din Iudeea. Prin urmare, trebuie sacantarim cu seriozitate lucrurile cand luam decizia de a ra-mane celibatari, de a ne casatori sau de a avea copii. (CitesteMatei 24:17, 18.)

6 Dar ce putem ınvata din porunca data de Dumnezeu luiIeremia de a nu se casatori si de a nu avea copii? Si astazi,unii crestini loiali nu au un partener conjugal sau nu au co-pii. Cum ıi ajuta pe ei exemplul lui Ieremia? Si de ce prezintainteres acest aspect al vietii lui Ieremia chiar si pentru cresti-nii casatoriti care au copii?

7 Sa ne gandim mai ıntai ca Ieremia nu trebuia sa aibacopii. Isus nu le-a poruncit continuatorilor sai sa nu aiba

6. Cine poate trage ınvataminte din porunca data de Dumnezeu lui Ie-remia?7. De ce merita sa reflectam la porunca data lui Ieremia de a nu aveacopii?

copii. Totusi, el a spus ca, ın timpul necazului ce urma sase abata asupra Ierusalimului ın 66–70 e.n., avea sa fie „vaide femeile ınsarcinate si de cele care alapteaza“. Pentrumame, acele zile au fost deosebit de grele (Mat. 24:19). As-tazi, noua ne sta ın fata un necaz si mai mare. Acest lucrunu trebuie nicidecum neglijat de cuplurile crestine care segandesc sa aiba copii. Oare nu simtim cu totii ca este dince ın ce mai greu sa facem fata timpurilor critice pe carele traim? Iar cei ce sunt parinti recunosc ca este foartedificil sa cresti copii care sa ramana pe calea vietii pe parcur-sul sfarsitului acestui sistem. Desi decizia de a avea saunu copii ıi apartine fiecarui cuplu, merita sa reflectam la si-tuatia lui Ieremia. Dar ce putem spune despre porunca datade Dumnezeu lui Ieremia ca nici macar sa nu se casato-reasca?

CEˆINV

˘AT

˘AM DIN EXEMPLUL LUI IEREMIA

8 Prin porunca data lui Ieremia de a nu se casatori, Dum-nezeu nu a stabilit o norma pe care sa o urmeze toti slujitoriisai. Casatoria este un lucru bun. Iehova a instituit-o pentrua popula pamantul si pentru a le aduce bucurie si satisfactieoamenilor (Prov. 5:18). Cu toate acestea, ın timpul serviciu-lui profetic al lui Ieremia, nu toti erau casatoriti. Existau sieunuci care se asociau cu poporul lui Dumnezeu.� Si, cu

� Isaia s-a adresat acelora din zilele sale care erau eunuci ın sens pro-priu si care nu puteau lua parte decat ıntr-o masura limitata la ınchi-narea ın Israel. El a profetit ca acestia aveau sa castige prin ascultarealor „ceva mai bun decat fii si fiice“, primind „un nume pe timp in-definit“ ın casa lui Dumnezeu (Is. 56:4, 5).

8. De ce se poate spune ca a te casatori nu este o cerinta pentru a-i fiplacut lui Dumnezeu?

Ce porunca neobisnuita a primit Ieremia si la ce neındeamna aceasta porunca sa reflectam?


siguranta, existau vaduvi si vaduve. Prin urmare, Ieremia nuera singurul ınchinator adevarat care nu avea un partenerconjugal. Desigur, el a avut un motiv ıntemeiat sa nu se ca-satoreasca, asa cum au si unii crestini de astazi.

9 Multi crestini se casatoresc, ınsa nu toti. Nici Isus nu afost casatorit.

În plus, el a spus ca unii discipoli au ‘darul’ de

‘a primi’ celibatul ın minte si ın inima. El i-a ındemnat peaceia care pot accepta acest mod de viata sa nu se casatoreas-ca. (Citeste Matei 19:11, 12.) Prin urmare, este potrivit sa-ilaudam, nu sa-i tachinam pe cei ce raman celibatari pentrua face mai mult ın serviciul lui Dumnezeu. Este adevarat, uniicrestini sunt celibatari prin forta ımprejurarilor, de exemplu,deoarece nu au gasit ınca un partener crestin potrivit.

Însa si

ei sunt demni de lauda ıntrucat sunt hotarati sa respecte nor-ma divina de a se casatori „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39).Alti slujitori ai lui Dumnezeu nu au un partener conjugaldeoarece au ramas vaduvi.� Toti acestia nu trebuie sa uite caDumnezeu, precum si Isus au manifestat ıntotdeauna interespentru bunastarea celor necasatoriti (Ier. 22:3; citeste 1 Co-rinteni 7:8, 9).

10 Prin urmare, pe tot parcursul vietii sale de celibatar,Ieremia s-a putut bizui pe sprijinul lui Dumnezeu. Cum anu-me? Sa ne amintim ca Ieremia si-a gasit placerea ın cuvantullui Iehova. Prin el, profetul a primit tarie si ıncurajare de-alungul zecilor de ani ın care s-a daruit ın serviciul sacru.În plus, Ieremia a fost atent sa evite compania celor carel-ar fi putut ridiculiza pentru ca nu era casatorit. El a prefe-rat ‘sa stea singur’ decat sa fie ın compania celor cu astfel

� Altii poate ca sunt singuri deoarece partenerul lor conjugal, careprobabil nu le ımpartaseste convingerile, s-a separat sau a divortat.

9. La ce sfat inspirat cu privire la casatorie trebuie sa meditam cu serio-zitate?10, 11. a) Ce l-a ajutat pe Ieremia sa gaseasca bucurie ın viata de celi-batar? b) Cum confirma experienta unor crestini din zilele noastre ca sicei ce nu se casatoresc pot avea o viata plina de satisfactii?


de atitudini. (Citeste Ieremia15:17.)

11 Multi crestini celibatari— barbati si femei, tineri simai putin tineri — urmeazaexemplul bun al lui Ieremia.Ei pot spune din experientaca le este de mare ajutor sa fieintens ocupati ın serviciul luiDumnezeu, participand dinplin la activitatile spirituale,care au cu adevarat valoa-re. Iata ce ne marturiseste o

Martora ce slujeste ıntr-o congregatie de limba chineza: „Pio-nieratul ımi da un sens ın viata. Am un program plin deactivitati, care ma ajuta sa nu ma simt singura. La sfarsitulfiecarei zile sunt multumita deoarece vad ca, prin lucrarea depredicare, ıi ajut realmente pe oameni. Lucrarea ımi aducemare bucurie!“. O alta pioniera, ın varsta de 38 de ani, spu-ne: „Cred ca secretul fericirii este acela de a te bucura deaspectele pozitive ale situatiei ın care te afli“. O crestina ne-casatorita dintr-o tara din sudul Europei recunoaste cusinceritate: „Poate ca viata mea nu este cum mi-am dorit, darsunt fericita si asa voi fi ın continuare“.

12 E posibil ca si Ieremia sa se fi gandit ca viata lui nu afost asa cum ısi imaginase cand era tanar. Dar probabil casi-a dat seama ca acelasi lucru se poate spune si despre multicare se casatoresc si au copii. Aceasta observatie ınteleaptao regasim si ın cuvintele unei pioniere din Spania: „Cunoscpersoane casatorite care sunt fericite si altele care nu suntfericite. Am ınteles deci ca fericirea mea nu depinde

12, 13. a) Care este punctul de vedere realist despre casatorie si desprecelibat? b) Ce ıntelegem cu privire la celibat din experienta de viata alui Pavel si din sfaturile date de el?

97

nicidecum de faptul de a ma casatori sau nu“. Fara ındoia-la, exemplul lui Ieremia, doar unul dintre miile de exemplede acest fel, dovedeste ca o persoana necasatorita poate aveao viata fericita si ımplinita. Acest lucru este confirmat si decuvintele si de exemplul apostolului Pavel. El a scris: „Lespun acum celor necasatoriti si vaduvelor: este bine pentruei sa ramana ca mine“ (1 Cor. 7:8). Se pare ca Pavel a fostvaduv. Dar, oricum au stat lucrurile, ın perioada cand a slu-jit cu mult zel ca misionar, el era necasatorit (1 Cor. 9:5).Astfel, putem trage ın mod logic concluzia ca, pentru Pavel,celibatul a fost un avantaj. El a putut realiza multe lucruribune prin „slujirea continua si fara distragere a Domnului“(1 Cor. 7:35).

13 Sub inspiratie divina, Pavel a adaugat: „Cei ce se casa-toresc vor avea necazuri ın carne“. Dumnezeu l-a inspiratsa spuna apoi urmatorul adevar profund: „Daca cineva . . .a hotarat ın inima sa sa-si pastreze virginitatea . . . face bine.Prin urmare, cine renunta la virginitate prin casatorie facebine, dar cine nu renunta la virginitate prin casatorie facemai bine“ (1 Cor. 7:28, 37, 38). Ieremia nu a citit niciodataaceste cuvinte, ınsa modul de viata pe care l-a avut de-a lun-gul multor ani este o dovada clara ca celibatul nu este unobstacol ın calea unei vieti fericite ın serviciul lui Dumne-zeu. De fapt, celibatul poate fi un mare avantaj pentru ceice-si doresc o viata plina de sens axata pe ınchinareaadevarata. Regele Zedechia a fost casatorit, dar nu a dat


„Pretuiesc mult clipele cand sunt singura. Atuncipot comunica cu Iehova ın rugaciune. Pot sa meditezın voie si sa studiez fara sa fiu deranjata. . . . Celiba-tul a contribuit mult la bucuria mea.“ — Babette

ascultare sfaturilor lui Ieremia si, drept urmare, nu ‘a ra-mas ın viata’.

În schimb, acest profet necasatorit a ales un

mod de a trai ce l-a ajutat sa evite un asemenea deznoda-mant trist.

OFERITIÎNCURAJARE SI VETI FI

ÎNCURAJATI

14 Asa cum am vazut mai ınainte, majoritatea iudeilor dintimpul lui Ieremia se casatoreau si aveau o familie. La fel sta-teau lucrurile si ın zilele apostolului Pavel. Fara ındoiala camajoritatea crestinilor care aveau familie nu puteau sa predi-ce ın strainatate ca Pavel, dar puteau sa faca mult pe planlocal, inclusiv sa-i sustina pe fratii si pe surorile necasatorite.Sa ne amintim ca, ın Corint, Pavel a fost gazduit de Aquilasi Priscila si a lucrat ımpreuna cu ei la confectionarea de cor-turi. Dar acestia au facut mult mai mult pentru Pavel. I-audaruit prietenia lor, ceea ce, ın mod sigur, l-a ıncurajat. Sa neimaginam momentele placute pe care le-au petrecut ımpreu-na la masa sau cu alte ocazii! S-a bucurat si Ieremia de oasociere asemanatoare? Desi era celibatar si era absorbit deserviciul pentru Dumnezeu, sa nu credem ca Ieremia era unpustnic. El s-a bucurat, cu siguranta, de compania plina decaldura a familiilor slujitorilor devotati ai lui Dumnezeu, pro-babil de cea a familiei lui Baruc, a lui Ebed-Melec sau a altora(Rom. 16:3; citeste Faptele 18:1–3).

15 Si crestinii necasatoriti de astazi se bucura de o asocie-re plina de iubire asa cum s-a bucurat Pavel de asocierea cufamilia lui Aquila. Daca sunteti casatoriti, v-ati propus caımpreuna cu familia voastra sa petreceti timp si cu persoane

14. Ce putem ınvata din prietenia dintre Pavel si familia lui Aquila?15. Cum pot familiile crestine sa fie un sprijin pentru fratii si surorilecelibatare?

Ce putem ınvata din exemplul lui Ieremia, care a ramascelibatar de-a lungul a zeci de ani?


celibatare? O sora a marturisit: „Am iesit din lume si nuvreau sa ma ıntorc ın ea. Totusi, simt nevoia de afectiunesi de apreciere. Ma rog ca Iehova sa dea mai multa hranaspirituala si ıncurajare pentru noi, cei care nu avem un par-tener conjugal. Nu toti suntem nerabdatori sa ne casatorim,dar avem nevoie sa fim sprijiniti, nu trecuti cu vederea.ˆIntr-un fel e ca si cum ar trebui sa razbatem singuri. E ade-varat, putem apela oricand la Iehova, dar sunt si momentecand simti nevoia sa vorbesti cu un om. Putem apela atuncila familia noastra spirituala?“. Mii de surori si de frati celi-batari pot spune cu sinceritate ca da. Ei se bucura de legaturistranse cu membrii congregatiei lor.

ˆIntrucat le place sa fie

ın compania altora, ei leaga prietenii cu persoane de varstediferite, atat cu cei ın varsta, cat si cu cei tineri din familii-le crestine locale.


16 Daca ne gandim dinainte, putem fi o sursa de ıncuraja-re pentru crestinii celibatari, invitandu-i din cand ın cand saparticipe la unele activitati ale familiei noastre. De pilda, i-amputea invita la noi ın seara dedicata ınchinarii ın familie. Saui-am putea invita sa ia masa ımpreuna cu familia noastra.

ˆIn

mod sigur, aceasta va ınsemna mult mai mult decat a man-ca o mancare gustoasa. Un alt lucru ar fi sa luam initiativasa ne programam cu ei ın lucrare sau sa-i invitam sa parti-cipe alaturi de noi la unele lucrari de ıntretinere la SalaRegatului. Uneori am putea merge ımpreuna la cumparaturi.Unele familii au invitat un crestin vaduv ori un pionier celi-batar sa mearga cu ei la un congres sau ın vacanta. Astfel deocazii s-au dovedit o ıncurajare pentru toti.

17 Un alt domeniu caruia trebuie sa-i acordam atentie esteıngrijirea parintilor ın varsta.

ˆIn zilele lui Isus, unii iudei se

sustrageau cu abilitate de la responsabilitatea ıngrijirii parinti-lor lor. Ei pretindeau ca ındeplinirea unor obligatii religioasepe care si le impusesera singuri era mai importanta decatındeplinirea responsabilitatilor fata de parinti, ce fuseserastabilite de Dumnezeu (Mar. 7:9–13). Asemenea lucruri nutrebuie sa se ıntample ın familiile crestine! (1 Tim. 5:3–8)

18 Sa presupunem ca ıntr-o familie cu parinti ın varsta suntmai multi copii la adevar. Daca unul dintre ei este necasato-rit, oare ıi revine ın primul rand acestuia sarcina de a se ıngrijide parinti? Iata ce scrie o sora din Japonia: „As vrea sa ma ca-satoresc, dar nu pot deoarece trebuie sa ma ıngrijesc deparinti. Sunt convinsa ca Iehova ıntelege stresul pe care ıl im-plica ıngrijirea parintilor si tristetea din inima celor fara unpartener de viata“. Dar daca aceasta sora are frati si surori

16. Ce lucruri simple ati putea face pentru a-i ıncuraja pe crestinii celi-batari din congregatia voastra?17–19. a) De ce copiii trebuie sa manifeste rezonabilitate si iubire candstabilesc cum sa se achite de responsabilitatea ıngrijirii parintilor ın var-sta sau bolnavi? b) Ce ınvatam din exemplul lui Isus, care a avut grijade mama sa?


casatorite care au decis, fara sa-i ceara parerea, ca ea trebuiesa se ıngrijeasca de parinti? Ar fi la fel ca ın cazul lui Ieremia,ai carui frati s-au purtat nedrept cu el. (Citeste Ieremia 12:6.)

19 Iehova ıntelege sentimentele celor necasatoriti si arecompasiune pentru cei care trec prin situatii grele (Ps.103:11–14).

Însa parintii ın varsta sau bolnavi sunt parintii

tuturor copiilor lor, nu doar ai celor care nu sunt casatoriti.Este adevarat, poate ca unii dintre copii sunt casatoriti si aula randul lor copii. Totusi, acest lucru nu anuleaza legaturileafective firesti dintre ei si parintii lor si nici nu-i scuteste deındatorirea crestina de a-i ajuta pe acestia cand au nevoie deıngrijire. Sa ne amintim ca Isus, chiar si ın ultimele cli-pe ale vietii, cand se afla pe stalpul de tortura, s-a simtitraspunzator fata de mama sa si a facut ceva pentru a o ajuta(Ioan 19:25–27). Biblia nu contine reguli detaliate ın ce pri-veste ımpartirea responsabilitatii de a-i ıngriji pe parintii ınvarsta sau bolnavi si nici nu lasa sa se ınteleaga ca fiii sau fii-cele necasatorite au ın mod automat o responsabilitate maimare.

În aceasta problema delicata, toti cei implicati trebuie

sa dea dovada de rezonabilitate si de consideratie unii fata dealtii, pastrand viu ın minte exemplul lui Isus, care a avut gri-ja de mama sa.

20 Sub inspiratie divina, Ieremia a profetit ca, ın poporullui Iehova, fiecare persoana va gasi asocieri sanatoase si se vabucura de legaturi fratesti (Ier. 31:34). Si noi ne bucuram deo astfel de asociere deosebita ın congregatia crestina, inclu-siv de asocierea cu surori si frati care nu sunt casatoriti.

În

mod sigur, toti vrem sa ne ıncurajam si sa ne sustinem reci-proc pentru ‘a ramane ın viata’.

20. Cum consideri asocierea cu surorile si fratii celibatari din congrega-tia ta?

Ce crezi ca ar trebui sa faci pentru a te bucura deun schimb de ıncurajari cu surori si frati care nu suntcasatoriti?


BARUC, fidelul scrib al lui Ieremia, se simtea istovit. Era ınjurul anului 625 ı.e.n., ın al patrulea an al domniei rauluirege Ioiachim. Ieremia i-a spus scribului sa scrie ın sululunei carti toate cuvintele despre Ierusalim si despre Iuda pecare Iehova i le transmisese profetului pe parcursul celor 23de ani de serviciu ce trecusera pana atunci (Ier. 25:1–3;36:1, 2). Baruc nu le-a citit iudeilor continutul sulului ime-diat dupa ce l-a scris. El avea sa faca acest lucru un an maitarziu (Ier. 36:9, 10). Dar ıl nelinistea ceva pe Baruc?

2 „Vai de mine“, s-a plans Baruc, „caci Iehova a adaugatmahnire la durerea mea! M-am istovit din cauza suspinelormele“. Probabil ca ni s-a ıntamplat si noua sa spunem, fiecu voce tare, fie ın sinea noastra, ca ne simtim epuizati. In-diferent cum si-a exprimat Baruc sentimentele, Iehova l-aauzit. Cel care cerceteaza inimile stia motivul tulburarii luiBaruc si, prin intermediul lui Ieremia, l-a corectat cu buna-tate. (Citeste Ieremia 45:1–5.) Poate ca ne ıntrebam de ce sesimtea Baruc istovit. Oare din cauza ınsarcinarii pe care oprimise ori a ımprejurarilor ın care trebuia sa o duca la ın-deplinire? Nu, problema era ın inima lui. El ‘cauta lucrurimari’. Ce erau acestea? Ce i-a promis Iehova daca avea saaccepte sfatul si ındrumarea divina? Si ce putem ınvata noidin experienta lui Baruc?

1, 2. a) Cu ce situatie s-a confruntat Baruc ın al patrulea an al dom-niei lui Ioiachim? b) Cum l-a ajutat Iehova pe Baruc?

CAPITOLUL NOU˘

A

S˘

A NU ‘C˘

AUT˘

AMLUCRURI MARI PENTRU NOI’

103

CE „LUCRURI MARI“C

˘AUTA BARUC?

3 Baruc stia bine la ce „lucruri mari“ s-a referit Iehova. Elera constient ca „ochii lui [Dumnezeu] sunt spre caile omu-lui si [ca] el ıi vede toti pasii“ (Iov 34:21). Motivul pentrucare simtea ca nu are „niciun loc de odihna“ ın timp cescria declaratiile profetice ale lui Ieremia nu era ınsarcina-rea ın sine. Baruc se simtea istovit mai degraba din cauza aceea ce era ın inima lui, a propriului punct de vedere cuprivire la ceea ce pareau a fi „lucruri mari“. Absorbit decautarea lor, el a pierdut din vedere lucrurile mai importan-te, cele legate de ınfaptuirea vointei lui Dumnezeu (Filip.1:10). Traducerea lumii noi scoate ın evidenta sensul exactal verbului folosit ın Ieremia 45:5, redandu-l prin expre-sia „continui sa cauti“.

ˆIntelegem, astfel, ca nu era vorba

despre un gand trecator, de moment. Baruc cauta de o vre-me „lucruri mari“ cand Iehova l-a avertizat ın aceastaprivinta. Desi lua parte la ınfaptuirea vointei lui Dumnezeu,secretarul fidel al lui Ieremia ısi dorea „lucruri mari“ pen-tru sine.

4 E posibil ca unele „lucruri mari“ urmarite de Baruc safi fost faima si prestigiul. Chiar daca slujea ca scrib pentruIeremia, se pare ca Baruc nu era doar un secretar personalal profetului. Potrivit dovezilor arheologice, el era un ınaltfunctionar la curtea regala.

ˆIn Ieremia 36:32, Baruc este nu-

mit „secretarul“. Acelasi titlu este folosit pentru „Elisama,secretarul“, unul dintre printii lui Iuda. Avand aceeasi func-tie ca Elisama, putem trage concluzia ca Baruc avea acces ın„sala de mese a secretarului“ din „casa regelui“ (Ier. 36:11,

3. Care era radacina problemei spirituale a lui Baruc?4, 5. De ce e posibil ca unele „lucruri mari“ urmarite de Baruc sa fifost faima si prestigiul, si de ce a fost oportun avertismentul lui Ie-hova?


12, 14). Prin urmare, Baruc trebuie sa fi fost un functionarcu instruire superioara al curtii regale. Biblia spune despreSeraia, fratele lui, ca detinea functia de comandant carese ocupa cu ıncartiruirea si ca l-a ınsotit pe regele Zede-chia ıntr-o misiune importanta ın Babilon. (Citeste Ieremia51:59.)

În aceasta calitate, el asigura, se pare, hrana si caza-

rea pentru rege ın calatorii, o responsabilitate ındeplinita deo persoana de rang ınalt.

5 Este lesne de ınteles ca un om obisnuit cu o pozitieınalta s-ar fi putut simti istovit de sarcina de a scrie unuldupa altul mesaje de condamnare ımpotriva lui Iuda. Spriji-nindu-l pe profetul lui Dumnezeu, Baruc risca sa-si piardafunctia si ısi punea ın pericol cariera.

În plus, asa cum citim

ın Ieremia 45:4, Iehova avea sa darame ceea ce construise,astfel ca ‘lucrurile mari’ care-l preocupau pe Baruc, fie pri-vilegii mai mari la curtea regala, fie bogatii, s-ar fi doveditdesarte. Daca Baruc cauta o pozitie sigura ın sistemul iudaicdin acel timp, un sistem condamnat la distrugere, Dum-nezeu avea motive ıntemeiate sa-l avertizeze cu privire laaceasta tendinta.

6 Un alt ‘lucru mare’ pe care si l-ar fi putut dori Baruc erabunastarea materiala. Natiunile vecine se ıncredeau foartemult ın bogatiile lor. Moabul se ıncredea ın ‘lucrarile si co-morile’ sale. La fel si Amonul. Iar Iehova l-a inspirat peIeremia sa spuna despre Babilon ca avea „o multime de co-mori“ (Ier. 48:1, 7; 49:1, 4; 51:1, 13).

Însa Dumnezeu a

condamnat acele natiuni.7 Prin urmare, daca Baruc urmarea sa obtina pamanturi

si bogatii, ıntelegem de ce l-a avertizat Iehova ın aceastaprivinta. Cand Dumnezeu avea ‘sa-si ıntinda mana ımpo-triva’ iudeilor, casele si ogoarele acestora aveau sa fie date

6, 7. Daca ‘lucrurile mari’ pe care le cauta Baruc erau bunuri mate-riale, cu cine s-ar fi asemanat el?

Sa nu ‘cautam lucruri mari pentru noi’ 105

dusmanilor (Ier. 6:12; 20:5). Sa ne imaginam ca am fi traitın Ierusalim ın zilele lui Baruc. Majoritatea conationali-lor nostri, printre care printii, preotii si regele ınsusi,considerau ca trebuie sa lupte ımpotriva cotropitorilor ba-bilonieni. Totusi, am aflat mesajul lui Ieremia: „Slujiti-iregelui Babilonului si ramaneti ın viata!“ (Ier. 27:12, 17).Ne-ar fi fost oare mai usor sa ascultam de aceasta porun-ca divina daca am fi avut multe proprietati ın Ierusalim?Ce ne-ar fi ındemnat inima: sa dam ascultare avertis-mentului lui Ieremia sau sa urmam calea majoritatii?

