2014

LUCRATOR IN CULTURA PLANTELOR Suport de curs

FUNDAIA DE SPRIJIN COMUNITAR BACU ORGANIZAIE NEGUVERNAMENTAL NON PROFIT

ORGANIZAIE CU STATUT DE UTILITATE PUBLICA (H.G.388/2005) Tel/Fax: 0234-585658 E-mail: fsc@fsc.ro Website: www.fsc.ro

LUCRATOR IN CULTURA PLANTELOR

CUPRINS:

CAPITOL 1. Despre cultura plantelor si importanta lor

1.1.Rotatia culturilor

CAPITOL 2. Solul- notiunea si alcatuirea solului

2.1.Proprietatile chimice ale solului

2..2 Componente biotice ale solului

2.3. Structura solului

CAPITOL 3 Tehnologia cultivrii principalelor legumioase n agricultura

3.1. Elemente ecologice in cultura plantelor

CAPITOL 4 Cultura cerealelor

4.1. Cultura graului

4.2.Cultura orzului

4.3.Cultura porumbului

CAPITOL 5 . Recoltarea si depozitarea produselor agricole

5.1. Instalatii folosite in agricultura

CAPITOL 6. Tehnologia de cultivare a speciilor floricole

6.1. Clasificarea speciilor floricole

6.2 Speciile floricole anuale

CAPITOL 7 Specii pomicole

7.1 Recoltare fructe

CAPITOL 8. Ingrijirea vitei de vie

8.1 Recoltarea strugurilor

CAPITOL 1. DESPRE CULTURA PLANTELOR SI IMPORTANTA LOR

Lucrtorul calificat n cultura plantelor se ocup cu activitile de producere a legumelor,

fructelor, florilor i viei de vie pentru a asigura satisfacerea nevoilor sporite de consum ale

populaiei

Implic o bun rezisten la condiiile dificile de lucru n cmp, care se refer la condiiile

climatice diferite: umiditate excesiv sau secet, insolaie, program prelungit de lucru, urmrirea

calitii lucrrilor utilajelor mecanice i asigurarea condiiilor de protecie a muncii i normele

specifice de sntate i securitate ocupaional, ct i protecia mediului.

Agricultura este una din principalele surse de poluare a apei. n mod paradoxal, aceeasi activitate

care hrneste de mii de ani oamenii s-a transformat ntr-unul din cei mai mari inamici ai snttii

umane si ai mediului, ca urmare a unor practici intensive si a ignorrii efectelor sale negative.

Poluarea cu nitrati este cel mai frecvent tip de alterare a resurselor de ap n Europa si n Romnia,

suscitnd din ce n ce mai des atentia si ngrijorarea factorilor de decizie si cetatenilor.

Succesul cultivrii plantelor de camp depinde in mare msur de condiiile de vreme.

Deoarece prognoza datelor despre vreme este sigur aprox. pentru dou sptmani,problemele

cauzate de vreme pot fi rar prevenite. Statisticile multianuale referitoare la prile componente ale

vremii ne dau nite informaii, dar nu ne pregtesc pentru condiiile extreme de vreme. Problemele

cele mai importante ale cultivrii plantelor de camp se refer la:precipitaii excesive, secet

indelungat, ierni foarte aspre i aria in timpul secetei. Furtunile i grindina provoac pagube care

nu pot fi evitate.

In ultimele decenii inclzirea global a devenit evident i se poate atepta s aib efect de sporire a

condiiilor de vreme extrem. Vremea are efect asupra fiecrei etape din cadrul tehnologiei de

cultivare. Lucrrile solului depind de condiiile meteorologice.

Ploaia i seceta indelungat impiedic procesul de munc i uneori chiar oprete. Lucrarea solului in

condiii de umiditate ridicat poate avea efect nefavorabil mai muli ani asupra solului.

Acelai efect are i lucrarea solurilor uscate. Solurile cu o umiditate optim oricand pot fi

arate corespunztor, dar dac solul este prea uscat lucrarea de baz se poate efectua prin

afanare.

Vremea influeneaz semnificativ organizarea recoltrii culturilor de camp. Perioada de

vegetaie se scurteaz in anii secetoi. In acest caz recoltarea poate s inceap cu 2-3 sptmani mai

devreme, respectiv de cele mai multe ori se realizeaz o coacere forat. In anii

ploioi i rcoroi perioada de vegetaie se prelungete, caz in care recoltarea este ingreunat nu

numai de ploaie, ci i de imburuienarea parcelelor. Seceta este in tehnologia de cultivare a

plantelor de camp o component de risc major.

Atunci vorbim de secet, cand se epuizeaz cantitatea de ap din sol datorit lipsei

indelungat de precipitaii i temperaturii ridicate,la o diminuare a calitii produciei respectiv

cultura este ameninat cu dispariia. In caz de secet atmosferic planta nu poate procura

cantitatea de ap cat consum prin evaporare i transpiraie. Cauza principal o reprezint

umiditatea atmosferic sczut pe o perioad indelungat. Metoda cea mai bun de aprare

impotriva secetei este irigarea prin care suplinim lipsa de ap din sol. In caz de secet atmosferic

indelungat i pe lang irigare vom avea pierderi insemnate de producie,respectiv putem s ne

ateptm.

1.1.Rotatia culturilor

Asolamentul este rotaia in timp i spaiu a culturilor, in care componentele i ordinea

culturilor se realizeaz dup norme bine stabilite.In cadrul rotaiei ordinea de semnare a culturilor

este bine stabilit.Rotaia are un rol de baz in folosirea solurilor, asigurareaproduciei respectiv in

cadrul obinerii unei producii agricole ecologice. Asolamentul este componenta tehnologic in

cadrul cultivrii plantelor ce nu cost bani, i are efecte favorabile asupra tehnologiei de cultivare.

Cea mai cunoscut rotaie pe plan mondial este rotaia depatru ani din Norfolk, in cadrul creia dup

sfecla de zahr care a primit in prealabil gunoi de grajd, urmeaz orz de primvar semnat cu trifoi

rou, iar dup trifoi urmeaz graul de toamn. Aceast ordine ar fi de urmrit i astzi, dac culturile

respective ar fi cultivate pe suprafee mari.In cadrul alctuirii ordinii culturilor, un rol important are

planta premergtoare.

Planta premergtoare este aceea cultur care a fost cultivat in anul precedent pe o anumit

parcel.

Cantitatea i calitatea resturilor vegetale, influeneaz valoarea plantei premergtoare . Resturile

vegetale rmase in cantitate mare, se descompun greu pregtirea solului este impiedicat, iar

descompunerea lor extrage o cantitate mare de azot in sol. Astfel de culturi sunt porumbul, costreiul

i floarea soarelui. Din punct de vedere al proteciei plantelor premergtoarele trebuiesc evaluate.

Plantele pe care se dezvolt unele boli i duntori, nu sunt bune premergtoare pentru culturile

care au boli i duntori comuni. De aceea este acceptat ca o regul general, c culturile din aceai

familie botanic s nu urmeze una dup alta.

Monocultura este rezultatul cultivrii in mod industrial a plantelor de camp. Vorbim de

monocultur cand pe o parcel ani la rand se cultiv aceeai plant. Monocultura din punct de

vedere al proteciei mediului are efect duntor, dar cateodat cerinele industriale au un rol mai

important decat cele tehnice. In Bazinul Carpatic dintre plantele cultivate secara,orezul, porumbul i

canepa poate fi cultivat in monocultur. Cea mai rspandit este cultivarea porumbului in

monocultur, dar i aici au aprut dezavantajele.

