plan sectorial ader 2020 - madr.ro · proiectul ader 12.2.1/2015 –faza 4/2018 au fost derulate 3...
Post on 01-Sep-2019
18 Views
Preview:
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL– ADER 2020
Contractor: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului București, INCDPAPM-
ICPA București
Obiectivul general (acronim):
Numărul / codul proiectului: ADER 12.2.1. Contract: 12.2.1/2015
Anul începerii: 01.10.2015 Anul finalizării: 31.10.2018 Durata: (luni) 37
Denumirea proiectului: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Denumire: Etapa 4 „Bază de date georeferențiată accesibilă de autoritățile
publice centrale și locale suport pentru implementarea politicilor agricole și
de agromediu”
Persoana de contact: Dr. VRÎNCEANU ANDREI
Date de contact: Tel: 021/3184458/252, Fax: 021/3184348, e-mail:
andrei.vrinceanu@icpa.ro B-dul Mărăşti nr. 61, sect. 1, Bucureşti
Obiectivul Proiectului: Conservarea și valorificarea în sisteme
informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor
resurselor de sol
Obiectivele fazei:
• Dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru
resursele de sol la nivel de UAT la scări mari SIGSTAR10K,
SIGSTAR5K s-a realiza în Activitatea IV.1 “Dezvoltarea SIG la nivelul
selecției de UAT (Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000
(1:5 000)”;
• Utilizarea bazelor de geo-date ca suport pentru
implementarea politicilor agricole şi de agromediu se va realiza în
cadrul activității IV.2 Dezvoltarea unei interfețe prietenoase pentru
autoritățile publice centrale şi locale în vederea utilizării SIG realizate în
proiect pentru implementarea politicilor agricole şi de agromediu.
• Diseminarea rezultatelor a fost realizată în cadrul activității
IV.3. Diseminarea rezultatelor
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Obiectivele specifice ale proiectului:
inventarierea informaţiilor existente de sol (pe suport electronic
sau letric);
elaborarea metodologiei de agregare a informaţiilor geo-
referenţiate de sol cu informaţii din alte surse;
dezvoltarea SIGSTAR200+, al resurselor de sol 1:200.000
actualizat cu informaţii din alte surse;
cuplarea datelor georeferenţiate din SIGSTAR200+ cu datele din
blocurile fizice delimitate în sistem IACS;
dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru resursele de
sol la nivel de UAT la scări mari SIGSTAR10K, SIGSTAR5K;
utilizarea Bazelor de geo-date ca suport pentru implementarea
politicilor agricole şi de agromediu;
diseminarea rezultatelor
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Rezultatele scontate pentru atingerea obiectivelor:
Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol și teren asociat
blocurilor fizice din sistemul IACS;
Îmbunătățirea acurateții informației din hărțile de sol 1: 200 000 prin
luarea în considerare a datelor privind utilizarea terenului;
Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol și teren pentru scări
mari (1: 5 000 și 1: 10 000) pe baza materialul cartografic elaborat
de OJSPA în Programul național de monitorizare sol-teren pentru
agricultură;
Valorificarea cercetărilor anterioare în contextul fundamentării și
implementării noilor politici agricole comunitare, dar și a PNDR
2015-2020;
Crearea unor baze de date georeferențiate pentru elaborarea,
implementarea și gestionarea politicilor de dezvoltare a sectoarelor
agriculturii românești și a dezvoltării rurale, în conformitate cu
strategia europeană în domeniul PAC precum și cu cerințele impuse
de modificările climatice.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Faza 4/2018 – Bază de date georeferențiată
accesibilă de autoritățile publice centrale și locale
suport pentru implementarea politicilor agricole și
de agromediu
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Au fost derulate 3 activităţi, conform planului de realizare:
Activitatea IV.1 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT
(Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000 (1:5 000);
Activitatea IV.2 Dezvoltare unei interfețe prietenoase pentru
autoritățile publice centrale și locale în vederea utilizării SIG
realizate în proiect pentru implementare politicilor agricole și de
agromediu;
Activitatea IV.3 Diseminarea rezultatelor
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Activitatea IV.1 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT
(Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000 (1:5 000)
Figura 1.1. Principiile de bază utilizate în agricultura de precizie
În prezent sistemele informatice geografice reprezintă o tehnică de lucru tot mai des utilizată, atât în
domeniul cercetărilor teoretice dar mai cu seamă în foarte multe activități practice, cu arii de interes
extrem de largi: cartografiere de înaltă acuratețe, managementul terenurilor (fig. 1.1) şi al resurselor
naturale, dezvoltarea şi planificarea mediului etc. Aceste sisteme informatice permit combinarea de
componente informaționale de diferite tipuri (cifre, imagini - ortofotoplanuri, hărţi etc.) şi raportarea la
coordonate geografice devenind astfel informații complexe referențiale spațial - geo-date, utilizate prin
intermediul componentelor hardware (unități PC, PDA, GPS etc.) şi software (produse informatice
ARC/INFO, ArcGIS, GRASS etc.) și coordonate de componenta umană
Principalele surse de date care au fost utilizate în vederea realizării obiectivului
propus și a dezvoltării au fost:
hărțile unităților de sol –teren în format pe hârtie, realizate de către OJSPA în
cadrul Sistemului național de monitorizare sol – teren pentru agricultură;
sistemul informat geografic al resurselor de sol SIGSTAR200K;
modelul digital al terenului (Shuttle Radar Topography Mission – SRTM30)
harta topo a României scara 1:25 000;
baza de date ale unităților administrative ale României;
baza de date privind utilizarea terenurilor după metodologia FAO-LCCS;
imagini satelitare constituite din ortfotoplanuri;
baza de date ale blocurilor fizice delimitate în sistemul IACS;
baza de date ale ecosistemelor forestiere din România
La dezvoltarea sistemului informatic SIGSTAR10K / SIGSTAR5K trebuie să prevadă
valorificare tuturor resurselor existente, care să aibă la bază o analiză riguroasă a
conținutului acestora, dar și a costurilor care le implică, care să asigure un standard
de înaltă acuratețe a informației geo-referențiate.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
IV.1.1 Achiziția datelor primare necesare în acord cu obiectivul
a fi realizabil.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Hărțile unităților de sol –teren în format pe hârtie, realizate de
către OJSPA în cadrul Sistemului național de monitorizare sol
– teren pentru agricultură.
Figura 1.2. Distribuţia foilor de hartă pentru
harta de soluri 1:200 000
In decurs de trei decenii, între 1964 şi
1994, a fost elaborată şi publicată harta de
soluri a României la scara 1:200 000, sub
coordonarea, iniţial, a lui N. Cernescu şi
ulterior a lui N. Florea (Fig. 1.2). Fiecare
dintre cele 50 de foi ale acestei hărţi
cuprinde o cartogramă geomorfologică -
litologică, o cartogramă geobotanică, date
climatologice pentru unele staţii
meteorologice din zona respectivă,
precum şi unele profile pedo-morfografice
referitoare la secţiuni reprezentative din
zonă. Legenda hărţii în ansamblul ei
include 470 unităţi taxonomice de sol,
câteva semne suplimentare şi 22 unităţi de
textură a orizontului superior al solului.
Legenda celor două cartograme cuprinde
elemente corespunzătoare privind unităţile
şi formele de relief, rocile de suprafaţă şi
asociaţiile vegetale, specifice diferitelor foi.
Harta 1:200 000 este în prezent
digitizată şi stocată pe calculator.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Sistemul informat geografic al resurselor de sol
SIGSTAR200K - harta de soluri 1:200 000 este parte componentă a
Sistemului Informatic Geografic al Resurselor de Sol “SIGSTAR-200”, fiind
realizat pe baza informaţiilor conţinute în cele 50 de foi de hartă care alcătuiesc
Harta solurilor scara 1:200 000
Primul pas în realizarea SIGSTAR-200 a fost trecerea foilor de hartă mai vechi (28
din 50), realizate conform unei legende care nu se mai foloseşte, în noua legendă
publicată în anul 1994. Deoarece nu a existat o corespondenţă „unu-la-unu” între
cele două legende – veche şi nouă – această operaţiune a condus nu numai la
schimbarea denumirii unităţilor cartografice de sol, ci uneori şi a limitelor unor unităţi
teritoriale de sol. Prin urmare, pentru foile de hartă mai vechi, în SIGSTAR-200 s-a
introdus varianta actualizată conform noii legende, şi nu varianta tipărită.
