Anul XXVIII. B L A J , Duminecă 15 Decemvrie 1918. sflt. de projfSgandă 2 7 — 2 8 .

z i a r naţional cotidian

Z i u a î n v i e r i i n o a s t r e . Discurs rostit în adunarea Românilor din Beinş Ia 1 Decemvrie 1918.

D e D r . C. P A V E L .

Onorată A d u n a r e ,

Neamul r o m â n e s c Jiu Ungar ia ţi Transilvania azi p r â z n u e i t t de-o pa r t e des rob i r ea sa de sub jugul v r e m i l o r de urgie şi umi­l i re , i a r de altă pa r t e p r o c l a m ă şi vesteşte in faţa lumii mar i , c i în.w.rma d rep tu lu i A. ! :bcră d i spunere a s u p r a sorţ i i sale, se uneşte cu fraţii din l iberul Re ­gat român , cu car i de azi îna­inte devenind un t rup şi un su­flet, în temeiază mândra şi de Dumnezeu în toa te d a r u r i l e pă­mântului b inecuvânta ta Românie AI are.

Pute r i is torice, î nvo lbu ră r i mond ia le şi jertfa sânge lu i n o ­stru înd rep ta t - au si pen t ru noi v remur i l e şi ne-au adus ziua, în ca re să putem cânrâ cân ta re nouă .

Şi fire deschisă , cum suntem noi români i , in c l ipe le aces te toa tă lumea o invi tăm să g r ă ­b e a s c ă la marea noas t ră bucur ie r o m â n e a s c ă .

N a t u r a însaş, azi noapte , pe la cân tă to r i . s'a împodobi t de p r âz -nui re . Văi. l ivezi, lunci şi p o - j iene , ra r i ş t i . jgh iabur i , luminişur i fj p o n o a r e şi voi codr i lor , fraţi-lor, în haine de găteală v'a gă­sit r evă r sa tu l zozilor de veacur i i aş tepta te .

în vestminte albe şi nouă îm-brăca ră ţ i c r eng i l e voas t re des ­frunzite. Albe, că-i s ă rbă toa re m a r e şi românească : nouă , căci un neam nou şi desrobi t t r imite g l a su r i de biruinţă sp re m â n d r a voas t ră c reas tă .

Şi vântul, spr inţarul , azi do ine vă doineş te şi codri i Ardeaiului aud, că-s doine de bucur ie şi l iber ta te şi vorbe vă şopteş te şi tot cuprinsul acestor cetăţui de veacur i ale dăinuirii noas t r e

j p r i cepe , că-s vorbe pe înţeles. , c reş t ineş t i şi româneş t i . ( F run t ea bă t rânei Bihăr i se

desc re ţe ş t e şi ea as tăz i ; b r e s -j dele b răzda te de a m a r u l celor . ! pe cari de mii de ani îi s t ră ju-' este, d ispar . \ Din pulverea r aze lo r ce j oacă ! pe luciul coifului tău şi se r e s -j frâng de pe argintul ie rna t ic al

semeţ i lo r săi umer i , glasuri în­t r ebă toa re se aud hăulind în­sp re vale .

| Şi văile c l oco t e sc : g lasur i le i ce lo r fără g las până ieri . se

înalţă ş i -ş i împing vuetul în vi­je l ia vântur i lor ce azi izbesc spu lbe ră şi cu t ropesc o lume phnă de păca te şi fărădelegi . — On. Adunare, — Ieşiţi abia ieri. a lal tă ier i d i» iobăgia eco ­nomică , din cea mai nemiloasă iobăgie ce s'a pomeni t cândva , de pr in anii şeptezeci încoac i din suta t r ecu tă , a junserăm iar sub iobăgia cu l tu ra lă a ace lora , ca r i azi cu cele mai sf idătoare minciuni pe buze, umblă cu mâni cu p ic ioare să ne feri­cească şi pe mai d e p a r t e .

Şi de a tunci , cu d rep tu r i pe hâr t ia ungu rească , da r aici în pământul nost ru românesc , la­cr imile noas t ră făcutu-ni-s 'au nouă pâne ziua şi noaptea .

( t ra iul nos t ru , — rupt din g ra ­iul ce lo r mai mari şi mai învă­ţate neamur i din lume, gra iul cân tece lo r , gra iu l rugăc iun i lo r noas t r e că t ră Dumnezeu , vă-zutu-l-am în- bat jocura ce lo r ce lătrau după noi.

C ă r t u r a r i l o r noş t r i li-s'au luat condeie le ; poeţ i lor noş t r i li-s 'au zdrobi t l i re le : p r eo ţ i l o r l i-s 'au in terz is a l tare le , i a r sc r i i to r i lo r noş t r i l i-s 'au opr i t t ipare le .

Ani dea - rându l în şcoli le

noas t re puşi am fost cu aspră şi ne ie r t ă toa re poruncă , să grăim grai s t ră in şi ne în ţe les de prun­cuţii noş t r i şi aşa aş teptau dela noi să-i cuminţ im.

Resemnaţ i şi abătuţi de i coa­nele a l tora aveam să-i apropiem

% -ti dânşi i d impreună p r az -; m.irile şi bucur i i le al tora t r e ­

buia să le împăr tăş im. Aici în şcoli le Biser ic i i noa­

stre r o m â n e ş t i . l ) sub ochi s lă­vi iîor ct i tori , cari din vechi ic >ane blând priviau la noi. puşi ai', fost să p r e a m ă r i m glorii s t ră ­in :, ori chiar pe sângiui tor i i nea ­nt-lui nos t ru .

