universitatea „spiru...
Post on 30-Aug-2019
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Universitatea „Spiru Haret”
Facultatea de Arhitectură
Anul universitar 2015-2016 Anul V, semestrul I
Tema de semestru BUCUREŞTI 2021, Capitală Europeană
a Culturii
Proiect 1: TRASEU
Lansare temă Luni 5.10, Sala Studio, 10:00
Predare Miercuri 28.10, orele 12-1315 la atelier
Susţinere publică Vineri 30.10, începând cu ora 900
Număr credite 2 credite
Proiect 2: REACTIVARE
Lansare temă Miercuri 28.10, Sala Studio, 13:20
Predare Miercuri 2.12, orele 12-1315 la atelier
Susţinere publică Vineri, 4.12, începând cu ora 900
Număr credite 4 credite
Proiect 3: SEMNALIZARE
Lansare temă Miercuri 2.12, Sala Studio, 13:20
Predare Miercuri 20.01, orele 12-1315 la atelier
Susţinere publică Vineri 22.01, începând cu ora 900
Număr credite 4 credite
1 DATE GENERALE
1.1 SCOPUL DIDACTIC
- înţelegerea rolului şi responsabilităţii arhitectului în cadrul unui proiect de infrastructură publică
urbană
- studiul caracteristicilor morfologice, funcţionale, identitare şi sociale care fac dintr-o zonă a oraşului
un loc atractiv, accesibil, recognoscibil, conectat la atractorii existenţi
- integrarea factorilor economici, culturali, sociali în elaborarea strategiei urbane şi propunerilor
arhitecturale ca răspuns la contextul prezent, semnificativ şi specific al oraşului
- aprofundarea şi însuşirea metodologiei de elaborare a unei strategii urbane, a unui plan integrat de
dezvoltare, precum şi a funcţionalităţii programului de infrastructură publică
1.2 OBIECTUL STUDIULUI
Primul semestru al anului 5 este dedicat studiului etapizat BUCUREŞTI 2021, CAPITALĂ
EUROPEANĂ A CULTURII. Studenţii vor lucra în echipe de câte 3, elaborând integrat documentare,
analiză, strategie de intervenţie şi valorizare, identificarea unui traseu reprezentativ, elaborarea unui
plan integrat de dezvoltare a traseului (proiect 1), un proiect de reactivare a unei clădiri existente
(proiect 2), un proiect de semnalizare a unui spaţiu public de pe un traseul respectiv (proiect 3).
Cadrul pentru demararea proiectului este oferit de studiul curatoriat de ARCUB, structurat pe trei
niveluri de investigare a oraşului: http://www.bucuresti2021.ro/
„MEMORIA ORASULUI / LOST AND FOUND
Provocarea revizitării istoriei, recuperării şi salvării patrimoniului cultural, reactivării memoriei şi
redescoperirii identităţii oraşului. Este şi un proces de redescoperire a spiritului civic, a identităţii de
cetăţean al oraşului Bucureşti şi a spiritului de comunitate. La scară mai mare, această temă pune în
discuţie identitatea pierdută a oraşului în contextul imigrărilor recente, a separării forţate de Europa şi
a provocărilor, la nivelul cetăţenilor, pe care Bucureştiul le întâmpină în calitatea sa de capitală
administrativă. De asemenea, este adus în discuţie rolul oraşului în context European, având în vedere
opoziţia Est-Vest, valorile, memoria şi identitatea acestuia.
2
EXPLORAREA ORASULUI / PERIPHERAL OUTSIDERS/INSIDERS
Noile teritorii are oraşului sunt cartierele-dormitor, comunităţi pasive şi de multe ori neglijate, dar cele
în care se va decide viitorul oraşului. Atenţia se concentrează asupra acestor teritorii semi-abandonate
cultural prin proiecte care implică activ cetăţenii pentru a-i extrage din
izolarea culturală şi a le reda identitatea comunitară. Aceeaşi perspectivă recuperatoare poate fi
aplicată României ca "peripheral outsider" al Europei pentru a pune în discuţie temele identităţii şi
percepţiei asupra minorităţii Roma, şi alte stereotipuri culturale.
MICROTOPII
Această temă pune Bucureştiul în contextul utopiei şi distopiei care caracterizează istoria şi condiţia
oraşului. Bucureştiul este un oraş traumatizat - fizic şi mental, deconectat şi confruntaţional. Tema
'microtopiilor' readuce în discuţie dreptul cetăţenilor de a funcţiona şi a se afirma individual.
Comunităţile de tip microtopii permit accesul la spaţii şi viziuni de tip micro, prin intermediul
programelor de tip cros-sectorial, centrate pe teme sociale, de mediu, sustenabilitate, design etc.”