Datele cartografice s-au introdus în SIG prin două metode: (1) scanare-subţiere-
vectorizare, pentru foile de hartă elaborate în noua legendă şi la care au existat
originalele de editare ale hărţilor tipărite; (2) digitizare după un mylar (calc) elaborat
special, pentru foile care au necesitat actualizare conform noii legende, sau pentru
care nu a fost disponibil originalul de editare. După introducere şi construirea
topologiei, datele cartografice au fost transformate în coordonate Gauss-Krüger şi
stereo `70, pe elipsoid Krasovsky 1940, datum Pulkovo 1942.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Sistemul informatic geografic al resurselor de sol “SIGSTAR-200” a fost realizat la
Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în scopul de a dispune de un
instrument care să ajute la implementarea strategiei de utilizare durabilă a resurselor
naturale, adresându-se atât decidenţilor de la nivel ministerial şi judeţean, cât şi
cercetătorilor (fig. 1.3).
Figura 1.3 Harta solurilor României la scara 1:200 000.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Modelul Digital de Teren (Shuttle Radar Topography
Mission – SRTM30) Pentru realizarea unui MDT de rezoluţie medie, utilizabil chiar pentru modelări hidrologice de
ordin general, s-a optat pentru corectarea modelului SRTM inițial cu pasul de 90 m. NASA
Shuttle Radar Topographic Mission (SRTM) este un proiect internaţional derulat de National
Imagery and Mapping Agency (NIMA) şi de NASA.
Acest Model Digital al Terenului (fig. 1.4) se apropie destul de mult de modelele realizate pe
baza hărţilor topografice detaliate şi poate fi utilizat pentru diferitele aplicaţii, dar şi ca suport
cartografic pentru hărţi la scări mai mari de 1:50 000
Figura 1.4. Modelul SRTM pentru România
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Baza de date privind utilizarea terenurilor după metodologia FAO-LCCS
cunoscută ca harta LCCS – Land Cover Classification System sau Sistemul de
clasificare a acoperirii terenurilor (LCCS) a fost dezvoltat de către FAO şi UNEP şi
permite comparaţii ale claselor de acoperire a terenului fără a ţine cont de scară, tipul
de folosinţă, metoda de colectare a datelor sau localizarea geografică. Este un sistem
flexibil, aplicabil pe toate zonele climatice şi pe toate condiţiile de mediu, fiind
compatibil cu alte sisteme de clasificare (fig. 1.5)
Figura 1.5 Harta LCCS pentru România
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Imagini satelitare constituite din ortfotoplanuri realizate în cadrul Agenţiei
Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acest tip de data a fost
realizat la scara 1:5000 şi cu rezoluţia de 50 cm, pentru întreaga ţară. În fig. 1.6
este prezentat un astfel de ortofotoplan pentru o zonă din judeţul Argeş.
Zborurile au fost efectuate în perioada 2003-2005
Figura 1.6 Ortofotoplan scara 1:5 000 în zona lacului de
acumulare Cerbureni, pe râul Argeş
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Baza de date ale blocurilor fizice delimitate în sistemul IACS dezvoltată
odată cu momentul aderării la Uniunea Europeană.
• Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a realizat o serie de
activităţi pentru crearea LPIS, pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt
identificate blocurile fizice.
• S-a realizat prin crearea un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel
naţional.
• Aceste două tipuri de date (ortofoto şi blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem
de informaţii geografice (GIS). În plus, a fost realizată şi pre-identificarea
parcelelor agricole, fermierii înregistraţi în Registrul Fermelor primind
materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate blocurile
fizice) pe care şi-au localizat parcelele declarate în Registrul fermelor pe
acest material.
• Datele declarate de fermieri în cererea de plată sunt introduse în baza de
date IACS a cererilor. Suprafaţa agricolă a fiecărui bloc fizic este cunoscută
după încheierea procesului de digitizare, iar suma suprafeţelor parcelelor
declarate de fermieri în cadrul unui bloc fizic este comparată cu suprafaţa de
referinţă a blocului fizic.