În

cele din urma, Iuda si Ierusalimul, inclusiv templul, aufost jefuite, iar toate lucrurile de valoare au fost duse ınBabilon. Asadar, nu ar fi avut niciun rost sa trudim pen-tru lucruri materiale! (Ier. 27:21, 22) Ce lectie putemdesprinde de aici?

„ÎTI VOI DA CA PRAD

˘A

SUFLETUL T˘

AU“8 Dar cum avea sa fie rasplatit Baruc pentru ascultarea sa

fata de Dumnezeu? Ce „prada“ ıi garanta Iehova? Sufletulsau. (Citeste Ieremia 45:5.)

Într-adevar, ın acele zile, relativ

putini oameni au fost crutati. Acestia au fost cei care au datascultare poruncii divine de a se preda caldeenilor (Ier. 21:9;38:2). Unii s-ar putea ıntreba: Numai atat au primit pentruascultarea lor?

9 Sa ne gandim care era situatia ın Ierusalim ın timpulasediului babilonian. Orasul a fost distrus ıncet, dar sigur.

8, 9. De ce se poate spune ca, pentru Baruc, faptul ca si-a primit su-fletul ca prada a fost o mare rasplata?

Cum l-a corectat Iehova cu bunatate pe Baruc cu privirela tendinta de a cauta „lucruri mari“? De ce este ınteleptsa acceptam corectarea din partea lui Dumnezeu?


ˆIntr-un fel, s-ar putea spune ca a fost mai usor pentru So-doma, care a fost distrusa „ıntr-o clipa“ (Plang. 4:6). Barucconsemnase profetia conform careia locuitorii Ierusalimu-lui aveau sa moara de sabie, de foame sau de ciuma. Si, faraındoiala, el a fost martor la ımplinirea profetiei. Rezervelede hrana din Ierusalim s-au epuizat. Ce ıngrozitor trebuiesa fi fost sa traiesti ıntr-un oras ın care mamele, prin naturalor „pline de duiosie“, au ajuns sa-si fiarba si sa-si manancepropriii copii! (Plang. 2:20; 4:10; Ier. 19:9)

ˆIntr-adevar, ın

aceasta situatie cumplita, viata ınsasi era o prada, o recom-pensa pentru luptatorii victoriosi! Supravietuirea lui Barucdovedeste ca el a acceptat si a urmat sfatul divin de a nucauta „lucruri mari“, castigand astfel bunavointa lui Ieho-va (Ier. 43:5–7).

VEI C˘

AUTA „LUCRURI MARI“?10 Desi Baruc era ocupat cu ınfaptuirea vointei lui Dum-

nezeu, el s-a luptat o vreme cu dorinta de a obtine „lucrurimari“. Fiind avertizat de Iehova cu privire la pericol, el afost salvat de la dezastru spiritual si de la moarte fizica. Amputea si noi, asemenea lui Baruc, sa fim ademeniti sau poa-te stapaniti de dorinte ascunse ın adancul inimii, chiar dacasuntem activi ın serviciul pentru Iehova?

11 E posibil ca, pentru Baruc, faptul de a-si face un numesa fi fost o mare tentatie. Poate chiar se gandea: „Voi pu-tea sa-mi pastrez slujba de secretar? As putea obtine ofunctie si mai importanta?“. Dar ce poti spune despretine?

Întreaba-te: Am cumva „ambitii“, stiute poate doar

de inima mea, de pilda, sa-mi fac o cariera ın aceasta lumeacum sau ın viitorul apropiat? Unii crestini mai tineri arputea reflecta la urmatoarea ıntrebare: Oare perspectivade a obtine prestigiu si siguranta materiala printr-o in-struire ınalta m-ar putea ademeni sa caut „lucruri mari“pentru mine?

12 Un frate, care slujeste acum la sediul mondial, avea15 ani cand i s-a oferit o bursa la o universitate. Spre de-zamagirea profesorilor sai, el nu a acceptat acea bursa, cia ales sa faca din pionierat cariera vietii sale. Totusi, pasi-unea lui pentru studiu a ramas vie. El a fost trimis camisionar pe o insula ındepartata. Acolo a trebuit sa ınve-te o limba vorbita doar de aproximativ 10000 de oameni.Întrucat ın acea limba nu exista niciun dictionar, fratelea ıntocmit el ınsusi un glosar.

În cele din urma, a ajuns

sa stapaneasca limba si a primit ınsarcinarea de a traduce

10, 11. Cum am putea aplica relatarea despre Baruc la zilele noastresi la situatia personala?12. Cum a cautat un frate „lucruri mari“ pentru Iehova, si ce parereaveti despre alegerea lui?


unele dintre publicatiile noastre crestine. Mai tarziu, glo-sarul ıntocmit de el a fost folosit la realizarea primuluidictionar ın acea limba. Cu ocazia unui congres de dis-trict, el a spus ın fata unui auditoriu numeros: „Daca asfi acceptat instruirea universitara, orice lucrare stiintificaas fi realizat mi-ar fi adus mie faima. Dar, ıntrucat nu amnicio calificare laica, laudele pentru tot ce am facut nu-mirevin mie, ci lui Iehova“ (Prov. 25:27). Ce parere ai desprealegerea pe care a facut-o acest frate cand avea 15 ani?De-a lungul anilor, el s-a bucurat de multe privilegii ınpoporul lui Dumnezeu.

În ce te priveste, cum doresti sa-ti

folosesti aptitudinile si talentele?În loc sa cauti sa-ti faci

un nume, esti hotarat sa le folosesti pentru a-i aduce lau-de lui Iehova?

13 Mai exista un pericol: acela de a cauta „lucruri mari“pentru sau prin cei pe care ıi iubim si pe care i-am puteainfluenta. Probabil ca ati vazut parinti din lume care factot posibilul ca fiul sau fiica lor sa realizeze ın viata maimult decat ei sau sa devina cineva cu care sa se poatamandri. Poate ca pe unii i-ati auzit spunand: „Nu vreauca el (sau ea) sa munceasca la fel de greu cum a trebuitsa muncesc eu“ sau „Vreau ca fiul meu (sau fiica mea) safaca o facultate ca sa aiba o viata mai usoara“. Parintii cres-tini pot avea aceleasi sentimente. E adevarat, cineva arputea spune ca nu cauta lucruri mari pentru sine. Dar nucumva face aceasta ın mod indirect, prin fiul sau prin fii-ca sa? Asa cum Baruc a fost, poate, tentat sa-si faca unnume prin pozitia sa sociala sau prin profesia lui, un pa-rinte ar putea, ın adancul inimii, sa caute acelasi lucruprin realizarile copilului sau.

Însa nu ar vedea aceasta „cel

care cerceteaza inimile“, asa cum a vazut si ın cazul lui

13. De ce ar trebui unii parinti sa reflecteze la situatia lui Baruc?


Baruc? (Prov. 17:3) N-ar trebui si noi, la fel ca David, sa-icerem lui Dumnezeu sa ne examineze cele mai intimeganduri? (Citeste Psalmul 26:2; Ieremia 17:9, 10.) Iehovaar putea folosi diferite modalitati, precum aceasta analizadespre Baruc, pentru a ne avertiza cu privire la pericolulde a cauta „lucruri mari“.

CAPCANA ‘AVUTIILOR’14 O alta posibilitate este ca ‘lucrurile mari’ pe care le cau-

ta Baruc sa fi fost bogatiile materiale. Dupa cum am vazutmai ınainte, daca Baruc ar fi fost foarte atasat de bunurilesi de proprietatile lui din Iuda, poate ca i-ar fi fost mai greusa asculte de porunca divina de a se preda caldeenilor. Pro-babil ca si noi am observat ca un om bogat ısi puneadesea ıncrederea ın „avutiile“ lui.

ˆInsa, asa cum spune

Biblia, ocrotirea pe care o ofera avutiile este doar o ‘ınchi-puire’ (Prov. 18:11). Tuturor slujitorilor lui Iehova le este defolos sa-si aminteasca punctul de vedere echilibrat al Biblieicu privire la lucrurile materiale. (Citeste Proverbele 11:4.) To-tusi, unii s-ar putea gandi: De ce sa nu ne bucuram si noiputin de ceea ce are de oferit lumea?

15 Un crestin care se ataseaza de bunuri ar putea ajungesa tanjeasca dupa lucruri ce apartin unui sistem muribund.Nici Ieremia, nici Baruc n-au facut asa. Sute de ani mai tar-ziu, Isus le-a dat un avertisment oamenilor care vor traicand „va fi revelat Fiul omului“. El a spus: „Amintiti-va desotia lui Lot!“. La fel de oportun ar fi ındemnul: Amintiti-vade Ieremia si de Baruc! (Luca 17:30–33) Daca am nutri un

14, 15. Cum ar putea bogatiile sa devina „lucruri mari“ pentrunoi?

ˆIn ce mod e posibil sa fi cautat Baruc „lucruri mari“?Ce lectie putem desprinde de aici?


atasament puternic fata de lucrurile materiale, ne-ar puteafi greu sa dam ascultare sfatului lui Isus. Dar sa nu uitamca Baruc a luat ın serios avertismentul lui Dumnezeu si ast-fel a ramas ın viata.

16 Sa ne gandim la situatia fratilor din Romania dintimpul regimului comunist. Cand faceau perchezitii ıncasele Martorilor, securistii le confiscau uneori bunurilemateriale, mai ales pe cele care puteau fi vandute (Plang.5:2). Multi frati si surori care au trait ın acele vremuri aufost dispusi sa-si piarda bunurile. Unii au trebuit sa renun-te la tot ce aveau cand au fost stramutati. Cu toate acestea,ei si-au pastrat integritatea. Daca vom trece printr-o astfelde ıncercare, vom permite atasamentului fata de lucrurilemateriale sa ne ımpiedice sa-i ramanem loiali lui Dumne-zeu? (2 Tim. 3:11)

17 Este demn de remarcat ca Ieremia si Baruc au fost ın-tariti de cuvintele unor profeti contemporani cu ei. Tefaniaa profetit ın timpul domniei regelui Iosia, cand Ieremia slu-jea ca profet. Prin urmare, Ieremia trebuie sa fi auzit ceea cea prezis Tefania. Oare ce a gandit el despre cuvintele pe carele citim ın Tefania 1:18? (Citeste.) Parca ni-l si imaginam

16. Mentionati o situatie ın care slujitorii lui Dumnezeu au avut unpunct de vedere corect cu privire la lucrurile materiale.17. Cum le-au fost probabil de ajutor lui Ieremia si lui Baruc unii pro-feti contemporani cu ei?

ımpartasindu-i lui Baruc acest mesaj inspirat! Un alt con-temporan al lui Ieremia a fost Ezechiel, care a fost dus captivın Babilon ın 617 ı.e.n. Unele lucruri pe care le-a facut Eze-chiel si unele mesaje transmise de el au avut legatura directacu iudeii ramasi ın tara. Probabil, cei doi profeti stiau unulde activitatea celuilalt. Ieremia trebuie sa fi cunoscut si pro-fetia consemnata ın Ezechiel 7:19. (Citeste.) Aceste cuvinteinspirate ne sunt de folos ın egala masura si noua.

În ziua

lui Iehova, oamenii se vor ındrepta spre dumnezeii lor pen-tru a fi salvati.

Însa nici zeii lor, nici bogatiile lor nu-i vor

salva! (Ier. 2:28)ÎTI VEI PRIMI

„SUFLETUL CA PRAD˘

A“?18 Sa nu uitam ca prada pe care ne-o promite Iehova este

„sufletul“ nostru. Chiar daca unii dintre slujitorii sai vormuri ın persecutiile ce ar putea veni ın timpul ‘necazuluicelui mare’, cand coarnele politice ale fiarei salbatice se vorıntoarce ımpotriva religiei, acesti frati fideli nu ısi vor pier-de ın realitate „sufletul“. Ei au garantia ca „sufletul“ lor vatrai din nou si se va bucura de „adevarata viata“ ın lumeanoua (Rev. 7:14, 15; 1 Tim. 6:19). Putem fi siguri ınsa camajoritatea slujitorilor lui Dumnezeu care se vor dovedi fi-deli ın acele zile vor supravietui necazului celui mare. Da,cand Dumnezeu va aduce nenorocirea asupra natiunilor,niciun slujitor fidel nu va fi printre „cei ucisi de Iehova“(Ier. 25:32, 33).

19 Poate ca unii sunt dezamagiti cand se gandesc ca vorprimi ca prada doar sufletul lor, dar, ın realitate, n-au ni-ciun motiv sa se simta asa. Sa ne amintim ca, ın timp celocuitorii Ierusalimului mureau de foame, Iehova l-a pas-

18. Ce prada ne promite Iehova, si cum o putem primi?19.

În ce fel analizarea exemplului lui Ieremia si al lui Baruc ti-a ın-

tarit hotararea de a nu cauta „lucruri mari“ pentru tine?


trat ın viata pe Ieremia. Regele Zedechia a poruncit ca Iere-mia sa fie tinut sub paza ın Curtea Garzii si sa i se dea zilnic„o paine rotunda adusa de pe strada brutarilor, pana cands-a terminat toata painea din oras“ (Ier. 37:21). Astfel, Iere-mia a supravietuit! Iehova se poate folosi de orice mijlocdoreste pentru a-si sustine slujitorii. Si ın mod sigur ıi vasustine ıntrucat perspectiva vietii vesnice le este garantata.Baruc a supravietuit distrugerii Ierusalimului deoarece nu acautat „lucruri mari“ pentru sine.

ˆIn mod asemanator, si

noi putem spera sa supravietuim Armaghedonului si sa-llaudam pe Iehova cu „sufletul“ nostru, o prada de care nevom putea bucura vesnic.

De ce este ıntelept ın prezent sa nu cautam „lucruri mari“,ci sa cautam sa ne primim „sufletul“ ca prada?

Alege lucrurile cu adevarat valoroase(Compara cu pagina 46.)


IEREMIA plangea. El era ıntristat atat din cauza starii deplo-rabile ın care se afla poporul sau, cat si din cauza a ceea ceıi poruncise Dumnezeu sa profeteasca cu privire la viitorulacestuia. Profetul ısi dorea ca ochii sa-i fie ca o fantana, iarcapul, ca un izvor de apa ca sa poata plange zi si noapte. Si,ıntr-adevar, Ieremia avea toate motivele sa fie ındurerat destarea natiunii (Ier. 9:1–3; citeste Ieremia 8:20, 21). Iudeiicontinuau sa respinga legea divina si nu ascultau de glasullui Iehova, astfel ca asupra lor avea sa se abata nenorocirea(Ier. 6:19; 9:13).

2 De fapt, pe locuitorii lui Iuda nu-i interesa cu adevaratcum considera Iehova conduita lor. Iudeilor le placea sa-iauda pe conducatorii lor religiosi spunand ca totul este bine(Ier. 5:31; 6:14). Erau asemenea unor pacienti ce cauta undoctor care sa le alunge ıngrijorarea prin vorbe linistitoare,dar care sa ignore simptomele grave. Daca ai fi grav bolnav,nu ai dori sa ti se puna diagnosticul corect pentru a puteafi tratat la timp?

În sens spiritual, iudeii din timpul lui Iere-

mia ar fi trebuit sa caute sa afle care era ın realitate starealor. Ei ar fi trebuit sa se ıntrebe: „Unde este Iehova?“ (Ier.2:6, 8).

3 Pentru iudei, faptul de a ıntreba „Unde este Iehova?“ ar

1, 2. a) Care era starea spirituala a iudeilor din timpul lui Ieremia?b) Avand ın vedere starea lor, ce ar fi trebuit sa faca iudeii?3. a) Ce ar fi ınsemnat pentru iudei sa ıntrebe „Unde este Iehova“?b) Care era o modalitate prin care iudeii puteau sa-l caute pe Iehova?

CAPITOLUL ZECE

ÎNTREBI

ÎN FIECARE ZI

„UNDE ESTE IEHOVA“?

114

fi ınsemnat sa caute ındrumarea divina cand aveau de luatdecizii mari sau mici.

În vremea lui Ieremia, iudeii nu au

facut asa. Dar, dupa distrugerea Ierusalimului si dupa ıntoar-cerea lor din Babilon, ei aveau sa-l ‘caute pe Iehova’ si, astfel,sa-l gaseasca si sa ınvete caile sale. (Citeste Ieremia 29:13, 14.)Însa cum puteau sa-l caute pe Iehova? O modalitate era sa-iadreseze lui Dumnezeu rugaciuni sincere prin care sa-i cea-ra ındrumarea. Astfel de rugaciuni a facut regele David. Eli-a cerut lui Dumnezeu: „Fa-ma sa cunosc caile tale, o,Iehova, ınvata-ma cararile tale!“ (Ps. 25:4). Sa remarcam in-vitatia pe care Ascultatorul rugaciunilor a facut-o prinintermediul lui Ieremia ın al zecelea an al domniei lui Ze-dechia: „Cheama-ma si-ti voi raspunde, ıti voi spune ındatalucruri mari si de neınteles, pe care nu le-ai cunoscut“ (Ier.33:3). Daca regele si natiunea infidela l-ar fi chemat, Dum-nezeu le-ar fi putut dezvalui lucruri „de neınteles“ pentruei, lucruri precum distrugerea Ierusalimului si restabilirealui dupa 70 de ani.

4 Alta modalitate prin care iudeii ar fi putut sa-l caute peIehova era sa cerceteze istoria natiunii si sa mediteze la fe-lul ın care a tratat Dumnezeu cu poporul sau. Astfel, ei si-arfi putut aminti ce anume le adusese aprobarea divina si ceanume ıl provocase pe Dumnezeu la manie. Iudeii din zile-le lui Ieremia dispuneau de scrierile lui Moise si de catevarelatari istorice inspirate, precum si de cronicile regilor luiIsrael si ai lui Iuda. Reflectand la toate acestea si dand aten-tie celor spuse de adevaratii profeti ai lui Dumnezeu, ei arfi putut discerne care era raspunsul la ıntrebarea „Unde esteIehova?“.

5 O a treia modalitate prin care iudeii l-ar fi putut cautape Iehova era sa ınvete din experientele traite de ei sau de

4, 5. Prin ce alte modalitati ar fi putut poporul lui Dumnezeu sa-lcaute pe Iehova?

Întrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 115

altii. Aceasta nu ınsemna ca erau nevoiti sa ınvete totul ex-perimentand, ci ar fi putut trage foloase meditand la faptelelor din trecut si la modul ın care le-a privit Iehova. Daca arfi luat aminte la toate acestea, ar fi putut ıntelege cum con-sidera Dumnezeu conduita lor (Prov. 17:10).

6 Sa ne gandim acum la zilele noastre. Te ıntrebi cu re-gularitate „Unde este Iehova?“ cand iei decizii sau alegi oanumita cale? Unii si-ar putea da seama ca nu si-au pusaceasta ıntrebare ori de cate ori ar fi trebuit. Daca, ın uneleprivinte, constati ca acesta este si cazul tau, nu te descuraja.Chiar si fidelul patriarh Iov a trebuit sa faca ımbuna-tatiri ın acest sens. Cand a trecut prin necazuri, el aajuns sa-si concentreze toa-ta atentia asupra lui ınsusi.De aceea, Elihu a trebuitsa-i aminteasca de o tendin-ta proprie omului: „Nimenin-a zis: «Unde este Dumne-zeu, Marele meu Fauritor?»“(Iov 35:10). Apoi Elihu l-a ın-curajat pe Iov prin cuvintele:„Ia aminte la lucrarile mi-nunate ale lui Dumnezeu!“(Iov 37:14). Iov trebuia sa iaaminte la lucrarile de putereale lui Iehova ce se observaın creatie si la modul ın careEl se ıngrijeste de oameni siıi ındruma. Iov a ajuns sa ın-teleaga caile lui Iehova dincele traite. Dupa ce a ındurat

6. De ce este ıncurajator exem-plul lui Iov?


acele mari suferinte si dupa ce a vazut cum a actionat Ieho-va, el a spus: „Am vorbit, dar n-am ınteles lucruri preaminunate pentru mine, pe care nu le cunosc. . . . Urecheamea auzise despre tine, dar acum ochiul meu te vede“ (Iov42:3, 5).

7 Cat despre Ieremia, profetul a continuat sa-l caute pe Ie-hova si l-a gasit. De-a lungul deceniilor ın care a slujit cufidelitate, Ieremia, spre deosebire de conationalii sai, a ın-trebat mereu „Unde este Iehova?“.

În continuarea acestui

capitol, vom ınvata din exemplul sau cum sa-l cautam si sa-lgasim pe Iehova ındreptandu-ne spre el ın rugaciune, stu-diind personal si meditand la propriile experiente sau alealtora (1 Cron. 28:9).

7. Ce vom analiza ın continuare? (Vezi si ilustratia de la pagina 116.)

IEREMIA S-AÎNDREPTAT

SPRE IEHOVAÎN RUG

˘ACIUNE

8 De-a lungul anilor ın care a slujit ca purtator de cuvantal lui Dumnezeu ın fata natiunii lui Iuda, Ieremia l-a cautatpe Iehova prin intermediul rugaciunilor sincere. El s-a ru-gat lui Dumnezeu pentru ajutor cand a trebuit sa declaremesaje nepopulare, cand a simtit ca nu mai putea perseve-ra si cand a avut ıntrebari cu privire la motivul pentru carese ıntamplau unele lucruri. Dumnezeu i-a raspuns la ruga-ciuni si i-a aratat cum sa actioneze. Iata cateva exemple.

9 Odata, cand trebuia sa anunte un mesaj de condamnare,

8.În ce situatii s-a ındreptat Ieremia spre Dumnezeu ın rugaciune?

9. a) Ce sentimente a exprimat Ieremia ın rugaciunea sa consemna-ta ın Ieremia 15:15, 16, si cum i-a raspuns Iehova? b) De ce esteimportant sa ne exprimam sentimentele ın rugaciune?

Ce ınseamna a ıntreba „Unde este Iehova“? Cum ar fiputut sa faca acest lucru iudeii din timpul lui Ieremia?


Ieremia avea sentimentul ca toti ıl blestemau. Profetul l-a ru-gat atunci pe Dumnezeu sa-si aduca aminte de el. Saanalizam rugaciunea sa consemnata ın Ieremia 15:15, 16, ıncare profetul dezvaluie ce efect a avut asupra sa raspunsullui Iehova. (Citeste.)

ˆIn aceasta rugaciune, Ieremia si-a expri-

mat sentimentele de profunda neliniste. Dar, cand cuvintelelui Dumnezeu au ajuns la el, profetul le-a pus ın gura lui,ca sa zicem asa, si si-a recapatat bucuria. Iehova l-a ajutat saaprecieze privilegiul de a purta numele divin si de a procla-ma mesajul Sau. Ieremia a putut ıntelege clar ‘unde eraIehova’ ın acea situatie. Cu siguranta, fiecare poate ınva-ta ceva de aici.

10 Alta data, dupa ce a fost lovit de preotul Pashur, fiul luiImer, Ieremia a spus ca nu va mai vorbi ın numele lui Ie-hova. Cum i-a raspuns Dumnezeu lui Ieremia cand acestasi-a exprimat sentimentele ın rugaciune? (Citeste Ieremia20:8, 9.) Biblia nu spune ca Iehova i-a vorbit din cer. Dar cu-vantul lui Dumnezeu a devenit ca un foc mistuitor ınchisın oasele sale, astfel ca profetul nu s-a putut retine sa-l decla-re. Da, exprimandu-si cu sinceritate sentimentele ınaintealui Iehova si lasandu-se influentat de ceea ce cunostea de-spre vointa divina, Ieremia a fost motivat sa continue sa facaceea ce dorea Dumnezeu.

11 Vazand ca oamenii rai reuseau ın caile lor, Ieremia afost tulburat. (Citeste Ieremia 12:1, 3.) Desi nu punea la ın-doiala dreptatea lui Iehova, profetul a cautat un raspuns la„plangerea“ sa. El i s-a adresat lui Dumnezeu ın mod des-chis, ceea ce dezvaluie legatura puternica pe care o avea cuIehova, o legatura la fel de stransa ca aceea dintre un copilsi tatal sau iubit. Care era atunci motivul plangerii sale? Ie-

10. Cum i-a raspuns Dumnezeu lui Ieremia la rugaciune cand acestaa spus ca nu va mai vorbi ın numele Sau?11, 12. Cum a primit Ieremia raspuns la ıntrebarea sa legata de apa-renta reusita a celor rai?


remia nu ıntelegea de ce multi iudei prosperau desi erau rai.A fost el satisfacut de raspunsul primit? Iehova l-a asiguratca-i va „smulge“ pe cei rai (Ier. 12:14).

