drept canonic asistenta sociala
TRANSCRIPT
DREPT CANONIC LA FACULTATEA DE TEOLOGIE A UNIVERSITATII DIN CRAIOVA Capitolul I – Dispoziţii generaleArt. 1. Sistemul de asistenţă socială în Biserica
Ortodoxă Română este determinat de slujirea misionară şi pastorală a Bisericii şi
are profil social şi filantropic. Activitatea de asistenţă socială se desfăşoară în
conformitate cu prevederile. Statutului pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române (art. 53 lit.c, d, g; art. 69, 70, 72; art. 94 lit. f; art.
l00,170), precum şi ale legislaţiei în vigoare referitoare la furnizorii de servicii
sociale (OG. 68/2003, modificată şi completată prin OG. 86/2004).Art. 2.
Sistemul de asistenţă socială este integrat şi organizat profesional în cadrul
structurilor administrativ-organizatorice ale Bisericii Ortodoxe Române.
Asociaţiile şi fundaţiile cu scop social şi filantropic care funcţionează sub
patronajul structurilor administrative organizatorice ale Bisericii au personalitate
juridică conform legislaţiei referitoare la organizaţiile non-guvernamentale (OG.
26/2000, modificată şi completată prin OG. 37/2003).Capitolul II – ObiectiveArt.
3. Obiectivele reţelei de asistenţă socială sunt:1. Aducerea la îndeplinire a
misiunii pe care o are Biserica pentru cei aflaţi în situaţii de dificultate, în
conformitate cu învăţătura de credinţă;2. Furnizarea de servicii sociale primare
şi specializate, precum şi servicii de îngrijire social-medicală conform
prevederilor legale în vigoare;3. Crearea şi menţinerea unor reţele de suport, la
nivel comunitar, pentru persoanele sau grupurile sociale care se afla în situaţii
de dificultate;4. Înfiinţarea şi administrarea de instituţii de asistenţă socială şi
medico-socială proprii sau în parteneriat cu organisme publice şi/sau private;5.
Efectuarea de studii şi cercetări sociale referitoare la diferite problematici şi
fenomene sociale;6. Participarea activă la elaborarea şi aplicarea politicilor
sociale, strategiilor şi planurilor de acţiune la nivel naţional, judeţean şi local;7.
Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu serviciile publice descentralizate
ale ministerelor, organisme ale administraţiei publice centrale şi locale, precum
şi alte instituţii de stat sau private care desfăşoară activităţi în domeniu;8.
Informarea opiniei publice cu privire la problematica socială, în scopul educării şi
sensibilizării acesteia, prin: organizarea de conferinţe, seminarii, mese rotunde,
dezbateri etc.; editarea de publicaţii (reviste, broşuri, pliante), materiale audio-
video, materiale în format electronic; desfăşurarea de campanii publice în
vederea implicării comunităţii în rezolvarea unor probleme sociale.Capitolul III –
Organizarea sistemului de asistenţă socială în Biserica Ortodoxă RomânăA. La
nivelul Patriarhiei RomâneArt. 4. La nivelul central, al Patriarhiei Române, în
cadrul Sectorului „Biserica şi Societatea” funcţionează Biroul de Asistenţă
Socială al Patriarhiei Române care are următoarele atribuţii:a. elaborează
strategia şi planurile de acţiune în domeniul social ale Bisericii Ortodoxe
Române, potrivit îndrumărilor Sfântului Sinod;b. coordonează şi îndrumă
punerea în aplicare a strategiei Bisericii Ortodoxe Române în domeniul social,
potrivit îndrumărilor Sfântului Sinod;c. stabileşte şi menţine comunicarea cu
organele centrale bisericeşti şi cu Sectoarele Sociale ale eparhiilor;d. elaborează
şi coordonează punerea în practică a diferite programe naţionale în domeniul
social vizând probleme actuale care conduc la degradarea morală,
marginalizarea şi excluderea socială a unora dintre credincioşi;e. organizează
întâlniri periodice cu consilierii eparhiali sociali şi inspectorii pe probleme de
asistenţă socială, coordonatori ai Birourilor de Asistenţă socială de la centrele
eparhiale;f. identifică surse de finanţare pentru susţinerea programelor de
asistenţă socială ale Bisericii;g. monitorizează legislaţia în domeniul asistenţei
sociale şi informează centrele eparhiale cu privire la aceasta;h. organizează
activităţi de informare a opiniei publice în scopul educării şi sensibilizării
membrilor comunităţilor cu privire la diferite aspecte ale problematicii sociale
(organizarea de seminarii, conferinţe, dezbateri, campanii publice, editarea de
publicaţii);i. reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relaţiile de colaborare,
asociere şi parteneriat cu organele competente de stat şi particulare, cu fundaţii
şi asociaţii, precum şi cu organisme internaţionale specializate în activităţi de
asistenţă socială;j. organizează schimburi de experienţă între eparhii, precum şi
cu organisme similare ale Bisericilor Ortodoxe surori şi ale altor Biserici;k.
întocmeşte raportul anual privind activitatea de asistenţă socială desfăşurată de
Patriarhia Română pe baza datelor primite de la eparhii, studiază şi propune
măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia.B. La nivelul Centrelor EparhialeArt. 5.
Activitatea de asistenţă socială la nivel eparhial este organizată şi desfăşurată
prin „Biroul de asistenţă socială” componentă a Sectorului Social-Misionar al
eparhiei.Art. 6. Sectorul Social-Misionar este condus de un consilier eparhial
social numit de chiriarhul locului, iar Biroul de asistenţă socială este condus de
un inspector eparhial cu probleme de asistenţă socială.Art. 7. Consilierul
eparhial social are următoarele atribuţii şi responsabilităţi în domeniul asistenţei
sociale la nivel de eparhie:a. coordonează elaborarea strategiei de activitate în
domeniul social a eparhiei, pe care o supune spre aprobare chiriarhului,
Consiliului Eparhial şi Adunării Eparhiale;b. propune spre aprobare chiriarhului şi
Consiliului Eparhial structura organizatorică a Sectorului Social Misionar, în
funcţie de evoluţia activităţilor şi dezvoltarea acestui sector, recomandând
angajarea de personal nou, în urma concursului de selecţie;c. supervizează
elaborarea tuturor documentelor necesare bunei funcţionări a sectorului:
regulamente de ordine interioară, strategii, politici, proceduri, fişe de post
etc.;d. monitorizează serviciile sociale furnizate la nivel de eparhie, din punct de
vedere al respectării standardelor de calitate şi al modului de gestionare a
acestora;e. coordonează activitatea structurilor organizatorice care compun
Sectorul Social Misionar, urmărind respectarea standardelor calitative şi
manageriale;f. supervizează aspectele financiare legate de funcţionarea
sectorului (costuri administrative, pentru derularea de proiecte şi programe,
pentru funcţionarea aşezămintelor de asistenţă sociale ale Bisericii);g. prezintă
organelor de conducere execuţia bugetară pentru anul care a trecut, propunând
spre aprobare bugetul de venituri şi cheltuieli al sectorului pentru anul
următor;h. supervizează activitatea de scriere a propunerilor de finanţare şi
atragere de fonduri, ca o componentă a strategiei de dezvoltare a activităţii în
domeniul social;i. supervizează mediatizarea activităţii sociale din cadrul
eparhiei;j. supervizează şi dezvoltă relaţia cu protoieriile, parohiile şi mânăstirile
din eparhie în ceea ce priveşte colaborarea în domeniul social;k. supervizează
întocmirea tuturor rapoartelor solicitate de către organele de conducere ale
eparhiei, precum si de către Patriarhie;l. menţine şi dezvoltă legătura cu
partenerii, colaboratorii şi finanţatorii din domeniul social, iniţiind noi
contacte;m. participă la şedinţele Permanenţei Consiliului Eparhial şi ale
Consiliului Eparhial, precum şi la orice alte întâlniri la care este solicitat de
chiriarh;n. prezintă chiriarhului informări cu privire la orice aspect legat de
domeniul social.Art. 8. Postul de inspector eparhial este ocupat, prin concurs, de
un absolvent de studii superioare în asistenţă socială, la propunerea consilierului
eparhial, cu aprobarea ierarhului. În funcţie de amploarea activităţilor de
asistenţă socială la nivel de eparhie, pot exista mai multe posturi de inspector
eparhial cu probleme de asistenţă socială.Art.9. Atribuţiile inspectorului eparhial
cu probleme de asistenţă socială sunt:a. participă la elaborarea strategiei de
activitate în domeniul social a eparhiei;b. coordonează aplicarea strategiei de
activitate în domeniul social a eparhiei la nivel de protopopiat şi parohie;c.
coordonează şi monitorizează activitatea de asistenţă socială din eparhie, sub
îndrumarea consilierului social şi cu binecuvântarea ierarhului;d. elaborează şi
coordonează programe de asistenţă socială la nivel eparhial;e. coordonează
activitatea de scriere a propunerilor de finanţare şi atragere de fonduri, ca o
componentă a strategiei, de dezvoltare a activităţii în domeniul social;f.
urmăreşte realizarea programelor de asistenţă socială propuse de Biroul de
asistenţă socială al Patriarhiei şi aprobate de Sfântul Sinod;g. urmăreşte modul
de derulare α serviciilor sociale, din punct de vedere calitativ şi managerial;h.
