lucrator in industria alimentara fermentativa
Post on 19-Jan-2016
64 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
PROGRAM Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
Pentru clasa a X-a
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA FERMENTATIVĂ
2004
1
Lista autorilor
Ana Daniela CRISTEA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Luminiţa NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Practică comasată
Liana GROSSU- Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie
Alimentară « Terezianum » Sibiu
Camelia GROZAVU- inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar
”Elena Doamna”, Galaţi
Marilena IVAŞC- Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi
Aura Otilia MOZA -Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie
Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Calificarea LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA FERMENTATIVĂ
Modulul I Obţinerea vinului
Total ore/an: 240din care: laborator tehnologic 90
instruire practică 90
Modulul II Rachiuri naturale
Total ore/an: 87din care: laborator tehnologic 36
instruire practică 36
Modulul III Pregătirea orzului pentru malţificare
Total ore/an: 123din care: laborator tehnologic 54
instruire practică 54
Total ore/an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 ore
Curriculum de dezvoltare localăC.D.L .– 2ore săpt. X 30 săptămâni = 60 orePractică comasată 30 ore săpt. x 6 săptamâni = 180 ore
TOTAL 690 ore/an
3
Alcătuirea modulelor
Unitatea de competenţă Competenţa
M1- Obţinerea
vinului
M2-Rachiuri naturale
M3-Pregătirea
orzului pentru
malţificare
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Veri-fica-re
1.Comunicare şi numeraţie
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
1.5 Realizează calcule simple
1.6 Prelucreză grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă 8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru
9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
9.3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
4
Unitatea de competenţă Competenţa
M1- Obţinerea
vinului
M2-Rachiuri naturale
M3-Pregătirea
orzului pentru
malţificare
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Veri-fica-re
11. Satisfacerea cerinţelor clienţilor
11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor
11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor/ nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate
11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor
11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătoare
18. Vinificarea strugurilor
18.1 Pregăteşte utilajele pentru prelucrare
18.2 Obţine mustul de struguri
18.3 Obţine vinul nou
19. Îngrijirea şi condiţionarea vinului
19.1 Pregăteşte vasele pentru depozitare
19.2 Execută îngrijirea vinului
19.3 Realizează condiţionarea vinului
20. Prepararea rachiurilor naturale
20.1 Obţine plămada pentru distilare
20.2 Distilă plămezile fermentate
20.3 Realizează condiţionarea rachiurilor naturale în vederea stocării
21. Condiţionarea orzului în vederea malţificării
21.1 Efectuează precurăţirea şi curăţirea orzului
21.2 Execută sortarea orzului
21.3 Realizează îndepărtarea prafului din aer
5
Modulul I: OBŢINEREA VINULUI
I. Notă introductivă
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu.
Modulele:Obţinerea vinului, Rachiuri naturale, Pregătirea orzului pentru
malţificare, C.D.L. şi Practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite
prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
Competenţe tehnice specializate:
Vinificarea strugurilor
Îngrijirea şi condiţionarea vinului
Prepararea rachiurilor naturale
Condiţionarea orzului în vederea malţificării
6
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ
PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Obţinerea vinului, este integrat în pregătirea de bază, clasa a-X-a, pentru
calificarea Lucrător în industria alimentară fermentativă, din domeniul industrie
alimentară.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:
- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile
tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt
conţinuturile necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Obţinerea vinului :
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1. Comunicare şi numeraţie
18. Vinificarea strugurilor
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinuteîntr-o operaţie simplă
18.3 Obţine vinul nou
Măsurători efectuate periodic;Citirea şi înregistrarea temperaturii din căzile de fermentare;Grafice corespunzătoare variaţiei temperaturii în timpul fermentării mustului de struguri;
Aparate de fermentare;Factori care influenţează fermentarea;Fazele fermentării;Măsurarea şi reglarea temperaturii;
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
7
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Obţinerea vinului
Abilităţi cheie
Numărul de ordine din standard
Abilităţi cheie
1 Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
18
19
Vinificarea strugurilor
Îngrijirea şi condiţionarea vinului
8
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1.Comunicare şi numeraţie
18. Vinificarea strugurilor
1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
18.3 Obţine vinul nou
Măsurători efectuate periodic;Citirea şi înregistrarea temperaturii din căzile de fermentare;Grafice corespunzătoare variaţiei temperaturii în timpul fermentării mustului de struguri;Aparate de fermentare;Factori care influenţează fermentarea;Fazele fermentării;Măsurarea şi reglarea temperaturii.
