_ Amsi al XCVIÌl-lea Nr. 18 NOMARDL 2 Lei

HOACTIA Şi ADMINISTRAŢIA 3BA ŞO V , STRADA LUNGAJNr, 5.

(0iasni8t0?ra D „Astra11) fBLBFON 226

■boc»»*Bt mu&î 20« W- f&atsra silvie àtave &>U lai

(aoja$arf separa«, dapă larii<

L I 1 8 3 8 DE G H EO R G H E B A R IT 'Apare de trei ori pe săptămână

Braşov Duminecă 3 Mari e jl935

Numerus vaiehicus înseamnă : ca România Mare să nu mal fie a străinilor ci să aparjină Românilor de origină etn ică şi să iie păstrată şi asigurată fiilor Neamului românesc din din această tară.

Dr. Al. Vaida-Voevod în conferinţa ţinută la Cluj.

Glassi pământului ne cheamă•••

r

ocair,

Cana:li :t : dii

eileii

ie: s'i : s'i;l>eidefişt■onaiJ|iaj«!

lilireîşi

iP»e:id!9 ; 01» Í8Öma'de:at

Conferinţa din Dumineca tre­cută, tinută la Cluj, în care d-l dr. Alexandru Vaida-Voevod şi*a precizat punctul de vedere în ce priveşte imit discutatul „nu merus vaiehicus", a piodus mare vâlvă în opinia publică şi este viu coment ta în presă ca şi în foaie straturile sociale ale ţarii fără deosebire etnică şi politică, j Gă minoritarii nu sunt de loc încântaji de problema pusă de d-l Vaida cu atâta fran heţă, nu trebuie să mire pe nimeni. O bicinuiţi să se bucure de cele mai largi drepturi în România Mare şi exploatând în draga voie, nesupăreţi de nimeni şi fără control, ba chiar încurajaţi, bogăţiile ţării, ei să văd puşi pe neaşteptate în faţa unui pos- tulat naţional primordial, care nu este altceva decât chemarea glasului pământului moşilor şi strămoşilor noştri, cari ^tocmai pentru formularea acestui pos­tulat, ca pământul rom ânesc să

f i e a l Românilor au suferii acum Î50 ani mourlea napraz- nică pe roate, ca să nu mai a- minţim evenimentele sângeroase şi suferinţele crâncene dela re­voluţia lui Horia încoace până la întregirea neamului în grani­ţele sale actuale.

Dar şi minoritarii vor înţelege în curând că aşa nu mai poate merge. Statisticile cari s’au fă­cut şi continuă să se facă din- tr’un capăt până în celalalt el ţării, scot tot mai mult la iveala, c â elementul rom ânesc „domi­nant“ — graţie nepăsării noas­tre şi a organizării tot mai per­fecte, îndeosebi pe teren eco­nomic şt financiar a elementu­lui minoritar, — a ajuns de fap t în propria sa foră elementul minoritar ca bogăţie, ca c o ­merţ, industrie şi finanţe.

<|ifreie statisticelor, de cari dispunem până azi, sunt în- tr’adever uiuiioare şi profund deprimătoare. Şi ca să nu mai amintim de eiţele, înregistrăm un fapt nou aici în oraşul şi ju ­deţul nostru, unde bapîtalu! r o ­m ânesc investit în firm ele ex is ­tente soc ia le (Jndusirie mare. fabrici, bănci e t c ) e ste în ra ­port de 1 faţă de 60 al cap i­talului nerom ân esc, aproxi­mativ 30 m ilioane faţă de 1 m iliard 400 m ilioane le i c a ­pitel nerom ân esc. Raportul etnic între muncitorii şi funcţio­narii acestor întreprinderi în- tr’un singur judeţ, va fi fără în­doială cam acelaşi. De câştigu­rile anuale nici nu mai vorbim. ÎŞfA mai tolera şi lăsa să se perbetueze acest {aport şi pe mai deparie şi a nu căuta o reglementare, înseamnă a ne sinu cide ca element etnic al­cătuitor de stat cu peste 14 mi­lioane suflete din populaţia ţării. •vWă se mai găsesc ia noi Ro­mâni, pariide şi oameni politici cu răspundere pentru viitorul şi desinele neamului nostru, cari din liiterese de oporturiiate seu din alte considerente, pe cari uu voim să ie analizam deo­camdată, încearcă sâ închidă pehi sau se umble cu mănuşi în ffcţa prăpasiiei naţionale, la a

cărei margine ne rgăsim, este de neînţeles.

Nu voim peirea sau distru­gerea n-mânui, neamul româ­nesc a dai atâtea dovezi de ci­vilizaţie, uman tale, de cumin­ţenie şi tokranţă dreaptă, încât şi Jla rezolvirea acestei mari probleme naţionale, ide-o impe­rioasă actualitate, va şli sa pro- cedeze cu tactul şi simţul cu venit. Şi credem că în curând nu va mai exista Român con­ştient, şare să nu pună umărul la rezolvirea chemării glasului pământului. •

La banchetul dela Cluj, la care Dumineca trecută a fost sărbătorii d l Al. Vaida-Voevod după magistrala sa conferinţă, s’au rostit adevăruri răscolitoare de suflete şi pornite — cum a spus atât de plastic şi convin getor d-l Vaida — „din reziduri m isterioase a le sufletului rom â­nesc, cari în anumite momente ies la iueală cu fo rţă elemen- tară“.

Aşa tu voibit la banchet toţi fruntaşii mai în vârstă cu şi repre­zentanţii tiaerimei: d-nii Aurel

Vlad, Voicu Niţescu, Emil Ha- tegar, Costică Angelescu, V. Tiiee, Algiu, părintele Men şt ceilalţi reprezentanţi veniţi din toate unghiurile ţării. Reţinem aici din cuvântarea d lui Aurel Vlad, — despre care a spus d 1 Vaida, că a fost „primul din­tre ardeleni, care sătul de pasi­vitatea îndelungată a ridicat pe vremea ungurească singur stea­gul acţiunii silindu ne pe toţi, de voie, de nevoie ca să 1 ur­măm în luptă" — următoarele :

„Precum în cei patruzeci de ani de când am făcut cunoştinţă cu d l Vaida Voevod Ia o se­rală a studenţilor români dela Budapesta şi până azi când pot sâ spun că serbăm un jubileu, nu a fo s t nici o singură ch es ­tiune în ca re s â nu fim de a- cord sau sâ avem păreri d e o ­sebite, tot astfel şi în această nouă acţiune eu mă g ăsesc co t la co t cu d l dr. Alexan­dru Vaida-Voevod“.

•Numerus valahicus, proclamat

de d-l Vaida în clipele come­morării martirilor neamului Ho­ria, Cloşca şi Crişan, să ne facă pe toţi înţelegători ai glasului pământului strămoşesc 1

vb,

Din conferinţad-lfli dr. Al. Vaida-Voevod

Masăm să urmeze cele trei capitole lipsă de spaţiu, le-am dat numai in­dia conferinţa d-lui dr. Al. Vaida- , tr’un scurt rezumat:Voevod, pe aari în nrul trecut, din j

Situaţia din Banat.Să mergem mai departe. Iată

o tabelă foarte .instructivă pen­tru tot statul român: dela Doro- hoiu până la Maramureş, dela Turnu Severin ia Cetatea Albă.

Personalul de conducere la fabricile din Banat. Se zice că Banatul e fruntea. Dar mai este ceve: Banatul este microcosmo­sul României mari, unde se gă- seşle tot ce se cultivă în Ro­mânie, începând dela cultivarea legumelor până la industria cea mai peifecţionată. Toiul este re­prezentat aici. Banatul este vred­nic a fi pus în privinţa produc­ţiei de tot felul, alăturea de Berlin şi de Paris.

