fiŞa disciplinei universitatea “spiru haret”...

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul ARHITECTURA 1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA 1.5.Ciclul de studii Ciclul I 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectura V si VI 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

2015/2016 An III

2.6.Semestrul

V si VI

2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care curs 2 1 seminar/laborator 10 3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care curs 28 14 seminar/laborator 140 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. - 3.7 Total ore studiu individual 132 3.9 Total ore pe semestru 300 3.10 Număr de credite 12 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotata cu sistem de proiectie. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete .

6. Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

• Realizarea de proiecte de arhitectura prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice. • Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. • Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. • Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.

Competenţe transversale

• Dezvoltarea capacitatilor: analitice si de de sinteza, de argumentare, de prezentare grafica, diagramare, etc.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Capacitate de abordare a proiectelor cu functiuni complexe 7.2 Obiectivele specifice • Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane

• Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului.

• Punerea in valoare a sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura • Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor de locuire, cazare , alimentatie si alte

functiuni complexe.

• Coordonarea aspectelor tehnice ale constructiei. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de cadre didactice din scoala si de profesorii invitati

Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se comunica la fiecare lansare de proiect.

Bibliografie -

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Proiect nr1/ sem I: Locuinte sociale Indrumare de atelier Proiect nr2/sem I: Teatru/Cinema şi hub multimedia ARCUB Batiştei Indrumare de atelier Proiect nr3/ sem I: Centru de microcartier Indrumare de atelier Proiect nr1/sem II: Ansamblu de locuinte colective cu putine niveluri Indrumare de atelier Proiect nr1/sem II: Pensiune la munte Indrumare de atelier 2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2

Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.

Bibliografie ARCIDTECTURAL REVIEW, A+U, DETAIL, L'ARCHITECTURE D'AUJOURD'HUI, TECHNIQUES & ARCHITECTURE FRAMPTON, Kenneth - "Modem Architecture: A Critical History"; Thames & Hudson,. 1992; LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET - "Oeuvre complete" (8 vol.); Zurich, 19291970; GAUZIN-MULLER, Dominique - Sustainable Architecture and Urbanism. Concepts, Technologies, Examples; Birkhauser, 2002; DEPLAZES, Andrea (ed.) - Constructing Architecture: Materials, Processes, Structures. A Handbook; Birkhauser, 2005 Gregory, Rob – Key Contemporary Buildings – London 2008 Hanlon,Don, Compositions in architecture, Wiley & Sons, 2009. Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Norwich J.J., The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 Oosterhuys,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010 Radulescu D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992 Unwin, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se reflecta in calitatea

proiectului de arhitectura.

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului,

calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii grafice.

Judecata cu sustinere publica 100%

10.6 Standard minim de performanţă • Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei

plastic-arhitecturale Data avizării în departament 09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul ARHITECTURA 1.4.Domeniul de studii DISCIPLINA VOCATIONALA 1.5.Ciclul de studii BAZELE PROIECTARII 1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA V si VI 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III – 2013/2014 2.6.Semestrul 5 +

6 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 5 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica in arhitectura 4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite lucrul cu studentii pentru discipline vocationale



Definirea adecvata a conceptelor vocationale si principiilor specifice pregatirii in domeniul promovarii unor oferte novatoare in domeniul arhitecturii Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice activitatii creatoare de arhitectura Explicarea si interpretarea fenomenelor specifice in scopul promovarii calitatii prospective a fenomenului arhitectural Aplicarea de propuneri de proiecte , de oferte, de programe de promovare – publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura


Dezvoltarea relatiilor interdisciplinare in sfera creatiei de arhitectura . Dezvoltarea abilitatilor vocationale, de negociere, de comunicare, de promovare a interesului individual si colectiv in promovarea noilor concepte arhitecturale . Identificarea si asumarea responsabilitatilor profesionale , civice si institutionale pragmatice legate de acceptarea situatiilor si oportunittilor sociale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel national

si international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea profesionala.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica; Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala; Dobandirea cunostintelor necesare fundamentarii strategiilor si analizarii tendintelor arhitecturale pe plan national si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii. Pentru aprofundarea cat mai buna

a cunostintelor se face recomandarea lecturarii materialelor bibliografice si prezenta la curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala .

Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate

Ibidem.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente.

Prelegere si adaptarea la realitate . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

Ibidem

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

Prelegere si analize in stea si mozaic a comentariilor studentilor si specialistilor pe domenii, in functie de evenimentele momentului.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitate prin compozitii si reprezentari desenate .

Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie REDSTONE LOUISG – Art in Architecture – Mc. GRAW HILL BOOK , Company , 1968 PEVSNER, Nikolaus – The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 ARNHEIM, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 BROHAN, Torsten BERG, Thomas – Avantgarde design 1880-1930 , ed. Benedikt Taschen Verlag 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Arhitectul si societatea . Metode grafice de comunicare , limbaj arhitectural in sustinerea si promovarea proiectelor de arhitectura

Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.

Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs , notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor reprezentarie in arhitectura .

Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de competitivitate. Ibidem Ibidem Desenul traditional vs desenul electronic in societatea bazata pe cunoastere.

Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.. Ibidem Ibidem Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Indrumar metodologic pentru lucrari practice – VASILE MARCU ,J E NCK S , Ch a r l e s – A rc h i t e c tu r e T o d a y A ca d e my E d i t i o n s , L o n d ra , 1 9 9 3


Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari,

comentarii, exemple de analiza , studii de caz .

Se inregistreaza frecventa si soliditatea interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la temele de seminar

80%

10.6 Standard minim de performanţă · Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Departamentul de Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta + master 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria Arhitecturii si programe IV

2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III - 2013/2014 2.6.Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 32 3.9 Total ore pe semestru 60 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Cursul se tine in SALA STUDIO amplasata in incinta imobilului situat in str. Ion Ghica

nr. 13 din Bucuresti 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale

• Formarea unor specialişti cu o bună pregatire teoretica, capabili sa profeseze in domeniu in acord cu cerintele

momentului


•

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Insusirea elementelor teoretice fundamentale ce conditioneaza practica

arhitecturala contemporana, cu partricularizarea conceptelor privite prin prisma teoriei comunicarii.

7.2 Obiectivele specifice • introducere in abordarea arhitecturala a teoriei comunicarii; teoria comunicarii-disciplina de sinteza; arhitectura-istorie si comunicare; valoare si comunicare; spatiul arhitectural-spatiu informational; dilemele arhitecturii contemporane; arhitectura contemporanasi comunicarea interdisciplinara; informatie-semnificatie

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii INTRODUCERE IN ABORDAREA ARHITECTURALA A TEORIEI COMUNICARII. TEORIA COMUNICĂRII - DISCIPLINĂ DE SINTEZĂ

Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii

1 prelegere

ARHITECTURĂ - ISTORIE ŞI COMUNICARE - Arhitectura construcţiilor în antichitate - Arhitectura construcţiilor în evul mediu - Arhitectura construcţiilor în perioada renaşterii, barocului şi a clasicismului


2 prelegeri

VALOARE ŞI COMUNICARE Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii

1 prelegere

SPAŢIUL ARHITECTURAL-SPAŢIUL INFORMAŢIONAL. TIPOLOGIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN CONTEXT INFORMATIONAL - Spaţiul total - Spaţiul microclimat - Spatiul flexibil - Spaţiul de tranzitie


3 prelegeri

- Spatiul stratificat - Spatiul cladirilor cu atrium DILEMELE ARHITECTURII CONTEMPORANE - Arhitectura globală-arhitectura locală - Arhitectura tradiţională-arhitectura modernă - Cadrul natural-cadrul construit - Arhitectura permanentă-arhitectura itinerantă - Arhitectura cu anvelopă opacă-arhitectura cu anvelopă transparentă - Adevăr-fals


4 prelegeri

ARHITECTURA CONTEMPORANA ŞI COMUNICAREA INTERDISCIPLINARA - Discursul socio-filosofic - Condiţionări psiho-comportamentale şi educaţionale - Determinari tehnologice şi informaţionale


2 prelegeri

INFORMAŢIE-SEMNIFICAŢIE Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii

1 prelegere

Bibliografie H. Creanga-Crezul simplitatii, Ed. simetria, 2012;

M. Wigginton, Architectural Theory, Ed. Taschen, Koln, 2003;

K. Frampton, Modern architecture, a critical history, Ed. Taschen, Koln, 1991; E. Creangă, Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003. E. Creangă, Teoria Programelor de arhitectura-I, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003; P. Gössel, G. Leuthäuser, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990; Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; K. Powell, Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000; E. Creangă, Programe de arhitectură: Învăţământ sup., Ed. Fund. România de Mâine,Buc.,2001; E. Creangă, Teoria arhitrecturii-I, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc., 2003; Ph. Jodidio, New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997; Ph. Jodidio, Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997; Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991; Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; Théorie de l’architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003;

- The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998; 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie


• Continutul cursului permite acumularea de catre studenti a unei pregatiri teoretice, ca parte a unei proces educational ce faciliteaza absortia acestora pe piata muncii.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea studentului in discursul interactiv ce insoteste prelegerea

ES

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă

• Elaborarea temei de examen conform indicatiilor


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME V 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III – 20123 -

2014 2.6.Semestrul VI 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 58 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Competente profesionae

• Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural • Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect

Com petenţe tranversale

• Cresterea capacitatilor analitice si de sinteza • Imbogatirea culturii profesionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei ●Intelegerea caracterului complex al creatiei arhitecturale.

●Insusirea notiunii de concept arhitectural. ●Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii. ●Elaborarea unei metodologii de abordare a temei de proiectare

7.2 Obiectivele specifice ●Insusirea notiunii de concept arhitectural. ●Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, detaliu si obiect ,sens, arhitectura ca fundal al vietii.

Prelegere cu prezentare PowerPoint

2.Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ; gradatia ,ierarhia; contrast, complexitate ,contradictie.


3. Spatiul: elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatiale, asamblarea spatiilor, limitele spatiului arhitectural.


4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana; redescoperirea locului


5.Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea.


6.Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului de arhitectura, variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei arhitecturale.


7.Structura si arhitectura - Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. Tipuri structural-arhitecturale.


8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii – “arhitectura fragila.” Prelegere cu prezentare PowerPoint 9. Noua tectonica – teorii ale arhitecturii parametrice Prelegere cu prezentare PowerPoint Bibliografie Generala Harry Francis Mallgrave, David Goodman – An Introduction to Architectural Theory from 1968 to the Present, Wiley –Blackwell, 2011 CharlesJencks, Karl Kropf (editori) Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, Wiley,2006 Obiectul arhitecturii Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010 Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006 Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Compozitie Pierre von Meiss - De la forme au lieu-Une introduction a letude de l`architecture,Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Locul Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Structura Andrew W Charleson ” Structure as Architecture” , Elsevier, 2005 Desenul de Arhitectura Architec ts’ Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith Elsevier,2008 Arhitectura fragila Juhani Pallasmaa Hapticity and Time – Notes on fragile architecture http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf Noua tectonica Yu-Tung Liu;Chor-Keng Lim , Towards a new theory of digital architecture, Birkhauser,2009


• Cunoasterea problematicii semnificative a arhitecturii contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de

calitate - cerinta primordiala a oricarui angajator.

10. Evaluare


10.4 Curs Calitatea si adecvarea exemplificarilor subiectului propus

Eseu scris 20%

Cunoasterea abordarilor teoretice semnificative Capacitatea de sinteza si de exprimare Calitatea academica a referatului (bibliografie,citate,referinte,etc...)

Sustinerea orala a referatului final cu o problematica ce include 3 dintre domeniile prezentate la curs

80%



• Cunoasterea si capacitatea de intelegere a abordarilor teoretice fundamentale.