1.3. Organizare
Studiul de semestru se va desfăşura în echipe de câte 3 studenţi, ce vor rămâne constante pe toată
durata. Fiecare etapă este obligatorie pentru a conferi consistenţă şi coerenţă întregului studiu. În
cazul recuperărilor de proiect, prima săptămână va fi dedicată studierii şi alegerii unui traseu,
pe care să se bazeze apoi intervenţiile. Scopul final este de a obţine o serie de viziuni argumentate,
ilustrate prin broşuri şi machete ce pot fi expuse şi difuzate publicului larg.
2. TEMA DE PROIECT
2.1. PROIECT 1: TRASEU
Prima etapă (proiectul 1) este dedicată documentării, analizei şi deciderii asupra temei principale ce va
fi dezvoltată ca filon al Bucureştiului Capitală Europeană a Culturii în următoarele două etape
(proiectele 2 şi 3). Această etapă se va realiza, preda şi nota ca lucrare de echipă (3 membri).
Tema aleasă va fi ilustrată printr-un traseu şi printr-un plan integrat (viziune macro) a dezvoltării sale.
Traseu: conector de elemente construite şi spaţii publice, cu un punct de plecare, puncte
intermediare şi un punct de sosire. Se vor identifica atractorii principali de pe traseu (denumiţi
puncte-atractor), similiarităţile lor, caracteristicile specifice, gradul de polaritate pe care îl exercită
faţă de punctele de proximitate, potenţialul care poate fi activat acupunctural şi în întreaga succesiune.
Săptămâna 1:
Ce este tipic Bucureştiului? Ar putea reprezenta o valoare culturală pentru locuitorii săi? Ar
putea deveni polul de dezvoltare al oraşului?
Acestea sunt parte din întrebările pe care vi le propunem în abordarea cercetării critice asupra stării
actuale a Bucureştiului, punând accentul pe aspectele cu potenţial pozitiv de exploatare prezentă şi
viitoare.
Care este Bucureştiul pe care vi-l doriţi personal şi cum puteţi să îl faceţi să devină aşa?
Incluzând opinia dumneavoastră personală, subiectivă, vă puteţi realiza un prim scenariu şi bază de
discuţii cu publicul: Bucureştiul pe care îl veţi evidenţia este cel al locuitorilor săi, iar metoda de lucru
a acestei teme este includerea locuitorilor nu doar în procesul de analizare, cât mai ales în cel de
dezvoltare şi implementare a strategiei pentru un oraş aşa cum ni-l dorim.
Săptămâna 2-3:
Odată determinată tema oraşului, se va redacta manifestul, incluzând cuvântul cheie, tag-line-ul şi
sigla/logoul ilustrativ. Se va alege apoi traseul care conectează elementele reprezentative, argumentând
3
decizia succint în scris, în analize şi diagrame. Rezultatele analizelor vor valida sau nega tema aleasă.
În cazul negării, tema va fi regândită.
Săptămâna 3-4:
Redactarea Masterplanului de reactivare, ca răspuns coerent la concluziile analizelor şi în conformitate
cu tema. Masterplanul va fi testat public, în interviuri.
Exemple:
Kilometrul Urban - Scenarii Urbane pentru Bucureşti
http://www.scenariiurbane.ro/kilometrul-urban/
Apa, Manifest pentru Bucureşti - Scenarii Urbane pentru Bucureşti,
http://www.scenariiurbane.ro/wp-content/uploads/2013/05/apa.pdf
Dâmboviţa Eco Bucharest – Space Syntax,
http://www.eukn.eu/e-library/project/bericht/eventDetail/ecobucharest-2015-project-initiates-eco-
development-in-romaniaaposs-capital/
Bucureştiul nefolosit - CALUP
Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda toate piesele color în format print, pe hârtie format A3 (420 x 297) sau A3 extins, (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel
predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1.
Piese elaborate în echipă:
- Machetă (la o scară convenabilă, decisă împreună cu îndrumătorul de atelier)
- exprimarea temei alese printr-un cuvânt cheie şi un tag-line, elaborarea unei sigle/logo
- planul şi desfăşuratele traseului ales, cu marcarea delimitării lui (la o scară convenabilă, decisă
împreună cu îndrumătorul de atelier)
- analize ale traseului în starea existentă (la o scară convenabilă, decisă împreună cu
îndrumătorul de atelier):
4
poziţia traseului la nivelul oraşului, legăturile cu atractorii externi traseului, plin-gol,
accesibilitate, permeabilitate, vizibilitate, funcţiune, orar, identitate, semnificaţie, atractivitate,
interviuri, documentare fotografică
- Masterplan de reactivare propusă (la acceaşi scară ca analizele existentului): funcţiuni,
accesibilitate, permeabilitate, vizibilitate, orar, identitate, semnificaţie, atractivitate,
- diagrame ale situaţiei existente vs diagrame de reactivare
- Argument scris: analizarea şi documentarea oraşului pe cele trei criterii (memorie, explorare,
imaginare), identificarea temei centrale, alegerea traseului, documentarea succintă a punctelor-
atractor, strategia de reactivare
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul Bucureşti 2021 – Capitală Europeană a Culturii b)înscrierea proiectului în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; c)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.