ˆIncrederea lui Iere-

mia ın dreptatea divina trebuie sa se fi ıntarit cand acesta aobservat cum s-au derulat ulterior lucrurile pe care i le pre-zentase lui Dumnezeu ın rugaciune. Cu siguranta, el l-acautat apoi si mai des pe Dumnezeu prin intermediul ruga-ciunii, exprimandu-si ın mod liber sentimentele ın fataTatalui sau.

12 Spre sfarsitul domniei lui Zedechia, ın timpul asedieriiIerusalimului de catre babilonieni, Ieremia a spus despre Ie-hova ca ‘are ochii deschisi ca sa vada toate caile fiiloroamenilor si sa-i dea fiecaruia dupa caile lui si dupa fapte-le lui’ (Ier. 32:19). Profetul a putut vedea dreptatea luiIehova. El a vazut ca Dumnezeu ıntr-adevar priveste la ceeace face fiecare si aude rugaciunile sincere ale slujitorilor sai.Acestia aveau sa vada si mai multe dovezi ca Iehova ıi da„fiecaruia dupa caile lui si dupa faptele lui“.

13 Poate ca nu avem nicio ındoiala cu privire la dreptatealui Dumnezeu si la ıntelepciunea cu care ısi ındeplineste siısi va ındeplini vointa. Totusi, ne poate fi de folos sa medi-tam la situatiile prin care a trecut Ieremia si sa ne deschideminima ınaintea lui Dumnezeu. Exprimandu-ne astfel senti-mentele, ne putem ıntari ıncrederea ın Iehova si ın faptulca el ısi va realiza scopul. Chiar daca ın prezent nu ıntele-gem pe deplin de ce lucrurile se ıntampla ın felul ın care seıntampla sau de ce vointa lui Dumnezeu se ımplineste ınritmul ın care se ımplineste, putem sa ne exprimam ın ru-gaciune ıncrederea ca El are totul sub control. Vointa lui seva realiza ın modul si ın ritmul ın care considera el ca e celmai bine. Acest lucru este garantat. Nu avem niciun motivde ındoiala! De aceea, vom continua sa ıntrebam „Unde este

13. De ce avem ıncredere ca vointa lui Dumnezeu se va ımplini?


Iehova?“ ın sensul ca vom cauta, rugandu-ne cu fervoare,sa ıntelegem vointa sa si sa vedem dovezi ale ımplinirii ei(Iov 36:5–7, 26).

IEREMIA SI-A HR˘

ANIT INIMACU CUNOSTINT

˘A

14 Ieremia era constient ca, pentru a gasi raspuns la ıntre-barea „Unde este Iehova?“, era necesar ‘sa-l cunoasca’ (Ier.9:24). El trebuie sa fi studiat istoria poporului lui Dumne-zeu ıntrucat a redactat cartile cunoscute astazi ca 1 si 2 Regi.Ieremia a facut referire ın mod concret la „cartea cronicilorlui Solomon“, la „cartea cronicilor din zilele regilor lui Is-rael“ si la „cartea cronicilor din zilele regilor lui Iuda“ (1 Regi11:41; 14:19; 15:7). Astfel, el a ajuns sa ınteleaga cum a ac-tionat Iehova ın diferite situatii. Ieremia si-a putut da seamace conduita aproba Iehova si cum privea el alegerilefiecaruia. Profetul a putut consulta si scrierile inspirate dis-ponibile la acea vreme, de exemplu scrierile unor slujitorifideli precum Moise, Iosua, Samuel, David si Solomon. Faraındoiala, el cunostea atat declaratiile profetilor din trecut,cat si pe cele ale profetilor contemporani cu el. Ce foloasei-a adus lui Ieremia studiul personal?

15 Ieremia a consemnat relatarea despre regina rea Iza-bela, sotia regelui Ahab al Samariei. Relatarea lui continesi cuvintele profetului Ilie potrivit carora „cainii o vormanca pe Izabela pe bucata de pamant a Izreelului“(1 Regi 21:23). Tot Ieremia a consemnat ca, aproximativ

14. De unde stim ca Ieremia a studiat istoria poporului lui Dum-nezeu?15. Ce foloase trebuie sa fi avut Ieremia ın urma cercetarii profetieilui Ilie?

Ce ıncredere dobandim analizand unele situatii ın careIeremia l-a cautat pe Iehova ın rugaciune?


14 ani mai tarziu, Izabela a fost aruncata de la fereastra,calcata ın picioare de calul lui Iehu si mancata de caini(2 Regi 9:31–37). Cercetarea profetiei lui Ilie si a moduluiın care s-a ımplinit aceasta ın cele mai mici detalii trebuiesa-i fi ıntarit lui Ieremia credinta ın cuvantul lui Dum-nezeu. Da, la baza perseverentei sale ca profet stateacredinta pe care si-a cladit-o studiind actiunile din trecutale lui Iehova.

16 Sa luam un alt exemplu. Ce credeti ca l-a ajutat pe Ie-remia sa continue sa-i avertizeze pe regii rai Ioiachim siZedechia ın pofida persecutiilor la care a fost supus? Unfactor important a fost ca Iehova l-a facut pe Ieremia „unoras fortificat, un stalp de fier si niste ziduri de arama“ınaintea regilor lui Iuda (Ier. 1:18, 19).

ˆInsa nu trebuie ig-

norat faptul ca Ieremia facuse cercetari amanuntite cuprivire la domniile regilor lui Iuda si ai lui Israel. El ınsusiconsemnase ca Manase construise „altare ıntregii armatea cerurilor ın cele doua curti ale casei lui Iehova“, ca ısitrecuse propriul fiu prin foc si ca varsase foarte mult san-ge nevinovat (2 Regi 21:1–7, 16; citeste Ieremia 15:4).Totusi, Ieremia trebuie sa fi stiut ca, dupa ce Manase s-aumilit si a staruit ın rugaciune, Iehova „[i-]a ascultat im-plorarile“ si i-a redat domnia. (Citeste 2 Cronici 33:12, 13.)

17 Manase a murit cu doar aproximativ 15 ani ınainteca Ieremia sa-si fi ınceput serviciul de profet. Prin urma-re, desi nu a vorbit ın scrierile sale despre ındurarea luiIehova fata de Manase, Ieremia trebuie sa fi auzit ce s-aıntamplat dupa ce regele s-a cait de rautatea lui. Cerceta-rile pe care le-a facut despre faptele ıngrozitoare ale luiManase si despre ultimele zile ale acestui rege l-au aju-tat, cu siguranta, sa ınteleaga cat de important era sa-i

16, 17. Ce credeti ca l-a ajutat pe Ieremia sa continue sa-i avertizezepe regii rai din timpul sau?


ındemne pe regi, cum a fost Zedechia, sa caute ındurareasi bunatatea iubitoare a lui Iehova. Chiar si un rege no-toriu pentru practicarea idolatriei si pentru varsari desange putea sa se caiasca si putea fi iertat. Daca ai fi fostın locul lui Ieremia, te-ar fi motivat cele ıntamplate ıncazul lui Manase sa perseverezi ın timpul domniei altorregi rai?

S˘

AˆINV

˘AT

˘AM DIN EXPERIENT

˘A

18 De-a lungul serviciului sau de profet, Ieremia a ınva-tat ın mod cert multe lucruri observand cum au actionatcontemporanii sai ın anumite situatii. Unul dintre acestiaa fost Uria, care a profetit ımpotriva Ierusalimului si a luiIuda ın timpul domniei lui Ioiachim. Temandu-se ınsa derege, Uria a fugit ın Egipt. Regele a trimis oameni casa-l aduca pe profet ınapoi, dupa care l-a omorat (Ier.26:20–23). A tras ınvataminte Ieremia din ceea ce i s-a ın-tamplat lui Uria? Fara ındoiala. O dovada este faptul ca ela continuat sa-i avertizeze pe iudei, chiar si cand erau latemplu, cu privire la iminentul dezastru ce avea sa se aba-ta asupra lor. Ieremia si-a pastrat curajul, iar Iehova nu l-aabandonat. Probabil, chiar Dumnezeu l-a ındemnat peAhicam, fiul lui Safan, sa apere viata acestui profet cura-jos (Ier. 26:24).

19 Ieremia a ınvatat si din modul ın care l-a folosit Ie-hova pentru a-Si avertiza poporul.

ˆIn al patrulea an al

domniei regelui Ioiachim, Iehova i-a poruncit sa scrie toa-te cuvintele pe care i le spusese din zilele lui Iosia panaatunci. De ce i-a dat Dumnezeu aceasta porunca? Pentrua-i ıncuraja pe iudei, ca persoane individuale, sa se ıntoar-

18. Ce a ınvatat Ieremia din experienta lui Uria, si de unde deducemacest lucru?19. Ce a ınteles Ieremia din faptul ca Iehova a trimis de repetate oriprofeti la poporul sau?


ca de la calea lor rea si sa fie iertati. (Citeste Ieremia36:1–3.) Ieremia, care s-a sculat devreme pentru a anuntaavertismentele divine, chiar i-a implorat pe oameni sapuna capat practicilor lor dezgustatoare (Ier. 44:4). Nu reie-se oare de aici ca Ieremia a ınteles din ceea ce a trait elınsusi ca Dumnezeu a trimis profeti din mila fata de po-porul sau? Si nu l-a facut acest lucru si pe el sa simtamila? (2 Cron. 36:15)

ˆIntelegem, asadar, de ce, cand a

supravietuit distrugerii Ierusalimului, Ieremia a putut spu-ne: „Datorita faptelor de bunatate iubitoare ale lui Iehovan-am pierit, fiindca ındurarile sale nu se vor sfarsi. Se ın-noiesc ın fiecare dimineata“ (Plang. 3:22, 23).

Ce efect au avut asupra lui Ieremia cercetarile sale despreactiunile lui Dumnezeu din trecut si meditarea la situatiileprin care a trecut el ınsusi sau altii? Ce lectie putemdesprinde de aici?

ÎNTREBI TU

ÎN FIECARE ZI „UNDE ESTE IEHOVA“?

20 Cauti ıntr-adevar sa afli vointa lui Dumnezeu cand ieidecizii ın viata de zi cu zi?

Întrebi „Unde este Iehova“? (Ier.

2:6–8) Spre deosebire de iudeii din zilele sale, Ieremia i-a ce-rut ıntotdeauna ajutorul Celui Atotputernic pentru a sti cecale sa urmeze. A cauta ın fiecare zi, asemenea lui Ieremia,sa aflam punctul de vedere al lui Dumnezeu este fara ındoia-la cel mai ıntelept lucru pe care-l putem face cand luamdecizii.

21 Trebuie sa-l cautam pe Iehova nu doar cand luam de-cizii majore ın viata. Sa presupunem ca ti-ai propus sa mergiın predicare ıntr-o anumita zi. Te trezesti de dimineata sivezi cerul ınnorat. Te gandesti ca nu e vremea ideala pen-tru lucrarea din casa ın casa. Teritoriul ın care trebuie samergi a fost lucrat de multe ori. Poate chiar ıti amintesti deunii oameni care te-au refuzat cu o politete prefacuta sau dealtii care au fost grosolani. La acea ora a diminetii, vei ıntre-ba ın rugaciune „Unde este Iehova“? Acest lucru te vaajuta sa te gandesti la frumusetea mesajului pe care-l predicisi sa-ti ıntaresti convingerea ca este vointa lui Dumnezeu sadeclari vestea buna. Probabil, asemenea lui Ieremia, veisimti atunci ca mesajul lui Iehova devine pentru tine o sur-sa de bucurie si de exultare (Ier 15:16, 20). Daca mai tarziu,ın timp ce esti ın predicare, ıntalnesti pe cineva dur sau agre-siv, poti din nou sa ıti exprimi sentimentele ın fata luiDumnezeu. Te vei ruga ın acele momente? Nu uita ca el ıtipoate da spiritul sfant ca sa poti reactiona ın mod potrivit.Iar dorinta ta de a vesti mesajul lui Dumnezeu va ınvingesentimentele negative (Luca 12:11, 12).

20. Cum putem urma exemplul lui Ieremia ın ce priveste faptul dea-l cauta pe Iehova?21. Cum te-ar putea ajuta rugaciunea ın ce priveste lucrarea de pre-dicare? Dar cand ıntalnesti ın lucrare o persoana care reactioneazadur?


22 Totusi, trebuie sa fim constienti ca unele rugaciuni potfi ımpiedicate. (Citeste Plangerile 3:44.) Iehova nu a ascultatrugaciunile iudeilor razvratiti deoarece ‘ısi ıntorceau urecheaca sa nu asculte’ si continuau sa practice nelegiuirea (Prov.28:9). Ieremia trebuie sa fi ınteles un lucru important, la carear fi bine sa meditam si noi: Daca o persoana nu actioneazaın armonie cu rugaciunile sale, ıl dezamageste pe Iehova, iarel s-ar putea sa nu-i mai asculte rugaciunile. Prin urmare, tre-buie sa evitam cu orice pret sa-l dezamagim pe Iehova.

23 Pe langa rugaciunile sincere, o alta modalitate esentialade a afla care este vointa lui Iehova este studiul personal sar-guincios.

ˆIn aceasta privinta, avem un avantaj fata de Ieremia.

Noi avem la dispozitie ıntreaga Biblie. La fel ca Ieremia, carea facut cercetari profunde pentru a redacta relatarile istorice

22. De ce ar putea fi ımpiedicate unele rugaciuni?23, 24. a) Mentionati o modalitate esentiala prin care putem cunoas-te vointa lui Iehova. b) Cum putem avea un studiu personal maieficient?


inspirate, si noi putem sa sapam adanc ın Cuvantul lui Dum-nezeu si sa cautam ındrumarea divina, cu alte cuvinte saıntrebam „Unde este Iehova?“. Straduindu-ne sa cunoastemvointa sa, demonstram ca ne punem ıncrederea ın el. Astfel,‘vom fi ca un pom sadit langa ape care-si ıntinde radacinilelanga cursul de apa’. (Citeste Ieremia 17:5–8.)

24 Cand citim Sfintele Scripturi si meditam la ele, sa ıncer-cam sa discernem ce asteapta Iehova sa facem ın diferitesituatii. Putem sa cautam principii pe care dorim sa ni le ın-tiparim ın minte si sa le aplicam ın viata. Cand citim ınCuvantul lui Dumnezeu relatari istorice, porunci si principiidivine, precum si proverbe ıntelepte, sa ne gandim cum artrebui sa ne influenteze acestea deciziile pe care le luam ınviata de zi cu zi. Daca ıntrebam „Unde este Iehova?“, el neva arata prin Cuvantul sau scris cum sa facem fata chiar si si-tuatiilor dificile. Am putea descoperi ın Biblie ‘lucruri . . . deneınteles, pe care nu le-am cunoscut’ sau pe care le-am pri-vit doar dintr-o anumita perspectiva (Ier. 33:3).

25ˆIn plus, putem ınvata din experientele traite de noi sau

de altii. De exemplu, am putea observa ca, la fel ca Uria, uniinu se mai bizuie pe Iehova (2 Tim. 4:10). Putem sa tragemınvataminte din exemplul lor negativ si sa evitam consecin-tele dezastruoase la care duce o astfel de atitudine. Deasemenea, sa ne facem obiceiul de a medita la bunatateaiubitoare de care a dat dovada Iehova fata de noi, amin-tindu-ne ca si Ieremia a apreciat mila si ındurarea luiDumnezeu. Oricat de grea ar fi situatia prin care trecem, sanu ne gandim ca Dumnezeul Preaınalt nu se intereseaza denoi. El se ıngrijeste de noi, asa cum s-a ıngrijit si de Ieremia.

26 Meditand la felul ın care Iehova ıi ajuta pe slujitorii saiın prezent, vom observa ca el le ofera ın fiecare zi ındruma-

25, 26. Ce foloase avem meditand la experientele traite de noi saude altii?


re ın diverse moduri. Aki, o tanara Martora din Japonia, sesimtea nedemna de a fi crestina.

Într-o zi, cand era ın lucra-

re cu sotia supraveghetorului de circumscriptie, Aki i-amarturisit acesteia: „Am sentimentul ca Iehova ma va scui-pa ın curand din gura sa, dar ma tin strans de buzele lui,rugandu-l sa-mi mai acorde putin timp“. Sotia supraveghe-torului de circumscriptie a privit-o ın ochi si i-a spus: „Numi-ai dat niciodata impresia ca esti o crestina «caldicica»“.Mai tarziu, Aki s-a gandit mult la aceste cuvinte ıncura-jatoare.

Într-adevar, nimic nu dovedea ca Iehova ar fi

considerat-o vreodata „caldicica“. Aki s-a rugat lui Iehovaastfel: „Trimite-ma unde doresti. Voi face orice vrei tu sa fac“.Cam ın aceeasi perioada, ea a vizitat o tara unde exista omica grupa de limba japoneza. Acesti frati aveau nevoie decineva care vorbea bine limba si care putea sa li se alatureın lucrare. Aki se nascuse chiar ın acea tara, astfel ca ıi erausor sa se mute acolo pentru a da o mana de ajutor. Darunde avea sa locuiasca? O sora, a carei fiica tocmai se mu-tase din casa parinteasca, i-a pus la dispozitie o camera. „Eraca si cand piesele unui puzzle ısi gaseau locul. Iehova ıminetezea calea“, a spus Aki.

27 Multi frati si surori ısi pot aminti de unele ocazii ın careau simtit personal ındrumarea lui Dumnezeu, poate ın timpce citeau Biblia sau ın timp ce studiau. Probabil ca si nouani s-a ıntamplat ceva asemanator. Acest lucru ar trebui sa neıntareasca prietenia cu Iehova si sa ne ındemne sa ne ru-gam lui mai des si cu mai multa fervoare. Putem avea toataıncrederea ca, daca vom ıntreba ın fiecare zi „Unde este Ie-hova?“, el ne va arata calea sa! (Is. 30:21)

27. De ce trebuie sa ne ıntrebam ıntotdeauna „Unde este Iehova“?

Ce ınseamna pentru tine sa ıntrebi „Unde este Iehova“?În ce moduri putem cauta ındrumarea sa?


HIROYASU, un tanar din Japonia, era doar un copil candmama lui a cumparat o oaie si un berbec.

Întrucat oaia fata

cate doi miei pe an, Hiroyasu a ajuns sa aiba ın grija o mi-cuta turma. La varsta de 12 ani, el avea deja 12 sau 13 oi.„

Într-o dimineata devreme, cand eram ınca ın pat“, ısi amin-

teste Hiroyasu, „am auzit oile behaind. Nu m-am sculatimediat. Cand, ın cele din urma, am iesit afara, am vazut ohaita de caini salbatici ındepartandu-se ın fuga si pe mieiimei zacand cu pantecele sfartecate. Disperat, am cautatoaia-mama. Am gasit-o ıntr-o balta de sange, de-abia rasu-fland. Doar berbecul a supravietuit. Simteam ca mi se rupeinima. Ar fi trebuit sa ma duc sa vad ce se ıntampla cu oilemele de cum le-am auzit behaind.

În fata atacului cainilor,

fusesera lipsite de aparare“.2

În timpurile biblice, majoritatea oamenilor stiau ın ce

consta munca unui pastor. Pastorul ducea turma la pasunesi se asigura ca oile aflate ın grija sa erau bine hranite. El leapara de animalele de prada si le cauta pe cele rataci-te (1 Sam. 17:34–36). Sub paza sa, turma se putea odihni ınsiguranta. Pastorul ajuta si la nasterea mieilor, pe care apoiıi ıngrijea cu atentie. Multi scriitori ai Bibliei, inclusiv Ie-remia, au folosit cuvantul „pastor“ ın sens metaforic cureferire la un barbat care avea responsabilitatea de a se ıngrijide oameni ın calitate de conducator sau de supraveghetorspiritual.

1, 2. a) Ce se poate ıntampla daca o turma de oi nu este aparata? b)În

ce consta munca unui pastor ın timpurile biblice?

CAPITOLUL UNSPREZECE

„P˘

ASTORI DUP˘

A INIMA MEA“

128

3 Unii crestini din congregatie ar putea considera ca ba-tranii sunt pastori doar cand ıi viziteaza pe frati pentru a-iajuta si a-i ıncuraja. Totusi, din modul ın care Ieremia a fo-losit cuvintele „pastori“ si „pastorire“ ıntelegem ca profetulle-a aplicat la toate aspectele relatiei dintre poporul lui Iudasi supraveghetorii sai. Dumnezeu i-a condamnat deseori peprintii, pe profetii si pe preotii din Iuda numindu-i pastorirai deoarece nu urmareau interesele oamenilor de rand (Ier.2:8). Ei se purtau rau cu „oile“ lor, le ınselau si nu se ıngri-jeau de ele, urmarindu-si cu egoism propriile interese. Fiindneglijat pe plan spiritual, poporul lui Dumnezeu ajunseseıntr-o stare deplorabila. Iehova a spus ca va fi „vai“ de aceipastori falsi si a asigurat poporul ca ıi va da pastori atenti siiubitori, care vor ocroti turma cu adevarat. (Citeste Ieremia3:15; 23:1–4.)

4 Aceasta promisiune a lui Dumnezeu si-a gasit ımplini-rea ın primul rand ın Pastorul Principal al oilor lui Iehova,Isus, care a devenit Capul congregatiei crestine. El a spus de-spre sine ca este „pastorul cel bun“, care are cu adevarat milafata de cei pe care ıi conduce (Ioan 10:11–15). Astazi, pen-tru a se ıngriji de turma sa pamanteasca, Iehova folosestesubpastori, atat frati unsi din clasa sclavului fidel si preva-zator, cat si batrani constiinciosi din ‘marea multime’ (Rev.7:9). Acesti pastori se straduiesc sa reflecte spiritul de sacri-ficiu al lui Isus. Ei doresc sa hraneasca, sa ocroteasca si saajute cu iubire congregatia, urmand exemplul lui Cristos.Vai de cei care ıi neglijeaza pe fratii lor, care stapanesc pes-te ei ori care adopta o atitudine aspra sau aroganta fata deei! (Mat. 20:25–27; 1 Pet. 5:2, 3) Dar ce asteapta Iehova dela pastorii crestini de astazi? Ce ınvatam din scrierile lui

3. La ce s-a referit Ieremia cand a folosit cuvintele „pastor“ si „pasto-rire“?4. Cine se ıngrijeste ın prezent de turma lui Dumnezeu, si cu ce spirit?

„Pastori dupa inima mea“ 129

Ieremia despre atitudinea potrivita si despre motivatiile pecare trebuie sa le aiba batranii ın timp ce se achita de sarci-nile lor? Sa examinam ın continuare responsabilitatilebatranilor de a oferi ajutor si ocrotire, de a fi ınvatatori atatın congregatie, cat si ın afara ei si de a fi judecatori.

GRIJ˘

A SI OCROTIRE5 Apostolul Petru l-a numit pe Iehova „pastorul si supra-

veghetorul sufletelor [noastre]“ (1 Pet. 2:25). Ce atitudineare Dumnezeu fata de „oile“ sale? Putem gasi un raspunsıntorcandu-ne ın zilele lui Ieremia. Dupa ce i-a mustrat pepastorii rai, care au neglijat si au ımprastiat turma, Iehova aspus ca-si va „aduna“ oile, aducandu-le ınapoi la pasunealor. El a promis ca va numi peste ele pastori buni, ‘care levor pastori’ si care vor avea grija ca poporul sa fie ocrotit dedusmanii lacomi (Ier. 23:3, 4).

ˆIntr-adevar, ın ochii lui Ieho-

va, oile sale erau pretioase, asa cum, de altfel, sunt si oile

5–7. a) Cum doreste Iehova sa fie ıngrijite oile sale, si de ce? b) Cumpot batranii sa arate o iubire autentica fata de fratii lor, inclusiv fatade cei care s-au ındepartat de turma?


sale de astazi. El a platit un pret foarte mare pentru binelelor etern (1 Pet. 1:18, 19).

6 La fel ca pastorii propriu-zisi, supraveghetorii crestini nutrebuie sa fie neglijenti ın ındeplinirea responsabilitatii de ase ıngriji de congregatie. Daca slujesti ca batran, te stra-duiesti sa fii atent la orice ar putea sa indice ca fratii taisufera? Esti gata sa le vii ın ajutor?