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii I

1.6.Programul de studii/Calificarea Licenţă

2.Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor IV:

Căutările epocii moderne: între tradiţie şi progresul tehnic

2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor

de seminar

Disciplină fără seminar

2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator _

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator _

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Lucrare individuală sau în colectiv de maxim 3 studenţi 3

3.7 Total ore studiu individual 22

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii

4.1 de curriculum • Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor din anii I şi II (Antichitate, Ev Mediu timpuriu – Bizanţ, Renaştere, baroc şi rococo)

4.2 de competenţe • Cunoaşterea fenomenului arhitectural din antichitate până la începutul modernităţii pentru înţelegerea corectă a mutaţiilor petrecute în sfera artelor şi arhitecturii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi pe durata veacului al XIX-lea.

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a cursului

• Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Nu este cazul


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională;

• Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu, pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei;

• Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural;

• Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Executarea sarcinilor profesionale individuale conform unor cerinţe precizate şi în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională, urmând un plan de lucru prestabilit şi cu îndrumare calificată;

• Valorificarea experienţelor profesionale şi transformarea lor în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor proprii.

7. Obiectivele disciplinei

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate.

• Acumularea cunoştinţelor referitoare la monumentele cheie şi la artiştii care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată.

7.2 Obiectivele specifice • Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

DE LA RENAŞTERE LA BAROC

Sobrietate şi exuberanţă în artă

Noi tipuri arhitecturale

Clădirea şi oraşul. Zorii urbanismului modern

Reflexii baroce în renaşterea franceză şi germană

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre:

- structura cursului;

- bibliografie;

- suportul de curs.

ARHITECTURĂ ÎN EPOCA RAŢIUNII

VREMEA ISTORISMULUI SAU … ÎNAPOI LA ARTELE TRECUTULUI

-Neo-clasicismul, între arta greacă şi arta romană

-Fenomenul romantic şi manifestările sale în arhitectura secolului al XIX-lea

-Ascendenţa evului mediu asupra arhitecturii romantice

-De la restaurarea monumentelor la mişcarea neo-gotică:

- Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc

ARHITECTURA VIZIONARĂ

- Claude Nicolas Ledoux

- Étienne-Louis Boullée

Idem

FENOMENUL ECLECTIC ÎN ARHITECTURĂ

-Pluralismul stilistic sau eclectismul tipologic şi adepţii săi:

- Sir Charles Barry

- Karl Friederich Schinkel

- Leo von Klenze

-Eclectism şi sinteză stilistică

PROGRES TEHNIC ŞI INOVAŢII ARHITECTURALE

- Construcţii metalice

- Programe revoluţionare

Idem

PRACTICA DE ARHITECTURĂ. CONCURSURILE Idem

Obligatorie minimală:

Bergdoll, Barry European architecture. 1750-1890, Oxford University Press, 2000 Fletcher, Bannister A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Loyer, François Histoire de l’architecture française de la Révolution à nos jours, Mengès,

Editions du Patrimoine, Paris 1999 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 The sources of modern architecture and design, Thames and Hudson, 1989 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1994

Suplimentară:

Argan, Giulio Carlo Borromini. Rome, architecture baroque, Les Éditions de la Passion, Paris, 1996

L’histoire de l’art et de la ville, Les Éditions de la Passion, Paris, 1995

Banham, Reyner Theory and design in the first age machine, The Architectural Press, London, 1970

Benevolo, Leonardo L’histoire de l’architecture moderne, tom 1: „La révolution industrielle”, Dunod, Paris, 1987

De Jong, C.; Mattie, E. Architectural Competitions 1792-1949, Taschen, 1997

Epron, Jean-Pierre Comprendre l’éclectisme, Norma, 1997

Gligor, Liviu Alexandru Fierul în arhitectura românească. Ipostaze structurale ale fierului pudlat, fontei şi oţelului în arhitectura civilă de pe teritoriul României, în perioada 1850-1944: Un ecou al creaţiei internaţionale, ed. UIM, Bucureşti 2004

Lavedan, Pierre Histoire de l’Urbanisme. L’urbanisme à l’époque moderne. XVIe et XVIIIe siècles, ed. Arts et Métiers Graphiques, Paris, 1982

Mărgineanu Cârstoiu, M. Romantismul în arhitectură, ed. Meridiane, Bucureşti,1990

Middleton R.; Watkin, D. Architecture du XIXe siécle, Galimard-Electa, Milano, 1993

Mignot, Claude Architecture of the 19th century, Taschen, 1994

Mumford, Lewis La cité à travers l’histoire, Edition du Seuil, Paris, 1964

Murray, Peter The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998

Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Pevsner, Nikolaus A History of Building Types, Princeton University Press, 1979

Ruskin, John Stones of Venice, Da Capo Press, 2003

The seven lamps of architecture, Dover Publications, New York, 1989

Tafuri, Manfredo Architecture et humanisme, de la renaissance aux réformes, Dunod, Paris, 1981

Yarwood, Doreen The architecture of Europe. The 19th and 20th centuries, B.T.Batsford Ltd., Londra, 1991

* * * Théorie de l’architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003

* * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998

Facultativă

Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Editura Ştiinţifică, 1990

Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971

Veneţia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972

Guadet, Julien Éléments et théorie de l'architecture. Cours professé à l'École nationale et spéciale des beaux-arts, Aulanier, Paris, 1901-1904, Tom I-IV

Koch, Wilfried Comment reconnaître les styles en architecture, Solar, 1997

Munteanu, Romul Clasicism şi Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998

Paolo Portoghesi (coord.) Dizionario Enciclopedico di Architettura e Urbanistica, vol. II, Instituto Editoriale, Roma, 1968

Vasari, Giorgio Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureşti, 1968

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Nu este cazul - -

Bibliografie


• Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată

40 %

Examinare finală 50%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


• Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată • Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)

• Cel puţin două verificări pe parcurs

Data avizării în departament

09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior USH

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură


1.4.Domeniul de studii Disciplină teoretică

1.5.Ciclul de studii I. + Master integrat

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură/Arhitect


2.1.Denumirea disciplinei Istoria Universală a Arhitecturii şi Artelor V

2.2. Codul disciplinei DF


2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu III. 2.6 Semestrul II. 2.7. Tipul de evaluare

Examen scris 2.8. Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 curs - seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 curs - seminar/laborator 28





Tutoriat

Examinări

Alte activităţi ………




4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe de liceu

4.2 de competenţe Capacitatea de a recepta, asimila şi procesa idei

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.


-


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Capacitatea de a aborda teoretic fenomenul arhitectural, în raport cu evoluţia ideilor în timp

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Formarea culturii profesionale de bază, obligatorii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Formarea asupra unei perspective generale asupra primului secol de modernitate, aflat la confluenţa cu 5000 de ani de cultură tradiţională.

2. Surprinderea unei noi relaţii dintre activitatea teoretică intensă şi orientările din arhitectură.

3. Însuşirea instrumentelor necesare analizării obiectului de arhitectură.

7.2 Obiectivele specifice Formarea bazei pentru înţelegerea fenomenului arhitectural modern şi contemporan

8. Conţinuturi


8.I. GERMENII MODERNITĂŢII PÂNĂ ÎN SECOLUL 18. Carlo Lodoli, Marc Antoine Laugier, Fischer von Erlach. Claude Nicolas Ledoux şi spiritul revoluţiei franceze. Simbolismul demiurgic. Critica socială si o nouă estetică. Spiritul romantic al secolului 19.

Conferinţă asistată de imagini Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor

8.II. ORAŞUL EUROPEAN TRADIŢIONAL ÎN FAŢA INDUSTRIALIZĂRII.

Soluţiile practice ale secolului 19. Utopiile. The Garden City. Camillo Sitte şi Camillo Boito


8.III. de la Pugin prin Ruskin la Morris si prerafaliti

Bazele moderne ale esteticii arhitecturii.


8.IV. ARTS & CRAFTS

8.V. ART NOUVEAU. Emisfera latină. Horta, Guimard, Gaudi ş.a.


8.VI. ART NOUVEAU ÎN EMISFERA ANGLO-SAXONĂ: WIENER SEZESSION, JUGENDSTIL, GKASGOW STYLE, DESIGN-ul. Urmaşii lui William Morris. Ultima artă elitistă şi prima artă pentru mase. Wiener Werkstätte.

Conferinţă asistată de imagini. Discuţie mini-referat

Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor

8.VII. 1900 ÎN PERIFERIA EUROPEANĂ. Finlanda. Rusia. România până la primul război. AMERICA. Chicago si New York. Zgarie norii. ART DÉCO.


8.VIII. CRITICA SI TEORIA ARHITECTURII. De la Heinrich Huebsch la Camillo Boito. John Ruskin, Gottfried Semper, Viollet le Duc.


8.IX. CHESTIUNEA ORAŞULUI INDUSTRIAL - continuare: De la Ebenezer Howard şi Tony Garnier la Hendrik Berlage.


8.X. Primele ansambluri de locuit în Olanda, Austria, Germania.

8.XI. PIONIERI şi PROTOMODERNIŞTI Auguste Perret. Adolf Loos. Conferinţă asistată de imagini. Discuţie mini-referat

Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor

8.XII. America. Llouis Sullivan. Frank Lloyd Wright tanar.

8.XIII. AVANGARDA EUROPEANĂ; IDEOLOGII ŞI DOCTRINE DE GRUP; Orientări teoretice ale începutului de secol. Futurismul italian. Constructivismul rus.

Conferinţă asistată de imagini. Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor

8.XIV. DE LA SOLUŢIA BRITANICĂ LA DEUTSCHER WERKBUND. Hermann Muthesius. Peter Behrens. Designul industrial.


Bibliografie

Obligatorie minimală

▪ Architectural Theory, Taschen, 2003 ▪ ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius şi Bauhausul, Editura Meridiane, 1976 ▪ DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London.

▪ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.

▪ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle, Benedikt Taschen, 1991

▪ KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970.

▪ MĂRGINEANU-CÂRSTOIU, Monica, Romantismul în arhitectură, Ed. Meridiane, 1990.

▪ MIGNON, Claude, Architecture of the 19th Century, Taschen, 1994.

▪ OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979

▪ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Mişcarea ideilor în secolul 19., Note de curs.

▪ SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Locuirea modernă şi contemporană, Curs universitar, 2006

▪ SEMBACH, Klaus Jürgen, L'Art Nouveau, Taschen.

▪ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.

Suplimentară

▪ BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960

▪ CHOAY, Francoise, L’urbanisme, utopies et réalités, Editions du Seuil, Paris, 1965.

▪ CONSTANTIN, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură…, Ed. Şt. şi enciclop., 1977

▪ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.

▪ Funcţiune şi formă, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989.

▪ GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, 1967.

▪ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle,Benedikt Taschen,1991 ▪ HALL, Peter, Oraşele de mâine, Editura All, 1999.

▪ PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), 2008.

▪ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.

▪ WITTKOWER, Rudolf,The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă

▪ CASTEX, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l’îlot à la barre, Dunod, 1980.

▪ KRIER, Léon, Architecture choix ou fatalité, Norma, Paris, 1996.

▪ NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans l’architecture occidentale, Pierre Mardaga éditeur, Liège, 1977.


Conţinutul cursului se conjugă perfect cu toate manifestările din agora profesională : Anuale, Bienale de arhitectură. Conferinţe ale unor invitaţi din străinătate. Congrese, seminarii ştiinţifice, expoziţii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectură. Happeninguri urbane etc.

10. Evaluare


10.4 Curs Se ţine cont de: 1. Răspunsuri scrise la întrebări; 2. Participarea cu minireferate; 3. Intervenţii oportune în timpul cursurilor

Se înregistrează rezultatele de la punctul 10.1

40%



• Prezenţă 80% la curs şi lucrare acceptabilă la examen.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Ciclul I 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator – (CAD) V 2.2. Codul disciplinei CAD V 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

III – 2013-14 2.6.Semestrul

V 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15 3.7 Total ore studiu individual 57 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare

multimedia si soft corespunzator. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.



• Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice computerului


• Dezvoltarea abilitatiilor de lucru cu ajutorul tehnologiilor de ultima ora.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Realizare de constructii virtuale cu ajutorul modelarii 3D 7.2 Obiectivele specifice • Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

• Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural.

• Dezvoltarea deprinderilor de studiu compozitional, volumetric, plastica arhitecturala , materiale pe “ machete virtuale”, cu ajutorul calculatorului.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii PREZENTAREA PROGRAMULUI

Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului. Prezentarea generala a programului.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

PREGATIREA UNELTELOR Pregatirea uneltelor necesare vizualizarii 3D. Configurarea si pregatirea programului pentru un model 3D nou.

Idem Idem

TRANSFORMAREA OBIECTELOR Unelte utile pentru transformarea obiectelor

Idem Idem

PREZENTARE OBIECTE 2D Obiecte 2D si descrierea modului de lucru cu uneltele necesare. Idem Idem TRANSFORMAREA FORMELOR 2D IN OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D plecand de la forme 2D (studii de caz) Idem Idem UNELTE DE LUCRU 3D Prezentarea uneltelor necesare modului de lucru 3D.

Idem Idem

OBIECTE 3D COMPUSE Realizarea obiectelor 3D compuse (studiu de caz I)

Idem Idem

OPERATII COMPLEXE CU OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D complexe (studiu de caz II) Idem Idem UTILIZAREA MATERIALELOR Prezentarea paletei si a tipurilor de materiale.

Idem Idem

MATERIALE COMPLEXE Prezentarea conceptului de mapare

Idem Idem

LUMINI Tipuri de lumini si elementele lor caracteristice.

Idem Idem

CAMERE Tipuri de camere de vedere.

Idem Idem

RANDARE Realizarea de imagini si animatii cu ajutorul randarii.

Idem Idem

ALTE UTILITATI Diverse utilitati oferite de acest program.

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials.

Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Constructii simple 3D pentru familiarizarea studentilor cu programul. Se construiesc obiectele secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 1. Modelarea unui obiect 3D characteristic. Se construieste obiectul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2. Modelarea unui obiect 3D characteristic Se construieste obiectul secvential. Durata 2 ore

Ìdem


Ìdem


Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se construieste obiectul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.


•

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea

problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea

interacţiunii la orele de seminar. 20%


• Examinare curs: Nota minima 5 • Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Sinteze de Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Instalaţii tehnologice în construcţii 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea IF-învăţământ cu frecvenţă 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Urbanism şi echiparea localităţilor II ( Instalaţii şi Lucrări Edilitare I ) 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2015-2016 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de

evaluare examen 2.8.Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 7 din care: 3.5 curs 7 0 Distribuţia fondului de timp 70 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 63 3.9 Total ore pe semestru 70 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în sală cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cuno

ştin

ţe

teor

etic

e (C

e tre

buie

să

cuno

ască

)

1. Se vor enumera, sintetic, ce cunostinte teoretice si practice va avea studentul dupa studiul si insusirea disciplinei respective.

- Înţelegerea relaţiei interdependente dintre spaţiul arhitectural şi echiparea tehnico-edilitară - Identificarea soluţiilor tehnologice de realizare a echipării localităţilor cu utilităţi - Cunoaşterea problemelor actuale legate de protecţia mediului, economia de energie şi utilizarea surselor de energie

neconvenţională

Depr

inde

ri do

bând

ite (C

e şt

ie s

ă fa

că)

2. După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili să:

- definească parametri funcţionali necesari de asigurat în vederea echipării cu utilităţi a localităţilor - cunoască diversele materiale şi tehnologii de punere în operă a echipărilor tehnico-edilitare - identifice sursele de energii neconvenţionale ce pot fi utilizate în funcţie de localizarea geografică

Abili

tăţi

dobî

ndite

(C

e in

stru

men

te

ştie

să

mîn

uias

că) 3. După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili să:

- contribuie la găsirea de soluţii optime pentru crearea unui mediu urban propice desfăşurării existenţei umane - selecteze materiale şi tehnologii adecvate condiţiilor de alcătuire şi amplasare a echipărilor tehnico-edilitare, fără a agresa din

punct de vedere estetic aspectul spaţiului arhitectural - coordoneze echipele de specialuşti implicaţi în elaborarea proiectelor de implementare/ reabilitare a infrastructurii

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Dezvoltarea responsabilităţii civice şi valorificarea creativă prin găsirea de soluţii optime pentru protejarea mediului ambient - Disponibilitatea de a relaţiona cu membrii echipei de proiectare şi capabilitatea de a coordona activităţile specifice domeniului - Cunoaşterea şi respectarea valorilor şi eticii profesionale şi identificarea nevoilor proprii de învăţare şi dezvoltare personală şi

profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea de către studenţii arhitecţi a modului de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor, prin eliminarea

disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructură, gestionarea responsabilş a resurselor naturale şi protectia mediului, in scopul stabilirii şi optimizării performanţelor energetice ale acestora în condiţiile asigurării nivelului normat al utilităţilor la consumatori.

7.2 Obiectivele specifice - Însuşirea principiilor şi normelor generale privind echiparea tehnico edilitară a localităţilor. - Înţelegerea rolului şi importanţei acestora în funcţionarea unei aşezări urbane - Formularea şi înţelegerea normelor constructive şi de reglementare privind încadrarea acestor

utilităţi în planul de amenajare generală a unei localităţi - Definirea relaţiei dintre dotările edilitare şi dezvoltarea urbană.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Noţiuni generale. Studiul relaţiei spaţiu arhitectural echipare tehnică cu utilităţi a localităţilor.

Expunere, discuţii; Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia; Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]

2. Infrastructura teritorială şi dezvoltarea durabilă a oraşelor, o nouă strategie pe plan european, obiectiv susţinut prin politici şi programme specifice

idem idem

3.Istoric al echipării tehnice, aspect fundamental în cadrul procesului de proiectare

idem idem

4.Alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor, captarea, înmagazinarea, tratarea apei şi epurarea apelor uzate

idem idem

5.Alimentare cu gaze naturale, alimentare cu căldură, sisteme de cogenerare

idem idem

6.Alimentare cu energie electrică şi iluminatul exterior al localităţilor, iluminat arhitectural

idem idem

7.Managementul deşeurilor urbane, colectare , transport, depozitare ecologică, staţii de încinerare

idem idem

Bibliografie obligatorie

• ANGELESCU, M. (1996), Reţele edilitare urbane, EDP Bucureşti. • BERZA, V.M. (2015), Urbanism si Echiparea Localitatilor - II, curs digital, Facultatea de Arhitectură - Universitea Spiru Haret, București. • BERZA, V.M. (2008), Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară ”Ion Mincu”, București. • BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. (2001), Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti. • STOENESCU, L. (1982), Amenajări tehneo - edilitare. Note de curs. Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucureşti. • VINTILA, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. (1995), Instalaţii sanitare şi de gaze. EDP, Bucuresti. • Manualul de Instalaţii. Vol. I, (2002), S, E, Editura ARTECNO, Bucureşti. • Studiu privind metodele şi tehnicile de gestionare a deşeurilor. INCDPM-ICIM, Bucureşti


Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Competenţele dobândite vor fi utile angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul proiectării de arhitectură, design interior şi urmărirea lucrărilor pe şantier. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs • Prezență - 1 punct / curs

• Răspuns corect test săptămânal - 1 punct / test

Evaluare la finalul fiecărui curs - teste și prezență

28%

• Contribuţii personale în timpul cursului Evaluare la finalul fiecărui curs. Bonus +10% punctaj la verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs,

aplicatia practica si referatul). • Aplicatie practica Respectarea cerintelor. 15%

• Titlul - din Bibliografia obligatorie • Respectarea cerințelor afișate

Referat 25%

Răspunsuri corecte / 2 Bilete extrase Colocviu 32% 10.5 Seminar/laborator - - -

- - - 10.6 Standard minim de performanţă

• Frecvenţa de 50% la cursuri si acumularea unui punctaj de minim 50% (34 puncte) din verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs, aplicatia practica si referatul).

Data avizării în departament .09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Finisaje si tehnologia finisajelor II ( Finisaje de exterior ) 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 86 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Materiale de construcții și finisaje, Construcții și tehnologii 4.2 de competenţe • Desen tehnic 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfășoară în ateliere de lucru specifice activității de proiectare, mobilate corespunzător.



• Rezolvarea problelemlor de trecere a proiectului de arhitectură de la nivel de concept la detaliu caracteristic • Aplicarea cunoștințelor acumulate și adaptarea conceptelor de studiu la situații concrete rezultate din necesitatea

rezolvării practice a unor probleme ancorate în realitate • Compunerea și armonizarea întregului ansamblu în conformitate cu întreaga gândire a proiectului-concept • Analizarea și rezolvarea punctelor cheie și a zonelor de conflict în cadrul ansamblului

• Conceperea strategiei de abordare a rezolvării interdisciplinare în punerea în aplicare a proiectului Competenţe transversale

• Dezvoltarea abilităților de comunicare cu producătorii și comercianții produselor caracteristice în vederea rezolvărilor de detaliu a unor probleme specifice;

• Ințelegerea mecanismului de lucru în echipă și de integrare multidisciplinară a proiectului de arhitectură. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoşterea principiilor privind rezolvarea de detaliu a subansamblurilor

constitutive ale unui edificiu. Alegerea şi adaptarea tipului de detaliu potrivit diferitelor situaţii care apar în procesul de proiectare.

7.2 Obiectivele specifice • Utilizarea materialelor de finisaj adecvate funcţiunii, rezistenţei la uzură, agresiunii factorilor fizico-chimici şi biologici, în raport cu poziţia şi solicitarea finisajelor în cadrul construcţiei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.

Cursuri şi sinteze teoretice însoţite de proiecţii. Prezentări de materiale de finisaje şi tehnologii noi utilizate în arhitectura contemporană.

Vizite la expoziţii şi târguri de materiale de construcţii. Vizite pe şantiere, urmărind înţelegerea modului de realizare concretă a finisajelor.

SCĂRI, PARAPETE, BALUSTRADE Calculul şi geometria scărilor, tipuri, structură, finisarea treptelor, posibilităţi decorative, rezistenţa la uzură; Condiţii de protecţie, montanţi şi mâini curente; Parapete – parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane etc. Balustrade – alcătuiri de principiu, fixare, posibilităţi decorative.

4 prelegeri

PARDOSELI Funcţiuni, alcătuire, clasificare; Racordarea pardoselilor cu suprafeţele verticale; Pardoseli calde şi pardoseli reci; Pardoseli cu fonoizolaţie, termoizolaţie şi hidroizolaţie; Rosturi de tasare şi dilatare la pardoseli; Străpungeri prin pardoseli; Pardoseli exterioare – logii, balcoane, terase, trotuare, suprafeţe carosabile.

4 prelegeri

FINISAJE LA PEREŢI ŞI TAVANE Finisaje aparente – zidării şi betoane; Finisaje umede în straturi – tencuieli şi tencuieli speciale; Placaje umede din piatră naturală şi materiale ceramice; Placaje uscate – lambriuri, tavane suspendate; Profile decorative la interior – profile trase şi profile prefabricate;

5 prelegeri

Racordarea finisajelor la goluri – solbancuri, glafuri, măşti pentru radiatoare; Pereţi luminoşi din elemente de sticlă. Bibliografie: ACOCELLA, A. - Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 ACOCELLA, A - L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 BRATU, C.D. Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura UIM, 2002 Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 PEŞTIŞANU, C. - Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 • *** Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 • *** Cataloage, Normative, Standarde şi prospecte de firmă, Knauf , Tegola, Alucobond, Bramac , Porotherm, Velux Colecția revistei Detail 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Metode de blansare a scărilor Elaborarea unei teme de lucru pentru

fiecare subiect în parte. Studenții lucrează sub îndrumare în sala de seminar. Predau lucrarea la sfârșitul fiecărei ore sau la data menționată în temă.