Pe lang folosirea unilateral a substanelor nutritive, au aprut i problemele de protecia

plantelor. Dintre acestea cea mai grav este apariia unor specii de buruieni rezistente ( piciorul

cocoului,costreiul ) i inmulirea unor duntori ( molia porumbului,gandacul porumbului ).

Monocultura are un efect duntor asupra structurii solului, respectiv asupra proprietilor

fizice i chimice ale acestuia. Meninerea monoculturii este legat de cultivarea soiurilor modificate

genetic. Se poate concluziona c monocultura nu are loc in agricultur ecologic.

CAPITOL 2 SOLUL- NOTIUNEA SI ALCATUIREA SOLULUI

Solul este stratul solid, fertil i sfarmat de la suprafaa scoarei terestre.

Proprietatea cea mai important este productivitatea . Asta inseamn c este capabil sa

aprovizioneze plantele cu ap i elemente nutritive.Solul este o surs natural regenerabil i este

locul de formare a biomasei principale.

Mineralele i rocile aflate la suprafaa scoarei terestre sau in apropierea acestuia sunt

supui unor efecte mecanice, chimice, fizice i biologice sub influena crora din rocile compacte se

formeaz solul. Sub influena acestor procese la suprafaa scoarei terestre respectiv intr-o grosime

de caiva metri de la suprafaa solului se realizeaz un proces de dezagregare . Dezagregarea este un

proces complex in cadrul creia se delimiteaz trei procese intermediare:dezagregare fizic, chimic

i biologic. Aceste procese nu se desfoar separat unul de cellalt ci sunt legate intre ele datorit

condiiilor de vreme.

. Dezagregarea fizic este un proces de desfacere i mrunire continu a rocilor i

mineralelor in fragmente i particule din ce in ce mai mici dar compoziia chimic a materialului

mrunit nu se modific.Dezagregarea se desfoar sub influena variaiilor de temperatur,

ingheului i dezgheului, rdcinilor plantelor , aciunii organismelor animale i forei gravitaionale.

In procesul de dezagregare fizic se formeaz sfrmturi de roci.

Datorit variaiilor de temperatur rocile se dilat i se contract, iar straturile de la

suprafa vor cdea i blocurile minerale masive vor fi transformate in particule din ce in ce mai mici

. apa provenit din precipitaii sau din alte surse poate s umple crpturile rocilor unde inghea i

ii mrete volumul, iar roca crap mai departe. Astfel se formeaz pietri dur, pietriuri ptrate,

praf i nisip.In porii rociilor se acumuleaz soluia de sare care se concentreaz i se cristalizeaz

astfel avand un efect de incordare, mrunire a rociilor.

2.1 Proprietatile chimice ale solului

Dintre proprietile chimice ale solului cele mai importante sunt coninutul de coloizi i

reacia solului. Coloizii sunt particule fine care au o suprafa specific mare in comparaie cu

volumul lor

Reacia solului este definit de pH-ul solului. pH-ul este dat de concentraia ionilor de hidrogen

prezeni la un moment dat in soluia solului i este logaritmul cu semn schimbat al concentraiei

ionilor de hidrogen din soluia solului. Cu cat concentraia ionilor de hidrogen este mai mare cu atat

pH- ul este mai mic iar reacia solului este mai acid. Cu cat concentraia este mai mic reacia este

mai alcalin.

Reacia solului este un parametru foarte important in tehnologia de cultivare a plantelor.

Majoritatea culturilor agricole prefer solurile cu pH neutru unde se dezvolt cel mai bine. Sunt

unele culturi care prefer solurile acide (secara, cartoful, tutunul) iar altele solurile alcaline (lucerna,

sfecla de zahr). In funcie de pH se schimb i capacitatea de absorie a elementelor nutritive. Pe

solurile puternic acide i alcaline scade capacitatea de absorie a elementelor nutritive. Pe solurile

puternic acide plantele pot absorbi substane care pot avea efect duntor asupra lor.

2..2 Componente biotice ale solului

Cantitatea de vieuitoare din sol respectiv componenta pe specii depinde de structura

solului, umiditatea, aeraia, pH- ul i componentele substanelor organice.

Repartizarea microbiilor in sol nu este uniform cele care necesit oxigen (aerobe) sunt

situate mai la suprafaa solului intr-o cantitate mai mare, iar cele care nu necesit oxigen cele

anaerobe se afl situate mai la adancime. Pan la adancimea de 2 cm datorit temperaturilor

extreme lipsei umiditii respectiv radiailor ultraviolete triesc foarte puine microorganisme.

Completarea cu substane nutritive are un efect benefic asupra activitii microorganismelor,

deoarece gunoiul este substan nutritiv i pentru microorganisme nu numai pentru plant.

Administrarea intr-o cantitate foarte mare azotului 200 kg/ ha poate s aib i un efect negativ.

Microorganismele nu numai c au pretenii fa de pretenii nutritive ci i prin activitatea lor

produc bioxid de carboncare in soluia solului se transform in acid- carbonic care ajut la

descompunerea substanelor greu accesibile pentru plant. Dintre pesticide in primul rand

erbicidele au un efect asupra microorganismelor deoarece de obicei acestea sunt in contact direct cu

solul. Erbicidele pot avea un efect de mrire sau sporire a numrului de

microorganisme i pot schimba compoziia pe specii a acestora.

2.3. Structura solului

O parte dintre caracteristicile ale solului cum ar fi dezagregarea se formeaz in timp, se

schimb incet i devine o proprietate stabil. Textura solului este tot o proprietate fizic care se

refer la starea de dispersie a fazei solide minerale a solului,la mrimea i la proporia particulelor ce

intr in alctuirea lui, iar altele se schimb foarte repede i intre o proporie important. Acestea ar

fi: structura solului,porozitatea i consistena.

Caracteristicile cele mai importante ale particulelor elementare ce alctuiesc solul sunt:

forma, dimensiunea, compoziia chimic i mineral respectiv aezarea in camp

. Fiecare dintre acestea au un rol important in alctuirea celorlalte proprieti ale

solului:productivitatea solului respectiv transportul umiditatii.

Materialul solurilor foarte structurate pot fi bine difereniate, masa solului este organizat in

agregate structurale care nu se lipesc intre ele decat foarte rar i rezist bine la presiune. Starea

structural a solului, rezistena elementelor structurale asupra apei i mainilor agricole sunt

caracteristici importante ale productivitii solului.

Structura agronomic este dat de raportul procentual dintre forma i dimensiunea diferiiilor

elemente structurale.Pentru determinarea acestei structuri se separ prin cernere fraciunile de praf

( 10mm). La sfaritul cernerii cantitiile fraciunilor

sunt exprimate in procente.

Caracteristica solurilor srturoase este coninutul ridicat de sare, pe suprafaa coloiziilor se

gsete sodiu, gestionarea apei este extrem, pe vreme uscat sunt crpate i foarte tari, iar pe

vreme umed sunt alunecoase curgtoare, aprovizionarea slab cu substane nutritive este slab,

productivitate mic. Momentan economic se pot corecta solurile srturoase care au reacie slab

acid sau neutr.

CAPITOL 3. TEHNOLOGIA CULTIVARII PRINCIPALELOR LEGUMINOASE IN AGRICULTURA

Agricutura promoveaz sisteme de producie durabile, diversificate i echilibrate, n vederea

prevenirii polurii recoltei i mediului. Producia ecologic n cultura plantelor, fr utilizarea

produselor tradiionale nocive, cunoate o preocupare special de cteva decenii n rile dezvoltate

economic. Interesul pentru produsele i producia ecologic este n continu cretere i n ara noastr.