\ T evoiţi am fost să vest im, că o [are sul tan de c â t e - o n a să­ri." de pe t ron în faţa cetăţi i Szi-ge vâr, da r d e s p r e t ine. neamul nostru, d e s p r e t r e c u t u l tău sfin­ţit pr in a tâ tea durer i , n imic

Poruncă aveam să l impezim teoria desp re nemoten ia j udeo -maghiară a cu tăru i Ottrokocsi, ori că Schiller de ca r e ochiu a |pst ch io ruş . da r în a c e e a ş vrefcie d e s p r e mari i noş t r i bă r ­b a ţ i descă lecă tor i şi dă tă tor i de legi, un cuvânt nu era îngăduit să avem.

Toa te începu tu r i l e tu tu ro r lif­telor dc pe s tepe le Asiei t r e ­buia să-le descâ l c im şi să- le îndesăm cu lopata în fiii tăi. I ne; m românesc , dar despre în- 1

c e i J t u l şi îns tăpâni rea ta in pă-mâ.utul lucra t şi apă ra t de tine, tâe â scr i su l din ca r t e şi t re ­buia sâ tăcem şi noi .

Ia spasmul du re r i lo r şi al umi l i r i lo r noas t r e , de câ teor i n'a. î s t r igat despera ţ i cu rege le Leur : »Suflaţi vânturi... su­fla.':

*) Discursul c ţ i n u t în s a l a c e a mat ' de gimnastică a l i c eu lu i .

Şi. Doamne, când ne -aa t spune şi măr tur i s i tot r m a r u t zăcu t şi dospi t în inimi, vo rbe l e s a r apr inde şi ar a r d e de focul buzelor noas t r e .

O. A . L u i Achi leus şi noap t ea în vis zăii îi dau de ş t i re să nu •aai nec ins t ească t rupul fană vieaţă al e rou lu i Hec to r şi să-pr imească darur i le de r ă s c u m ­p ă r a r e din pa r t ea iui P r i amos , rege le I l ionului şi păr in te le lui Hector . — Achi leus se supune şi a doua zi P r i a m o s se iveş te înaintea lui Achi leus . P l ângând bătrânul rege z ice : „O, Achi leus , războin icul şi nebirui tul fiu a lui

f The t i s şi Pe leus , ai milă de ! ce lce azi se mi logeş te înaintea

Ta . Gândcş te - te la zăi şi te mai gândeş te , că şi Tu ai un tată. Iată eu azi am ajuns să s ă ru t mâna aceluia ce a s t ins vieaţa fiului meu.

E r o u l păgân se înmoaie . Umil i rea noas t ră de a c u m

sunt doui ani a fost şi mai m a r e . Sfintele noas t r a l ăcaşur i , b i se ­r ici le au t " st să ni-le bat jo­cor im şi ,u tu rnur i l e credin-ţ e l o r n o a s a e cu c lopo te le n o a s t r e am fost nevoi ţ i să vestim lumii şi să p răznu im s t ingerea şi n i ­micirea neamului r omânesc . — Toa tă j/rigânătatclt nu s'a c o b o -rît la a tâ ta ba rba r i e .

Dar ochii tăi. Doamne , s p r e neamur i p r ivesc . Şi noi ie r tăm, cât putem ierta, — pent ru î no -ire. căci astăzi tocmai ace le clopote, car i ieri ne-au p r o h o -dit, înv ie rea şi vieaţa noas t r ă o ves t e sc .

in Bălgăradul Ardealului , î a ce ta tea d u r e r i l o r noas t r e de ier i şi a nădejd i lor noas t re de mâne, as tăzi se spune lumii în­tregi , că voim să fim l iberi şi

F a g 2. 1 4 * TJ m l RE Nr de propagandă 2 7 — 2 8 .

nea tâ rnă to r i de nime. voim să fim un suflet în t reg şi nedes ­păr ţ i t de mare l e suflet al nea­mului românesc de pre tu t indenea .

Şi câtă coincidenţă , doa r ch i a r f ă r i voia a c e l o r a ca r i au dat lozinca: la Alba-Iulia. — Sunt 2 7 0 de ani de când mi t ro ­pol i tul Simion Ştefan tocmai în ce ta tea Bălgradului a accen­tuat , «el dintâiu. necesitatea unităţii literare a l. româ­neşti, aşa ca aceea să fie citită şi înţeleasă de toţi români i — ^resfiraţi printr alte ţări". Şi azi după a p r o a p e t re i veacur i tot aici se făureşte unitatea politică a tuturor românilor.

Şi când cu m a r e şi neasă-muită bucur ie p răznu im astăzi aceas t a înfăptuire a v i su r i l o r noas t r e de veacur i , cade - se , ca In gând cura t şi înar ipa t să ne ap rop iem de acel bărbat , c a r e t r imis es te dela Dumnezeu să fie F ă t - F r u m o s al no rocu lu i nos t ru .

Cenuşo tca cu faţa sfâşiată şi ce rn i t ă de v i t reg imea veacur i lor , a scunsă din faţa is tor ie i , şi îm­b r ă c a t ă cu toate a t r ibute le umi­lirii de putern ic i i zilei de ieri, — neamul r o m â n e s c din Un­gar ia şi T rans i lvan ia azi este r idicat şi aşeza t în r ându l ce lor ­lal te fice de împăra t ale gintei lat ine. Şi acest F ă t - F r u m o s . aces t c ra in ic al nădejd i lor şi a ş t ep ­tă r i lo r n o a s t r e este mare le apos to l al n e a m u r i l o r : H{ilson.