Întoarcerea scării cu 1800 la podest Idem Idem Finisarea scărilor cu structura din beton armat, lemn şi metal; parapete, balustrade

Idem Idem

Racordarea a două pardoseli interioare Idem Idem Trotuare, carosabile, parcări Idem Idem Finisarea pereţilor, lambriuri şi tavane suspendate Idem Idem Bibliografie: Aceleași titluri ca și în cazul cursului, completate cu informații caracteristice fiecărei teme de seminar, adunate în fișe documentare de către fiecare student.


• Colaborarea cu principalii producători sau comercianți de produse specifice, în vederea înțelegerii tehnologiei de fabricare și de utilizare a diferitelor produse pentru finisaje. Aducerea la zi a informațiilor pentru viitorii utilizatori ai produselor – studenții arhitecți.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen final scris – subiect compus în directă legătură cu materialul predat și cu temele

rezolvate la seminar

50 %

10.5 Seminar/laborator Lucrări pe subiecte date, realizate sub îndrumare sau cu documentare proprie, notate

pe parcusul semestrului

50%

10.6 Standard minim de performanţă • Elaborarea unor detalii caracteristice ansamblurilor constructive studiate, corelate intre ele si raspunzand unei cerinte de tema.


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti

1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură/Arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Finisaje şi Tehnologia Finisajelor II (finisaje de exterior) 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de

evaluare ES 2.8.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, notiţe de la curs, bibliografie, ş.a. 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 3

3.7 Total ore studiu individual 70 3.9 Total ore pe semestru 112 3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii 4.1 de curriculum

• Cunoştinţe elementare de desen tehnic la planşetă, noţiuni de reprezentare pentru desen tehnic şi în natură, noţiuni de geometrie descriptivă şi perspectivă; • Cunoştinţe generale despre materiale de construcţii şi structura construcţiilor ( structuri din piatră, beton, metal, lemn, ş.a)

• Cunoştinţe generale de fizica construcţiilor; 4.2 de competenţe

• Identificarea şi realizarea cu uşurinţă a desenului tehnic în plan, secţiune, axonometrie, cu instrumentele de desen tehnic, la planşeta de lucru; • Abilitatea de reprezentare în plan, secţiune, axonometrie şi a schiţării la faţa locului ( pe parcursul cursului şi pe şantier) desen la mâna liberă şi cu instrumentele de desen tehnic; • Abilitatea de a citi documentaţie de specialitate în limba engleză ( de preferat şi în franceză, germană, ş.a.) • Coroborarea cunoştinţelor de fizica construcţiilor cu situaţia climaterică din ţară. Capacitatea de aplicare a noţiunilor învăţate la disciplina „ Materiale de construcţie” şi „Structuri” pentru alegerea materialelor necesare finisării; • Abilitatea de realizare a legăturii dintre închiderea unei construcţii (anvelopă) şi structura construcţiei;

• Abilitatea de aplicare a cunoştinţelor de pe parcursul prezentării cursului în proiectele de specialitate şi cele de concepţie;

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in săli cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia.

• Pe o tablă se desenează detalieri care sunt explicate, comparativ, cu materialul prezentat pe format electronic


• Seminariile se desfăşoară în săli-ateliere de desen care permit lucrul la planşetă, pentru desenarea detaliilor în condiţiile cerute şi cu instrumentele de desen necesare ( planşete, teuri, linie şi echer)

• Ar fi recomandabil ca să existe un spaţiu pentru depozitarea unor materiale mostre- pentru ca pe parcursul seminariilor studenţii să poată înţelege şi vizualiza la scară reală cu ce materiale se execută finisarea/ să recunoască şi să reprezinte pe parcursul seminariilor detalierile potrivite; • Acolo unde există posibilitatea, va fi invitat un specialist din cadrul unei firme producătoare a unuia dintre elementele predate la curs, pentru a oferi studenţilor informaţii privind problematici şi exemple din experienţa practică a acestora, din domeniul studiat;

• Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale

• Identificarea materialelor de construcţie pentru finisare, utilizate pentru anvelopa unei clădiri, tehnologia folosită, posibilităţi de finisare şi tehnologia de execuţie a finisării, caracteristicile şi situaţii recomandate privind utilizarea şi adoptarea soluţiei adecvate cerinţelor; • Cunoaşterea comportării materialelor de construcţie în funcţie de zona (climaterică) unde sunt folosite, tehnica de montare şi suportul existent, tipul de arhitectură adoptat în faza de peiectare; • Explicarea şi interpretarea comparativă a alegerii unei soluţii de finisare exterioară a unei construcţii, pe categorie de lucrări şi subansamblul respectiv; • Analiza critic-constructivă a finisării exterioare folosite în trecut şi în prezent; Capacitatea de alegere a finisării exterioare pentru restaurarea unei construcţii; • Fundamentarea noţiunii de finisare exterioară pentru diferite tipuri de programe de arhitectură;

• Identificarea problemelor care se pot ivi la alegerea unui tip de finisare, comparativ cu alte tipuri de finisare existente în alte zone de pe glob;


• Realizarea detalierii de finisare a anvelopei unei construcţii în legătură directă cu structura existentă; • Reprezentarea detalierii folosind cunoştinţele acumulate la discipline ca: reprezentări folosite în arhitectură; • Capacitatea de descriere a detalierii teoretice a unui subansamblu folosind limbajul de arhitectură prezentat pe parcursul orelor de curs şi seminar, în scris şi oral; • Identificarea şi alegerea finisării la exterior a unei construcţii pe subansambluri şi rezolvarea finisării pentru situaţii de restaurare, renovare, extinderi de construcţii;

• Îmbinarea diferitelor tipuri de elemente de finisare existente până în prezent şi în prezent; • Înţelegerea şi abilitatea de combinare a diferitelor tipuri de elemente de finisare cu tehnologii diferite de execuţie, pentru exteriorul unei construcţii; • Dezvoltarea abilităţii psiho-sociale de negociere, de comunicare şi promovare a interesului individual şi colectiv în contexte date, pentru proiectarea finisării la exteriorul unei construcţii ( inividuale sau colective)

• Identificarea şi asumarea responsabilităţilor civice şi profesionale privind alegerea soluţiilor de specialitate adoptate, în funcţie de oportunităţile de piaţă, la nivel naţional şi internaţional ( după caz); folosirea în interesul afacerilor bazate pe profesionalism, pe un rela interes individual şi comunitar;

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Familirizarea conceptelor privind detalierea şi finisarea la exterior a construcţiilor • Fundamentarea în cadrul proiectelor de arhitectură privind studiul de detalie cu introducerea informaţiilor care influenţează decizia elaborării detalierilor în contextul unei economii expuse competiţiei globale

• Dezvoltarea deprinderilor de coroborarea unor cunoştinţe dobândite pe parcursul disciplinelor de specialitate din anii anteriori şi aplicarea lor pe parcursul elaborării lucrărilor practice.

7.2 Obiectivele specifice

• Însuşirea modalităţii de finisare a unei construcţii după elementele ei (finisare pentru- subsol, pereţi –la exterior, finisarea acoperirii unei construcţii) odată cu identificarea problemelor şi cerinţelor constructive; • Detalierea infrastructurii unei construcţii, cu recunoaşterea problemelor specifice fiecărei situaţii, impuse de arhitectura clădirii; • Alcătuirea finisării pentru elementele de construcţie (subsol/demisol, pereţi exteriori, tâmplărie, învelitoare) în funcţie de materialul de finisare şi tehnologia de finisare, cu denumirea straturilor folosite, materialele folosite şi indicarea tehnologiei de executare;

• Anveloparea unei construcţii, identificarea problemelor de specialitatea care pot apărea, să aleagă finisarea adecvată şi să aleagă sistemul potrivit perete/ finisaje, în funcţie de desitnaţia construcţiei, de condiţiile legate de fizica construcţiilor şi normativele care se aplică pentru lucrările de construcţie respective şi de finisare pe şantier – de ideea de concept propusă; • Compunerea finisării la exterior a faţadelor existente ale unei construcţii- cu materiale diferite, şi indicarea tehnologiei de aplicare ; • Detalierea tâmplăriilor exterioare şi interioare- cu realizarea racordărilor între elementele constructive, pentru diferite situaţii impuse din faza de proiectare, a tablourilor de tâmplărie şi a calculelor de specialitate; • Închiderea la partea superioară a unei construcţii cu materialele şi tehnologiile contemporane; să realizeze detaliile care se impun, sau să poată recompune cerinţele de detaliere acolo unde sistemul de închidere nu oferă posibilitatea realizării detalierii pentru faza de proiectare;

• Alegerea soluţiilor de finisare adecvate construcţiilor aflate pe teritoriul ţării, folosind tehnici recunoscute de documentaţiile cerute la nivel european, folosirea tehnologiilor contemporane, cunoscând implicaţiile tehnico-economie;

8 Conţinuturi

Curs Metode de predare Observaţii/ Timp alocat:

• NOŢIUNI DESPRE DETALIEREA CONSTRUCŢIILOR . Elementele unei construcţii de la partea de infrastructură până la învelitoare. Problematici pe categorie de element de construcţie. Prezentarea conţinutului cursului: - probleme ridicate la detalierea unei construcţii; - cerinţe privind realizarea detalierii unei construcţii; - principii de bază pentru realizarea detalierii unei construcţii- noţiuni introductive; - rezumatul conţinutului de curs: cunoştinţe necesare pentru parcurgerea cursului, cunoştinţe prezentate, prezentare desfăşurării seminarelor-cerinţe, criterii privind evaluarea în cadrul cursului, seminarelor şi la examinarea finală;

- prelegere pe format de prezentare care conţine situaţii şi elemente de teorie de detaliere, pentru fiecare obiectiv al cursului. -discuţii cu studenţii, pentru verificarea însuşirii cunoştinţelor- feedbackul pentru un exemplu concret; - desene de detaliere necesare explicării detaliilor şi alcătuirea lor, etc - testare pe parcursul predării, în scris, urmărindu-se ca în cadrul fiecărui curs să fie asimilate majoritatea cunoştinţelor noi prezentate;

Suportul de curs conţine desene de specialitate şi explicaţii care sunt puse la dispoziţia studenţilor pentru fiecare curs ; Cursul se bazează pe notiţele pe care fiecare student le ia după comentariile şi noţiunile predate;

2h

8.2 PROBLEMATICI RIDICATE DE INFRASTRUCTURA UNEI CONSTRUCŢII Clădiri fără subsol, clădiri cu subsol/demisol: principii de alcătuire; -problematici; -izolarea în funcţie de situaţia terenului;

- prezentare-prelegere; -exemple pe subiect- pe suport powerpoint, completat de desenare pe un suport oferit

2h

8.3 PROBLEMATICI RIDICATE DE INFRASTRUCTURA UNEI CONSTRUCŢII Clădiri fără subsol, clădiri cu subsol/demisol: - principii de alcătuire ; - izolarea în funcţie de situaţia terenului; (continuare);

• suport powerpoint; • schițe desen detaliere,

• vizualizare exemple și schițare soluții;

2h

• PRINCIPII DE REALIZAREA SOCLULUI UNEI CONSTRUCŢII: -tipuri de socluri; -realizarea detalierii; -finisarea soclului unei construcţii în funcţie de soluţia adecvată şi alegerea finisajului adecvat;

idem

2h

• DETALIEREA ŞI FINISAREA CONSTRUCŢIILOR LA EXTERIOR. a. Detalierea pereţilor exteriori pe tipuri de materiale din care este alcătuit: - finisare. Problematici şi rezolvare/ finisare.

