articolele de studiu pentru perioada: 30 decembrie … · 2019-08-07 · articolele de studiu...

34567NOIEMBRIE 2019

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:30 DECEMBRIE 2019 – 2 FEBRUARIE 2020

ÎN TIMP ce ınaintam spre finalul „zilelor din urma”, amputea sa ne confruntam cu probleme serioase. (2 Tim.3:1) De exemplu, dupa o campanie electorala, o �tara dinvestul Africii a fost zguduita de tulburari sociale �si deviolen �te stradale. Mai bine de �sase luni, fra �tii �si surorilenoastre nu au avut libertate de mi �scare deoarece se aflauıntr-o zona de conflict. Cum au reu �sit sa faca fa �ta acestorgreuta �ti? Unii s-au refugiat ın casele fra �tilor care traiauıntr-o zona mai sigura. Un frate a relatat: „

În acea situa-

�tie grea, m-am bucurat mult sa-i am pe prieteni aproape�si sa ne ıncurajam reciproc”.2 Cand se va declan �sa „necazul cel mare”, ne vombucu-

ra sa avem langa noi prieteni adevara �ti, care ne iubesc.(Rev. 7:14) De aceea, acum e momentul sa ne ıntarim re-la �tiile de prietenie. (Cite �ste 1 Petru 4:7, 8.) Putem ınva-�ta multe lucruri utile de la Ieremia. Prietenii apropia �til-au ajutat sa supravie �tuiasca perioadei ce a precedat dis-trugerea Ierusalimului.� Cum ıi putem urma exemplul?

S˘A

ÎNV

˘A �T

˘AM DE LA IEREMIA

3 Cel pu �tin 40 de ani, Ieremia a trait printre oamenicare nu-i erau loiali lui Iehova: vecini �si, probabil, rudedin ora �sul sau natal, Anatot. (Ier. 11:21; 12:6) Cu toateacestea, el nu s-a izolat. De fapt, �si-a deschis inima ınain-tea secretarului sau loial, Baruc �si, implicit, ınaintea

� Evenimentele din cartea Ieremia nu sunt prezentate ın ordine cronologica.

1, 2.În conformitate cu 1 Petru 4:7, 8, ce ne va ajuta sa facem fa �ta tim-

purilor grele din viitor?3. a) Ce l-ar fi putut determina pe Ieremia sa se izoleze? b) Ce i-a ım-parta �sit Ieremia lui Baruc �si care a fost rezultatul?

ARTICOLULDE STUDIU 44

Sa legam prieteniitrainice ınainte devenirea sfar �sitului

„Un tovara �s adevarat iube �ste tot timpul.” (PROV. 17:17)

CÂNTAREA 101

Sa slujim ın unitate

PREZENTARE

Pe masura ce sfar �situl seapropie, cu to �tii trebuie sane ıntarim rela �tiile de prie-tenie cu fra �tii de credin �ta.În acest articol vom ınva �tacateva lec �tii practice de laIeremia. De asemenea,vom ın �telege ca prieteniilestranse pe care le avem ınprezent ne vor fi de folos ınvremurile dificile din viitor.

2

noastra. (Ier. 8:21; 9:1; 20:14-18; 45:1)În perioada ın care Baruc a scris relata-rea tumultuoasa despre Ieremia, cei doiau ınva �tat sa se aprecieze �si sa se respec-te. (Ier. 20:1, 2; 26:7-11)

4 Ani la rand, Ieremia i-a avertizat cumult curaj pe israeli �ti cu privire la ceeace urma sa se ıntample ın Ierusalim.(Ier. 25:3)

Încercand sa-i ındemne pe oa-

meni la cain �ta, Iehova i-a spus lui Iere-mia sa consemneze ıntr-un sul avertis-mentele date israeli �tilor. (Ier. 36:1-4)

În

timp ce colaborau la ındeplinirea acesteisarcini ıncredin �tate de Iehova, care a du-rat, probabil, cateva luni, Ieremia �si Ba-ruc au purtat multe discu �tii ziditoare.

5 Cand a trebuit sa fie citit sulul, Iere-

4. Ce i-a cerut Iehova lui Ieremia �si la ce a contri-buit aceasta sarcina?5. Cum s-a dovedit a fi Baruc un prieten bun pen-tru Ieremia?

mia s-a bazat pe prietenul sau Barucpentru a le transmite oamenilor mesa-jul lui Iehova. (Ier. 36:5, 6) Baruc a ın-deplinit ın mod curajos aceasta sarci-na periculoasa. Sa ne imaginam cat demandru trebuie sa fi fost Ieremia candBaruc s-a dus ın curtea templului �si a ci-tit sulul! (Ier. 36:8-10) Prin �tii din Iudaau auzit ce facuse Baruc �si i-au poruncitsa le citeasca �si lor cu voce tare sulul.(Ier. 36:14, 15) Ei au decis sa-i spuna re-gelui Ioiachim cuvintele lui Ieremia, iarlui Baruc i-au zis cu multa considera-�tie: „Du-te, ascunde-te �si tu, �si Ieremia!Sa nu �stie nimeni unde sunte �ti!”. (Ier.36:16-19) Acesta a fost un sfat foartebun!

6 Regele Ioiachim s-a ınfuriat atat detare cand a auzit cuvintele scrise de

6. Cum au reac �tionat Ieremia �si Baruc la persecu-�tia ındreptata ımpotriva lor?

În timpul ‘marelui necaz’, vom avea nevoie de prieteni adevara �ti(Vezi paragraful 2)

4 TURNUL DE VEGHE

Ieremia, ıncat a ars sulul �si a ordonatarestarea lui Ieremia �si a lui Baruc.

Însa

Ieremia nu s-a lasat intimidat. I-a datlui Baruc un alt sul �si i-a dictat mesajullui Iehova, astfel ca Baruc a scris ‘toa-te cuvintele sulului pe care Ioiachim,regele lui Iuda, ıl arsese ın foc’. (Ier.36:26-28, 32)

7Între oamenii care trec ımpreuna

printr-o ıncercare se formeaza, ade-sea, o legatura stransa. De aceea, pu-tem presupune ca, ın timp ce colaboraula rescrierea mesajului din sulul distrusde Ioiachim, Ieremia �si Baruc �si-au des-coperit unul altuia calita �tile, iar priete-nia dintre ei s-a ıntarit. Ce ınva �tam dinexemplul acestor doi barba �ti fideli?

S˘A NE DESCHIDEM INIMA

FA �T˘A DE AL �TII

8 Probabil ca ne este greu sa ne deschi-dem inima fa �ta de al �tii din cauza unorexperien �te negative din trecut. (Prov.18:19, 24) Sau, poate, sim �tim ca nu avemtimp �si energie pentru a cultiva rela-�tii apropiate cu al �tii. Totu �si, trebuie sane straduim sa ne facem prieteni. Dacavrem ca fra �tii sa stea langa noi ın timp denecaz, trebuie sa ınva �tam sa avem ıncre-dere ın ei fara rezerve. Putem face acestlucru ınca de pe acum ımparta �sindu-lesentimentele �si gandurile noastre. Aces-

7. La ce a dus, probabil, colaborarea dintre Iere-mia �si Baruc?8. Ce ne-ar putea ımpiedica sa ne facem prieteni�si de ce nu ar trebui sa renun �tam?

ta este un pas esen �tial ın dezvoltareaunei prietenii adevarate. (1 Pet. 1:22)

9 Isus a aratat ca avea ıncredere ınprietenii sai comunicand deschis cu ei.(Ioan 15:15) Putem sa-l imitam ımparta-�sind cu prietenii bucuriile, grijile �si deza-magirile noastre. Daca ascultam cu aten-�tie cand cineva ne vorbe �ste, am puteadescoperi ca avem multe ganduri, sen-timente �si obiective comune. Cindy, osora de 29 de ani, s-a ımprietenit cu Ma-rie-Louise, o pioniera ın varsta de 67 deani. Cindy �si Marie-Louise merg ımpreu-na ın predicare ın fiecare joi diminea-�ta �si vorbesc deschis despre o mul �timede subiecte. Cindy spune: „

Îmi place sa

port conversa �tii profunde cu fra �tii �si su-rorile pentru ca a �sa pot sa-i cunosc �si sa-iın �teleg mai bine”. Prieteniile ınfloresc ınatmosfera calda a unei comunicari des-chise. Asemenea lui Cindy, �si noi vom

9. a) Cum a aratat Isus ca avea ıncredere ın prie-tenii sai? b) Cum ne pot ajuta discu �tiile deschisesa legam prietenii stranse cu al �tii? Exemplifica �ti.

Prietenii adevara �ti colaboreaza ın predicare,se iarta cu larghe �te �si se ajuta ın timp de necaz(Vezi paragrafele 10, 16 �si 18)

NOIEMBRIE 2019 5

dezvolta prietenii puternice daca vomlua ini �tiativa �si vom purta conversa �tiideschise �si calde cu al �tii. (Prov. 27:9)

S˘A COLABOR

˘AM CU FRA �TII NO �STRI

10 La fel ca Ieremia �si Baruc, cand cola-boram cu fra �tii no �stri �si le observamcalita �tile, ınva �tam de la ei �si ne apro-piem unii de al �tii. (Cite �ste Proverbele27:17.) Ce sim �tim cand, ın lucrarea depredicare, ıi auzim aparandu- �si cu con-vingere credin �ta sau vorbind din inimadespre Iehova �si despre scopurile sale?Sim �tim dorin �ta de a sta �si mai mult ıncompania lor.

11 Iata doua exemple care eviden �tiazabeneficiile pe care le aduce colaborareacu fra �tii ın lucrarea de predicare. Adeli-ne, care are 23 de ani, a rugat o sora penume Candice sa o ınso �teasca ıntr-un te-

10. Potrivit cu Proverbele 27:17, ce beneficii neaduce colaborarea cu fra �tii �si surorile de credin �ta?11, 12. Cum ne poate ajuta lucrarea de predicaresa legam prietenii stranse?

ritoriu lucrat rar. „Voiam sa predicam cumai mult zel �si sa pre �tuim mai mult lu-crarea de predicare, spune ea. Aman-doua aveam nevoie de ınviorare spiritua-la.” Ce efect a avut colaborarea asupralor? Adeline spune: „La sfar �situl fiecareizile, discutam despre sentimentele noas-tre, despre cum ne ıncurajasera conver-sa �tiile purtate cu oamenii �si despre cumam sim �tit ındrumarea lui Iehova. Aman-doua am apreciat mult aceste discu �tii �siam ajuns sa ne cunoa �stem mai bine”.

12 Laıla �si Marianne, doua surori ce-libatare din Fran �ta, au mers sa predi-ce cinci saptamani ın Bangui, aglomera-ta capitala a Republicii Centrafricane.Laıla poveste �ste: „De �si am trecut prin si-tua �tii dificile, discu �tiile sincere �si iubireaadevarata ne-au ajutat sa ne consolidamprietenia. Vazand dispozi �tia lui Marian-ne de a se adapta la noile condi �tii, iubi-rea fa �ta de localnici �si zelul ei ın lucrareade predicare, am ajuns sa o admir �si maimult”.

ˆInsa nu trebuie sa mergem ıntr-o

�tara straina ca sa ne ıntarim legaturile deprietenie. De fiecare data cand predi-cam ın teritoriul nostru alaturi de un fra-te sau de o sora, avem posibilitatea de ane cunoa �ste mai bine �si de a ne apropiamai mult unii de al �tii.