Regretabil este faptul c suprafeele cultivate n condiii ecologice n ara noastr sunt inca foarte

reduse.

Tehnologiile plantelor de cmp sunt elaborate n spiritual acestor reglementri, eficiente

economic i nepoluante, cu prevenirea deteriorrii mediului i meninerii resurselor fundamentale ale

agriculturii. Se recomand amplasarea culturilor n asolament pe parcele convertite la agricultura

ecologic, dup cele mai bune premergtoare, unele care mbuntesc i fertilitatea solului (cum sunt

plantele leguminoase i ngrmintele verzi), utilizarea numai a ngrmintelor admise n agricultura

ecologic i excluderea tuturor pesticidelor care polueaz producia i mediul.

Bolile, duntorii i buruienile n acest sistem de cultur, se combat prin cultivarea celor mai

rezistente soiuri/hibrizi, prin asolamente corespunztoare, procedee mecanice i fizice de combatere,

protejarea entomofaunei utile etc. Soluiile tehnologice preconizate au la baz cunoaterea

elementelor de biologie ale plantelor, orientnd specialistul n aplicarea lor n diferite condiii de

clim i sol. Sunt evideniate condiiile optime de vegetaie, ntregul complex de msuri fitotehnice, n

vederea sporirii randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile i punerii n valoare a

potenialului genetic al soiurilor i hibrizilor cultivati.

Cerinele fa de temperatur iumiditate n procesul germinaie - rsrire difer n funcie de specie.

Temperatura minim de germinaie este de 1 - 2C la mazre, 3 - 4C la lupin i bob, 6 -7C la soia,

10C la fasole, 12C la arahide etc. Sub temperatura minim, durata germinaiei i rsririi se

prelungete mult, o parte din semine mucegiesc, rsrirea este anevoioas, neuniform i cu goluri.

Cantitatea de ap absorbit de semine pentru a germina, raportat la masa lor, este de circa 75% Ia

nut, 92 - 100% la bob, mazre i linte, 106 110% la soia i fasole, 116 - 120% la speciile de lupin

etc. Aceast cantitate de ap este absorbit n 24 - 48 ore, n funcie de temperatur.

3.1. Elemente ecologice in cultura plantelor

Agricultura ecologica are rolul:

de a produce hrande calitate ridicat i n cantitate suficient;

de a lucra cu sistemele naturale;

de a ncuraja i de a ntri ciclurile biologice din cadrul sistemului de agricultur;

de a menine i mri fertilitatea pe termen lung a solurilor;

de a utiliza ct se poate mai mult resurse regenerabile n sistemele agricole;

de a lucra ct mai mult ntr-un sistem nchis;

de a asigura toate condiiile de via animalelor pentru a le permite s ndeplineasc toate

aspectele comportamentului lor nscut;

de a evita toate formele de poluare care pot rezulta din

tehnicile agricole;

de a menine diversitatea genetic a sistemului agricol i a mprejurimilorsale, inclusiv protecia

plantelor i a habitatelor slbatice;

de a permite productorilor agricoli obinerea unui venit adecvat isatisfacie din munca lor,

inclusiv de a asigura un loc de munc sigur;

Ins n agricultura ecologic, baza fertilizrii o constituie ngrmintele organice

naturale, pregtite dup o tehnic special, certificate i ngrmintele minerale naturale. Pentru

reuita agriculturii ecologice, materiile organice necesare pregtirii composturilor ecologice ar trebui

s fie provenite din exploataiile agricole ce practic agricultura ecologic.

Radiatia solara este principala sursa de energie care asigura caldura necesara cresterii si dezvotarii plantelor.

La noi in tara datorita asezarii geografice din valoarea totala a radiatiei solare, vara se

inregistreaza 40-42% ; primavara 29-31% ; toamna 18-20%, iar iarna numai 9-10%. Radiatia solara

luminoasa, singura care poate influenta fotosinteza 45%, din totalul radiatiei solare globale, iar din

aceasta doar 36% este absorbita de frunze.Randamentul energetic al fotosintezei este suficient de

ridicat pentru a face din regnul vegetal un excelent captator si producator de energie. Prin selectie

se poate ameliora rata conversiei energiei luminoase in energie chimica si depinde asigurarea altor

factori cu caracter limitativ ca : umiditatea, elementele nutritive din sol, nivelul temperaturilor,

intensitatea vanturilui, continutul in dioxid de carbon al aerului.

Lumina este un factor determinant in viata plantelor legumicole ce actioneaza asupra plantelor prin : intensitate, durata, compozitie spectrala. Dar variatiile acestor parametri nu se pot dirija decat

in mica masura - lumina este considerata factor limitativ. Lumina este suportul energetic al

fotosintezei, al formarii si stucturii anatomice a masei biologice, iar numeroase procese metabolice

si fiziologice ca : sinteza pigmentilor, a glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, inchiderea si

deschiderea stomatelor, respiratia, transpiratia, formarea elementelor de rod, sunt influentate de

lumina. Cunoasterea relatiilor plantelor cu lumina are importanta in zonarea culturilor, stabilirea

epocilor optime de infiintare a culturilor in camp, in spatii protejate in vederea esalonarii productiei,

intocmirea schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de producere a rasadurilor, stabilirea

schemelor de infiintare a culturilor, a densimii plantelor.

Durata perioadei de iluminare reprezinta sensibilitatea specifica a plantelor la durata zilnica de

lumina si influenteaza dezvoltarea diferitelor organe mai ales a mugurilor florali, inflorescentelor si

florilor.

Pentru inducerea initierii florale fiecare specie necesita un numar de zile minim numit pragul

fotoperiodic, iar granita luminii zilei dintre domeniul inductiv si cel neinductiv este considerata ca

'lungimea critica a zilei'.

Tinand cont de acest criteriu plantele legumicole se clasifica astfel :

- plante de zi scurta - in zone cu clima tropical la care inductia florala impune o perioada de

intumeric si este posibila sau accelerata daca durata zilnica de iluminare nu atinge

lungimea de 12-14 ore : tomate, ardei, vinete, castraveti, pepeni, bame, fasole.

- plante de zi lunga in zone cu clima temperat la care dezvoltarea mugurilor floriferi este

posibila sau acelerata daca durata zilnica de iluminare depaseste lungimea critica de 16-18

ore

Optimizarea regimului de lumina

La culturi efectuate in camp, masurile sunt :

- zonare si alegerea terenurilor,

- perioadele optime de infiintare a culturilor,

- desimea plantelor si combaterea buruienilor,

- lucrari specifice: defolierea, sustinerea plantelor, copilit,

- scheme de plantare,

- orientarea randurilor,

In spatii acoperite (sere, solaria, rasadnita) exista masuri directe:

- amplasarea constructiilor in zone favorabile;

- constuirea corespunzatoare;

- orientarea corecta a constructiilor pe directia N-S;

- folosirea materialelor de acoperire cu trasparenta maxima precum si curatirea de praf,

frunze, zapada;

- iluminarea artificiala;

Posibilitati de dirijare a caldurii

- folosirea rationala a terenului - alegerea cu expozitie nordica,

- stabilirea rationala a momentului pentru infiintarea si desfiintarea culturiilor;

Evitarea deficitului de caldura :

- realizarea de perdele de protectie, mulcirea solului;

-alegarea si folosirea rationala a terenului;

- masuri tehnice : aerisirea solului prin lucrari profunde, evacuarea apei, ;

- suplimentarea cu caldura artificiala

CAPITOL 4 CULTURA CEREALELOR

Cerealele reprezint grupa fitotehnic de plante cu cel mai mare areal derspndire n toate

zonele de cultur pe glob, implicit i n Romnia. Aceast grup cuprinde:grul, secara, orzul, ovzul,

porumbul, orezul,sorgul, meiul care fac parte din familia Gramineae i hrica ce face partedin familia

Polygonacea.