idem

2h

8.6 DETALIEREA ŞI FINISAREA CONSTRUCŢIILOR LA EXTERIORI . - b.continuare cu pereţi exteriori. Teorie detalierii, finisarea lor; - prezentare exemple şi discuţii pe aceste exemple.

idem

2h

• DETALIEREA FINISĂRII ANVELOPEI CONSTRUCŢIILOR; - rezumarea principiilor privind finisarea la exterior a anvelopei unei construcţii: metode, materiale şi sisteme folosite, tehnologia de realizare;

idem

2h

8.8 DETALIEREA ŞI FINISAREA CONSTRUCŢIILOR LA EXTERIORI ŞI INTERIOR- TÂMPLĂRII . detaliere tâmplării. Teorie şi rezolvarea detalierilor.

idem

2h

8.9 DETALIEREA ŞI FINISAREA CONSTRUCŢIILOR LA EXTERIORI ŞI INTERIOR- TÂMPLĂRII şi PEREŢI CORTINĂ. Noţiuni introductive privind pereţii cortină, definire,

idem

2h

exemplificare, cerinţe privind detalierea unui perete cortină. 8.10 DETALIEREA ŞI FINISAREA CONSTRUCŢIILOR LA EXTERIOR ŞI INTERIOR. TÂMPLĂRII. - c.continuare detaliere tâmplării. Teorie şi rezolvarea detalierilor.

idem

2h

8.11 ELEMENTE DECORATIVE LA EXTERIORUL CONSTRUCŢIEI : ANCADRAMENTE ŞI CORNIŞE, şi alte elemente de faţadă, privind decoraţiile unei faţade: Exemple, modalităţi de executare, detaliere. Materiale utilizate, metode şi tehnologii de execuţie;

idem

2h

8.12 ELEMENTE PENTRU ACOPERIREA UNEI CONSTRUCŢII: - alcătuire şi principii privind rezolvarea acoperirii unei construcţii; - tipuri de acoperire: prezentare; - a. Învelitori în pantă şi principii de alcătuire şi realizarea unei învelitori în pantă pentru o construcţie; - materiale folosite pentru învelitorile în pantă; - tehnologii de realizarea învelitorilor în pantă; - studii de caz; prezentare şi discuţii pe studiu de caz;

idem

2h

8.13 ELEMENTE PENTRU ACOPERIREA UNEI CONSTRUCŢII: - acoperirea unei construcţii după principiul alcătuirii complexe: terasa unei construcţii; - alcătuire, principii de soluţionare, materiale folosite; - studii de caz; prezentare şi discuţii pe studiu de caz;

idem

2h

• RECAPITULARE GENERALĂ PRIVIND - rezolvarea infrastructurii unei construcţii: principii privind izolarea ( termică, hidro şi fonică) - alcătuirea soclului unei construcţii: principii privind alegerea soluţiei adecvate, finisarea şi materialul folosit pentru finisare; - alegerea adecvată a finisării la exterior a anvelopei unei construcţii: în funcţie de soluţia propusă în faza de proiectare, suportul anvelopei- alcătuire, rezolvarea racordărilor la schimbarea structurii în câmp, materiale şi cerinţe de detaliere, detalierea tâmplăriei în zona golurilor, soluţii estetice pentru finisarea anvelopei la exterior; - alegerea soluţiei adecvate pentru acoperirea unei construcţii, principiul de alcătuire a acoperirii, problematici şi rezolvare, materiale folosite, soluţii optime şi variante pentru diferite cazuri cerute de proiectul de arhitectură; - realizarea racordării în zona soclului unei construcţii, la goluri, la trecerea de la anvelopă la acoperirea construcţiei: alcătuire, soluţie şi materiale folosite, reprezentarea detalierii tehnice pentru cazurile prezentate;

idem

2h

Bibliografie -MATERIAL DE LA BIBLIOTECA FACULT ĂŢII DE ARHITECTURĂ- -REVISTE DE ARHITECTURĂ DIN ŢARĂ ŞI INTERNAŢIONALE ( DETAIL, REVISTA ARHITECTURA) -“DETAILS IN ARCHITECTURE- Creative Detailing by Leading Architects”, The Images Publishing Group Pty Ltd, Australia, 2009 ACOCELLA, A. Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994

*** L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 WERNER, E. Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 PELL, BEN The Articulate Surface- Ornament and Technology in Contemporary Architecture, Birkhäuser, Basel, 2010

Normative şi Stasuri naţionale şi europene, ca exemplu pentru suportul cursului pentru prezentarea modului de lucru al detalierilor în faza de proiect şi pe şantier; Pliante ale firmelor de specialitate profesionale - materiale de construcţie şi sisteme folosite pentru finisarea la exterior a unei construcţii, filme video cu prezentatea tehnologiilor realizate pe şantier- acolo unde nu este posibilă vizitarea şantierului pentru prezentarea practică a realizării detalierilor din proiecte.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii şi

Ore de lucru 8.2.1 Semne convenţionale folosite la detalierea şi finisarea elementelor de construcţie:

-Lucrare efectuată şi predată la sfârşitul seminarului;

-prezentarea şi explicarea liniilor şi semnelor convenţionale folosite pentru detalierea elementelor de construcţie; -realizarea unui detaliu pentru elementele de construcţie, alegerea scării de desen folosite, reprezentarea materialelor folosite;

-temele de seminar sunt anunţate la avizierul virtual al studenţilor; -fiecare temă cerută sub forma unui proiect care diferă în funcţie de caz de la student la student, pentru a verifica modalitatea de însuşire individuală a cunoştinţelor/ înţelegerea noţiunilor predate;

1h

8.2.2 Seminar socluri la clădiri 3 tipuri distincte de socluri:

-exemple de socluri utilizate pentru diferite tipuri de construcţii; discuţii pe cazuri concrete, propuneri de soluţionare, testarea studenţilor la sfârşitul seminarului, pe baza teoriei predate în timpul cursului; -rezolvarea izolării unei construcţii la partea infrastructurii sale; -principii de rezolvare, materiale folosite şi tehnologia de realizare;

Lucrare de seminar numărul 1. ( socluri şi trotuar).

-reluarea şi aprofundarea teoriei predate la curs; -prezentarea materialelor pentru finisarea soclurilor -gândirea unui detaliu de construcţie şi reprezentarea lui în desen;

Idem

2h

8.2.3 Tâmplăria unei construcţii:

-exemple de socluri utilizate pentru diferite tipuri de construcţii; discuţii pe cazuri concrete, propuneri de soluţionare, testarea studenţilor la sfârşitul seminarului, pe baza teoriei predate în timpul cursului; - rolul tâmplăriei, rezolvarea golului unei construcţii, probleme care apar şi soluţionare, alegerea materialelor privind realizarea tâmplăriei, tabloul unei tâmplării la exterior şi interior;

-reluarea şi aprofundarea teoriei predate la curs; -prezentarea materialelor pentru finisare; - invitat din partea unei firme de tâmplărie şi prezentarea problemelor din timpul proiectării şi realizarea unui proiect reuşit privind alegerea tâmplăriei unei construcţii;

idem 1h

8.2.4 Seminar finisare perete exterior:

-perete exterior din diferite materiale de construcţie; -finisarea acestora şi realizarea detalierilor -tehnologii de realizare şi alegerea soluţiei adecvate construcţiei proiectate; - A. Tipul 1 de finisarea pereşilor la exterior: materiale, tehnologie de realizare;

-.aprofundarea teoriei de la curs, cu exemplificări şi realizarea reprezentării unui detaliu pentru finisarea unui perete exterior: alegerea detalierii, a materialelor folosite, reprezentarea în desenul de detaliere a soluţiei alese; - invitat din partea unei firme care produce elemente constructive de închidere a unei construcţii, prezentarea tehnologiilor de realizare, montare şi recomandări privind finisarea la exterior;

idem

2h

8.2.5 Seminar finisare perete exterior. -perete exterior din diferite materiale de construcţie; -finisarea acestora şi realizarea detalierilor -tehnologii de realizare şi alegerea soluţiei adecvate construcţiei proiectate; - B. Tipul 2 de finisarea pereşilor la exterior: materiale, tehnologie de realizare

-.aprofundarea teoriei de la curs, cu exemplificări şi realizarea reprezentării unui detaliu pentru finisarea unui perete exterior: alegerea detalierii, a materialelor folosite, reprezentarea în desenul de detaliere a soluţiei alese; fiecare student va aborda o temă diferită –prin sondare;

idem

1h

8.2.6 Seminar finisare la exterior. -.aprofundarea teoriei de la curs, cu

- zona trotuarului, amenajarea la exterior a unei construcţii; - ancadramente şi decoraţii constructive pentru faţade: materiale şi principii de alcătuire; Lucrare de seminar numărul 2.( detaliere pentru finisare perete exterior şi tâmplărie)

exemplificări şi realizarea reprezentării unui detaliu pentru finisarea unui perete exterior: alegerea detalierii, a materialelor folosite, reprezentarea în desenul de detaliere a soluţiei alese;

idem 1h

• Realizarea acoperirii unei construcţii: - învelitoare ( structura unei învelitori), materiale folosite, elementele de susţinere constructivă a învelitorii ( tipologie), rezolvarea din punct de vedere constructiv şi reprezentarea detalierii şi a detaliilor necesare; Lucrare de seminar pentru învelitorile în pantă.

- pe un caz concret se va rezolva acoperirea unei construcţii cu învelitoarea din materialul ales pentru unul dintre proiectele de arhitectură realizate pe parcursul celor 3 ani de studiu;

idem

2h

8.2.8 Realizarea terasei unei clădiri: straturile terasei, materiale, dimensionare, elementele terasei, proiectarea unei terase. Lucrare de seminar pentru terasa unei construcţii.

- pe un caz concret se va rezolva acoperirea unei construcţii cu învelitoarea din materialul ales pentru unul dintre proiectele de arhitectură realizate pe parcursul celor 3 ani de studiu;

idem

2h

8.2.9 Proiect de reprezentarea detalierilor de arhitectură: alegerea detalierii unui proiect de arhitectură, pentru înţelegerea construcţiei şi a modalităţii de realizare a închiderilor şi a finisării la exterior a construcţiei. Lucrare practică recapitulativă pentru subiectele de detaliere predate pe parcurs: socluri, izolarea infrastructurii unei construcţii, detalierea finisării anvelopei unei construcţii, detalierea tâmplăriei unei construcţii, detalierea acoperirii unei construcţii- lucrare efectuată pe un proiect realizat de studenţi în anul în curs, semestrul 1.