• LPIS în România se bazează pe ortofotoplanuri şi Blocuri Fizice. Se
estimează că numărul de blocuri fizice necesar în România este 2-3
milioane, numărul mediu estimat de Blocuri fizice pe fiecare comună este
821, iar suprafaţa medie estimată pe Bloc Fizic este 6 ha
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
IV.1.2. Procedura de prelucrare a
datelor/informațiilor geografice în format digital
Metodologia de lucru elaborată a impus respectarea cu
strictețe a procedurii de prelucrare a datelor geografice
din format letric (pe hârtie) în formatul digital impus de
suita de programe utilizate în vederea realizării SIG.
Pașii procedurali care au fost parcurși au fost:
scanarea hărților/planurilor de pe formatul letric;
transferul/conversia datelor obținute în formatul
cerut de suita de programe folosite în prelucrarea,
construirea și dezvoltarea SIG
digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului
tematic (map layout)
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.7. Sursă de date primare în format analogic. Harta
unităților de sol teren UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.8.Geo-referențierea surselor de date primare. Raportarea imaginii la un sistem
de coordonate
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.9. Preluarea sursei de date și demararea dezvoltării SIG pentru scări de detaliu
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.10. Digitizarea hărții și atribuirea de informații bazei de date a SIG
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
IV.1.2.1 Scanarea hărților /planurilor de pe formatul letric
Această procedură a presupus utilizarea unui scanner de înaltă rezoluție,
care a făcut posibilă obținerea unor imagini raster cu o rezoluție de 600 dpi.
Procesul de scanare fost parcurs în trei etape:
pregătirea materialului în vederea scanării. Stratul tematic a fost
structurat in așa fel încât în momentul trecerii acestuia în dreptul
fotodiodelor să nu se obțină părți de imagine care ar putea introduce
erori, sau mai grav să nu ofere informații (materialul să fie blurat sau
alb/negru);
pregătirea datelor în vederea transferului din format letric în format digital.
S-a stabilit rezoluția materialul și formatul în care va fi înregistrat;
finalizarea procesului de scanare și vizualizarea/validarea imaginii obținute
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
IV.1.2.2 Transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de
suita de programe folosite în prelucrarea, construirea și dezvoltarea
SIG
Acest pas a ținut cont de trei aspecte deosebit de importante, și anume:
cât de mult timp necesită pregătirea datelor;
cât de mult timp necesită prelucrarea în vederea introducerii
datelor/atributelor;
în ce mod afectează gradul de acuratețe al datelor capturate în
procedeul anterior.
Având în vedere acuratețea informației furnizate și gradul mare de
conversie a informației (gradul de citire în mediul GIS/CAD) s-a ales un
format de compresie/arhivare cu o pierdere cât mai mică calitativă,
respectiv formatul TIFF
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
IV.1.2.3 Digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout)
Acest proces a fost realizat prin metoda on screen, și a cuprins 2 etape,
deosebit de importante:
1) georeferențierea - în care imaginea scanată și comprimată a fost aliniată la un
sistem de coordonate, devenind o formă de date spațiale, prin raportarea la un
sistem de coordonte definit prin parametri cum sunt proiecția și punctul de origine.
Alinierea sau raportarea la sistemul de coordonate s-a realizat prin identificarea (sau
fixarea) a unor puncte a căror locație (longitudine/latitudine, coordonate rectangulare) au
fost stabilite cu acuratețe foarte ridicată. De asemenea foarte important a fost
desemnarea sistemul de proiecție în care a fost realizată harta anterior prelucrării prin
scanare și introducerii în programul de prelucrare a acesteia. Pentru România la ora
actuală se folosește din anul 1971 Proiecția Stereografică 1970 pe plan secant unic pe
elipsoidul Krasowski.