Iată „Fabrica de mănuşi din Timişoara": personalul în între­gime neromân, — românii sunt zero.

Fabrica „Marginea", de oţet artificial, toţi cu paşaport la con­ducere, apoi şase neromâni, ca şi când noi n’am şti destila lem­nul. Dar domnilor, noi avem chimişti foarte bine calificaţi, care sunt şomeri.

Fabrica „Valea Minîşului": neromâni 9 şi nici un singur român ,

Fabrica „Titan-Nadrag-Calan“.. Opt inşi cu paşaport, toţi, se înţelege, neromâni, români zero.

Fabrica „Ferdinand" tot o fi­lială a Titan-Nadrag-Calanului, — pentrucă foaie marile intre- prinderi şi-au mutat centrala la Bucureşti. Pentruce şi-au mutat centrala ia Bucureşti ? Vedeţi că n’aveţi curaj să spuneţi: Pen-

truca să fie la umbra Ministe­rului de finanţe.

Întrerupere: Să fugă de im­pozite.

La „Ferdinand" toţi sunt cu paşaport, şi nici un român.

Fabrica „Industria Lânei" din Timişoara, cu paşaport trei, iar l i inşi neromâni.

Fabrica de furnir „Prohasca": doi cu paşapoarte, 10 neromâni şi români zero.

Fabrica de aparate „Dura", opt cu peşaposrte, nouă nero- mâni, români zero.

Fabrica „Galsani": trei cu pa­şapoarte, 15 neromâni, români zero.

Apoi, de unde vreţi, voi ga­zetarilor, să vă inspiraţi ? Dela un biet de minoritar, pentrucă a vorbit în limba maghiară, şi-i faceţi atacuri din când în când?

Eu, domnilor, fac apel la toţi corespondenţii de ziare se-şi a- dune date precise, să fie obiec­tivi. Noi, când facem un atac să nu-1 facem din ură, nici din interes meschin, să-l facem pen­tru a aduce la normai stările bolnave, nu contra minoritarilor c i pentru neamul rom ânesc, pen­tru f i i neamului românesc. (Stri­găte unanime, bravo, aplauze).

Acum să trecem la alte cate­gorii tot din judeţul Timiş To- rontal.

Procentul şi proporţionalitatep se prezintă la fel în toate do­meniile. Ţara aceasta este un fel de ţară de martiri iar pe a

Joeurea stările sunt şi mai ne­favorabile, sunt dezastruoase.

Dar (conferenţiarul arată ta­bela) să vedem în Timiş Toron- tai care e situaţia avocaţilor?

Sunt 200 neromâni şi 130 ro mâni.

Funcţionarii particulari 275 ro­mâni şi 2575 neromâni

Notarii, care suni ai slatului, sunt 82 români faţa de 95 ne­români, medicii 90 români şi 250 neromâni, dintre 80 de far mecii sunt 8 româneşti şi 72 neromâneşti (strigăte, ruşine), ve­terinarii: dintre 35 veterinari sunt 5 români şi 3 ) neromân’.

Asta este România mare ? (mişcare în sale)

Domni’o ’, stările s’au înrău­tăţit în ultimii zece enî.

Nu acuz nici un guvern, nici un partid, pentiucă vina este a noastră a tuturor. Schimbările

MişcareaŞi acum să trecem la atitudi­

nea pe care au avut’o avocaţii din Ilfov, faţă de ceri îmi ex­prim şi acum adânca mea re­cunoştinţă, pentrucă ei demult se zbuciumau, se mişcau,

Şi fiindcă eu venit să mă în­curajeze, însemnează că după atâtea discujii xenofobe, antise­mite, totuşi au prins acele cu­vinte ale mele, prin care s’a pro­dus o explicaţie. A n dat soluţia practică, atâta e tot misterul. (Aplauze).

Nu se poale ca mişcarea să fie într’un fel la Ilfov, la Iaşi, la Craiova... Sau cum au fâcut-o clujenii 1 Onoare lor!

Domnilor avocaţi din capitala Ardealului, să mi daţi voe să vă felicit — aţi fost la înălţime î

Dacă merge aşa, atunci nu­merus valahicus, numerus pro- portionalis, numerus totus, — va eşi foarte bine! Un ziar zice că i-se pare că nu s’a adus o ho târâre cu privire la numerus ciausus, ci a fost numai o con­sfătuire, şi s’a discutat cu admi­rabile argumente dacă poate a- vea dreptul btroul să discute aceesiă chestiune, să hotărască ?

Apoi domnilor, discutaţi dv. mult şi bine pentrucă se va găsi ait barou, cu alţi avocaţi, cari vor şti să fie la înălţime. (Bravo, aplauze! !)

Se vor găsi avocaţi, ceri vor avea atâta pătrundere politică, ca să nu discute ci sâ acţio­neze pentrucă să aducă prin fapte dovada că avocatul român îi poale face publicului mai multe servicii, şi in privinţa ci­vilizaţiei este la o înălţime mai mare decât avocatul minoritar. (Aprobări, strigăte de bravo şi aplauze).

de guvern, de o parte, impor­tanţa certurilor dintre noi, de altă parte, insinuările pe tem?, care i hoţ mai mare: cutare ori cutare guvern, cutare ori cutare m nistru ?

Şi atunci de sine se înţelege că stările acestea se înrăutăţesc din ce în ce mai mult. Aceasta ddermină apoi pe unii să a- tingă chestia constituţională.

Ei bine, domnilor, constiluţia ţării nu-i altceva decât suvera­nitatea poporulu!, pe aceasta se întemeiază legifertrea şi soaria tuturor guvernelor.

De ce ne plângem, dacă sun­tem aşa de slăbănogi şi prefe­răm să ne certăm între noi şi să aducem fel d î fel de acuze, care în practică nu numără, pentrucă pe câid cotoii se ceartă, şoarecii dansează şi ne pustiesc cămara 1 (Aplauze).

avocaţilorIn mâna cui sunt clăd irileînainte de a merge la alte

puncte, daţi mi voie să vâ arăt o mic« slatistică, pentrucă ne în ­chipuiam că soarele românismu­lui răsare la Bucureşti.

Era vechea lozincă de aur. Dar şi aici de es meni s’a în­tâmplat o mică schimbare.

După Budapesta, astăzi Bu- cureştiul e s te c e l m ai m are o raş unguresc A Rumoare în saiă, miş­care). Dar şi următoarea statis­tică ere să vă edifice :

Valoarea imobilelor nou!, care s’au construit ia Bucureşti între anii 1929—1933, se ridică în ci­fră rotundă la 17 miliarde. Din a cea s tă sumă 14 miliarde, d ec i p este 85 la sută aparţin strei­nilor ş i celor d e alte confesiuni, (Mişcare).

Construcţiile până la valoare de 100.010 reprezintă 3 % din total. Ele sunt 93 V0 româneşti şi 7‘J/o streine.

Construcţiile până la 500.000 lei valoare, reprezintă 6% din total şi au 81!J/u româneşti şi 19 j/o streine.

Edificiile cu valoare până la un milion suni 17# din total, iar din ele 34 /o în mâini româ­neşti şi 66>/o în mâini streine.

Clădirile în valoare de peste un milion lei reprezintă 74>/<> din valoarea tuturor construcţii­lor. Din a ces tea 7* fa sunt în mâini rom âneşti şi 9 3 ]/o ia mâini streine. (Strigăte de uimire, miş­care).

Aceasta esle imaginea clară a stărilor din capitală 1 Este şi firesc din cauza zerourdor de pe tablourile acestea statistice. Cum va clădi săracul român construcţii de paste un miiion lei, când el este reprezentat cu zero şi ier zero.