S˘A REMARC

˘AM CALIT

˘A �TILE CELORLAL �TI

�SI S˘A FIM IERT

˘ATORI

13 Cand lucram zi de zi cu fra �tii no �stri,le vedem nu numai calita �tile, ci �si defec-tele. Cum putem pastra rela �tii apropiateın pofida imperfec �tiunilor? Sa ne gan-dim din nou la Ieremia. Ce l-a ajutat sapriveasca la calita �tile altora �si sa treacapeste defectele lor?

14 Dupa cat se pare, Ieremia a scris Pri-ma �si A doua carte a Regilor. El a redac-tat �si cartea care ıi poarta numele. Acestprivilegiu l-a con �stientizat de ındurareape care o manifesta Iehova fa �ta de oame-nii imperfec �ti. De exemplu, Ieremia �stiaca dupa ce Ahab s-a cait de faptele salerele, Iehova l-a scutit de suferin �ta de a- �sivedea familia ucisa. (1 Regi 21:27-29) Deasemenea, el a �stiut ca ac �tiunile lui Ma-nase l-au ıntristat pe Iehova chiar maimult decat cele ale lui Ahab. Totu �si, Ie-hova l-a iertat pe Manase ıntrucat el s-acait. (2 Regi 21:16, 17; 2 Cron. 33:10-13)Aceste ıntamplari trebuie sa-l fi ajutat peIeremia sa imite, ın rela �tiile cu priete-nii apropia �ti, rabdarea �si ındurarea luiDumnezeu. (Ps. 103:8, 9)

15 Sa ne gandim la modul ın care Iere-

13. Ce am putea observa cand lucram zi de zi cufra �tii no �stri?14. Ce a ınva �tat Ieremia despre Iehova �si cum l-aajutat acest lucru?15. Cum a imitat Ieremia rabdarea lui Iehova candBaruc s-a lasat distras de la misiunea sa?

mia l-a ajutat pe Baruc cand acesta s-alasat distras de la misiunea sa. El nu a re-nun �tat ın mod pripit la prietenul sau,ci i-a transmis ıntr-un mod amabil, darferm mesajul lui Iehova. (Ier. 45:1-5) Celec �tii desprindem din exemplul lor?

16 Obiectiv vorbind, nu putem a �steptaperfec �tiune de la fra �tii �si surorile noas-tre. De aceea, dupa ce am legat o priete-nie stransa cu cineva, trebuie sa ne stra-duim sa o pastram vie. Daca prieteniino �stri gre �sesc, le vomda sfaturi amabile,dar ferme, bazate pe Cuvantul lui Dum-nezeu. (Ps. 141:5) Iar daca ne-au ranit,trebuie sa-i iertam. �Si, odata ce i-am ier-tat, nu vom mai vorbi despre gre �seala lornici cu ei, nici cu al �tii. (Cite �ste Prover-bele 17:9.) Este foarte important ca, ınaceste timpuri critice, sa ne concentramasupra punctelor forte ale colaboratori-lor no �stri, nu asupra celor slabe. Dacavom proceda a �sa, prietenia dintre noi seva ıntari. Este vital sa facem acest lu-cru acum deoarece ın marele necaz vomavea nevoie de prieteni adevara �ti.

S˘A MANIFEST

˘AM IUBIRE �SI LOIALITATE

17 Profetul Ieremia s-a dovedit a fi unprieten adevarat ın timp de necaz. Deexemplu, dupa ce demnitarul Ebed-Me-lec l-a salvat din rezervorul cu noroiın care urma sa moara, Ebed-Melec s-atemut pentru propria siguran �ta gandin-du-se ca prin �tii se vor ıntoarce ımpotri-va sa. Cand a aflat acest lucru, Ieremianu a ramas pasiv sperand ca prietenulsau se va descurca singur. De �si se afla ın

16. A �sa cum reiese din Proverbele 17:9, ce trebuiesa facem pentru a nu ne pierde prietenii?17. Cum s-a dovedit Ieremia a fi un prieten adeva-rat ın timp de necaz?

6 TURNUL DE VEGHE

ınchisoare, el a facut tot ce a putut pen-tru a-i ımparta �si lui Ebed-Melec promi-siunea extraordinara a lui Iehova. (Ier.38:7-13; 39:15-18)

18În prezent, fra �tii �si surorile noastre

trec prin tot felul de necazuri. De exem-plu, mul �ti sufera din cauza dezastrelornaturale ori a unor dezastre provocatede oameni, precum terorismul sau raz-boaiele. Cand au loc astfel de evenimen-te, am putea sa-i invitam sa stea la noiacasa. De asemenea, le putem da ajutorfinanciar. �Si cu to �tii putem sa-l rugam peIehova sa-i ajute. Cand aflam ca un cola-borator ın credin �ta este descurajat, poa-te ca nu �stim ce sa-i spunem sau cumsa reac �tionam. Dar fiecare dintre noi ılpoate ajuta. De exemplu, putem petrecetimp cu el, putem sa-l ascultam cu empa-tie sau ıi putem citi un verset biblic carene place foarte mult. (Is. 50:4) Ceea ceconteaza este sa fim langa fra �tii no �stri

18.În conformitate cu Proverbele 17:17, ce ar tre-

bui sa facem cand un frate sau o sora trece prinnecazuri?

cand au nevoie de noi. (Cite �ste Prover-bele 17:17.)

19 Trebuie sa fim hotara �ti sa construim�si sa pastram rela �tii apropiate cu fra �tii �sicu surorile noastre ınca de pe acum. Dece? Deoarece du �smanii vor ıncerca sa nedezbine prin minciuni �si dezinformare �sisa ne ıntoarca unii ımpotriva altora. Dareforturile lor vor fi zadarnice deoareceiubirea dintre noi va fi de neclintit. Ni-mic din ce-ar putea face ei nu va distru-ge fraternitatea noastra. De fapt, priete-nia dintre noi va dura ve �snic!

19. Cum ne vor ajuta ın viitor legaturile de priete-nie pe care le construim ın prezent?

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 3: Aceasta scenaprezinta o posibila situa �tie din timpul ‘mareluinecaz’. Mai mul �ti fra �ti �si surori se adapostesc ınpodul casei unui frate. Ei se ıncurajeaza reciprocın acea perioada grea; paginile 4 �si 5: Ace �stifra �ti �si surori �si-au facut prieteni adevara �ti ınaintede ınceperea marelui necaz.

CUM CONTRIBUIE LA CONSOLIDAREA UNEI PRIETENII:

˛ comunicarea sincera? ˛ colaborarea ın lucrareade predicare?

˛ ajutorarea celor afla �tiın necazuri?

CÂNTAREA 24

Veni �ti la muntele lui Iehova!

„CÂND ma gandesc la ıncercarile prin care am trecut, ımi dau

seama ca n-a �s fi rezistat prin propriile for �te.”Am rostit vreo-data cuvinte asemanatoare? Poate ca da, gandindu-ne, pro-babil, la modul ın care am facut fa �ta unei boli grave sau pier-derii ın moarte a cuiva drag. Privind ın urma, ne dam seamaca ceea ce ne-a ajutat sa perseveram ın fiecare zi a fost „pu-terea care depa �se �ste normalul”, primita prin spiritul sfant.(2 Cor. 4:7-9)

2 Tot pe spiritul sfant ne bizuim �si pentru a ne ımpotrivi in-fluen �tei acestei lumi nelegiuite. (1 Ioan 5:19) De asemenea,trebuie sa luptam „ımpotriva for �telor spirituale rele”. (Ef.6:12) Vom analiza doua modalita �ti prin care spiritul sfant neajuta sa facem fa �ta acestor presiuni �si cum putem beneficiadin plin de acest ajutor.

SPIRITUL SFÂNT NE D

˘A PUTERE

3 Spiritul sfant al lui Iehova ne da puterea sa ne ındeplinimresponsabilita �tile ın situa �tii grele. Apostolul Pavel a sim �tit caputea sa-i slujeasca ın continuare lui Iehova ın pofida ıncer-carilor deoarece se bizuia pe „puterea lui Cristos”. (2 Cor.12:9) Pe parcursul celei de-a doua calatorii misionare, Pavelnu numai ca a predicat cu mult zel, dar s-a �si ıntre �tinut dinpunct de vedere financiar. El a stat ın Corint, ın casa luiAquila �si a Priscilei, care confec �tionau corturi.

Întrucat Pa-

vel cuno �stea �si el aceasta meserie, ı �si petrecea o parte dintimp lucrand cu ei. (Fap. 18:1-4) Spiritul sfant i-a dat putereade a- �si efectua atat serviciul laic, cat �si cel sacru.

4 Cite �ste 2 Corinteni 12:7b-9. La ce s-a referit Pavel canda spus ca lupta cu „un spin ın carne”? Un spin ın carne poa-

1, 2. a) Ce anume ne ajuta sa perseveram ın fiecare zi? Explica �ti. b) Cevom analiza ın acest articol?3. Men �tiona �ti o modalitate prin care Iehova ne ajuta sa suportam ın-cercarile.4.

În conformitate cu 2 Corinteni 12:7b-9, cu ce problema s-a confrun-

tat Pavel?


Cum ne ajuta spiritul sfant„Pentru toate lucrurile am tariedatorita celui care ımi da putere.” (FILIP. 4:13)

CÂNTAREA 104

Spiritul sfant, un darde la Dumnezeu

PREZENTARE

Acest articol arata cumne ajuta spiritul sfant saperseveram. De asemenea,vom vedea ce putem facepentru a beneficia la maxi-mum de ajutorul spirituluisfant.

8

te provoca multa durere. Pavel voia sa spu-na ca se confrunta cu o ıncercare foartedureroasa. El a numit aceasta ıncercare ‘unınger al lui Satan care ıl palmuia fara ınce-tare’. Poate ca nu Satan sau demonii i-auınfipt lui Pavel acel spin ın carne. Dar, candacele spirite rele au observat „spinul”, le-afacut placere sa i-l ımpinga �si mai adanc, fi-gurativ vorbind, pentru a-i spori durerea.Ce a facut Pavel?

5 La ınceput, Pavel a vrut ca Iehova sa-lscape de „spin”. El spune: „De trei ori l-amimplorat pe Domnul [Iehova] ca sa-l ınde-parteze”.

Însa, ın pofida rugaciunilor lui

Pavel, spinul nu i-a fost ınlaturat.Înseam-

na aceasta ca Iehova nu a raspuns la ruga-ciunile lui? Nicidecum. El nu a ındepartatproblema, dar i-a dat lui Pavel puterea de ao ındura. Iehova i-a spus: „Puterea meaeste facuta perfecta ın slabiciune”. (2 Cor.12:8, 9) �Si, cu ajutorul lui Dumnezeu, Pavela putut sa- �si pastreze bucuria �si pacea su-fleteasca! (Filip. 4:4-7)

6 L-ai implorat �si tu vreodata pe Ieho-va, asemenea lui Pavel, sa te scape dintr-ositua �tie grea? Daca, ın ciuda rugaciunilortale insistente, problema a persistat sauchiar s-a ınrauta �tit, te-ai gandit cu ıngrijo-rare ca Iehova este nemul �tumit de tine?Daca ai avut astfel de sentimente, meditea-za la exemplul lui Pavel. Iehova a raspuns larugaciunile lui Pavel �si va raspunde, cu si-guran �ta, �si la ale tale! Poate ca el nu va ın-latura problema. Dar, prin intermediul spi-ritului sfant, ı �ti va da puterea sa o supor �ti.(Ps. 61:3, 4) Chiar daca vei fi ‘trantit jos’,Iehova nu te va parasi. (2 Cor. 4:8, 9; Filip.4:13)

5. Cum a raspuns Iehova la rugaciunile lui Pavel?6. a) Cum ar putea sa raspunda Iehova la rugaciu-nile noastre? b) Ce versete biblice din paragraf ı �tidau putere?