18.Vinificarea strugurilor
18.1 Pregăteşte utilajele pentru prelucrare
Vase, aparate şi utilaje pentru prelucrare;Igienezarea vaselor, aparatelor şi utilajelor;Intreţinerea vaselor, aparatelor şi utilajelor.
18.2 Obţine mustul de struguri
Structura strugurilor;Sortarea strugurilor;Zdrobirea-dezciorchinarea strugurilorScurgerea mustului;Presarea boştinei.
19.1 Pregăteşte vasele pentru depozitare
Vase şi ustensile pentru depozitare;Spălarea şi dezinfectarea vaselor şi ustensilelor;Întreţinerea vaselor.
9
19. Îngrijirea şi condiţionarea vinului
19.2 Execută îngrijirea vinului
Pregătirea butoaielor şi budanelor;Umplerea golurilor;Momentele realizării pritocului;Realizarea pritocului;
19.3 Realizează condiţionarea vinului
Materiale pentru limpezire;Prepararea gelurilor;Utilaje folosite pentru limpezire.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul
doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
10
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă
maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de
pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind
pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care
capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se
formează prin instruire teoretică, practică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruiri.
Pentru modulul Obţinerea vinului sunt alocate un număr de 240 ore, din care
laborator tehnologic 90 ore şi instruire practică 90 ore .
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
11
TemaNr. de ore alocate
Teorie Laborator tehnologic
Instruire practică
1.Pregătirea vaselor, aparatelor şi utilajelor
2 6 6
2. Structura strugurilor; 3 12 -3. Sortarea strugurilor; 3 12 64. Zdrobirea-dezciorchinarea strugurilor
3 - 6
5. Scurgerea mustului 3 - 66. Presarea boştinei 4 - 67. Căzi de fermentare 3 - 6
8. Factorii care influenţează fermentarea mustului de struguri
4 - -
9. Fazele de fermentare 4 - -10. Controlul şi dirijarea fermentării mustului de struguri
3 12 6
11. Vase şi ustensile pentru depozitare 2 - 612. Spălarea şi dezinfectarea vaselor şi ustensilelor
2 12 6
13. Întreţinerea vaselor 2 - 614. Pregătirea butoaielor şi budanelor 2 - 615. Umplerea golurilor 2 12 616. Momentele realizării pritocului 4 - -17. Realizarea pritocului 3 - 618. Materiale pentru limpezire 4 12 -19. Prepararea gelurilor 3 12 620. Utilaje folosite pentru limpezire 4 - 6Total ore 60 90 90
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate
12
cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin folosirea celor mai adecvate
metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două-trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm prin tema „Pritocul vinului” în care se urmăreşte dobândirea
cunoştinţelor teoretice necesare pentru stabilirea momentelor realizării pritocului, precum
şi formarea deprinderilor de realizare practică a pritocului vinului.
In proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare
şi autoevaluare, iar maistrul instructor va avea pentru fiecare elev fişe de documentare,
fişe de lucru şi fişe de observaţie.
Fişa de observaţie se poate completa pe parcursul unei perioade de timp(lună/
semestru / an şcolar) sau în momentul evaluării elevilor.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Fişă de observaţie
Nr.crt.
Sarcini de lucru Da Nu Observaţii
1. Pregăteşte vasele pentru efectuarea pritocului
2. Realizează legătura între vase cu o pompă
3. Efectuează pritocul vinului
4. Reglează debitul pompei
5. Spală şi igienizează vasele şi utilajele folosite
6. Respectă normele de protecţia muncii
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemple:
13
TEMA: Pritocul vinului
1.Itemi obiectivi1.1 Cu alegere duală
Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru răspuns fals: A F Primul pritoc se face după limpezirea vinului nou;A F In primul an de depozitare a vinului nu se realizează nici un pritoc;A F Al treilea pritoc se execută numai dacă este cazul.R: A, F, A
1.2 De asociere
Realizaţi corespondenţa prin săgeţi între tipul pritocului, din coloana A si perioada de realizare a acestuia, din coloana B.
A Bprimul pritoc septembrie-octombrie
al doilea pritoc martie-aprilieal treilea pritoc noiembrie-decembrie
iunie-iulie
1.3 Cu alegere multiplă
Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare. Pritocul are drept scop:
a. limpezirea vinurilorb. înlăturarea substanţelor proteice şi tartrice precipitabilec. oxidarea vinurilord. încălzirea vinurilor
R: b)
2.Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt:
Indicaţi tipurile de vin pentru care primul pritoc trebuie să se realizeze înainte de terminarea completă a fermentaţiei. …………………………………………………………………………….