Predare pe 28 octombrie, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier
Susţinerea publică şi notarea proiectelor au loc vineri 30 octombrie, de la ora 9:00.
Numărul minim de corecturi obligatorii: 3 corecturi
Numărul minim de prezenţe obligatorii: 6 prezenţe
Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.
5
2.2. PROIECT 2: REACTIVARE
Cea de-a doua etapă constă în exemplificarea strategiei de dezvoltare integrată aleasă prin aplicarea ei
asupra unor clădiri puncte-atractor de pe traseul selectat în Proiectul 1. Definim reactivare drept
procesul de intervenţie arhitecturală (spaţiu, circulaţii, structură, estetică) şi refuncţionalizare capabil
să confere semnificaţie pozitivă actuală în percepţia publicului. Intervenţiile includ extinderi pe
suprafeţe adiacente, remodelarea spaţiului interior, adăugarea de elemente de legătură cu oraşul.
Tematica funcţională, la alegere, trebuie să cuprindă cel putin unul dintre elementele : săli de
expunere, săli de proiecţii, teatru, concert, ateliere de producţie, hub open space.
Este la libera decizie a fiecărui membru, validată de propria echipă, modalitatea de intervenţie
arhitecturală şi funcţională asupra clădirii alese pentru reactivare. La orice moment, recomandăm
testarea propunerii (arhitecturale şi funcţionale) în public, prin interviuri.
În strategia generală de REACTIVARE va trebui luat în calcul riscul de gentrificare, detaliind
posibilele măsuri pentru ţinerea sa sub control: fenomenul de gentrificare descrie procesul de
transformare a unei zone urbane îmbătrânite într-un cartier pentru populaţie mai potentă financiar,
cu un anumit statut social, şi strămutarea vechilor rezidenţi săraci.
Pentru această etapă fiecare membru al echipei va dezvolta proiectul asupra unui punct-
atractor construit. Propunem ca elementele alese să fie cele două capete şi un punct intermediar.
Coerenţa faţă de tema şi masterplanul comun reprezintă criteriul major de judecată.
Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda planşele tehnice alb-negru în format print, pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic
cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu
nota 1.
Piese elaborate în echipă:
- masterplan al traseului cu identificarea celor trei clădiri reactivate (la o scară convenabilă,
decisă împreună cu îndrumătorul de atelier)
- diagrame de dezvoltare posibilă în raport cu reactivarea întregului traseu (timeline, succesiune
de activităţi ce pot expanda sau modifica în timp, creşterea influenţei economice, de
accesibilitate, permeabilitate, etc. asupra vecinilor/contextului)
- argument scris: alegerea clădirilor în raport cu traseul şi tema aleasă, documentarea succintă a
clădirilor, strategia de reactivare
Piese eleaborate individual:
- machetă cu context 1:500
- plan de situaţie cu integrare în context 1:500
- planuri caracteristice 1:200 sau 1:100 (scară decisă împreună cu îndrumătorul de atelier, în
funcţie de gabaritul clădirii alese)
- secţiuni cu integrare în context 1:200 sau 1:100
- faţade cu integrare în context 1:200 sau 1:100
- perspective
- diagrame funcţionale şi de circulaţie
Exemple în Bucureşti: Atelierul de Producţie, catalizator pentru ulterioarele refuncţionalizări
diversificate Nod Makerspace şi Deschis Gastrobar, Grădina EDEN, Club CONTROL, Art Safari la
Parcarea CICLOP, Carol 53
Exemple pozitive:
BOXPARK Shoreditch, Londra
6
http://www.boxpark.co.uk/wp-
content/uploads/2015/02/Boxpark_Marketing_Brochure_Market_Place_2015-1.pdf
Exemple negative:
gentrificarea şi pierderea caracterului local, Brooklyn, New York
Store Front: The Disappearing Face of New York, 10 Years Later, James and Karla Murray
http://twentytwowords.com/photos-new-york-city-storefronts-taken-10-years-apart-show-
gentrification-decay-36-pictures/
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.633202406731377.1073741832.225024807549141&type
=3
unificarea parcelelor şi monolitizarea scării construcţiilor, Istanbul:
http://www.failedarchitecture.com/enclosed-paradise-istanbuls-microcities-as-megaprojects/
http://www.failedarchitecture.com/istanbuls-fading-metabolism/
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul Bucureşti 2021 – Capitală Europeană a Culturii b)înscrierea proiectului în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; c)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.