coordonează elaborarea tuturor documentelor necesare bunei funcţionări a
sectorului: regulamente de ordine interioară, strategii, politici, proceduri, fişe de
post etc.;i. centralizează rapoartele de activitate primite lunar de la
protopopiate privind activitatea de asistenţă socială;j. organizează trimestrial
întruniri cu asistenţii sociali coordonatori din protopopiatele eparhiei pentru
informare şi îmbunătăţirea activităţii;k. participă la întâlnirile organizate periodic
de Biroul de Asistenţă socială al Patriarhiei Române;l. prezintă trimestrial
consilierului de resort rapoarte asupra activităţii de asistenţă socială desfăşurată
în cadrul eparhiei, spre a fi ulterior supuse analizei ierarhului;m. colaborează cu
serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi consiliilor judeţene, precum
şi cu unităţi de asistenţă socială de stat şi particulare pentru derularea unor
proiecte sociale în domeniul asistenţei sociale;n. cu binecuvântarea ierarhului
poate colabora şi lucra în cadrul fundaţiilor şi asociaţiilor care desfăşoară
activităţi de asistenţă socială în cuprinsul eparhiei;o. colaborează cu facultăţile
de teologie ortodoxă în care funcţionează secţii de asistenţă socială şi cu alte
şcoli teologice din cuprinsul eparhiei în vederea cooptării studenţilor şi elevilor
în susţinerea programelor de asistenţă socială;p. reprezintă Biroul de Asistenţă
socială al eparhiei la simpozioane, conferinţe, întâlniri, schimburi de experienţă
pe probleme de asistenţă socială;q. coordonează elaborarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială înfiinţate de Biserică
în cuprinsul eparhiei;r. coordonează mediatizarea activităţilor sociale ale
Sectorului Social Misionar;s. prezintă consilierului social propuneri de repartizare
a fondurilor speciale destinate activităţii de asistenţă socială, propuneri pe care
acesta le va supune spre analiză şi aprobare ierarhului;t. prezintă propuneri şi
recomandări cu privire la pregătirea şi perfecţionarea personalului ce îşi
desfăşoară activitatea în reţeaua de asistenţă socială a eparhiei.C. La nivelul
protopopiatelor şi parohiilorArt. 10. Activitatea de asistenţă socială la nivel de
protopopiat se realizează prin Biroul de Asistenţă Socială sub directa supervizare
a protopopului care răspunde de buna desfăşurare a activităţii faţă de Sectorul
Social al eparhiei.Art. 11. În oraşele în care nu există protopopiat Biroul de
asistenţă socială se va organiza în cadrul celei mai importante parohii
desemnată de ierarhul locului, în conformitate cu art. 51 din statutul de
organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române.Art. 12. Modul de
organizare şi funcţionare a Biroului de Asistenţă Socială este unic pentru
întreaga Biserică Ortodoxă Română.Art. 13. Personalul Biroului de Asistenţă
Socială este constituit din asistenţi sociali cu studii superioare de specialitate,
angajaţi prin concurs, cu binecuvântarea ierarhului.Art. 14. Coordonatorul
Biroului de Asistenţă Socială de la protopopiat este numit din rândul membrilor
Biroului de către consilierul social, cu binecuvântarea ierarhului şi are
următoarele atribuţii:a. elaborează şi coordonează punerea în aplicare a
strategiei de activitate în domeniul social a Biroului de Asistenţă Socială din
cadrul protopopiatului;b. îndrumă şi coordonează activitatea asistenţilor sociali
din cadrul biroului;c. prezintă lunar la biroul de la centrul eparhial raportul de
activitate;d. participă la conferinţele preoţeşti şi la întâlnirile trimestriale
organizate la centrul eparhial de către inspectorul eparhial pe probleme de
asistenţă socială;e. are drept de semnătură alături de semnătura protopopului
pe actele elaborate în cadrul Biroului;f. deţine ştampila Biroului care poartă
însemnele protopopiatului având în plus menţiunea „Biroul de asistenţă
socială”;g. participă la implementarea diferitelor programe sociale, alături de
ceilalţi asistenţi sociali din componenţa biroului.Art. 15. Protopopiatul are cont
separat destinat activităţii Biroului de Asistenţă Socială în care vor fi incluse
donaţii de la persoane fizice şi juridice, sponsorizări şi venituri obţinute din
activităţi proprii, precum şi cotă parte din fondul „Filantropia”.Art. 16. Fondul
constituit va fi folosit numai pentru activităţile Biroului de Asistenţă Socială.
Gestionarea fondurilor se va efectua prin serviciul de contabilitate al
protopopiatului, cu respectarea prevederilor legale.Art. 17. Asistentul social de
la protopopiat îşi desfăşoară activitatea în cadrul protopopiatului şi are
următoarele atribuţii:a. identifică, evaluează, centralizează şi sistematizează
problemele sociale din cadrul protopopiatului, formulând propuneri pentru
soluţionarea lor;b. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de
programe/proiecte de asistenţă socială la nivel de protopopiat;c. stabileşte
criteriile de selecţionare a persoanelor ce vor beneficia de asistenţă socială în
funcţie de priorităţi şi posibilităţi de sprijinire a acestora;d. efectuează anchete
sociale şi întocmeşte dosarul social pentru fiecare beneficiar, ce va conţine toate
datele necesare stabilirii planului individualizat de asistenţă;e. dezvoltă planuri
de acţiuni, programe, măsuri, activităţi profesionalizate şi servicii specializate
pentru persoanele aflate în dificultate, în conformitate cu legislaţia existentă în
domeniu;f. monitorizează beneficiarii serviciilor de asistenţă socială acordate de
către Biroul de Asistenţă Socială;g. organizează campanii de colectare de
fonduri şi produse (îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, rechizite, fond de carte
etc.) asigurând, totodată, distribuirea acestora către persoanele care
beneficiază de asistenţă socială;h. iniţiază şi coordonează programe de
voluntariat, antrenând în aceste programe şi comunitatea locală;i. sensibilizează
autorităţile locale în vederea conştientizării diferitelor probleme sociale şi
acordării sprijinului necesar persoanelor/familiilor aflate în dificultate;j.
colaborează cu instituţii de stat şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară
activităţi în domeniul asistenţei sociale;k. colaborează cu preoţii din parohiile
unde sunt identificate cazuri de persoane sau familii în dificultate, în scopul
susţinerii serviciilor sociale acordate în sprijinul acestora;l. participă la întâlnirile
cu asistenţii sociali din alte protopopiate organizate la Centrul eparhial.Art. 18.
Asistenţa socială se poate desfăşura şi la nivel de parohie. Asistentul social de la
parohie îşi desfăşoară activitatea în cadrul parohiei şi are următoarele
atribuţii:a. este delegatul parohului în conducerea comitetului parohial pentru
activităţile de asistenţă socială în conformitate cu art. 68, lit. c, d, g şi art. 69 din
Statutul Bisericii Ortodoxe Române;b. identifică, evaluează, centralizează şi
sistematizează problemele sociale din cadrul parohiei, formulând propuneri
pentru soluţionarea lor;c. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de
programe/proiecte de asistenţă socială la nivel de protopopiat;d. stabileşte
criteriile de selecţionare a persoanelor ce vor beneficia de asistenţă socială în
funcţie de situaţia existentă în parohie, de priorităţi şi posibilităţi de sprijinire a
acestora; le supune spre aprobare comitetului parohial;e. efectuează anchete
sociale şi întocmeşte dosarul social pentru fiecare beneficiar, ce va conţine toate
datele necesare stabilirii planului individualizat de asistenţă;f. gestionează fişele
privind situaţia familiilor şi persoanelor din parohie care beneficiază de asistenţă
socială;g. dezvoltă planuri de acţiuni, programe, măsuri, activităţi
profesionalizate şi servicii specializate pentru persoanele aflate în dificultate, în
conformitate cu legislaţia existentă în domeniu;h. efectuează vizite la domiciliul
asistaţilor pe care îi are în evidenţă după un program bine stabilit;i. organizează
colectarea şi distribuirea de fonduri de la diferiţi donatori (persoane fizice şi
juridice) către persoanele care beneficiază de programele de asistenţă socială;j.
mediază relaţiile între familiile donatoare şi familiile asistate;k. pregăteşte şi
organizează grupurile de voluntari pe echipe de lucru şi îi coordonează în
activitatea de asistenţă socială;l. organizează întâlniri periodice între membrii
comitetelor parohiale şi voluntarii din diferite parohii, implicaţi în activităţi de
asistenţă socială;m. organizează diferite activităţi cu asistaţii din cadrul parohiei
(activităţi de interes comunitar, întâlniri cu tematică social educativă, activităţi
cu caracter cultural, recreativ etc.);n. colaborează cu instituţii de stat şi
organizaţii non-guvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei
sociale;o. colaborează cu preoţii şi asistenţii sociali din celelalte parohii;p.
prezintă trimestrial consiliului parohial raportul de activitate, care după avizare
este înaintat Biroului de Asistenţă Socială din protopopiat;q. participă la
întâlnirile cu asistenţii sociali din cadrul protopopiatului.Capitolul IV – Resurse
umaneArt. 19. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de asistenţă
socială al Bisericii Ortodoxe Române este alcătuit din asistenţi sociali cu studii
de specialitate şi specialişti având diverse calificări şi competenţe,
responsabilităţi şi atribuţii specifice domeniului de activitate.Art. 20. Asistentul
social care activează în structurile de asistenţă socială ale Bisencii Ortodoxe
Române respectă prevederile legilor în vigoare în domeniul asistenţei
sociale.Art. 21. Asistentul social care activează în structurile de asistenţă socială
ale Bisericii Ortodoxe Române are îndatorirea de a respecta şi păstra rânduielile
şi disciplina bisericească, să aibă o conduită de bun creştin, să se înscrie în
normele morale creştine.Art. 22. Personalul angajat în structurile de asistenţă
socială ale Bisericii Ortodoxe Române are aceleaşi drepturi şi facilităţi, potrivit
studiilor şi experienţei, ca şi celelalte categorii de personal din aceleaşi
instituţii.Art. 23. Personalul angajat în structurile de asistenţă socială ale Bisericii
Ortodoxe Române participă la cursuri şi alte forme de perfecţionare şi
specializare organizate de Biserică sau de alte instituţii specializate.Art. 24. În
caz de indisciplină, conduită imorală şi prejudiciu moral sau material, asistentul
social-teolog va răspunde, după caz, în conformitate cu legiuirile bisericeşti şi
legile ţării.Capitolul V – Relaţia cu organizaţiile neguvernamentale care
funcţionează cu binecuvântarea BisericiiArt. 25. Pentru realizarea scopului şi
obiectivelor Bisericii Ortodoxe Române în domeniul asistenţei sociale, Patriarhia
Română, centrele eparhiale, protopopiatele şi parohiile pot înfiinţa organizaţii
neguvemamentale.Art. 26. Funcţionarea acestor organizaţii neguvemamentale,
la nivelul Patriarhiei Române este aprobată prin Hotărâre a Sfântului Sinod, iar la
nivelul celorlalte structuri prin Hotărâre a Adunării Eparhiale.Art. 27.