Înteleptul rege Solomon

a scris: „Trebuie sa cunosti ınfatisarea oilor tale.Îndreapta-ti

inima spre turmele tale“ (Prov. 27:23). Desi acest verset ara-ta cat de important este ca pastorii propriu-zisi sa fiesarguinciosi ın munca lor, ın principiu, el se poate aplica sila pastorii spirituali care se ıngrijesc de congregatie. Dacaslujesti ca batran, depui eforturi constiente pentru a te opu-ne oricarei tendinte de a-i domina pe altii? Faptul ca Petruda ındemnul de a nu fi „ca unii care stapanesc peste cei caresunt mostenirea lui Dumnezeu“ dovedeste ca este ıntr-ade-var posibil ca un batran sa ajunga sa-i domine pe fratii sai.Asadar, cum poti contribui si tu la ımplinirea cuvintelor dinIeremia 33:12? (Citeste.) Parintii fara partener, vaduvii, fa-miliile cu un parinte vitreg, cei ın varsta si tinerii ar puteaavea nevoie ın mod deosebit de atentie si de ajutor.

7 Asa cum uneori e nevoie ca pastorul unei turme sa-sicaute oile, tot asa uneori e necesar ca un pastor spiritual sa-icaute si sa-i ajute pe cei care, dintr-un motiv sau altul, s-auındepartat de congregatie. Acest lucru pretinde sacrificiu desine si umilinta. Plin de rabdare, un pastor dedica timp pen-tru a se ıngriji de necesitatile celor ce i-au fost dati ınsupraveghere. Batranii de congregatie ar trebui sa se ıntre-be ın mod onest: „

În ce masura ma straduiesc sa ıncurajez

si sa zidesc, evitand sa condamn si sa critic? Vreau cu ade-varat sa fac ımbunatatiri?“. Poate ca uneori sunt necesareeforturi repetate pentru a ajuta pe cineva sa vada lucruriledin punctul de vedere al lui Iehova. Cand un crestin nu


e dispus sa accepte un sfat biblic (care nu este nicidecumo parere personala), aminteste-ti de Iehova, Pastorul siSupraveghetorul Suprem. El a continuat cu rabdare ‘sa-i vor-beasca’ poporului sau ındaratnic, straduindu-se sa-l ajute(Ier. 25:3–6). Astazi, majoritatea slujitorilor lui Dumnezeunu practica lucruri rele. Dar, daca este necesar ca vreunuiadintre ei sa i se dea un sfat, batranii trebuie sa i-l ofere, ur-mand astfel exemplul lui Iehova.

8 Cat timp mai exista o speranta ca iudeii sa se ıntoarcala Iehova, Ieremia s-a rugat pentru ei. El i-a spus lui Dum-nezeu: „Adu-ti aminte ca am stat ınaintea ta ca sa vorbescde bine despre ei, ca sa abat furia ta de la ei!“ (Ier. 18:20).Din aceste cuvinte ıntelegem ca Ieremia nu gandea negativdespre fratii sai, ci cauta ce este bun ın ei.

ˆIn prezent, supra-

veghetorii crestini trebuie sa manifeste aceeasi atitudine caa lui Ieremia pana cand se dovedeste clar ca o persoana prac-tica raul fara sa se caiasca. Ei manifesta o astfel de atitudine,de exemplu, cand ıi lauda pe altii pentru ca fac ceea ce estebine si cand se roaga pentru ei si ımpreuna cu ei (Mat.25:21).

8. Cum pot pastorii spirituali sa urmeze exemplul lui Ieremia?

„V˘

A VOR P˘

ASTORI CUPERSPICACITATE SI CUNOSTINT

˘A“

9ˆIn armonie cu ceea ce citim ın Ieremia 3:15, pastorii cres-

tini trebuie ‘sa-i pastoreasca [pe altii] cu perspicacitate sicunostinta’, cu alte cuvinte sa fie ınvatatori (1 Tim. 3:2;

9, 10. De ce a fi un bun pastor (batran de congregatie) ınseamna sia fi un ınvatator?

Ce promisiune a facut Dumnezeu prin Ieremia cu privirela pastorii spirituali? Cum pot supraveghetorii crestini saıngrijeasca si sa ocroteasca turma?


5:17). Iehova i-a promis poporului sau ca asa vor face pas-torii buni. Si i-a ıncurajat pe iudei sa se lase corectati deınvataturile date prin profetul Ieremia. (Citeste Ieremia 6:8.)Pentru a fi sanatoase, oile au nevoie de hrana.

În mod ase-

manator, pentru a fi sanatosi din punct de vedere spiritual,slujitorii lui Dumnezeu au nevoie de hrana si de ındruma-re din Cuvantul sau.

10 Ca ınvatatori, batranii au un dublu rol: sa-i ajute pe ceicare sunt deja membri ai congregatiei si sa-i ajute pe cei carenu sunt ınca adevarati crestini.

În privinta responsabilitatii

din urma, nu trebuie sa uitam ca unul dintre principalelemotive pentru care exista congregatia crestina este predica-rea vestii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Prin urmare,batranii trebuie sa fie evanghelizatori zelosi (Ier. 1:7–10).Astfel, ei ısi ındeplinesc propria responsabilitate fata deDumnezeu si le dau un bun exemplu fratilor lor. Daca estiun batran, probabil ai observat ca a merge cu regularitate ınlucrare cu diferiti frati si surori ıti da ocazia sa-i ajuti sa-siımbunatateasca metodele de predare si, totodata, te ajuta sadevii tu ınsuti un ınvatator mai bun. Fiind ın fruntea lucra-rii de predicare, esti o sursa de ıncurajare pentru frati sicontribui la progresul ıntregii congregatii.

11 Tot ceea ce predau batranii de congregatie trebuie saaiba la baza ınvataturile Bibliei. Numai asa pot ei oferi o hra-na spirituala sanatoasa.

Întelegem deci ca, pentru a fi

ınvatatori eficienti, pastorii congregatiei trebuie sa studiezecu sarguinta Cuvantul lui Dumnezeu. Ieremia a aratat mo-tivul pentru care conducatorii poporului din zilele sale nuau fost eficienti: „Pastorii s-au dovedit fara ratiune si nu l-aucautat pe Iehova. De aceea, n-au lucrat cu perspicacitate,iar toate animalele pe care le pasteau s-au ımprastiat“ (Ier.

11, 12. La ce trebuie sa fie atent un batran care doreste sa fie un bunpastor?


10:21).Întrucat nu au urmat principiile din Scripturi si nu

l-au cautat pe Dumnezeu, cei ce ar fi trebuit sa fie ınvata-tori nu au putut actiona cu adevarata ıntelepciune. Ieremiale-a transmis un mesaj de condamnare si mai aspru asa-nu-mitilor profeti de atunci. (Citeste Ieremia 14:14, 15.)

12 Spre deosebire de acei pastori falsi, supraveghetoriicrestini studiaza Biblia si urmeaza exemplul lui Isus.

În

acest fel, ei pot pastori turma cu ıntelepciune. E adevarat,nu le este usor sa respecte un program regulat de studiu,avand ın vedere responsabilitatile diverse care le solicitatimpul si atentia. Dar, daca slujesti ca batran, ıntreaba-te:Sunt pe deplin convins ca, numai bazandu-ma pe Cuvan-tul lui Dumnezeu si pe ındrumarea sclavului fidel siprevazator, pot preda ınvataturi corecte si folositoare, ca-re sa reflecte perspicacitate si cunostinta? Daca observi canu mai studiezi personal la fel de mult ca ınainte, cevei face pentru a nu ajunge ca pastorii falsi din zilele luiIeremia?

13 Ieremia a fost un ınvatator deosebit de eficient deoa-rece a folosit ilustrari. Evident, aceasta nu ne surprindeıntrucat el a fost instruit de Iehova. Sa ne imaginam ce im-pact ar fi avut asupra noastra sa-l vedem pe profet spargandde pamant un urcior si declarand ca, ın acelasi fel, aveau safie sfaramati Ierusalimul si locuitorii lui! (Ier. 19:1, 10, 11)Cu alta ocazie, Ieremia a facut un jug de lemn si l-a purtatpentru a ilustra suferinta pe care avea sa o ındure poporulsau ın captivitatea babiloniana (Ier., cap. 27—28). Astazi,Dumnezeu nu le cere batranilor sa foloseasca astfel de me-tode, ınsa nu apreciezi eforturile lor de a gasi ilustrari siexperiente potrivite cand predau?

Într-adevar, exemplele si

ilustrarile adecvate si bine-gandite pot avea un efect pu-

13. Ce l-a ajutat pe Ieremia sa fie un ınvatator eficient, si ce pot ınva-ta de la el pastorii crestini de astazi?


ternic si pot ındemna la ac-tiune.

14ˆIn zilele sale, Ieremia a

vazut ca poporul avea ne-voie de vindecare spirituala.El a ıntrebat: „Nu este bal-sam ın Galaad? Sau nu es-te niciun vindecator?“ (Ier.8:22).

ˆIn Galaad, regiunea

Israelului de la est de Ior-dan, exista balsam ın senspropriu. Acesta era un uleiparfumat din plante cu-noscut pentru proprietatilesale terapeutice, fiind folo-sit adesea pentru vindeca-

rea ranilor sau pentru alinarea durerii. Cu toate acestea, ni-meni nu aducea vindecare spirituala. Ieremia a spus ıncontinuare: „Profetii profetesc minciuni, preotii asuprescpoporul cu puterea lor. Iar poporului meu ıi place asa“ (Ier.5:31). Ce se poate spune despre zilele noastre? Nu esti deacord ca exista „balsam ın Galaad“, da, ın congregatia ta?Cu un astfel de balsam care alina durerea poate fi asema-nata mangaierea pe care pastorii crestini iubitori le-o aducfratilor lor oferindu-le ındrumare pe baza principiilor bi-blice, fiind ziditori si rugandu-se cu ei si pentru ei (Iac.5:14, 15).

14. a) De ce a facut Ieremia referire la ‘balsamul din Galaad’? b) Cumcontribuie pastorii crestini la sanatatea spirituala a fratilor lor?

Ce apreciezi ın mod deosebit la modul de predare albatranilor din congregatia ta? De ce este eficient modullor de predare?

135

„IAT˘

A CE A SPUS IEHOVA“15 Sa ne imaginam bucuria unui pastor cand ısi vede tru-

da ındelungata rasplatita prin nasterea unor mielusei.ˆInsa

el stie ca, pentru a creste sanatosi, mieii vor trebui ıngrijiticu atentie. Pastorul trebuie sa se asigure ca acestia sunt hra-niti corespunzator.

ˆIn plus, mieii se nasc cu codita lunga,

care se poate murdari de excremente si de noroi. Pentru afi curati si sanatosi, pastorul le-ar putea scurta codita, facandacest lucru cu multa grija ca sa nu provoace inutil suferin-ta. Si pastorii spirituali se ıngrijesc cu iubire de oi, membriicongregatiei lor (Ioan 21:16, 17). De asemenea, ei se bucu-ra nespus cand cei interesati progreseaza pentru a devenicrestini adevarati. Supraveghetorii crestini doresc ca toateoile, tinere si batrane deopotriva, sa fie sanatoase si bine hra-nite. De aceea, sunt ın permanenta atenti la ele si intervincand este necesar. Acest lucru presupune si sa le aminteas-ca „ce a spus Iehova“, cu alte cuvinte sa le arate ce ınvataScripturile (Ier. 2:2, 5; 7:5–7; 10:2; Tit 1:9).

16 Ieremia a avut nevoie de curaj pentru a transmite me-sajul lui Dumnezeu. Si supraveghetorii congregatiei aunevoie de curaj, mai ales cand trebuie sa ia initiativa pentrua-i ocroti pe fratii lor. De pilda, un pastor spiritual ar puteaobserva ca e necesar sa intervina pentru ca un „mielnou-nascut“ sau chiar o „oaie“ mai batrana sa nu se mur-dareasca cu noroiul lumii lui Satan. Poate ca persoana ce seafla ın pericol nu ıi solicita sfatul. Dar ar putea un pastor cusimtul raspunderii sa stea pasiv cand vede ca un membru alturmei sale se ındreapta spre necaz? Bineınteles ca nu! Elnu va trata cu superficialitate situatia, pretinzand ca totuleste bine, cand, ın mod evident, nu este asa, iar fratele sausora sa risca sa-si piarda pacea cu Iehova (Ier. 8:11).

15, 16. De ce atat o turma propriu-zisa, cat si o turma spirituala tre-buie ıngrijite cu atentie?


17 Cand o oaie imprudenta ‘este dusa ın ratacire’, un pas-tor vigilent va actiona cu promptitudine ındrumand-oınapoi spre turma pentru a fi ın siguranta. (Citeste Ieremia50:6, 7.)

ˆIn mod asemanator, exista situatii cand un supra-

veghetor va trebui sa discute cu fermitate, dar si cu iubire,cu cei care umbla pe cai periculoase. De exemplu, el ar pu-tea observa ca doi tineri logoditi petrec timp ımpreuna faraun ınsotitor ın locuri unde ar putea fi ın pericolul de a cedadorintelor sexuale. Un batran amabil si ıntelegator i-ar puteaajuta pe acei tineri sa evite astfel de situatii compromitatoa-re. Desi va fi atent sa nu-i acuze ın vreun fel, el arputea scoate ın evidenta ımprejurarile ın care ar fi tentati saadopte o conduita pe care Iehova o uraste. La fel ca Ieremia,batranii fideli condamna ceea ce condamna Dumnezeu. Eiıl imita pe Iehova, care nu a fost aspru, ci i-a implorat pe iu-dei prin profetul sau: „Nu faceti, va rog, lucrul acestadezgustator pe care-l urasc!“ (Ier. 5:7; 25:4, 5; 35:15; 44:4).Apreciem noi cu adevarat grija pe care o arata pastorii iubi-tori fata de turma?

18 Desigur, nu toti cei pe care i-a sfatuit Ieremia au ascul-tat de ındrumarile lui. Dar unii au ascultat. De pilda, candBaruc, tovarasul si secretarul sau, a avut nevoie de corec-tare, Ieremia nu s-a retinut sa-i dea sfaturi (Ier. 45:5).Care a fost rezultatul? Baruc a ramas ın favoarea lui Ieho-va si a supravietuit distrugerii Ierusalimului. Si batranii deastazi pot vedea rezultatele pozitive ale eforturilor lor dea-i ajuta pe frati. Acestea ıi ıncurajeaza ‘sa continue sa sededice ındemnarii si predarii’ care duc la salvare (1 Tim.4:13, 16).

17. Cand si cum ar trebui un pastor sa acorde o atentie deosebita uno-ra dintre oi?18. Ce rezultate ıncurajatoare obtin pastorii spirituali prin eforturilelor de a-i ajuta pe membrii congregatiei?


DISCIPLINARE „ÎN M

˘ASURA POTRIVIT

˘A“

19 Un alt rol al supraveghetorilor din prezent este acela dejudecatori spirituali. Rareori, batranii trebuie sa trateze cazuriın care un membru al congregatiei pacatuieste ın modvoit. Obiectivul lor este sa-lajute pe acesta sa se caias-ca. Iehova i-a ındemnat peraufacatori ın mod amabil,dar clar si direct sa renuntela caile lor rele (Ier. 4:14).Însa, daca o persoana dincongregatie nu vrea sa re-nunte la calea sa pacatoasa,supraveghetorii trebuie sa iamasuri pentru a ocroti tur-ma de o potentiala influentacorupatoare. Potrivit instruc-tiunilor Bibliei, ei vor trebuisa-l excluda pe pacatosul ne-penitent.

În astfel de cazuri,

Iehova asteapta ca batranii sasustina normele sale drepte.Un exemplu demn de urmatın acest sens a fost bunul regeIosia. „El a aparat cauza celuinapastuit si a celui sarac.“Acest rege a dovedit ca iubeadreptatea la fel ca Dumne-zeu. De aceea, Iehova a pututspune cu privire la modul de actiune al regelui: „Oare nu astaınseamna a ma cunoaste?“.

Întrucat Iosia a aplicat normele

dreptatii si ale justitiei, „totul i-a mers bine“. Nu te simti si tu

19, 20. Ce responsabilitate au batranii cand unii membri ai congre-gatiei pacatuiesc?


mai ın siguranta cand batranii din congregatia ta se straduiescsa urmeze exemplul lui Iosia? (Ier. 22:11, 15, 16)

20 Avem toata ıncrederea ca Iehova ıi disciplineaza „ın ma-sura potrivita“ pe cei ce pacatuiesc (Ier. 46:28). Prin urmare,ın functie de situatie si de atitudinea manifestata, batranii ıivor sfatui, ıi vor ındemna sau ıi vor mustra pe fratii lor cres-tini. Uneori ar putea fi necesar chiar sa-l excluda pe cel ce nuse caieste.

În astfel de cazuri, batranii nu se vor ruga ın public

pentru cel care este exclus si practica un pacat. Acest lucru arfi inutil (Ier. 7:9, 16).�

Însa ıl vor imita pe Dumnezeu aratan-

du-i celui exclus cum poate redobandi aprobarea lui Iehova.(Citeste Ieremia 33:6–8.) Desi excluderea este o masura careproduce multa durere, putem fi siguri ca normele lui Dum-nezeu sunt drepte, sunt cele mai bune si au ın vedere bineletuturor (Plang. 1:18).

21 Cand pastorii congregatiei ınteleg normele divine si leaplica, turma este sanatoasa, bine hranita si ocrotita (Ps.23:1–6).

Învatamintele ce se desprind din cartea Ieremia cu

privire la atitudini si motivatii, atat potrivite, cat si nepotrivi-te, le pot fi de folos supraveghetorilor crestini cand ısiındeplinesc serioasa responsabilitate de a se ıngriji de oile luiDumnezeu. Fiecare dintre noi s-ar putea ıntreba: Voi conti-nua sa arat apreciere pentru masurile pe care le-a luat Iehovaca sa-si instruiasca, sa-si ındrume si sa-si ocroteasca poporul?Prin urmare, sa fim hotarati sa-i sustinem pe pastorii congre-gatiei, care ‘pastoresc’ turma „cu perspicacitate si cunostinta“(Ier. 3:15; 23:4).

� Vezi Turnul de veghe din 1 decembrie 2001, paginile 30, 31.

21. Cum trebuie sa fie turma lui Dumnezeu, si cum poate contribuifiecare dintre noi la bunastarea ei?În ce situatii trebuie batranii sa actioneze cu mult curaj?Ce asteapta Iehova de la batranii crestini cand ısi exercitarolul de judecatori ai turmei?


REGELE IOIACHIM ısi construia o casa, o cladire grandioa-sa cu cel putin doua niveluri. Camerele aveau sa fie spatioase,cu ferestre largi prin care sa patrunda mult soare si aer proas-pat, pentru ca regele si familia lui sa se simta cat maiconfortabil. Peretii trebuiau sa fie lambrisati cu lemn parfu-mat de cedru din Liban si vopsiti cu o vopsea din import, ınrosu-portocaliu, o culoare aprinsa foarte cautata de cei bo-gati si puternici din alte tari (Ier. 22:13, 14).

2 Construirea casei costa foarte mult. La acea vreme, separe ca vistieria tarii era secatuita din cauza cheltuielilor deaparare a natiunii si din cauza tributului ce trebuia platitEgiptului (2 Regi 23:33–35).

Însa Ioiachim a gasit o cale de

a reduce costul construirii noului sau palat. Pur si simplunu-i platea pe constructori! Regele ıi trata ca pe niste sclavi,profitand cu egoism de truda si sudoarea lor.

3 Prin intermediul lui Ieremia, Dumnezeu l-a condamnatpe Ioiachim pentru egoismul de care dadea dovada.� El i-aamintit acestuia ca tatal sau, regele Iosia, se purtase cu mul-ta bunatate si generozitate cu oamenii care munceau dingreu si cu cei saraci si chiar le aparase cauza la judecata.

În-

� Pentru detalii despre sfarsitul tragic al lui Ioiachim, vezi capito-lul 4, paragraful 12, al acestei publicatii.

1, 2. De ce nu era deloc ıntelept ca Ioiachim sa-si construiasca unpalat?3. Ce contrast izbitor a fost ıntre Ioiachim si tatal sau, si de ce?

CAPITOLUL DOISPREZECE

„OARE NU ASTAÎNSEAMN

˘A

A M˘

A CUNOASTE?“

140

dreptandu-i atentia spre bunatatea lui Iosia fata de cei deconditie umila, Iehova l-a ıntrebat: „Oare nu asta ınseamnaa ma cunoaste?“. (Citeste Ieremia 22:15, 16.)

4Întrucat ın lumea lui Satan lucrurile merg din rau ın mai

rau, avem nevoie de ajutorul si de ocrotirea pe care le acor-da Iehova celor ce ıl cunosc ındeaproape. Prin urmare,trebuie sa ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu. Totoda-ta, trebuie sa reflectam calitatile sale minunate pentru a aveasucces ın lucrarea de predicare a vestii bune. Dar probabil cane ıntrebam: Cum poate un crestin sa ajunga sa-l cunoas-ca pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia?

CEÎNSEAMN

˘A

A-L CUNOASTE PE DUMNEZEU5 Sa ne gandim la influenta pozitiva pe care o are un tata

bun asupra copiilor sai. De exemplu, cand observa ca tatallor ıi ajuta pe cei aflati ın nevoie, copiii ınvata sa fie gene-rosi. Cand vad ca o trateaza pe mama lor cu iubire si curespect, ei ınvata sa manifeste consideratie fata de persoane-le de sex opus. Stiind ca tatal lor are reputatia de om corectsi cinstit ın chestiunile banesti, se simt ındemnati sa fie larandul lor corecti si cinstiti.

Într-adevar, cunoscand calitati-

le parintelui lor si modul sau de a actiona, copiii vor dori,probabil, sa se poarte cu altii la fel ca tatal lor.

6 Asa stau lucrurile si ın cazul unui crestin care ajunge sa-lcunoasca pe Iehova asemenea lui Iosia. El nu doar ıl recu-noaste pe Dumnezeu drept Suveran al universului. CitindBiblia, crestinul ınvata cum ıi trateaza Tatal sau ceresc pe al-tii si doreste sa-i urmeze exemplul. Prin modul sau de viataarata ca iubeste ceea ce iubeste Iehova si ca uraste ceea ce

4. De ce este foarte important sa-l cunoastem pe Iehova?5, 6. a) Ce influenta are un tata bun asupra copiilor sai? b) Spre deo-sebire de Ioiachim, cum ar trebui sa actionam cand cunoastem cailelui Iehova?

„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaste?“ 141

uraste El. Totodata, iubirea sa pentru Iehova se adanceste.În

schimb, o persoana care ignora legile divine si aduceri-le-aminte din partea Tatalui ceresc, neacceptand influentalui ın viata sa, nu ajunge sa-l cunoasca pe adevaratul Dum-nezeu. Ea se aseamana cu Ioiachim, care a aruncat ın foccuvantul lui Iehova transmis prin Ieremia. (Citeste Ieremia36:21–24.)

7 Succesul nostru ın serviciul sacru, precum si perspecti-va de a trai ın lumea noua depind de faptul de a-l cunoastecu adevarat pe Iehova (Ier. 9:24). Sa examinam ın continua-re cateva dintre calitatile lui Dumnezeu, asa cum suntdezvaluite ın scrierile lui Ieremia. Pe parcursul acestei anali-ze, sa ne gandim la unele modalitati prin care fiecare dintrenoi poate sa-l cunoasca si sa-l imite pe Iehova asemenea re-gelui Iosia.

7. De ce este de dorit sa-l cunoastem pe Iehova asemenea regeluiIosia?

„BUN˘

ATATEA SA IUBITOAREESTE VESNIC

˘A!“

8 O fateta a personalitatii lui Iehova este descrisa ın Biblieprin termenul ebraic chesedh.

În multe limbi este greu de

gasit un echivalent al acestui termen.În limba romana, el

este redat prin bunatate iubitoare sau prin iubire loiala. Potri-vit unui dictionar biblic, termenul ebraic descrie ımpletireaa trei calitati: tarie, statornicie si iubire. Lucrarea explica ıncontinuare: „Orice redare a cuvantului care nu cuprindetoate aceste trei calitati pierde inevitabil din bogatia lui

8. Ce ınseamna a manifesta bunatate iubitoare?

De ce se poate spune ca regele Iosia l-a cunoscutındeaproape pe Iehova? Ce implica a-l cunoaste pe Iehovaasa cum l-a cunoscut Iosia?


semantica“. Astfel, o persoana care manifesta bunatate iubi-toare este mai mult decat o persoana amabila. Profundpreocupata de binele altora, ea face tot ce-i sta ın putintapentru a-si ajuta semenii, ın special din punct de vedere spi-ritual. Motivatia principala ce sta la baza faptelor salealtruiste este dorinta de a-i placea Dumnezeului Atotpu-ternic.

9 Cea mai buna modalitate de a ıntelege esenta terme-nului biblic redat prin „bunatate iubitoare“ este studiereamodului ın care Dumnezeu s-a purtat cu ınchinatorii sai ade-varati de-a lungul veacurilor. Iehova i-a ocrotit si i-a hranitpe israeliti pe parcursul celor 40 de ani cat au pribegit prinpustiu.