SPIRITUL SFÂNT NE AJUT

˘A

S˘A MERGEM

ÎNAINTE

7 Cum ne mai ajuta spiritul sfant? Aseme-nea unui curent de aer favorabil pe o mareagitata, spiritul sfant ne poarta prin ıncer-carile furtunoase ale vie �tii ducandu-ne laliman, ın lumea noua promisa de Iehova.

8 Fiind pescar, apostolul Petru era obi �s-nuit sa navigheze. De aceea, cand vorbe �stedespre modul ın care ac �tioneaza spiritulsfant, el folose �ste o expresie din terminolo-gia nautica. El scrie: „Profe �tia n-a fost ni-ciodata adusa prin voin �ta omului, ci oame-nii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purta �tide spiritul sfant”. (2 Pet. 1:21) Cuvantulgrecesc tradus prin „a purta” ınseamna li-teralmente a duce, a transporta dintr-unloc ın altul.

9 Ce imagine vizuala a vrut sa creeze Pe-tru prin expresia „fiind purta �ti”? O for-ma similara acestui cuvant grecesc a folo-sit �si Luca, scriitorul Faptelor apostolilor,pentru a descrie un naufragiu: „Am la-sat-o ın voia ei [corabia] �si am fost purta �ti[de vant] ın deriva”. (Fap. 27:15) Prin ur-mare, cand Petru a spus ca scriitorii Bi-bliei au fost „purta �ti de spiritul sfant”, ela folosit „o metafora deosebit de sugesti-va din domeniul nautic”, afirma un biblist.Petru voia sa spuna ca, a �sa cum o navaeste purtata de vant pentru a- �si putea ın-cheia cu bine calatoria, �si scriitorii �si profe-�tii Bibliei au fost purta �ti de spiritul sfantpentru a- �si putea ıncheia cu bine misiu-nea. Acela �si biblist adauga: „Profe �tii au ri-dicat panzele, figurativ vorbind”. Da, Ieho-va �si-a facut partea dandu-le curen �ti de

7, 8. a)În ce sens este spiritul sfant asemenea

unui curent de aer favorabil? b) Cum descrie Petruac �tiunea spiritului sfant?9. Ce imagine sugestiva a creat Petru prin cuvinte-le „fiind purta �ti”?

NOIEMBRIE 2019 9

aer favorabili, adica spiritul sfant. �Si scrii-torii Bibliei �si-au facut partea lucrand ın ar-monie cu ındrumarea spiritului sfant.

10 Evident, astazi Iehova nu mai folose �stespiritul sfant pentru a-i inspira pe oamenisa scrie car �ti ale Bibliei. Totu �si, el folose �steın continuare spiritul sfant pentru a- �si ın-druma slujitorii. Iehova ı �si face �si ın pre-zent partea. Cum putem beneficia de ajuto-rul spiritului sfant? Trebuie sa ne asiguramca �si noi ne facem partea.

ˆIn ce mod?

11 Sa ne gandim la urmatoarea compara-�tie. Pentru a profita de vant, un marinartrebuie sa faca doua lucruri: 1) trebuiesa direc �tioneze corabia ın bataia vantu-lui, deoarece nava nu va ınainta daca sta ınport, departe de curen �tii favorabili; 2) tre-buie sa ridice �si sa deschida cat mai largpanzele, ıntrucat curen �tii de aer favorabilinu sunt suficien �ti daca vantul nu umfla pan-

10, 11. Ce trebuie sa facem pentru a ne asigura casuntem purta �ti de spiritul sfant? Ilustra �ti.

zele.ˆIn mod asemanator, nici noi nu vom

ınainta ın lucrarea lui Iehova daca nu be-neficiemde ajutorul spiritului sfant. Pentruaceasta ınsa, trebuie sa facem doua lucruri:1) trebuie „sa ne pozi �tionam ın bataia” spi-ritului sfant participand la activita �ti care neaduc sub influen �ta acestuia �si 2) trebuie saridicam panzele �si sa le deschidem cat mailarg posibil angajandu-ne din toata inima ınaceste activita �ti. (Ps. 119:32) Astfel, spiri-tul sfant ne va ımpinge ınainte prin valurilepersecu �tiilor �si ale ıncercarilor pana candvom ajunge la destina �tie, lumea noua.

12 Am trecut ın revista doua modalita �tiprin care spiritul sfant ne ajuta. El ne da pu-tere ca sa ramanem fideli ın ıncercari. Deasemenea, este o for �ta care ne ımpinge ına-inte pe calea care duce la via �ta ve �snica.Vomvedea ın continuare patru activita �ti pecare trebuie sa le facem pentru a beneficiala maximum de ajutorul spiritului sfant.

12. Ce vom analiza ın continuare?

PASUL 1: Saparticipam curegularitate laactivita �tile spirituale(Vezi paragraful 11)

PASUL 2: Sa neimplicam din plinın aceste activita �ti(Vezi paragraful 11)

10 TURNUL DE VEGHE

NOIEMBRIE 2019 11

CUM S˘A BENEFICIEM LA MAXIMUMDE SPIRITUL SF

ÂNT

13 In primul rand, trebuie sa studiemCuvantul lui Dumnezeu. (Cite �ste 2 Ti-motei 3:16, 17.) Cuvantul grecesc redatprin „inspirata de Dumnezeu” poate fi tra-dus �si „insuflata de Dumnezeu”. Dumnezeua folosit spiritul sfant pentru „a insufla”gandurile sale ın mintea scriitorilor Bibliei.Cand citim din Biblie �si meditam la cele ci-tite, gandurile lui Dumnezeu patrund ınmintea �si ın inima noastra. Aceste ganduriinspirate ne impulsioneaza sa ne armoni-zam via �ta cu voin �ta lui Dumnezeu. (Evr.4:12) Dar, pentru a beneficia la maximumde ajutorul spiritului sfant, trebuie sa ne fa-cem cu regularitate timp sa citim Biblia �sisa ne gandim profund la cele citite. AtunciCuvantul lui Dumnezeu ne va influen �ta ıntot ce spunem �si facem.

14 In al doilea rand, trebuie sa ne ın-chinam lui Iehova ın unitate cu fra-�tii no �stri. (Ps. 22:22) Simbolic vorbind,ıntrunirile cre �stine sunt evenimente aflate„ın bataia vantului”, adica a spiritului luiIehova care ac �tioneaza acolo. (Rev. 2:29)De ce spunem asta? Deoarece atunci candne ınchinam lui Iehova alaturi de fra �tii �sisurorile noastre, ne rugam pentru spiritsfant, intonam cantari ale Regatului, baza-te pe Cuvantul lui Dumnezeu, �si ascultamcuvantari prezentate de fra �ti numi �ti prinspiritul sfant. Acela �si spirit sfant le ajuta pesurori sa- �si pregateasca �si sa- �si sus �tina par-�tile pe care le au ın program.

Însa, pentru a

beneficia la maximum de ac �tiunea spiritu-lui sfant, trebuie sa venim la ıntruniri pre-

13. Potrivit cu 2 Timotei 3:16, 17, ce poate face Bi-blia pentru noi, dar ce responsabilitate ne revine?14. a) De ce putem spune ca ıntrunirile cre �stine seafla „ın bataia vantului”? b) Cum putem participala ıntruniri „cu panzele desfacute larg”?

gati �ti sa raspundem.În acest mod, vom

participa la ıntruniri „cu panzele desfacutelarg”.

15 In al treilea rand, trebuie sa partici-pam la lucrarea de predicare. Cand folo-sim Biblia ın lucrarea de predicare �si depredare, ıi permitem spiritului sfant sa ac-�tioneze. (Rom. 15:18, 19)

Însa, pentru a be-

neficia din plin de ajutorul spiritului sfant,trebuie sa participam cu regularitate la lu-crarea de predicare �si sa folosim Biblia oride cate ori este posibil. Amputea fi mai efi-cien �ti daca ne bazam prezentarile pe con-versa �tiile-model din caietul Via �ta cre �stina �sipredicarea.

16 In al patrulea rand, trebuie sa ne ru-gam lui Iehova. (Mat. 7:7-11; Luca 11:13)Cel mai direct mod de a primi spirit sfanteste acela de a i-l cere lui Iehova ın rugaciu-ne. Nimic nu poate opri rugaciunea noas-tra sa se ınal �te la el, nici zidurile unei ınchi-sori, nici chiar Satan. De asemenea, nimicnu poate ımpiedica darul minunat al spiri-tului sfant sa coboare la noi. (Iac. 1:17)Cum ar trebui sa ne rugam pentru a bene-ficia din plin de spiritul sfant? Sa analizamo ilustrare pe care o gasim doar ın Evan-ghelia dupa Luca.�

S˘A NE RUG

˘AM CU INSISTEN �T

˘A

17 Cite �ste Luca 11:5-9, 13. Din ilustrarealui Isus ın �telegem cum ar trebui sa ne ru-gam pentru a primi spirit sfant. Barbatul

� Luca, mai mult decat ceilal �ti scriitori ai evangheliilor,ne ajuta sa ın �telegem ca rugaciunea a fost o parte in-tegranta a vie �tii lui Isus. (Luca 3:21; 5:16; 6:12; 9:18,28, 29; 18:1; 22:41, 44)

15. Cum ne ajuta spiritul sfant ın lucrarea de pre-dicare?16. Care este cel mai direct mod de a primi spiritsfant?17. Ce lec �tie privitoare la rugaciune ınva �tam dinilustrarea lui Isus consemnata ın Luca 11:5-9, 13?

Avem nevoie de spirit sfant pentru a putea ınfruntavalurile zbuciumate ale ımpotrivirilor �si ale ıncercarilor.Iata patru activita �ti importante care ne pun„ın bataia” spiritului sfant:(Vezi paragrafele 13-16)

Sa beneficiem din plinde ajutorul spiritului sfant!

STUDIEREABIBLIEI

PARTICIPAREALA

ˆINTRUNIRI

PREDICAREA

RUG˘ACIUNEA

12

din ilustrare a primit ceea ce dorea datori-ta ‘insisten �tei lui suparatoare’. El nu s-atemut sa-i ceara prietenului sau ajutor ıntoiul nop �tii. (Vezi mwbr18 iulie, pag. 4.)Cum a aplicat Isus aceasta ilustrare la ruga-ciune? El a spus: „Continua �ti sa cere �ti �si vise va da, continua �ti sa cauta �ti �si ve �ti gasi,continua �ti sa bate �ti �si vi se va deschide”. Ceınva �tam de aici? Pentru a primi ajutorulspiritului sfant, trebuie sa-l rugam cu in-sisten �ta pe Iehova sa ni-l dea.

