drept canonic finantarea cultelor religioase
Post on 28-Nov-2015
68 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”
Referat la „Drept canonic”
Tema: „Finanțarea cultelor religioase în România”
Îndrumător:
Asist. univ. drd. Emanuel Tavala
Student:
Muşat Laurenţiu Liviu
An I Drept ID
Sibiu, Iunie 2013
Cuprins:
I. Introducere...........................................................................................................................................3
II. Cadrul legal al religiilor in România....................................................................................................5
III. Finanțarea BOR conform statutului de organizare si funcționare........................................................7
IV. Opinii, dezbateri si controverse actuale privind finanțarea BOR în România......................................8
V. Bibliografie........................................................................................................................................11
2
I. Introducere
România este un stat secular ce nu are o religie de stat. Conform recensământului
din 2002 18.806.428 de cetățeni, reprezentând 86,8% din populație, s-au declarat ortodocși,
1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populație), 698.550 reformați (3,7%),
330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%), 129.937 baptiști (0,6%) ș.a. În
Dobrogea, există o minoritate islamică (0,3%), compusă majoritar din turci și tătari. Există și un
număr mic de atei (0,04%), agnostici, persoane care sunt non-religiose (0,06%) și persoane fără o
religie declarată (0,05%).Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfântului
Scaun, în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România
1.193.806 credincioși romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele
înregistrate de autoritățile române).
În august 2010, în România existau 18.300 de biserici. Finanțarea bugetară a statului român,
destinată construirii și renovării de biserici, a fost de 54,6 milioane de lei în anul 2010, și de 28,3
milioane în anul 20111
Biserica se află intre legile pozitive, create de om, ca expresie unică si inconfundabilă a
asemănării cu Dumnezeu, si Legea cea Nouă a Mantuitorului Hristos. Din acest motiv in
Bisericăs-a născut o lege proprie, o lege care ține atat de legile pozitive, date de oameni, cat si de
Legea
Vieții revelată si dăruită intregii umanități de Hristos. Legea aceasta se numeste canon. Rostul
canonului este acela de a impărtăsi legile pozitive de Legea Vieții sau de a face ca Legea lui
Hristos să desăvarsească legile date de oameni. Canoanele au o ființă teandrică si, potrivit
acesteia, ele cuprind elemente netrecătoare care țin atat de Legea Vieții, dar si elemente
schimbătoare care țin de legea pozitivă. Desi canoanele sunt de cuprins teandric ele sunt numite
si „sfintele canoane" pentru că au fost acceptate de către intreaga Biserică si pentru că Legea
1 Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_in_Romania, accesata la 10.06.20133
Vieții, prin perfecțiunea ei, desăvarseste imperfecțiunea legii pozitive.
Biserica se află intre om si Dumnezeu, intre istorie si metaistorie, intre timp si vesnicie si,
in cele din urmă, intre păcat si sfinȚenie, intre două realități nu pentru a le despărți, ci pentru a le
uni si a o desăvarsi pe prima in cea de-a doua.
Avand in vedere una din realitățile fundamentale ale existenței - legea - putem spune că
Biserica se află si intre legile pozitive, create de om, ca expresie unică si inconfundabilă a
asemănării cu Dumnezeu, si Legea cea Nouă a Mantuitorului Hristos (Legea Vieții, Legea
iubirii). Primele se regăsesc in Biserică in sensul in care ele caută desăvarsirea si impărtăsirea cu
Legea Vieții. Dar, pe de-o parte, legile pozitive nu sunt si nu vor putea fi mantuitoare, deci intru
totul acceptate de Biserică, pentru că ele nu depăsesc in ultimă instanță ura, păcatul si moartea,
si, totodată, nu pot fi nici inlăturate sau ignorate, căci altfel lumea, incă nedesăvarsită, ar
degenera
in haos. Pe de altă parte, Legea lui Hristos, Legea iubirii, singura mantuitoare, nu se poate regăsi
intrupată intru totul in Biserică pentru că ImpărăȚia lui Dumnezeu, desi ni s-a dăruit tuturor, nu
se va instaura deplin decat abia la sfarsitul veacurilor.
Din acest motiv în Biserică s-a născut o lege proprie, o lege care ține atât de legile
pozitive, date de oameni, cât si de Legea Vieții revelată si dăruită întregii umanități de Hristos, o
lege care are în vedere atât dreptatea relativă a umanității decăzute, cât si dreptatea desăvârsită a
Împărăției lui Dumnezeu. Legea aceasta se numeste canon.