Boicot împotriva adevăratei literaturi româneşti

Dar domnilor, vine un năcaz J şi mai mare. Soarele răsare şi acum fot din Bucureşti. De aici vin curentele sociale, de aici arte, poezia, acestea se cultivă şi depind de intelectualii din Capitală, şi după aceea de cei din celelalte oraşe.

Şi cum stăm în privinţa poe­ziei ? Noi trebue să admirăm poezii care nu suni decâi o sfi­

dare la adresa limbei şi o por­cărie cu privire la conţinut, (A- probări, aşa e).

Stă omul şi se miră la toate chioşcurile văzând nişte nuduri perverse, nişte schimonosturi. La fel pe scena teatrelor cu sub­venţie de stat, (Strigăte, ruşine!) Trebue să se fure statul pentru ca să se ducă incestul pe scenă pentru un popor de ţărani ca ş

Pagina O A z m 'IB T R A ^ iu M ^ M .

pentru noi |cet răsăriţi din fiii de ţărani, la fel şi cu intelec ualii de vijă boerească, cari tot din ţărani sunt răsărit*, căci a» colo s’au cultivat bunele mora­vuri patriarhale!

Şi atunci curentele se pornesc şi merg înainte, noi cheltuim cu copiii de ţărani ai neamului no­stru dela jară, ca să i facem funcţionari, ca să înveţe carte, şi toate acestea pentruca să li se tulbure mintea în aşa fel ca şi când ar ajunge la supremul scop al învăţământului, fiindcă la noi cultura supremă se ter­mină în perversitate şi nu tre­buie să fină seamă de nici un comandament etic!

Dv. cumpăraţi, domnilor câte o fiţuică de acestea şi vă între­baţi cu drept cuvâni: cine le sus Jine ? Ştim fiecare dintre noi, care am tipărit câte ceva, ce scump este tiparul.

Studentul cumpără fipărilura aceasta cu un leu, dar cu aceste venituri cum poate să se sus tină redacţia şi tipografia? Ei domnilor, cineva are interes ca să propage o astfel de lite­ratură, ca să demoralizeze spi­ritele, să infecteze etica sufle­tească a copiilor noştri. (Aplau­ze, aprobări).

fn schimb însă, dacă se iveşte la noi vre-un poet nou — e Ig­norai, ca să nu mai vorbesc de cei vechi, căci astăzi cine mai citeşte pe Eminescu ? doar li- ceanii, pentrucă le impune pro­fesorul de limba română, Coş- buc este considerat ca ridicol, iar Alexandri este un învechit.

Dar, domnilor, e mirare că se tnai citeşte şi puţinul cât se ci­teşte, pentrucă cine mai este acel român care ar putea cum­păra literatură din nimicul ace sta statistic reprezentat prin zero şi iar zero, iar pe ceilalţi îi in­teresează să cumpere altfel de literatură, deci de unde să aibă trecere literele româneşti ?

Voi cita ca o pildă, ca un tip reprezentativ cazul pe care 1 ob­serv de ani de zile, cazul poe­tului noslru Cotruş. Cei mai mul(i nu-1 cunosc, o văd din tăcerea dv. E firesc. Nu o spun ca un reproş, o constat ca o stare de fapt firească.

Luat» dv. presa noastră, coti- dianele afară de unul sau două, luaţi criticele şi recenziile din diferite publicaţii periodice, pe Cotruş nu-1 ve|i afla nicăiri, pen­trucă în contra Iui s’a dat sen­tinţa, pentrucă poezia lui repre­zintă vigoarea acestui neam de valahi. (Aplauze). De aceea poe­zia lui Cotruş, în România Mare, trebue să fie inexistentă, să se pară că numele acestui poet este pus sub blestem, pentrucă el este expresiunea sufletului naţional. Dar fac apel la dv,, revoltati-vă, celiji-le, faceţi să pă­trundă în sufletul copiilor, pen­trucă acestora le revin liberta­tea şi bogăţia viitoare. (Strigăte îndelungate de bravo).

Şi să nu fiu fals înţeles. Eu nu am de a face cu persoana Coiruş, eu am de a face cu o manifestaţie culturală atunci când il prezint dv.

S e lecţia valorilor.Nu vreau să intru în detalii,

penirucă nu e momentul potrivit ca să vă plictisesc.

Constat numai un lucru: sta­tul are datoria să f jc ă tot po­sibilul, pentrucă să fie condus de elemente selecte. „Statul are tot interesul ca să fie condus de fii neamului nostru, pentrucă altfel nici nu înţeleg pentruce se numeşte România Mare.

Am lansat aceste idei ale mele într’o conferinţă, pe care am tinut-o în 1924—1925 în ciclul conferinţelor organizate de d-1 prof. uni?. Guşti la Fun- detia Carol. Am propus ca re­vizorii şcolari să facă un tablou al tuturor copiilor deosebit de talentaţi. Aceşti copii ar urma să fie supuşi la începutul anu­lui la un examen şi ar fi repar­tizat! la liceele de stat, obser- vându-se proporjionalitatea de

80 f i români fată de celelalte 20°/« ale minoritarilor. Repet, a- ceasta pentru copiii de talent extraordinar fără deosebire de clase sociale, fiindcă eu vreau să favorizez talentul fără deose­bire de clasă sociale, deci nu­mai pe cea cu talent extraordi­nar, pentrucă eu nu pot să pe­depsesc pe preotul, învăţătorul, notarul şi toate categoriile so­ciale, care ridicându-se din po­por şi având un copil talentat, să fie dat la o parte. Aici nu­mai talentul copilului hotăreşte, iar aceşti copii să fie reparti­zaţi la toate liceele de stat, pă rintii să nu mai aibe nici o cheltuială, câtă vreme copiii se

1 menţin la nivelul lor. j Aceştia sunt copiii destinat!

studiilor, pe aceştia îi ocroteşte statul viitor, astfel ca mai iâ ’• ziu când vor fi de 21—22 de ani, să i aplice în funcţiunile de stat.

Va să zică nu faptul, că eşti român, iji dă dreptul să fi domn, ci faptul că ai un talent supe­rior şi-fi împlineşti datoria.

Tot odată mai e un profit şi sub raportul progresului cul­tural.

Prea adeseori se întâmplă, că până să se ridice copilul pe scara învăţământului, luptând cu greutăji materiale, energia lui şi rezerva cerebrală a slăbit şi a- tunci îl facem să ia concurenta cu alte eiemenie mai bine con­servele. In acest caz nu mai suntem egali la concurs dupăce i s’a epuizat energia activă şi a fost expus mizeriei, decaden­tei şi şomajului. Selecţionând şi ajutând copiii, se va ridica cul­tura satelor şi producţia naţio nală, vom face să progresăm şi în privin|a culturală şi morală.

Dar încă treacă meargă, când e vorba de băeji. Familiile ta­lentate se sting mai întâi în li­nie bărbătească şi atunci cali­tăţile lor se retranşează în par­tea femeească. Iar dacă ridicăm prea multe fete dela fără, atunci cine va naşte viitoarea gene­raţie, pentruca ţărănimea noas- Iră să rămână rezervorul naţio nai de energie.

E de datoria institutului bio­logic şi a celui eugenetic al d lui Marinescu să facă selec- Jiunea aşa cum se face în El- vejia şi America, cum o face Mussolini în Italia aşa ca să ne validităm pe de a’ntregul cu fii şi fiicele neamului românesc.

Domnilor, eu trec, o repet, pesle obiectiunile constituţio­nale, asupra cărora s’a pronun­ţat o mărime a baroului Capi­talei, s’a pronunţat d l Islrate Micescu.