Predare 2 decembrie, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier
Susţinerea publică şi notarea proiectelor au loc vineri 4 decembrie, de la ora 9:00.
Numărul minim de corecturi obligatorii: 4 corecturi
Numărul minim de prezenţe obligatorii: 8 prezenţe
Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.
7
2.3. PROIECT 3: SEMNALIZARE
Spaţiu public - amenajare, funcţionalizare, utilizare
În această etapă se abordează spaţiul public, în sensul morfologiei, rolului, polifuncţionalităţii,
identificării, marcării sale, al dialogului său cu publicul dar şi cu limitele şi vecinătăţile sale. În
primele două săptămâni fiecare echipă va defini spaţiul public prin interpretare proprie, documentare
teoretică şi interviuri locale, aplicând apoi definiţia obţinută asupra spaţiilor publice de pe traseul său.
Ulterior, fiecare membru va alege un spaţiu public pe care il va dezvolta, în conformitate cu tema
echipei. Intervenţiile includ modificarea profilului stradal, pietonalizări, amenajări ganguri, curţi
interioare, grădini, pieţe publice, intersecţii, alveole, instalaţii temporare, pavilioane, mobilare urbană,
iluminare, semnalizare, informare, staţii de transport public, chioşcuri, traversări la nivel, etc. Toate
intervenţiile vor lua în considerare parterele clădirilor limitrofe, modificarea funcţiunilor lor rămânând
la latitudinea echipei, menţinând Masterplanul iniţial. La orice moment, recomandăm testarea
propunerii (arhitecturale şi funcţionale) în public, prin interviuri.
Pentru această etapă fiecare membru al echipei va dezvolta proiectul asupra unui spaţiu public.
Propunem ca elementele alese să fie strada (conectorul spaţial principal) şi două spaţii publice
intermediare sau de capăt. Coerenţa faţă de tema şi masterplanul comun reprezintă criteriul
major de judecată.
Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda planşele tehnice alb-negru în format print, pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic
cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu
nota 1.
Piese elaborate în echipă:
- masterplan al traseului cu identificarea celor trei spaţii publice reactivate (la o scară
convenabilă, decisă împreună cu îndrumătorul de atelier)
- diagrame de dezvoltare posibilă în raport cu reactivarea întregului traseu (conectivitatea celor
trei spaţii publice alese, timpul parcurgerii traseului, vizibilitate)
- argument scris: alegerea spaţiilor publice în raport cu traseul şi tema aleasă, documentarea
succintă a spaţiilor, strategia de reactivare
Piese elaborate individual:
- machetă cu context 1:500
- macheta scenografică a spaţiului 1:200 (pentru spaţii publice de tip piaţă, curte,profil stradal)
- plan de situaţie cu integrare în context 1:500
- plan de parter cu integrare în context 1:500
- plan intervenţie (instalaţii, pavilion, profil stradal) 1:200
- secţiuni cu integrare în context 1:200
- faţade cu integrare în context 1:200
- detaliere (materiale, mobilier urban, schema iluminat nocturn, semnalizare, instalaţii speciale)
- perspective
- diagrame funcţionale – posibile amenajări ale spaţiilor publice pentru activităţi diferite,
scheme de permeabilitate, interacţiunea cu parterele clădirilor limitrofe
Exemple:
Arhetipuri,
http://www.arhiforum.ro/concursuri/arhetipuri-2011-faza-ii-proiectele-castigatoare
http://www.arhiforum.ro/concursuri/arhetipuri-2011-rezultate-si-proiecte-participante-etapa-i
8
http://www.arhiforum.ro/concursuri/arhetipuri-2010-concursul-national-de-arhitectura-pentru-spatiul-
public-urban-editia-i-pr
Street Delivery, http://street.delivery/
Cronica Uranus, artista Ioana Ciocan şi arhitecţii Bogdan Ciocodeică şi Diana Roşu
http://volumart.org/?page_id=748
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul Bucureşti 2021 – Capitală Europeană a Culturii b)înscrierea proiectului în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori; c)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.
Predare 20 ianuarie 2016, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier
Susţinerea publică şi notarea au loc vineri 22 ianuarie, de la ora 9:00.
Numărul minim de corecturi obligatorii: 4 corecturi
Numărul minim de prezenţe obligatorii: 8 prezenţe
Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.
Informaţiile suplimentare cu privire la predarea şi susţinerea proiectelor vor fi anunţate în timp
util, pe site-ul facultăţii.