În definirea stratului de lucru al SIG dezvoltat pentru scări de detaliu 1:10 000/ 1:/5 000
au fost introduși următorii parametrii specifici proiecției Stereografice 1970:
Code: Stereo 70;
Description: Sistemul de proiecție Stereo 1970;
Coordinate System Type: Geodetic;
Datum: Pulkovo 1941;
Oblique: Stereographic;
Northing: 500 000 Easting: 500 000;
Projection Parameters - Origin latitude: 46d Origin longitudine: 25d;
Scale reduction: 0.9998
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
2) vectorizarea materialelor de lucru prin crearea unui strat de lucru (work layout) sau
coverage, transpus într-un format de date de tipul geodatabase care a implicat:
• o colecție de straturi tematice;
• stocarea într-un director coverage;
• crearea topologiei pentru poligon;
• introducerea și stocare atributelor în baza de date.
În această a doua etapă de lucru, căreia s-a alocat cel mai mult timp datorită gradului
mare de complexitate (scara 1:5 000), s-a utilizat funcția zoom din meniul Editing, lucru
care a permis trasarea poligoanelor conform delimitării făcute de pedologul din cadrul
OJSPA in momentul în care a fost realizată harta în format analitic (pe hârtie). Folosirea
funcției zoom în timpul digitizării/vectorizării și trasarea cât mai fidelă a curbelor/liniilor care
definesc poligonul a crescut gradul de acuratețe al datelor astfel obținute, principiul după
care s-a lucrat a fost cu cât zoom-ul este mai mare cu atât precizia vectorizării este mai
ridicată.
Alegerea reprezentării datelor în format vector a fost dată de larga paletă de utilizare în
mediile GIS, acest format fiind cel mai indicat pentru realizarea hărților tematice și, de
asemenea, reprezintă o sursă importantă de date pentru construirea altor categorii de date
spațiale, devenind astfel instrumentul ideal al autorităților în luare unor decizii, prin modul
de agregare al acestor (foarte convertibil) și timpul de răspuns la solicitare dată (foarte
redus).
Introducerea atributelor în câmpurile aferente poligoanelor a fost efectuată manual astfel
încât prin dublă verificare (a câmpului de lucru și a legendei) posibilitatea introducerii de
erori să fie cât mai scăzută.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.11. Harta unităților de sol SIGSTAR 200+ din cadrul UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.12. Baza de date a SIGSTAR 200+, aferente UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.13. Harta unităților de sol SIGSTAR 5K din cadrul UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.14. Baza de date a SIGSTAR 5K aferente UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
III.3.3 Rezultate și discuții
Din analiza comparativă a celor două baze de date luate în considerare (SIGSTAR 200+
vs. SIGSTAR 5K) reiese fără echivoc importanța pe care o au bazele de date pentru
scări de detaliu.
Densitatea foarte mare de poligoane, în cazul SIGSTAR 5K al UAT Homoroade de peste
10 ori mai mare, oferă informații cu privire la resursa de sol existentă ținând cont de
particularitățile specifice unităților de relief din cadrul UAT, și mai cu seamă de formele
de mezo și microrelief care se întâlnesc în teritoriu.
Structurarea și dezvoltarea acestui tip de SIG generează informații utile provenite din
surse de date primare, materiale care cuprind informații specifice teritoriului cartat, astfel
că elaborarea unui SIG pentru scări mari (1:10 000 sau 1:5 000) a implicat colaborarea
(chiar dacă nu în mod necesar directă) a specialiștilor în domeniul științei solului.
Sistemele informatice de acest tip, așa cum au fost construite bazele de date aferente,
posedă capacitatea de a integra pe viitor și alte tipuri de date, provenite din alte surse
conexe, de a putea analiza cantitativ și-n unele cazuri (cum este cazul bonitării) calitativ
resursele de sol/teren disponibile în agricultură, ceea ce permite o mai bună descriere a
realității comparativ cu alte baze de date dezvoltate la scării medii și mari.
Construirea și dezvoltarea SIG al resurselor de sol/teren pentru scări mari permite, pe
baza relațiilor, conexiunilor și topologiei specifice bazelor de date de acest fel, facilitarea
luării deciziilor în timpul cel mai redus și cu acuratețea cea mai mare.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Aplicațiile care se pot face pe baza SIG-ului dezvoltat asigură posibilitatea de a apela
la instrumentele și funcțiile de necesare pentru stocarea, analiza și afișarea
informațiilor despre sau anumite aspecte critice (spre exemplu ridicarea apei freatice,
sau extinderea deflației eoliene) pe suprafețe relativ mici, dar importante la nivel local,
cu ajutorul cărora putându-se lua decizii operționale într-o anumită arie a unității
administrative.