Dacă d 1 Istrate Micescu n’are nimic de obiectionat, eu cred că celelalte păreri din efară n’au să ne inspire nici o groază, fiindcă nimeni n’are nimic de zis cu privire la constituţie.

Dar ne jucăm cu vorbele; doar nu numai noi am violat o, ci toate partidele ! (Aplauze).

Mie nu mi pare nimic mai ri­dicol, decât ca să se ridice un apărător al acelor cazuri, care şi el făcea ce am făcut eu pe acel timp.

Se vede că constituţia nu poate exista dacă nu o inter­pretează unul pe fa{ă şi altul pe dos.

Eu înţeleg să facem o con­stituţie, dar mai întâi să dove­dim câ suntem capabili a ne înţelege. Atunci nimic mai sim­plu decât să observăm anumite forme, dar în tot cazul ele să fie ţinute şi sub acest raport, domnilor, nu-mi fac nici un scru­pul de a susţine teza mea.

Dela cercul culfural No. 1 din Braşov.In ziua de 24 Febr.^a. c. sa

tinut la şcoala primară de stat No. 2 mixtă ,Dr. Vasfle Saftu* de pe Tocile, a treia şedinţă a Cercului Cultural Nr. 1, învă|a- toresc, din oraşul nostru la care au participat toate învăţătoarele şi învăţătorii dela şcolile pri­mare, cuprinse pe raza acestui cerc.

La ora 10 în prezenta mem­brilor Cercuiui s’au început lec­ţiile practice, cari a avui o reu­şită foarte frumoasă, relevată în mod elogios de preşedintele cer­cului. i

La ora 2 d. a. s’a început şe­dinţa publică, cu care ocazie se I desfăşoară o frumoasă serbare cu concursul elevelor şi elevilor şcoaiei, compusă din »coruri, poezii şi jocuri naţionale*.

Tot în cadrul acesteia a con­ferenţiat d-na Maria Druga, în­văţătoare, tratând despre: '»Ro­lul mamei în societate*, subiect tratat cu multă erudiţie şi pe în­ţelesul tuturor, auditorii răsplă­tind o prin nesfârşite aplauze.

Merită toată lauda, deaseme- nea, învăţătorii acestei şcol*, pen tru felul destul de lăudabil cum au pregătit pe micii şcolari cari prin dansul lor, cât şi prin exe­cutarea frumoaselor cântece ro­mâneşti (alese cu mult gust) au uimit întreaga asistentă.

Nu putem trece cu vederea disciplina ce există la această şcoală şi pentru care merită toată lauda d-1 director al şcoa­iei Catavei, d l învăţător Puşca- riu pentru reuşita pieselor jucate şi întregului corp învătătoresc dela şcoală, care munceşte ne­precupeţit pentru pregătirea ti­nerilor vlăstare.

Allan.

Din toată lum ea.

Folosul sboruniorîn stratosîeră

La ministerul britanic al ae­rului se studiază foarte serios chestiunea sborurilor in stra- tosferă.

Se arată că, dacă unele di­ficultăţi techntce vor putea fi învinse, aceste sboruri vor pre­zenta mari foloase pentru avia­ţia civilă şi mai ales pentru a- viatia militiră. Un avion, sbu- rând în stratosferâ, nu poate fi

j văzut sau auzit depe pământ şi | nu poate fi atins decât de a-

vioane de luptă special con­struite pentru sboruri slrato- sferice.

S'au descoperit fosile ale unor oameni-

pigmef.

Pentru Cpucea-monumentla m orm ântul protop.

Ja .f Dr. Vasilie Saitu

D 1 M ihai Russu, judecător- consilier în pensiune lei 30).

La caseria epitropiei Bisericei Sf. Nicolae a mai contribuit d-1 inginer /. Ionică lei 509,

Colecta continuă.

O descoperire senzaţională, menită sa revoluţioneze teoriile curente despre apariţia omului pe pământ, a fosl făcută cu pri­lejul unor săpături efectuate in localitatea Vadnagir din dis­trictul Mehsana (india).

S’au găsit, in cursul acestor săpături, resturi de fosile ale unor oameni-pigmei, a căror înălţime mijlocie era numai de

I 40 centimetri. După aceste res- • turi a putut fi reconstituit un

schelet omenesc înalt de 45 centimetri. Deasemenea s’a re­constituit un baston lung de 30 cendmetri.

Specialiştii sunt de părere că această descoperire senzaţio­nală deschide un câmp nou in­vestigaţiilor pentru studiarea a- cestei rase dispărute de pigmei, mai mici decât pigmeii din A- frica Centrală, a căror înălţime mijlocie trece puJinS peste un metru.

% ---------■•<nsTin

Sub tipar, va apare în cu­rând :

Mi aduc aminte, povestiri de /. Neagu-Neguleseu.

LUI HORIA>Te proslăvim în pacea-albastră A munţilor, erou-martlr Zăpezi întinse ’n tata noastră, Iar sus, azurul-coviltir. . .

In templul sacru, vast, al firii Un imn de slavă zboară 'n vânt... Străferi iii suntem, amintirii,Şi-ostaşi ai tăi, păn' la m orm ânt!

Pe nP ostovarm 28 Februarie 1935.I. Al. Bran

*) Scrisă în albumul casei de adăpost al T. C.

onvoiacieti nuale 935, . iele te 5, Br rmăti

Leme»y. cHvit R. 934.

2. 8

Spicuiri din BuletinulD e m o g r a fic al României»

— Date d em ografice priv itoare la judeţul Braşov

5. 6. I In

Buletinele Demografice, ce apar cu regularitate, lunar, scoase de Institutul Demografic şt de recensământ, az< înglobat în »In­stitutul central de statistică al Statului*, sub eminenta condu­cere a d lui Dr. S. Manuilă, este o lectură extrem de interesantă pentru cine îşi dă silinţa să pri­ceapă rostul cifrelor şi extrem de concludentă.

Ne-am ţinut de datorie să scoatem datele demografice pri­vitoare la judeţul Braşov, pe cari le-am publicat în mai multe rân­duri în ziar.

De astădată spicuim din da­tele ultimilor ani, cari ne arată următoarea situaţie, comparată cu a ţării întregi şi a Transil­vaniei.

/. Populaţia totală a judeţului1930 La 1934 Spor Spor la

31-X II 31-V ll 10U0 loc.Oraş 59234 60086 752 12 73/0-Rural 103712 UHI39 4427 37-2..Total 167940 LtoMj j i u oO’o „

Constatăm deci că creşterea in judeţ a fost de 3 ori mai mare decât în oraş, a cărui în­mulţire a fost foarte mică. Iar creşterea totală este de abia 1/i din creşterea pe ţară, care a fost pentru acest timp de527 ,.

II. M işcarea dem ografică com parată

Dăm datele comparative pe 4 ani, 1930—1933, arătând situaţia pe tara întreagă, pentru Transil­vania în mediu rural şi orăşe­nesc, şi în oraşul şi judeţul Bra­şov, pentru a se vedea, cu atât mai evident micul aport al ora­şului la creşterea populaţiei şi că în schimb judeţul Braşov ru­ral se menţine la un nivel a- proape egal cu al Transilvaniei.

Cifrele, ce, urmează sunt toate raportate la 1000 locuitori, afară de mortalitatea infantilă, unde se arată în procente morţii sub un an faţă de născuţii aceluiaş an.