9
4. BIBLIOGRAFIE
Exemplu de temă culturală:
http://beta.calup.ro/en
Bucureștiul Nefolosit | Comercial (raport) 1 September 2015 at 15:18
Încheiem a treia săptămână a campaniei de documentare și listare Calup, în care am testat
dinamica spațiilor comerciale din oraș. Vitrinele reprezintă un indice simplu de urmărire a nivelului
dezvoltării economice a orașului, cu efecte colaterale în domeniile locuirii, serviciilor, confortului
estetic și psihic. Se poate înțelege lesne că prezența noilor supermagazine și mall-urilor a dus la
concentrarea activităților comerciale în diverse puncte din oraș, lăsând zonele centrale, istorice,
în dezavantaj și abandon.
Evoluția Bucureștiului este lizibilă nu doar în industrial și rezidențial, ci și cele comerciale, pe care
le putem categorisi astfel:
Spații comerciale în clădiri istorice (peste 70 de ani), cu acces direct de la nivelul
străzii, de dimensiuni mici și medii, majoritare fiind cele din urmă. Zona centrală este apanajul
spațiilor comerciale mici, aflate la parterul locuințelor individuale sau colective. Zonele mai
expuse tranzitului urban au avantajat folosirea continuă a acestora. Există însă un număr larg de
astfel de spații care încă așteaptă reactivarea.
Spațiile comerciale de arteră, care flancheză bulevardele interbelice sau comuniste ale
orașului (Magheru, Brătianu, Bldv Unirii, Ștefan cel Mare, MihaiBravu, Baba Novac, Nicola
Grigorescu, Iuliu Maniu, Moșilor, Tineretului, etc.). Acestea se află la parterul blocurilor, fiind ori
proprietate privată ori proprietatea asociației de proprietari a blocului respectiv. Funcționează în
paralel cu piețele locale. Fiind mai aproape de zonele locuite, de cartiere, au o rată de folosire
destul de mare, cu activități prin rotație: magazine, bănci, sedii ale unor firme, etc.
10
Halele comerciale, consecințe ale dezvoltării economice de sfârșit de secol XIX, început
XX, când existau patru hale principale în oraș: Unirii, Obor, Matache și Traian. Dintre toate, doar
două mai există în prezent: Traian și Obor, restul fiind demolate (cele de la Unirii odată cu
construcția magazinului Unirea și resistematizarea Dâmboviței în anii 80, iar Matache în anul
2013, nu fără proteste din partea societății civile). Halele Obor reprezintă încă un bun comun,
subutilizat, drept urmare neîntreținut, dar care are potențialul de a deveni un centru comercial
semnificativ, dacă s-ar dori acest lucru. Hala Traian găzduiește în prezent un supermarket, care
păstrează teoretic funcțiunea originală, practic este o refolosire a spațiului de un alt tip de comerț.
Fiecare categorie a funcționat după un model propriu raportat la modelul cultural căruia îi
aparține. De exemplu, spațiile din zonele centrale erau caracterizate de un tip de comerț
tradițional, inclusiv în zona Lipscani, prin excelență zona comercială a orașului. Totodată,
Lipscănia este un studiu de caz pentru transformarea zonelor comerciale și rezidențiale în
contextul românesc actual. Transformarea haotică din ultimii ani este un indicator al lipsei unei
strategii de dezvoltare coerentă a orașului. Serviciile au fost dezvoltare aproape unilateral (pub-
uri,baruri, restaurante) doar la nivelul parterului. Sunt celebre casele care au activitate la parter,
în timp de etajul a rămas abandonat, degradat, ajungând să reprezinte un pericol pentru trecători.
Un exemplu de urmărit pe viitor este Calea Victoriei, care în ultimii ani a crescut ca număr de
activități și diversitate funcțională, de la consum, pub-uri și restaurante, magazine de lux sau
galerii care deja încep să schimbe pozitiv atât aspectul, cât și atmosfera. Magheru este un alt caz
aflat la diametrul opus, unde comerțul este de nivel și calitate destul de joasă, lucru care se vede
de la aspectul vitrinelor la tipurile de produse date spre vânzare.
Ca posibilități de reactivare a spațiilor comerciale, soluții viabile, testate internațional, prezentăm
sintetic inițiative, pe care le propunem ca soluții viabile de reactivare:
- Pop up – sau proiectele pe termen scurt, multidirecțional orientate din punct de vedere al
activității: restaurant, showroom sau vânzare de produse. Spațiile devin accesibile pentru
magazine online sau proiecte start-up, dar și pentru companii în căutare de tehnici alternative de
promovare. Metoda e atrăgătoare prin flexibilitatea în alegerea locului, momentului și bugetului
potrivit pentru diverse activități comerciale și culturale, permițând testarea pietei și a zonei, ca
demers de cercetare învederea deschiderii unei afaceri pe termen mediu sau lung.
- Shared space – sau împărțirea spațiului între mai multe proiecte. Reprezintă o soluție
contemporană prin care același spațiu este gestionat de minim două entități. Avantajele acestei
soluții sunt reducerea costului de folosire a spațiului, deschiderea către noi proiecte sau alte
categorii de consumatori.