Componentele cheie ale acestui tip de SIG sunt la fel ca la majoritatea bazelor de date
interoperabile, și anume:
instrumente pentru introducerea și manipularea informațiilor geografice, economice;
sistem de gestiune a bazelor de date;
instrument care permite crearea de hărți utilizate pentru analiză, interogare,
cuplare;
generarea de grafice, rapoarte necesare factorilor de decizie;
prezintă o interfață grafică foarte practică utilizatorilor de nivel mediu
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.57. UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.58. Harta hipsometrică a UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.59. Harta unităților de sol SIGSTAR200K a UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.60. Harta unităților de sol SIGSTAR5K a UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.61. Harta folosinței terenurilor FAO-LCCS a UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 1.62. Harta folosinței terenurilor LPIS-IACS a UAT Homoroade, jud. Satu Mare
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Activitatea IV.2 Dezvoltarea unei interfețe prietenoase
pentru autoritățile publice centrale și locale în
vederea utilizării SIG realizate în proiect pentru
implementarea politicilor agricole și de mediu
În timpul acestei etape o parte din efortul echipei de lucru s-a îndreptat în
dezvoltarea unui website care să răspundă cerințelor proiectului, dar și să poată
oferi posibilitatea transferului de geodate – furnizarea de e-servicii pentru
potențialii utilizatori.
Ca atare pentru buna desfășurare a efortului tehnic, material și uman s-a ales
dezvoltarea website-ului în platforma suitei de programe Microsoft Office –
Publisher. Această alegere a ținut seama de structura informațională stabilă pe
care o oferă suita de programe Office furnizate de Microsoft prin programul
Publisher, ușurința și gradul mare de accesibilitate la platforma de internet prin
browser-ul internet explorer al companiei.
Acest lucru a putut permite realizarea de modificări la structură, legături
(hyperlink-uri) foarte rapide și ușor de realizat pentru echipa de lucru, evoluția site-
ului fiind foarte dinamică.
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Structura website-ului a fost stabilită a avea 6 secțiuni de informații, după cum urmează:
pagina de start – INTRODUCERE –informații cu privire la beneficiar (în speță
Ministerul Agriculturii), denumirea proiectului, durata de desfășurare a acestuia, un scurt
intro prin care s-a avut în vedere ce și-a propus proiectul prin tema aleasă (fig.2.1.);
cea de-a doua secțiune – DESPRE –un rezumat al proiectului prin care să fie reliefată
importanța temei propuse și gradul de noutate pe care îl aduce acest proiect de
cercetare (fig.2.2.);
în a treia secțiune – OBIECTIVE - sunt prezentate obiectivele generale ale proiectului
ADER 12.2.1 (fig.2.3.);
a patra secțiune – RAPOARTE – găzduiește rapoartele fiecărei etape desfășurate,
acestea putând fi vizualizate, facilitând astfel accesul rapid la informație (fig.2.4.);
în cea de a cincea secțiune – SETURI DE DATE – sunt disponibile informațiile rezultate
din SIG dezvoltate in cadrul proiectului, acestea fiind stocate în formă livrabilă de hartă
sau baza de date de tipul fișier excel (fig.2.5).
Informațiile livrabile cuprind date cu privire la:
dispunerea fizico geografică, dimensiunea și localitățile care compun UAT-ul;
hipsometria (altitudinea absolută) a suprafeței UAT;
dispunerea spațială a unităților cartografice de sol din cadrul bazei de date de soluri
SIGSTAR200k și a SIGSTAR5K;
gradul de acoperire a terenurilor corespunzător bazei de date concepute după
metodologia FAO-LCCS;
folosința terenurilor agricole furnizate din baza de date a LPIS-IACS;
ultima secțiune – CONTACT – așa cum am denumit-o prezintă datele de contact la care
se pot obține informații cu privire la baza de date realizate în cadrul proiectului (fig.2.6).