- fiecare student va prezenta un proiect al său şi vor fi realizate detaliile pentru fiecare subansamblu al construcţiei, la scara de reprezentare pentru detaliere, în forma de detaliere adecvată.

idem

2h

Observaţie privind realizarea seminariilor: - Lucrările de seminar pentru această disciplină vor fi executate exclusiv cu ajutorul instrumentelor de reprezentare tehnică tradiţională: teuri, echere, creion de desen tehnic, compas, şabloane, hârtie de desen. Acest lucru este necesar pentru ca studenţii să îşi însuşească pe perioada unui semestru cunoştinţele necesare, pe parcursul seminariilor în atelierele de seminar. În funcţie de decizia care se poate lua în cadrul departamentului de ştiinţe tehnice de comun acord se poate schimba predarea seminariilor elaborate cu ajutorul calculatorului. Examinarea având loc după cerinţa executării detalierii folosind desenul tehnic ca modalitate de reprezentare, cerinţa privind realizarea seminariilor folosind calculatorul nu este posibilă.( studenţii sunt verificaţi în timpul seminariilor pe desene executate de ei în timpul seminariilor, sunt notaţi şi corectaţi pentru însuşirea şi înţelegerea modalităţii de abordare a detalierii unei construcţii) Bibliografie Aceleaşi materiale care sunt prezentate ca suport de curs, la care se adaugă: -proiecte realizate pe parcursul ultimilor ani pe şantierele din ţară/ peste hotare: sub formă de desene-copii prezentate cu acordul proiectantului, la care sunt adăugate filme video cu activitate de şantier; - pe parcursul unor seminare vor fi invitaţi din cadrul unor firme recunoscute ca fabricanţi de materiale de construcţie folosite curent în cadrul şantierelor din ţară, care vor prezenta probleme, mostre de material şi tehnologii de realizare a finisării unei construcţii [ pereţi din gips-carton, cărămidă, sisteme de închidere ( finisare exterioară), tâmplării şi alte materiale de la firme recunoscute din punct de vedere profesional ]


• Pentru predarea cursului, cadrul didactic participă la discuţii de specialitate, seminarii pe tematica de specialitate, prelegeri şi conferinţe organizate de principalele firme de arhitectură şi care utilizează materiale pentru alcătuiri de sisteme privind tehnologii noi de finisare şi alcătuirea acestora. Participarea este continuă, din ultimii cel puţin 20 de ani. • Consultarea documentaţiei de specialitate din mediul professional internaţional, prin participare la târguri internaţionale de specialitate, alături de realizarea unor lucrări de specialitate în spaţiul european contribuie la completarea discuţiilor din cadrul cursurilor- comparativ cu exemplele proiectelor şi şantierelor din ţară. Participarea în trecut la realizarea unor proiecte importante şi cu valoare naţională, la târguri care reunesc specialişti din domeniu, ajută la exemplificări practice privind situaţii de finisare exterioară pentru construcţii speciale. Acest lucru se realizează continuu.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din nota

finală • Curs

Implicarea studenţilor pentru verificarea însuşirii noţiunilor; comentarii pe parcursul predării şi solicitarea unor exemple întâlnite de studenţi din cadrul altor cursuri, proiecte; explicaţii; Analizarea unor exemple pe diferite proiecte de specialitate, cu comentarii şi posibilitatea alegerii altei/altor metode şi soluţii de rezolvare;

În cadrul orelor de curs se verifică frecvenţa şi participarea în timpul cursului, solicitată de cadrul didactic ( sub forma teoretică şi testare, apreciindu-se exprimarea, soluţia şi comentariul făcut- care se adaugă la evaluarea lucrărilor de seminar): -testare scrisă la fiecare curs; -verificare teoretică a înţelegerii noţiunilor predate ( în urma comentariilor şi exprimarea soluţiilor date de fiecare student implicat) -neparticiparea la curs atrage după sine scăderea procentuală ( în funcţie de participare) de la nota finală obţinută;

20%

• Seminar

Implicarea individuală în pregătirea orelor de seminar, folosind notiţele din cadrul orelor de curs; Capacitatea de comentare, soluţionare şi reprezentare a temei date;

Se înregistrează frecvenţa si activitatea din timpul seminarului si soliditatea interacţiunii studentului la temele de seminar, care este notată la fiecare seminar. Lucrările de seminar predate de fiecare student sunt apreciate pentru implicarea studentului şi rezolvarea individuală. Sunt penalizate şi nu sunt acceptate lucrările prezentate cu întârziere sau dacă prezintă informaţii vizibile privind fraudarea lucrării.

20%

10.5 Evaluarea finală

Examen : lucrare practică ce conţine compunerea detalierii cu soluţia aleasă pentru finisare, exemplificarea corectă a tuturor componentelor de realizarea finisării, cu explicitarea dimensiunilor folosite, a denumirii fiecărui element şi strat din alcătuire; Lucrarea mai poate conţine de la 3 la 5 întrebări teoretice pentru verificarea consolidării cunoştinţelor studenţilor

50%

10.6 Standard minim de performanţă • Elaborarea detalierii şi soluţionării finisării la exterior a unei construcţii: organizarea detalierii, soluţia aleasă, folosirea limbajului şi a tuturor explicaţiilor cerute pe parcursul orelor de curs şi a orelor de seminar/laborator • Reprezentarea corectă şi complexă a finisării şi detalierii unui subansamblu constructiv;

• Consolidarea denumirilor de specialitate şi utilizarea lor în lucrările de seminar şi la evaluarea finală, ca şi pe parcursul anilor viitori; • Capacitatea de elaborare profesională a proiectelor de arhitectură coroborând cunoştinţe de detaliere şi finisare; • Completarea continuă a cunoştinţelor de specialitate prin participarea la activităţile de specialitate, la prezentări de proiecte de specialitate , organizate pe plan naţional şi internaţional, integrând noţiuni conexe cu specialitatea, pentru completarea şi înţelegerea adaptării la schimbările care se petrec în contextul vieţii cotidiene a omului;


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Structuri din lemn si metal I 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III / 2013-14 2.6.Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi : vizita Laboratorului de acustica al URBAN –INCERC Bucuresti 3.7 Total ore studiu individual 28 3.9 Total ore pe semestru 56 3.10 Număr de credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•



• Proiectarea structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de constructii;


• Predimensionare structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de constructii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • insusirea notiunilor de baza de statica si rezistenta materialelor

• alegerea solutiilor optime modelare statica a unei structuri

• teori de rezistenta materialelor. 7.2 Obiectivele specifice • cunoasterea caracteristicilor sectionale ale elementelor structurale;

• cunoasterea solicitarilor simple si a efectelor acestora asupra elementelor structurale; • tipuri de actiuni ce se manifesta asupra constructiilor; • cunoasterea principiilor de stabilire a incarcarilor care solicita structurile

constructiilor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs 1 Notiuni fundamentale curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii

filme de prezentare a produselor de constructii aplicatii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Actiuni si incarcari Idem 3 Incarcarea din vant, incarcarea din zapada Idem 4 Incarcarea din variatii de temperaturat, incarcarea din impingerea pamantului

Idem

5 Seism I Idem 6 Seism II Idem 7 Caracteristici geometrice ale sectiunilor Idem 8 Statica constructiilor Idem 9 Structuri static determinate Idem 10 Calculul structurilor static determinate Idem 11 Rezistenta materialelor Idem 12 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale supuse la solicitari simple

Idem

13 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale supuse la solicitari complexe

Idem

14 Grinzi cu zabrele Idem Bibliografie D. R. Mocanu - Rezistenta materialelor Editura tehnica– 2008 T.Muţiu - Elemente de fizica corpului solid şi metalurgie fizică Editura Matrix, Bucureşti, 2001

• Cod de proiectare seismica – P100-1-2006. – seism • Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor – indicativ CR1-1-3-2005. – zăpadă • Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului – indicativ NP 082-2004. –

vânt • Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa – Indicativ NP 112-04 – fundaţii • STAS 10107/0-92 - “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat” • Colecţia STAS 10101 - “Acţiuni în construcţii”

Cod de proiectare seismica – P100-1-2006 – seism 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie


Discutarea continutului disciplinei cu reprezentanti ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de constructii 10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple

Se înregistrează frecvenţa interacţiunii la orele de curs

20%

10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă

conoasterea principalelor tipuri de solicitari; determinarea eforturilor sectionale in structuri static determinate; verificarea unor elemente structurale din punct de vedere al rezistentei.


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Structuri din lemn si metal II 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2013-14 2.6.Semestrul VI 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi : vizita Laboratorului de acustica al URBAN –INCERC Bucuresti 3.7 Total ore studiu individual 20 3.9 Total ore pe semestru 48 3.10 Număr de credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • STRUCTURI DIN LEMN, METAL SI BETON -I- 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•



• Proiectarea structurilor de rezistenta din lemn; • Proiectarea structurilor de rezistenta din metal.


• Predimensionare structurilor de rezistenta din lemn sau metal, pentru diferite tipuri de constructii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei insusirea notiunilor de baza de proiectare a constructiilor cu structura de rezistenta din

lemn si metal 7.2 Obiectivele specifice • cunoasterea caracteristicilor sectionale ale elementelor structurale din lemn si

metal; • cunoasterea comportarii lemnului si metalului la solicitarilor simple;

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs 1 Lemnul- material de constructii curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii

filme de prezentare a produselor de constructii aplicatii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Predimensionare elemente structurale din lemn Idem 3 Calculul elemntelor structurale din lemn Idem 4 Imbinarea elementelor din lemn Idem 5.Sarpante din lemn 6 Lemn lamelar incleiat Idem 7 Metalul material de constructii Idem 8 Predimensionare elemente structurale din metal Idem 9 Contravantuirile structurilor din metal Idem 10 Imbinarea nedemontabile ale elementelor din metal Idem 11 Imbinarea demontabile ale elementelor din metal Idem 12 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale din metal, supuse la solicitari simple

Idem

13 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale din metal, supuse la solicitari complexe

Idem

14 Grinzi cu zabrele din metal Idem Bibliografie Crişan R. - Construcţii din oţel Editura universitară ION MINCU – 2000 Crişan R. - Construcţii din lemn Editura universitară ION MINCU – 2000 Alexe M. - Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structurale Editura Fundaţiei România de Mâine 2010 Darie M. - Acoperişuri cu pante mari Editura Conspres 2000 Muţiu T - Studiul metalelor – Institutul de Cercetare şi Proiectare Aparataj pentru Instalaţii si Utilaj pentru Construcţii, 1985. C.Dalban - Construcţii cu structură metalică. Editura E.Chesaru, Didactică şi Pedagogica – 1997 BUCUREŞTI T. Muţiu, - Materiale inginereşti – Institutul de Cercetare şi Proiectare Aparataj pentru Instalaţii si Utilaj pentru Construcţii, 1999 T.Muţiu - Elemente de fizica corpului solid şi metalurgie fizică Editura Matrix, Bucureşti, 2001 D.Mateescu, I.Caraba - Constructii metalice – calculul şi proiectarea elementelor din oţel Editura Tehnică – BUCURESTI, 19980 P.Simina, L.Negrei - Constructii metalice – Calculul prin metoda stărilorilor limită Editura Didactica şi Pedagogica – BUCURESTI, 1985 Cod de proiectare seismica – P100-1-2006 – seism

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie


• Discutarea continutului disciplinei cu reprezentanti ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de constructii

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple

Se înregistrează frecvenţa interacţiunii la orele de curs

20%


Conoasterea comportarii lemnului si metalului la diverse tipuri de solicitari; Determinarea eforturilor sectionale in elemntele structurale din lemn si metal, pentru structuri static determinate;

Verificarea unor elemente structurale din lemn si metal, din punct de vedere al rezistentei.