4.1. Cultura graului

Grul de toamna asigura cele mai bune rezultate pe solurile fertile si permeabile, n conditii de

aprovizionare buna cu apa si n absenta temperaturilor extreme..

Trebuie evitate:

- solurile nisipoase, saraturate, scheletice sau puternic erodate,

- terenurile supuse frecvent fenomenului de baltire.

Zonarea soiurilor are n vedere concordanta dintre resursele pedo-climatice ale fiecareizone si

particularitatile biologice ale fiecarui soi. Se recomanda soiuri care au o capacitate de productie

ridicata, permit reducerea la minimum a riscurilor de calamitate a culturii, asigura o calitate a

recoltei corespunzatoare cerintelor industriei prelucratoare si prezinta o diversitate privind perioada

de vegetatie, rezistenta la boli si la factorii abiotici, precum si particularitatilemorfobiologice.

Cresterea suprafetei de premergatoare timpurii reprezinta o masura eficienta de ridicare a

productiei la grul de toamna n toate zonele. Din grupa premergatoarelor timpurii fac parte si

cerealele paioase care asigura conditii favorabile de pregatire a terenului, o rezerva mai mare de apa

si de elemente nutritive din sol. Utilizarea lor ca premergatoare pentru gru este limitata la un an,

pentru prevenirea extinderii atacului de boli si de daunatori si a infestarii cu buruieni greu de

combatut.

A doua categorie de culturi bune premegatoare pentru gru sunt cele care se recolteaza la mijlocul

lunii septembrie (soia, floarea-soarelui, hibrizii timpurii de porumb, primele suprafete eliberate de

sfecla de zahar si cartofii de toamna). Prin masuri adecvate de fertilizare si pregatire a terenului care

sa asigure semanatul si rasarirea plantelor n perioada optima, aceasta categorie de premergatoare

poate asigura productii ridicate de gru.

Culturile trzii de porumb, sfecla de zahar, culturile duble, care nu asigura pregatirea

corespunzatoare a terenului si a semanatului n perioada optima, sunt contraindicate ca

premergatoare pentru grul de toamna.

Se va evita amplasarea grului pe:

- sol infestate cu daunatori de sol si agenti fitopatogeni, care se transmit prin resturi

- vegetale- terenuri tratate cu erbicide al caror efect rezidual se mentine n sol.

Cultura grului se va amplasa n asolamente stabilite cu durata de 2 - 6 ani.

Rotatia gru - porumb va fi ntrerupta dupa 3 - 4 cicluri prin introducerea unei leguminoase, n

scopul evitarii extinderii bolilor si a mburuienarii.

Ingrijirea culturii pe parcursul iernii incepe cu distrugerea i ruperea portiunilor de ghea,

de la suprafaa zpezii i continu cu eliminarea i conducerea apei de infiltraie. La sfiritul iernii

lucrarea cea mai important este tvlugirea culturilor dac este cazul. Apariia bolilor i

duntorilor in culturile de grau difer in funcie de anul in curs. In aprarea integral un rol

important are prevenirea. Smna de grau trebuie tratat contra ciupercilor de fuzarioz i tciune.

Contra duntorilor solul trebuie dezinfectat mai ales pentru distrugerea larvelor de musca

cerealelor i opomiza cerealelor.

De cele mai multe ori dezinfectarea nu este necesar, mai ales dac s-a fcut o lucrare de

calitate la pregtirea patului germinativ.

Finarea la grau apare prima dat la mijlocul lunii aprilie dac primvara este cald i secetoas, dar

in aceast perioad nu este indicat aplicarea tratamentului. Dac vremea rmane favorabil

dezvoltrii finrii tratamentul, se aplic la sfaritul lunii mai impreun cu tratamentele contra

celorlalte boli foliare. Dintre duntori de amintit ar fi duntorii frunzelor care dac se inmulesc

prea mult in scurt timp pot s distrug frunzele graului.

Inainte de coacere apar i bolile de rugin, dar contra ruginei de obicei nu se aplic tratamente. In

verile ploioase sunt indicate tratamente contra fuzariozei spicului.

Recoltarea graului de toamn in zilele noastre se desfoar intr- o singur trecere la

maturitate deplin cu ajutorul combinei. Dac vremea este bun se poate atepta pan cand

umiditatea seminelor scade sub 14 %, dup care uscarea nu este necesar. La inceputul recoltrii

combina trebuie reglat cu mare atenie pentru ca seminele s nu fie sparte, graul s

fie curat i pierderile prin recoltare s nu fie mai mari de 2 %. In acest caz graul din combin

poate fi transportat direct la moar sau la locul definitiv de depozitare.

In anii favorabili producia medie pe solurile mai bune depete 5 t/ha. Paiele rmas pe

camp dup recoltare de obicei se baloteaz dac este cerin pentru ea. Cantitatea de baloi de paie

reprezint 60- 70 % din producia de grau. Dac baloii nu sunt necesari, atunci cantitatea de paie

este tocat i introdus in sol la lucrrile solului.

4.2 Cultura orzului

Orzul de toamn se cultiv mai ales pentru scop furajer, avand o importan deosebit din

punct de vedere nutritiv. Fa de zona cultivat are pretenii mai mici in comparaie cu graul de

toamn. Producia cea mai bun se obine in zona de campie, dar poate fi cultivat pe orice sol in

afar de tipurile de soluri extreme. Orzul de toamn se seamn de cele mai multe ori dup

premergtoare care se recolteaz devreme sau dup grau, ceea ce stabilete i sistemul de lucrare a

solului. Pan la semnat este o perioad scurt de timp, de aceea aceast perioad trebuie pur i

simplu folosit. Pentru a reine apa din sol i pentru a accelera germinarea seminelor de buruieni se

realizeaz o dezmiritire.

Dac premergtoarea a fost recoltat la sfaritul verii i are puine resturi vegetale, imediat

se efectueaz o artur de adancime medie, dar numai dac umiditatea solului permite o lucrare de

calitate. La inceputul lunii septembrie cel mult la mijlocul lunii se incepe pregtirea patului

germinativ. Dac solul este intr-o stare bun, pregtirea patului germinativ se face dintr-o singur

trecere, dar dac este necesar se fac mai multe treceri pan se obine un pat germinativ de o

calitate superioar. Adancimea patului germinativ trebuie s fie de 8-10 cm. Un pat germinativ de o

calitate bun se poate obine folosind combinatorul sau cultivatorul.

Aprarea contra bolilor i duntorilor incepe cu tratarea seminelor inainte de semnat.

Tratarea seminelor ne poate asigura o protecie contra fuzariozei, tciunelor, mlurii

i septoriozei. Contra duntorilor se poate realiza o dezinfectare a solului inainte de semnat.

Dintre cerealele pioase cultivate orzul se recolteaz cel mai devreme. Recoltarea poate s

inceap cateodat la mijlocul lunii iunie.Sfaritul recoltrii corespunde cu inceputul

lunii iulie. Recoltarea orzului este de multe ori ingreunat de faptul c se imburuieneazcultura

datorit ploilor respectiv cade. La intarzierea recoltrii pierderea cea mai mare este cauzat de

ruperea spicelor de orz. In aceste cazuri scade i calitatea produciei. Pentru ca pierderile s nu

depeasc 4- 5 % combina trebuie bine reglat i verificat de mai multe ori.