Credeu l is toriei noas t r e , ză­mislit pe la începutu l sutei t r e ­cu te în mintea şi sufletul p r o ­fetic alui Şincai, azi este sus ţ inut ş i rea l iza t de p rez i ­dentul Wilson.

E cazul cel d ia tâ iu în i s tor ia omenir i i , când un cap de stat tş i t r imi te a r m a t a în luptă şi în foe, nu pen t ru in t e rese par t i ­cu la re , ci pen t ru în t ruch ipa rea unui ideal uman i t a r s ta tornic i t a pr ior i .

T o a t e ce le la l te pr incipi i şi c a r en ţ e , ca r i au cont r ibui t la p r o g r e s u l omului , cum sunt — subiec t iv ismul în filozofie, — l ibe ra l i smul în vieaţa de stat — ori romant i smul în l i tera tură , — sunt numai rezul ta te a le mar i l o r vă r să r i de sânge . E l e au răsă r i t pe u r m a lor, cum r ă s a r şi înverzesc şi o tăvesc l ivezi le după ploi le ce le ca lde .

Pr iv i t sub unghiul aces ta Wi l son es te unul din cei mai s a r i î nd rumăto r i ai omenir i i .

Şi acum, O. A., de înche ia re ţin să vă r e l ev o scenă din şe­dinţa dintâiu, — după unire , — a pa r l amen tu lu i i tal ian. In sfă-tu i rea a cea s t a un deputa t ia cu­vântul d a r în m a r e a bucur ie şi emoţ ie de ca r e e ra s tăpâni t g lasu l i-se op reş t e , l acr imi le îl n ă p ă d e s c şi în câ t eva el ipe ne mai pu tând gră i , t e rmină . — Se r id ică p remie ru l Cavour şi

z ice : „Onorată Cameră , nici când n'am pus mult p re ţ pe va­loarea a c e l o r patr ioţ i i tal ieni, car i în clipe mari pen t ru patr ie nu pot face a l tceva decât să sughiţe, să p lângă şi să evapo­reze de entuziasm, ci pe aceia, car i cu toată tăr ia t rupului şi a sufletului se pun pe luc ru" .

Aceeaş fiind astăzi şi si tuaţia r oman i lo r d e d incoace şi încă într 'o măsură cu mult mai g r ea şi mai încurca tă decâ t cea a i tal ieni lor de odinioară , de da­tor ia fieştecăruia e s t e : cu puter i îndoite si cu toată chibzuiala minţii s ă s e pună pe lucru şi să lîe la culmea chemăr i i sale acolo unde es te .

Je r t fe le şi;' abnegaţ ia mar i lo r noş t r i bă rba ţ i , a rme le şi eveni­mente le i s tor iee făuresc azi uni­ta tea şi un i rea tu tu ro r români lo r , munca noas t ră intezivă de mâne are însă să c imenteze şi să r i ­dice în ochii lumii mândra noas t ră Român ie -Mare .

indicaţ i i le şi să aviseză cons i ­liile comita tense .

Ne place a c rede , că Consi ­liul dir igent va şti să-şi a leagă pe r soane potr ivi te , indivizi p ro ­baţi şi cu depl ină ga ran tă mo­rală . — Când e vorba să se a leagă reprezen tan ţ i , c ă r o r a sa li-să încredinţeze anumite slujbe, c redem că nu e p rac t i c , să se a c c e p t e z e p r o p u n e r e a a lor doi sau trei oameni mai i nd ră s -neţi şi orbiţ i de orgol iu l p r o ­priu. Sis temul aces ta t rebuie să-1 lăpădăni . In ori ce ches ­tiuni de o rd in mai înalt să se c ó n c h e m e anche te din bărba ţ i cu r e s p u n d e r e şi numai la r e ­c o m a n d a r e a lor să se accep teze pe r soane le necesa r i la câ rmu i r e .

Suzeran i ta tea poporului r o ­mân din Ungar ia şi Trans i lvan ia în m a r e a a d u n a r e naţ ională dela Alba-Iulia a dec re ta t în cea mai desăvârş i t ă unanimita te uni ta tea naţ ională şi a l ip i rea la România . Ca o consecven ţă logică a a c e ­stei uniuni aceeaş i m a r e adu­na re la p r o p u n e r e a Dlui Vaidâ a accep ta t l ista mare lu i sfat naţional , d in c a r e î n 2 Dec. s ' a a lcătui t Consiliul dir igent . Ace­ste două alcătuir i î n epoca de p re face r i a neamulu i nostru , sunt chiemate să conducă soar ta poporu lu i r omân din Ungar ia şi T rans i lvan ia Consil iul dir igent şi cu mare l e sfat au r ă spunde ­rea t impului de t ransi ţ ie .