Binecuvântarea acordată poate fi retrasă în situaţia în care activitatea
desfăşurată se îndepărtează de principiile, valorile şi viziunea Bisericii.Art. 28.
Documentele constitutive ale acestor organizaţii (Statut, Regulamentul de
organizare şi funcţionare) trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Statului
BOR şi ale prezentului Regulament. Scopul şi obiectivele acestora vor contribui
la îndeplinirea scopului şi obiectivelor BOR în domeniul social.Art. 29. Activitatea
organizaţiilor neguvernamentale va fi supervizată de către Sectorul Social al
eparhiei care i-a acordat binecuvântarea şi în cadrul căreia îşi desfăşoară
activitatea.Art. 30. Raportul de activitate anual al organizaţiilor care
funcţionează cu binecuvântarea Bisericii va fi înaintat Sectorului Social după
adoptarea de către organele de conducere proprii.
Sursa: http://www.m-ol.ro/ ; 7 iunie 2008.
Publicat de Lect. Univ. Dr. Iulian Mihai L. CONSTANTINESCU la 09:22
Etichete: LEGISLAŢIE BISERICEASCĂ
0 4 I U N I E 2 0 0 8
Hotărâri ale Sfântului Sinod al BOR
Hotărârile Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române
1986 - 2001
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
A
ACADEMIA ROMÂNĂ
Hot. Nr. 7773/1996: La Decizia Academiei Române (Scrisoarea nr. 121/1996) de
a include Teologia în “Secţia de Filozofie, Teologie, Psihologie şi Sociologie”, cu
dreptul de a acorda titlul de membrii activi titulari şi corespondenţi ai
Academiei, Patriarhia Română precizează că nu numai Teologia Dogmatică din
cadrul Secţiei Sistematicii, ci toate celelalte discipline care alcătuiesc cele patru
Secţii ale Teologiei trebuie luate în considerare la acordarea titlului de membru
al Academiei Române. Se recomandă ca acordarea acestor titluri de membrii ai
Academiei Române să ţină de competenţa Facultăţii de Teologie a Universităţii
din care face parte şi a Patriarhiei Române.
ACCESUL CULTELOR LA DOSARELE DE SECURITATE
Hot. Nr. 6201/1997: Se răspunde Senatului României la “propunerea legislativă
privind accesul la dosarele de securitate ale şefilor de culte, ierarhilor şi şefilor
comunităţilor locale ale cultelor religioase din România” (nr. 225/1997), că:
“Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, imediat după decembrie
1989, în smerenie, a cerut public iertare pentru unele greşeli săvârşite de către
slujitorii Bisericii sub presiunile politice şi ideologice ale regimului dictatorial
comunist, tot cu smerenie consideră acum, referitor la “propunerea legislativă”
respectivă că este necesar să respecte hotărârea forurilor legislative ale ţării
abilitate să decidă ceva ce este folositor pentru binele poporului pe care îl
reprezintă.”
AMENDAMENTE (TIPICONAL LITURGICE)
Hot. Nr. 1048/1996: Se aprobă textul propus spre amendare de către I. P. S.
Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului la: Slujba Te-Deum-ului de la Ziua Naţională;
rugăciunea Te-Deum-ului la deschiderea anului şcolar şi la formula de pomenire
a eroilor în cadrul Sfintei Liturghii şi la Parastas. Se vor introduce în noile ediţii
ale cărţilor de cult, la toate eparhiile.
Hot. Nr. 1049/1996: Se aprobă propunerea I. P. S. Arhiepiscop al Clujului privind
modalitatea rostirii în comun în biserică a Simbolului Credinţei. Notele
explicative se vor înscrie în noile ediţii ale cărţilor de rugăciune.
Hot. Nr. 1072/1997: Se aprobă propunerea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului, în legătură cu formula de pomenire a conducătorilor ţării la sfintele
slujbe: “ Pe (pentru) binecredinciosul popor român de pretutindeni, pe (pentru)
cârmuitorii ţării noastre, pe (pentru) mai marii oraşelor şi satelor şi pe (pentru)
iubitoarea de Hristos oaste…” – formulă ce va fi cuprinsă în textele noilor ediţii
ale cărţilor de cult.
ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ
ÎN CADRUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
În ţară:
A – Generalităţi:
Hot. Nr. 8613/1991: Ia act despre activitatea de asistenţă religioasă a eparhiilor
pe anul 1991.
Hot. Nr. 186/1992: Ia act despre activitatea pastoral-misionară a eparhiilor pe
anul 1992.
B – Asistenţa religioasă în spitale
Hot. Nr. 4951/1994: Ia act despre demersurile Patriarhiei Române pentru
înfiinţarea unor posturi de preoţi pentru spitale. Criterii şi condiţii pentru toate
eparhiile.
Hot. Nr. 3398/1997: Se va respecta protocolul încheiat între Patriarhia Română
şi Ministerul Sănătăţii privind acordarea asistenţei religioase în spitale. Preotul
de spital, cu unitatea spitalicească în care îşi desfăşoară activitatea, vor depinde
de protopopiatul în jurisdicţia administrativ teritorială bisericească căruia intră,
ca oricare dintre preoţii subordonaţi acestuia, de la care va primi lumânări şi
colportaj. Preoţii de spitale vor participa la conferinţele preoţeşti şi la programul
întocmit la eparhie depunând rapoarte de activitate, pe care le vor trimite la
Protoierie, iar Protoieria le va înainta sectorului respectiv din cadrul
administraţiei eparhiale, iar eparhia va informa anual sectorul “Biserică şi
Societate” din cadrul Administraţiei Patriarhale pentru darea de seamă anuală.
Programul preotului de spital se va afişa în scris la locul de muncă şi la
Protoierie, iar protopopul va informa Centrul Eparhial despre aducerea la
îndeplinire. Pe parcurs sectorul “Biserică şi Societate” va restudia şi aprofunda
statutul preotului de spitale.
Hot. Nr. 3998/1999: Se aprobă normele privind activitatea de asistenţă
religioasă în unităţile spitaliceşti şi de protecţie socială şi se anexează spre
evidenţă.
Hot. Nr. 3999/1999: Se aprobă modalităţile de colaborare dintre preotul de
spital, preotul paroh şi birourile de asistenţă socială de la centrele eparhiale în
vederea desfăşurării unor programe de sprijinire a persoanelor defavorizate pe
perioada spitalizării şi ulterior externării.
Hot. Nr. 3347/2000: Aprobă ca toate bisericile, capelele şi paraclisele care
funcţionează în incinta spitalelor, penitenciarelor, unităţilor militare, şcolilor,
azilelor, orfelinatelor şi altor instituţii de cercetare socială, să aibă statut de
subunităţi de cult social-filantropic, depinzând de protopopiatul pe raza căruia
funcţionează instituţiile bugetare în care acestea sunt organizate. Aprobă ca
activitatea preoţilor şi jurisdicţia unităţilor de cult social filantropice să se
circumscrie numai instituţiilor bugetare în care acestea funcţionează. Aprobă ca
subunităţilor de cult social-filantropice să li se deschidă cont la protopopiate în
care se vor opera toate veniturile şi încasările din activităţile de cult, precum şi
cele pentru lucrările de construire şi amenajare a locaşurilor de cult. Aprobă ca
subunităţile de cult social-filantropice din cadrul instituţiilor bugetare să
primească lumânări şi colportaj direct de la protopopiatele de care depind. În ce
priveşte relaţiile cu autoritatea canonică a acestor subunităţi de cult şi a
preoţilor desemnaţi din instituţiile bugetare se vor respecta, în continuare,
prevederile hotărârii Sfântului Sinod nr. 3398/1997 şi 3998/1999.
C. Asistenţă religioasă în armată (clerul militar)
Hot. Nr. 1696 şi 5074/1991: Ia act despre lucrările Comisiei speciale sinodale
pentru îmbunătăţirea anteproiectului “Legii clerului mirean şi a asistenţei
religioase în armata română” şi a “Regulamentului de organizare şi funcţionare
a clerului militar”. Este de acord cu acestea şi se vor trimite la Ministerul
Apărării Naţionale în vederea înaintării lor Parlamentului României spre
aprobare.
Hotărârea Sinodului Permanent Nr. 3177/1994: Ia act de stadiul actual al
demersurilor pentru introducerea asistenţei religioase în armată.
Hot. Nr. 1091 şi Nr. 7242/1995: Ia act despre proiectul de Protocol dintre
Patriarhia Română şi Ministerul Apărării Naţionale cu privire la clerul militar,
considerându-l corespunzător din punct de vedere canonic şi pastoral, în context
cu amendamentele recomandate. Se va studia posibilitatea selecţionării de
preoţi pentru armată şi dintre preoţii tineri care sunt mai puţini legaţi de parohii,
precum şi problema asigurării de locuinţe. Se va încheia un act adiţional
referitor la salarizarea preoţilor în armată până la aprobarea Legii clerului
militar.