ˆIn Tara Promisa, el le-a dat judecatori care sa-i salve-

ze din mana dusmanilor si sa-i readuca la ınchinareaadevarata. Fiind alaturi de ei la bine si la greu de-a lungul

9. Ce a dovedit modul ın care s-a purtat Iehova cu Israelul?

Iosia si Ioiachim au reactionat ın mod diferitla cuvintele lui Dumnezeu

secolelor, Iehova a putut spune natiunii: „Te-am iubit cu oiubire vesnica. De aceea, te-am atras cu bunatate iubitoare“(Ier. 31:3).�

10ˆIn zilele noastre, Dumnezeu continua sa arate bunatate

iubitoare ın moduri care le aduc direct foloase ınchinatori-lor sai. Sa ne gandim la rugaciune. Iehova ia seama la toaterugaciunile sincere, dar acorda o atentie deosebita rugaciu-nilor adresate de slujitorii sai dedicati. Chiar daca ne rugamde ani de zile pentru aceleasi probleme, care persista, el nu-sipierde rabdarea cu noi si nici nu oboseste sa ne asculte. Cuo anumita ocazie, Iehova i-a spus lui Ieremia sa trimita unmesaj unui grup de iudei aflati deja ın exil ın Babilon. Aces-tia erau la peste 800 de kilometri de templu, departe defamilie si de prietenii din Iuda. Dar faptul ca se aflau atat de

� The New English Bible reda cuvintele lui Iehova astfel: „Te-am iu-bit din timpuri stravechi si nu am ıncetat sa-ti port de grija“.

10. Asa cum reiese din cazul iudeilor exilati ın Babilon, cum arata Ie-hova bunatate iubitoare prin modul ın care asculta rugaciunile?

144

departe de templu nu l-a ımpiedicat pe Iehova sa le ascultecererile pentru favoare si laudele. Cata mangaiere le-au adusacelor iudei cuvintele lui Dumnezeu pe care le gasim astaziın Ieremia 29:10–12! (Citeste.) Gandindu-ne acum la ruga-ciunile noastre sincere, nu sunt aceste cuvinte ıncurajatoaresi pentru noi?

11 O alta dovada a bunatatii iubitoare a lui Iehova este evi-denta ın modul sau pozitiv de a privi lucrurile. LocuitoriiIerusalimului se rasculasera, iar distrugerea orasului era imi-nenta. Ce viitor ıi astepta pe acei rasculati, care ın realitatese razvratisera ımpotriva lui Dumnezeu? Probabil ca urmausa moara de foame ori sa fie ucisi de sabia babilonienilorsau, ın cel mai bun caz, sa fie dusi ın exil si sa-si gaseasca sfar-situl pe meleaguri straine.

ˆInsa Iehova avea ‘un cuvant bun’

pentru cei ce se caiau si ısi schimbau modul de viata. El le-apromis ca avea ‘sa-si aduca aminte’ de ei si sa-i aduca ınapoidin ındepartatul Babilon pentru ‘a-i pune iar ın locul aces-ta’, ın tara lor natala (Ier. 27:22). Astfel, acestia aveau sa strige:„Laudati-l pe Iehova al armatelor, caci Iehova este bun, cacibunatatea sa iubitoare este vesnica!“ (Ier. 33:10, 11).

12 Datorita bunatatii sale iubitoare, Iehova este o Sursa deıncurajare pentru cei ce se afla ın situatii deznadajduite dinpunct de vedere uman. De pilda, unii au facut candva partedin congregatia crestina si au fost disciplinati cu dreptate.Poate ca ei se simt coplesiti de sentimente de vinovatie si ezi-ta sa se asocieze din nou cu poporul lui Dumnezeu. Probabilse ıntreaba daca Iehova ıi va putea ierta vreodata si daca ıiva reprimi ın congregatie. Dumnezeul Atotputernic are ‘uncuvant bun’ pentru toti acestia. Ei au posibilitatea saprimeasca un ajutor plin de bunavointa pentru a face schim-barile necesare ın modul de gandire si ın conduita lor.

11, 12. a) Ce perspectiva le-a oferit Iehova locuitorilor Ierusalimului?b) Ce ajutor poate primi o persoana care a trebuit sa fie disciplinata?


Cuvintele pe care le-am citit ın paragraful anterior pot fi apli-cate ca principiu si ın cazul lor: Iehova ıi ‘va pune iar ın loculacesta’, ın mijlocul poporului sau fericit (Ier. 31:18–20).

13 De asemenea, ın bunatatea sa iubitoare, Iehova ıi spri-jina cu loialitate pe slujitorii sai fideli.

ˆIn aceste ultime zile

ale lumii lui Satan, putem avea toata ıncrederea ca Iehova ıiva sustine si ıi va ocroti pe toti cei ce cauta mai ıntai Rega-tul. Sa nu uitam ca, ın ultimele zile ale Ierusalimului, Ieremias-a bizuit pe Iehova pentru hrana si ocrotire. Dumnezeu nul-a dezamagit niciodata (Ier. 15:15; citeste Plangerile 3:55–57).Daca treci prin ıncercari mari, indiferent de natura lor, fii si-gur ca Iehova ısi aminteste de faptele tale de loialitate.Datorita bunatatii sale iubitoare, el doreste sa te sustina casa faci fata oricarei ıncercari. (Compara cu Plangerile 3:22.)

13. De ce este ıncurajator sa stim ca Iehova l-a sustinut pe Ieremia?

Ce aspect al bunatatii iubitoare a lui Iehova te atragecel mai mult si de ce?


„VIU ESTE IEHOVA . . .ÎN JUSTITIE!“

14 Unii oameni stau ani de zile ın ınchisoare pentru faptepe care nu le-au comis. Altii chiar au fost condamnati lamoarte, iar dupa executie s-a dovedit ca erau nevinovati.

În

unele tari sunt parinti care ajung de disperare sa-si vanda casclavi copiii pentru a-si hrani familia. Ce simti cand auzi de-spre astfel de nedreptati? Ce crezi ca simte Iehova? Bibliaarata clar ca el doreste sa puna capat oricarei suferinte. Dealtfel, el este singurul care poate sa faca acest lucru. De ace-ea, toti cei saraci si nevinovati care sufera astazi pot privi cuıncredere viitorul. Iehova, Dumnezeul justitiei, ia masuripentru a-i elibera din necazul lor! (Ier. 23:5, 6)

15În zilele lui Ieremia, unii iudei erau constienti de supe-

rioritatea dreptatii divine. De exemplu, profetul a spus ca,daca acestia s-ar fi cait de pacatele lor, ar fi declarat, ca o do-vada a schimbarii lor de atitudine: „Viu este Iehova ın adevar,ın justitie si ın dreptate!“ (Ier. 4:1, 2). Da, ın scopul lui Dum-nezeu nu este loc pentru nedreptate.

Însa exista si alte dovezi

ca Iehova iubeste dreptatea.16 Dumnezeu ısi respecta ıntotdeauna cuvantul si este

demn de ıncredere. Multi oameni ısi ıncalca promisiunile,dar nu si Iehova. Chiar legile naturii, legi stabilite de el sicare sunt spre folosul oamenilor, sunt neschimbatoare (Ier.31:35, 36). De asemenea, putem avea ıncredere ın promi-siunile si ın hotararile sale judecatoresti, ıntrucat suntıntotdeauna bune. (Citeste Plangerile 3:37, 38.)

17 Ca Judecator, Iehova nu se opreste niciodata la ın-fatisarea exterioara a lucrurilor. El priveste dincolo de

14. Mentionati unele nedreptati despre care ati auzit ın ultima vreme.15, 16. a) Ce adevar despre Iehova a scos ın evidenta Ieremia? b) Dece putem avea ıncredere ın legile si ın promisiunile lui Dumnezeu?17. a) Ce fel de judecator este Iehova? b) De ce putem avea ıncredereın modul ın care batranii se ocupa de problemele din congregatie?(Vezi chenarul „Ei judeca pentru Iehova“, de la pagina 148.)


aparente pentru a ıntelege toate aspectele unei probleme.Totodata, cantareste motivatiile celor implicati. Astazi, casa afle care este starea inimii unui pacient, medicii folo-sesc echipamente si tehnici sofisticate pentru a examinainima ın timp ce pompeaza sangele. Ei pot examina si ri-nichii, care ındeplinesc functia de filtrare a sangelui.Iehova poate face ınsa mult mai mult. El cerceteaza inimafigurativa, cantarind motivatiile unei persoane, si exami-neaza rinichii simbolici, care reprezinta cele mai profundesentimente ale unui om. Astfel, el poate vedea ce a deter-minat o persoana sa actioneze ıntr-un anumit fel si cumısi considera ea actiunile. Cel Atotputernic nu este cople-sit de nenumaratele detalii ce ies la iveala ın urma acesteicercetari minutioase. Cand ne judeca, el foloseste toate in-


Prin intermediul Cuvantului sau scris si al congre-gatiei crestine, Iehova ıi ınvata pe batrani metode-le sale de a judeca. El le-a dat autoritatea sa rezol-ve problemele din congregatie ca reprezentanti ai sai.Acesti frati sunt imperfecti si nu pot citi inima oameni-lor, asa cum face Iehova. Totusi, ei doresc sa se poar-te cu colaboratorii lor ın credinta potrivit modeluluilasat de Atotputernicul Dumnezeu. Batranii se roagapentru ındrumare divina si cauta sa aplice principiibiblice adecvate situatiei, straduindu-se astfel ‘sa ju-dece cu dreptate’, la fel ca Iehova (Ier. 11:20). Prin ur-mare, exista motive ıntemeiate sa avem ıncredere ınbatrani, ‘caci ei vegheaza neıncetat asupra sufletelornoastre ca unii care vor da socoteala’ (Evr. 13:17).

EI JUDEC˘

A PENTRU IEHOVA

formatiile ıntr-un mod corect si echilibrat. Nici cel maiıntelept judecator uman nu se poate compara cu el! (Ci-teste Ieremia 12:1a; 20:12.)

18 Asadar, avem o baza solida pentru a ne ıncrede ın Ieho-va, chiar daca uneori avem mustrari de constiinta din cauzaunor greseli din trecut. Sa nu uitam ca Iehova nu este unprocuror ındarjit care cauta motive sa pedepseasca, ci maidegraba un Judecator plin de compasiune care doreste sa neajute. Daca esti ınca nelinistit din cauza unor fapte din tre-cut sau a unei situatii ın care este implicata alta persoana,roaga-te lui Iehova si ıncredinteaza-i ‘cauza’, sau framantari-le tale, pentru a-ti putea regasi pacea.� Cu ajutorul sau, potivedea cat de mult pretuieste el perseverenta ta ın serviciulsacru. (Citeste Plangerile 3:58, 59.)

19 Este firesc ca Dumnezeul dreptatii perfecte sa pretindadin partea celor ce cauta aprobarea lui sa practice la randullor dreptatea (Ier. 7:5–7; 22:3). Predicarea fara prejudecati avestii bune este o modalitate importanta de a manifestadreptatea divina. Dand dovada de constiinciozitate cand fa-cem vizite ulterioare si cand conducem studii biblice, noireflectam normele superioare de dreptate ale lui Dumnezeuıntr-un mod care aduce realmente foloase.

ˆIntr-adevar, Ieho-

va doreste ca orice fel de oameni sa ınvete despre el si sa fie

� Daca un frate sau o sora a facut ceva prin care a ıncalcat ın modclar legea lui Dumnezeu, situatia trebuie adusa ın atentia batranilorcongregatiei, care se vor ocupa de caz si vor oferi ajutorul spiritual ne-cesar (Iac. 5:13–15).

18, 19. Ce influenta are asupra noastra faptul de a cunoaste drepta-tea lui Dumnezeu?ˆIn ce fel ne aduce mangaiere dreptatea lui Iehova?Cum le putem aduce mangaiere altora reflectanddreptatea lui Dumnezeu?


salvati (Plang. 3:25, 26). Ce privilegiu este sa fim colabora-tori ai lui Dumnezeu, oglindind dreptatea sa ın aceastalucrare prin care se salveaza vieti!

„NU VOI FI INDIGNAT PE VESNICIE“20 Multi considera cartile Ieremia si Plangerile doar un me-

saj de condamnare a rautatii.Însa acest punct de vedere

ignora impresionantele pasaje ın care Iehova ısi implora po-porul sa se ıntoarca la el pentru a fi iertat. Dumnezeu i-aındemnat pe iudei: „

Întoarceti-va, va rog, fiecare de la calea

lui rea si ındreptati-va caile si faptele!“. Cu alta ocazie, Iere-mia le-a spus: „

Îndreptati-va caile si faptele si ascultati de

glasul lui Iehova, Dumnezeul vostru! Atunci lui Iehova ıi vaparea rau de nenorocirea pe care a anuntat-o ımpotriva voas-tra“ (Ier. 18:11; 26:13). Si ın zilele noastre, Iehova ıi iarta petoti cei ce se caiesc cu sinceritate si renunta la practicile lorgresite.

21 Iehova nu doar vorbeste despre iertare, ci si actioneazaca atare. Prin intermediul lui Ieremia, el si-a ındemnat po-porul: „

Întoarce-te, o, renegata Israel . . . Nu ma voi uita la

voi cu fata plina de manie . . . Nu voi fi indignat pe vesni-cie“ (Ier. 3:12). Dumnezeu nu tine manie si nu nutresteresentimente fata de niciun slujitor al sau pe care l-a iertat.Chiar si cand cineva face o fapta rea, Iehova doreste sa res-tabileasca relatiile deteriorate.

În pofida pacatelor comise,

daca acea persoana se caieste sincer si cauta sa fie iertata, Ie-hova ‘o va aduce ınapoi ın favoarea sa’ si o va binecuvanta(Ier. 15:19). Meditand la aceasta asigurare, oricine s-a ınde-partat de adevaratul Dumnezeu se poate simti ıncurajat sa

20. a) Ce a scos ın evidenta Ieremia cu privire la modul lui Dumne-zeu de a trata cu oamenii? b) Ce legatura exista ıntre iertarea lui Iehovasi faptul de ‘a-i parea rau’? (Vezi chenarul „

În ce sens «ıi pare rau» lui

Iehova?“, de la pagina 151.)21. Ce doreste sa faca Iehova cand iarta o persoana?



Putem ıntelege cu cata marinimie iarta Dumnezeudaca ne gandim cum se poarta el cu cei care au practi-cat pacatul, dar care mai tarziu se caiesc. Cand observaca fac schimbari ın viata si se supun din nou legilor sale,lui Dumnezeu ‘ıi pare rau’ (Ier. 18:8; 26:3).

În ce sens?

Dumnezeu este perfect si nu greseste niciodata candjudeca lucrurile. Lui nu-i pare rau asa cum ıi pare rauunui om care judeca total gresit o situatie. Lui Iehova ıipare rau ın sensul ca ısi schimba modul de a actiona fatade o persoana ca urmare a schimbarii pe care o observaın inima ei.ˆ

Insa nu este vorba de un act rece de revocare a uneisentinte. Cand un pacatos se caieste, se schimba sen-timentele lui Iehova fata de el. Potrivit unor eruditi, separe ca verbul ebraic tradus ın versetele mentionate maisus prin „a-i parea rau“ transmitea initial ideea de a res-pira adanc si, probabil, de a rasufla apoi usurat. Aceastaar putea sugera ca, ın momentul ın care Iehova obser-va sentimente sincere de regret ın inima unui om, el res-pira adanc, figurativ vorbind, si rasufla usurat. Dumne-zeu ıi poate arata unei persoane care se caieste aceeasiatentie plina de iubire de care se bucura cei ce au apro-barea Lui. Desi cel care a pacatuit trebuie, probabil, sasuporte unele consecinte, Dumnezeu apreciaza ca aces-ta si-a schimbat atitudinea. El reduce asprimea „nenoro-cirii“, sau a disciplinarii divine, pe care, altfel, acea per-soana ar fi meritat-o (Ier. 26:13). Ce judecator uman arreactiona astfel la adevarata cainta? Iehova ınsa ısi ga-seste placerea ın a face acest lucru (Ier. 9:24).

ÎN CE SENS ‘

ÎI PARE R

˘AU’ LUI IEHOVA?

se ıntoarca la el.Într-adevar,

modul lui Iehova de a iertane face sa ne dorim sa neapropiem si mai mult de el.(Citeste Plangerile 5:21.)

22 Cand cineva ne suparaprintr-o vorbire sau o purta-re nechibzuita, vom urmaexemplul lui Iehova? Cu pri-vire la iudeii din vechime,Dumnezeu a spus ca aveasa-i ‘purifice’ pe cei pe care ıiierta. (Citeste Ieremia 33:8.)El ıi purifica pe cei ce secaiesc ın sensul ca trece pes-te nelegiuirea lor si le da unnou ınceput ın serviciul sau.E adevarat, daca o persoanaeste iertata de Dumnezeu nu

ınseamna ca este purificata de imperfectiunea mostenita, de-venind astfel perfecta, fara pacat.

Însa putem ınvata ceva din

cuvintele prin care Dumnezeu si-a exprimat dorinta de a-ipurifica pe oameni. Si noi ne putem stradui sa trecem pestegreseala, sau insulta, cuiva, ceea ce ar echivala cu „a purifi-ca“ imaginea pe care o avem ın inima noastra despre aceapersoana. Cum putem face acest lucru?

23 Imagineaza-ti ca primesti ın dar o bijuterie care estemostenire de familie. Daca se ınnegreste sau ısi pierde stra-lucirea, te gandesti imediat sa o arunci? Nicidecum. Probabilte vei stradui s-o cureti bine si sa-i ındepartezi orice pata casa-i admiri frumusetea si stralucirea ın lumina soarelui.

În

22, 23. Daca dorim sa iertam asemenea lui Iehova, ce obiectiv trebu-ie sa urmarim?

mod asemanator, poti sa te straduiesti sa ındepartezi oriceresentiment sau suparare fata de sora ori fratele care te-a le-zat.

Împotriveste-te tendintei de a starui cu gandul asupra

cuvintelor si actiunilor ce te-au facut sa suferi. Cand reusestisa treci peste ele, purifici, de fapt, imaginea si amintirile pecare le ai ın inima ta despre cel pe care l-ai iertat. Curatin-du-ti inima de gandurile negative fata de acea persoana, estimai dispus sa reınnozi acea prietenie stransa ce parea pier-duta pentru totdeauna.

24În acest capitol am examinat doar cateva dintre cali-

tatile lui Iehova si modul minunat ın care el le manifesta.Am putut ıntelege ca, pe masura ce ajungem sa-l cunoas-tem mai bine pe Dumnezeu, avem personal multe foloase.Acestea constituie o motivatie puternica pentru a-i aduceınchinare ıntr-un mod aprobat de el. Daca ıl vom cunoas-te pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia, vom fi cuadevarat fericiti, fericirea fiind un alt aspect al personali-tatii lui Dumnezeu.

25 Cunoscandu-l pe Iehova ındeaproape, vom fi ın relatiimai bune cu ceilalti. Daca ne vom stradui sa aratam buna-tate iubitoare, sa fim drepti si sa iertam asemenea lui Iehova,ne vom bucura de legaturi de prietenie mai stranse si maifrumoase cu fratii din congregatia crestina.

În plus, vom fi

ınvatatori mai eficienti la vizitele ulterioare si la studiile bi-blice. Persoanelor interesate le va fi mai usor sa ımbratisezemodul de viata crestin, pe care ıl vad la noi. Astfel, vom fimai bine pregatiti sa le ajutam sa se ınchine lui Iehovaıntr-un mod aprobat, da, sa urmeze „calea cea buna“!(Ier. 6:16)

24, 25. Ce foloase avem daca ajungem sa-l cunoastem pe Iehova lafel de bine ca regele Iosia?

Ce ıti transmit cuvintele din Plangerile 5:21?


IERUSALIMUL zacea ın ruina, iar deasupra lui se ridica unnor gros de fum. Cotropitorii babilonieni incendiasera ora-sul. Lui Ieremia ınca ıi rasunau ın urechi tipetele de groazaale celor ce cadeau ucisi de dusmani. I se spusese ce avea sase ıntample, iar evenimentele s-au derulat exact asa cumprezisese Dumnezeu. „Iehova a facut ce-si pusese ın gand“,a spus suspinand profetul. Cat de tragica a fost distrugereaIerusalimului! (Citeste Plangerile 2:17.)

2 Da, Ieremia a vazut ımplinirea multor profetii transmi-se poporului lui Dumnezeu, inclusiv a unor profetii dinvechime. Cu cateva secole mai ınainte, Moise prezentase ın

1. Ce a spus Ieremia despre profetiile lui Iehova dupa ce a fost distrusIerusalimul?2. La ımplinirea carei profetii rostite cu secole mai ınainte a fost mar-tor Ieremia?

CAPITOLUL TREISPREZECE

„IEHOVA A F˘

ACUTCE-SI PUSESE

ˆIN G

ˆAND“

fata israelitilor „binecuvantarea“ de care puteau avea partedaca ascultau, dar si „blestemul“ care s-ar fi abatut asupralor daca nu ascultau. Iehova dorea ce e mai bun pentrupoporul sau, binecuvantarile.

ˆInsa, daca nu ascultau, bles-

temele aveau sa fie cumplite. Moise avertizase, iar mai tarziusi Ieremia, ca toti cei care ıl ignorau pe Iehova si i se ımpo-triveau aveau sa ajunga „sa manance carnea fiilor lor sicarnea fiicelor lor“ (Deut. 30:19, 20; Ier. 19:9; Lev. 26:29).Poate ca unii se ıntrebau: „E posibil sa se ıntample ceva atatde ınfiorator?“.

ˆIn timpul asediului babilonian, cand foa-

metea a cuprins Ierusalimul, s-a vazut ca era posibil. Iata cea consemnat Ieremia: „Femeile pline de duiosie au ajunssa-si fiarba cu mainile lor copiii. Iar ei au ajuns ca pai-nea consolarii ın timpul prabusirii fiicei poporului meu“(Plang. 4:10). Ce ıngrozitor!

3 Desigur, cand a trimis profeti precum Ieremia, Iehovanu a vrut doar sa-si anunte poporul despre iminenta distru-gere. Dumnezeu dorea ca acesta sa se caiasca si sa se ıntoarcape calea ascultarii. Ezra a subliniat si el acest lucru: „Ieho-va, Dumnezeul stramosilor lor, a trimis de repetate oriavertismente ımpotriva lor prin mesagerii sai, caci ıi eramila de poporul sau si de locuinta sa“ (2 Cron. 36:15; cites-te Ieremia 26:3, 12, 13).

4 Asemenea lui Iehova, lui Ieremia ıi era mila de popor.Putem observa aceasta din cele spuse de el ınainte ca Ieru-salimul sa fie distrus. Profetul era profund tulburat dincauza iminentului dezastru. Nenorocirea putea fi evitatadaca poporul dadea ascultare mesajului sau. Sa ne imagi-nam sentimentele puternice ale lui Ieremia ın timp cetransmitea mesajul divin. Profetul a spus cu durere ın glas:„O, launtrul meu, launtrul meu! Am dureri cumplite ın

3. Cu ce scop a trimis Dumnezeu profeti la poporul sau?4. Ce a simtit Ieremia ın timp ce a transmis mesajul divin?

„Iehova a facut ce-si pusese ın gand“ 155

adancul inimii mele. Inima ımi este tulburata. Nu pot satac, fiindca sufletul meu a auzit sunetul cornului, semna-lul de razboi“ (Ier. 4:19). Ieremia pur si simplu nu putea sanu-i avertizeze pe conationalii sai cu privire la nenoroci-rea ce avea sa se abata asupra lor.

DE CE ERA ATˆ

AT DE CONVINS?5 De ce era Ieremia atat de convins ca lucrurile profetite

de el aveau sa se ımplineasca? (Ier. 1:17; 7:30; 9:22) Ieremiaera un om cu o credinta ferma, care studiase Scripturile sistia ca Iehova este Dumnezeul profetiilor adevarate. Istoriadovedise ca Iehova are capacitatea de a prezice evenimentece par imposibile din punct de vedere uman, cum a fost eli-berarea israelitilor din sclavia egipteana. Ieremia cunostearelatarea despre exod si cuvintele lui Iosua, care a trait ınacea perioada. Iosua le reamintise conationalilor sai: „Voirecunoasteti din toata inima voastra si din tot sufletul vos-tru ca niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vile-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, n-a ramas neımplinit.Toate vi s-au ımplinit. Niciun cuvant dintre ele n-a ramasneımplinit“ (Ios. 23:14).