7Í>-Ti3

eiO

ao«

p«IEh

o > + °3>t-O MK. ® -n

03 - Ö3PQ Hs •a- H

Natalitate 34 312 28-6 18-9 17-2 24 6 Mortal. 20.1 191 10.8 15.8 12.6 i5.4 Escedent 139 121 118 3-1 4 6 9-2 Mort. inf. 17-8 16 3 13-5 12-9 9-4 12-8

r Se constată că : cifre^Tran- silvaniei sunt mai mici la toate compartimentele ca ale Româ­niei ; cifrele Braşovului rural sunt mai mici ca ale T ansilva- niei rurale; şi ale Braşovului oraş mai mici ca ale Transilva­niei urbane. Totuşi escedentul oraşului Braşov e superior Tran­silvaniei urbane, din cauza cotei mai mari la morţi a acesteia.

Dacă am lua cifrele anuale la judej Şi oraş, am vedea că naşterile scad cont nuu cu re­gularitate (Braşov judeţ 1950 - 1933: 30 8, 28-8, 27 8, 27‘2 ; o raş: 19 0, 18 2, 158, 1 5 7 ;; mortalitatea şi mortalitatea in­fantilă variază cu anii, de unde urmează că şi escedentul va*

de Dr. Pom piliu Nistor, , ,!C8 medic primar Judeţean

riază, şi orice mortalitate m^una mare cauzează o pierdere cuaire’ mai mare a escedentului. ^ ec

• i acDacă comparăm rangul, - otări* u**yoil (jţj ,

ocupă oraşul şt Judeţul Brasoi între cele 71 de judeje din ‘ JCSlBnîn privinţa mişcării demografi» aflăm următoarele :

/ăp1930 1931 1932 1933 W

i-n66 66

t 70 o,58 7i ^ 70 65 ea

A decă: In cursul acestor f1 ^

Natalitate 65 65 66Mortalitate 71 71 71Escedeut 64 55 65Mort inf. 67 ♦ 69

ani, Judeţul a fost fot al 65 siw ce s_ _____â..i ..1.I..13UI ’ um66 lea în raportul natalităţii s « ^cu alte cuvinte numai tn 5 saocl6 ju d eţe a fo s t o natalitate m m ică ca la noi, La mortalilak \ judelui şi oraşu l Braşov au foi o" consecvent c e l din urmă cu cu 3* m ai m ică mortalitate.

Din această cauză la es:t 4 dent Braşovul a urcat în ranţ $ câştigând 10—12 locuri, trecâ% a înaintea altor judeţe cu mai maile »natalitate, dar şi cu mai mai xe mortalitate. Mai observăm inşi p că la mortalitatea infantilă norii ne menjinem rangul dela m«7a ) talitale, adecă mortalitatea ctfin piilor nu a ţinut pas cu morlt Ir litatea generală, ci a fosl mtiun mare, de aceea nu era câşligtie decât 2 —3 puncte fată de numi talitite, ba în 1933 nu am câH-2 ligat nimic. 9

— Va urma — ■—

GR1P 1o puteţi preveni luând xilnic Jjj|

până la 3 tablete de Togal.

O d a tăG R I P X 1vă veţi vindeca repede şi s*!"* zj

întrebuinţând *T 0G A 1„ a - n

medicamentul cu acţiune a« nevralgic şi „ '

BACTER1CIDÂ RECUNOSCUTA nTogal-ul distruge şi totoi!^î - elimină otrăvurile gripei ' celii), graţie compoziţiei

specifice.Tratamentul cu Togal urmat

mod regulat vă fereşte arecidivele boa!e<

întrebaţi şi pe medicul P?- La Farmacii şi Drogueru-

Produs elveţian.

'Nr. 18 1935 6 AZÉT A TRANSILVANIEI Pag***

ocietetea Mutilaţilor Invalizi^dln Război. — Secţia Braşov

Convocare.In baza art. 27 din statuie,

onvocăm pe membrii acestei jcietăji în adunare generală nuală, în ziua de 10 Martie 935, ora 10 dim., în localul so- letalei din Calea Victoriei No. 5, Braşov, la ordinea zilei^fiind rmătoarele:

1. Darea de seama asupra ctîvită|ii Comitetului pe anul 934.2. Raportul cenzorilor.

% 3. Descărcarea gestiunei a-ului 1934. . , .

4. Compiectarea comitetului. 5 Aprobarea bugetului pe

ii 935.1 6. Diferite propuneri.

In cazul când la data şi ora idicată mai sus, nu se va pre- inta numărul de membri pre- ăzut de statut, în acest caz dunarea se va amâna peste 8 ile, adecă la 17 Martie 1935, a acelaş loc, în aceeaşi sală şi ) aceeaşi oră, când se vor lua otărâri cu orice număr de mem- ri cu drept de vot, vor fi

^resenţi.Braşov, 25 Febr. 1935.

^ Preşedinte:Căpitan P. 1. Văduva.

? ConvocareSocietatea Păjiştenilor «Cru-

g ea Dreptăţii* din Braşov-Schei va tine

adunarea generală duminecă, 17 Martie a. c. la 511rele 11 a. m. în localul Uniunii saocietăţiior, cu următoarea r ordine de z i ;^ 1. Raportul general.M 2. Raportul cassieruiui. eei 3. Votarea bugetului pe anul

1935.* 4. Diverse propuneri. iDt Se observă că, conform § 11, â*a adunarea generală au drept ifltie vot numai membrii, cari au %xele achitate.ist Parastasul în amintirea mem- nbrilor răposaţi ai societăji, se

i«Ta |ine în biserica Sf. Nicolae edin Prund.di In cazul, că nu se va întruni mnumărui de membrii prevăzut ig«ie statute, adunarea generală^se nnmână pentru aceeaşi zi la orele :âH.2 a. m.

95 1—2 Comitetul.

Controlul sanitar al cailor.

In conformitate cu dispozi- ţiunile legii şi regulamentului pentru creşterea, 'îmbunătăţirea şi apărarea sănătăţii animalelor, publicată în Mon. Oficial al Nr. 70 din 25 Martie 1926, se a- duce la cunoştinţa celor intere­saţi că pentru controlul sanitar al cailor şi iepelor de prăsilă, de pe întreg teritoriul munici­piului Braşov, s’a fixat următo­rul Itinerar, în dupăamezile zi­lelor după cum urmează:

Luni 4 Martie 1935, pentru Scheiu (în Piaţa Prundului).

Marti 5 Martie 1935, pentru Blumăna şi Braşov-vechi (obor), I

Miercuri 6 Martie 1935, pen- j tru Blumăna şi Braşov vechi (obor).

Vineri 8 Martie 1935, pentru Stupini şi Fabrica de zahăr Bod (la grajdul corn. Stupini).

Sâmbătă 9 Martie 1935, pen­tru Dârste (la locul obişnuit). Comisia Interimară,

Preşedinte: Dumitrescu-Pârou.

Secretar general: Dr. V. Voicu

Şeful Serv. Veterinar :105 Alex. Uşurelu 1—1

Mica publicitatepentru intrarea ime-

__ _____ diată contabil ajutor,perfect în dactilografie şi limba germană. Oferte sub «Perfect* la Saxonia, Birou de reclame, Braşov. 106 1—1

cu folosinţă de bucătărie : Livada Poştei 20, parter. 67 1 —3

iiic

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 4344 1935.Of. Ocrotire.

PubiîcaiiuneDin veniturile fundaţiunii, în-

dinţată de văduva «Matilda de Trauschenfels, născ. Wenzel din Kronfeld“ întru amintirea tatălui ei, a fostului judecător primar losef Wenzel din Kronfeld, — se vor împărţi la 19 Martie a. c. zece (10) ajutoare de câte lei 500 între cetăţenii din localitate.

La solicitarea acestor ajutoare sunt îndreptăţite toate persoa­nele sărace, incapabile de muncă şi câştig, fără deosebire de sex, naţionalitate şi religie, dar nu­mai cele născute în Braşov şi cari aparţin Braşovului.