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 2.1. Secțiunea 1 – INTRODUCERE – a website-ului Sistemului informatic geografic
al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-
LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 2.2. Secțiunea 2 – DESPRE – a website-ului Sistemului informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-
LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 2.3. Secțiunea 3 – OBIECTIVE – a website-ului Sistemului informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-
LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 2.4. Secțiunea 4 – RAPOARTE – a website-ului Sistemului informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-
LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 2.5. Secțiunea 5 – SETURI DE DATE – a website-ului Sistemului informatic geografic
al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-
LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Figura 2.5. Secțiunea 5 – CONTACT – a website-ului Sistemului informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS)
şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
Activitatea IV.3 Diseminarea rezultatelor
În perioada 30 iun - 9 iulie, a fost organizată de către Surveying Geology Environment
Management (SGEM) Society cea de-a 18-a Geoconferință Internațională
Multidisciplinară, unde, în cadrul secțiunii Soluri și Ecosisteme Forestiere am participat cu
un articol.
Lucrarea prezentată a fost publicată în volumul editat cu acestă ocazie, acesta fiind
încadrat ISI Proceedings:
Dr. Andrei George Vrînceanu, Dr. Anca-Rovena Lăcătușu, Dr. Amelia Anghel, Irina
Moraru, Prof. Dr. Mihail Dumitru, 2018. The effects of the aridity phenomenon
intensification on the vegetal land cover in the Eastern Romanian Plain, 18th
International Multydisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2018, Conference
Proceedings volume 18, ISBN 978-619-7408-43-0, ISSN 1314-2704, DOI:
105593/sgem2018/3.2
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
În perioada 17-19 septembrie a anului în curs, la sediul Oficiului Județean pentru
Pedologie și Agrochimie Satu Mare, a avut loc o întâlnire de lucru cu specialiștii din
domeniul științe solului din cadrul oficiului județean la care au fost invitați și cei
din județul Maramureș.
La întâlnirea care a avut loc:
• au fost prezentate rezultatele proiectului ADER 12.2.1 “Sistem informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor
(FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice”, în care s-au arătat
gradul mare de detaliere a informației pedologice, cât și acuratețea acesteia prin
georeferențiere.
• a fost demonstrat că prin acest mod de prelucrare a datelor de sol, utilizare a
terenurilor, a gradului de acoperire, crește capacitatea oficiilor pedologice de
furnizare de informații bazate pe e-servicii către autoritățile locale, județene și într-un
context mai larg a tuturor părților interesate, înclusiv fermierii din zona de acțiune a
celor două oficii județene Satu Mare, respectiv Maramureș.
• au fost dezbătute aspectele teoretice ale implementării metodologiilor de lucru, dar și
practice cu privire la modul de execuție a bazelor de date pe care le pot realiza,
pedologii și agrochimiștii din cadru OJSPA, fiind interesați de modul de transpunere a
informației cartografice din format letric pe suport digital dar și de modul de scanare,
georeferențiere și digitizare a materialelor în vederea dezvoltării bazelor de date
pentru diferitele scopuri și utilizări, a gestionării bazei de date și creșterea gradului de
complexitate prin introducerea de noi atribute (de genul, texturii solului, adâncime
apei freatice, eroziunea de suprafață, materialele parentale etc).
Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018
În perioada 12-13 octombrie 2018 geo-spatial.org, OSGeo România și Facultatea de
Geografie – Universitatea din București a organizat cea de-a XXIII-a ediție a
seminarului cu titlul „Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea
datelor geospațiale“. Evenimentul a fost dedicat prezentării beneficiilor tehnologiilor
geospațiale deschise și libere (în accepțiunea free and open source software).
Activitățile s-au desfășurat sub formă de prezentări orale și seminarii practice.
Prezentările cât și seminariile au avut ca obiectiv general detalierea modului în care
aplicațiile open source pot fi folosite în următoarele domenii:
Analiza și manipularea datelor geospațiale;
Geoprocesare;
Servicii WEBGIS;
Cartografie;
Cartografie istorică;
Teledetecție;
Date libere;
INSPIRE.
top related