6 Dar de ce este important sa acordam atentie profetiilorlui Ieremia?

În primul rand, deoarece el a avut motive ın-

temeiate sa creada ca Iehova va duce la ındeplinire ceea cea spus.

În al doilea rand, deoarece unele dintre profetiile

transmise de el se ımplinesc ın prezent, iar altele se vor ım-plini ın viitor.

În al treilea rand, pentru ca, prin numarul

impresionant al mesajelor divine pe care le-a rostit, precumsi prin forta cu care le-a transmis, Ieremia s-a dovedit a fiun slujitor deosebit al lui Iehova. Asa cum spunea un eru-

5. De ce era convins Ieremia ca lucrurile profetite de el aveau sa seımplineasca?6, 7. a) De ce trebuie sa acordam atentie profetiilor lui Ieremia? b) Cene va ajuta sa fim convinsi de adevarul mesajului pe care-l predicam?


dit, „chiar si ın randul profetilor, Ieremia este un gigant“.Si ıntr-adevar, Ieremia a fost o figura marcanta ın istoria po-porului lui Dumnezeu, motiv pentru care unii dintre cei cel-au auzit pe Isus vorbind au crezut ca era profetul Ieremia(Mat. 16:13, 14).

7 La fel ca Ieremia, noi traim ıntr-o perioada ın care seımplinesc profetii biblice de importanta capitala. Si, aseme-nea lui, trebuie sa ne pastram convingerea ferma capromisiunile lui Dumnezeu sunt adevarate (2 Pet. 3:9–14).Cum putem face aceasta? Cultivand ıncredere ın Cuvantulprofetic infailibil al lui Iehova. De aceea, ın paragrafele ur-matoare vom analiza cateva profetii pe care le-a rostitIeremia. Unele s-au ımplinit ın timpul vietii sale, altele s-auımplinit mai tarziu, iar unele ne influenteaza viata ın pre-zent, precum si viitorul. Cu siguranta, aceasta analiza ne vaıntari credinta ın Cuvantul profetic al lui Iehova. Astfel,vom fi si mai convinsi ca Dumnezeu ‘va face ce si-a pus ıngand’ (Plang. 2:17).

PROFETII CARE S-AUˆIMPLINITˆ

IN TIMPUL LUI IEREMIA8 Multi oameni ıncearca sa prezica viitorul. Sa ne gandim

la economisti, politicieni, meteorologi sau medii spiritiste.Fara ındoiala, ne dam seama ca este dificil sa prevezi cuexactitate chiar si lucruri simple, de exemplu ce s-ar pu-tea ıntampla ın cateva zile sau ın cateva saptamani. Ceputem spune ınsa despre Biblie? Exactitatea profetiilor esteuna dintre trasaturile ei distinctive (Is. 41:26; 42:9). Toateprofetiile facute de Ieremia, cu privire la viitorul apropiat

8, 9. Care este una dintre trasaturile distinctive ale Bibliei?

De ce a trimis Dumnezeu profeti? De ce avem ıncredereın profetiile referitoare la o iminenta distrugere?


sau ındepartat, au fost exacte. Multe dintre ele s-au referitla persoane individuale ori la natiuni. Sa analizam mai ın-tai cateva profetii ce s-au ımplinit ın timpul vietii luiIeremia.

9 Cine poate prezice astazi care va fi situatia pe scenamondiala peste un an sau doi? De exemplu, ce analist ındomeniul relatiilor internationale poate prezice cu exacti-tate daca vom asista la o schimbare ın ierarhia puterilorpolitice ale lumii?

ˆInsa, prin inspiratie divina, Ieremia a pre-

zis extinderea sferei de influenta a Babilonului. El a spus caBabilonul era ‘cupa de aur’ cu care Iehova avea sa-si versemania asupra lui Iuda si asupra multor orase si popoare ın-vecinate, care aveau sa ajunga astfel sub stapanirea acesteiputeri (Ier. 51:7). Ieremia si contemporanii sai au fost mar-tori la ımplinirea acestor profetii. (Compara cu Ieremia25:15–29; 27:3–6; 46:13.)

10 Tot prin intermediul lui Ieremia, Iehova a dezvaluitsfarsitul a patru regi ai lui Iuda.

ˆIn ce-l priveste pe Ioahaz,

sau Salum, unul dintre fiii regelui Iosia, Dumnezeu a pre-zis ca avea sa fie exilat si sa nu se mai ıntoarca niciodataın Iuda (Ier. 22:11, 12). Si asa s-a ıntamplat (2 Regi23:31–34). Dumnezeu a spus ca Ioiachim, succesorul luiIoahaz, ‘avea sa fie ıngropat cum este ıngropat un magar’(Ier. 22:18, 19; 36:30). Desi nu mentioneaza cum a muritIoiachim sau ce s-a ıntamplat cu trupul lui, Biblia spuneca fiul sau Ioiachin i-a succedat la tron ın timpul asediu-lui babilonian. Ieremia a profetit ca Ioiachin (numit siConia sau Ieconia) avea sa fie exilat ın Babilon si sa moa-ra acolo (Ier. 22:24–27; 24:1). Si acest lucru s-a ıntamplatıntocmai. Cat despre ultimul rege al lui Iuda, Zedechia,Ieremia a prezis ca avea sa fie dat ın mana dusmanilor,care nu aveau sa arate mila fata de el (Ier. 21:1–10). S-a ın-

10. Ce a prezis Iehova despre patru regi ai lui Iuda?


tamplat oare asa? Categoric. Dusmanii l-au luat captiv peZedechia, i-au ucis fiii sub privirile sale, i-au scos ochii sil-au dus ın Babilon, unde a murit (Ier. 52:8–11).

Într-ade-

var, toate aceste profetii s-au ımplinit!11

În capitolul 28 din cartea Ieremia citim ca, ın timpul

domniei lui Zedechia, profetul fals Hanania a contrazis ceeace a spus Iehova prin Ieremia, si anume ca Ierusalimul aveasa ajunga sub stapanirea Babilonului. Sfidand cuvantul luiDumnezeu, Hanania sustinea ca jugul pe care Nebucadne-tar ıl pusese pe „gatul“ lui Iuda si al altor natiuni avea sa fie„rupt“.

Însa, la porunca lui Iehova, Ieremia a dezmintit de-

claratiile lui Hanania, a avertizat din nou ca multe natiuniaveau sa ajunga sub stapanirea babilonienilor si i-a spus pro-fetului fals ca avea sa moara chiar ın acel an. Toate acesteas-au ımplinit ıntocmai! (Citeste Ieremia 28:10–17.)

12 Desigur, cel mai important mesaj profetic pe care i l-adat Dumnezeu lui Ieremia a fost cel despre caderea Ierusa-limului. Ieremia a avertizat de repetate ori ca, daca iudeii,vinovati de idolatrie, nedreptate si violenta, nu se caiau,orasul avea sa fie distrus (Ier. 4:1; 16:18; 19:3–5, 15). Multidintre contemporanii lui Ieremia nu credeau ca Iehova vaface vreodata asa ceva.

În Ierusalim se afla templul lui Dum-

nezeu. Cum ar fi putut El sa permita ca acel edificiu sfantsa fie distrus? Din punctul lor de vedere, era imposibil caacest lucru sa se ıntample. Dar Iehova nu minte. El a facutce-si pusese ın gand (Ier. 52:12–14).

13 Slujitorii de astazi ai lui Dumnezeu se afla ıntr-o si-tuatie asemanatoare cu cea a ınchinatorilor loiali din

11. Cine a fost Hanania, si ce a prezis Iehova cu privire la el?12. Cum au reactionat majoritatea contemporanilor lui Ieremia lacel mai important mesaj profetic transmis de el?13. a)

În ce fel se aseamana zilele noastre cu zilele lui Ieremia? b) De

ce prezinta interes pentru noi promisiunile pe care le-a facut Dumne-zeu unor persoane din timpul lui Ieremia?


timpul lui Ieremia. Stim ca Iehova va aduce ın curand ne-norocirea asupra tuturor celor ce refuza sa acorde atentieavertismentelor date de El.

ˆInsa promisiunile sale profeti-

ce pot fi o sursa de ıncurajare pentru noi asa cum au fostsi pentru iudeii care au sustinut ınchinarea curata ın zile-le lui Ieremia. Dumnezeu a spus despre recabiti ca aveausa supravietuiasca distrugerii Ierusalimului deoarece au as-cultat cu fidelitate de el si de poruncile stramosului lor.Si, ıntr-adevar, recabitii au supravietuit. O dovada ın acestsens este mentionarea ulterioara a lui „Malchia, fiul luiRecab“, care a ajutat la reconstruirea Ierusalimului ıntimpul guvernarii lui Neemia (Neem. 3:14; Ier. 35:18, 19).Iehova l-a asigurat si pe Ebed-Melec ca avea sa supravie-tuiasca deoarece si-a pus ıncrederea ın Dumnezeu si l-asustinut pe Ieremia (Ier. 38:11–13; 39:15–18). De aseme-nea, Dumnezeu i-a promis lui Baruc, colaboratorul luiIeremia, ca avea sa-si primeasca ‘sufletul ca prada’ (Ier.45:1, 5). Ce concluzie putem trage analizand ımplinirea

Parinti, folositi exemplul recabitilor, al lui Ebed-Melecsi al lui Baruc pentru a cladi credinta copiilor vostri


acestor profetii? Cum crezi ca va actiona Iehova ın cazultau daca esti fidel? (Citeste 2 Petru 2:9.)

PROFETII CARE S-AUÎMPLINIT MAI T

ÂRZIU

14 Dumnezeu a profetit ca Nebucadnetar avea sa cucereas-ca nu numai Iuda, ci si Egiptul (Ier. 25:17–19). Acest lucrutrebuie sa fi fost greu de crezut deoarece Egiptul era o mareputere si chiar stapanea asupra lui Iuda (2 Regi 23:29–35).Dupa caderea Ierusalimului, unii iudei ramasi ın tara s-augandit sa plece ın Egipt ın speranta ca vor gasi ocrotire si si-guranta.

Însa Iehova i-a avertizat sa nu faca aceasta si i-a asi-

gurat ca avea sa-i binecuvanteze daca ramaneau ın Iuda. Dar,daca fugeau ın Egipt, ‘sabia de care le era frica avea sa-i ajun-ga din urma’ (Ier. 42:10–16; 44:30). Ieremia nu mentionea-za ın scrierile sale daca a vazut sau nu cotropirea Egiptuluide catre babilonieni. Stim ınsa sigur ca refugiatii iudei autrait ımplinirea profetiei lui Iehova cand Babilonul a cuceritEgiptul la ınceputul secolului al VI-lea ı.e.n. (Ier. 43:8–13).

15 Ieremia a profetit si cum avea sa sfarseasca Babilonul,cuceritorul Egiptului. Cu un secol ınainte, el a prezis cuexactitate caderea brusca a Babilonului. El a aratat ca apelece constituiau un element al sistemului de aparare al Babi-lonului aveau ‘sa sece’ si ca ‘vitejii sai’ nu aveau sa lupte (Ier.50:38; 51:30). Aceste profetii s-au ımplinit ın cele mai micidetalii cand mezii si persii au deviat apele Eufratului, autrecut albia fluviului si au patruns ın oras, luandu-i pe

14. De ce a fost remarcabila profetia lui Dumnezeu despre Babilon?15, 16. Cum s-a ımplinit cuvantul lui Dumnezeu referitor la elibera-rea poporului sau?

Cum i-a ıncurajat pe recabiti, pe Ebed-Melec si peBaruc faptul ca profetiile lui Dumnezeu s-au ımplinitıntotdeauna? Cum va ıncurajeaza pe voi acest lucru?


babilonieni prin surprindere. Remarcabila este si profetiapotrivit careia orasul avea sa devina un pustiu si sa nu maifie locuit niciodata (Ier. 50:39; 51:26). Astazi, pe locul undese ınalta odinioara maretul Babilon se gasesc doar niste rui-ne, fapt ce atesta exactitatea profetiei divine.

16 Iehova a declarat prin Ieremia ca iudeii aveau sa le slu-jeasca babilonienilor 70 de ani. Dupa aceea, Dumnezeuavea sa-si aduca poporul ınapoi ın tara. (Citeste Ieremia25:8–11; 29:10.) Daniel a crezut cu tarie ın aceasta profetie,pe baza careia a calculat cand avea sa se sfarseasca perioadaın care Ierusalimul era „lasat pustiu“ (Dan. 9:2). „Ca sa seımplineasca cuvantul lui Iehova rostit prin gura lui Iere-mia“, a spus Ezra, „Iehova a trezit spiritul lui Cirus, regelePersiei“, cuceritorul Babilonului, pentru a-i restabili pe evreiın tara lor (Ezra 1:1–4). Evreii reıntorsi au putut apoi sa sebucure de pace ın tara si au restabilit ınchinarea curata, asacum prezisese Ieremia (Ier. 30:8–10; 31:3, 11, 12; 32:37).

17 Ieremia a consemnat si profetii care aveau sa se ımpli-neasca ın viitorul ındepartat. El a declarat: „Iata ce a spus Ie-hova: «Un glas se aude ın Rama, bocet si plans amar: Rahe-la ısi plange fiii. Nu vrea sa fie mangaiata pentru fiii ei,fiindca nu mai sunt»“ (Ier. 31:15). Se pare ca, dupa distruge-rea Ierusalimului ın 607 ı.e.n., iudeii captivi au fost adunatiın orasul Rama, la aproximativ opt kilometri nord de Ieru-salim. E posibil ca, la Rama, unii prizonieri chiar sa fi fostucisi. Uciderea lor ar fi putut duce la o ımplinire initiala aprofetiei, facand-o, figurativ vorbind, pe ‘Rahela sa-si plan-ga fiii’.

ˆInsa, dupa mai bine de sase sute de ani, regele Irod a

poruncit sa fie ucisi toti pruncii din Betleem. EvanghelistulMatei a explicat ca jalea provocata de acel masacru era o ım-plinire a cuvintelor profetice ale lui Ieremia (Mat. 2:16–18).

17. Explicati ın ce fel cuvintele lui Ieremia despre ‘plansul amar’ dinRama s-ar putea referi la doua situatii distincte.


18ˆIn secolul I e.n. s-a ımplinit si alta profetie. Dumnezeu

prezisese prin intermediul lui Ieremia ca, printre natiunilecare aveau sa fie cucerite de babilonieni, se numara si Edo-mul (Ier. 25:15–17, 21; 27:1–7). Mai mult, Dumnezeuspusese ca Edomul avea sa ajunga ca Sodoma si Gomora,cu alte cuvinte, ca avea sa nu mai fie locuit niciodata, sa numai existe (Ier. 49:7–10, 17, 18). Profetia lui Iehova s-a ım-plinit. Unde mai ıntalnim astazi numele „Edom“ sau„edomiti“? Pe o harta a lumii contemporane?

ˆIn niciun caz.

Ele se gasesc, mai degraba, ın cartile de istorie antica sau deistorie biblica ori pe harti ale lumii de atunci. Potrivit isto-ricului Josephus Flavius, ın secolul al II-lea ı.e.n., edomitiiau fost obligati sa se converteasca la iudaism, iar, odata cudistrugerea Ierusalimului ın 70 e.n., au ıncetat sa existe capopor.

19 Dupa cum am vazut, cartea Ieremia este plina de pro-fetii cu privire la persoane individuale sau la natiuni.

18. Cum s-a ımplinit profetia lui Dumnezeu referitoare la Edom?19. Ce dezvaluie cartea Ieremia despre capacitatea lui Dumnezeu dea-si ımplini profetiile?

Unde sunt edomitii astazi?

Majoritatea acestor profetii s-au ımplinit deja. Chiar si nu-mai din acest motiv, cartea biblica Ieremia merita sa fiecitita si studiata. Ea este o dovada de netagaduit ca Iehova,maretul nostru Dumnezeu, a facut ceea ce si-a pus ın gandsi ca va face la fel si ın viitor. (Citeste Isaia 46:9–11.) Acestlucru ne ıntareste ıncrederea ın ceea ce profeteste Biblia.De fapt, ımplinirea unora dintre profetiile consemnate deIeremia ne influenteaza ın mod direct viata si viitorul. Saanalizam ın paragrafele ce urmeaza unele dintre acesteprofetii.

PROFETII CARE NE INFLUENTEAZ˘

AÎN MOD DIRECT

20 O profetie biblica poate avea mai mult decat o singuraımplinire. Acest lucru se poate spune si despre profetia fa-cuta de Isus ca raspuns la ıntrebarea apostolilor referitoarela ‘semnul prezentei sale si al ıncheierii acestui sistem’ (Mat.24:3). Profetia lui Isus a avut o ımplinire ıntre anii 66 si70 e.n.

Însa este clar ca, ın anumite privinte, profetia se va

ımplini ın timpul ‘marelui necaz’ ce se va abate asupra ın-tregului sistem rau din prezent. Acest necaz „va fi un necazmare, cum n-a mai fost de la ınceputul lumii pana acum,nu, si nici nu va mai fi“ (Mat. 24:21). Astfel de paralele exis-ta si ın cazul unor profetii consemnate de Ieremia. Uneledintre aceste profetii au avut o ımplinire ın 607 ı.e.n.

Însa

a doua ımplinire urma sa aiba loc mult mai tarziu, cum afost ın cazul profetiei despre ‘Rahela care ısi plange fiii’ (Ier.31:15).

Într-adevar, unele lucruri profetite de Ieremia au le-

20–22. De ce se poate spune ca unele profetii ale Bibliei, inclusiv une-le din cartea Ieremia, au mai mult decat o singura ımplinire? Datiexemple.

Care sunt unele profetii ce s-au ımplinit dupa moartea luiIeremia si de ce sunt ele importante pentru noi?


gatura cu zilele noastre, iar ımplinirea lor ne influenteazaın mod direct.

21 Putem ıntelege aceasta din cartea Revelatia. Sub inspi-ratie divina, apostolul Ioan a facut referire la profetiilerostite de Ieremia cu privire la sfarsitul Babilonului ın539 ı.e.n.

În Revelatia gasim paralele ıntre acest eveniment

si ceea ce urmeaza sa se ıntample la o scara mult mai mare.Printre profetiile lui Ieremia care s-au ımplinit ın timpurilemoderne este cea despre caderea unui mare imperiu — im-periul mondial al religiei false, „Babilonul cel Mare“ (Rev.14:8; 17:1, 2, 5; Ier. 50:2; 51:8). Asa cum se arata ın profe-tie, poporul lui Dumnezeu trebuia ‘sa iasa’ din el pentru anu-i ımpartasi soarta (Rev. 18:2, 4; Ier. 51:6). Iar apele aces-tui oras, simbolizandu-i pe locuitorii, sau sustinatorii, sai,‘aveau sa sece’ (Ier. 51:36; Rev. 16:12).

22În viitor trebuie sa se ımplineasca si promisiunea lui

Dumnezeu de a aduce razbunare asupra religiei false pen-tru cruzimea cu care s-a purtat fata de poporul sau. Iehova‘ıi va plati . . . potrivit cu tot ce a facut’ (Ier. 50:29; 51:9; Rev.18:6). „Teritoriile“ religiei false vor deveni ın mod cert o ın-tindere pustie (Ier. 50:39, 40).

23 Dupa cum s-a putut observa, profetiile lui Ieremia au,de asemenea, un aspect pozitiv. Ieremia a prezis restabilireaınchinarii adevarate pe pamant ın zilele noastre. Eliberareaiudeilor captivi din anticul Babilon a avut ın timpurilemoderne un corespondent ın eliberarea poporului luiDumnezeu din Babilonul cel Mare dupa instaurarea Rega-tului ın ceruri.

În sens spiritual, Iehova i-a readus pe

slujitorii sai la ınchinarea curata, motiv pentru care acestiasunt recunoscatori si bucurosi. El le binecuvanteaza efortu-rile de a-i ajuta pe altii sa devina ınchinatori ai sai si sa

23. Ce restabilire spirituala prezisa de Ieremia a avut loc ın secolulal XX-lea?


beneficieze de hrana spirituala din abundenta. (Citeste Iere-mia 30:18, 19.) Totodata, suntem martori ai ımpliniriipromisiunii lui Iehova potrivit careia ıi va da poporului saupastori, adica barbati maturi din punct de vedere spiritualcare se ıngrijesc cu adevarat de turma si o ocrotesc (Ier. 3:15;23:3, 4).

24 Cuvintele lui Ieremia adresate poporului din vechimeal lui Dumnezeu contineau atat o promisiune despre un vi-itor mai bun pentru cei fideli, cat si un avertisment referitorla distrugere pentru cei care nu-si pretuiesc relatiile cu Ie-hova. Acest lucru este valabil si astazi. Nu putem sa nuremarcam avertismentul cat se poate de serios ce se desprin-de din urmatoarele cuvinte: „Cei ucisi de Iehova vor fi ınziua aceea de la un capat al pamantului pana la celalalt. Nu

24. Ce cuvinte cutremuratoare rostite de Ieremia se vor ımplini ınviitor?

‘Sa nu furam cuvintele’ lui Iehovaascunzandu-le oamenilor ceea ce urmeaza sa se ıntample

vor fi nici jeliti, nici adunati, nici ıngropati. Vor ajunge cabalegarul pe fata pamantului“ (Ier. 25:33).

25 Da, asemenea lui Ieremia, noi traim timpuri critice. Lafel ca ın vremea sa, reactia oamenilor la mesajul lui Iehovapoate ınsemna pentru ei viata sau moarte. Slujitorii de as-tazi ai lui Iehova nu sunt profeti. Noi nu suntem inspiratide Dumnezeu sa adaugam ceva la cuvintele infailibile alelui Iehova pe care le gasim ın Biblie. Totusi, am primit po-runca de a predica vestea buna a Regatului ın toate zilele,pana la sfarsitul acestui sistem (Mat. 28:19, 20). Noi nudorim ‘sa furam cuvintele’ lui Iehova ascunzandu-le oame-nilor ceea ce urmeaza sa se ıntample. (Citeste Ieremia23:30.) Suntem hotarati sa nu reducem cu nimic fortacuvintelor sale ca sa nu diminuam efectul lor asupra oame-nilor. Multe dintre profetiile transmise de Dumnezeu prinIeremia s-au ımplinit, ceea ce ne da asigurarea ca si cele carenu s-au ımplinit ınca sunt demne de toata ıncrederea. Tre-buie sa le spunem oamenilor ca Dumnezeu va face negresit‘ce si-a pus ın gand. [El] va ımplini cuvantul sau, pe care l-aporuncit din zilele de demult’! (Plang. 2:17)

26 Analiza activitatii si a mesajelor profetice ale lui Iere-mia ar fi incompleta daca nu am acorda atentie maretelorpromisiuni facute de Iehova cu privire la „un legamantnou“ cu poporul sau, ale carui legi aveau sa fie scrise ın ini-ma (Ier. 31:31–33). Aceasta profetie si ımplinirea ei, care neinfluenteaza ın mod direct viata, vor fi analizate ın capito-lul urmator.

25. Ce responsabilitate au slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu?26. Despre ce profetie se va discuta ın capitolul urmator?

Ce profetii din cartea Ieremia s-au ımplinit ın timpurilemoderne? Cum considerati profetiile care nu s-auımplinit ınca?


IEHOVA i-a dat lui Ieremia o dubla ınsarcinare. Profetul tre-buia ‘sa smulga din radacina si sa darame, sa distruga si sasfarame’. Totodata, el trebuia ‘sa construiasca si sa planteze’.Ieremia a ındeplinit prima parte a ınsarcinarii sale demas-cand rautatea iudeilor umflati de mandrie si anuntandjudecata lui Dumnezeu ce avea sa vina atat asupra lor, cat siasupra Babilonului.

Însa profetiile lui contineau si un mesaj

de speranta cu privire la viitor. Ieremia a prezis construirea aceea ce Dumnezeu ısi pusese ın gand sa fie construit si plan-tarea a ceea ce Dumnezeu ısi pusese ın gand sa fie plantat.De exemplu, profetul ındeplinea cea de-a doua parte a ınsar-cinarii primite cand a ındreptat atentia spre restabilireaiudeilor ın tara lor (Ier. 1:10; 30:17, 18).

2 Faptul ca Ieremia a anuntat aceasta restabilire nu ınsem-na ca Dumnezeu avea sa fie prea indulgent cu poporul sauori ca avea sa faca vreun compromis de la normele sale dedreptate. Nu, Iehova avea sa execute judecata asupra iudeilorındaratnici. (Citeste Ieremia 16:17, 18.)