Producia orzului este cu ceva mai mic decat cea a graului, dar cu o agrotehnic corespunztoare se

pot obine 4-5 t/ha. Curirea i depozitarea produciei recoltate este identic cu cea a graului.

Paiele la recoltare de obicei se las sub form tocat pe sol dup care

este lucrat in sol cu lucrrile solului.

4.3. Cultura porumbului

Porumbul este una dintre culturile cele mai importante de pe glob fiind i cultura pritoare

cultivat pe cea mai mare suprafa. In mare parte boabele de porumb sunt folosite cu scop furajer

dar o mare cantitate este folosit in industria alimentar pentru prelucrare. Mai nou este rspndit

i prelucrarea porumbului in scop energetic.Porumbul este prezent de aproape 400 de ani i de

atunci s-a format o tradiie in cultivarea sa.Porumbul se acomodeaz perfect la diferite zone de

cultur, respectiv tipuri de soluri i este impreun cu graul cea mai important cultur de camp.

Pentru a avea succes in cultivarea porumbului este necesar respectarea unei agrotehnici adecvate.

Lucrarea solului este unul dintre cele mai importante elemente agrotehnice, care se schimb in

funcie de tipul de soi, mecanizare, aprovizionarea cu substane nutritive i protecia culturii. Pentru

porumb solul trebuie s fie lucrat in adancime, afanat corespunztor la adancimea patului

germinativ, s fie aezat corespunztor i s aib o mare activitate biologic. Sistemul de lucrri

depinde mai mult de planta premergtoare.

Printre premergtoarele cele mai bune pentru porumb se numr cerealele pioase,

leguminoasele, plantele furajere leguminoase i rapia.

Lucrrile solului incep cu dezmiritirea i inchiderea acestuia. Aceast operaie este foarte

important pentru a pstra in sol cat mai mult ap pentru porumbul din anul urmtor.

Ingrijirea miritei scade considerabil imburuienarea. Lucrarea de baz, adic artura, se efectueaz

in lunile septembrie- octombrie, cand ploile de la sfaritul verii au avut un efect favorabil.

. Adancimea arturii trebuie s fie in jurul valorii de 30 cm. In anii secetoi, cand nu se poate

efectua o artur de calitate se realizeaz o afanare adanc a solului. Adancimea acestuia este de 40

-60 cm. Distrugerea bulgrilor rezultai dup aceast lucrare se poate realiza doar la o umiditate

optim. Afanarea bulgrilor este realizat de ingheurile de iarn.

Dup premergtoarele tarzii dup recoltare se realizeaz imediat lucrarea de baz. De obicei asta

inseamn o artur de 30 35 cm. Pe solurile uscate este recomandat o afanare a solului. In

monocultur o problem mare in lucrarea solului reprezint acoperirea resturilor vegetale aflate in

mare cantitate.

Mai nou aceast problem se poate rezolva prin balotarea resturilor care pot fi folosite in

scop energetic. Porumbul este pretenios la patul germinativ, de aceea dac se poate solul se las

inc din toamn intr- o stare bun pentru ca in primvar pregtirea patului germinativ s fie mai

simpl. Dac se poate primvara timpuriu nu mai efectum lucrri care conduc la uscarea suprafeei

solului. Pentru pregtirea patului germinativ se folosesc combinatoare care trebuiesc reglate in aa

fel ca s lucreze solul la 8- 10 cm adancime.

In ce privete protejarea culturii de porumb in primul rand combaterea buruienilor este

foarte important. In culturile industriale combaterea se bazeaz pe folosirea erbicidelor.

Rezultatul folosirii erbicidelor preemergente respectiv a celor incorporate depinde in mare msur

de umiditatea solului i de cantitatea de precipitaii czute. Erbicidele postemergente nu depind de

vreme, dar eficiena este influenat de perioada de aplicare i de dezvoltarea buruienilor.

Combaterea ecologic are la baz pritul mecanic. Prin aceast metod se realizeaz i o reducere

considerabil a pierderilor de ap din sol.

Pe lang cultivarea porumbului boabe un rol important are i cultuvarea porumbului pentru

siloz. Porumbul a devenit componenta de baz a silozului deoarece are o producie ridicat pe

suprafa (20- 40 t/ha), are un gust bun i are o biomas cu o bun compoziie nutritiv. Datorit

coninutului ridicat de amidon porumbul poate fi uor insilozat.

Deoarece are un coninut ridicat de caroten i fibr este furajul de baz pentru bovine in perioada de

iarn. In timpul insilozrii intreaga plant este folosit deci pe suprafa se catig cu 50 % mai mult

substan nutritiv decat in cazul porumbului pentru boabe. Tehnologia de cultivare a porumbului

siloz difer in comparaie cu porumbul pentru boabe. Cel mai important ar fi diferena de la semnat

i recoltare. Hibrizii folosii pentru cultivarea porumbului siloz pot fi aceleai ca i cele pentru

porumb boabe, dar sunt i hibrizi speciale ameliorate pentru siloz.

Acetia au anumite caracteristici: coninut ridicat de frunze, producia vegetativ mare i

nivelul de pierdere a apei este minim. Densitatea porumbului siloz este cu 15- 25 % mai

mare decat a porumbului pentru boabe.

Cea mai mare diferen se realizeaz la recoltare. Recoltarea porumbului siloz se incepe

atunci cand porumbul are producia de biomas mare, iar umiditatea i coninutul de zahr permit

alctuirea unui siloz de calitate. Dac recoltarea se incepe prea tarziu in tulpini crete cantitatea de

lignin ce nu poate fi digerat ceea ce conduce la scderea calitii furajere a silozului. Recoltarea se

incepe de obicei cand umiditatea intregii plante este in jur de 60 %.

In acest caz boabele au o umiditate sub 40 %. Prepararea silozului se desfoar dup standarde

bine precizate.

CAPITOL 5 RECOLTAREA SI DEPOZITAREA PRODUSELOR AGRICOLE

Recoltatul este ultima verig n complexul de lucrri. Greelile ct de mici determin pierderi

de producie i deprecierea produselor agricole. Procesul de recoltare cuprinde mai multe lucrri

lucrarile de pregatire a recoltatului si recoltarea propriu- zisa.

Lucrri de pregtire a recoltatului sunt urmatoarele:

- repararea mainilor de recoltat si proba acestoea;

- dezinfecia depozitelor;

- aprovizionarea cu carburani;

- evaluarea recoltei.

Recoltarea propriuzis se face la maturitatea culturii. Exist o maturitate biologica si una

economica. La maturitatea biologic se recolteaz cerealele pentru boabe, inul pentru semine,

floarea soarelui, leguninoase pentru boabe, etc. La maturitate economic se recolteaz porumbul

siloz (boabe n lapte cear); sau cnepa de fuior (la sfritul infloritului plantelor mascule).

Recoltarea mai devreme determin perderi la recoltare, deprecierea productiei i pstrarea n

condiii grele. Recoltarea cu intrziere determin pierderi prin scuturarea cerealelor, prin

degradarea cartofilor sau prin scderea coninutului de zahr la sfecla de zahr.

Mainile pentru recoltarea culturilor agricole sunt destinate pentru strngerea produselor

agricole principale i secundare de pe cmp cu pierderi minime i fr vtmri. Aceste maini se

clasific n: maini de recoltarea culturilor de cereale pioase; maini pentru recoltarea culturilor de

porumb pentru boabe; maini pentru recoltarea de leguminoase; maini pentru recoltarea culturilor

furajere; maini pentru recoltarea culturilor de cartofi; maini pentru recoltarea culturilor de sfecl;

maini pentru recoltarea culturilor de legume i fructe; maini pentru strngerea de pe cmp a

produciei secundare.