18 De asemenea, aceasta ilustrare ne aju-ta sa ın �telegem motivul pentru care Ieho-va ne da spirit sfant. Barbatul men �tionatde Isus voia sa fie o gazda buna. El doreasa-i ofere mancare acestui musafir venit ıntoiul nop �tii, dar nu avea ce sa-i puna pemasa. Isus a spus ca omul a primit paine da-torita cererilor lui insistente. Ce voia sascoata ın eviden �ta Isus? Daca un om imper-fect este dispus sa ajute un vecin insistent,cu atat mai mult Tatal nostru ceresc ıl vaajuta pe cel care-i cere cu insisten �ta spirit

18.În armonie cu ilustrarea lui Isus, de ce putem fi

convin �si ca Iehova ne va da spirit sfant?

sfant! Prin urmare, putem fi siguri ca Ie-hova va raspunde la cererile noastre starui-toare. (Ps. 10:17; 66:19)

19 Chiar daca Satan face eforturi sus �tinu-te pentru a ne ataca, suntem siguri ca-i pu-tem �tine piept. De ce? Deoarece spiritul luiIehova ne ajuta ın doua moduri: ne da pu-terea de a persevera �si, asemenea vantului,ne umfla panzele ajutandu-ne sa ınaintam�si sa-i slujim lui Iehova pana vom ajunge ladestina �tie: lumea noua.

În concluzie, sa

fim deci �si sa profitam la maximum de aju-torul spiritului sfant!

19. De ce suntem siguri ca vom rezista pana la ca-pat?

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 10: PASUL 1.Un frate �si o sora sosesc la sala Regatului.Ei li se alatura fra �tilor �si surorilor de credin �tala o ıntrunire unde ac �tioneaza spiritul sfant.PASUL 2. Ei sunt pregati �ti sa raspunda la ıntru-nire. Ace �sti doi pa �si se aplica �si la alte activita �timen �tionate ın acest articol: studierea Bibliei,predicarea �si rugaciunea.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛În ce moduri ne ajutaspiritul sfant?

˛ Ce trebuie sa facem pentrua beneficia la maximum deajutorul spiritului sfant?

˛ Cum ar trebui sa ne rugampentru spirit sfant?

CÂNTAREA 41

Pleaca- �ti urechea la ruga mea!

AVEM �si noi ‘un scut mare al credin �tei’? (Cite �ste Efeseni6:16.) Cu siguran �ta ca da. Asemenea unui scut care pro-tejeaza cea mai mare parte a corpului, credin �ta ne prote-jeaza de influen �tele imorale, violente �si corupatoare aleacestei lumi rele.

2 Insa, ıntrucat traim „ın zilele din urma”, credin �ta neeste testata fara ıncetare. (2 Tim. 3:1) Cum putem verifi-ca daca scutul credin �tei noastre este ın stare buna? �Si cumputem �tine strans acest scut simbolic? In continuare vomanaliza raspunsul la aceste ıntrebari.

S˘A NE VERIFIC

˘AM CU ATEN �TIE SCUTUL

3 In timpurile biblice, solda �tii aveau, ın general, scuturiacoperite cu piele. Ei le ungeau cu ulei pentru a ıntre �tinepielea �si pentru a preveni ruginirea par �tilor de metal.Daca un soldat observa ca scutul sau era deteriorat, ıl re-para. Astfel, el era ıntotdeauna gata pentru urmatoareabatalie. Ce legatura exista ıntre acest exemplu �si credin �tanoastra?

4 La fel ca solda �tii din vechime, �si noi trebuie sa ne ve-rificam �si sa ne ıntre �tinem ın permanen �ta scutul credin-�tei pentru a fi mereu pregati �ti de lupta. Razboiul pe careıl purtam este spiritual, iar printre du �smanii no �stri se nu-mara �si spiritele rele. (Ef. 6:10-12) Nimeni nu poate ıntre-�tine scutul credin �tei ın locul nostru. Cum ne putem asi-gura ca suntem gata sa ınfruntam ıncercarile?

În primul

rand, trebuie sa ne rugam lui Iehova pentru ajutor. Apoi,

1, 2. a) Potrivit cu Efeseni 6:16, de ce avem nevoie de „marele scut alcredin �tei”? b) Ce ıntrebari vom analiza?3. Cum ı �si ıntre �tineau solda �tii scuturile �si de ce?4. De ce trebuie sa ne verificam periodic scutul credin �tei �si cum putemface acest lucru?


Î �ti ıntre �tii ın permanen �ta

„marele scut al credin �tei”?„Lua �ti marele scut al credin �tei.” (EF. 6:16)

CÂNTAREA 119

Trebuie sa avem credin �ta

PREZENTARE

Solda �tii foloseau scuturipentru a se apara de peri-cole. Credin �ta noastra seaseamana cu un scut. Lafel ca un scut propriu-zis,ea trebuie ıntre �tinuta.Acest articol arata ce pu-tem face pentru a ne asi-gura ca „marele [nostru]scut al credin �tei” esteıntr-o stare excelenta.

14

trebuie sa folosim Cuvantul sau pentru ane vedea a �sa cum ne vede El. (Evr. 4:12)Biblia spune: „

Încrede-te ın Iehova din

toata inima ta �si nu te bizui pe pricepe-rea ta”. (Prov. 3:5, 6)

În lumina acestui

principiu, am putea analiza unele deci-zii pe care le-am luat ın ultimul timp.De exemplu, daca am ıntampinat recentprobleme financiare, am meditat la pro-misiunea lui Iehova din Evrei 13:5: „Nici-decum nu te voi lasa �si nicidecum nu tevoi parasi”? Ne-a dat ea convingerea caIehova ne va ajuta? Daca da, ınseamnaca scutul credin �tei noastre este bine ın-tre �tinut.

5 La o examinare atenta, am putea con-stata cu surprindere fisuri ale credin �teinoastre care au trecut neobservate. Deexemplu, ne-am putea da seama ca ıngri-jorarile inutile, minciunile sau descuraja-rea ne-au erodat credin �ta. Daca �si noi neaflam ın aceasta situa �tie, ce putem facepentru a remedia lucrurile?

S˘A NE PROTEJ

˘AM CREDIN �TA

DEÎNGRIJOR

˘ARI INUTILE,

MINCIUNI �SI DESCURAJARE6 Unele ıngrijorari pe care le-am putea

avea sunt normale. De exemplu, preocu-parea de a nu le displacea lui Iehova �si luiIsus este sanatoasa. (1 Cor. 7:32) Dacapacatuim grav, suntem nelini �sti �ti �si do-rim sa ne restabilim rela �tia de prieteniecu Dumnezeu. (Ps. 38:18) De asemenea,suntem preocupa �ti sa ıi placem partene-rului de casatorie �si sa ne ıngrijim demembrii familiei, precum �si de colabora-torii no �stri. (1 Cor. 7:33; 2 Cor. 11:28)

5. Ce am putea descoperi cand ne examinam cre-din �ta?6.

În ce situa �tii este firesc sa ne ıngrijoram?

7 Pe de alta parte, ıngrijorarile inuti-le ne pot afecta credin �ta. De exemplu,ne-am putea ıngrijora ın permanen �ta dincauza hranei �si a ımbracamintei �si, ca ur-mare, amputea sa ne concentram efortu-rile spre acumularea de bunuri materiale.(Mat. 6:31, 32) In timp, iubirea de bani arputea prinde radacini ın inima noastra.Daca lasam sa se ıntample acest lucru,credin �ta noastra ın Dumnezeu va slabi �sispiritualitatea noastra va avea de suferit.(Mar. 4:19; 1 Tim. 6:10) Sau am putea ca-dea victima unui alt tip de ıngrijorare:dorin �ta exagerata de a le placea altora.Drept urmare, teama de a nu fi ridiculi-za �ti sau chiar persecuta �ti ar putea eclipsateama de Iehova. Pentru a nu cadea ınaceasta capcana, trebuie sa ıl implorampe Dumnezeu sa ne dea credin �ta �si cura-jul de a nu ne teme de oameni. (Cite �steProverbele 29:25.) (Luca 17:5)

8 Satan, „tatal minciunii”, se folose �stede cei care sunt sub controlul sau pentrua raspandi minciuni despre Iehova, pre-cum �si despre fra �tii �si surorile noastre.(Ioan 8:44) De exemplu, aposta �tii spunneadevaruri despre organiza �tia lui Ieho-va pe internet, la televiziune �si prin altemijloace media. Aceste minciuni se nu-mara printre „sage �tile aprinse” ale lui Sa-tan. (Ef. 6:16) Cum ar trebui sa reac-�tionam daca cineva ne spune astfel deminciuni? Trebuie sa le respingem! Dece? Deoarece avem credin �ta ın Iehova �siıncredere ın fra �tii no �stri. De fapt, noi evi-tam orice contact cu aposta �tii. Nu vomdiscuta cu ei nici macar din curiozitate.

7.În armonie cu Proverbele 29:25, de ce nu trebu-

ie sa ne temem de oameni?8. Cum ar trebui sa reac �tionam cand auzim min-ciuni despre Iehova �si despre fra �ti?

NOIEMBRIE 2019 15

9 Descurajarea ne poate slabi �si eacredin �ta. Nu putem ignora problemeleprin care trecem, ıntrucat ar ınsemna safim lipsi �ti de sim �tul raspunderii. De ace-ea, putem fi uneori descuraja �ti. Insa nutrebuie sa permitem problemelor sa neacapareze aten �tia. Altfel, am putea pier-de din vedere speran �ta extraordinara pecare ne-a dat-o Iehova. (Rev. 21:3, 4)Sentimentele de descurajare ne-ar puteaepuiza �si ne-ar putea face sa nu-i mai slu-jim lui Dumnezeu. (Prov. 24:10) Insa pu-tem evita aceasta situa �tie.

10 Sa analizam experien �ta unei suroridin Statele Unite care ı �si pastreaza cre-din �ta vie ın timp ce are grija de so �tulei bolnav. Intr-o scrisoare catre sediulmondial, ea a scris: „Situa �tia ın care neaflam genereaza mult stres �si descura-jare, dar speran �ta noastra este puterni-ca. Sunt impresionata de informa �tiile pecare Iehova ni le da pentru a ne ıntari

9. Cum ne poate afecta descurajarea?10. Ce ınva �tam din scrisoarea surorii men �tionateın paragraf?

credin �ta �si pentru a ne ridica moralul.Avem mare nevoie de aceste sfaturi �si ın-curajari. Ne ajuta sa mergem mai departe�si sa suportam ıncercarile la care ne su-pune Satan”. Din cuvintele acestei suroriınva �tam ca putem ınvinge descurajarea.Cum? Daca ın �telegem ca Satan este cau-za ıncercarilor, iar Iehova, Sursa noas-tra de mangaiere. De asemenea, trebuiesa pre �tuim hrana spirituala pe care ne-oofera Dumnezeu.

11 Observam ca scutul credin �tei noastrenecesita repara �tii? In ultimele luni, amreu �sit sa evitam ıngrijorarile inutile? Amrezistat tenta �tiei de a-i asculta pe aposta �tisau de a vorbi cu ei despre minciunile pecare le raspandesc? Am reu �sit sa facemfa �ta descurajarii? Daca raspunsul la aces-te ıntrebari este afirmativ, atunci credin-�ta noastra este ıntr-o stare buna. Dar tre-buie sa fim vigilen �ti, deoarece Satan are�si alte arme pe care le folose �ste ımpotrivanoastra. Sa analizam una dintre ele.

11. Ce ıntrebari ne pot ajuta sa stabilim care estestarea credin �tei noastre?

Dupa o batalie, solda �tii se asiguraca scuturile lor sunt ın stare buna(Vezi paragraful 3)

16 TURNUL DE VEGHE

NOIEMBRIE 2019 17

S˘A FIM ATEN �TI LA PERICOLUL

MATERIALISMULUI12 Materialismul ne poate distrage, de-

terminandu-ne sa nu ne mai ıntre �tinemmarele scut al credin �tei. Pavel a spus:„Niciun om care sluje �ste ca soldat nu seamesteca ın afacerile vie �tii, ca sa-i placacelui care l-a ınrolat ca soldat”. (2 Tim.2:4) Solda �tii romani nu aveau voie sa seimplice ın niciun fel de afaceri. Ce se pu-tea ıntampla daca un soldat ignora aceas-ta cerin �ta?