La cerere se va alătura ex­trasul .d e botez, certificatul de apartenenţă şi certificatul me­dical, că soticitatorul e incapabil de muncă. Mai departe solicita­torul trebue să probeze printr’un certificat al primăriei, adeverit şi de oficiul parohial competent, că nici solicitatorul, nici părinţii sau copii, nici sojul (soţia), cu care trăieşte sub un acoperiş, n’au nici o avere şi că merită a fi ajutorat,

Petiţiunile se vor înainta Pri­măriei până la 7 Martie a. c. ora 11 a. m.

Braşov, la 21 Februarie 1935. Comisia Interimară,

Preşedinte:C. Dumitrescu-Pârou.

p . Secretar general î '39 1— 1 Dr. Popovicl

Şeful Serviciului: Indescifrabil.

Armăsar fle oiisM „Tra-Irphnpn» la dispoziţie numai JiUilliul pentru un număr foar­te restrâns de iepe, recomandau- du se deci prenotarea urgentă. Strada Lungă Nr. 176 Clubul călăreţilor. 107 1—1

IlO T7QH7QP0 un automobil de Uu idli/iu!U lux marca «Fiat* în perfectă stare, cu preţ con­venabil. Informaţiuni la d-1 W. Nikesch, Str. Lungă Nr. 14.

109 1 - 3

1 -nin Perzându se permisul de i i i la bicicletă pe numele Maroti Ioan din comuna Baciu, îl de­clar nul şi fără valoare în mâna oricui s’ar afla. 97 1—1

ÎQÎÎl muncitoare Beiersdorf UUuldul Fabrica Nivea str iuliu M*niu 39. 100 1 2

CREŢELE şi SB4RC1TUH1LEdiformează obrazul.

Cel mai vechi

Iată visul atâtor doamne. Societatea Română de Telefoane acordă până la 1 Aprilie ccnditiunile necesare pentru

realizarea uşoară a acestui j/is. In cursul acestei luni

vi« se v« mai plăti nici o laxă «le instalaţie iar plata abonamentului, se va putea face în rate lunare

Oricine va plăti rata pe prima lună, va avea imediat tetefars la domiciliu, la biroul sau la magazinul său. Condijiiie a - cestea extrem de avantajoase sunt însă limitate la durata de o lună. Profitaţi de reducerile acordate de Societatea Homână de Telefoane pentru a vă împlini o dorinjă atât de legitimă: telefonul!

(du diplomă din Viena şi Paris) întăreşte muşchii slăbiţi şi întine­

reşte exteriorul d voastră. Braş ov, Tg. Grâului Nr. 7

108 '•Piaţa Libertăţii) 1—1

In cazul când intenţionali să vă aprovizionaţi, începând

cu luna aceasta, cu

laptele bun al Coo­perativei de lăptărie

pe un preţ mai ieftin,

vă recomandăm a notifica acea­sta îndată distribuitorilor de lapte, prăvăliilor de desfacere, la telefonul 138 sau biroului.

Lapte la sticlă curat, pasteurizat

adus în ca să le i 5 .—în depozite le i 4.50

104 1 - 1

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 7415-1935 Serv. economic.

P U t l i i ie italiePentru aprovizionarea oficiilor

Primăriei cu articoli de cance­larie de scris şi materialele ne­cesare pentru anul bugetar 1935 —1936, se va tine o licitaţie pu­blică cu oferte timbrate, închise şi sigilate în ziua de 27 Martie a. c. la orele 10 a. m. în con­formitate cu Legea contabilităţii publice Art. 88—110 şi a dis- poziţiunilor generale de licitaţie, publicate în Moritorul Oficial Nr. 127—1931 şi 183—1931.

Odată cu oferta se va depune o garanţie de 1000 lei în nu­merar sau efecte de stat şi în plic separat.

Informaţiuni detailate şi caie­tul de sarcini se pot primi la serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 21 Febr. 1935. Comisia Interimară,

Preşedinte :C. Dumitrescu-Pârvu.

p. Secretar general: 102 1—1 Dr. St. Popovici.

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 4716—1935 Serv. economic

G hete ef tine

Din cauza inventarieriiB A H M Ü L L E Rm

magazinulGhete de pânză ptr. dame Lei 70,80

90, 120Ghete de box ptr. dame 125Ghete „ „ „ „ 153

Ghete de chevreau ptr. dama 175Ghete Ghete „ Ghete ,,

200250275

Ghete piele pentru domni Lei 150.—, 295. , 350, • 450.* Rugăm priviţi vitrinele noastre.

Pentru aprovizionarea oficiilor Primăriei cu imprimalele nece­sare pentru anul bugetar 1935 — 1936, se va ţine la Primăria Braşov o licitaţie publică cu o- lerle timbrate, închise şi sigilate în conformitate cu Legea Con­

tabilităţii publice art. 88 —110 şi a dispoziţiunilor prevăzute în Monitorul Oficial Nr. 127 şi 183 din anul 51931 în ziua de 27 Martie 1935 ora 11 a. m.

Odată cu oferta se va depune o garanţie de 5V» din preţul o- ferit în numerar sau efecte de stat.

Informaţiuni detailate şi ta­bloul aproximativ de imprimate, precum şi caetul de sarcini se pot primi la Serviciul E:onono- mic al Primăriei.

Braşov, la 22 Febr, 1935. Comisia Interimară,

preşedinte:C. Dumitrescu-Pârou.

p. Secretar general: 103 1—1 Dr. Popouici.

Primăria Municipiului Bras«*

Nr. 4914—1935 Serv. Financiar

PublicatiunePrimăria Municipiului B fs şw

educe la cunoştinţa publică, e * târgurile de ţară pentru vite %i mărfuri din cursul anulai 1935 se ţin precum urmeeză:

Sâmbătă 6 Aprilie târg de vite. Luni 10 Iunie târg de v»te. Luni 21 Octombrie târg de vite Marţi 22 Ocl. târg de mărfari. Braşov, la 23 Febr. 1955^

Comisia interimară, p. Preşedinte:Dr. Stinghe.

p. Secretar geaersshs98 1—3 Dr. Popovici.

0AZETA TRANSUTANm

G ran d ioase m anifesfafiuni ş i serbări.

ComemorareaIni Boria, Cloşca şi Crişan.

— Un m onument la Alba-Iulia. —

împlinirea unui veac şi jumă iele dela moeriea pe roată a «roilcr-mucenici ai răscoalei lu Horia, a fost sărbătorită Joi cu un deosebit elan în întreaga ţară.

Ia C apitală serviciul divin împreunat cu parastas a fost o fie ia t de i Patriei hui Miron cu mare asistentă şi în prezenta membrilor guvernului, a eutort taţilor militare şi civile şi a re' prezentaţilor tuturor partidelor.

La ora 4 d. a. a avut loc la Ateneul Român festivalul Ligei aniirevizioniste cu cere prilej a rostit cuvântarr a ocazională Pa triarhul Miron, iar la C am eră şi S en a t şedinţe solemne, în cari preşedinţii Corpurilor Legiui* foare si şefii de partide au prea­mărit memoria celor trei eroi ai neamului românesc.

L a p rop n n erea d-lui dep. V IC TO R MuLDOVAN C a­m era a hotărât în aplauze ş i unanim c a parlam entarii să co n trib u ie cu diurna unei şed in ţe la rid icarea unui

m onu m ent la !Alba-Iulia în am intirea revoluţiei lui Horia.