R e s p u n d e r e a aceas ta nu este u şoa ră mai a les î n si tuaţia a c ­tuală, când fără o pregăt i re p rea lab i lă n i - s ă impune luarea imper iu lu i a unui considerabi l număr de comitate , car i ap roape exclus iv sunt în mâni s t ră ine . — Sunt două săp tămâni de când ni-am dec la ra t l iber i ; î n unele comitate români i deja au p r e ­luat imperiul . Nu ştim din acu i autor izaţ ie . Am crede , s ă nu fim pripiţ i , cum s'a făcut eu lista mare lu i sfat na ţ ional . Dacă voim s ă impunem şi s ă punem baze unei câ rmui r i sol ide, a tunci

\ nu e p e r m i s să p u r c e a d ă unul fiecare de capu l său. Consil iul di r igent a r e cuvân tu l în toate chest i i le de o rgan i za r e şi câ r ­muire . Dela Consil iu aş tep tăm înd rumăr i l e şi o rd inu l de în­făptuire a imper iului . T rebu i a

S să p u r c e d e m uni ta r în toate. | Or i ce ac ţ iune apa r t e poa te să

fie dăunoasă . Reso r tu r i l e con­sil iului di r igent sunt chiemate să p r egă t ea scă de urgen ţe ţoale

Dacă voim să impunem, e nevoie d'a capo să eschidera or i ee cons idera ţ i i de ordin p e r s o ­nal . — Un s ingur gând să n e s t ăpânească pe toţ i : munca tă ră p r e g e t pen t ru înfăptui rea s tă­pânir i i d e m o c r a t i c e româneş t i peste cele 2 6 comitate locui te de români . — î n c r e d e r e a ce avem în consi l iul di r igent e chezăş ia cea mai s igură, că neamul r o m â n e s c din Ungar ia şi T rans i lvan ia e destul de ma­tur, ca să nu se p re teze la fapte pripi te, ci toţi în t r 'un gand să u rmăm ordinul consi l iu lui dir igent , a cărui lozincă trebuie să fie: fer ic i rea în sens demo­c ra t i c a neamului românesc .

G. P r e c u p .

Să nu ne prea pripim. Scrisoarea dlui Clemenceau cătră d. I. C. £rătianu.

Jtemnule J3rătianu!

V ă mulţămesc sincer pen^ tru s imţemintele pe cari mi legaţi arătat prin telegrama pe care mi'a trimis'O dl de Saint Aulaire.

Guvernul francez, pe care o veche şi încrezătoare p r i c tinie îl uneşte cu R o m â n i a si care a iubitvo în cursul

I încercărilor pe cari l c a vie< ţuit, este fericită de a o v c dea reintrată în alianţa sa şi lucrând la înfăptuirea uni '

I taţii ţărilor române .

Fac toate urările pentru desvoltarea sa liniştită şi înflorirea ei.

1

6. Clemenceau.

franţa sărbătorită ia bucureşti.

Lyon — Răspunsul p r e şedintelui republicei, trimis Consi l iului unităţii române, a fost răspândit prin gaze' teîe din Bucureşti. Populaţia a format un şir fără capăt, care s'a îndreptat spre I c gaţiunea Franţei sărbătorind

învingerea aliaţilor. Strigăte de „trăiască Franţa", „tră' iască Poincare", trăiască Cle< menceau", răsunau în tot oraşul. Manifestaţi i le s'au prelungit până seara. Of i ' terii au fost purtaţi cu mare cinste pe străzile Bucureştilor.

(G. P.)

al rad ica l i lor . Au căzut de Chestia agrară

preocupă cu tot deadinsul gu­vernu l unguresc . Chest ia se dis-oută a p r i n s între delegaţ i i dife­r i t e lor par t ide . Două cu ren te sunt mai p r o n u n ţ a t e : a l socia­lişt i lor şi al r ad ica l i lo r . Rad i ­calii sunt de pă re rea , ca pămân­tul ce se va împăr ţ i să t r eacă în depl ina p ropr ie ta te a ţ ă ran i lo r . Social iş t i i r eprez in tă un puac t de v e d e r e mai doct r inar , mai comunist . Ei zic, că ţăranii să fie numai uzufructuar i i , a r ânda -torii — şi nici decâ t p ropr ie ta r i i pământu lu i . Va fi aces ta un punc t de vede re mai avanza ţ ?

da r nici decâ t cel mai real izabi l . T o c m a i de aceea socialişt i i au accep t a t şi ei punc tu l de vedere

acord a s u p r a u r m ă t o a r e l o r : ţă -[ răni i sunt p ropr ie ta r i i depl ini | ai pământulu i câş t igat ; d ispun 1 cu tot d rep tu l a sup ra lui, îl pot j intabula, II pot lăsa moş ten i r e ; copii lor, iar după 2 0 ani îl pot ! ch ia r şi v inde . Sunt dator i să j p lă tească statului anumite pe r -I cente din v a l o a r e a pământa lu i , | c e e a c e în pr imul an nu poate ! fi mai mul t de 1%. In schimb

sunt scuti ţ i de o r i ce dare de pământ . Moşia ce lu i -ce nu v r e a să se mai ocupe cu economia , t r e c e la stat. r â s cumpărându - i - s e toate chel tu ie l i le avute

Au căzut de a c o r d si cu p r i ­v i re la aceea , ca s luă ne împăr ţ i t e ace le m> fii mi car i sunt de l ipsă pestru ah-

Nr. de propagandă 27—28 U JN 1 ti iii A rat i . 3 .

menta ţ ia o raşe lo r , pent ru p r o ­ducţ ia de mater i i brute indus­t r i a l e şi pen t ru nab i l i t a rea să-mânţe lo r de pământ .

N'au ajuns încă de aco rd a supra pre ţu lu i pământulu i ş i ' a modali tă ţ i i de plât i re .

După informaţii le mai noue d i ferenţe le dintre par t ide deja s'au aplanat . De câ teva zile eonzi l iul minis ter ia l se ocupă esc luz iv cu re forma agrară . Discuţ ia se va încheia în zilele aces tea . Şi încă în săp tămâna a c e a s t a proiectul va fi ridicat la valoare de lege. După a-ceas ta nu mai r ămâne decâ t îm­păr ţ i rea pământu lu i , c a r e încă ae va săvârş i în t impul cel mai scu r t .