Obiectivul principal pe timpul pstrrii este meninerea valorii cantitative i calitative

iniiale, i chiar mbuntirea calitii la materialul destinat pentru insmnri. Boabele se

pstreaz n magazii sau silozuri celulare iar tiuleii de porumb se pstreaz n ptule. Pentru o bun

pstrare coninutul de ap trebuie s fie mai mic de 15% la cereale, de 8-11% la plantele uleioase, de

12-14% la plantele leguninoase. nainte de depozitare recolta trebuie condiionat. Boabele se

pstreaz n boxe separate pentru a nu se amesteca i trebuie etichetate specificnd destinaia

(consum, smn). Pstrarea produselor este nfluenat de mai muli factori dintre care umiditatea

i temperatura prezint o importan deosebit. Silozurile i magaziile de pstrare a produselor

trebuie prevzute cu posibiliti de aerisire, i de pstrare a produselor la temperatura optim

specific fiecrui produs. Pentru uscarea produselor agricole se folosesc instalaii de uscare. Pentru

ventilare n magaziile obinuite de depozitarea a seminelor de cereale n straturi de grosime de 2-4

m se utilizeaz instalaii de ventilare cu canale practicate n pardoseala magaziei. Mainile de curat

i sortare a boabelor sunt trioarele, vnturtoarele, selectoarele, mainile de curat, mainile de

sortat.

5.1. Instalatii folosite in agricultura

Definirea si clasificarea agregatelor agricole

Dupa denumirea lucrarii de baza efectuata de agregat, deosebim: agregate de arat, de

semanat, de executat lucrari de intretinere a culturilor, de recoltat etc. Dupa modul de executare a

lucrarii, agregatele pot fi: agregate mobile, care executa lucrari prin deplasare in teren (agregate de

plantat, agregate folosite la lucrarile de intretinere a culturilor , agregate de transport); agregate

stationare, care executa lucrari la puncte fixe, fara a se deplasa (agregate de pompare, agregate de

treierat la stationar, de tratat seminte).Dupa numarul lucrarilor pe care le executa agregatele potfi

agregate simple, cand sunt formate din sursa de energie si una sau mai multe masini de acelasi

fel,executand o singura si aceeasi lucrare; agregate complexe, cand sunt formate din sursa de

energie si doua sau mai multe masini diferite care efectueaza, de regula lucrari care se succed ( arat

si grapat; semanat si erbicidat )

Presa baloti

Tavalugi

Destinatia principala a tavalugilor este:

-de a tasa solul, reducand astfel afanarea acestuia, realizat cu alte utilaje prin lucrari anterioare;

-de a sfarama bulgarii existenti la nivelul solului;

-de a distruge crusta formata;

-de a efectua o usoara netezire a suprafetei terenului;

-de a executa o maruntire mai pronuntata la suprafata solului;

-de a realiza o indesare in profunzime a solului;

-de a culca si presa culturile folosite ca ingrasamant verde;

Clasificarea tavalugilor.

In functie de profilul si dimensiunile suprafetei active a organelor de lucru , tavalugii se

clasifica in:

-tavalugi netezi;

-tavalugi cu inele

Tavalugii netezi se folosesc pentru tasarea solului, pentru presarea ingrasamintelor verzi si

organice (gunoiul de grajd) si a culturilor agricole.

Tavalugii cu inele ( cu suprafata denivelata) se folosesc pentru celelalte lucrari.

Partile componente ale tavalugilor sunt urmatoarele: sectiile de lucru sunt formate

dintr-un cilindru sau dintr-o baterie de inele, montate pe un ax sprijinite pe doua lagare pe

cadrul sectiei, un dispozitiv de tractiune si bara de cuplare la acesta a sectiilor de

lucru.Cilindrul are suprafata neteda sau denivelata. Mantaua cilindrului este din metal ,

interiorul cilindrului putand fi umplut cu apa sau nisip, marind astfel masa tavalugului si

implicit obtinand o tasare mai mare a solului.

CAPITOL 6 TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR FLORICOLE

Producia floricol este exprimat prin: plante n ghivece, flori tiate proaspete, flori tiate

uscate, bulbi, semine, rsaduri, etc. i se realizeaz n cmp i spatii protejate (sere, solare,

rsadnie, etc.).

O bun organizare a recoltrii necesit:

- stabilirea momentului nceperii recoltrii n funcie de specie;

- stabilirea destinaiei sau direciei de valorificare;

- ntocmirea graficelor de livrare;

- asigurare ambalajelor, utilajelor, uneltelor i a mainilor de transport necesare;

- instruirea din timp a elevilor;

Momentul recoltrii are o mare importan deoarece este unul din factorii care asigur o

durat mare de pstrare.

Ex: lalelele, trandafirii, narcisele, etc. se recolteaz n faza cnd bobocii sunt suficieni de

dezvoltai, bine colorai i petalele s-au desprins de petale. Crinul, gladiolele, tuberozele se

recolteaz cnd s-au deschis 1 - 2 flori din inflorescen. Crizantemele,, gerbera se recolteaz cnd

florile sunt bine deschise. Majoritatea florilor se recolteaz prin rupere sau tiere cu briceagul, iar

cozile s fie suficient de lungi.

Produsele floricole trebuie aduse la standardele cerute de normativele naionale i

internaionale prin condiionare care const: sortarea florilor care se face manual sau cu maini

speciale de sortat florile pe lungimi, legarea n buchete i introducerea n pungi de plastic (form

tronconic fr fund ) n scopul eliminrii pericolului de depreciere (crizanteme).

Florile recoltate se nvelesc imediat in hrtie de mtase sau n pergament (cala, gerbera)

care mpiedic transpiraia. Se mai folosesc cutii unde se pun libere alternnd straturile de flori cu

hrtie, couri pentru florile cu inflorescene mai lungi i tije puternice (crini, gladiole)

6.1. Clasificarea speciilor floricole

Dup durata ciclului biologic, plantele decorative se mpart n speciifloricole: anuale,

bianuale i perene.

Specii floricole anuale

. n a c e a s t g r u p i n t r a c e l e s p e c i i c a r e i desfoar durata de via pe parcursul

unui singur an (de la 4 pn la 8-10 luni).Aceste plante germineaz, se dezvolt, nfloresc,

produc semine i dispar lasfritul perioadei de vegetaie care este n acelai an calendaristic cu perioada

cnd au germinat.

Particulariti tehnologice.:

Florile anuale se nmulesc prin semine i marar prin alte metode (butire, marcotaj, altoire etc.). nmulirea este

una din etapelecele mai importante ale culturilor floricole. Reuita culturii depinde, n mare

msur, mai nti de calitatea seminelor i apoi de cea a rsadurilor.Majoritatea plantelor anuale se pot semna

direct, la loc definitiv, n grdin sau cmp.Semnatul direct se face n funcie de exigenele lor

fa de cldurancepnd cu luna aprilie-mai. Unele specii floricole anuale se seamn numai directn teren

sau n ghivece, n prima parte a primverii, pentru c rsadurile lor nusuport mutarea, iar

pentru a crete bine necesit o vreme mai rcoroas i zile cevamai scurte .

n scopul devansrii nfloririi semnatul se face adesea n spaii nclzite,respectiv sere,

rsadnie calde, solarii, camere unde se obin rsaduri, care vor fifolosite la infiinarea culturii. Perioada

n care se seamn florile anuale pentru producerea de rsaduri ncepe cu lunile decembrie-ianuarie i se

sfrete n lunile martieaprilie. Timpul optim de semnare a speciilor anuale se stabilete n funcie de specia la

care vrems producem rsaduri, de data cnd se dorete vnzarea sau plantarea afar,

despaiul i sursa de nclzire de care dispunem.Majo r i tatea p lan te le f lo r ico le anua le au

nev o ie pentru ge rm inare detemperaturi cuprinse ntre 14-22C, iar timpul de germinare este de 4 pn

la 25 de zile

Specii floricole bienale

Acestea se caracterizeaz prin desfurarea cicluluide vegetaie pe parcursul a doi ani. Formeaz n prima

parte a vegetaiei o rozet de frunze, ierneaz n aceast form, iar primvara urmtoare

nfloresc, produc sem ine i apo i p ier .