13 Sa ne imaginam urmatoarea situa �tie.Mai mul �ti solda �ti ı �si petrec diminea �ta an-trenandu-se ın folosirea sabiei, dar unuldintre ei lipse �ste. El este ın ora �s �si ı �si des-chide unmagazin de alimente. Solda �tii ı �sipetrec seara verificandu- �si armura �si as-cu �tindu- �si sabiile. Dar cel din ora �s prega-te �ste alimentele pentru a doua zi. Insa, ındiminea �ta urmatoare, du �smanul ataca penea �steptate. Care dintre solda �ti crede �ti

12. Ce pericol poate ascunde materialismul?13. De ce nu trebuiau solda �tii sa se implice ın afa-ceri?

ca va fi pregatit pentru lupta �si va pu-tea ca �stiga aprobarea comandantului? Pecine a �ti dori sa ave �ti langa voi ın timpulluptei, pe un soldat care s-a antrenat saupe unul care s-a lasat distras?

14 Ca ni �ste buni solda �ti, nu ne lasamdistra �si de la obiectivul nostru princi-pal: ob �tinerea aprobarii Comandan �tilorno �stri, Iehova �si Isus. Aceasta aprobareeste mult mai pre �tioasa decat orice ne-arputea oferi lumea lui Satan.Trebuie sa neasiguram ca ne folosim timpul �si energiapentru a-i sluji lui Iehova �si pentru a nepastra scutul credin �tei, precum �si restularmurii spirituale, ın stare buna.

15 Nu trebuie sa ne pierdem niciodatavigilen �ta. Apostolul Pavel ne-a avertizatca ‘cei care sunt hotara �ti sa fie boga �ti sevor rataci de la credin �ta’. (1 Tim. 6:9, 10)Termenul „ratacire” arata ca acumulareade bunuri materiale inutile ne-ar putea

14. Ca solda �ti ai lui Cristos, ce pre �tuim cel maimult?15. Ce avertisment ne-a dat apostolul Pavel �side ce?

ˆI �ti ıntre �tii „marele scut al credin �tei”?(Vezi paragrafele 8 �si 11)

18 TURNUL DE VEGHE

abate de la obiectivul nostru. Ne-am pu-tea expune apoi la „dorin �te nesabuite �sivatamatoare”. In loc sa permitem aces-tor dorin �te sa ne acapareze inima, ar tre-bui sa le vedem ın adevarata lor lumina,ca pe ni �ste arme care ne pot face rau.

16 Sa presupunem ca avem resursele fi-nanciare pentru a cumpara multe bunurimateriale. Facem un lucru gre �sit dacaachizi �tionam lucruri de care nu avem cuadevarat nevoie? Nu neaparat. Dar sameditam la urmatoarele ıntrebari: Chiardaca ımi permit un anumit lucru, am

16. Ce ıntrebari ar trebui sa ne punem dupa ce ci-tim relatarea din Marcu 10:17-22?

timpul �si energia necesare pentru a-l ın-tre �tine? Risc sa ma ata �sez prea mult debunurile pe care le am? Ar putea iubireapentru lucrurile materiale sa ne faca saac �tionam la fel ca tanarul bogat care arefuzat invita �tia lui Isus de a face maimult pentru Dumnezeu? (Cite �steMarcu10:17-22.) Este mult mai ın �telept sa du-cemo via �ta simpla �si sa ne folosim timpul�si energia – care sunt atat de pre �tioase –pentru a-i sluji lui Iehova!

S˘A �TINEM STR

ˆANS SCUTUL CREDIN �TEI

17 Nu trebuie sa pierdem niciodata din

17. Ce nu trebuie sa pierdem din vedere?

O sora �tine strans scutul credin �tei citind din Cuvantul lui Dumnezeu,participand cu regularitate la ıntruniri �si luand parte din plin la predicare(Vezi paragraful 19)

ˆINGRIJOR

˘ARI INUTILE

MINCIUNI

DESCURAJARE

MATERIALISM

vedere ca participam la un razboi �si catrebuie sa fim pregati �ti de lupta ın oricemoment. (Rev. 12:17) Fiecare avem res-ponsabilitatea de a ne purta scutul cre-din �tei �si de a-l �tine strans. Fra �tii �si surori-le nu ıl pot purta ın locul nostru.

18 In trecut, faptele de curaj demon-strate ın lupta ıi aduceau onoare unuisoldat. Dar ar fi fost ru �sinos pentru el sase ıntoarca de la lupta fara scut. Istoriculroman Tacitus a scris: „Pentru un sol-dat era culmea umilirii sa- �si abandonezescutul”. Acesta este unul dintre motivelepentru care solda �tii ı �si �tineau strans scu-turile.

19 Vom �tine strans scutul credin �tei dacavom asista cu regularitate la ıntruniri�si daca vom vorbi cu al �tii despre nu-mele lui Iehova �si despre Regatul sau.

18. De ce ı �si �tineau strans scuturile solda �tii din ve-chime?19. Cum putem �tine strans scutul credin �tei?

(Evr. 10:23-25) Mai mult, trebuie sa ci-tim Cuvantul lui Dumnezeu ın fiecare zi�si sa ıl rugam pe Iehova sa ne ajute saaplicam sfaturile sale ın toate aspectelevie �tii. (2 Tim. 3:16, 17) Astfel, nicio armapregatita de Satan ımpotriva noastra nune va cauza un prejudiciu iremediabil.(Is. 54:17) „Marele scut al credin �tei” neva proteja. Vom persevera umar la umarcu fra �tii no �stri. In acest fel, vom ie �si ın-vingatori ın lupta noastra de zi cu zi �si,mai mult, vom avea onoarea sa fim departea lui Isus cand va ca �stiga razboiulımpotriva lui Satan �si a celor care ıl sus-�tin. (Rev. 17:14; 20:10)

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 17: Cand la te-levizor apar aposta �ti care raspandesc minciunidespre Martorii lui Iehova, o familie de Martoriınchide imediat televizorul. Mai tarziu, ın timpulınchinarii ın familie, tatal se folose �ste de un pasajdin Biblie ca sa-i ıntareasca familiei sale credin �ta.

CUM NE PUTEM PROTEJA CREDIN �TA DE:

˛ ıngrijorari inutile? ˛ minciuni �si descurajare? ˛ materialism?

CˆANTAREA 118

„Da-ne mai multa credin �ta”

APOSTOLUL Pavel i-a reamintit tanarului sau prietenTimotei ca „toata Scriptura [inclusiv cartea Leviticul]este inspirata de Dumnezeu �si de folos”. (2 Tim. 3:16)Cum consideram aceasta carte biblica? Unii o vad ca peo culegere de reguli ınvechite, dar adevara �tii cre �stini auo alta parere.

2 De �si cartea Leviticul a fost scrisa cu 3 500 de ani ınurma, Iehova a pastrat-o „pentru instruirea noastra”.(Rom. 15:4) Dorim din toata inima sa o aprofundamdeoarece ea ne dezvaluie gandurile �si sentimentele lui Ie-hova. Sa analizam patru dintre lec �tiile pe care le desprin-dem din aceasta carte inspirata.

CUM PUTEM OB �TINE APROBAREA LUI IEHOVA3 Prima lec �tie: Pentru ca sacrificiile noastre sa fie

acceptate de Iehova trebuie sa avem aprobarea lui.Anual, ın Ziua Ispa �sirii, membrii na �tiunii Israel se adu-nau �si aduceau jertfe de animale. Aceste jertfe le reamin-teau israeli �tilor ca aveau nevoie de iertare.

Însa, ınainte

ca marele preot sa aduca ın Sfanta Sfintelor sangele ani-malului sacrificat, el trebuia sa ındeplineasca o alta sar-cina, chiar mai importanta decat iertarea pacatelor na-�tiunii.4 Cite �ste Leviticul 16:12, 13. Sa ne imaginam scena: ın

Ziua Ispa �sirii, marele preot intra ın tabernacol. Este pri-ma dintre cele trei ocazii ın care el intra ın Sfanta Sfinte-

1, 2. De ce ar trebui cre �stinii de azi sa aprofundeze cartea Leviticul?3. De ce erau oferite jertfe ın Ziua Ispa �sirii?4. Dupa cum se arata ın Leviticul 16:12, 13, ce facea marele preot candintra prima data ın Sfanta Sfintelor ın Ziua Ispa �sirii? (Vezi imaginea decoperta.)


Lec �tii practicedin cartea Leviticul

„Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu �si de folos.”(2 TIM. 3:16)

CÂNTAREA 98

Scripturile, inspiratede Dumnezeu

PREZENTARE

Cartea Leviticul cuprindelegi date de Iehova Israelu-lui antic. De �si noi nu trebu-ie sa respectam acest codde legi, putem trage multefoloase analizandu-le.

În

acest articol vom studiacateva idei utile din carteaLeviticul.

20

lor ın acea zi.Într-o mana �tine un reci-

pient plin cu tamaie parfumata, ın cea-lalta, un fara �s pentru foc, plin cu carbuniaprin �si. El se opre �ste un moment ın fa �taperdelei de la intrarea ın Sfanta Sfinte-lor. Apoi, cu mult respect, intra ın ınca-pere �si sta ınaintea arcei legamantului.În sens simbolic, el se afla ın prezen �talui Iehova! Preotul pune cu grija tamaiasfanta peste carbunii aprin �si, iar ıncape-rea se umple de un miros placut.� Maitarziu, el va intra din nou ın Sfanta Sfin-telor cu sangele jertfelor pentru pacat.Sa remarcam ca el arde tamaia ınaintede a oferi sangele jertfelor.

5 Ce ınva �tam din folosirea tamaii ınZiua Ispa �sirii? Biblia arata ca rugaciu-nile celor loiali, pe care Iehova le ac-cepta, sunt asemenea tamaii. (Ps. 141:2;Rev. 5:8) Sa ne amintim ca marele preotprezenta tamaia ınaintea lui Iehova cumult respect.

În mod similar, cand ne ru-

gam lui Iehova, o facem cu un respectprofund, fiind anima �ti de un sentimentde venera �tie.

Îi suntem foarte recunos-

catori Creatorului universului, care nepermite sa ıi vorbim �si sa ne apropiem deel, a �sa cum un copil se apropie de tatallui. (Iac. 4:8) El accepta sa ıi fim prie-teni. (Ps. 25:14) Pre �tuim nespus acestprivilegiu �si nu vrem sa facem nimic cel-ar dezamagi pe Iehova.

6 Sa ne amintim ca marele preot tre-

� Tamaia arsa la tabernacol era considerata sfanta, iar ınIsraelul antic era folosita doar pentru ınchinarea la Ieho-va. (Ex. 30:34-38) Nu exista nicio dovada ca, ın secolul I,cre �stinii ar fi folosit tamaia ın ınchinare.