Altă soluție promovată este conversia spațiilor comerciale în spații de locuit. Din ce în ce mai
clădiri de birouri, rămase nevândute sau cu activitate incapabilă să acopere costurile de operare
au fost transformate în locuințe. Din ce în ce mai multe state occidentale încurajează această
practică, fiind o soluție viabilă atât economic cât și eficientă energetic prin refolosirea spațiului ca
resursă. Această soluție vine și în contextul noilor structuri rămase nefolosite (caz celebru al mall-
urilor americane), majoritatea de dimensiuni foarte mari, care odată ce rămân nefolosite sunt
găuri negre de activitate în oraș. Să nu ne gândim că orașele noastre, inclusiv Bucureștiul, vor
face excepție.
11
Rămâne deschisă campania de listare a spațiilor comerciale nefolosite! Dacă știți un astfel
despațiu sau aveți informații despre administratorii sau proprietarii acestora, intrați pe site-ul
calup.ro și introduceți datele de identificare ale acestora.
Intraţi de exploraţi, poate mai și completați
HARTA SPAŢIILOR COMERCIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI!
Bucureștiul Nefolosit | Rezidențial (raport) 25 August 2015 at 13:17
A trecut a doua săptămână de mapare a spațiilor nefolosite din București, dedicată zonelor
rezidențiale. Ne-am plimbat pe străzile orașului și am constatat că în pofida multor transformări și
intervenții urbane recente, încă avem cartiere și zone vechi deosebite, caracteristice
Bucureștiului. Am descoperit case de sfârșit de secol XIX, sau început de XX, locuințe colective și
clădiri reprezentative pentru locuirea în oraș. Într-o săptămână am explorat doar o parte a zonelor
centrale istorice: Armenească, Cișmigiu,Victoriei, Griviței, Luterană, Lascăr Catargiu, Polonă,
Dorobanți, Romană, Plevnei, Sf. Constantin, Calea Călărașilor, Traian. Au mai rămas încă multe
zone neexplorate. Vă invităm să continuați să completați harta Calup cu alte clădiri rezidențiale
rămase nefolosite pe care le întâlniți în drumurile voastre prin oraș.
Contextul istoric românesc rămâne diferit, multe dintre casele de interes deosebit fiind
naționalizate și subîmpărțite în perioada comunistă, fapt care a condus la blocajul proprietăților.
Retrocedările și probleme de succesiune ulterioare au încetinit procesul de reutilizare a acestora.
Din această cauză, multe clădiri au rămas nefolosite și neîntreținute, degradându-se. De aici și
disproporția dintre casele reprezentative active și cele neutilizare sau folosite impropriu. O parte
semnificativă a caselor și-au găsit alte funcțiuni: servicii, birouri, restaurante, instituții sau sedii de
societăți comerciale, reprezentanțe, showroom-uri. O altă parte a rămas în vizorul speculatorilor
imobiliari, care au profitat de hibele legislative și lipsa de strategie a autorităților locale pentru a
propune proiecte noi de dezvoltare pe locul clădirilor istorice. Nici măcar statutul de monument
istoric nu a oprit demolarea acestora, situație care a dus la alterarea zonelor rezidențiale istorice.
12
Lipsa unor facilități și pachete economice avantajoase, care să facă atractivă refolosirea clădirilor
de patrimoniu, a dus la perpetuarea unor practici distructive și nesustenabile pentru oraș.
Ca tipologie de clădiri, am întâlnit case de locuit, vile reședințe, clădiri mixte cu locuire la etaj și
prăvălii la parter, imobile de locuire colectivă cu spații comerciale la parter. Situația de pe teren o
putem rezuma astfel:
1. zone autentice, în care nu au avut transformări semnificative, majoritatea caselor fiind
locuințe, păstrând specificul orașului istoric. Sunt areale cu un nivel de confort ridicat,
plăcute, vizitabile. Procentul de nefolosire este redus la minim, lizibil în cazuri izolate.
2. zone în tranziție, în care clădirile istorice (mai vechi de 70 de ani), majoritatea locuințe,
au fost înlocuite de inserții noi, mai mult sau mai puțin potrivite contextului local. Noii
proprietari s-au axat pe dezvoltarea serviciilor și comerțului, înlocuind locuirea cu
diversitatea funcțională. Adaptările la noile funcțiuni au dus la transformarea specificului
zonei, acțiuni ce au dus ca procentul de nefolosire să fie în descreștere.
3. zone modificate, cu intervenții urbanistice discutabile care au modificat scara de
ansamblu. Chiar acceptând ideea de transformare a orașului, dezvoltarea s-a realizat
haotic, lipsind vădit o strategie unitară și coerentă. Cele mai vizibile efecte ale speculei
imobiliare sunt: abandonul clădirilor, delăsarea acestora în vederea degradării,
demolarea, neutilizarea, scăderea interesului pentru zona respectivă, atmosferă
neprietenoasă. Aceste zone sunt rămase blocate de proiecte mai mari, prin strategie
agresivă de depopulare și modificare radicală a specificului unei zone.