În timpul lui Ieremia,

putini ‘faceau dreptate’ sau ‘cautau fidelitatea’, iar rabdarealui Iehova ajunsese la limita. El a spus: „Am obosit sa-mi totpara rau“ (Ier. 5:1; 15:6, 7). Acei iudei ‘se ıntorsesera la nele-giuirile stramosilor lor, ale celor dintai, care n-au vrut saasculte’ de cuvintele lui Iehova. Mai mult, ei l-au maniat pe

1. Ce dubla ınsarcinare a ındeplinit Ieremia?2. De ce a executat Iehova judecata asupra poporului sau, si ın ce ma-sura l-a corectat el?

CAPITOLUL PAISPREZECE

SI TU POTI TRAGE FOLOASEDIN NOUL LEG

˘AM

ÂNT

168

Dumnezeu comitand adulter spiritual cu dumnezei falsi (Ier.11:10; 34:18). Iehova avea sa-si corecteze poporul, chiar sa-ldisciplineze, „ın masura potrivita“. Drept rezultat, unii iudeiaveau sa-si dea seama cat de neınteleapta era calea pe care ourmau si aveau sa se ıntoarca la el (Ier. 30:11; 46:28).

3 Prin Ieremia, Dumnezeu a prezis ceva ce avea sa aducafoloase mult mai mari si pe termen lung: un nou legamant.Acesta urma sa ınlocuiasca legamantul care fusese ıncheiatcu poporul Israel dupa exodul din Egipt si care ıl avusese camediator pe Moise. Avem motive ıntemeiate sa acordamatentie noului legamant, care constituie un aspect remar-cabil al scrierilor profetice ale lui Ieremia. (Citeste Ieremia31:31, 32.) Un motiv important este ca Isus Cristos a vorbitdespre el cand a instituit Cina Domnului (Luca 22:20). Apos-tolul Pavel a facut si el referire la acest legamant cand le-ascris evreilor. El a citat profetia lui Ieremia si a subliniat im-portanta noului legamant (Evr. 8:7–9). Dar ce este de fapt noullegamant? De ce a fost necesar? Cine sunt cei implicati ınnoul legamant si ce foloase avem personal de pe urma lui?Vom vedea ın continuare.

DE CE A FOST NECESAR NOUL LEG˘

AMˆ

ANT?4 Pentru a ne face o idee clara despre noul legamant, tre-

buie mai ıntai sa ıntelegem menirea celui de dinainte,legamantul Legii. Acesta servea mai multor scopuri ın ce pri-veste natiunea ce astepta Samanta promisa prin care multiaveau sa fie binecuvantati (Gen. 22:17, 18). Acceptand lega-mantul Legii, israelitii au devenit ‘proprietatea speciala’ a luiDumnezeu. Sub acest legamant, preotii natiunii Israel prove-neau din tribul lui Levi. Cand a facut acest legamant nationalıntre El si Israel la muntele Sinai, Iehova a vorbit despre „unregat de preoti si o natiune sfanta“, dar nu a dezvaluit cand

3. De ce trebuie sa acordam atentie profetiei despre noul legamant?4. Ce s-a realizat prin legamantul Legii?

Si tu poti trage foloase din noul legamant 169

si cum avea sa fie ıntemeiat acesta (Ex. 19:5–8). Pana atunciınsa, legamantul Legii arata clar ca israelitii nu puteau res-pecta ın mod deplin Legea si scotea astfel ın evidenta pacatelelor. De aceea, sub Lege, israelitii trebuiau sa aduca cu regula-ritate jertfe pentru acoperirea pacatelor lor.

În mod evident,

era nevoie de ceva mai mult, de o jertfa perfecta care sa nutrebuiasca sa fie repetata. Da, era ıntr-adevar nevoie de ierta-rea pentru totdeauna a pacatului (Gal. 3:19–22).

5Începem, astfel, sa ıntelegem de ce, chiar daca legaman-

tul Legii era ınca ın vigoare, Dumnezeu l-a inspirat pe Ieremiasa profeteasca despre un alt legamant, noul legamant.

Însa,

ın iubirea si ın bunatatea sa, Iehova a dorit sa ofere ajutorpermanent nu doar unei singure natiuni. Referitor la cei careaveau sa fie inclusi ın viitorul legamant, Dumnezeu a spusprin intermediul lui Ieremia: „Le voi ierta nelegiuirea sinu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor“ (Ier. 31:34). Desiaceasta promisiune a fost facuta ın zilele lui Ieremia, ea leofera tuturor oamenilor o minunata perspectiva de viitor.În ce fel?

6 Suntem ınca imperfecti si deseori constientizam aceastarealitate cruda. Sa luam exemplul unui frate care s-a luptatcu o problema personala serioasa. El marturiseste: „Ma sim-team ıngrozitor cand aveam o recidiva. Credeam ca n-o sa-mipot repara niciodata greselile.

Îmi era greu chiar si sa ma rog.ˆ

Incepeam prin a spune: «Iehova, nu stiu daca ai sa-mi ascultirugaciunea, dar . . .»“. Unii dintre cei care au avut astfel derecidive sau care au comis un pacat au simtit ca si cum un„nor gros“ le ımpiedica rugaciunile (Plang. 3:44). Altii au fostchinuiti ani la rand de amintirea faradelegilor din trecut.Chiar si cei care, de altfel, sunt crestini exemplari ar puteaspune lucruri pe care, mai tarziu, le regreta (Iac. 3:5–10).

5. De ce a prezis Iehova instituirea noului legamant?6, 7. a) Ce simt unii din cauza pacatelor comise? b) De ce poate fi ın-curajator sa cunoastem mai multe detalii despre noul legamant?


7 Niciunul dintre noi nu ar trebui sa creada ca lui nu i sepoate ıntampla sa adopte o conduita gresita (1 Cor. 10:12). Siapostolul Pavel a fost constient ca era supus greselii. (CitesteRomani 7:21–25.) De aceea, ar trebui sa pastram viu ın mintenoul legamant. Dumnezeu a aratat ca un aspect fundamen-tal al noului legamant va fi ca El nu-si va mai aduce amintede pacate. Iata un folos nespus de mare! Profetirea acestui lu-cru trebuie sa-l fi impresionat profund pe Ieremia. Si noisuntem la fel de impresionati pe masura ce ınvatam maimulte despre noul legamant si vedem ce foloase ne poateaduce el.

CE ESTE NOUL LEG˘

AMˆ

ANT?8 Cu cat ajungem sa-l cunoastem mai ındeaproape pe Ie-

hova, cu atat ne dam mai bine seama cat de bun si deındurator este el cu oamenii imperfecti (Ps. 103:13, 14). Canda rostit profetia referitoare la noul legamant, Ieremia a scosın evidenta ca Iehova ‘va ierta nelegiuirea’ si nu-si va maiaduce aminte de pacate (Ier. 31:34). Probabil ca Ieremia s-aıntrebat cum avea Dumnezeu sa acorde o astfel de iertare.Profetul trebuie sa fi ınteles cel putin un lucru: Vorbind de-spre un nou legamant, Dumnezeu se referea la o ıntelegere,sau un acord, ce avea sa existe ıntre El si oameni.

ˆIntr-un anu-

me fel, prin acest legamant, Iehova avea sa realizeze ceea cel-a inspirat pe Ieremia sa descrie ın linii mari, inclusiv ierta-rea pacatelor. Mai multe detalii urmau sa fie cunoscute pemasura ce Dumnezeu avea sa dezvaluie alte lucruri desprescopul sau, implicit despre ceea ce urma sa faca Mesia.

9 Probabil ca ati observat parinti care ısi rasfata copiii si nuıi disciplineaza. Ar proceda Iehova asa? Nicidecum! Acestlucru reiese clar din felul ın care a intrat ın vigoare noul

8, 9. Cu ce sacrificiu a facut Iehova posibila iertarea pacatelor?

De ce a instituit Dumnezeu un nou legamant?


legamant.În loc sa anuleze pur si simplu pacatele, Dumnezeu

si-a respectat cu rigurozitate normele de dreptate furnizandbaza legala pentru iertarea pacatelor. Aceasta a presupus unmare sacrificiu din partea sa. Vom ıntelege mai multe obser-vand ce a scris Pavel cu referire la noul legamant. (CitesteEvrei 9:15, 22, 28.) Apostolul a mentionat ‘eliberarea prin ras-cumparare’ si a spus ca „fara varsare de sange nu existaiertare“.

În cazul noului legamant, nu era vorba de sangele

taurilor sau al tapilor adusi ca jertfa sub Lege. Nu, noul lega-mant a fost validat de sangele lui Isus. Pe baza acestei jertfeperfecte, Iehova putea ‘sa ierte nelegiuirea si pacatul’ pentrutotdeauna (Fap. 2:38; 3:19). Dar cine avea sa fie inclus ın noullegamant si sa obtina aceasta iertare?

În niciun caz natiunea

evreiasca. Isus a spus ca Dumnezeu avea sa respinga poporulevreu, ce oferea jertfe de animale sub Lege, si ca avea sa alea-ga o alta natiune (Mat. 21:43; Fap. 3:13–15). Aceasta s-adovedit a fi „Israelul lui Dumnezeu“, alcatuit din crestiniiunsi cu spirit sfant. Simplu spus, legamantul Legii a fost ın-cheiat ıntre Dumnezeu si Israelul natural, iar noul legamant,ıntre Dumnezeu si Israelul spiritual, avandu-l ca Mediator peIsus (Gal. 6:16; Rom. 9:6).


10 Ieremia l-a numit pe „Cel care vine“, pe Mesia, ‘vlasta-rul’ lui David. Acest nume este foarte potrivit. Chiar ın timpulactivitatii de profet a lui Ieremia, linia familiei regale a luiDavid a fost ıntrerupta, asemenea unui copac ce este taiat.Totusi, buturuga lui nu a murit. Mai tarziu, pe linia genealo-gica a regelui David s-a nascut Isus. El a putut fi numit„Iehova este Dreptatea noastra“, ceea ce subliniaza preocu-parea deosebita a lui Dumnezeu pentru aceasta calitate.(Citeste Ieremia 23:5, 6.) Iehova a permis ca Fiul sau unic-nas-cut sa sufere si sa moara pe pamant. Apoi, ın armonie cunormele sale de dreptate, Iehova a putut sa aplice valoareajertfei de rascumparare a ‘vlastarului’ lui David ca baza pen-tru iertare (Ier. 33:15). Acest lucru le-a oferit posibilitatea unoroameni sa fie declarati „drepti pentru viata“ si sa fie unsi cuspirit sfant, devenind astfel participanti la noul legamant. Cao dovada ın plus a preocuparii lui Dumnezeu pentru drepta-te, alte persoane care nu sunt direct implicate ın acestlegamant pot trage si chiar trag foloase de pe urma lui, asacum vom vedea ın continuare (Rom. 5:18).

11 Care sunt alte trasaturi distinctive ale noului legamant?Putem remarca o diferenta majora ıntre noul legamant si le-gamantul Legii mozaice daca ne gandim pe ce au fost scriselegile celor doua legaminte. (Citeste Ieremia 31:33.) Cele zeceporunci ale legamantului Legii au fost scrise pe table de pia-tra, care, ın cele din urma, au disparut.

ˆInsa Ieremia a profetit

ca legea noului legamant avea sa fie scrisa ın inima oameni-lor si ca avea sa dainuie. Participantii la noul legamant,crestinii unsi, apreciaza cu adevarat aceasta lege. Dar ce sepoate spune despre cei care nu sunt efectiv inclusi ın noullegamant, adica despre membrii clasei „alte oi“, care au

10. a) Cine este ‘vlastarul’ lui David? b) Ce foloase pot trage oameniidatorita acestui „vlastar“?11. a) Pe ce este scrisa legea noului legamant? b) De ce membrii cla-sei „alte oi“ apreciaza legea noului legamant?


speranta de a trai vesnic pepamant? (Ioan 10:16) Si aces-tia ısi gasesc desfatarea ınlegea lui Dumnezeu.

ˆIntr-un

anumit sens, ei sunt aseme-nea locuitorilor straini dinIsrael care au acceptat Legeamozaica si au tras foloase dinea (Lev. 24:22; Num. 15:15).

12 Dar ce este legea scri-sa ın inima crestinilor unsi?Ea este numita si „legea luiCristos“. Aceasta lege a fostdata mai ıntai israelitilorspirituali, care sunt inclusiın noul legamant (Gal. 6:2;

Rom. 2:28, 29). „Legea lui Cristos“ poate fi rezumata ıntr-unsingur cuvant: iubire (Mat. 22:36–39). Dar cum ajung cresti-nii unsi sa aiba aceasta lege scrisa ın inima lor? Ei studiazaBiblia si se ındreapta spre Dumnezeu ın rugaciune. Aceste as-pecte ale ınchinarii adevarate sunt doua modalitati esentialede a scrie legea lui Iehova ın inima. Prin urmare, ele trebuie safaca parte din viata de zi cu zi a tuturor crestinilor ade-varati, inclusiv a celor care nu sunt participanti la noullegamant, dar care doresc sa se bucure de foloasele ce de-curg din el.

13 „Legea lui Cristos“ mai este numita si „legea perfecta alibertatii“ sau „legea unui popor liber“ (Iac. 1:25; 2:12). Multi

12, 13. a) Ce este legea noului legamant? b) De ce, sub „legea lui Cris-tos“, nu ne simtim constransi sa-i slujim lui Dumnezeu?

„Legea lui Cristos“ne ındeamna sa-i slujimlui Iehova de bunavoie

s-au nascut sub Legea mozaica, dar nimeni nu se naste subnoul legamant sau sub legea lui Cristos. Sub aceasta lege, ni-cio persoana nu-i slujeste lui Dumnezeu din constrangere.Dimpotriva, ne bucuram sa stim ca legea lui Iehova poate fiscrisa ın inima si ca, astazi, oamenii pot avea parte de foloa-sele eterne ale legamantului despre care a profetit Ieremia.

CINE TRAGE FOLOASE DIN NOUL LEG˘

AMˆ

ANT14 Cand afla ca noul legamant este ıncheiat cu cei 144000,

unii s-ar putea gandi ca doar acestia trag foloase de pe urmalui. Probabil cred acest lucru deoarece numai cei unsi se ım-partasesc din embleme la Comemorarea anuala a mortii luiCristos, ocazie ın care vinul reprezinta „sangele legamantu-lui“ (Mar. 14:24). Sa ne amintim ınsa ca participantii la noullegamant alcatuiesc ımpreuna cu Isus „samanta“ lui Avraam,prin care vor fi binecuvantate toate natiunile (Gal. 3:8, 9, 29;Gen. 12:3).

Într-un anume fel, Iehova ısi va ımplini prin in-

termediul noului legamant promisiunea de a binecuvantaıntreaga omenire prin „samanta“ lui Avraam.

15 Isus Cristos, partea principala a semintei lui Avraam, slu-jeste ca Mare Preot. El a oferit jertfa perfecta care face posibilaiertarea greselilor si a pacatelor. (Citeste Evrei 2:17, 18.)

Însa

Dumnezeu a profetit ınca din vechime instituirea ‘unui regatde preoti si a unei natiuni sfinte’ (Ex. 19:6).

În poporul Israel,

preotii proveneau dintr-un trib, iar regii, dintr-un alt trib. Asa-dar, cum avea sa vina ın existenta aceasta promisa natiune deregi si preoti? Apostolul Petru si-a adresat prima scrisoare celorce erau sfintiti prin spirit (1 Pet. 1:1, 2). El i-a numit pe acestia

14. Cine trage, ın mod evident, foloase de pe urma noului legamant?15. Ce rol s-a profetit ca vor ındeplini cei unsi?

Cum a facut Dumnezeu posibila iertarea prin intermediulnoului legamant? Cum putem ınvata despre legea careeste scrisa ın inima?


„o preotie regala, o natiune sfanta, un popor care sa fie o pro-prietate speciala“ (1 Pet. 2:9). Astfel, crestinii unsi, inclusi ınnoul legamant, vor sluji ca preoti sub conducerea lui Cristos.Sa ne gandim ce ınseamna acest lucru. Zilnic avem de purtato lupta deoarece suntem sub influenta pacatului, care ınca‘domneste’ ca rege. Cei care vor sluji ca subpreoti vor fi trecutprin aceasta situatie (Rom. 5:21). Ei vor sti ce ınseamna sa gre-sesti si sa te lupti cu sentimentele de vinovatie. Astfel, ımpreunacu Cristos, ei vor putea manifesta ıntelegere fata de noi panacand vom ınvinge ınclinatiile pacatoase.

16În Revelatia 7:9, 14, cei din ‘marea multime’ sunt descrisi

ca fiind „ımbracati ın robe albe“, ceea ce ınseamna ca ei suntcurati ın ochii lui Dumnezeu. Aceasta mare multime, care areperspectiva de a supravietui ‘necazului celui mare’, este stran-sa ın prezent. Prin urmare, ınca de pe acum, membrii ei suntıntr-un anumit sens considerati drepti de Dumnezeu. Ei suntdeclarati drepti ca prieteni ai lui Iehova (Rom. 4:2, 3; Iac. 2:23).Nu este acesta un folos nepretuit! Daca faci parte din mareamultime, poti fi sigur ca Dumnezeu doreste sa te ajute ın stra-duinta ta de a ramane curat ın ochii sai.

17 Dar ce se ıntampla cu pacatele celor pe care Dumnezeuıi aproba? Asa cum am observat ın paragrafele anterioare, Ie-hova a spus prin intermediul lui Ieremia: „Le voi iertanelegiuirea si nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor“(Ier. 31:34). Dumnezeu face aceasta pentru cei unsi pe bazajertfei lui Isus.

În mod asemanator, el poate ierta pacatele

membrilor marii multimi pe baza aceluiasi ‘sange al lega-mantului’. Afirmatia potrivit careia Dumnezeu nu-si va mai„aduce aminte“ de pacate nu transmite ideea ca lui Dumne-zeu i se vor sterge din memorie pacatele oamenilor, astfel canu si le va mai putea aminti. Cuvintele lui Ieremia sugerea-

16. De ce este ıncurajator textul din Revelatia 7:9, 14 pentru cei din‘marea multime’?17.

În ce sens Iehova nu-si mai „aduce aminte“ de pacate?


za mai degraba ca, dupa ce Iehova a aplicat disciplinarea ne-cesara si l-a iertat pe un pacatos penitent, el ‘arunca ınapoiasa’ pacatul din trecut, adica nu mai permite ca acesta sa-i in-fluenteze atitudinea fata de acea persoana. Sa ne gandimla pacatele pe care le-a comis regele David ın legatura cuBat-Seba si cu Urie. David a fost mustrat si a suportat conse-cintele nelegiuirilor sale (2 Sam. 11:4, 15, 27; 12:9–14; Is.38:17). Totusi, Dumnezeu nu l-a tras la raspundere pe Davidla nesfarsit pentru acele pacate. (Citeste 2 Cronici 7:17, 18.) Asacum se arata ın noul legamant, odata ce Iehova iarta pacate-le pe baza jertfei lui Isus, el nu le mai aminteste niciodata(Ezec. 18:21, 22).

18 Prin urmare, noul legamant scoate ın evidenta un aspectdeosebit al relatiilor lui Dumnezeu cu oamenii pacatosi, atatcu cei unsi, care sunt inclusi ın noul legamant, cat si cu ceicare au speranta pamanteasca. Putem avea ıncredere ca, oda-ta ce Iehova ne-a iertat pacatele, el nu le mai amintesteımpotriva noastra. Astfel, din promisiunea lui Dumnezeu re-feritoare la noul legamant se desprinde o lectie importantapentru fiecare dintre noi. Sa ne ıntrebam:

ˆIncerc sa-l imit pe

Iehova si sa nu mai aduc ın discutie greselile pe care am spusdeja ca le-am iertat? (Mat. 6:14, 15) Acest lucru este valabilatat ın cazul greselilor minore, cat si ın cazul pacatelor gra-ve, cum ar fi adulterul comis de partenerul crestin. Dacapartenerul nevinovat decide sa-l ierte pe cel care a comisadulter si care s-a cait, nu ar fi oare corect ‘sa nu-si mai adu-ca aminte’ de acel pacat? E adevarat, nu este usor ‘sa aruncamınapoia noastra’ greselile altora, totusi aceasta este o modali-tate prin care-l putem imita pe Iehova.�

� Dispozitia lui Dumnezeu de a ierta a fost ilustrata de felul ın cares-a purtat Osea cu Gomer. Vezi explicatia versetelor din Osea 2:14–16ın cartea Sa ne traim viata avand ın vedere ziua lui Iehova, paginile128–130.

18, 19. Ce lectie despre iertare desprindem din noul legamant?


19 Lectia despre iertare pe care o ınvatam din profetia re-feritoare la noul legamant poate fi aplicata chiar si cu privirela o persoana care a fost exclusa, dar care s-a cait si a fostreintegrata. Sa presupunem ca acea persoana ne-a provocato paguba sau ne-a stricat ın vreun fel reputatia. Acum, ca afost reprimita ın mijlocul congregatiei, cum ne va influen-ta ceea ce citim ın Ieremia 31:34 modul ın care o privim sine comportam fata de ea? O vom ierta si nu vom maiaminti raul pe care ni l-a facut? (2 Cor. 2:6–8) Toti cei caremanifesta apreciere fata de noul legamant ar trebui sa sestraduiasca sa aplice aceasta lectie ın viata de zi cu zi.

BINECUVˆ

ANT˘

ARILE PREZENTE SI VIITOAREALE NOULUI LEG

˘AM

ˆANT

20ˆIn zilele lui Ieremia, multi iudei gandeau ca „Iehova

nu va face nici bine, nici rau“ (Tef. 1:12). Desi cunosteauıntr-o oarecare masura cine este Iehova si ce fel de persoa-na este el, acestia credeau ca Dumnezeu nu avea sa facanimic si ca nici nu astepta din partea lor sa respecte vreonorma. Noi ınsa stim ca niciun lucru nu scapa atentiei luiDumnezeu. Avem o teama plina de respect fata de el si, cusiguranta, nu dorim sa facem ceea ce este rau (Ier. 16:17).Totodata, stim ca Iehova este un Tata binevoitor. El vedefaptele noastre bune, indiferent ca altii le observa sau nu(2 Cron. 16:9).

21 Sa remarcam un alt aspect semnificativ al noului lega-mant: „Voi pune legea mea ınlauntrul lor si o voi scrie ın

20. Cum se deosebeste atitudinea noastra de cea a multor iudei dinvremea lui Ieremia?21, 22. De ce nu mai este nevoie sa ni se spuna „cunoasteti-l pe Ie-hova“?

Cum putem aplica lectia despre iertare pe care o ınvatamdin noul legamant?


inima lor. Eu voi fi Dumnezeul lor . . . Nu vor mai ınvatafiecare pe semenul sau si fiecare pe fratele sau, zicand: «Cu-noasteti-l pe Iehova!», fiindca toti ma vor cunoaste“ (Ier.31:33, 34). Cei unsi de pe pamant din zilele noastre au do-vedit ca au legea lui Dumnezeu ınlauntrul lor. Ei iubescadevarurile gasite ın ea si nu se bazeaza pe ınvataturileoamenilor.

ˆIn plus, le ımpartasesc cu bucurie cunostinta

Toti slujitorii fideli ai lui Dumnezeu se vor bucurade binecuvantarile promise de el pentru viitor


biblica celor ce alcatuiesc marea multime. Astfel, si cei cusperanta pamanteasca ajung sa-l cunoasca si sa-l iubeascape Iehova. Ei se supun de bunavoie ındrumarii lui Dumne-zeu si au ıncredere ın promisiunile sale. Probabil si tu estiunul dintre ei.

ˆIl cunosti bine pe Dumnezeu si esti ın rela-

tii apropiate cu el. Nu esti de acord ca acesta este un folosextraordinar?

22 Dar cum ai reusit sa-ti ıntaresti relatiile cu Iehova? Faraındoiala ca ıti amintesti unele ocazii ın care ai simtit ca elti-a raspuns la rugaciuni. Ocaziile de acest fel te-au facut saapreciezi si mai mult personalitatea lui Dumnezeu. Ori poa-te ca ai simtit sprijinul sau cand ti-ai amintit un verset biblicce te-a ajutat sa faci fata unei situatii grele. Pretuieste astfelde momente! Pe masura ce vei studia Cuvantul lui Iehova,ıti vei adanci tot mai mult cunostinta despre el. Iata un fo-los de care ne vom bucura pentru eternitate!

23 Datorita noului legamant, putem avea parte ın prezentde ınca o binecuvantare. Stiind ca Iehova acorda iertare po-trivit acestui legamant, ne poate fi mai usor sa ne eliberamde sentimentele persistente de vinovatie. De pilda, unele fe-mei care au facut avort ınainte de a cunoaste normele luiDumnezeu pot avea un sentiment acut de vinovatie si deamaraciune deoarece au curmat ın mod voit viata unei fiin-te umane aflate ın dezvoltare. Alte persoane pot ıncercaastfel de sentimente deoarece au ucis oameni ın razboi.