Hot. Nr. 5211/1996: Se aprobă amendarea următoarelor prevederi din
“Protocolul cu privire la organizarea şi desfăşurarea asistenţei religioase în
armata română. Art. 7, alin. 1: selecţionarea personalului clerical se va face
avându-se în vedere criteriile: studii teologice superioare; media de absolvire
peste 7, activitatea pastorală de minimum 2 ani; obligativitatea obţinerii
definitivatului prin participarea la cursurile pastorale la împlinirea a doi ani de
pastoraţie; prestigiul în Biserică şi societate; să nu aibă impedimente canonice;
starea de sănătate fizică şi psihică bună; vârsta maximă de 40 de ani.
Art. 7, alin. 3: Candidaţii care promovează examenul de selecţionare cel puţin cu
media 8, vor fi încadraţi şi vor participa la un curs special la Academia de Înalte
Studii Militare, cu durata de cel mult 60 zile, conform unor programe întocmite
în comun de Inspectoratul Statului Major General şi Patriarhia Română.
Art. 15: Cel puţin de două ori pe an Ministerul Apărării Naţionale şi Patriarhia
Română vor analiza pe baza unor informări prealabile activitatea de asistenţă şi
educaţie moral - religioasă, patriotică şi civică, luând măsurile necesare în
scopul pregătirii şi perfecţionării acesteia. Aprobă ca articolele din Protocol, în
noua lor formă, să fie comunicate Ministerului Apărării Naţionale pentru
ratificare şi apoi centrelor eparhiale pentru cunoaşterea noilor criterii de
recomandare în vederea selecţionării preoţilor de armată.
Hot. Nr. 858/1997: Se ia act despre activitatea de asistenţă religioasă
desfăşurată în armată în anul 1996, cu concursul Secţiei de asistenţă religioasă
din armată. Programa cursului de pregătire a preoţilor ce vor activa în armată
de la Academia de Înalte Studii Militare să fie elaborate în comun de factori
responsabili de la Patriarhia Română şi Ministerul Apărării Naţionale. Se va
elabora în comun, de către Biserică şi Armată un program cadru al activităţilor
de asistenţă şi educaţie religioasă în structurile militare, potrivit misiunii Bisericii
în acest domeniu, cerinţelor reale ale militarilor şi specificului armatei;
instituţiile de învăţământ teologic vor include în programa analitică de la Istoria
Bisericii Ortodoxe Române şi Teologia Pastorală, teme şi capitole referitoare la
asistenţa religioasă în armată.
Hot. Nr. 2856/1997: Aprobă Proiectul “Legii Clerului Militar” în forma propusă de
Ministerul Apărării Naţionale şi amendată de Sfântul Sinod în vederea promovării
în Parlament.
Hot. Nr. 5074/1997: S-a aprobat Proiectul Legii Clerului Militar, fiind necesare
demersului pentru promovarea acesteia în forurile legislative. Activitatea
asistenţei religioase în aceste unităţi s-a amplificat faţă de anul precedent. S-au
selecţionat alţi 16 preoţi (adăugaţi la cei 24). S-au finalizat unele lucrări
începute în 1996, la 18 capele, altele 6 fiind avizate pentru construcţie.
Hot. Nr. 5223/1997: Ia act despre forma definitivă a Protocolului dintre Patriarhia
Română şi Ministerul de Interne cu privire la organizarea şi desfăşurarea
asistenţei religioase în unităţile subordonate Ministerului de Interne. După
stabilirea de comun acord a poziţiilor, privind detaliile de punere în aplicare a
protocolului şi după stabilirea posturilor de preoţi cu normă întreagă şi a celor
diurnişti, datele necesare să se comunice centrelor eparhiale în vederea
recomandării preoţilor ce vor fi selecţionaţi.
Hot. Nr. 5995/1997: Ia act despre noua reţea a posturilor de preoţi de armată
propuşi şi de noile condiţii create pentru participarea acestora la examenul de
selecţionare şi la cursurile de pregătire. Aprobă ca eparhiile Bucureşti, Iaşi,
Sibiu, Tomis, Râmnic şi Buzău să trimită în completare la Cancelaria Sfântului
Sinod noi dosare de preoţi recomandaţi pentru posturile din localităţile
menţionate în adresa Ministerului Apărării Naţionale. Patriarhia Română şi
Ministerul Apărării Naţionale să stabilească de comun acord comisia pentru
examenul de selecţionare, examen care se va stabili să fie comunicat din vreme
centrelor eparhiale pentru înştiinţarea preoţilor. Centrele eparhiale să
recomande pentru posturile de preoţi de armată şi candidaţi nehirotoniţi, dintre
cei mai buni licenţiaţi în teologie, urmând ca detaliile privind pregătirea acestora
şi condiţiile de recomandare să se stabilească de comun acord cu Ministerul
Apărării Naţionale în vederea modificării protocolului existent.
Hot. Nr. 127/1998: Nr. 533/1999; Nr. 811/2000 : Se ia act despre activităţile de
asistenţă religioasă în unităţile Ministerului Apărării Naţionale în anul 1997-1999.
Hot. Nr. 4890/1998: Se solicită Ministerului Apărării Naţionale introducerea în
proiectul legii clerului, a amendamentelor pentru articolele 3, 4, 9, 10, 12, 32,
33 şi 37 (cu redarea textului).
Hot. Nr. 4004/1999: Se aprobă condiţiile de încadrare a absolvenţilor de teologie
în structurile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne
(candidaţii nehirotoniţi să fie licenţiaţi în teologie cu media de absolvire cel puţin
8,50, masteranzi sau doctoranzi în teologie; candidaţii trebuie să aibă
recomandarea Facultăţii de Teologie pe care au absolvit-o şi a părintelui
spiritual; candidaţii trebuie să aibă vârstă de cel puţin 25 de ani). Încadrarea
celor admişi să se facă la trei luni după promovarea examenului de selecţionare
şi hirotonia întru preot, urmând ca în acest timp ei să efectueze practica
liturgică în catedrala chiriarhală sau la una din parohiile din oraşul de reşedinţă
eparhială. Pe perioada cursurilor de pregătire la Academia de Înalte Studii
Militare, candidaţii admişi vor face practica liturgică la una din unităţile militare
din Bucureşti pe lângă preotul acesteia. După absolvirea cursurilor de pregătire,
candidaţii vor face practică liturgică şi misionară timp de o lună în cadrul unei
unităţi militare pe lângă preotul acesteia.
Hot. Nr. 5762/1999: Se va interveni la Camera Deputaţilor pentru menţinerea în
proiectul de lege la art. 9 a principiului proporţionalităţii numărului de clerici
militari, în raport cu ponderea pe care o are fiecare cult în configuraţia religioasă
a ţării şi pentru eliminarea amendamentului privind “consultarea ecumenică a
cultelor”, la numirea şefului Secţiei de asistenţă religioasă.
Hot. Nr. 651/2000: Ia act cu binecuvântare de activitatea de asistenţă religioasă
desfăşurată în armată în anul 2000.
Hot. Nr. 243/2001: Ia act cu aprobare de promulgare a legii nr. 195/2000 privind
constituirea şi organizarea clerului militar (se definitivează statutul preotului
militar, regimul de subordonare - canonică - către Patriarhia Română şi militară –
către comandantul garnizoanei, sistemul de asimilare cu corpul ofiţeresc,
precum şi modalităţile de recrutare, selecţionare şi promovare a preoţilor
militari). Legea va fi completată cu regulamentele privitoare la uniforma
preotului militar, sancţiunile disciplinare, drepturile şi îndatoririle preotului
militar.
D. Asistenţa religioasă în penitenciare
Hot. Nr. 3623/1993: Acordul Sfântului Sinod cu adresa Ministerului Justiţiei –
Direcţia Generală a Penitenciarelor, privind răspunsul la intervenţiile Patriarhiei
Române în legătură cu preoţii care asigură asistenţă religioasă în penitenciare.
Se face propunerea ca să se numească câte un preot educator la fiecare
penitenciar.
Hot. Nr. 6330/1993: Se recomandă amendarea Art. 10 alin. 2 şi 3 din Proiectul
de Protocol privind acordarea asistenţei religioase în unităţile Direcţiei
Penitenciarelor şi statutul preotului de penitenciar, ce va fi încheiat între
Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei. „Selecţionarea se va face dintre preoţii
cu aleasă ţinută morală fără impedimente canonice, pe baza criteriilor de
încadrare în unităţile Direcţiei Generale a Penitenciarelor. “De asemenea şi
revocarea preoţilor de penitenciar se face de către Episcopul locului pe baza
criteriilor bisericeşti, iar încadrarea pe post se face de către şeful Direcţiei
Generale a Penitenciarelor”. Salarizarea preoţilor se va face de către Ministerul
Justiţiei, potrivit studiilor şi vechimii în activitate”.
Hot. Nr. 1016/1997: Ia act despre activitatea de asistenţă religioasă desfăşurată
în penitenciare, în cursul anului 1996. Se recomandă următoarele: se va studia,
de comun acord cu Direcţia Generală a Penitenciarelor necesitatea sporirii
numărului de preoţi pentru asistenţă religioasă în penitenciare prin cooptarea
preoţilor învecinaţi, fie prin angajarea de noi preoţi la penitenciarele cu număr
mare de deţinuţi; posibilitatea implicării studenţilor de la Teologia Asistenţă
Socială, în sprijinirea activităţii preoţilor în penitenciare, elaborarea unui
program cadru de desfăşurare a activităţii de asistenţă religioasă în
penitenciare, cu acordul Patriarhiei Române şi al Direcţiei Generale a
penitenciarelor; organizarea unei consfătuiri a preoţilor cu un program stabilit
de comun acord între Patriarhia Română şi Direcţia Generală a Penitenciarelor;
măsuri pentru a se introduce în programele analitice; teme speciale privind
asistenţa religioasă şi socială în penitenciare. Posibilitatea amendării
Protocolului privind asistenţa religioasă în penitenciare.