R: Vinurile bolnave sau provenite din struguri mucegăiţi.
2.2 De completare
14
Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:Inainte de a efectua pritocul trebuie să se verifice rezistenţa vinului la ……………….
.R: aer
2.3 Intrebări structurate
Imaginea alăturată este schema realizării unui pritoc deschis.
a. Enumeraţi modalităţile de realizare a pritocului deschis.b. Denumiţi reperele poziţionate pe desen.c.Indicaţi tipurile de vinuri care se pot trage de pe sediment prin pritoc deschis.
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Îngrijirea vinului. Descrieţi etapele realizării unui pritoc închis.
3.2 Eseu nestructurat
Îngrijirea vinului.
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele
materiale de care dispune şcoala.
Schiţa unui pritoc deschis
15
Modulul II: RACHIURI NATURALE
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu.
Modulele: Obţinerea vinului, Rachiuri naturale, Pregătirea orzului pentru
malţificare, C.D.L. şi Practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite
prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
Competenţe tehnice specializate:
16
Vinificarea strugurilor
Îngrijirea şi condiţionarea vinului
Prepararea rachiurilor naturale
Condiţionarea orzului în vederea malţificării
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ
PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Rachiuri naturale, este integrat în pregătirea de bază, clasa a-X-a, pentru
calificarea Lucrător în industria alimentară fermentativă, din domeniul industrie
alimentară.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:
- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile
tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt
conţinuturile necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Rachiuri naturale :
Unitatea de competenţă
Competenţa Conţinutul
1. Comunicare şi numeraţie
1.5 Realizează calcule simple
Metode de calcul – operaţii aritmetice simple;Exprimarea procentuală a
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
17
19. Prepararea rachiurilor naturale
20.2 Distilă plămezile fermentate
concentraţiei alcoolice a rachiurilor naturale;Transformări în calcule;Estimarea şi verificarea rezultatelor – conform limitelor prevăzute în STAS;
Instalaţia de distilare simplă cu funcţionare discontinuă- descriere, igienizare, supraveghere;Analiza sumară a rachiurilor naturale.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modululRachiuri naturale
Abilităţi cheie
Numărul de ordine din standard
Abilităţi cheie
1 Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
20 Prepararea rachiurilor naturale
18
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinuturi tematice
1. Comunicare şi numeraţie
20. Prepararea rachiurilor naturale
1.5 Realizează calcule simple
20.2 Distilă plămezile fermentate
Metode de calcul – operaţii aritmetice simple;Exprimarea procentuală a concentraţiei alcoolice a rachiurilor naturale;Transformări în calcule;Estimarea şi verificarea rezultatelor – conform limitelor prevăzute în STAS;Instalaţia de distilare simplă cu funcţionare discontinuă- descriere, igienizare, supraveghere;Analiza sumară a rachiurilor naturale;
20. Prepararea rachiurilor naturale
20.1 Obţine plămada pentru distilare
Materii prime necesare obţinerii rachiurilor - descriere şi pregătire;Fermentarea materiilor prime – dirijarea operaţiei;
20.3 Realizează condiţionarea
rachiurilor naturale în vederea stocării
Gelul de bentonită - preparare;Limpezirea rachiurilor naturale;Depozitarea rachiurilor naturale.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
19
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul
doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă
maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de
pregătire profesională.
20
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind
pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care
capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se
formează prin instruire teoretică, practică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruiri.
Pentru modulul Rachiuri naturale sunt alocate un număr de 87 ore, din care
laborator tehnologic 36 ore şi instruire practică 36 ore .
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator
tehnologicInstruire practică
1. Materii prime necesare obţinerii rachiurilor naturale
3 12 6
2. Fermentarea materiilor prime 2 - 6
3. Instalaţia de distilare 3 - 6
4. Analiza sumară a rachiurilor naturale 2 12 6
5. Limpezirea rachiurilor naturale. 3 6 6
6. Depozitarea rachiurilor naturale 2 6 6
21
Total ore 15 36 36
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate
cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin folosirea celor mai adecvate
metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm prin tema „Analiza sumară a rachiurilor naturale” în care se
urmăreşte formarea deprinderilor necesare pentru determinarea concentraţiei alcoolice a
rachiurilor prin metoda densimetrică, folosind demonstrarea, exerciţiul, problematizarea.