Graba aceas t a suspec tă â g u v e r n u l u i unguresc t rebuie să ne împintenc s i pe noi la lucru .

(p. s.)

Din Calvarul Neamului. — Vorb i rea genera lu lu i francez Ber -the lo t , când — înaintea înche ie r i i păci i dela B u c u r a ş t i a părăs i t

R o m â n i a . —

Sunt obl igat să vă p ă r ă s e s c c h i a r în cl ipele nenoroc i r i i R o ­mâniei . — Plec cu moar t ea în

I suflet. — Văd în ce condi ţ iuni ( înspă imântă toa re vi-se ce re să

capi tula ţ i . — Văd bine drumul I sp inos al ca lvaru lu i Românie i : ! el este însă a p r o a p e de sfârşit, i — Văd pumnalu l , pe c a r e duş -• manul îl face să lucească pe ' când el z imbeşte . Generalul ! Berthelot avea privirea aţin-I tită în pământ. Urmează clipe \ de înspăimântătoare tăcere,

apoi se înseninează. România să nu-şi p iardă spe ran ţa . T r e b u e să vedem cu toţii un ce r mult mai senin. Fiţi s iguri , că nu s'a s p u 3 ult imul cuvânt . F r a n ţ a şi aliaţii săi nu r e c u n o s c şi nu vo r r ecunoaş te n ic ioda tă aceas t ă pace ruş inoasă . Frun taş i i ţării mele şi-au făcut toate r eze rve le asupra g r a v e l o r condiţ iuni , ce vi-se impun acum. când aţi r ămas izolaţi de mari i voştr i pr ie t ini . Va veni ziua, cân se va semna pacea lumei . Atunci cu o t r e -

'• sa tu ră de bure te F r a n ţ a si aliaţii i săi vor ş te rge umil irea şi vor • răsplă t i toa te du re roase l e sale

jertfe, pe ca r i le faceţi pent ru cauza cea mare . Atunci vo r veni zile f rumoase pen t ru Marea Românie . Soldaţ i i cu ochi i plini

! de lacr imi îmi amintesc de to­

varăşi i mei de a r m e şi de sa ­crificii. Ofiţerii mai p l ecând cu mine lasă în Român ia pr iet ini mulţ i şi duc cu ei a tâ tea sent i ­mente f rumoase şi profunde pent ru ţa ra unde au trăi t zile

| g re le . Ceialalţ i r ămaş i pe veci ; în pământu l ţăre i voas t r e sunt

sfânta şi e te rna l egă tu r ă în t re j v i teaza Românie şi F r an ţ a .

Alte câteva elite de tăcere şi şefut misiunei franceze re­luă vorba. Nu vă pot a scunde cât de d u r e r o a s ă îmi pa re p l e ­ca rea din România şi nu vă pot

; a scunde , că p l ecând duc cu mine în inimă o pa r t e din g e ­nerosu l suflet al României , ca re

. soa rbe până în fund paha ru l neno roc i r e i l o r . — R o m â n i , mai mult ca niciodată, nu vă z ic un adio. ci la r e v e d e r e eu toată î nc rede rea şi s p e r a n ţ a în t r ium­ful drepte i cauze . (F. P . R.)

Cărturari dela sate! Veghiaţ i cu trezvie! Feriţi-vă credincioşii de agenţii primejdioşi ai duş­mani lor noştri. Purcedeţi faţă de d inş i i fără cruţare!

Salutul celui mai mare Român cătră Consiliul Dirigent.

în clipa când ceia ce au urmărit trudele şi suferinţele voastre de mucenici timp de atâtea sute de ani ajunge a fi un crez de bi­ruinţă, lăsaţi să vie cătră voi şi înduioşatul glas al cuiva, care o vieaţă întreagă a urmărit pas cu pas fiecare din aceste silinţi şi dureri şi s'a împrietinit în gândul său cu toţi aceia dintre voi cari, ca şi dânsul, au muncit şi au crezut.

N. IOfţGf l .

Cum s'au purtat Germanii în Bucureşti?

i — Fragmente după spusele dlui Şearec, şef de gară in România, care a stat o «eară la Blaj, cu misiunea franceză-

română. —

— Ei, dom'le , Germani i ? Păi , am eu cuvinte să Vă spun la r epezea lă ce-au tăcu t Ger ­mani i la no i? Iaca, aă vedeţi, eu, biet ceferist , dat afară din slujbă, s tam la Bucureş t i , cu n e v a s t i - m e a şi cu fie-mea. Om năcăji t , dom'le. T r e b u i a să s tau cea su r i întregi întina pe otomană, năpădi t de grij i le t r a ­iului şi ale soar te i noas t re : fixam tavanul şi înghi ţeam la noduri a m a r e . Ca să pot avea niţel s o m n noaptea , o luam apoi la p l imbăr i lungi pe s t r ade le Bu­cu re ş t i l o r . Şi m e r g e a m înainte fără ţintă, cu ochii în pământ , to t Înainte...

Oda tă mergeam iar ' a şa şi nu mă uitam nici la dreapta , n ic i la s tânga . Si cum m e r g e a m , m i p o m e n e s c deoda tă apuca t dela" spate de niş te cleşte b r u ­ta le , r id ica t în văzduh, apoi dat b u s n a pe t r o toa r !