Cultura speciilor floricole bienale este relativ uoar. nmulirea se face ngeneral prin semine. Semnatul

are loc primvara i vara (mai-iulie), n rsadniereci sau spaii protejate, n substrat uor bine mrunit sau direct n

teren, pe brazd amenajate special.

Pregtirea locului n care se va semna const n mrunirea pmntului pe adncimea de 10-12

cm. Marcarea rndurilor se face cel mai adesea la 10 cm distan, perpendicular pe lungimea

brazdei. Repicatul plantelor are loc cnd apar primele frunze adevrate i se face n substrat, ghivece sau

cuburi nutritive.Lucrrile de ngrijire n aceast perioad urmresc afnarea solului, distrugerea

buruienilor i asigurarea unei umiditi moderate i constante n sol, combaterea bolilor i

duntorilor.

Specii floricole perene

Sunt ace le p lan te care t r iesc m ai m ul i an i , n f lo resc i f ruct i f i c n

f ieca re an. Anua l t rec pr int r -o per io ad de repaus ,determinat fie de temperaturile

sczute din perioada de iarn, fie de cldurileexcesive din timpul verii. Aceast perioad de repaus

influeneaz nflorirea.Plantele perene se mpart n dou categorii, n funcie de organele care le asigur

perpetuarea de la un an la altul (muguri, rizomi, tuberobulbi etc).

Semnatul se face n rsadnie reci sau n pepiniere din luna aprilie pn niunie, ntr-un substrat format din

pmnt de frunze, turb mrunit, nisip de ru sau perlit. Semnatul se face n rnduri, folosind la

acoperire acelai amestec de pmnt, dup care se taseaz uor i se ud.Plantele se repic cnd

au formate 2-3 frunze adevrate, n ghivece, ncuburi nutritive sau n strat.

Desprirea plantelor se execut n perioada de repaus i dup al patrulea ande cultur. Cele mai bune

rezultate se obin dac desprirea se face nainte de pornirea n vegetaie (martie-aprilie) sau

toamna (octombrie).n acest scop plantele mam sunt fragmentate, dup care se

fasoneazrdcinile i se mocirlesc nainte de plantare. Plantarea se face imediat

dupdivizarea plantelor la adncimea la care au fost plantele mam

Dupa locul de cultura:

A. Specii cultivate in camp

Se cultiv n cmp plantele anuale si speciile perene originare din zona temperat.

B. Specii cultivate n spaii protejate

Se cultiv n spaii protejate plantele provenite din regiunile tropicale sau subtropicale,

pretenioase la cldur, care ncondiiile de la noi nu pot vegeta n cmp. etc.).Plan te le care se

cu l t i v do ar tem po rar n se re , f ie pent ru pro ducerea rsadului (plantele anuale) sau n

cultur forat .

CAPITOL 7 SPECII POMICOLE

Pomicultura ca tiin studiaz procesele biologice i ecologice ale speciilor pomicole n

vederea perfecionrii tehnologiei de cultur cu scopul de a abine producii mari de fructe,

constante de la an la an, de cea mai bun calitate i nepoluate. Scopul cultivrii pomilor i arbutilor

fructiferi n grdina casei se poate aprecia astfel:

asigur necesarul de fructe pentru familie i un surplus pentru pia;

consumul de fructe proaspete i prelucrate are un efect binefctor asupra organismului

uman;

fructele sunt indicate n prevenirea i tratamentul multor afeciuni gastrointestinale,

renale, hepatice, etc

Practicat n proximitatea locuinei, cultura pomilor mai are i alte avantaje economice i

sociale:

permite ocuparea timpului liber prin activiti plcute, recreative, cu micarea unui numr

mare de organe i muchi;

ridic aspectul arhitectural al locuinei, conferind o oaz de verdea

pomii combat eficient poluarea chimic i fonica.

Aceasta clasificare are in vedere in primul rand caracteristicile fructului, dar speciile inrudite

din acest punct de vedere au si particularitati biologice asemanatoare.

|Tinandu-se seama de structura anatomica si de regimul termohidric al cresterii si maturarii

fructelor, speciile pomicole sunt clasificate in trei grupe :

a) Plante pomicole pomacee (samantoase): cu fructe false (poame) care contin mai multe

seminte: marul, parul, gutuiul, mosmonul, paducelul;

b )Plante pomicole drupacee (samburoase): cu fructe adevarate (drupe), unisperme, cu

seminte in samburi lemnificati: prunul, ciresul, visinul, caisul, piersicul, corcodusul, porumbarul,

cornul;

c) Plante pomicole nucifere: includ nucul, cu fructul drupa falsa, alunul si castanul comestibil

cu fructul nucula, respective nuca, apoi pecanul, casiul, cocosul, fisticul;

7.1 Recoltare fructe

Recoltarea fructelor este operatia ce finalizeaza complexul de masuri agrotehnice, aplicat in

livada, care determina evolutia calitatii produselor, in procesul de valorificare.

Multitudinea speciilor si a soiurilor existente in cultura fac ca productia de fructe sa se

caracterizeze prin coacere si recoltare esalonate, grade diferite de perisabilitatea si variabilitate in

ceea ce priveste marimea, forma, culoarea, modul de valorificare si durata de pastrare. Datorita

acestor particularitati, recoltarea si conditionarea fructelor devine un proces tehnologic complex, ce

hotaraste in final insasi eficienta culturii. Cantitativ cat si calitativ productia de fructe difera de la un

an la altul, fiind dependenta de: conditiile climatice existente; tehnologia aplicata; starea fitosantiara

a livezii; specie, soi, portaltoi; sistemul de cultura; varsta pomilor etc.

Recoltarea fructelor se efectueaza atunci cand gradul lor de utilitate, exprimat prin

suma tuturor proprietatilor fizice, chimice, tehnologice, cat si capacitatea de a rezista la

transport si pastrare, satisface pe deplin cerintele consumului. Momentul optim de recoltare a

fructelor are un caracter dinamic, fiind determinat de destinatia productiei: consum imediat in

stare proaspata, depozitare pentru pastrare mai indelungata sau industrializare. Insusirile

gustative si tehnologice ale fructelor, cat si marimea productiei obtinute, sunt mult influentate

de momentul recoltarii. Astfel, fructele culese prea devreme sunt mai mici, au un colorit slab,

sunt tari, acre, astringente, fara parfum, slab suculente si cu un grad redus de conservabilitate.

In timpul pastrarii, se sbarcesc, scad mult in greutate si sunt predispuse la diferite boli

fiziologice.

Manipularea si transportul fructelor se efectueaza in ambalaje de diferite tipuri, care

trebuie sa asigure mentinerea calitatii produselor, sa realizeze paletizarea unitatilor de

incarcatura, in scopul reducerii timpului de la recoltare pana la conditionare. Fructele usor

perisabile sau cele destinate consumului imediat in stare proaspata se transporta in ambalaje

de capacitate mica, sortarea facandu-se o data cu recoltarea, fapt ce reduce numarul de

manipulari. Fructele cu fermitate structo-texturala buna, rezistente la socuri si vibratii, pot fi

manipulate in lazi cu capacitate mare.