5. Ce putem ınva �ta din folosirea tamaii cu ocaziaZilei Ispa �sirii?6. Ce ınva �tam din ac �tiunea marelui preot de a ardetamaie ınainte de a aduce jertfe?

buia sa arda tamaia ınainte de a oferijertfele. Astfel, el se asigura ca aveaaprobarea lui Dumnezeu. Ce putem ın-va �ta de aici? Cat timp a fost pe pamant,Isus a facut ceva foarte important ınain-te sa- �si dea via �ta ca jertfa, ceva chiar maiimportant decat salvarea omenirii. El atrebuit sa creeze condi �tiile pentru ca Ie-hova sa ıi accepte jertfa traind ın integri-tate �si loialitate. Astfel, Isus a aratat caındeplinirea voin �tei lui Iehova este celmai bun mod de a ne trai via �ta. Isus aveasa justifice suveranitatea Tatalui sau �sisa arate ca modul sau de guvernare estedrept.

7În timpul vie �tii sale pamante �sti, Isus

a respectat perfect normele drepte alelui Iehova. Nicio tenta �tie �si nicio sufe-rin �ta – nici macar perspectiva unei mor �tichinuitoare – nu i-au slabit dorin �ta de aapara modul de guvernare al Tatalui sau.(Filip. 2:8) Cand a trecut prin situa �tii di-ficile, Isus s-a rugat „cu strigate puter-nice �si lacrimi”. (Evr. 5:7) Rugaciunilelui fierbin �ti, spuse din inima, dintr-o ini-ma loiala, i-au ıntarit dorin �ta de a rama-ne ascultator. Pentru Iehova, rugaciu-nile lui Isus erau ca mirosul placut altamaii parfumate.

Întregul mod de via �ta

al lui Isus i-a fost placut Tatalui sau �si i-ajustificat suveranitatea.

8 Putem urma exemplul lui Isus stra-duindu-ne sa ascultam de Iehova �si sa-ifim loiali. Cand ne confruntam cu ıncer-cari, ıl rugam fierbinte pe Iehova sa neajute deoarece dorim sa ıi fim placu �ti.Astfel, aratam ca sus �tinem modul lui de

7. De ce a aprobat Iehova via �ta dusa de Fiul sau pepamant?8. Cum putem imita modul de via �ta al lui Isus?

NOIEMBRIE 2019 21

22 TURNUL DE VEGHE

a guverna. De asemenea, ın �telegem caIehova nu ne va asculta rugaciunile dacafacem lucruri pe care le condamna.

ˆInsa,

daca traim potrivit normelor sale, putemfi siguri ca rugaciunile noastre sincerevor fi ca tamaia parfumata ınaintea lui.Sa fim convin �si ca integritatea �si asculta-rea de care dam dovada ıl bucura pe Ta-tal nostru ceresc. (Prov. 27:11)

UN SERVICIU MOTIVATDE RECUNO �STIN �T

˘A

�SI IUBIRE9 Adoua lec �tie: Noi ıi slujim lui Ieho-

va motiva �ti de recuno �stin �ta. Pentru aın �telege mai bine acest aspect, vom exa-mina porunca referitoare la jertfele decomuniune, o alta parte importanta a ın-

9. De ce erau oferite jertfele de comuniune?

chinarii israeli �tilor.� Din cartea Leviti-cul ınva �tam ca un israelit putea aduceo jertfa de comuniune „ca mul �tumire”.(Lev. 7:11-13, 16-18) El nu o aducea dinobliga �tie, ci de bunavoie. Era un dar pecare israelitul ıl oferea din iubire fa �ta deDumnezeul sau, Iehova. Cel care aduceajertfa, familia acestuia �si preo �tii mancaudin animalul jertfit.

ˆInsa unele par �ti ale

animalului sacrificat ıi apar �tineau exclu-siv lui Iehova.

10 A treia lec �tie: Noi ıi oferim lui Ie-hova ce avem mai bun deoarece ıl

� Pentru mai multe informa �tii despre jertfele de comu-niune, vezi Perspicacitate pentru ın �telegerea Scripturi-lor, volumul 2, p. 526 (engl.).

10. Ce ne dezvaluie jertfele de comuniune descriseın Leviticul 3:6, 12, 14-16 despre motiva �tia cu careIsus a ınfaptuit voin �ta Tatalui sau?

Iubirea pentru Iehova ne motiveazasa ıi oferim ce avem mai bun(Vezi paragrafele 9-12)

NOIEMBRIE 2019 23

iubim. Iehova considera grasimea ceamai buna parte a unui animal. De ase-menea, el a men �tionat ca unele orga-ne, inclusiv rinichii, aveau o impor-tan �ta speciala. (Cite �ste Leviticul 3:6,12, 14-16.) Drept urmare, Iehova pri-vea cu placere spre jertfa unui israelitcare ıi oferea acele organe �si grasimeaanimalului sacrificat. Cel care aduceajertfa arata ca dore �ste sa ıi dea lui Dum-nezeu ce avea mai bun.

În mod similar,

Isus i-a oferit de bunavoie lui Iehova ceavea mai bun. El i-a slujit din tot sufle-tul, fiind motivat de iubire. (Ioan 14:31)Pentru Isus, ınfaptuirea voin �tei lui Ie-hova era o placere; el pre �tuia mult legealui Dumnezeu. (Ps. 40:8) Cat de multtrebuie sa-l fi bucurat pe Iehova servi-ciul pe care Isus i-l aducea de bunavoie!

11 Asemenea jertfelor de comuniune,serviciul pe care i-l aducem lui Iehovaeste o expresie a sentimentelor noastrefa �ta de el. Noi ıi dam ce avem mai bundeoarece ıl iubim din toata inima. Catde bucuros trebuie sa fie Iehova candvede ca milioane de ınchinatori ıi slu-jesc din iubire �si pre �tuiesc legile sale!Putem gasi alinare la gandul ca el re-marca �si apreciaza nu doar ac �tiunile,ci �si motiva �tiile noastre. De exemplu,daca e �sti ınaintat ın varsta �si numai po �tiface atat cat �ti-ai dori, fii sigur ca Ieho-va ın �telege limitele tale. Poate considerica nu po �ti face mult pentru Iehova, darel observa iubirea ta profunda, care temotiveaza sa faci ceea ce po �ti. El sebucura cand vede ca ıi oferim ce avemmai bun.

11. Cum se aseamana serviciul nostru cu jertfelede comuniune �si de ce ne ıncurajeaza acest lucru?

12 Ce mai putem ınva �ta analizand jert-fele de comuniune? Pe masura ce foculmistuia cele mai bune par �ti ale animalu-lui, fumul se ınal �ta spre cer, iar Iehovaprivea cu placere la acea ofranda. Sa fimsiguri ca el accepta �si serviciul nostruoferit din tot sufletul. (Col. 3:23) Sa neimaginam zambetul sau aprobator. Ieho-va observa �si pre �tuie �ste toate eforturilenoastre motivate de iubire �si le conside-ra comori de care ı �si va aminti cu apre-ciere pentru totdeauna. (Mat. 6:20; Evr.6:10)

IEHOVAÎ �SI BINECUV

ÂNTEAZ

˘A

ORGANIZA �TIA13 A patra lec �tie: Iehova binecuvan-

teaza partea pamanteasca a organi-za �tiei sale. Sa remarcam ce s-a ıntam-plat ın 1512 ı.e.n., cand tabernacolulse afla la poalele muntelui Sinai. (Ex.40:17) Moise prezida ceremonia de nu-mire a lui Aaron �si a fiilor sai ca preo �ti.Na �tiunea era ıntrunita �si a �stepta ca pre-o �tii sa aduca primele jertfe de animale.(Lev. 9:1-5) Cum a aratat Iehova ca apro-ba preo �tia nou instituita?

În timp ce Aa-

ron �si Moise binecuvantau poporul, Ie-hova a mistuit complet prin foc jertfa depe altar. (Cite �ste Leviticul 9:23, 24.)

14 Ce a demonstrat manifestarea deo-sebita de putere de la numirea mareluipreot? Iehova �si-a aratat sprijinul com-plet fa �ta de Aaron �si fiii lui, pe care ıi ale-sese preo �ti. Cand israeli �tii au vazut cuclaritate ca Iehova ıi sus �tinea pe preo �ti,

12. Cum privea Iehova jertfele de comuniune �sicum ne ıncurajeaza acest lucru?13. Potrivit cu Leviticul 9:23, 24, cum a aratat Ie-hova ca aproba preo �tia nou instituita?14. Ce prefigura preo �tia aaronica?

24 TURNUL DE VEGHE

au ın �teles ca �si ei trebuiau sa faca la fel.Ce importan �ta are aceasta idee pentrunoi? Preo �tia din anticul Israel prefigu-ra o preo �tie mult superioara, aceea ıncare Cristos este Marele Preot, iar cei144000 slujesc alaturi de el ın cer ca regi�si preo �ti. (Evr. 4:14; 8:3-5; 10:1)15 In 1919, Isus a numit un mic grup de

fra �ti un �si pentru a sluji ca ‘sclav fidel �siprevazator’. Acest sclav este ın fruntealucrarii de predicare �si le da continuato-rilor lui Cristos „hrana la timpul potri-vit”. (Mat. 24:45) Observam cu claritatedovezile care arata ca Dumnezeu aprobaacest sclav fidel �si prevazator?

16 Satan �si lumea lui fac toate eforturi-le pentru a ımpiedica activitatea acestui

15, 16. Cum arata Iehova ca aproba „sclavul fidel�si prevazator”?

sclav. Daca sclavul fidel nu ar avea spriji-nul lui Iehova, i-ar fi imposibil sa- �si ınde-plineasca responsabilitatea.

ˆIn pofida a

doua razboaie mondiale, a persecu �tieiınver �sunate, a crizelor economice mon-diale �si a tratamentului nedrept la carea fost supus, sclavul fidel �si prevazatorcontinua sa le dea slujitorilor lui Cristosde pe pamant hrana la timpul potrivit.Sa ne gandim la abunden �ta de hrana spi-rituala din prezent: publica �tiile noastresunt disponibile gratuit ın peste 900 delimbi! Acestea sunt dovezi incontestabi-le ale sprijinului divin! O alta dovadaa binecuvantarii lui Iehova este lucra-rea de predicare.

ˆIn prezent,vestea buna

este predicata realmente „pe tot paman-tul locuit”. (Mat. 24:14) Nu avem nicioındoiala ca Iehova ı �si ındruma �si ı �si bine-cuvanteaza cu generozitate organiza �tia.

Iehova ı �si binecuvanteaza �si ı �si ındruma organiza �tia, iar noi o sus �tinem fara rezerve(Vezi paragrafele 15-17)

17 Ne putem ıntreba: Sunt recunosca-tor ca apar �tin par �tii pamante �sti a organi-za �tiei lui Iehova? El ne da multe dovezica aceasta este organiza �tia lui, dovezila fel de convingatoare ca focul din cerpe care l-a trimis ın zilele lui Moise �siAaron.

Într-adevar, avem multe motive

de recuno �stin �ta! (1 Tes. 5:18, 19) Cumputem arata ca sus �tinem organiza �tia pecare o folose �ste Iehova? Demonstram cao sprijinim aplicand ındrumarile bazatepe Biblie pe care le primim ın publica �tii,la ıntruniri �si la congrese. De asemenea,ne aratam loialitatea fa �ta de aceasta or-ganiza �tie luand parte cat mai mult posi-bil la lucrarea de predicare �si de predare.(1 Cor. 15:58)

18 Sa fim hotara �ti sa aplicam lec �tiilepractice ınva �tate din cartea Leviticul. Sacautam aprobarea lui Iehova, astfel ın-

17. Cum putem arata ca sus �tinem organiza �tia pecare o folose �ste Iehova?18. Ce suntem hotara �ti sa facem?

cat jertfele noastre sa fie placute ına-intea lui. Sa-i slujim motiva �ti de recu-no �stin �ta �si sa ıi dam tot ce avem maibun, impulsiona �ti de iubire. De aseme-nea, sa sus �tinem fara rezerve organiza �tiape care el o binecuvanteaza. Astfel, vomarata ca pre �tuim privilegiul de a-i fi Mar-tori.