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret”

1.2.Facultatea Arhitecură

1.3.Departamentul Arhitecură

1.4.Domeniul de studii Arhitecură

1.5.Ciclul de studii Licență

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitecură


2.1.Denumirea disciplinei Structuri din Beton Armat I

2.2. Codul disciplinei


2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu III 2015-2016 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare

Vp 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 3.5 din care curs 28 3.6 seminar/laborator 14




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat

Examinări 2






4.1 de curriculum •

4.2 de competenţe •


5.1. de desfăşurare a cursului • Cursurile sunt ținute în săli dotate cu resurse didactice multimedia


• Seminariile sunt ținute în săli dotate cu tabla de scris


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• folosirea adecvata a notiunilor fundamentale privind betonul armat utilizat ca material de constructie (compozitie, rezistente mecanice, tehnologie)

• utilizarea curbelor caracteristice ale betonului si otelului

• schematizarea structurilor constructiilor reale prin modele plane alcatuite din bare si aplicarea algoritmilor de determinare a starii de eforturi si deformatii produse de incarcari

• predimensionarea sectiunilor elementelor structurale din beton armat si dimensionarea sectiunilor necesare de armatura

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• formarea capabilitatii de aplicare a principiilor Rezistentei Materialelor la specificul betonului ca material de constructii


7.1 Obiectivul general al disciplinei • dobandirea cunostintelor de baza necesare intelegerii comportarii structurilor din beton armat pentru constructii

7.2 Obiectivele specifice • identificarea particularitatilor betonului (simplu si armat), ca material de constructie, prin comparatie cu materialul ideal elastic si omogen,

8. Conţinuturi


1. Lectie recapitulativa:

• Determinarea caracteristicilor geometrice ale sectiunilor transversale ale barelor (arie, moment static, moment de inertie, modul de rezistenta)

• Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: grinda simplu rezemata, grinda in consola, grinda cu o deschidere si o consola

Prelegere interactivă cu proiecții video

(2 ore)


• Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: cadrul portal, grinda cu zabrele, arcul triplu articulat


(2 ore)


• Solicitarea la intindere / compresiune pura, a barei drepte din material ideal elastic si omogen

• Solicitarea din incovoiere pura a barei drepte, din material ideal elastic si omogen (formula lui Navier)


(2 ore)


• Solicitarea din incovoiere cu forta taietoare, a barei drepte, din material ideal elastic si omogen (formula lui Juravsky)

• Deformatiile structurilor elastice (relatii pentru determinarea directa a sagetilor grinzii simplu rezemate, a consolei si a grinzii dublu incastrate)


(2 ore)

5. Betoane cu lianti minerali • notiuni generale, clasificare

• betonul proaspat, priza betonului, betonul intarit

• rezistente mecanice ale betonului intarit

• tehnologia betonului


(2 ore)

6. Betonul ca material de constructie

• comparatie cu materialul ideal elastic si omogen


(2 ore)

• necesitatea armarii betonului

• avantaje si dezavantaje ale utilizarii betonului fata de alte materiale

scurt istoric al utilizarii betonului armat in Romania 7. Clasificarea betoanelor in functie de rezistenta

• definirea marcii si a clasei betonului

• avantajele utilizarii clasei

• clase de beton standardizate

• factorii care influenteaza rezistenta betonului


(2 ore)

8. Curbele caracteristice ale betonului si otelului:

• Relatia efort unitar – deformatie specifica a betonului sub incarcari

• diagrama caracteristica pentru compresiune si intindere

• modulul de elasticitate al betonului (tangent, secant, echivalent),

• efectul impiedicarii, prin confinare, a deformarii transversale asupra curbei caracteristice a betonului comprimat

• Relatia efort unitar – deformatie specifica a otelului beton

• caracteristici mecanice ale otelurilor pentru beton armat

• diagrama caracteristica pentru intindere si compresiune

• clasificarea armaturilor


(2 ore)

9. Conlucrarea betonului cu armatura din otel

• consideratii generale (aderenta pe suprafata laterala a barelor si ancorarea la extremitati)

• mecanismul aderentei (lipirea, frecarea, inclestarea)

• ancorarea armaturilor (determinarea lungimii de ancorare, mijloace pentru sporirea eficientei ancorarii)


(2 ore)

10. Actiuni exercitate asupra structurilor din beton armat ale constructiilor

• actiuni permanente

• actiuni variabile

• actiuni accidentale

• actiunea seismica


(2 ore)

11. Analiza simplificata a unei structuri in cadre din beton armat

• predimensionarea sectiunilor elementelor componente (placi,


(2 ore)

grinzi, stalpi)

• Intocmirea planului de cofraj al nivelului curent

12. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere pura

• Algoritm de calcul


(2 ore)

13. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere cu forta axiala



(2 ore)

14. Calculul sectiunilor din beton armat la forta taietoare



(2 ore)


1. Popescu, P. – Elemente structurale din beton armat – Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 2003

2. Bratosin, D. – Elemente de mecanica structurilor – Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 2001

3. Postelnicu, T., Munteanu, M. – Beton armat (Note de curs) Partea I, UTCB, 1993

4. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static determinate - UTCB, 2000

Bibliografie facultativa

1. Pascu, R., Georgescu, D. – Beton armat – Curs – partea I si a II-a – Editura CONSPRESS, 2013

2. SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea structurilor din beton armat. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri


1. 1. Aplicatii numerice privind:

• Determinarea caracteristicilor geometrice ale sectiunilor transversale ale barelor.

• Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: grinda simplu rezemata, grinda in consola, grinda cu o deschidere si o consola

Exercitii interactive (2 ore)

2. Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: grinda simplu rezemata, grinda in consola, grinda cu o deschidere si o consola.

• Aplicatii numerice


3. Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: cadrul portal, grinda cu zabrele, arcul triplu articulat



4. Aplicatii numerice privind analiza simplificata a unei structuri in cadre din beton armat

• evaluarea incarcarilor, inclusiv din actiunea seismica

• predimensionarea sectiunilor elementelor componente (placi, grinzi, stalpi)

• Intocmirea planului de cofraj al nivelului curent


5. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere pura si comparatie cu cazul materialului omogen si elastic



6. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere cu forta axiala si comparatie cu cazul materialului omogen si elastic



7. Calculul sectiunilor din beton armat la forta taietoare si comparatie cu cazul materialului omogen si elastic




1. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static determinate - Editura Matrix Rom, 2003

2. Köber, D.- Calculul elementelor din beton armat la stari limita. Vol. I, editura Conspress, 2011

Bibliografie facultativa

2. Gabor, L., Albota, E., Zanfir. M., Enache, R. - Statica Constructiilor - Aplicatii - Editura ConspresS Bucuresti, 2003

3. Pavel, C., Petre, D. - Aplicatii si probleme de statica constructiilor si beton armat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

4. Kiss, Z., Oneț, T. – Proiectarea structurilor din beton armat dupa SR EN 1992-1, Editura abel, 2008


• Continutul disciplinei urmareste dobandirea cunostintelor de baza necesare intelegerii comportarii structurilor din beton armat pentru constructii

• Competentele dobandite creeaza bazele studiului, in semestrele urmatoare, a criteriilor de configurare preliminara a structurilor din beton armat pentru constructii

• Problematica abordata se integreaza in activitatea de pregătire a viitorului arhitect pentru rolul de coordonator al echipei de proiectare, în sensul obținerii capacitatii profesionale privind propunerea soluției constructive optime, cu îndeplinirea tuturor exigențelor impuse construcției

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea cu întrebări şi comentarii pertinente

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

10%

Pregatirea continua pe parcursul semestrului

Testări scrise in saptamanile a V-A si a IX-a

(durata:20 minute, in ultima parte a sedintelor de curs respective)

15%

Competențele specifice acumulate Verificare finala - Examinare scrisa ( durata:2 ore, in ultima sedinta de curs - saptamana a XIV-a)

65%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in rezolvarea aplicatiilor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar

10%


• intelegerea si utilizarea algoritmilor pentru determinarea starii de eforturi si deformatii a structurilor simple incarcate cu forte

• cunoasterea semnificatiei curbelor caracteristice ale betonului si armaturii

• familiarizarea cu premisele pe care se bazeaza obtinerea betonului armat ca material compozit

• intelegerea si utilizarea algoritmilor pentru dimensionarea preliminara a sectiunilor de beton si armatura ale elementelor componente ale structurilor din beton armat


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectură


1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Patrimoniu construit

2.2. Codul disciplinei


2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu III-2015/2016 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A


3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum •

4.2 de competenţe •


5.1. de desfăşurare a cursului • prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia


•


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază in domeniul patrimoniului construit si utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

• Utilizarea cunostinţelor de bază din domeniu pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte specifice

• Fundamentarea teoretica corecta si adecvata a metodelor si principiilor de baza pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului patrimoniului construit

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Integrarea în cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare de restaurare a patrimoniului; rezolvarea sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate

• Valorificarea experientelor profesionale, a cunostintelor patrimoniul construit si transformarea lor în dezvoltarea competenţelor si abilităţilor proprii


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dobândirea principiilor restaurării științifice a patrimoniului construit prin cunoașterea evolutiei conceptelor, a școlilor, teoriilor și doctrinelor de protecție a patrimoniului cultural în contextul civilizației europene

7.2 Obiectivele specifice •Istoria tipologiilor de intervenție, a metodelor, materialelor utilizate în restaurarea monumentelor istorice.

8. Conţinuturi


5. Generalitati, concepte, definitii Powerpoint, prelegere

6. Geneza si evolutia notiunii de patrimoniu

7. Reglementari internationale referitoare la protectia patrimoniului. Carta de la Venetia

8. Reglementari internationale referitoare la protectia patrimoniului. Cartele de la Amsterdam si Granada

9. Legislatia romaneasca referitoare la protectia patrimoniului

10. Evidenta stiintifica a patrimoniului construit

11. Metode si tehnici de cercetare a patrimoniului construit

12. Contributii romanesti teoretice si practice teoria si practica restaurarii monumentelor istorice

13. Lista monumentelor istorice. Arii protejate

14. Tipuri de protectie si interventie

15. Situatia patrimoniului construit din Romania

16. Vizitarea unui sit de patrimoniu construit Dezbateri interactive. Interacțiune cu studentii în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

17. Sinteza

Bibliografie

• Boito, Camillo, Conserver ou restaurer, Les Editions de L'Imprimeur, (1910), 2000

• Choay, Francoise, Alegoria patrimoniului urmata de Sapte propozitii despre conceptul de autenticitate si folosirea acestuia in practica monumentului istoric, Simetria, (1992 resp. 1996), 1998

• Choay, Francoise, The Invention of the Historic Monument, Cambridge University Press, 2001

• Crisan, Mircea, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003

• Glover, Peter, Building Surveys, Butterworth Heinemann, (1983), 2001

• Kovacs, Kazmer, Timpul monumentului istoric, Paideia, 2003

• Nistor, Sergiu, Protectia patrimoniului cultural in Romania. Culegere de acte normative, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2002

• Pickard, Robert, Policy and Law in Heritage Conservation, Spon Press, 2001

Documente internationale referitoare la conservarea patrimoniului cultural

• Charter of Athens (1931/1933)

• The Venice Charter: International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites (1964)

• European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage (1969)

• Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (1972)

• European Charter of the Architectural Heritage (1975)

• Declaration of Amsterdam (1975)

• Recommendation Concerning the Safeguarding and Contemporary Role of Historic Areas (1976)

• The Florence Charter: Historic Gardens (1982)

• Appleton Charter for the Protection and Enhancement of the Built Environment (1983)

• Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe (1985)

• The Washington Charter: Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (1987)

• Charter for the Protection and Management of the Archaeological Heritage (1990)

• Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)

• European Convention for the Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992)

• The Nara Document on Authenticity (1994)

• Charter for the Protection and Management of the Underwater Cultural Heritage (1996)

• Charter on the Built Vernacular Heritage (1999)

• International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)

• European Convention on Landscape (2000)

• Convention on the Protection of Underwater Cultural Heritage (2001)


Bibliografie


•

10. Evaluare


10.4 Curs Dobandirea conceptelor referitoare la interventii asupra monumentelor istorice

Test si eseu 50%+50%



•


09 2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea IF-învăţământ cu frecvenţă/ Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Constructii si tehnologii II (Notiuni de higrotermica) 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

III 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare

Examen 2.8.Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 1 curs 1 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 14 curs 14 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 42 3.8 Total ore pe semestru 56 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în sălă cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cuno

ştin

ţe

teor

etic

e (C

e tre

buie

să

cuno

ască

)


- Identificarea soluţiilor tehnologice pentru asigurarea confortului higrotermic în clădiri. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice .

Depr

inde

ri do

bând

ite (C

e şt

ie s

ă fa

că) 19. După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili :

- Să definească parametri funcţionali necesari de asigurat în vederea realizării confortului higrotermic din cladiri. - Să identifice rolul funcţional al sistemelor în realizarea confortului higrotermic din clădiri.