Seara la ora 8 a avut loc la clubul P. N.'Ţ. din Bucureşti o şedinţă solemnă, la care au ros­tit cuvântări de preamărire d-nii:/. M ihatache, Voicu Nifescu, Căpăfineanu, Sauciuc-Săoeanu (în numele Bucovinei), P. Hatipa (în numele Basarabiei) şi Dr. N. Lupa,

Seara începând dela ora 6—11 noaptea |;Radio Bucureşti a difu­zai un foarte select şi variat program naţional, care a fost ascultat cu adevărată evlavie pe întregul cuprins al tării.

La B raşov 8u avut loc Joi la ora 10 a. m. servicii divine în toate Bisericile, asistând autori­tăţile civile şi militare, şcolile, societăţile etc. După parastas s’au rostit cuvântări de câtră slujitorii altarelor.

La ora IV /2 a început în sala Teatrului »Asira* în prezenta u- nei numeroase asistente fe s t i ­valul com emoratio cu esecuta- rea imnului »Trăiască Regele' de cătră corul liceului de fete. Corurile liceului de fete şi ale elevilor liceului „A. Şaguna* au fost frumos şi cu preciziune e- secutate. A făcui o escelentâ impresiune îndeosebi orhestra liceului ,A Şaguna“, care s’a prezentat pentru prima dată în public.

D i prof. Petre Teodor eseu într’o conferinţă liber rostită ne-a înfăţişat fazele principale ale revoluţiei lui Horia într’o expunere clară şi impresionantă. Declamaţiile elevelor E. D iaco• nescu, t l i s a M. C otescu şi e- levului N. Dimiiriu au fost foarte reuşite, tot astfel sonata în sol* minor de Tradini, esecutată la vioară de elevul A. Răpeanu cu acompaniament de pian.

Patruzeci anidela cea dintâi manifestaţie a Micii Înţelegeri

dela venirea lor în Ungaria, co­mitelui amintit mai sus a publi­cai în ziua de 30 Aprilie 1896 un manifest, prin care se corn- batea sărbătorirea Ungariei a- mintlndu-se, că nu sunt Maghia­rii cei dintâi locuilori ai Unga­riei istorice şi că Ungurii au luat forma de stat dela naţiu­nile nemaghiare aflate încă mai înainte în acele locuri. Mai de­parte manifestul spunea că nlcit odată Ungaria n’a avut aspec- etnic maghiar, în adevăratul in­feles al cuvântului. Abia pe la finele sec. XVIII Ungurii eu în­ceput să înăsprească asupririle contra naţiunilor nemaghiare, care cereau autonomie.

La 10 Ianuarie 1898 comite­lui popoarelor nemaghiare a pu­blicat o nouă declaraţie, prin care se condamna întreaga le­gislaţie maghiară din anul 1867 îndreptată- în întregime contra nafonalitătilor streine.

Aceeaşi declaraţie refuza le­gea din 1868 care, cu toate că menţiona principiul egalităţii din­ire naţiunile Ungariei, a rămas »literă moartă“, căci zece mi­lioane de nemaghiari n’au avut nici un reprezentant în parla­mentul dela Budapesta.

In urma acestor lucruri comi­tetul a făcut apel la opinia pu­blică europeană, căreia îi adu­cea la cunoştinjă că Românii, Sârbii şi Slovacii din Ungaria nu vor înceta lupta decât prin victorie.

Lupta aceasta colectivă s’a în­tins tot mai mult până în vre­mea războiului mondial când a adunat sub steagul ei pe toţi nemaghiarii din Ungaria. In fine colaborarea a căpătat consfin­ţirea definitivă prin înfiinţarea Micii înţelegeri, care s’a dove­dit o minunată formaţiune poli­tică pusă în slujba păcii şi drep­turilor popoarelor. — C eps.

Conferinţa d-lui Vaida-Voevod la Timi|Mâne, Duminecă 3 Martie, la ora 11 a *

Alexandru Vaida-Voevod, invitat de in te lectu lJ cietăiile româneşti din Bănat, va tine la 7 fa- si conferinţa, tratând problema „num eius valahicu°«

Buletinul Politic iFurt. In ziua de 23 Februarie

1935 între orele 13—15 autori necunoscufi s’au introdus în pră­vălia »Drogheria“ lui Veszprémi Ioan din str. Regele Carol Nr. 48, de unde a furat suma de 3000 lei şi articole de toaletă. Hoţii s’au introdus cu chei po­trivite nelăsând nici o urmă. Ca­zul se cercetează.

Conferinţe.

Tradiţia co lab o rării dintre C ehoslovacia, R om ânia şi Iugoslavia

Anul acesta, în ziua de 10 August, se împlinesc 40 ani dela Jîjoerea celui dintâi congres, la care au luat perle reprezentanţii pcpoejelor nemaghiare din fosta împărăţie eustro ungară. Tradi­ţia colaborării dintre cele trei naţii urcă şi mai departe în tre­cut spre sfârşitul sec. XVIII. In anii de revoluţie 1848/49 au fost alături când Romanii cu Slovacii, când Iugoslavii cu Românii.

Nu irebuesc uiieţi nici Ruşii din Rusia subcarpatică, a căroractivitate a fost totdeauna ală­turi de cei amintiţi mai sus. In­tre anii 1849—75 locuitorii din

Rusia subcarpatică erau consi eteraţi în vechea Ungarie alături de Slovaci ca »Slavii de Nord din Ungaria“.

Astfel, că se poate spune de­spre activitatea Micii Înţelegeri că urcă în urmă cu opt decenii Din acea vreme colaborarea po­poarelor nemaghiare s’a tot a- dâncit :mereu. Un alt moment important în evoluţie acestei co-

■ teborări a fost marcat prin anul 1868 cu prilejul aducerii în par­lamentul din Budapesta a unei Jegi numite : »legea naţionalită­ţilor*. Reprezentaţii naţionalită­ţilor — în speţă Românii, Slo­vacii şi Iugoslavii — au dus luptă dârză cot la cot confra acestei legi care urmărea exier* minarea nemaghiarilor.

la acelaşi an, la 15 Iunie, Ro­mânii au declarat în chip pu­b lic colaborarea permanentă ală­turi de Slovaci, iar )a 7 Februa­rie 1869 a avut loc la Timişoara ® conferinţă între Români şi Lrgoslavi. La eceesîă conferinţă au luat parte 150 delegaţi. Ro­mânii erau conduşi de Mocioni ier Iugoslavii de Svetozar Mile- iici. Conferinţa a declarat soli­daritatea dintre naţiunile nema- ghiftre şi a cerut revizuirea legii

naţionalităţilor. Tot cu ecesi pri lej s’a mai cerut revizuirea în telegerii meghiarocroate şi au­tonomia Transilvaniei.

E foarte important că la acea­stă conferinţă s’a mai hotărât şi înfiinţarea clubului parlamentar el deputaţilor nemeghieri dela Budapesta.

Colaborarea a continuat cu ţoală teroarea întreţinută de ma­ghiari, până spre sfârşitul seco­lului frecut, când iarăşi a avut Ioc o manifestare’de apropiere a celor trei popoare. De astădată începutul a pornit din partea Slovacilor. Conducătorul aces­tora Miloş Ştefenovici a ţinut cu orice chip ca problema na­ţionalităţilor din Ungaria să de­vină o problemă cu caracter in­ternaţional.

In acest scop a avui loc la Budapesta, în ziua de 10 Au­gust 1895, un congres al popoa­relor nemaghiare. Adunarea a fost prezidată de următorii frei reprezentanţi : Gheorghe Pop din partea Românilor, Pavel Mudron din partea Slovacilor

: D-1 prof. C. Muştea va con­ferenţia despre »Braşovul bise­ricesc“ mâne Duminecă precis la ora 3 d. e. în şcoala primară de stat No. 3 d'n Braşovul• vechiu, iar Ia ora 4V2 în şcoala primară de stal »Dr. Vasile Saftu* de pe Tocile.