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 22: Din recuno �s-tin �ta fa �ta de Iehova, o familie israelita ıi adu-ce preotului o oaie, ca jertfa de comuniune.

În

timpul serviciului sau de pe pamant, Isus �si-a de-monstrat iubirea fa �ta de Iehova respectand po-runcile sale �si ajutandu- �si continuatorii sa faca lafel. O sora ın varsta depune marturie prin scrisori�si astfel, ın pofida limitelor sale, ıi da lui Iehova ceare mai bun; pagina 24:

În februarie 2019, fratele

Gerrit Losch, membru al Corpului de Guvernare, alansat edi �tia revizuita aTraducerii lumii noi, ın lim-ba germana, ın fa �ta unui auditoriu entuziast �sirecunoscator.

În prezent, fra �tii �si surorile din Ger-

mania folosesc cu bucurie ın predicare edi �tia revi-zuita a Bibliei.

CE PUTEMÎNV

˘A �TA ANALIZ

ÂND:

˛ modul ın care era folositatamaia ın Ziua Ispa �sirii?(Lev. 16:12, 13)

˛ masura privitoare lajertfele de comuniune?(Lev. 3:6, 12, 14-16)

˛ episodul despre focultrimis de Iehova cu ocazianumirii preo �tiei aaronice?(Lev. 9:23, 24)

CÂNTAREA 96

Cartea lui Dumnezeu – o comoara!

IEHOVA ne da libertatea de a alege cum sa ne traimvia �ta. Neınva �ta sa luam decizii care sa-i bucure inima �si ne ajuta sa leducem la bun sfar �sit. (Ps. 119:173) Daca aplicam sfaturilepline de ın �telepciune din Cuvantul sau, ne va fi mult maiu �sor sa luam decizii bune. (Evr. 5:14)

2Însa, chiar �si atunci cand luam decizii ın �telepte, ne-ar pu-

tea fi greu sa le ducem la bun sfar �sit. Sa ne gandim la urma-toarele exemple: un tanar ı �si propune sa citeasca ıntreaga Bi-blie. Cite �ste zilnic pre �t de cateva saptamani, dupa care seopre �ste. O sora se hotara �ste sa faca pionierat regular, dar totamana data la care sa ınceapa. Un corp de batrani stabile �steın unanimitate sa se implice mai mult ın pastorirea congrega-�tiei, ınsa, de �si au trecut mai multe luni de la luarea deciziei,nu au facut nicio vizita. Chiar daca sunt diferite, aceste situa-�tii au ceva ın comun: deciziile luate nu au fost puse ın aplica-re. Cre �stinii din secolul I care locuiau ın Corint s-au confrun-tat cu aceea �si problema. Sa vedem ce putem ınva �ta de la ei.

3 Aproximativ ın anul 55 e.n., cre �stinii din Corint au luat odecizie importanta. Ei au aflat ca fra �tii lor din Ierusalim �sidin Iudeea treceau prin greuta �ti �si ca alte congrega �tii stran-geau bani pentru a-i ajuta. Bunatatea �si generozitatea i-au ın-demnat pe corinteni sa le vina ın ajutor celor afla �ti ın nevoie,sus �tinandu-i pe plan material.

Întrucat cre �stinii din Corint

l-au ıntrebat pe Pavel cum puteau sa contribuie �si ei, acestale-a dat instruc �tiuni �si l-a numit pe Tit responsabil cu stran-gerea dona �tiilor. (1 Cor. 16:1; 2 Cor. 8:6) Dupa cateva luniınsa, Pavel a descoperit ca fra �tii din Corint nu ac �tionasera ınarmonie cu decizia lor. Se pare ca darul acestora nu putea fitrimis ın timp util la Ierusalim ımpreuna cu contribu �tiile ce-lorlalte congrega �tii. (2 Cor. 9:4, 5)

1. Ce ne permite Iehova sa facem?2. Cu ce problema ne-am putea confrunta dupa ce luam o decizie?3. Ce decizie au luat corintenii, ınsa ce s-a ıntamplat apoi?


Sa ducem la bun sfar �sitceea ce ıncepem

„Duce �ti-o la bun sfar �sit.” (2 COR. 8:11)

CÂNTAREA 35

‘Sa ne asiguram delucrurile mai importante’

PREZENTARE

Ai luat vreodata deciziipe care apoi le-ai regretat?Î �ti este greu sa iei decizii �sisa le duci la bun sfar �sit?Articolul de fa �ta te va aju-ta sa depa �se �sti aceste difi-culta �ti �si sa termini ce aiınceput.

26

4 Corintenii luasera o decizie buna, iarPavel i-a laudat pentru credin �ta lor remar-cabila �si pentru dorin �ta lor sincera de a figenero �si. Totu �si, i-a ındemnat sa termineceea ce ıncepusera. (Cite �ste 2 Corinteni8:7, 10, 11.) Din aceasta relatare ınva �tamca, uneori, chiar �si cre �stinilor fideli le poa-te fi greu sa duca la ındeplinire o deciziebuna pe care au luat-o.

5 Asemenea corintenilor, �si noua ne-arputea fi greu sa ac �tionam ın conformitatecu deciziile luate, ıntrucat suntem imper-fec �ti �si tindem sa amanam aplicarea lor.Sau, din cauza unor evenimente nepreva-zute, ne este imposibil sa ducem la ındepli-nire ceea ce am hotarat. (Ecl. 9:11; Rom.7:18) Cum putem stabili daca e nevoie sarevenim asupra unei decizii �si cum ne pu-tem asigura ca vom finaliza ceea ce amınceput?

ÎNAINTE DE A LUA O DECIZIE

6 Exista decizii importante pe care nu amvrea niciodata sa le schimbam. De exem-plu, suntem hotara �ti sa ne �tinem promisiu-nea de a-i sluji lui Iehova �si sa respectamjuramantul facut partenerului conjugal.(Mat. 16:24; 19:6) Dar sunt decizii asupracarora ar putea fi nevoie sa revenim candsitua �tia ni se schimba. Ce pa �si ne pot ajutasa luam decizii cat mai bune?

7 Sa ne rugam pentru ın �telepciune. Ie-hova l-a inspirat pe Iacov sa scrie: „Dacavreunuia dintre voi ıi lipse �ste ın �telepciu-nea, sa i-o ceara neıncetat lui Dumne-zeu, caci el le da tuturor cu generozitate”.(Iac. 1:5)

Într-un domeniu sau altul, tutu-

4. Potrivit cu 2 Corinteni 8:7, 10, 11, ce i-a ındem-nat Pavel pe cre �stinii din Corint?5. Ce vom analiza ın acest articol?6. Cand ar putea fi nevoie sa revenim asupra unordecizii?7. Pentru ce ar trebui sa ne rugam �si de ce?

ror ne „lipse �ste ın �telepciunea”. A �sadar,trebuie sa-i cerem ajutor lui Iehova candavem de luat decizii sau cand trebuie sa re-venim asupra unor decizii din trecut, iar elne va ajuta.

8 Sa facem cercetari. Trebuie sa cer-cetam Cuvantul lui Dumnezeu, sa citimmaterialele publicate de organiza �tia lui Ie-hova �si sa ne consultam cu persoane deıncredere. (Prov. 20:18) Ace �sti pa �si suntesen �tiali ınainte de luarea unor decizii pre-cum: schimbarea locului de munca, mu-tarea ıntr-o alta regiune sau alegerea in-struirii necesare pentru a ne ıntre �tine ınserviciul cre �stin.

9 Sa ne analizam motiva �tia. Motiva �tianoastra este importanta pentru Iehova.(Prov. 16:2) El vrea sa fim cinsti �ti ın toateaspectele vie �tii. De aceea, cand luam deci-zii, vrem sa fim one �sti cu noi ın �sine �si cu al-�tii. Daca nu suntem pe deplin one �sti, ne vafi greu sa ducem la ındeplinire unele deciziipe care le-am luat. De exemplu, un tanarı �si propune sa faca pionierat regular. Dar,dupa un timp, el atinge cu greu necesarulde ore �si ı �si pierde bucuria ın predicare.Probabil ca, ini �tial, el �si-a spus ca principa-lul motiv pentru care ıncepe pionieratuleste dorin �ta de a-i fi placut lui Iehova.

În

realitate ınsa, motiva �tia sa a fost sa le facape plac parin �tilor sau unei persoane pe careo admira.

10 Sa ne gandim acum la o persoana carestudiaza Biblia �si care decide sa renun �te lafumat. La ınceput, de �si ıi este greu, reu-�se �ste sa se ab �tina o saptamana sau doua,ınsa apoi cedeaza tenta �tiei.Totu �si, ıncearcadin nou sa renun �te, iar de data aceasta are

8. Ce ar trebui sa facem ınainte de a lua o decizie?9. Ce foloase vom trage daca suntem sinceri cunoi ın �sine?10. Ce ne va ajuta sa facem schimbari?

NOIEMBRIE 2019 27

28 TURNUL DE VEGHE

ˆINAINTE DE A LUAO DECIZIE

1. Roaga-te pentru ın �telepciune.2. Fa cercetari.3. Analizeaza- �ti motiva �tia.4. Stabile �ste- �ti obiective concrete.5. Fii realist.

DUP˘A CE AI LUAT

O DECIZIE

1. Roaga-te pentru putere.2. Fa- �ti un plan.3. Fa eforturi.4. Folose �ste- �ti cu ın �telepciune

timpul.5. Concentreaza-te la rezultat.

NOIEMBRIE 2019 29

succes. Iubirea ei pentru Iehova �si dorin �tade a-i fi placuta au ajutat-o sa ınvinga acestobicei. (Col. 1:10; 3:23)

11 Sa ne stabilim obiective concrete.Cu cat vom fi mai concre �ti cand ne stabilimobiectivele, cu atat ne va fi mai u �sor sa leatingem. De exemplu, poate ca am hotaratsa citim mai des din Biblie.

Însa, daca nu

avemun program clar ın minte, ne-ar puteafi greu sa ne atingem obiectivul.� Sau poa-te ca batranii decid sa faca vizite de pasto-rire mai des, ınsa, de �si au trecut mai multeluni de la luarea acestei decizii, nu reu �sescsa faca ce �si-au propus. Ei ar trebui sa se ın-trebe: „Am facut o lista cu cei care au marenevoie de o vizita de pastorire? Am stabilitun interval de timp ın care sa facem vizite-le?”.

12 Sa fim reali �sti. Niciunul dintre noi nuare timpul, resursele sau energia pentru aface tot ce ı �si dore �ste. De aceea, trebuie safim reali �sti �si rezonabili. Cand ne dam sea-ma ca este peste puterile noastre sa punemın practica o anumita decizie, este ın �teleptsa revenim asupra ei. (Ecl. 3:6) Sa presupu-nem ca ne-am adaptat decizia �si conside-ram acum ca o putem duce la ındeplinire.Sa analizam cinci pa �si care ne vor ajuta sasfar �sim ce am ınceput.