Acest specific al canonului a trezit interesul cercetării multor teologi canonisti si nu
numai, pentru a-l înțelege în esența lui, în context eclesiologic, în raport cu dogma (oros-ul) si
cu viața Bisericii. Aici, de exemplu, contribuția arhiepiscopului Peter L'Huillier este
4
fundamentală.Rostul canonului este acela de a împărtăsi legile pozitive de Legea Vieții sau de a
face ca Legea lui Hristos să desăvârsească legile date de oameni. Prin urmare canonul poate fi
definit ca extinderea Legii lui Hristos asupra legii pozitive, care urmăreste plasticizarea dreptății
divine desăvârsite în dreptatea relativă a oamenilor, aflați în comuniunea mântuitoare a Bisericii. 2
II. Cadrul legal al religiilor in România
Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase,
principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României alături de libertatea gândirii și a
opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la Turda a fost
declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa. Chiar daca
nu se definește explicit ca stat laic, Romania nu are nici o religie națională, respectând principiul
de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele
religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de
convingerile religioase sau părerile despre lume și viață.
Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform
constituției, discriminările religioase, ca și incitarea la discriminare și promovarea urii religioase,
sunt interzise.
Cadrul legal al funcționarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat în
Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste
in 1948, permite imixtiunea masivă a statului în chestiuni care privesc libertatea religioasă și de
conștiință, chestiuni ce țin de viața privată a fiecăruia.
Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost întârziată de BOR care a motivat atitudinea sa prin
dorința de revenire la situația consacrată de Constituția din 1923, când BOR și cea Română Unită
cu Roma (Greco-Catolică) se bucurau de un statut privilegiat față de celelalte culte religioase.
2 Pr. Conf. Univ. Dr. Dimitrie Marga – Drept Canonic, Manual pentru uzul studenților la forma de învățământ la distanță
5
BOR mai cerea și ca înregistrarea unui nou cult să fie condiționată de adeziunea a cel puțin
0,5% din populația țării. În acest fel BOR urmărea obstrucționarea unor culte și grupări
religioase, fapt ce contravine principiului libertății religioase.
De curând, BOR a renunțat la aceste cerințe și a promovat adoptarea în regim de urgență a unui
proiect controversat de lege a cultelor, care în opinia celorlalte culte avantajează BOR.
Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor Publicată în
Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007 se prevede, între altele, că "În România nu există
religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee. Cultele sunt
egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va
favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult."
La data intrării în vigoare a legii, în România erau recunoscute următoarele culte:
1. Biserica Ortodoxă Română
2. Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara
3. Biserica Romano- Catolică
4. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
5. Arhiepiscopia Bisericii Armene
6. Biserica Creștină Rusă de Rit Vechi din România
7. Biserica Reformată din România
8. Biserica Evanghelică C.A. din România
9. Biserica Evanghelică Lutherană din România
10. Biserica Unitariană din Transilvania
11. Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România
6
12. Biserica Creștină După Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine După
Evanghelie Din România
13. Biserica Evanghelică Română
14. Uniunea Penticostală - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică din România
15. Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România
16. Federația Comunităților Evreiești din România
17. Cultul Musulman
18. Organizația Religioasă Martorii Lui Iehova 3
III. Finanțarea BOR conform statutului de organizare si funcționare
Art. 189
Cheltuielile pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, precum si pentru reparatii si
constructii noi vor fi acoperite din contributiile benevole ale credinciosilor, din veniturile
unitatilor de cult obtinute din activitati proprii si din contributii de la bugetul de stat, de la
bugetul autoritatilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.
Art. 190
Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum si a personalului clerical si neclerical
se face conform normelor generale in vigoare in Biserica Ortodoxa Romana, prin contributii de
la bugetul propriu al unitatilor de cult, prin contributii de la bugetul de stat, de la bugetul
administratiilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.
3 Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_in_Romania, accesata la 10.06.20137
Art. 191
(1) Unitatile de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane din tara si din afara granitelor tarii pot
solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Romana, precum si subventii de la bugetul de stat si
de la bugetele locale pentru sprijinirea unor activitati pastorale, spiritual-culturale, sociale si
edilitare.
(2) Activitatea unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane, in calitate de furnizor de servicii
sociale, este recunoscuta si sprijinita de stat, scop in care pot fi incheiate parteneriate si acorduri
aprobate prin lege.
IV. Opinii, dezbateri si controverse actuale privind finanțarea BOR în România
Deputatul Remus Cernea a initiat un proiect de lege, prin care propune ca Biserica sa nu mai
primeasca in mod direct bani de la stat, ci sa beneficieze de bunavointa cetatenilor platitori de
impozite. BOR a reactionat imediat. La fel si unii politicieni, chiar daca unii nu au fost chiar
"ortodocsi". Proiectul deputatului Remus Cernea a nascut polemici aprinse. De altfel, averea
enorma a Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si afacerile acesteia, tratate de stat cu "duhul
blandetii", au creat numeroase controverse de-a lungul timpului.