Aceste deprinderi se formează prin activitatea de instruire practică de laborator.
Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum
şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi. Ei vor primi probele de
analizat, vor efectua lucrarea conform fişei de lucru şi îşi vor nota rezultatele obţinute.
Fişa de lucru trebuie să cuprindă:
- principiul metodei;
- modul de lucru;
- exprimarea rezultatelor, compararea lor cu valorile din STAS şi formularea
concluziilor.
Proba de analizat
Temperatura Densitatea Concentraţia alcoolică determinată
Concentraţia alcoolică conform STAS
Observaţii
Proba 1
Proba 2
Proba 3
22
Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea
formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate, specifice domeniului
industriei alimentare. Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă
deficienţele semnalate. Se realizează evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de
autoevaluare, teste de evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemple:
TEMA: Distilarea plămezilor fermentate
1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere duală
Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru răspuns fals: A F Prin distilare se extrag din plămadă alcoolul etilic şi alte substanţe volatile;A F Se supun fermentării plămezile care nu au fost fermentate;A F Distilarea se poate realiza în instalaţii cu funcţionare continuă sau discontinuă.
1.2 Cu alegere multiplă
Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare. Din punct de vedere constructiv blaza de distilare este:
a. un schimbător de căldurăb. un filtruc. un transportor mecanicd. o pompă
2.Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt:
Precizaţi scopul operaţiei de distilare.…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….
2.2 De completare
23
Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:Plămada din care s-a extras alcoolul se numeşte…………………. .
2.3 Intrebări structurate
:
Imaginea alăturată reprezintă instalaţia X
a. Indicaţi reperele poziţionate pe desen.
b.Precizaţi rolul serpentinei interioare.
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Distilarea plămezilor fermentate. Instalaţia de distilare discontinuă.
3.2 Eseu nestructuratDistilarea plămezilor fermentate.
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele
materiale de care dispune şcoala.
INSTALAŢIA X
24
Modulul III: PREGĂTIREA ORZULUI PENTRU MALŢIFICARE
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu.
Modulele: Obţinerea vinului,Rachiuri naturale, Pregătirea orzului pentru
malţificare, C.D.L. şi Practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite
prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;
Satisfacerea cerinţelor clienţilor;
Competenţe tehnice specializate:
25
Vinificarea strugurilor
Îngrijirea şi condiţionarea vinului
Prepararea rachiurilor naturale
Condiţionarea orzului în vederea malţificării
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ
PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Pregătirea orzului pentru malţificare, este integrat în pregătirea de bază,
clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător în industria alimentară fermentativă, din
domeniul industrie alimentară.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:
- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile
tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt
conţinuturile necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Pregătirea orzului pentru malţificare:
Unitatea de competenţă
Competenţa Conţinutul
1. Comunicare şi numeraţie
1.4 Utilizează limbajul specific de
Termeni tehnici utilizaţi frecvent;Termeni ştiinţifici cu aplicabilitate în domeniul industriei
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
26
Unitatea de competenţă
Competenţa Conţinutul
21. Condiţionarea orzului în vederea malţificării
specialitate
21.1 Efectuează precurăţirea şi curăţirea orzului
fermentative;Descrierea operaţiilor specifice precurăţirii şi curăţirii orzului;Documente simple de specialitate(fişe de lucru, bonuri, formulare tipizate);
Precurăţirea orzului - separarea impurităţilor metalice, grosiere şi uşoare;Curăţirea orzului - separarea impurităţilor rotunde;
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modululPregătirea orzului pentru malţificare
Abilităţi cheie
Numărul de ordine din standard
Abilităţi cheie
1 Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice specializate :
21 Condiţionarea orzului în vederea malţificării
27
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinuturi tematice
1. Comunicare şi numeraţie
21. Condiţionarea orzului în vederea malţificării
1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
21.1 Efectuează precurăţirea şi curăţirea orzului
Termeni tehnici utilizaţi frecvent;Termeni ştiinţifici cu aplicabilitate în domeniul industriei fermentative;Descrierea operaţiilor specifice precurăţirii şi curăţirii orzului;Documente simple de specialitate(fişe de lucru, bonuri, formulare tipizate);
Precurăţirea orzului - separarea impurităţilor metalice, grosiere şi uşoare;Curăţirea orzului - separarea impurităţilor rotunde.
21. Condiţionarea orzului în vederea malţificării
21.2 Execută sortarea orzului
Utilaje pentru sortare;Exploatarea utilajelor cu respectarea normelor de protecţie a muncii.