În paralel cu listarea caselor nefolosite, am căutat modele de reactivare a acestora, exemple
concrete, testate și inovatoare. Cartografierea principalelor inițiative din oraș, care au pus în
valoare casele orientându-le către oraș, pot constitui baza viitoarelor soluțiilor de dezvoltare a
multora dintre spațiile rezidențiale din oraș:
modele contemporane de locuire colectivă - spațiile au devenit centre semi-publice
indoor, reale nuclee de idei și proiecte, în care comunitățile se implică efectiv în dezvoltarea și
întreținerea casei. Prin găzduirea de activități alternative, spațiul devine atât locuința, cât și locul
de adunare și evenimente. Astfel, se favorizează dezvoltarea unei comunități create și coagulate
ca urmare a împărțirii aceluiași spațiu (Casa Lupu, Casa Jurnalistului, Colivia etc).
parteneriate între proprietar și agenți dezvoltatori, prin demararea unei proiect
avantajor în ambele direcții: conservarea casei și dezvoltarea afacerii. Aceste soluții obțin
fondurile necesare în vederea restaurării casei, crescând valoarea acesteia atât pentru proprietar,
cât și pentru oraș. (Cărturești, Carol53 etc.)
investitori care dezvoltă modele sustenabile de dezvoltare, bazate pe deschiderea
către public, prin diverse servicii, activități, evenimente (Casa Mărgărit, Maison 13).
Complementar acestor acțiuni, am identificat modele de reactivare alternativă, bazate pe
folosirea temporară sau care prin natura și specificitatea lor, generează venit și reactivează
spațiile nefolosite. Soluțiile exemplificate de noi oferă modele noi de reactivare urbană, prin
găsirea de soluții contemporane, care răspund atât necesităților proprietarilor, cât și orașului.
13
Implicarea comunității în acest proces facilitează reactivarea acestor case și, implicit, a zonelor în
care se află:
spații disponibile pentru evenimente temporare (de tip pop-up), care reactivează
spațiul pe termen scurt, generând profit. Acesta poate fi ulterior reinvestit în spațiu. Soluția vine în
ajutorul proprietarilor fără venituri suficiente, care vor să își păstreze proprietatea, fără a fi
constrânși să închirieze pe termen mai lung. Închirierea pe termen scurt este considerată atât
avantajoasă, cât și profitabilă.
accesibilizarea spațiului pentru mai multe proiecte pe termen mediu sau lung, prin
împărțirea spațiului (de tip shared space) între mai multe proiecte, agenți, etc, care împreună
pot ajuta la o intervenție etapizată. Soluția avantajează proprietarii în căutare de soluții de
finanțare a lucrărilor de întreținere a spațiului respectiv.
Facem apel către cei interesați de reactivarea caselor din oraș: dacă au la cunoștință informații
despre proprietarii caselor identificate pe hartă, să completeze datele în fișa alocată spațiului
respectiv. Totodată, proprietari deschiși spre soluții alternative pot accesa platforma calup.ro
pentru adăugarea spațiului lor și demararea procesului de reactivare prin proiecte interesate de
spațiul lor.
Intraţi, exploraţi dar mai ales completați
HARTA SPAŢIILOR REZIDENȚIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI!
Bucureștiul Nefolosit | Industrial (raport) 17 August 2015 at 14:26
Explorând zonele principale cu industrii (Rahova, Progresului, Viilor, Filaret,Tineretului, Timpuri
Noi, Splaiul Dâmboviței, Ștefan cel Mare, Giulești, Pantelimon), am evidențiat o serie de spații
nefolosite. Acestea reprezintă o resursă cu potențial, care cu o viziune și o strategie inovativă s-
ar putea adapta și refolosi în scopuri culturale, economice si sociale.
14
Numărul industriilor din oraș este mai mare decât cel listat de noi, prioritate pe harta Calup având
ansamblurile care stau neutilizate de mai mulți ani, sau cele preponderent subutilizate cu spații
afișate pentru închiriere.
Majoritatea sunt clădiri de sfîrșit de secol XIX - început de XX și din perioada interbelică. Se
păstrează structurile originale, fiind însă într-o stare de degradare medie sau avansată, dar care
conservă caracteristicile industriale: construcții de cărămidă aparentă, șarpante de lemn,
decorație, goluri și feronerie tipică, într-o arhitectură industrială veritabilă, raliată la principiile și
stilul european.
Din cele aproximativ 50 de cazuri semnalate au reieșit mai multe situații specifice ansablurilor
industriale:
1. închise; multe au pază, dar nu sunt întreținute, sunt în stare de precolaps.