Tot mâne, Duminecă la ora 5 d. a. va conferenţia în sala liceului ,A. Şaguna“ d l prof. unjv. Dr. Onisifor Ghibu despre »Concordatul dintre Statul r o ­mân şi Sfântul Scaun". Intrarea generală lei 10.

Sportul de popiei.

Convocare.Membrii Comitetului dirigent

al Regionalei F. S. P. R. din Braşov sunt invitaţi a lua parte la şedinţa, ce va avea loc Luni j4 M a r l i o a „ O _______ !

Bandă de hoţi. La Ches­tură sunt arestafi indivizii Chelza Vasile, Mureşeanu Ioan şi Cladovanu Ioan cari consti­tue o bandă de hoţi în trenuri şi cari au dat mai multe lovituri între Bucureşti Braşov şi Braşov Cluj. Asupra lor s’au găsit ur­mătoarele lucruri, toate provenite din furi: un palton bleumarin cu guler de catifea, un palton tot bleumarin cu guler de lustru, un geamantan de piele veritabil în care se afla o pătură de lână, albituri, o pereche de pantaloni albi, servici de bărbierit şi altele.

Două pardesiuri unul alb şi unul kakiu, o servlelă din piele maro, în care erau: un ceas cu bist de masă galben cu e mail albastru şi ahe lucruri de toaleta, precum şi un coş de nu- ele plin cu lingerie. Păgubaşii să se prezinte la Chestura po­litiei Braşov pentru recunoaşte­rea lucrurilor. J

Hoţii suni în curs dn cerce­tare până la terminarea anchetei.

ra zilei de 28 F( brUarieit încercat sa se sinucid«1"tând o cantitate măre rt,, ----- "'niedin soda caustica. In sgravă a fost” baŢspo^ţ'*3talul Oh. Marzescu vechii m prezent nu se cună' fZeIe.H-e 2U de,ermina' 0 Ïnucida, deoarece est* ţ l nesimţire şi nu poate

Organizata P. yy 7 oraşul şi ju d e c i tine Duminică în 3 d ora 11 jum. a. rn 0] dintă festivă în localul] rului „Gazeta Transilvl ei“ slăvind memoria e] lor naţionali ai tărăniţ ardelene : Horia, Clom Crişan.

La această solemnii: sunt invitaţi a lua p* toti membrii organizaţiei N -Ţărănesc-

In co rp o rarea continge#, lui 1935, La Cameră s’a proiectul de lege penlru M marea sub arme a coatinge: | lui 1935 pe ziua de 1 Aprilie».!

Copil pierdut. In ziua de 24 Februarie 1935 a dispărut dela domiciliul părintesc din str. C ă­pitanului 18 copilul Col(ea Ed- mund în etate de 11 ani, îmbră­cat în palton gri, pantaloni de sport bleumarin şi şapen de pie­le în cap. Cine-1 va găsi va a- m iţa Chestura.

4 Martie a. c. ora 8 seara în sala Căminului C. F. R. la or­dinea zilei fiind chestiuni im­portante de ordin sportiv.

Vice-preşedinte:W agner Petru.

Secretar general: l o s i f L. M aier.

C o n cu rsu ri am icale de D um inecă.

Echipa „Kiinger“ din Sft. Ghe­orghe a bătut championul Re-

------------- . gionalei »Frăţia" cu 195—Î60.Polit ca reprezentant I puncte, pe echipa Sz. P. T. cu

al Sârbilor. Programul votet de | 135—134 puncte, iar echipaacel congres cuprindea obliga ţia reciprocă de a lupta alături contra Ungurilor până la căpă- larea drepturilor definitive.

Tot atunci s’a mai jales şi un comitet cu scopul de a alcătui un memoriu, care să fie prezen­tat Habsburgilor. Congresul a învitet la luptă Ruşii din Rusia subcarpatică şi Germanii din Ungarie. In urmă comitetul a dat la lumină câteva declaraţii Şi manifeste, prin care s’a adus la cun cştiţa Europei lupta de­schisă de popoarele nemaghiare din Uogaria şi tendinţa lor de a reveni fiecare la patria mumă.

Când în 1896 Ungurii pe ne­drept au sărbătorit o mie de ani

l.pcgrctia Vicier Bienisce,Braşov.

»Veselia* a bătut pe »Kiinger cu 183— 140 puncte.

Unirea—Sz. T. E. 161—156 Suburbtu junior—Tracţiunea C F- R. 224—217.

S ’a înfiinţat o echipă sub nu­mele de »Locomotiva* (C.F.R.) cu 16 membri.

Duminecă concurs cu premii, aranjat de »Viforul“ pe arena Moşoiu, iar K. T. E. pe arena Ionescu.

Dumineca după masă !a ora 3 concursul preşedinţilor de e- chipe pe arena »Zerbess“.

Concurs amicei K.T. E — Glo ria e fost câştigată de K, T. E, cu 2 16 -202 puncte. Arbitru a fost secret, general Maier losif.

F a ls ifica to ri de m onete — arestafi. In ziua de 23 Februarie 1935 organele politiei judiciare au arestat pe indivizii Kiss Va­lentin de 30 ani şi Kleia Mihail de 22 ani cari au falsificat o serie de monete â Lei 2. La do­miciliul susnumifilor în str. So ­meş No. 3 fâcându se o perchi- zifie domiciliară, s au găsit unnu- măr de 69 buc. monete a 2 Lei şi 4 buc. tipare şi forme făcute pentru 2 Lei; însă compoziţie nu aveau. Aceşti falsificatori începuseră, — înainte de a fi arestaţi, — cu două zile de a pune în circulaţie câ­teva bucăţi dintre cari s’au şi găsit un număr 75 bucăţi la diferiţi comercianţi, din acel cartier. Cu actele dresate au fost deferiţi Parchetului Tribu­nalului Braşov.

D ela C onservatoru l deH zică .A stra ". Mâne, Dumilii 3 Marlie, la ora IIV 2 d.m continuă în aula Honterussş şedinţelor instructive, orgenic de corpul profesoral al co®| vatorului. Este o şedinţă ir nală muzicii de pian şi (xeJj a fost încredinţată distinsulJ unanim apreciatului nostru fesor Imanuel Bern/eld. In ţi, gram: Bach, Beethoven, Debit! şi Chopin. Intrarea liberă. Pv grame detailate la intrare.

în cerca re de sinucidere. Femeea Ana Balazs în etate de24 anî, domiciliată în Braşov f W " r r . i *,îJStrada luliu Manu Nr. 74, în sea- I ( i i i Z t ì t a T r a f lS l iV t O T

Pentru săn ătatea dv. « nevoie tocm ai de cel n bun preparat. Feriti-vâ de vă expune sănătatea dv., f experienţe cu medicamente ferioare şi dubioase I Luaţi îi» dela început numai medlcaml tul care este recomandat del tre medici şi experimenla! clinice. Peste 6010 de mei* au recunoscut şi au lăudat d-, tete binefăcătoare ale Togalul iar cei mai mulţi sublinia7.»iij® oricărui inconvenient. Togal acţionează prompt şi elină / rerile provocate de reumalisj gută sciatică precum şi dure» nervoase şi cele provenite (| răceală.

Cetiji şi răspândiţi

C I N E M A „ ASTRA*D ela 1 M artie

Cel mal mare eveniment din lume I

Nopţi MoscoviteCu: HARRY BAUR, ANNABELLA, RICH ARD WíLLtf*

De 4 ani nu s ’a văzut un film ca acesta IEvenim entul anului 1935.

B A L IN S A V O VCu: Alpar Gitta. Bursony Rosy, Hans Jaray.

,In curând la Cinema »ASTRA*.-a - _