— Ce naiba, zic, icnind, şi mă uit, de jos . înapo i : un zd rahon de. neamţ, cât o nami lă , t r ecea impasibil înainte, pe losu l de unde z b u r a s e m eu...

— Al dracului , gândesc , îi s tă team în cale şi m'a mătura» ca s i nu-ş i tu lbure dumnealui c ă r a r e a . F i r e a r afurisit!

Una au făcut Germani i la Bu­cureş t i : ţ ineau cu ră ţ en ie s t r a ş ­nică, n e n e . Păi , da, da r s e ch iamă că o făceam noi, cetă ţeni i . F ie ­ca re p rop r i e t a r e ra înda tora t s ă - ş i măture par tea de t ro toa r până Ia mijlocul străzii . Nu s e în t reba cine eşti, de ce condi ţ ie? — ci, hai la t ro toar . Si s'au putut vedea cetăţeni onorabi l i , ch ia r moşnegi cu bărbi că run te şi cu oase Înţepeni te de băt râ­neţe , manuând — măturoiu l . T inăr , bă t rân , — deava lma .

— Uite, de-o pildă, mi-e mi-a căzut so rocu l să fac cură ţen ie în ziua de Paşt i , tocmai la î n ­viere,

La o ra 5 e r am în tălpi , cu halatul pe umeri , cu papuc i i c l ap -e l ap în p i c ioa re şi t rage- i ,

d o m ' l e Şoa rec , să sc l ipească t rotoarul . . .

— Să nu te supui , zici? Bine, nu cobori la mă tu ra t : a doua zi îţi pică la domiciliu o sc r i soa re oficială, că cică să ai bunătate şi să tr imiţ i e u manda t pos ta i 30 de mărc i amendă de n e c o n -formare. . .

— Nu plăteş t i? Altă s c r i soa r e , cu a m e n d a duplă...

— N'o i-ai în s eamă nici p ' as ta? A doua zi îţi vine un p r u s i a c îna rmat şi te pot teş te să pleci la p l imbare , la Corabia , în exil. Aco lo apoi poţi să masor i , până te -o s t ropş i , n is ipul pust iu al Dunăr i i .

— Câţi au păţit-o!.. .

• Mare năcaz ne-au făcut cu

toţi ar t icol i i d e a l imentaţ ie şi cu pe t ro lu l . Noi, ţ a ră emina­mente petrol iferă, sub aces t r e ­spec t a doua în toată Eu ropa , să a jungem să plăt im chi lo-g ramul de gaz cu şapte f ranci! Ei, şi ce gaz ne vindeau germani i , nu în t r eba ţ i ?

— Ce gaz, f ra te? — Cine ştie ce mix tu ră de l ichide du­bioase : ap r indea i fitilul sa ra ,

a rdea ce a rdea , o minu tă două, apoi sfâr şi s f i r , fum ca la gu ra coşului . T u s ă şi năoaz, de să- ţ i scuipi sufletul, oh...

— Tutun, spu i? Am avu t tu­tun înainte de invazie, cât n u se poa te spune, canti tăţ i enor­me. A venit Germanul , a pus m â n a pe tutun şi, pe urmă, îmi

I v indea mi* şi îţi v indea ma ta l e suta de ţ igare te cu zece franci . Pe el îl costă abia t re i , şi mai puţin...

— E de înţeles apoi , că eu şi mata s co t eam abia fumuri subţ i re le cât firul de paiangen, ia r dumnealui t r ăgea d in pipă nişte co lbur i cât nor i i !

« Pusese Neamţu l op rca l ă pc

bere , încât, in une le loca lu r i , p en t ru civili nu se găsea de l oc . Acolo nici nu aveau In t rare d'al de noi, decâ t g e r m a n i . Şi dacă to tuş te ră tăcea i tu, biet sur tu-c a r bueureş tean , şi te r e t r ăgea i deopa r t e într 'un eolţ, puteai s ă vezi cum curge be rea gâr lă pe gâtur i le largi a le bavarez i lor , iar ţie îţi l unecau nodur i cât pumnul .

In ţ a ra ta, acasă la tine...

Când au in t ra t Germani i în Bucureş t i a dat Dumnezeu o v reme rea , cum nu se mai gă­seş te : o ploaie mărun tă şi deasă, cu ceaţă, şi un noroi ca în iad. Forfo teau cizmele „boş i lor" , luc ru m a r e : leorca-leorca...".

Cine să-i aş tep te? Câţiva ovreiaş i dela mahala , ca r i le-au ieşit în ca le cu flori şi cu c o ­vrigi , apoi unguroa ice le de pe la ease le boereş t i , cu b lănur i l e cucoane lo r refugiate în Moldova . Lume în toa r să : se făcuseră se r ­v i toare le c u c o a n e şi p r imeau ele, cogeami- te , pe German i .

Bucureş t eanu l onorabi l , c a r e a fost în imposibi l i ta te să se r e t r agă cu t rupele , s tătea acasă şi se rugă lui Dumnezeu :

— Ploauă, Doamne, ploauă — să sc îngloade cu totul, să le r ămână c işmele p'aici...

* Apoi au venit Mărăseşt i i .

Ştiţi, lupta aceea g r o a z n i c i , în ca r e a rmata r o m â n e a s c ă a dat dovezi la lumea toată de ex t ra ­o rd ina ra ei capabi l i ta te şi v i ­tejie. A fost o minune, nu al ta . Paro l .