ˆInsa

jertfa de rascumparare a lui Isus, ce constituie baza nouluilegamant, face posibila iertarea celor ce se caiesc sincer. Prinurmare, putem fi convinsi ca, daca Iehova ne-a iertat paca-tele, el priveste problema ca ıncheiata. Asadar, nu trebuie sastaruim cu mintea asupra pacatelor pe care Iehova le-a ier-tat cu larghete!

23. De ce, cunoscandu-l pe Iehova, ne putem elibera de sentimente-le inutile de vinovatie?


24 O dovada impresionanta a marinimiei cu care iartaDumnezeu se gaseste ın Ieremia 31:20. (Citeste.) Cu zeci deani ınainte de zilele lui Ieremia, Iehova a pedepsit regatulde nord al celor zece triburi ale lui Israel (reprezentat deEfraim, tribul cel mai important) din cauza idolatriei. Lo-cuitorii sai au fost dusi ın exil. Totusi, Dumnezeu aveasentimente profunde si manifesta afectiune tandra fata deoamenii acelei natiuni. El ınca tinea la ei ca la „un copilmult iubit“. Cand se gandea la ei, ‘launtrul sau se tulbura’.Aceasta relatare, pe care o gasim ın contextul noului lega-mant, arata cu cata larghete ıi iarta Iehova pe cei care secaiesc de conduita gresita din trecut.

25 Promisiunea lui Iehova de a ierta pacatele prin inter-mediul noului legamant se va ımplini ın mod deplin lasfarsitul Domniei Milenare a lui Cristos. Isus Cristos ım-preuna cu cei 144000 de subpreoti ıi vor fi restabilit laperfectiune pe oamenii loiali. Dupa testul final, oameniivor fi membri cu drepturi depline ai familiei universa-le a lui Iehova. (Citeste Romani 8:19–22.) De secole,omenirea geme sub povara pacatului.

ˆInsa atunci creatia

umana se va bucura de „glorioasa libertate a copiilor luiDumnezeu“, fiind eliberata de pacat si de moarte. Prinurmare, suntem convinsi ca, datorita acestei masuri iubi-toare, noul legamant, putem obtine multe foloase. Prin‘vlastarul’ lui David putem avea parte de foloase atat ın pre-zent, cat si ın viitor, pentru eternitate, si ne vom puteabucura de viata cand Iehova va face „dreptate pe pamant“!(Ier. 9:24; 33:15)

24. De ce este ıncurajator versetul din Ieremia 31:20?25. Ce motive avem sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru noul le-gamant?

Cum putem trage foloase din noul legamant ın prezentsi ın viitor?


„ASCULTATI cuvantul lui Iehova.“ Aceste cuvinte au rasunatpe strazile si ın pietele Ierusalimului ıncepand din 647 ı.e.n.Profetul lui Dumnezeu a anuntat mesajul divin cu zel neo-bosit. Chiar si cand orasul a fost distrus 40 de ani mai tarziu,el a repetat acest ındemn (Ier. 2:4; 42:15). Dumnezeul Atot-puternic a trimis profeti pentru a se asigura ca iudeii aveauposibilitatea sa auda sfaturile sale si sa se caiasca. Asa cumam vazut ıntr-un capitol anterior, Ieremia a fost o figura mar-canta printre purtatorii de cuvant ai lui Dumnezeu. Cand l-anumit profet al sau, Iehova i-a zis: „Ridica-te si spune-le totce-ti voi porunci! Nu te ıngrozi de ei“ (Ier. 1:17).

ˆInsarcina-

rea ıncredintata nu a fost deloc usoara. Ieremia a avut multede ındurat pe plan fizic si emotional.

ˆInsa, ın pofida ıncer-

carilor prin care a trecut, el s-a simtit impulsionat saındeplineasca misiunea primita. Profetul a spus: „Inima ımieste tulburata. Nu pot sa tac“ (Ier. 4:19).

2 Modul ın care Ieremia si-a ındeplinit misiunea de profeta constituit un exemplu pentru slujitorii de mai tarziu ai luiIehova (Iac. 5:10). La scurt timp dupa Penticosta din anul33 e.n., autoritatile evreiesti i-au arestat pe apostolii Petru siIoan si le-au poruncit sa nu mai predice. Ce au facut atunciapostolii? Iata ce au spus ei: „Nu putem ınceta sa vorbim de-spre lucrurile pe care le-am vazut si le-am auzit“ (Fap.4:19, 20). Dupa ce i-au amenintat ca urmatoarea data aveau

1. De ce nu ‘au tacut’ Ieremia si alti profeti ai lui Iehova?2, 3. a) Cum au urmat discipolii lui Isus exemplul lui Ieremia? b) Dece ar trebui sa urmam si noi exemplul lui Ieremia?

CAPITOLUL CINCISPREZECE

„NU POT S˘

A TAC“

182

sa ia masuri drastice ımpotriva lor, conducatorii evrei i-aueliberat pe Petru si pe Ioan.

Însa, asa cum bine stim, acesti

barbati fideli nu s-au lasat intimidati, ci au continuat sapredice.

3 Nu reflecta oare cuvintele apostolilor Petru si Ioan con-semnate ın Faptele 4:20 acelasi zel ca al lui Ieremia? Si noi,care ıi slujim lui Iehova Dumnezeu ın aceste zile din urmadecisive, suntem la fel de hotarati ‘sa nu tacem’. Sa vedemın cele ce urmeaza cum putem ramane tari ca Ieremia pen-tru a continua sa predicam vestea buna ın pofida situatieitot mai grele din prezent.

S˘

A PERSEVER˘

AMÎN POFIDA INDIFERENTEI

4 Suntem convinsi ca promisiunea lui Dumnezeu referi-toare la un viitor minunat sub conducerea Fiului sau este ceamai buna veste pe care o pot primi oamenii. Cu toate aces-tea, multi reactioneaza astazi asemenea iudeilor care i-au zislui Ieremia: „

În ce priveste cuvantul pe care ni l-ai spus ın

numele lui Iehova, nu te vom asculta“ (Ier. 29:19; 44:16). Ie-remia a ıntalnit deseori aceasta atitudine. Si la fel ıntalnescsi slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu, ıntrucat multi oa-meni spun „nu ma intereseaza“. Din cauza indiferentei dinteritoriu, zelul proclamatorilor Regatului ar putea slabi. Cese poate face daca lucrurile stau asa si ın teritoriul tau, iarunii frati din congregatia ta, poate chiar si tu, se simt des-curajati?

5 Sa observam cum a privit lucrurile Ieremia ın pofida in-diferentei majoritatii locuitorilor lui Iuda. La ınceputulserviciului de profet al lui Ieremia, Iehova i-a dat o viziunecu privire la judecata divina ce avea sa vina. (Citeste Ieremia

4. Ce atitudine era larg raspandita ın Ierusalimul antic?5. a) Cum a privit Ieremia lucrurile ın pofida indiferentei oamenilor?b) De ce se afla ın mare pericol cei ce sunt indiferenti fata de vesteabuna?

„Nu pot sa tac“ 183


O doamna din Noua Zeelanda a spus ca nu-i as-cultase niciodata pe Martori, dar ca acum era intere-sata de mesajul lor.

ˆIn acea saptamana, fusese la ınmor-

mantarea unei Martore deoarece sotul acesteia era colegde serviciu cu sotul ei. Doamna a observat ca multi din-tre cei prezenti l-au ıncurajat cu empatie pe sotul ındo-liat. De asemenea, ea a spus ca i s-a parut logica explica-tia clara, bazata pe Biblie, despre speranta ınvierii.

Doamna a explicat ca preda cursuri pentru asisten-tele medicale ce ıngrijesc pacienti aflati ın faza terminalaa unei boli. Ea le-a marturisit Martorilor care venisera lausa ei ca, dupa acea ınmormantare, le-a recomandat stu-dentelor ei sa ia parte la o ınmormantare tinuta de Mar-torii lui Iehova. Motivul? Ea considera ca asistentele potfolosi pentru a-si ıncuraja pacientii doua idei explicate deMartori cu ajutorul Bibliei: adevarul despre starea morti-lor si minunata speranta de viitor pe care o au acestia.ˆ

In mod evident, faptul ca unii sunt ani la rand indife-renti la mesajul Bibliei nu ınseamna ca Iehova nu le poa-te da ‘o inima ca sa-l cunoasca’ (Ier. 24:7). Asadar, si oa-menii indiferenti din teritoriul nostru si-ar putea schimbaatitudinea si ar putea reactiona favorabil la vestea buna.

O PERSOAN˘

A INDIFERENT˘

APOATE DEVENI RECEPTIV

˘A

4:23–26.) Astfel, profetul a putut ıntelege ca viata a mii deoameni depindea de auzirea si de aplicarea cuvintelor pe careel avea sa le rosteasca.

În prezent, oamenii, inclusiv cei din

teritoriul nostru, se afla ıntr-o situatie asemanatoare. Referi-tor la „ziua aceea“, ın care Dumnezeu va judeca lumea reade astazi, Isus a spus: „Ea va veni peste toti aceia care locuiescpe toata fata pamantului. Ramaneti treji, facand tot timpulimplorari, ca sa reusiti sa scapati de toate aceste lucruri caretrebuie sa se ıntample si sa stati ın picioare ınaintea Fiuluiomului!“ (Luca 21:34–36). Din cuvintele lui Isus ne dam sea-ma ca toti cei ce resping vestea buna se afla ın mare pericol.

6 Totusi, cei care depasesc starea de indiferenta, care ascul-ta cuvantul lui Iehova si sunt receptivi la el vor avea partede binecuvantari nepretuite. Dumnezeu ne ofera posibilita-tea de a fi salvati de la distrugere si de a intra ın lumea noua.În unele privinte, lucrurile au stat la fel si ın timpul lui Ie-remia. Locuitorii lui Iuda aveau posibilitatea de a fi salvati.(Citeste Ieremia 26:2, 3.) Pentru a-i ajuta, Ieremia i-a ındem-nat zeci de ani ‘sa asculte si sa se ıntoarca’, sa actionezepotrivit cuvantului adevaratului Dumnezeu. Nu stim cat demulti s-au cait si au facut schimbari ın viata ca urmare a lu-crarii de marturie a profetului.

Însa unii au facut acesti pasi

si la fel, multi din zilele noastre.În timp ce continuam sa

predicam vestea buna, auzim deseori despre oameni, altada-ta indiferenti, a caror inima a devenit receptiva la vesteabuna. (Vezi chenarul „O persoana indiferenta poate devenireceptiva“, de la pagina 184.) Nu este acesta un motiv ın plussa ramanem activi ın serviciul crestin predicand vestea bunacare salveaza vieti?

6. De ce ar trebui sa continuam sa le predicam chiar si celor care ma-nifesta putin interes fata de mesajul nostru?

De ce suntem hotarati sa predicam vestea buna ın pofidaindiferentei din teritoriu?


ˆIMPOTRIVITORII NU NE POT FACE

NICIUN R˘

AU IREPARABIL7 Analizand serviciul de profet al lui Ieremia, nu putem sa

nu remarcam eforturile necontenite ale ımpotrivitorilor dea-i face rau si de a-i zadarnici lucrarea. Profetii falsi l-au con-trazis ın public (Ier. 14:13–16). Locuitorii Ierusalimului ılinsultau si ısi bateau joc de el pe strada (Ier. 15:10). Unii dus-mani au urzit planuri pentru a-l discredita (Ier. 18:18). Altiiau dus o campanie ınversunata ımpotriva lui raspandindzvonuri rautacioase pentru a-i ındeparta pe cei cu inima sin-cera de la adevarurile divine pe care le predica (Plang.3:61, 62). A renuntat Ieremia? Nu. Dimpotriva, a continuatsa predice. Dar cum a reusit el sa persevereze?

8 Principala arma a lui Ieremia cu care a ınfruntat oriceımpotrivire a fost ıncrederea ın Iehova. La ınceputul servi-ciului de profet, Dumnezeu i-a spus ca-l va sustine si ca-l vaocroti. (Citeste Ieremia 1:18, 19.) Ieremia si-a pus ıncredereaın aceasta promisiune, iar Iehova nu l-a dezamagit. Pe ma-sura ce ımpotrivitorii faceau presiuni asupra lui si ıncercaumetode tot mai dure de intimidare, Ieremia dovedea si maimult curaj, ındrazneala si perseverenta. Sa vedem cum l-auajutat pe profet aceste calitati.

9 Odata, preotii si profetii razvratiti l-au tarat pe Ieremiaın fata printilor lui Iuda pentru a le cere sa-l condamne lamoarte. A fost Ieremia paralizat de frica din cauza amenin-tarilor lor? Nu. El a demonstrat cu claritate ca acuzatiileacelor apostati erau nefondate, iar astfel viata i-a fost cruta-ta. (Citeste Ieremia 26:11–16; Luca 21:12–15.)

7. Cum au ıncercat dusmanii sa zadarniceasca lucrarea profetului Ie-remia?8. Cum a reactionat Ieremia ın fata opozitiei tot mai mari din parteaımpotrivitorilor sai?9, 10. Ce ıntamplari din viata lui Ieremia ne ıncurajeaza sa fim ne-ınfricati?


10 Sa ne amintim ca, dupa ce a ascultat mesajul plin de for-ta al profetului, un administrator de la templu pe numePashur l-a pus pe Ieremia ın butuci. Probabil, Pashur se gan-dea ca o asemenea pedeapsa ıl va determina pe profet sa numai predice. De aceea, a doua zi l-a eliberat. Desi avea, cu si-guranta, mari dureri din cauza tratamentului abuziv la carefusese supus, Ieremia i s-a adresat fara ezitare lui Pashur, spu-nandu-i care era judecata lui Iehova ımpotriva lui. Cat curaj!Nici chiar tortura nu l-a redus la tacere pe Ieremia! (Ier.20:1–6) Cum a fost posibil acest lucru? Profetul ınsusi da ras-punsul: „Iehova a fost cu mine ca un razboinic puternic side temut. De aceea, cei ce ma persecuta se vor poticni si nuvor birui“ (Ier. 20:11). Chiar si ın fata ımpotrivitorilor ınver-sunati, Ieremia nu si-a pierdut curajul. El a avut motiveıntemeiate sa manifeste ıncredere ın Iehova si la fel avemsi noi.

11 Sa retinem ınsa ca Ieremia nu a fost un fanatic. El a datdovada de judecata sanatoasa cand a avut de-a face cu

11, 12. a) Cum a dat dovada Ieremia de jude-cata sanatoasa cand s-a confruntat cu opozitiedin partea lui Hanania? b) De ce este bine ‘sane stapanim ın situatii rele’?


ımpotrivitorii. A stiut cand sa plece. Sa ne gandim, de exem-plu, la episodul cu Hanania. Dupa ce acest profet fals acontrazis ın public cuvantul lui Iehova, Ieremia l-a corectatsi a explicat cum poate fi recunoscut un profet adevarat. Ie-remia purta atunci un jug de lemn pentru a ilustra ca taraavea sa ajunga sub jugul babilonian. Hanania a devenit vio-lent si a rupt acel jug. Si cine stie ce ar mai fi fost ın stare safaca! Cum a reactionat Ieremia? Biblia spune: „Profetul Ie-remia a plecat“. Da, el s-a retras. Mai tarziu, la porunca luiIehova, s-a ıntors si i-a spus lui Hanania ce nenorocire aveasa aduca Dumnezeu, si anume ca iudeii aveau sa ajunga substapanirea Babilonului, iar Hanania avea sa moara (Ier.28:1–17).

12 Din aceasta relatare inspirata ıntelegem clar ca, ın pre-dicare, este bine sa fim curajosi, dar si sa dam dovada dejudecata sanatoasa. Daca un locatar refuza argumentele dinScripturi si se ınfurie, chiar amenintand ca va recurge la vio-lenta, putem sa ne retragem ın mod politicos si sa mergemla urmatoarea usa. Nu trebuie sa avem cu nimeni discutiiaprinse cu privire la vestea buna despre Regat. Daca ‘ne vomstapani ın situatii rele’, locatarul va putea fi ajutat ıntr-o altaocazie mai prielnica. (Citeste 2 Timotei 2:23–25; Prov. 17:14.)

„S˘

A NU-TI FIE FRIC˘

A“13 Si adevaratii ınchinatori ai lui Iehova au fost afectati de

conditiile ıngrozitoare care au existat ınainte de distrugereaIerusalimului ın 607 ı.e.n.

ˆIntelegem, asadar, de ce i-a spus

13. De ce i-a spus Iehova lui Ieremia sa nu-i fie frica, si de ce suntaceste cuvinte importante pentru noi?

De ce este esentiala ıncrederea ın Iehova cand predicamvestea buna? De ce trebuie sa dam dovada atat de curaj,cat si de judecata sanatoasa?


Dumnezeu lui Ieremia: „Sa nu-ti fie frica“ (Ier. 1:8; Plang.3:57). Iehova i-a poruncit sa le spuna si altor iudei aceleasicuvinte ıncurajatoare. (Citeste Ieremia 46:27.) Ce putem ın-vata de aici? Traind ın aceste zile periculoase ale sfarsitului,s-ar putea uneori sa fim cuprinsi de teama.

Îl vom asculta ın

acele momente pe Iehova, care ne spune ‘sa nu ne fie frica’?În capitolele precedente ale acestei carti am analizat cum l-asustinut Dumnezeu pe Ieremia pe parcursul acelor zile cuadevarat ınfricosatoare. Sa recapitulam pe scurt ce s-a ıntam-plat atunci pentru a vedea ce ınvataminte putem desprinde.

14 Din cauza asediului ındelungat al babilonienilor, foa-metea pusese stapanire peste Ierusalim.

În scurt timp, multi

oameni nu mai aveau ce sa manance (Ier. 37:21). Ca si candfoametea nu ar fi fost de ajuns, Ieremia a fost ınchis ıntr-unloc unde si-ar fi putut gasi sfarsitul. Printii lui Iuda facuserapresiuni asupra lasului rege Zedechia ca sa ıncuviinteze uci-derea lui Ieremia.

În cele din urma, printii l-au aruncat pe

profet ıntr-un rezervor fara apa, plin cu noroi.În momente-

le acelea, cand se scufunda ın noroi, Ieremia nu vedea niciocale de scapare. Daca ai fi fost ın locul lui, nu ti-ar fi fost tea-ma? (Ier. 38:4–6)

15 Desi a fost un om cu sentimente ca ale noastre, Ieremiaa avut ıncredere ın promisiunea lui Iehova ca nu avea sa-labandoneze niciodata. (Citeste Ieremia 15:20, 21.) I-a raspla-tit Iehova ıncrederea? Categoric. Dumnezeu l-a impulsionatpe Ebed-Melec sa actioneze ımpotriva vointei printilor si sa-lsalveze pe Ieremia. Cu permisiunea regelui, Ebed-Melec l-ascos pe profet din rezervorul plin cu noroi, salvandu-l de lao moarte cumplita (Ier. 38:7–13).

16 Dar, chiar si dupa ce a fost scos la suprafata, Ieremiaa continuat sa fie ın pericol. Pentru a-l ajuta pe profet,

14, 15. a)În ce pericol s-a aflat Ieremia? b) Cum si-a ımplinit Iehova

promisiunea de a-l ocroti pe Ieremia?16. Din ce pericole i-a salvat Iehova pe Ieremia si pe Ebed-Melec?


Ebed-Melec i-a spus regelui: „Acolo unde este va muri defoame, fiindca ın oras nu mai este paine“ (Ier. 38:9). Foa-metea era atat de mare ın Ierusalim, ıncat oameniiajunsesera sa-si manance copiii.

Însa Iehova a intervenit

din nou pentru a-l salva pe profet.În plus, Ieremia i-a

transmis lui Ebed-Melec promisiunea ca Iehova ıl va ocroti(Ier. 39:16–18). Ieremia nu a uitat asigurarea lui Dumne-zeu: „Eu sunt cu tine ca sa te scap“ (Ier. 1:8).

Întrucat acesti

doi barbati loiali s-au bucurat de ocrotirea Atotputernicu-lui Dumnezeu, nici dusmanii, nici foametea nu i-au pututrapune. Ei au ramas ın viata ıntr-un oras sortit nimicirii.Ce ınvatam de aici? Iehova le-a promis ca-i va ocroti si s-atinut de cuvant (Ier. 40:1–4).

17Împlinirea profetiei lui Isus despre ıncheierea acestui sis-

tem se apropie inevitabil de punctul culminant.În viitorul

apropiat, „vor fi semne ın soare, ın luna si ın stele, iar pe pa-mant neliniste a natiunilor, care nu vor sti ce sa faca . . . ıntimp ce oamenii vor lesina de frica si ın asteptarea lucruri-lor care vor veni asupra pamantului locuit“ (Luca 21:25, 26).Viitorul va dezvalui ce vor fi aceste semne si ın ce fel vor

17. De ce ar trebui sa ne punem ıncrederea ın promisiunea lui Ieho-va de a-si ocroti slujitorii?


starni ele groaza ın randul multora.Însa, indiferent ce s-ar

ıntampla, nu trebuie sa punem la ındoiala capacitatea si do-rinta lui Iehova de a-si salva poporul. Acesta nu va aveadeznodamantul tragic al celor ce nu au aprobarea lui Dum-nezeu. (Citeste Ieremia 8:20; 14:9.) Chiar daca ar parea caslujitorii sai se afla ıntr-o situatie disperata, ca si cum ar fiıntr-un rezervor adanc si ıntunecos, Dumnezeu ıi poate sal-va! Cuvintele lui Iehova transmise lui Ebed-Melec se voraplica si poporului sau: „«Te voi scapa si nu vei cadea lovitde sabie, ci vei avea ca prada sufletul tau, fiindca te-ai ıncre-zut ın mine», zice Iehova“ (Ier. 39:18).

CUVINTE SCRISE PENTRU NOI18 „Du-te la toti aceia la care te voi trimite si spune-le tot

ce-ti voi porunci.“ (Ier. 1:7) Viata lui Ieremia s-a schimbatpentru totdeauna cand a primit aceasta porunca din partealui Dumnezeu. De atunci, principala lui preocupare a fost saanunte „cuvantul lui Iehova“. Aceasta expresie apare de re-petate ori ın cartea biblica Ieremia.

În ultimul capitol,

Ieremia relateaza cucerirea Ierusalimului si exilarea ultimu-lui sau rege, Zedechia. Profetul a continuat sa-i ınvete pelocuitorii lui Iuda si sa-i ındemne la ascultare pana cand eve-nimentele au aratat clar ca lucrarea lui se ıncheiase.

19 Exista multe asemanari ıntre misiunea lui Ieremia siserviciul public al Martorilor lui Iehova din prezent. La felca el, noi ıi slujim adevaratului Dumnezeu ıntr-un timpde judecata. Desi avem si alte responsabilitati ce pretindtimp si energie, predicarea vestii bune este fara ındoialacea mai importanta lucrare pe care o putem face ın acest

18. a) Ce cuvinte i-au schimbat viata lui Ieremia? b) Ce ınsemnatateare pentru tine porunca lui Dumnezeu din Ieremia 1:7?19, 20. a)

În ce fel se aseamana serviciul nostru public cu misiunea

lui Ieremia? b) Ce legatura exista ıntre lucrarea de predicare si senti-mentele de bucurie si de satisfactie? c) Cum v-a ajutat analizareacartilor biblice Ieremia si Plangerile?


sistem. Prin intermediul ei, laudam numele maret al luiDumnezeu si dovedim ca recunoastem autoritatea sa sidreptul sau absolut de Suveran al universului. (CitestePlangerile 5:19.) Totodata, dam dovada de o iubire deose-bita fata de semeni ajutandu-i sa-l cunoasca pe adevaratulDumnezeu, precum si cerintele sale pentru viata (Ier.25:3–6).

20 Ieremia a spus despre lucrarea ıncredintata de Iehova:„Cuvantul tau este exultarea si bucuria inimii mele, caci nu-mele tau este chemat peste mine, o, Iehova, Dumnezeularmatelor!“ (Ier. 15:16). Toti cei pe care inima ıi ındeamnasa depuna marturie despre adevaratul Dumnezeu pot aveaastfel de sentimente de bucurie si de satisfactie. Asadar, avemtoate motivele sa continuam sa anuntam mesajul lui Ieho-va, urmand exemplul lui Ieremia!

Cum te poate ajuta exemplul lui Ieremia si al luiEbed-Melec sa fii curajos? Ce calitate a lui Ieremia dorestisa manifesti ın lucrarea de predicare?


Doriti mai multe informatii?Puteti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

mesajul lui dumnezeu transmis prin ieremia

Documents