2. parțial accesibile; închiriate de societăți, fără o strategie unitară, în același ansamblu pot
coexista birouri, depozite, service-uri auto.
3. integral refolosite, cu funcțiuni și programe diverse, închiriate de companiile de producție
sau servicii interesate de aceste spații. În alte cazuri, halele au fost renovate sau
reabilitate de noii chiriași sau proprietari.
Situația ansamblurilor industriale din București a fost modificată major în ultimii douăzeci de ani.
Transformările sociale și economice, precum și intervențiile urbanistice au dus la demolarea unui
număr consistent de hale istorice, pentru a face loc noilor programe: supermarketuri (Carfour
Orhideea, Cora Iuliu Maniu, AFI Palace Cotroceni, Carfour Panduri, Kaufland Mihai Bravu,
Bricolaj Vitan, etc), centre rezidențiale (Dudești), clădiri de birouri (Semapark) sau au rămas
terenuri virane libere de orice în mijlocul cartierelor (Rocar, Vulcan, Metrorex, Timpuri Noi,
Fabrica de ulei Muntenia, Fabrica de cauciuc, INOX, Beruc, Antefrig ca să nu mai menționăm
ansamblurile mici, care au câteva hale și posibil o curte interioară) în așteptarea noilor proiecte
de investiție. Dintre acestea, afectate au fost inclusiv clădiri cu statut de monument, declasate
pentru a putea fi demolate în vederea fructificării terenului.
Prin studiile de caz prezentate de-a lungul săptămânii de campanie, am arătat soluții posibile de
a susține pe termen lung funcționarea ansamblurilor industriale, evitând soluțiile in extremis
precum demolarea. Spațialitatea și flexibilitatea halelor au condus, la nivel internațional, la situații
de conversie și refolosite mergând pe conceptul de ”adaptive reuse”, conservând valorile şi
folosind specificul clădirilor. În cazurile monumentelor istorice, s-a preferat restaurarea acestora
după principiile convențiilor internaționale.
Exemplele locale ilustrează dorința comunităților de a refolosi structurile industriale. Am urmărit și
susținut proiectele precum Halele Carol, Nod Makerpace și Deschis Gastrobar, WASP, care
reprezintă soluții deja eficiente și cu impact pozitiv asupra zonelor industriale bucureștene. În
restul țării, orașe precum Timișoara, Arad şi Cluj-Napoca au pornit astfel de inițiave.
Există consistență inclusiv pe partea de documentare a industriilor (Asociația pentru Arheologie
Industrială, Zeppelin, diplome studențești și studii individuale) care demonstrează un interes din
ce în ce mai crescut.
15
Se observă astfel că o soluție viabilă pentru refolosirea ansamblurilor industriale este
subîmpărțirea acestora pentru găzduirea mai multor proiecte diverse și complementare, creând
comunităţi prin sinergie. Astfel, investiția necesară se subîmparte în mai multe investiții mici, care
însumate pot reactiva ansamblurile, făcând procesul sustenabil și stabil. O altă abordare este
dezvoltarea etapizată, prin care o primă investiţie minimală face spaţiul folosibil, urmat de
intervenţii ulterioare susţinute din exploatarea acestuia.
Intraţi şi exploraţi HARTA SPAŢIILOR INDUSTRIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI
5 ELEMENTE DE REGULAMENT
EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE a activităţii desfăşurate la
disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”,
„Proiect de specialitate”, „Proiect opţional” aprobat în şedinţa de senat a USH din 23.09.2009.
[...]
Predarea lucrărilor practice – proiecte, schiţe de schiţă, proiecte de verificare, planşe – se face în data,
la ora fixată şi în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care
îndrumă fiecare grupă. Studenţii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe
predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an /
disciplină, care va consemna, în prezenţa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate.
Lucrările practice nepredate la termen, din alte motive decât cele medicale, se consideră absente.
[...]
Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele -
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
·- asigurarea numărului minim de prezente precizate in tema;
·- obligativitatea efectuării numărului minim de corecturi precizate in tema;
·- respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( conţinut, piese desenate, machete,
transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ).
Frecvenţa şi numărul de corecturi sunt consemnate de către cadrele didactice la fiecare grupă în Fişa
de activitate didactică de atelier.
[...]
Lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - care nu respectă
datele din temă se notează cu 1 (unu).
Acţiunile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare,
planşele – precum şi elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se
sancţionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenţilor din
Universitatea Spiru Haret .
[...]
Decan,
Prof. dr. arh. Emil Creanga
Coordonator proiectare an V
Lect. dr. arh Dobrin Datcu
Întocmit,
Lect. dr. arh. Maria Duda
Asist. dr. Raluca Niculae
top related