Aţi citit de sp re a tacu l când ai noştr i au fost su rp r in ş i s c ă l -dându- se în Şiret . Şi n 'au mai avut flăcăii v r e m e , decâ t să-ş i înca l ţe c işmele si s l - ş i iek unii câte-o albi tură. De s'au înspă i ­mânta t germani i de ei, l uc ru mare .

După luptă , la câ teva zi le s'au umplut spi talele din Bucu­reşt i de nemţ i cu be rega te le şi fălcile sfâşiate...

S'a împlinit ce l mai cumpl i t b lăs tăm al Românulu i : De te-aş apucă odată cu dinţii de bere ­ga tă!

S'a Împlinit cu vârf... a

După pacea dela Bucureş t i câţ iva oficeri ge rman i au fost ordonaţ i , ca o rgane de legătură , la s ta tul major dela Iaşi . Şi îi vedea i t r e când falnici pe s t r ă ­zile Iaşilor, cu frunţile fudule, cu oehi i plini de superb ie teu­tonă. Se în tâ lneau cu d a m e da ale noas t r e . Brave le fiice

Pag. 4. U IN 1 tí B A Nr. de propagandă 27-—28.

a l e Românie i în torceau cape te le spre ei ş i le spuneau scurt , ba t jocor i tor :

— Mărăseş t i ! Teu tonu l t resă rea , li p e r e â

fudulia din ochi , iuţea p a s u l şi d ispărea , înghi ţând la nodur i cât pumnul. . .

îşi p r imea îndărăt noda r i l e dela Bucureş t i !

A. M e l i n .

Informai " : î n ţ e l e g e * e î n t r e i î o m â n i

ş i S â r b ! . Proclamaţiune. Şe ­ful a rmate i na ţ ionale şi a sigu­ran ţe i publ ice române cătrâ toţi locui tor i i din ţ inuturi le ocupate d e a rma te l e s â rbeş t i :

în u r m a r eg re t ab i l e lo r con­flicte în t r e t rupe le sâ rbeş t i de ocupa ţ iune şi popu la ţ i a română , am avut a r i o lungă convor ­bi re cu comandamen tu l s â rbesc din ce ta tea Arad. în numele acestui comandamen t v ice-colo-nelul Popovic i mi-a dec la ra t u r m ă t o a r e l e :

„Armata s â rbească a ocupat î n t r egu l ţ inut al Banatulu i din o r d i n u l Enten te i şi în in teresul păs t r ă r i i s iguranţe i pub l i ce .Con­form ins t ruc ţ iun i lo r pr imi te , ea a in terz is (oprit) o r i ce mişca re şi ac ţ iune pol i t ică în aces te ţi­nu tu r i p r e c u m şi o r ice ac t iv i ­tate poli t ică. î n aces te ţ inutur i n imeni nu a r e d rep tu l să a rbo­reze pe clădir i s teagur i româ­neşt i , sâ rbeş t i sau g e r m a n e . „ P u r t a r e a c o c a r d e l o r naţ ionale es te însă îngădui tă" .

în u rma garanţ i i lor date pr in p e r s o a n a mea am obţinut p r o ­mis iunea, că în tot ter i torul ca re s tă sub comanda colonelu lu i Popov ic i va înce tă o r ice inter­n a r e de români . în consec in ţă c e r dela toţi locui tori i aces tu i ţinut, să se supună ace s to r o r ­dine şi îi r og pe toţi, să a re te cea mai m a r e bunăvoinţă faţă cu t rupe le sârbeş t i , cu atât mai mult, că aces te t rupe au venit î ncoace din ordinul Ententei .

Dr. Şt. C. Pop. * A g e n ţ i a t e l e g r a f i c e i î l o -

î t i â i i ă d i n S i b i i u , m r u g a t ă să ne mi j locească t r imi terea tu­tu ro r z i a r e lo r din România, până vom avea şi noi contac t d i rec t cu fraţii. Redacţia «Unirii*.

* S e f i i c n i b e s c S & c n i i î n A i a d . în zilele t r ecu te a sosit la Aiud ua batal ion de Săeui , ca r i s'au pur ta t foarte p r o v o ­ca to r faţă cu populaţ ia româ­nească . Consil iul Naţ ional din loc a cerut lămur i r i dela Aiud, p ro t e s t ând împotr iva pur tăr i i Săcu i lo r şi sol ici tând măsur i ene rg i ce . S ' a primit prin telefon u rmăto ru l r ă spuns :

Tulburările din Aiud sunt adevărate; oameni i batal ionului săcu iesc s'au pur ta t agres iv faţă de toţi locuitori i , au năpădi t c r i şmele , s'au îmbătat, şi înşişi

funcţionarii publ ic i maghiar i abia au putut me rge sp re casă .

S'au luat u rmă toa re l e măsu r i : S'a opr i t v inderea a lcoolului ; capii răută ţ i lor au fost prinşi şi vo r fi aspru pedepsi ţ i . Co­mandantu l a luat toată r ă spun­d e r e a pe viitor. Scopul ba ta ­lionului este p u r şi s implu in­s t ruc ţ ia mil i tară.

Ia tă oastea cea nouă a Un­gur i lo r ! •—

* S e r n e s i t - i n a i i o r n l v o l u n ­t a r I o n B r e a z u în o c ioc­n i re cu germani i ce t r eceau pr in ga ra veche a Blajului a răni t pe un ge rman , ca re a şi fost amputat . Urcat în t ren să viziteze vagoanele a fost dus până la Te iuş unde a fost e l ibera t de nemţi - dupăce a fost g rav mal t ra ta t . Trenul a fost re ţ inut Ia Te iuş de Con-ziliul Nost ru . Dor im să se în­tâ lnească cu dorobanţ i i dela Uioara...