21.3 Realizează îndepărtarea prafului din aer
Importanţa separării prafului din aer;Instalaţii de curăţire a aerului – deservire.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
28
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul
doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă
maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de
pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind
pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care
capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
29
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se
formează prin instruire teoretică, practică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruiri.
Pentru modulul Pregătirea orzului pentru malţificare sunt alocate un număr de
123 ore, din care laborator tehnologic 54 ore şi instruire practică 54 ore .
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
TemaNr. de ore alocate
Teorie Laborator tehnologic
Instruire practică
1. Precurăţirea orzului 3 12 12
2. Curăţirea orzului 2 18 6
3. Sortarea orzului 3 12 6
4. Exploatarea utilajelor 2 - 18
5. Importanţa separării prafului din aer 2 6 -
6. Instalaţii de curăţire a aerului 3 6 12
Total ore 15 54 54
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
30
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate
cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin folosirea celor mai adecvate
metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două-trei metode, în funcţie de ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm prin tema „Precurăţirea şi curăţirea orzului” în care se urmăreşte
dobândirea cunoştinţelor teoretice necesare pentru identificarea scopurilor şi necesităţii
realizăriioperaţiilor, precum şi formarea deprinderilor de realizare practică a precurăţirii
şi curăţirii orzului.
In proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare
şi autoevaluare, iar maistrul instructor va avea pentru fiecare elev fişe de documentare,
fişe de lucru şi fişe de observaţie.
Fişa de observaţie se poate completa pe parcursul unei perioade de timp(lună/
semestru / an şcolar) sau în momentul evaluării elevilor.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Fişă de observaţie
Nr.crt.
Sarcini de lucru Da Nu Observaţii
1. Identifică separatorul electromagnetic
2. Indepărtează impurităţile metalice din masa de orz
3. Identifică tararul aspirator
4. Separă impurităţile grosiere şi uşoare din masa de orz
5. Identifică triorul cilindric cu alveole
6. Elimină impurităţile rotunde din masa de orz
31
7. Respectă normele de protecţia muncii
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemple:
TEMA: Precurăţirea şi curăţirea orzului1.Itemi obiectivi1.1 Cu alegere duală
Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru răspuns fals: A F Prin operaţiile de precurăţire şi curăţire a orzului se urmăreşte îndepărtarea
impurităţilor mari şi mici de natură organică şi anorganică;A F Sortatorul magnetic separă impurităţile mici de natură organică;A F Prin operaţia de sortare se urmăreşte separarea boabelor de orz după mărime.
1.2 De asociere
Realizaţi corespondenţa prin săgeţi între tipul de impurităţi, din coloana A şi utilajele cu care se realizează separarea acestora, din coloana B.
A Bimpurităţi metalice tararul aspiratorimpurităţi grosiere şi fine triorulimpurităţi rotunde filtrul cu plăci
separatorul electromagnetic
1.3 Cu alegere multiplă
Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare. Triorul cilindric cu alveole se foloseşte pentru:
a. precurăţirea orzuluib. curăţirea orzuluic. înmuierea orzuluid. încălzirea orzului
2.Itemi semiobiectivi
32
2.1 Cu răspuns scurt:
Indicaţi principiul care stă la baza eliminării impurităţilor rotunde din orz, cu ajutorul triorului. …………………………………………………………………………….
2.2 De completare
Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:Separatorul electromagnetic este constituit dintr-un tambur………………, care se
roteşte în jurul unui ………………………. .
2.3 Intrebări structurate
Imaginile alăturate reprezintă deservirea tararului-aspirator.
a. Enumeraţi tipurile de impurităţi
separate cu tararul-aspirator.
b. Denumiţi etapele deservirii tararului.
c.Indicaţi reperele poziţionate pe desen.
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Descrieţi principiul de funcţionare al triorului cilindric cu alveole.
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui
personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele
materiale de care dispune şcoala.
TARAR ASPIRATOR
33
Modulul V. PRACTICĂ COMASATĂ
I. Notă de prezentare
În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004,
completat cu Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară,
reprezintă o prioritate naţională.
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a
producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:
morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,
zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,
peşte, amidon-glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-
IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru
calificări de nivelul unu..
Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru
calificarea lucrător în industria alimentară fermentativă.
34
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Error: Reference source not found
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată
Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor
dezvoltate prin următoarele abilităţi cheie:
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară
fermentativăClasa a x-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
35
8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă
- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în industria alimentară fermentativă. : pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.- Cerinţe ale locului de muncă în industria alimentară fermentativă.: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în industria alimentară fermentativă.: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.