Abili

tăţi

dobâ

ndite

(Ce

inst

rum

ente

ştie

să

mân

uias

că)

20. După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili să:

- conceapă şi să realizeze spaţiile interioare, părţile componente şi dotările unei clădiri, astfel încât să nu fie periclitată igiena şi sănătatea ocupanţilor (mediul higro-termic, igiena aerului, igiena vizuală şi sanitară).

- contribuie la găsirea de soluţii optime pentru crearea unui mediu propice desfăşurării existenţei umane, ce influenţează calitatea vieţii locuitorilor.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Asumarea responsabilităţii propriilor decizii şi acţiuni în crearea unui mediu propice desfăşurării existenţei umane, ce influenţează calitatea vieţii locuitorilor.

- Disponibilitatea de a relaţiona cu membrii echipei de proiectare şi capabilitatea de a coordona activităţile specifice domeniului instalaţiilor şi lucrărilor edilitare, în calitate de şef de proiect.

- Cunoaşterea şi respectarea valorilor şi eticii profesionale şi identificarea nevoilor proprii de învăţare şi dezvoltare personală şi profesională, contribuind astfel la ridicarea standardului pregătirii superioare a viitorului student arhitect.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea de către studentii arhitecţi a modului de asigurare a condiţiilor de microclimat interior, de confort,

pentru crearea unui mediu propice desfăşurării activităţii şi vieţii umane. 7.2 Obiectivele specifice - Cunoaşterea fenomenelor fizice ce stau la baza proiectării şi realizării spaţiilor inconjurătoare.

- Necesitatea dotării unei clădiri, cu echipamentele adecvate, astfel încât ,să nu fie periclitată sănătatea şi igiena ocupanţilor.

- Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale, specifice, în vederea identificării soluţiilor de proiectare, pentru asigurarea confortului interior din clădiri.

- Lărgirea orizontului formativ al studentului arhitect în vederea însuşirii unui limbaj tehnic care să permită o corectă comunicare interdisciplinară cu specialiştii din domeniul precum şi lucrul în echipă.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Curs introductiv: Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de date, precum şi a cerinţelor şi standardelor de evaluare formativă pe parcursul studiului şi de evaluare finală. Noţiuni generale.

Expunere, discuţii, (Interacţiunea cu studenţii va fi regula de predare)

Este distribuit suportul de curs pe cale electronică la debutul activităţii

2.Confortul în spaţiu arhitectural. Definitie,Confortul higrotermic, igienico-sanitar, vizual, acustic.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Video-proiector

3.Transferul de caldura in constructii, in regim stationar. idem idem 4. Transferul de caldura in constructii, in regim nestationar. idem idem 5. Difuzia vaporilor de apa in regim stationar prin elementele de constructie. idem idem 6. Infiltratia aerului prin elementele de constructie. idem idem 7. Conformarea elementelor de constructie pentru o comportarea higrotermica corespunzatoare.

idem idem

Bibliografie : � Dan Ghiocel, s.a. - Constructii Civile, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1985

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Competenţele dobândite vor fi utile angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul proiectării de arhitectură, design interior şi urmărirea lucrărilor pe şantier. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Probă scrisă, durata evaluării 2 ore

100%

10.6 Standard minim de performanţă Conformarea elementelor de constructie pentru o comportarea higrotermica corespunzatoare.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

21. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea IF-învăţământ cu frecvenţă/ Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Instalaţii in constructii 2.2. Codul disciplinei DTD 2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de

evaluare examen 2.8.Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 1 curs 1 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 14 curs 14 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 42 3.9 Total ore pe semestru 56 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Cursurile se desfăşoară în sală cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cuno

ştin

ţe

teor

etic

e (C

e tre

buie

să

cuno

ască

)


- Cunoaşterea sistemelor de instalaţii aferente clădirilor - Identificarea soluţiilor tehnologice de realizare a instalaţiilor pentru asigurarea confortului interior în clădiri. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice privind impactul asupra mediului interior şi exterior al tuturor

sistemelor de instalaţii

Depr

inde

ri do

bând

ite (C

e şt

ie s

ă fa

că)

22. După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili :

- Să definească parametri funcţionali necesari de asigurat în vederea realizării confortului interior - Să identifice rolul funcţional al sistemelor de instalaţii în realizarea confortului interior din clădiri - Să cunoască diversele materiale şi echipamente de instalaţii precum şi tehnologiile de punere în operă a acestora

Abili

tăţi

dobî

ndite

(C

e in

stru

men

te

ştie

să

mîn

uias

că) 23. După parcurgerea disciplinei studenţii vor fi capabili să:

- Să selecteze materiale şi tehnologii adecvate condiţiilor de alcătuire şi amplasare a instalaţiilor pentru asigurare a confortului fără

a agresa din punct de vedere estetic aspectul spaţiului interior.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Disponibilitatea de a relaţiona cu membrii echipei de proiectare şi capabilitatea de a coordona activităţile specifice domeniului

instalaţiilor în calitate de şef de proiect - Cunoaşterea şi respectarea valorilor şi eticii profesionale şi identificarea nevoilor proprii de învăţare şi dezvoltare personală şi

profesională, contribuind astfel la ridicarea standardului pregătirii superioare a viitorului student arhitect.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Cunoaşterea de către studentii arhitecţi a modului de asigurare a condiţiilor de microclimat interior, confort, în vederea creerii unui mediu propice desfăşurării activităţii şi vieţii umane, prin echiparea construcţiilor cu instalaţii şi asigurarea clădirilor cu utilităţi tehnico-edilitare.

7.2 Obiectivele specifice - Cunoaşterea sistemelor de instalaţii cu care sunt dotate clădirile, în vederea conceperii şi realizării spaţiilor interioare, a dotărilor unei clădiri, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena

oamenilor. - Cunoaşterea funcţionării sistemelor de instalaţii, precum şi interacţiunea complexă a acestor

sisteme cu clădirea . - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice în vederea identificării soluţiilor

de instalaţii, pentru asigurarea confortului interior al unei clădiri. - Lărgirea orizontului formativ al studentului arhitect în vederea însuşirii unui limbaj tehnic care să

permită o corectă comunicare interdisciplinară cu specialiştii din domeniul instalaţiilor precum şi lucrul în echipă.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Curs introductiv: Obiectivele disciplinei şi competenţele dobândite ca rezultat al învăţării, precizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, a surselor de date, precum şi a cerinţelor şi standardelor de evaluare formativă pe parcursul studiului şi de evaluare finală. Noţiuni generale.

Expunere, discuţii, (Interacţiunea cu studenţii va fi regula de predare)

Este distribuit suportul de curs pe cale electronică la debutul activităţii

2. Instalaţii de încălzire : Incalzirea centrală, sisteme de încălzire centrală : locală, cu apă caldă, cu aer cald. Corpuri de incalzire : tipuri; Instalaţii de încălzire prin radiaţie; materiale.

Expunere, discuţii Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia

Video-proiector

3. Instalaţii de încălzire Centrala termică şi gospodăria de combustibil : clasificarea şi amplasarea centralelor termice, alcătuirea generală, echiparea şi organizarea spaţiului unei centrale termice .

idem idem

4. Instalaţii sanitare : Instalaţii interioare de apă rece / apă caldă menajeră: reţele; obiecte sanitare; hidrofor. Instalaţii de canalizare menajeră şi pluvială.

idem idem

5. Instalaţii pentru prevenirea şi combaterea incendiilor: Notiuni despre siguranta la foc a constructiilor; scenarii de securitate la incendiu. Echiparea cladirilor cu instalatii de stingere a incendiilor – norme generale, legislatie in vigoare,

idem idem

6.Instalaţii de ventilare / climatizare. Asigurarea purităţii aerului şi a confortului termic (integral la climatizare). Canale de aer. Dispozitive de introducere / evacuare a aerului în / din încăperi; circulaţia aerului în incinte ventilate

idem idem

7.Instalaţii electrice. Surse; reţele de transport; consumatori. Sisteme de iluminat – interior / exterior (arhitectural) şi instalaţii de curenţi slabi :TV, fibră optică, control acces, reţele de calculatoare. Instalaţii electrice de forţă. Surse de lumina si aparate de iluminat.

idem idem

idem idem

Bibliografie � NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. Instalaţii de încălzire şi reţele termice. EDP, Bucuresti, 1985 � NICULESCU, N; DUTA, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. Instalaţii de ventilare şi climatizare. EDP, Bucuresti, 1982 � VINTILA, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. Instalaţii sanitare şi de gaze. EDP, Bucuresti, 1995 � BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001 � Manualul de instalatii. Vol. I, S, E. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002 � ILINA, M. ş.a. Instalaţii de încălzire şi reţele termice. Ed.Didactică Pedagogică, Bucureşti, 1980 � PETRESCU, A; DUTA, GH; VASILESCU, P. Instalaţii de încălzire în ansambluri de clădiri. Editura Tehnică, Bucureşti, 1966

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Competenţele dobândite vor fi utile angajaţilor care-şi desfăşoară activitatea în domeniul proiectării de arhitectură, design interior şi urmărirea lucrărilor pe şantier. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Probă scrisă,

durata evaluării 2 ore 100%


- Cunoaşterea sistemelor de instalaţii aferente clădirilor

- Identificarea soluţiilor tehnologice de realizare a instalaţiilor pentru asigurarea confortului interior în clădiri. - Cunoaşterea şi utilizarea reglementărilor tehnice actuale specifice.


09.2015

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura si dezvoltare durabile – Principii si tehnologii 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 / 2013-14 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de

evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 2 Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • - 4.2 de competenţe • - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•



• cunostinte de baza in proiectarea arhitecturii ecologice si solare • cunostinte de baza in materie de tehnologii si materiale ecologice

Competenţe

transversale • introducere in proiectarea de arhitectura si urbanism durabile - suport pentru activitatea de la Atelier • suplimentare a cunostintelor despre materiale si tehnici de constructie ecologice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • introducere in principiile proiectarii ecologice 7.2 Obiectivele specifice • relationarea la context, introducere in arhitectura vernaculara, arhitectura

solara, arhitectura mobila, adaptabila, familiarizarea cu tehnologia si materialele ecologice, normele si label-urile (pasiv, minergie, minergie eco, eco plus), alegerea dezvoltarii durabile dpdv ecologic, economic, social, cultural, fiziologic.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. introducere in sustenabilitate Powerpoint 2.arhitectura vernaculara vs arhitectura culta 3.studii de caz 4.arhitectura solara 5.fisa tehnica solar house 1 6.fisa tehnica solar house 2 7.standarde 8.vizita fabrica/INCERC 9.fatade inteligente 10. urbanism durabil 11. utopii, manifeste, strategii 12-13. conferinte invitati externi 14. prezentare si discutii analize Bibliografie J. Acebillo, Culture of Territory, Accademia di Architettura Mendrisio (AAM), 2006 D. Schwarz – Solar Architecture, AAM, 2005 P. Rahm – Physiological Architecture, P. Oliver – Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997 M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004. A. Pini, Architettura e vetro, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002. V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981 A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhäuser 1999


Bibliografie


• pregatirea studentilor pentru proiectarea ecologica si durabila, in vederea viitoarei alinieri la normele si strategiile europene si internationale de reducere a amprentei de carbon in constructii

10. Evaluare


10.4 Curs - Concept si integrare - Structura - Material - Scheme functionale - Detalii - Imagine

Analiza a unei cladiri ecologice/pasive existente- lucrare de grup (macheta,

documentare)

50%

- Gradul in care propunerea raspunde necesitatilor - Enumerarea etapelor de interventie, a materialelor folosite - Argumentarea solutiei alese

Propunere de reabilitare a propriei locuinte - individual (planuri, descriere)

50%



• intelegerea principiilor arhitecturii si dezvoltarii durabile


fiŞa disciplinei universitatea “spiru haret”...

Documents