Cernea spune, intr-un interviu acordat Business24, ca proiectul sau de lege poate fi o forma de
finantare pentru culte si ar putea depasi faza actuala, in care "finantarea acestora depinde de
arbitrariul deciziilor politice". In opinia deputatului, Biserica are si diverse activitati economice
din care atrage fonduri si, in plus, poate beneficia de donatii.4
Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane considera ca sprijinul pe care il primeste din partea statului
este consecinta confiscarii proprietatilor bisericesti. Pretextul invocat de inaltii prelati ortodocsi
vine pe fondul propunerii legislative anuntate de Remus Cernea, lider al Partidului Verde,
deputat din partea Uniunii Social Liberale, care a cerut eliminarea subventiilor acordate de catre
stat bisericilor.
4 Cf. http://www.ziare.com/remus-cernea/stiri-remus-cernea/spovedania-deputatului-care-a-atentat-la-afacerile-bor-1229114 accesat 10.06.2013
8
Patriarhia spune ca ar putea fi de acord cu aceasta solutie, daca statul ar restitui toate averile
bisericesti confiscare inca de la 1863. Biserica Ortodoxa Romana se refera la Legea secularizarii
averilor manastiresti adoptata la ideea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor comun al
Moldovei si Tarii Romanesti. Cuza a fost si primul lider autohton, care a instituit un impozit de
10 la suta asuprea veniturilor manastirilor, bisericilor si seminariilor. Confiscarea averilor
bisericesti care a avut loc acum 150 de ani a insemnat la 1863 circa 25 la suta din suprafata
agricola si forestiera a Moldovei si Tarii Romanesti. Paminturile au fost folosite in mare parte
pentru improprietarea oamenilor saraci, dar ulterior statul comunist le-a confiscat, impreuna cu
alte terenuri care apartineau manastirilor sau bisericilor.
Inaltii ierarhi ortodocsi ar fi deci dispusi sa renunte la sprijinul statului, care inseamna aproape
0,4 la suta din Produsul Intern Brut, daca si-ar reprimi mosiile inapoi, motivind ca odinioara
puteau cu veniturile din aceste proprietati sa asigure salarizarea clerului si a cadrelor didactice,
dar si intretinerea, functionarea si repararea bisericilor.
Acum, din cei aproape 15 mii de clerici, Biserica asigura salarii doar pentru o mie, desi
majoritatea covirsitoare a preotilor pretinde sume fixe pentru botezuri, nunti sau inmormintari si
incaseaza taxe anuale de la crediniosi. Sumele care ajung in miinile preotilor sint adesea bani
negri, care ar putea intra in contabilitate, daca statul i-ar retrage Bisericii sprijinul.
Deputatul ecologist, Remus Cernea, de 39 de ani, a anuntat ca lucreaza impreuna cu mai multi
parlamentari la o initiativa legislativa prin care cultele sa nu mai fie finantate de catre stat, ci
direct de catre cetateni, prin virarea unui procent din venitul acestora catre Biserica de care
fiecare se simte atasat.
87 la suta dintre romani se declara ortodocsi, iar Patriarhia isi extrage puterea si legitimitatea in
luarile sale de opinie, bazindu-se pe aceasta larga majoritate. In acelasi timp, Biserica Ortodoxa
Romana se teme de o finantare directa de la propriii ei enoriasi, mai ales ca multi dintre ei nu o
mai privesc cu simpatie. Numarul celor care au incredere in Biserica Ortodoxa a scazut in ultimii
9
ani cu aproape 20 la suta, ajungind la 66 la suta, iar trendul este in continuare descendent.
Primul ministru, Victor Ponta a precizat ca proiectul de retragere a finantarii bisericilor din
bugetul statului roman nu are sustinerea partidelor din arcul de guvernamint, din care face parte
de altfel si deputatul Cernea.
Este primul proiect de acest fel, dar niciunul din marile partide romanesti nu indrazneste sa intre
in conflict cu Biserica Ortodoxa Romana, temindu-se de influenta mare a acesteia. Nu exista pe
de alta parte o analiza a relatiei dintre Biserica si Stat, care sa explice de ce aceste doua institutii
contiuna sa se conditioneze reciproc pina in zilele noastre. De ce acest model bizantin este
perpetuat de toti liderii politici romani si de toate guvernele.5
5 Cf. http://www.europalibera.org/content/article/24952844.html accesat 10.06.2013 10
V. Bibliografie
Pr. Conf. Univ. Dr. Dimitrie Marga – Drept Canonic, Manual pentru uzul studenților la forma de învățământ la distanță
http://ro.wikipedia.org
http://www.ziare.com
http://www.europalibera.org
11
top related