8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă
-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în industria alimentară fermentativă.: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.
8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional
- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.
8.4 Manifestă disponibilitate faţă de
- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru din industria alimentară
36
sarcinile de lucru
fermentativă.: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi suplimentare în industria alimentară fermentativă.: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în industria alimentară fermentativă.: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.
9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
- Cerinţele locului de muncă în industria alimentară fermentativă.: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în industria alimentară fermentativă.- Solicitarea instruirii suplimentare în industria alimentară fermentativă. în cazul sarcinilor modificate sau adăugate, a utilizării de echipamente şi utilaje noi.
9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple din industria alimentară fermentativă, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din industria alimentară fermentativă, sisteme de asigurare a calităţii.
37
9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
- Obţinerea de informaţii din industria alimentară fermentativă despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.
9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii
- Informaţii despre ocupaţiile posibile în industria alimentară fermentativă din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă în industria alimentară fermentativă conform pregătirii dobândite:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).
38
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
▪ Unitatea de competenţă;
▪ Nivelul;
▪ Valoarea creditului;
▪ Competenţe;
▪ Criterii de performanţă;
▪ Condiţii de aplicabilitate;
▪ Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi
cunoştinţe generale din industria alimentară fermentativă care să le permită să
continue pregătirea la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea
abilităţilor cheie în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea
tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire
practică comasată,
procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie,
cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară
fermentativă.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode
în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie
alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor
specifice.
39
Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul
de rol, proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Prin
instruire practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie, stimulează
gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din
standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară
fermentativă.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea
sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una
din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă
liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care
trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare
introduse în standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria
alimentară fermentativă.
40
Exemplu:
Instruire practică comasată
Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Modulul: Obţinerea vinului
Numele şi prenumele elevului:
Data:
Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală
FIŞA DE OBSERVAŢIECompetenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă
Nr.Crt.
Criteriul de performanţă
Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
1. Respectarea timpului alocat programului de lucru
Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de condiţionare a vinului
Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor
Respectă timpul alocat pauzelor
Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de condiţionare a vinului.
2. Îndeplinirea sarcinii de lucru
Efectuează operaţia de pritocire sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare
3. Respectarea regulamentului de ordine interioară
Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de condiţionare a vinuluiIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de condiţionare a vinului
Recomandări:
Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
41
Sugestii metodologice
În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.
Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.
Pentru calificarea lucrător în industria alimentară fermentativă, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:
- instruire practică în unităţi de vinificaţie primară – 60 ore
- instruire practică în unităţi de obţinere a rachiurilor – 60 ore
- instruire practică în unităţi de obţinere a malţului – 60 ore
Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie
care vizează integrarea socio-profesională a elevilor.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă
recomandăm utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)
42
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARA NIVELUL 1
CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA DE BAZĂNr. săpt Modulul 1 – Obţinerea vinului Modulul 2 – Rachiuri naturale Modulul 3 - Pregătirea orzului
pentru malţificare C.D.L Practică
ComasatăTeorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I. Practică Lab. Teh
SE
ME
ST
RU
L I
1.
Se
deru
leaz
ă pe
tot p
arcu
rsul
anul
ui c
u 6
ore/
2 s
aptă
mân
i
Se
deru
leaz
ă pe
tot p
arcu
rsul
anul
ui c
u 6
ore/
2 s
aptă
mân
i
Se
deru
leaz
ă pe
12
săpt
ămân
i
cu
6 or
e/ 2
sap
tăm
âni
Se
deru
leaz
ă pe
12
săpt
ămân
i
cu
6 or
e/ 2
sap
tăm
âni
Practica comasată se poate desfăşura pe durata întregului an şcolar în atelierul şcoală sau la agentul economic
2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.
SE
ME
ST
RU
L I
I
15.
Se
deru
leaz
ă pe
tot p
arcu
rsul
anu
lui c
u 6
ore/
2 s
aptă
mân
i
Se
deru
leaz
ă pe
tot p
arcu
rsul
anu
lui c
u 6
ore/
2 s
aptă
mân
i
Se
deru
leaz
ă pe
18
săpt
ămân
i
cu
6 or
e/ 2
sap
tăm
âni
Se
deru
leaz
ă pe
18
săpt
ămân
i
cu
6 o
re/ 2
sap
tăm
âni
De preferinţă între S31-S36
16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.
43
44
top related