Hot. Nr. 894/1998, nr. 534/1999 şi 814/2000: Se ia act despre activitatea de
asistenţă religioasă în penitenciare în anul 1997, pe baza unui nou Protocol
încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei la 30 iunie 1997.
Hot. Nr. 5528/1998: Se aprobă programul de intensificare a activităţii asistenţei
religioase în penitenciare (cu redarea lui textuală) şi se cere aprobarea lui de
către eparhiile în cuprinsul cărora există penitenciare.
Hot. Nr. 651/2000: Ia act, cu binecuvântare, de activitatea de asistenţă
religioasă desfăşurată în penitenciare în anul 2000.
E. Asistenţa religioasă în căminele de bătrâni, casele şi leagănele de copii
(handicapaţi)
Hot. Nr. 5557/1997: Aprobă să se facă demersurile necesare pentru realizarea
unui protocol cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Secretariatul de Stat pentru Culte pentru handicapaţi, privind asistenţa
religioasă în căminele de bătrâni, casele şi leagănele de copii.
F. Asistenţă religioasă pentru persoanele deficiente de auz
Hot. Nr. 515/1999: Aprobă proiectul de program (anexat) privind asistenţa
religioasă a persoanelor cu deficienţă de auz. Problema hirotoniei de diaconi
hipoacuzici să fie dată în studiu unei comisii liturgico-canonice.
II. Pentru românii din străinătate
Hot. Nr. 3577/1990: Să se acorde acţiuni de ajutorare la sărbătoarea Eparhiei,
Chiriarhului şi Moldovei (obiecte religioase, cărţi de cult, Biblii, Noul Testament,
literatură liturgică).
ASISTENŢA SOCIAL CARITATIVĂ
I. În ţară
Hot. Nr. 8612/1991: Ia act despre dările de seamă ale centrelor eparhiale privind
ajutorarea familiilor din zonele calamitate din Moldova şi Banat, în urma
inundaţiilor şi a cutremurelor din vara anului 1991.
Hot. Nr. 8613/1991: Ia act despre activitatea social - caritativă din eparhii (faţă
de cei în nevoi, în spitale, azile de bătrâni, orfelinate, etc.), în anul 1991.
Hot. Nr. 186/1992: Ia act despre propunerile eparhiale (document de lucru)
privind revigorarea activităţii social - caritative din eparhii.
Hot. Nr.555/1997: Se aprobă tematica şi metodologia de organizare şi
desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor de asistenţi sociali- teologi
din cadrul structurilor Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. 845/1997: Se reaminteşte hotărârea Sinodului Permanent cu nr.
4221/1995 prin care s-a recomandat Eparhiilor înfiinţarea unui “compartiment
special” în vederea coordonării activităţii de asistenţă socială şi asistenţă
religioasă, în armată, spitale, penitenciare, case de copii, cămine de bătrâni, şi
alte instituţii care asigură protecţie şi asistenţă socială diferitelor categorii de
persoane defavorizate. Se aprobă prin prezenta hotărâre înfiinţarea unui
Serviciu de misiune şi asistenţă socială, la nivelul Patriarhiei Române, care să
poarte legătura cu Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei şi
alte instituţii. La centrele eparhiale se vor organiza compartimente de asistenţă
socială care prin colaborare cu primăriile, direcţiile sanitare, şcolile locale, etc,
vor asigura asistenţa celor ajunşi în situaţie critică şi locuri de muncă
absolvenţilor facultăţilor de teologie, Secţia asistenţă socială. Pentru începutul
organizării acestei activităţi să se servească de materialul elaborat atunci de
Episcopia Alba Iulia.
Hot. 1517/1997: Ia act despre propunerea înfiinţării Comisiei sinodale “Biserica
şi Societatea”, rămânând în studiu în vederea unei hotărâri finale.
Hot. Nr. 3336/1997: Aprobă punerea în aplicare, cu titlul experimental, a
Regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă socială în
Biserica Ortodoxă Română, acesta constituind cadrul de desfăşurare a
activităţilor specifice la nivelul unităţilor bisericeşti centrale şi locale din
cuprinsul Patriarhiei Române. Regulamentul va fi pus în aplicare în concordanţă
cu realităţile din fiecare eparhie pe baza experienţelor locale ce se vor comunica
sectorului “Biserică şi Societate” de la Patriarhia Română, în vederea revizuirii,
definitivării şi supunerii spre aprobare Sfântului Sinod. El poate fi publicat în
presa centrelor eparhiale şi difuzat unităţilor bisericeşti. Repartizarea pe eparhii
a unui număr de 300 posturi cu contribuţie dublă de la bugetul de stat pentru
asistenţi sociali – teologi, urmând ca acestea să fie folosite în funcţie de
cerinţele pastoral-misionare specifice. Completarea salariilor acestor asistenţi
sociali teologi încadraţi se va face din fondurile proprii ale parohiilor în cadrul
cărora îşi vor desfăşura activitatea şi din Fondul Filantropia pentru asistenţii
sociali-teologi care îşi vor desfăşura activitatea la birourile de asistenţă socială
din cadrul Administraţiei Patriarhale şi de la centrele eparhiale.
Hot. Nr. 5558/1997: Se aprobă documentul final al întâlnirii reprezentanţilor
centrelor eparhiale (Bucureşti 17-19 septembrie 1997), spre a constitui material
orientativ şi de îndrumare a coordonatorilor eparhiali în organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de asistenţă socială la nivel de protopopiat şi parohie.
Majorarea şi modificarea contribuţiei de la 0,5% la 1%, aplicată la veniturile
bugetelor fiecărei parohii pentru constituirea fondului Filantropia destinat
activităţilor social-caritative şi filantropice bisericeşti. Eparhiile care au în
cuprinsul lor judeţele Dolj, Tulcea, Bacău şi Botoşani în care se desfăşoară
programul de dezinstituţionalizare a copiilor din căminele – spital, elaborat de
Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru handicapaţi, să se implice în
susţinerea acestui program. Fiecare eparhie va comunica la sectorul “Biserică şi
Societate” al Administraţiei Patriarhale, numărul de asistenţi sociali-teologi
disponibili în vederea recomandării către Secretariatul de Stat pentru Culte
pentru handicapaţi spre a fi încadraţi în activitate.
Hot. Nr. 3732/1998: Ia act despre rezultatul colectelor în bani şi alte ajutoare
pentru sprijinirea sinistraţilor din localităţile din ţară afectate de inundaţii. Se
evidenţiază, cu mulţumiri, Apelul Prea Fericitului Părinte TEOCTIST făcut pentru
toată Biserica în acest scop.
Hot. Nr. 4000/1999: Se va întocmi o programă de Teologie Pastorală la
Facultatea Teologică pentru anul IV de studiu care să includă şi aspecte de
diaconie socială, acolo unde acestea lipsesc şi care vor fi studiate la întrunirea
profesorilor de la această disciplină didactică.
Hot. 4001/1999: Aprobă programul de ajutorare şi sprijin a persoanelor
instituţionalizate în unităţile de asistenţă socială (cămine de bătrâni, cămine
spital, centre de plasament, etc.), conform celor prezentate în referatul de
specialitate.
Hot. Nr. 4002/1999: Aprobarea organizării practicii pentru studenţii de la
facultăţile de teologie ortodoxă, secţiile de asistenţă socială în cadrul structurilor
bisericeşti de asistenţă socială: în timpul anului universitar din cadrul eparhiei
din cuprinsul căreia face parte facultatea, în timpul practicii de vară în cadrul
Centrului Eparhial din care provine fiecare student.
Hot. Nr. 280/1994: Organizarea unei colecte în bani, în toate bisericile parohiale
şi mânăstirile din Patriarhia Română, destinată ajutorării copiilor din Jugoslavia
prin UNICEF.
Hot. Nr. 245/2001: Aprobă forma definitivă a Regulamentului de organizare şi
funcţionare a sistemului de asistenţă socială de către toate eparhiile.
II. Pentru românii de peste hotare:
Hot. Nr. 4546/1994: În urma participării delegaţiei române la simpozionul
organizat de “Asociaţia vlahilor” din Bulgaria şi “Societatea bulgarilor din
România”, se recomandă în continuare acordarea de sprijin organizaţiilor
vlahilor din Bulgaria şi tuturor celorlalţi români aflaţi în situaţii similare.
Hot. Nr. 693/1995: Să se continue activitatea de sprijinire a românilor de pe
Valea Timocului şi din cadrul vicariatelor prin acordarea unor burse de studii,
trimiterea de cărţi şi obiecte de cult, materiale de colportaj, etc.
Hot. Nr. 2689/1997: Recomandări pentru lansarea şi concretizarea unui Apel de
sprijinire a comunităţilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor actuale ale
României; citirea lui în parohii şi mânăstiri în vederea colectării de fonduri (15
august-15 septembrie 1997); adresarea lui, cu semnătura chiriarhilor, unor
instituţii şi persoane cu posibilităţi materiale de pe raza fiecărei eparhii; să fie
făcut cunoscut mass-mediei pentru sensibilizarea întregii opinii publice
româneşti; iniţierea unor demersuri la autorităţile statului în vederea sprijinirii
mai susţinute a românilor din afara graniţelor.