Tehnica de recoltare a fructelor a cunoscut un proces evolutiv continuu, care a

cuprins urmatoarele etape: recoltarea manuala traditionala, recoltarea manuala integrata

paletizata sau superpaletizata si recoltarea mecanizata. Recoltarea manuala necesita 40-60%

din necesarul anual de forta de munca in plantatiile de mar si par, revenind 45 ore/ha pentru

speciile din grupa druapeceelor si circa 100 ore/ha pentru speciile din grupa pomaceelor.

Fructele pentru consum in stare proaspata, si cele destinate pastrarii se recolteaza in

exclusivitate manual.

CAPITOL 8 INGRIJIREA VITEI DE VIE

Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se

cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20...22 grade Celsius, fiind

necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii.Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si

inalte (1-1,5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub

limita de rezistenta, in general de -18...20 grade Celsius.

Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase

A. Mobilizarea solului

Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-

20 cm, cu sapa sau prin aratura. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in

efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea

buruienilor. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.

B. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor vitei de vie

La circa 2-3 saptamani dupa plantare, daca lastarii nu apar uniform si in masa la

suprafata solului, se desfac musuroaiele, numai cu mana introdusa la baza musuroiului si

corditei, lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete, dupa care musuroaiele se refac.

C. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului

Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie, o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii

prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului, cand e prea mare. Se

administreaza insecticide, in cazul atacului de viermi, etc

D. Copcitul vitei de vie

Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie,

deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei

plantatii uniforme .

Practic, copcitul se efectueaza astfel:

- se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos

in evidenta;

- cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate

radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului.

Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi, fiecare

tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la

filoxera, ele sunt repede distruse si, de aici, aparitia golurilor in plantatii. Pana la varsta de 5

ani se recomanda cate doua copciri pe an, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand

exceptie anul intai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august.

Dupa copcit, gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul, cu

exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperite

la punctul de altoire

E. Administrarea ingrasamintelor

Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu

s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie.Se folosesc ingrasaminte naturale

(gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot, fosfor

si potasiu. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie, in scopul stimularii

cresterii vitei de vie, cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie,

pentru a stimula coacerea lemnului.

Ele se administreaza in stare solida, in copci, in jurul plantei, dupa care se uda, sau se

dau sub forma lichida, dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de

fertilitate a solului, ajungand panala la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substanta bruta

(din comert), pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite), cate 2-3

kg pentru fiecare vita, in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime).

F. Udarea vitei de vie

Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol,

iar lastarii nu mai cresc. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului, in

care se toarna cel putin 10 litri de apa. Dupa patrunderea apei in sol, groapa se astupa cu

pamant. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se

prelungeste.

G.Completarea golurilor

Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste

vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza

- pentru scurgerea apei si aerisire - si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In

cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitive

. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotind punga

perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Se umple apoi groapa cu

pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de

pamant. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite,

procedand in acelasi mod ca la plantarea propriu-zisa

8.1 Recoltarea strugurilor

Starea optim de coacere a unui soi e vi de vie este atins atunci cnd strugurii urnizeaz

cea mai bun materie pim pentru tipul de vin care se prepar . n starea de coacere deplin via de

vie d cea mai mare cantitate de struguri , dar nu este sigur c n acel oment este cel mai potrivit

pentru prepararea unui anumit tip de vin .

n schimb se poate afirma c n general pentru cele mai multe tipuri de vin corespund cel mai

ine strugurii recoltai n stare de coacere deplin .

Recoltarea strugurilor pentru vin

Recoltarea strugurilor pentru vin se face la maturitatea tehnologic, atunci cnd

strugurii au o anumit compoziie chimic specific preparrii diferitelor categorii de vinuri.

Campania de recoltare a strugurilor pentru vin este mai scurt dect a strugurilor pentru mas,

ea durnd dou trei sptmni. Cele mai multe soiuri se recolteaz la coacerea deplin.

Deoarece campania de recoltare dureaz 25 30 de zile, culesul ncepe cu 10 15 zile

nainte de coacerea deplin i se ncheie cu 10 15 zile dup aceasta. Strugurii pentru vin se

culeg separat, pe soiuri, i numai n cazuri deosebite se recolteaz n amestec, dar n nici un

caz nu se vor amesteca soiurile albe cu cele roii. Soiurile albe se recolteaz primele, n

ordinea coacerii, urmeaz soiurile aromate i n final soiurile roii. Hibrizii productori

direci se recolteaz i se vinific separat.

Recoltarea strugurilor pentru mas

Recoltarea strugurilor pentru mas se face ealonat, pe masur ce strugurii ajung la

maturitatea comercial, ncepnd din 15 iulie i pn n 15 octombrie. Strugurii pentru mas

se consider copi atunci cnd boabele au mrimea, forma, culoarea, gustul i aroma

caracteristice soiului. Momentul optim de recoltare se stabilete n urma examinrii

aspectului i degustrii strugurilor sau pe baza analizelor chimice de laborator prin care se

determin aciditatea i coninutul n zahr. |n funcie de soi aciditatea trebuie s fie de 3,5

4,5 g/l exprimat n acid sulfuric, iar coninutul n zahr de 140 160 g/l zaharuri. Se va avea

n vedere faptul c strugurii sunt fructe neclimatice i, prin urmare, dup recoltare nu mai

evolueaz n coacere. La soiurile de mas culesul strugurilor se face n dou trei etape,

pentru acelai soi, pe msur ce strugurii ajung la coacere. Dac este posibil, recoltarea se

face pe timp frumos, fr ploaie, i se ntrerupe n orele de ari.

n funcie de mrime, de procentul de boabe meiate sau mrgeluite, precum i de alte

nsuiri, strugurii din grupele menionate mai sus se mpart n trei clase de calitate:

- categoria extra, care cuprinde struguri care au forma, mrimea i culoarea specific soiului;

- categoria I de calitate cuprinde strugurii extra care prezint mici defecte de conformare a boabelor;

- categoria a II-a, n care intr strugurii cu boabele colorate neuniform, nematurate sau supramaturate.

Cizelarea const n ndeprtarea boabelor mici, necoapte, atacate de boli i duntori.

Uneori se pot ndeprta aripioarele laterale i vrfurile strugurilor n cazul n care au boabe

mici i coapte neuniform.

Culturile care se seamn dup plante premergtoare mari consumatoare de ap i care se

recolteaz tarziu, supoart greu seceta. Dup mai muli ani secetoi la rand lucerna nu poate fi

considerat bun premergtoare, deoarece rdcina lui puternic i adanc usuc solul. Diferen

semnificativ se arat intre rezistena la secet a plantelor semnate timpuriu i a celor semnate

tarziu in favoarea plantelor semnate timpuriu. Densitatea influeneaz tolerana la secet a

plantelor. La o densitate mai mic plantele au o toleran mai bun la secet datorit suprafeei mai

mari de substane nutritive. Rezultatele cercetrilor din ultimii ani demonstreaz faptul c

aprovizionarea optim cu substane nutritive are ca efect creterea toleranei la secet a plantelor.

Editor: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau Data: iunie 2014 Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a

Guvernului Romniei

ORGANIZAIE NEGUVERNAMENTAL NON PROFITORGANIZAIE CU STATUT DE UTILITATE PUBLICA (H.G.388/2005)