* A n g l i a va s tărui ca după răsboiu să se pună odată capăt pent ru to tdeauna mili tarismului. . .

* Neîn ţe leger i în guvernul un­gar ! E vorba de-ocamdată de abzicerea a lor 2 - - ; ; miniştr i .

* W i l s o n « î e s p r e G e r m a ­n i a . De pe vaporu l C e o r g W a s ­hington, cu ca re prez identul Wilson îşi face că lă tor ia sp re Europa , se tr imite u rmătoarea rad io - te legramă:

Prez identu l Wilson aflând de­spre invi tarea ce i-o face gâ-vernu l g e r m a n de-a vizita şi Germania , a dec l a ra t următoa­r e l e :

Poporul ge rman t rebue să sufere un lung şir de ani pentru păca te le ce a săvârş i t şi să se pocă iască în s incer i ta te ; nici unui amer ican nu-i este iertat să pă şească pe pământul Ger­maniei , decât numai în cal i tate oficială. Resp ing chiar şi gândul de-a vizita ţa ra nemţească . Wilson a desaprobat cu aspr ime că lă tor ia z iar iş t i lor americani , car i au plecat din Elveţia în Germania .

P u b l i c a r e d e l i c i t a r e . Subsar isu l no ta r publ ic de stat, aduc la cunoştinţă, cumcă în cauza loan Gelb şi soţul Her--mann Eis ikovi t s locui tor i din Blaj, cont ra Gavr i l a Goldstein şi Beni Moritz, locui tor i din Cluj, în anul 1918 în 20 luna curen te , se va vinde prin l ic i tare eelea 160 bucăţi oi cumpăra te , dar nepr imi te de dânşii, cu pre ţ de 5 cor . 70 fii. chila. Cei oe voesc a licită, au a depune ca vadiu 5000 cor .

P roven tu l de c u m p ă r a r e a re al solvi cumpără to ru l .

Blaj, la 13 Decemvr i e 1918. Dr. Nánásy Lássló.

n o t a r p u b l i c d e s t a t . (3) 1 - ?

jTOU Din Braşov se anunţă agenţiei telegrafice r o m â n e : Ieri a sosit aici generalul Lecca pent ru in spec ta rea t rupe lor

române . 1-s'a făcut o pr imire g rand ioasă . A vorbit în numele Braşoveni lo r p ro topopul Saftu. Genera lu l Lecca a răspuns, , spunând , că t rupe le române au venit să as igure ordinea şt pacea . S'au p rezen ta i apoi în delegaţ ie membri i consil iului român, s a s şi maghiar . A d r e s â n d u - s e străini lor d. genera l Lecca a spus , că s tăpâni rea r o m â n e a s c ă va fi cât se poa te de l iberală faţă de locuitorii de altă l imbă.

In Braşov au fost prinşi, dezarmaţi şi apoi internaţi mimaidecât 5000 de germani.

T r u p e l e r o m â n e , car i au plecai d in S i b i i u , au sosi i î n 13 1. c. d i m i n e a ţ a la P i s k i şi de aco lo s ' au înd rep fa l sp re P e i r o ş e n i .

Un politician Sas din Sibiiu, intr'o convorbire avută cu un redactor al agenţiei 'Dacia*, a declarat, că Saşir nu au făcut nici o învoială sau legătură cu guvernul maghiar.

Din Budapes ta se anunţă; Miniştrii de interne şi de răsboiu au demisionat

Ungurii din Cluj concentrează acolo soldaţi din toate părţile Ardealului.

Intre soldaţii garnizoanelor din Budapesta se observă o puternică mişcare bolşevistâ. Se împart ziare şi broşuri, cari propagă terorismul proletarilor în contra conservatismului politicia-nilor maghiari. (A. T. R.)

„Tei. Român" ce-i pr imim azi publică salutul adus t rupelor române , intrate în Sibiiu:

B i n e nil s o s i t ; ! Bine-aţi sosit vite/i cu flamura izbândeî

sfinte! In faţa ci ne închinăm' De mult vam aşteptat. Şi amară ne-a fost răbdarea! Cu atât mai dulci sunt clipele de-acum. Clipe sfinte şi înălţătoare. Vitejii strămoşi, risipiţi în hota­rul Şelimbărului, Vă binecuvîntă pasul. Căci ve­niţi să desăvârşiţi făptura idealului pentru care s'au jertfit.

Biruinţa de veşnică glorie dela Mărăseşti aduce şi răspândeşte asupra tuturor olaturilor româneşti lumină de vrajă negrăită. Vă în- . seamnâ drumul, până departe în apele blonde ale Tisei.

Dumnezeu, Domnul dreptăţii, Vă întărească credinţa şi oţetească voinţa!

înfioraţi de sentimente necunoscute până acum, şi stăpâniţi de adâncă emoţiune, Vă grăim din inimă:

Fraţilor, bine-aţi venit! Trăiască M Sa Regele Ferdinand! Trăiască M Sa Regina Măria! Trăiască Augusta Familie Domnitoare! Trăiască Armata Română!

Propr ie ta r şi Edi to r : C o n s i l i u l N a ţ i o n a l R o m â n d i n B l a j .

Director: A L E X A N D R U C I U R A . Redac tor : O v i d i u H u l e a . — Adminis t ra tor : N i c o l a e N e g r u ţ i u .

Tipograf ia Semin. teol. gr . cat . din Blaj.