Hot. Nr. 3418/1999: Se ia act despre rezultatul colectei pentru ajutorarea
Bisericii Ortodoxe Sârbe în urma conflictului din Iugoslavia.
Hot. Nr. 4620 şi 8096/1995; nr. 6330/1996; nr. 3344/1997; nr. 805, 1360, 2931,
4326/1998, nr. 547/1999 şi nr. 4480/2000: Se aprobă adresarea periodică a unui
Apel către parohiile din cuprinsul Patriarhiei Române în vederea realizării unei
colecte pentru Mitropolia Autonomă a Basarabiei.
ASOCIAŢII
I. Generalităţi
Hot. Nr. ………… Ia act despre scrisoarea unor asociaţii religioase adresate
Preşedintelui Societăţii Naţionale de Televiziune în legătură cu structura şi
conţinutul emisiunilor religioase şi cu stoparea filmelor cu conţinut violent,
obscen şi imoral de la Televiziunea Română. Se propune şi se trimite o scrisoare
de sprijin a poziţiei Asociaţiilor religioase din România, privind emisiunile cu
caracter religios de Societatea Naţională de Televiziune.
II. Asociaţia Christiana
Hot. Sinodului Permanent din 11 iunie 1990: Ia act despre solicitarea acestei
asociaţii de a primi fonduri de la Patriarhia Română pentru construirea şi
funcţionarea unui spital.
III. Asociaţia “Frăţia Ortodoxă Română”
Hot. Nr. 603/1991: Ia act despre organizarea şi funcţionarea Asociaţiei “Frăţia
Ortodoxă Română” potrivit scopului ei.
Hot. Nr. 6046/1992: Ia act cu recomandarea de sprijinire a Asociaţiei „Frăţia
Ortodoxă Română”.
Hot. Nr. 156/1994: Ia act, cu aprobare, despre revizuirea Statutului de
organizare şi funcţionare a Asociaţiei “Frăţia Ortodoxă Română”.
Hot. Nr. 815/2000 şi 6251/2001: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea
Asociaţiei pe anul 1999 şi 2000.
IV. Asociaţia “Liga Tineretului Creştin Ortodox”
Hot. Nr. 2262 şi 9067/1990: Se va aduce la îndeplinire Hotărârea Sfântului Sinod
Nr. 2262/1990, privind Statutul “Asociaţiei Tineretului Creştin Ortodox”.
Hot. Nr. 156/1994: Ia act, cu aprobare, despre revizuirea Statutului de
organizare şi funcţionare a Asociaţiei “Liga Tineretului Ortodox Român”.
Hot. Nr. 203/1994: Se ia act, cu binecuvântare, de activitatea desfăşurată de
“Liga Tineretului Ortodox Român” în anul 1993.
Hot. Nr. 5763/1999: Se aprobă noul Statut al “Ligii Tineretului Creştin Ortodox
Român”.
Hot. Nr. 816/2000: Se ia act, cu binecuvântare, despre activitatea pe anul 1999
a “Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român”.
Hot. Nr. 241/2001: Ia act, cu binecuvântare, de activitatea desfăşurată de
“Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români” (ASCOR) şi “Liga Tineretului
Ortodox Român” (LTCOR) în cursul anului 2000. Ia act cu îngrijorare de
fenomenul semnalat de filialele ASCOR din ţară în legătură cu starea de
imoralitate, promovarea pornografiei, practicile avorţioniste, etc. şi propune
Sfântului Sinod Plenar instituirea unei Comisii speciale care să se ocupe de
redactarea unui material documentat şi coerent care să exprime poziţia oficială
a Bisericii Ortodox Române faţă de aceste fenomene.
V. Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR)
Hot. Nr. 156/1994: Ia act, cu aprobare, despre revizuirea Statutului de
organizare şi funcţionare a “Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români”.
Hot. Nr. 203/1994: Ia act cu binecuvântare de activitatea desfăşurată de
această Asociaţie pe anul 1993.
Hot. Nr. 1013/1997: Ia act, cu binecuvântare, de misiunea desfăşurată de
“Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România” pe anul 1996.
Hot. Nr. 7702/1997: Proiectul noului Statut al “Asociaţiei Studenţilor Creştini
Ortodocşi Români” va fi trimis spre studiu şi analiză tuturor eparhiilor.
Hot. Nr. 892/1998: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea multiplă
(spirituală, culturală şi socială) pe anul 1997 a acestei Asociaţii.
Hot. Nr. 348/1999: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea desfăşurată de
această asociaţie pe anul 1998.
Hot. Nr. 4770/1999: Ia act, cu binecuvântare, despre funcţionarea Asociaţiei
“Conferinţa tinerilor teologi ortodocşi români “.
Hot. Nr. 816/2000: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea “Asociaţiei
Studenţilor Creştini Ortodocşi Români” pe anul 1999.
VI. “Asociaţia femeilor ortodoxe”
Hot. Nr. 2262 şi 9067/1990: Despre Statutul acestei Asociaţi, cu respectarea
Hotărârii Sfântului Sinod cu Nr. 2262/1990.
Hot. Nr. 10063/1991: Îndrumări de încurajare ale preoţilor pentru activarea
acestei societăţi în cadrul parohiilor, cu precădere spre lucrarea social-
umanitară şi misionară.
Hot. Nr. 156/1994: Ia act, cu aprobare, despre revizuirea Statutului de
organizare şi funcţionare a “Asociaţiei Femeilor Ortodoxe”.
Hot. Nr. 7373/1997: Cu hotărârea nr. 9067/1990 s-a acordat binecuvântarea de
funcţionare a societăţii. Se amână însă examinarea noului proiect de Statut al
acestei societăţi.
Hot. Nr. 895/1998: Aprobă proiectul de Statut în forma prezentată Sfântului
Sinod.
VII. Asociaţia “Pro Basarabia şi Bucovina”
Hot. Nr. 1765/1991: Se ia act despre adresa acestei Asociaţii pentru acordarea
de ajutoare.
VIII. Asociaţia “Oastea Domnului”
Hot. Nr. 2262 şi 9067/1990: Normalizarea activităţii “Oastea Domnului”; criterii
şi recomandări pentru eparhiile pe teritoriul cărora activează.
Hot. Nr. 7942 şi 9823/1991; Ia act despre activitatea şi situaţia Asociaţiei
“Oastea Domnului”.
Hot. Nr. 283, 3820, 5683/1993: Ia act despre activitatea anuală a Asociaţiei
“Oastea Domnului”. Aprobă să se adreseze “Chemarea Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române către toţi ostaşii Domnului din cuprinsul Patriarhiei
Române” şi tipărirea ei.
Hot. Nr. 156/1994: Ia act, cu aprobare, despre revizuirea Statutului de
organizare şi funcţionare al Asociaţiei Creştine Ortodoxe “Oastea Domnului”.
Hot. Nr. 740/1994: Ia act despre convorbirile purtate de Comisia sinodală
specială cu membrii grupării dependente a “Oastei Domnului” de la Cluj –
Napoca.
Hot. Nr. 304/1995; 1014/1997; 891/1998; 516/1999: Ia act despre situaţia
Asociaţiei “Oastea Domnului”. Se precizează că excluderea liderilor grupărilor
dezidente de la Cluj - Napoca şi Simeria este o problemă internă, de competenţa
Sfatului Frăţesc pe Ţară şi a Congresului “Oastei Domnului” a cărui convocare
este necesară. Să se acorde atenţie sporită activităţii Asociaţiei „Oastea
Domnului” în eparhii cu manifestare de deschidere şi bunăvoinţă pentru
antrenarea ostaşilor în lucrarea misionară şi social-caritativă a parohiilor.
Hot. Nr. 7373/1997: Se acordă la solicitarea Sfatului Frăţesc pe ţară al “Oastei
Domnului”, aprobarea apariţiei săptămânale a publicaţiei sale “Iisus Biruitorul”
cu înscrierea menţiunii: “Apare cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române”. Să se desemneze îndrumători din partea Sfântului Sinod pe
lângă “Sfatul Frăţesc” pentru publicarea acestui săptămânal.
Hot. Nr.817/2000: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea Asociaţiei “Oastea
Domnului” pe anul 1999.
Hot. Nr. 242/2001: Ia act, cu binecuvântare, de activitatea desfăşurată pe plan
misionar şi editorial de către Asociaţia Oastea Domnului în anul 2000.
AVORTUL (combaterea lui)
Hot. Nr. 3941/1992: Biserica Ortodoxă Română este împotriva problemei
liberalizării avorturilor şi a practicilor anticonceptive în ţara noastră. O comisie
specială va analiza şi va face propuneri în această direcţie.
Hot. Nr. 233/1994: Ia act, cu aprobare, despre propunerile unui grup de studenţi,
intelectuali, preoţi, profesori de teologie şi stareţi de mânăstiri privind măsuri
împotriva avortului şi pornografiei. Se va interveni la Parlamentul României,
intervenţie prin care să se sublinieze gravitatea acestei stări de lucruri pentru
viaţa morală şi sănătatea poporului român. Se recomandă ca semnatarii
protestului să ia atitudine şi în presă pentru a influenţa pozitiv opinia publică.
Preoţii prin activitatea lor misionar-pastorală să-şi determine credincioşii să nu
comită aceste păcate.