CE NE POATE AJUTAS

˘A PUNEM

ÎN APLICARE O DECIZIE

13 Sa-i cerem lui Iehova puterea de atrece la ac �tiune. Dumnezeu ne poate daputerea de a lua ini �tiativa �si de a duce

� Pentru a ne planifica citirea din Biblie, putem folosibro �sura „Program pentru citirea din Biblie” de pe site-uljw.org˙.

11. De ce trebuie sa ne stabilim obiective con-crete?12. Ce ar trebui uneori sa facem �si de ce?13. Cum putem dobandi puterea de care avem ne-voie pentru a duce la bun sfar �sit o decizie?

la bun sfar �sit o decizie. (Filip. 2:13) A �sa-dar, sa ne rugam pentru spirit sfant casa primim puterea de care avem nevoie.Chiar daca raspunsul pare sa ıntarzie, tre-buie sa perseveram ın rugaciune. Isus aspus: „Continua �ti sa cere �ti [spirit sfant] �sivi se va da”. (Luca 11:9, 13)

14 Sa ne facem un plan. (Cite �ste Pro-verbele 21:5.) Pentru a duce la bun sfar �situn proiect, trebuie sa ne facem un plan �sisa ac �tionam ın armonie cu el.

În mod ase-

manator, cand avem de luat o decizie, tre-buie sa ne notam pa �sii necesari pentru a oimplementa. Daca avemde ındeplinit o sar-cina complexa, putem sa o ımpar �tim ın sar-cini mai mici. Astfel, ne va fi mai u �sor sa neurmarim progresul. Pavel i-a ındemnat pecre �stinii din Corint sa nu stranga dona �tiileatunci cand venea el, ci sa puna bani de-oparte „ın prima zi a fiecarei saptamani”.(1 Cor. 16:2) Cand ımpar �tim o activitatecomplexa ın sarcini mai mici nu vom ajun-ge sa ne sim �tim cople �si �ti.

15 Cand ne notam detaliat planul stabi-lit, ne este mai u �sor sa trecem la ac �tiune.(1 Cor. 14:40) De exemplu, corpurile de ba-trani sunt ındrumate sa numeasca un ba-tran care sa noteze fiecare decizie, per-soana numita sa o ındeplineasca �si datalimita la care trebuie finalizata. Batraniicare �tin cont de aceasta ındrumare reu-�sesc sa- �si puna mai u �sor ın aplicare deci-ziile. (1 Cor. 9:26) Am putea sa urmamaceasta ındrumare �si cand avem de rezol-vat chestiuni personale. De exemplu, neputem face o lista cu sarcinile zilnice �si or-dinea ın care vrem sa ne achitam de ele.Astfel, vom duce la ındeplinire ceea ce am

14. Cum ne poate ajuta principiul din Proverbele21:5 sa ne implementam deciziile?15. Ce trebuie sa facem dupa ce ne-am ıntocmitun plan?

ınceput �si ne vom folosi timpul mai efi-cient.

16 Sa facem eforturi. Trebuie sa ne damtoata silin �ta pentru a ne respecta planul �sipentru a duce la bun sfar �sit ceea ce amınceput. (Cite �ste Romani 12:11.) Pavel i-aspus lui Timotei ‘sa continue sa se dedice’artei de a preda. Acest ındemn se poateaplica la orice obiectiv spiritual pe care ni-lpropunem. (1 Tim. 4:13, 16)

17 Sa ne folosim cu ın �telepciunetimpul. (Cite �ste Efeseni 5:15, 16.) Este ın-�telept sa stabilim un interval de timp ın caresa realizam activitatea pe care ne-am pro-pus-o �si sa-l respectam. Nu trebuie sa a �step-tam momentul ideal pentru a trece la ac-�tiune, ıntrucat acesta poate ca nu va veniniciodata. (Ecl. 11:4) Sa nu permitem acti-vita �tilor neesen �tiale sa ne distraga, astfelıncat sa nu mai avem timp �si energie pentrulucrurile importante. (Filip. 1:10) De ase-menea, cand ıncepem o activitate, este binesa ne alegem un moment din zi ın care sa nu

16. Potrivit cu Romani 12:11, ce trebuie sa facempentru a implementa o decizie?17. Cum putem aplica ındemnul din Efeseni5:15, 16 cand avem de luat o decizie?

fim ıntrerup �ti. Putemchiar sa le spunemce-lorlal �ti ca avem nevoie de acel timp pentrua ne concentra.

În plus, putem ınchide tele-

fonul �si verifica mai tarziu e-mailul �si mesa-jele de pe re �telele de socializare.�

18 Sa ne concentram la rezultat. Rezul-tatul unei decizii se aseamana cu destina �tiaunei calatorii. Daca ne dorim cu adevaratsa ajungem la destina �tie, nu ne vom opricand ıntalnim un drum ınchis. Mai degra-ba, ne vom modifica itinerariul.

În mod

asemanator, daca ne concentram la rezul-tatul deciziilor noastre, nu vom renun �tau �sor cand apar obstacole sau devieri de latraseu. (Gal. 6:9)

19 Nu este u �sor sa luam decizii bune, iar ale pune ın practica poate fi adesea o pro-vocare.

Însa, cu ajutorul lui Iehova, vom

dobandi ın �telepciunea �si puterea necesarepentru a duce la bun sfar �sit ceea ce amınceput.

� Pentru mai multe sugestii privitoare la gestionareatimpului, vezi articolul „20 de modalita �ti de a ca �stigatimp”, aparut ın numarul din aprilie 2010 al revistei Tre-zi �ti-va!

18, 19. Ce ne poate ajuta sa nu renun �tam cand ın-tampinam obstacole?

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Ce problema putemıntampina dupa ceam luat o decizie?

˛ Cum putem stabili dacae nevoie sa revenim asupraunei decizii?

˛ Ce trebuie sa facem pentrua duce la bun sfar �sit ceea ceam ınceput?

CÂNTAREA 65

Progresa �ti spre maturitate!

NOIEMBRIE 2019 31

În timpurile biblice, un administrator seıngrijea de casa sau de proprietatea alteipersoane. Termenii grece �sti �si ebraici tra-du �si prin administrator au �si sensul desupraveghetor sau de intendent al uneicase.

Iosif, fiul patriarhului Iacob, fusese van-dut ca sclav ın Egipt �si, mai tarziu, a deve-nit administrator peste casa stapanului sau.De fapt, proprietarul sau egiptean „a lasat ınmana lui Iosif tot ce avea”. (Gen. 39:2-6)Cand Iosif a ajuns un conducator puternicın Egipt �si el a numit un administrator pestecasa lui. (Gen. 44:4)

Pe timpul lui Isus, proprietarii de terenurilocuiau de obicei ın ora �se, departe de ferme-le lor. De aceea, numeau administratori caresa supravegheze activita �tile de zi cu zi alemuncitorilor care lucrau pe proprieta �tile lor.

Ce calita �ti trebuia sa aiba un adminis-trator? Columella, un scriitor roman din se-colul I, a spus ca, pentru a fi numit adminis-trator, un sclav trebuia sa fie „o persoana cumulta experien �ta”. El trebuia „sa suprave-gheze cu con �stiinciozitate lucratorii, fara a fiınsa violent cu ei”. Columella a adaugat: „Celmai important lucru care i se cerea era sa nuconsidere ca �stie �si ceea ce nu �stie, ci sa fiemereu dornic sa ınve �te lucruri noi”.

Cuvantul lui Dumnezeu face referire laun administrator pentru a ilustra activita �tilecare au loc ın congrega �tia cre �stina. Deexemplu, apostolul Petru ıi ıncurajeaza pecre �stini sa- �si foloseasca darurile primite dela Dumnezeu pentru a le sluji „altora ca buni

administratori ai bunata �tii nemeritate a luiDumnezeu”. (1 Pet. 4:10)

�Si Isus a folosit termenul administratorın ilustrarea consemnata ın Luca 16:1-8.

În

plus, ıntr-o profe �tie despre semnul prezen-�tei sale ca Rege, el �si-a asigurat discipolii caavea sa numeasca ‘un sclav fidel �si prevaza-tor’, ‘un administrator fidel’. Principalul rol alacestui administrator este sa le dea hranaspirituala continuatorilor lui Isus ın timpulsfar �sitului. (Mat. 24:45-47; Luca 12:42)Sclavul fidel pregate �ste �si pune la dispozi �tiacre �stinilor de pe ıntregul glob publica �tii caresa le ıntareasca credin �ta. Suntem foarte re-cunoscatori pentru munca acestui adminis-trator!

V-A �TIÎNTREBAT?

Ce rol aveaun administratorın timpurile biblice?

w1

9.1

1-M

19

08

07

The Watchtower (ISSN 0043-1087) November 2019˘ 2019WatchTower Bible and Tract Society of Pennsylvania.Printed in Germany.˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

ÎN ACEST NUM

˘AR

��

Articolul de studiu 44:saptamana 30 decembrie – 5 ianuarie 2Sa legam prietenii trainice ınainte de venireasfar �sitului��

Articolul de studiu 45: saptamana 6-12 ianuarie 8Cum ne ajuta spiritul sfant��

Articolul de studiu 46: saptamana 13-19 ianuarie 14Î �ti ıntre �tii ın permanen �ta „marele scutal credin �tei”?��

Articolul de studiu 47: saptamana 20-26 ianuarie 20Lec �tii practice din cartea Leviticul��

Articolul de studiu 48:saptamana 27 ianuarie – 2 februarie 26Sa ducem la bun sfar �sit ceea ce ıncepem��

V-A �TIÎNTREBAT? 31

Ce rol avea un administrator ın timpurile biblice?

MATERIALE CE APARÎN JW LIBRARY �SI PE JW.ORG

TINERII SEÎNTREAB

˘A

Sunt divertismentele oculteo simpla distrac �tie?Mul �ti tineri au devenit interesa �ti de astrolo-gie, vrajitorie, vampiri �si zombi. Exista peri-cole la care trebuie sa fim aten �ti?În JW Library, cauta la PUBLICA �TII ˛ SERIIDE ARTICOLE˛ TINERII SE

ÎNTREAB

˘A.

Pe jw.org, cauta laÎNV

˘A �T

˘ATURI BIBLICE˛

ADOLESCEN �TI ˛ TINERII SEÎNTREAB

˘A.

V-A �TIÎNTREBAT?

O descoperire arheologicademonstreaza ca regele Davida existat ın realitateUnii critici au sus �tinut ca regele David esteun personaj imaginar. Ce au descoperit ınsaarheologii?

Pe jw.org, cauta laÎNV

˘A �T

˘ATURI BIBLICE˛

ISTORIA & BIBLIA ˛ EXACTITATEA ISTORIC˘A

A BIBLIEI.

Accesa �ti site-ul jw.org˙ sau scana �ti acest cod

s

34567November 2019 � Vol. 140, No. 14 ROMANIAN

Aceasta publica �tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrulunei lucrari mondiale de instruire biblica, sus �tinute prin dona �tii.Pentru a face o dona �tie, va rugam sa accesa �ti donate.jw.org.

Daca nu exista alta indica �tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

IMAGINEA DE PE COPERT˘A:

În Ziua Ispa �sirii, marele preot intra ın SfantaSfintelor cu tamaie �si carbuni aprin �si, iar miro-sul placut al tamaii umplea ıncaperea. Mai tar-ziu, el intra din nou ın Sfanta Sfintelor cu san-gele jertfelor pentru pacat. (Vezi articolul destudiu 47, paragraful 4)

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

articolele de studiu pentru perioada: 30 decembrie … · 2019-08-07 · articolele de studiu...

Documents