Hot. Nr. 6516/1996: Urmare memoriului Asociaţiei “Pro-Vita Brâncoveanul”,
privitor la problema avorturilor, - se aprobă întocmirea şi adresarea unui Cuvânt
Pastoral al Sfântului Sinod către clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române,
privind valoarea vieţii ca dar al lui Dumnezeu şi combaterea păcatelor împotriva
acestuia; întocmirea unei broşuri pe această temă; pe plan eparhial elaborarea
unei programe privind îmbunătăţirea activităţii pastoral-misionare de educaţie
religioasă, prin cateheze, predici şi administrarea Tainei Spovedaniei, prin care
să se întărească învăţătura de credinţă şi morală a Bisericii noastre în legătură
cu valoarea vieţii umane şi combaterea păcatelor împotriva acesteia; demersuri
către forurile competente de stat în scopul luării de măsuri pentru încetarea
întreruperilor de sarcini, solicitându-se abrogarea normelor de liberalizare a
avortului şi promovarea de legi şi programe pentru sprijinirea familiilor cu mulţi
copii; aceiaşi preocupare programatică la nivel de eparhii şi parohii; una din
Conferinţele preoţeşti din 1997 să aibă ca temă problema darului sfânt al vieţii
şi combaterea păcatelor împotriva acestuia.
Hot. Nr. 7128/1996: Recomandă să se refacă pentru publicare, proiectul
Cuvântului Pastoral al Sfântului Sinod privind darul sfânt al vieţii şi păcatele
împotriva acestuia.
B
BIBLIOTECA SFÂNTULUI SINOD
Hot. Nr. 601/2001: Toate editurile şi tipografiile eparhiale au datoria de a trimite
Bibliotecii Sfântului Sinod, în mod gratuit câte 3 exemplare din orice publicaţie
de carte religioasă teologică de cult, din istorie şi artă bisericească, etc, editate
în eparhii pentru constituirea depozitului legal de carte, pe adresa: Biblioteca
Sfântului Sinod, Str. Antim Ivireanul nr. 29, cod. 70666, sect. 5, Bucureşti.
BISERICA ORTODOXĂ STILISTĂ DIN ROMÂNIA
Hot.9404/1986: Se aprobă cererea unor slujitori stilişti din Comuna Zărneşti,
Judeţul Neamţ, de revenire sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Române cu
respectarea următoarelor condiţii: să susţină un examen de cunoştinţe teologice
şi pastorale; să fie hirotonit cu îndatorirea de a se supune rânduielilor canonice
ortodoxe şi dispoziţiilor statutare şi regulamentare ale Bisericii Ortodoxe
Române, referitoare la această Sfântă Taină. Aceştia îşi pot întregi pregătirea
clericală la Seminarul Teologic de la Mânăstirea Neamţ.
Hot. Nr. 5181/1996: Se ia act cu regret despre legăturile I. P. S. Mitropolit
Vladimir cu stiliştii din România. Se cere o documentaţie cu date exacte şi
exemple concrete.
C
CANONIZARE DE SFINŢI
I. În Biserica Ortodoxă Română
Hot. Nr. 3898/1988: Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe
Române, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST la festivităţile de
aniversare a Mileniului încreştinării Rusiei (14-16 iunie 1988). Se vor publica în
revistele Bisericii Ortodoxe Române documentele referitoare la viaţa Cuv. Paisie
de la Mânăstirea Neamţ, precum şi cele care atestă modul cum a fost cinstit
cuviosul în cadrul Bisericii noastre imediat după moarte. Se va înscrie în
calendarul nostru bisericesc, la 15 noiembrie, sub numele Cuv. Paisie de la
Neamţ.
Hot. Nr. 292 şi Nr. 5336/1989: Dispune înscrierea în calendarul bisericesc a
sfinţilor şi martirilor români (conf. Hot. Nr. 3622/1950), precum şi fixarea
“Duminicii Sfinţilor Români” în “Duminica a II-a după Rusalii”, începând cu anul
1990. Se vor înscrie în sinaxare şi cărţile de cult a sfinţilor a căror cult s-a
generalizat prin proclamarea solemnă din anul 1955. Se va studia procedura
canonică privitoare la generalizarea cultului sfinţilor români, cu cinstire locală,
canonizaţi de Biserica noastră prin aceeaşi hotărâre sinodală nr. 3622/1950. Se
va stabili modalitatea înscrierii în Calendarul ortodox român, generalizarea şi
proclamarea cinstirii sfinţilor români canonizaţi sau cinstiţi de alte Biserici
Ortodoxe surori, alcătuirea textului Sinaxarului, troparului şi slujbei acestora, în
vederea aprobării lor de către Sântul Sinod. Se va lua în studiu şi problema
celorlalţi sfinţi români a căror nume este amintit de martirologii, sinaxare,
calendare etc. ale altor Biserici Ortodoxe Surori ca şi problema sfinţilor români,
cinstiţi la noi pe plan local. Se va stabili şi procedura canonică de urmat în
vederea înscrierii în calendarele tuturor parohiilor din Biserica Ortodoxă Română
a sfinţilor autohtoni, care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru
credinţa creştină în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi a acelor care au predicat
şi au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi ca sfinţi de alte Biserici şi
înscrişi în martirologiile sau calendarele lor. Studierea vieţii şi lucrării altor sfinţi
români cu cinstire locală în diferite părţi ale ţării noastre, în legătură cu care
Biserica noastră nu a luat până acum o hotărâre formală de canonizare.
Hot. Nr. 2402 şi 5141/1991: Necesitatea reluării lucrărilor Comisiei sinodale
pentru canonizarea de sfinţi români.
Hot. Nr. 1829/1991; nr. 1158; 1205; 1928; 2086; 2189; 3109; 3145; 3233; 3829;
3840; 3841; 3842/1992: Propuneri şi măsuri privind lucrarea de canonizare de
sfinţi români.
Hot. Nr. 181/1992: Se reactualizează Hotărârea Sfântului Sinod nr. 292/1989;
proclamarea “Duminicii Sfinţilor Români” (Duminica a II-a după Rusalii) şi a
generalizării cultului sfinţilor români canonizaţi prin Hot. Sfântului Sinod nr.
3622/1950; înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi proclamarea
cinstirii sfinţilor români care sunt cinstiţi de alte Biserici Ortodoxe şi care se află
în Minee, Sinaxare, Martirologii, etc. ale altor Biserici; reprezentarea în icoane a
sfinţilor români a căror canonizare se va proclama; programul privind
proclamarea canonizării sfinţilor români şi a slujbelor religioase legate de
aceasta.
Hot. Nr. 952/1992: Se reia şi se aprobă, în continuare, canonizarea de sfinţi
români şi propunerea de instituire şi proclamare a “Duminicii Sfinţilor Români”
în Duminica a II-a după Rusalii.
Hot. Nr. 2925/1992: Ia act, cu aprobare, despre proiectul Actului sinodal al
Bisericii Ortodoxe Române privind canonizarea unor sfinţi români, generalizarea
cultului sfinţilor români canonizaţi în anii 1950-1956, cu cinstire locală,
înscrierea lor în calendarul Bisericii noastre şi a altor sfinţi de origine română
sau care au propovăduit în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi care sunt cinstiţi
ca sfinţi de către alte Biserici, precum şi instituirea “Duminicii tuturor sfinţilor
români”.
Hot. Nr. 2189, 2925/1992 şi nr. 3863/1993: Se ia act despre stadiul continuării
lucrărilor Comisiei sinodale pentru canonizarea de sfinţi români.
Hot. Nr. 3843/1992: Generalizarea cultului sfinţilor români canonizaţi prin
hotărârea sinodală nr. 3622/1950.
Hot. Nr. 3844/1992: Se reactualizează Hotărârile Sinodale Nr.292, 5336/1989,
privind canonizarea sfinţilor români, cu propunerea de generalizare a cultului şi
înscrierea în calendarele tuturor eparhiilor a sfinţilor autohtoni, care au vieţuit,
au propovăduit şi au suferit martiriul pentru credinţa creştină în spaţiul carpato-
danubian-pontic şi a celor născuţi în alte părţi ale lumii, dar care au predicat şi
au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi de alte Biserici şi înscrişi în
sinaxarele, martirologiile, minologiile sau calendarele acestora. Sunt enumerate
24 de nume de astfel de sfinţi.
Hot. Nr. 1122/1994: Se va răspunde negativ la adresa Secretariatului de Stat
pentru Culte nr. 70/1994 în legătură cu reprezentarea unor chipuri de sfinţi
români pe însemnările monetare sub motiv că nu este conformă cu conştiinţa
Ortodoxiei. În emiterea de timbre se vor putea reprezenta chipuri de sfinţi.
Hot. Nr. 1466/1995: Se reamintesc cele stabilite în lucrările Sfântului Sinod din
19 – 20 iunie 1992, privind canonizarea de sfinţi români, conform celor analizate
şi aprobate în hotărârile anterioare ale Sfântului Sinod. S-a elaborat un tabel
sinoptic unde se vede stadiul lucrărilor Comisiei sinodale: ce s-a împlinit şi ce
urmează să se mai împlinească, în privinţa canonizării de sfinţi români.
Hot. Nr. 1466/1995: Se aprobă definitivarea Slujbei şi Acatistului Sfântului Niceta
de Remesiana. Se vor publica în cărţile de cult.
Hot. Nr. 6615/1995: Se aprobă informarea despre lucrările Comisiei sinodale
pentru canonizarea sfinţilor români (20-21 sept. 1995): modul de înscriere în
calendarul bisericesc şi în cărţile de cult a sfinţilor români canonizaţi prin Actul
sinodal de la 19 – 20 iunie 1995; modul de alcătuire a slujbelor religioase ale
acestora; propuneri de canonizare şi proiectele avizate ale slujbei şi Acatistul
sfinţilor români.
Hot. Nr. 2854/1997: Se ia act despre stadiul actual al elaborării textelor litrgice
în cinstea sfinţilor români a căror canonizare a fost proclamată în anul 1992.
Hot. Nr. 777/1998: Se aprobă definitivarea textelor liturgice pentru cinstirea
unor sfinţi români: Acatistul Sfinţilor Martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru
fii (Constantin, Radu, Ştefan şi Matei) sfetnicul Ianachie (16 august); Acatistul
Sfântului Ierarh Bretanion al Tomisului (25 ianuarie); Acatistul, Troparul şi
Condacul Sfântului Teotim, Episcopul Tomisului (20 aprilie); Acatistul Sfântului
Mucenic Emilian de la Durostor (18 iulie); Acatistul Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal,
Camasie şi Filip de la Niculiţel (4 iunie); Slujba Sfântului Mucenic Sava de la
Buzău (12 aprilie). Se cere refacerea Slujbei şi Acatistului de la “Duminica
Sfinţilor Români” spre a corespunde cerinţelor impuse de un text liturgic sub
aspect dogmatic, liturgic şi literar. Până la introducerea în cărţile de cult a
textelor liturgice aprobate, eparhiile să le poată tipări în broşuri pentru uzul
liturgic al preoţilor şi al credincioşilor. Să se urgenteze elaborarea textelor
liturgice, revenite unor eparhii prin Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 6615/1995 şi
5516/1996.
Hot. Nr. 2205/1998: Ia act despre propunerea posibilităţii canonizării
Mitropolitului Andrei Şaguna cu precizările ca iniţiatorii propunerii (Fundaţia
“Andrei Şaguna” din Constanţa): să se adreseze Mitropoliei Ardealului,
îndreptăţită canonic să promoveze o astfel de propunere; să prezinte argumente
şi dovezi referitoare la cinstirea ca sfânt în evlavia credincioşilor ardeleni;
argumente şi dovezi referitoare la sfinţenia vieţii lui. Propunerea va putea fi
însoţită de studii întocmite de cercetători, specialişti şi teologi, care au cercetat
viaţa şi activitatea mitropolitului Andrei Şaguna.
Hot. Nr. 3006/1999: Ia act despre situaţia textelor liturgice ale sfinţilor români
canonizaţi în anul 1992.
Hot. Nr. 3060/1999: Se aprobă textele liturgice ale sfinţilor români canonizaţi în
anul 1992 cu trimiterea la editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române
şi eparhiilor care le-au elaborat în vederea introducerii şi tipăririi în noile ediţii
ale cărţilor de cult.
II. La Bisericile Ortodoxe surori
Hot. Nr. 913/1995: Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica Georgiei şi
aprobă să se înscrie în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. 3136 şi 7207/1996: Se ia act despre participarea la festivităţile de
proclamare a canonizării mitropolitului Petru Movilă al Kievului, organizată de
Biserica Ortodoxă Ucraineană şi propunerea de cinstire a acestui sfânt în
Biserica Ortodoxă Română.
Hot. Nr. 2405/1997: Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica Rusă şi
Biserica Georgiană, urmând să se includă numele acestor sfinţi în calendarul
Bisericii Ortodoxe Române, comunicându-se această hotărâre.
CATEDRALA EROILOR NEAMULUI
Informarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST asupra sediului pregătirilor
privind Catedrala Eroii Neamului cu hramul “Înălţarea Domnului” – amplasament
în vecinătatea localului noii Bibliotecii Naţionale, lângă Cheiul Dâmboviţei,
înconjurată de un complex de clădiri, cu o seamă de instituţii bisericeşti noi
(Sinod Permanenţa din 11 iunie 1990).
CATEHIZARE ÎN BISERICĂ
Hot. din 3 ian. 1990: Se recomandă măsuri şi recomandări concrete pentru
catehizarea în biserică sub conducerea centrelor eparhiale privind programa ,
materialul de consultat şi categoria de vârstă.
CIMITIRELE BISERICII
Hot. Nr. 4333/1987: Se aprobă modificarea art. 39 din Regulamentul pentru
organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mânăstireşti din cuprinsul
eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, în textul: “În cimitirele parohiale ortodoxe
pot fi înmormântaţi şi decedaţi neortodocşi, dacă cultul de care au aparţinut nu
are cimitir propriu şi dacă nu există cimitir comunal. Înhumarea acestora se va
face în parcele separate stabilite de Consiliul parohial. Cu prilejul înmormântării
decedaţilor neortodocşi este interzisă în incinta cimitirului orice manifestare de
prozelitism. Tarifele şi taxele datorate de beneficiarii neortodocşi vor fi aceleaşi
cu cele ce se achită de către ortodocşi.
Hot. Nr. 3066/1992: Dispoziţii de sprijinire a acţiunilor de îngrijire şi întreţinere a
mormintelor şi cimitirelor eroilor, în conformitate cu scrisoarea nr. 151/1992 a
“Comitetului Naţional pentru restaurarea şi îngrijirea mormintelor şi cimitirelor
eroilor”.
CINSTIREA SFINŢILOR
I. Cu sfinte moaşte în ţară sau în pelerinaj prin ţară.
Sfântul Ioan Gură de Aur
Hot. Nr. 7001/1997: Se ia act de vizita în România a Eminenţei Sale, Card.
Silvano Piovanelli Arhiepiscopul Florenţei (13-17 oct. 1997), cu care prilej a
dăruit Patriarhiei Române o parte din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur cu
menirea de a fi depuse în viitoarea catedrală patriarhală din Bucureşti, la timpul
cuvenit. Şi recomandă să se includă în calendarul Bisericii noastre, ziua în care
aceste părţi de moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur au fost aduse în Bucureşti
şi depuse în actuala Catedrală Patriarhală.
Sfântul Mucenic Chiriachi
Hot. Nr. 3399/1997: În calendarul bisericesc să se înscrie cu prioritate la 7 iulie,
pomenirea “Sfântului Mucenic Chiriachi” întrucât o parte din sfintele sale
moaşte se găsesc în catedrala Episcopiei Huşilor.
Sfântul Apostol Andrei
Hot. Nr. 3399/1997: Aprobă propunerile privind intensificarea cultului Sfântului
Apostol Andrei la români. În cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Sucevei să fie
prezentă şi ziua aducerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei, înscrisă în
calendarul bisericesc al eparhiilor din această mitropolie cu cruce neagră la data
de 13 octombrie. Arhiepiscopia Iaşului îngrijindu-se de alcătuirea slujbei liturgice
pentru această prăznuire, în condiţiile aprobate de Sfântul Sinod pentru
alcătuirea slujbelor sfinţilor români. La 30 noiembrie sărbătorirea Sfântului
Apostol Andrei completată şi înscrisă în calendarul bisericesc cu roşu, „Sfântul
Apostol Andrei cel chemat, ocrotitorul României”.
Hot. Nr. 5160/1999: Aprobă ca în cuprinsul Episcopiei Dunării de Jos să fie
sărbătorită cu cinstire locală ziua aducerii moaştelor Sf. Ap. Andrei la Galaţi,
urmând a fi înscrisă în calendarul bisericesc, cu cruce neagră, la 17 octombrie –
„† Trecerea Moaştelor Sfântului Andrei la Galaţi”. Conducerea eparhiei se va
îngriji de alcătuirea slujbei liturgice, pentru această prăznuire în condiţiile
aprobate de Sfântul Sinod ( temei nr. 3399/1997).
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Hot. Nr. 10146/1990: Ia act despre intervenţia Asociaţiei “Frăţia Ortodoxă
Română” filiala Dorohoi prin care s-a solicitat reluarea acţiunilor privind
aducerea în ţară a moaştelor Sf. Cuv. Ioan de la Neamţ – Hozevitul canonizat de
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1992 (temei nr. 5424/1993).
Se precizează necesitatea unui documentar referitor la poziţia Patriarhiei
Ierusalimului în privinţa retrocedării moaştelor acestui sfânt.
II. Peste hotare
Hot. Nr. 3700/1998: Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române
la cel de al IV-lea Congres Internaţional cu tema “Sf. Apostol Pavel şi Grecia”
(Veria-Grecia, 25-30 iunie 1998).
CODUL PENAL
Hot. Nr. 5077/2000: Se condamnă hotărârea abrogării art. 200 din Codul penal
prin intervenţiile făcute la toate forurile superioare de stat şi în consens cu
cerinţa unui număr impresionant de proteste ale credincioşilor. De asemenea,
către Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru îngrădirea difuzării unor filme
cu caracter obscen şi pornografic.
COLEGIILE UNIVERSITARE PEDAGOGICE
Hot. Nr. 4015/2000: Ia act despre recomandarea Ministerului Educaţiei Naţionale
de introducere a unui modul facultativ conţinând discipline teologice la Colegiile
universitare pedagogice. Centrele Eparhiale vor lua legătura cu aceste colegii
pentru introducerea modulului facultativ de religie în conformitate cu hotărârea
sinodală nr. 586 şi 2049/2000.
COMISIA DE PICTURĂ BISERICEASCĂ
Hot. Nr. 11236/1986: Ia act despre preocupările Comisiei sinodale în legătură cu
respectarea erminiei în pictura bisericească: să nu se aducă modificări picturilor
din bisericile monumente istorice sau din bisericile mai noi cu prilejul restaurării
lor; să fie păstrate intacte tablourile votive ale ctitorilor, ca şi tabloul Chiriarhului
locului sau alţi ierarhi cu prilejul restaurării picturii de la bisericile monumente
istorice, ca şi de la bisericile obişnuite; să se păstreze intact cu prilejul unei
restaurări programul iconografic pictural referitor la tabloul votiv al ctitorului şi
ierarhului; să nu se înlocuiască tabloul cu chipul ierarhului sub care s-a pictat
sau s-a sfinţit biserica, cu cel din timpul căruia se face restaurarea; să nu se
picteze chipul ierarhului în timpul căruia s-a restaurat pictura, alături de cel în
timpul căruia s-a zidit şi pictat biserica respectivă; numele ierarhului în timpul
căruia s-a făcut restaurarea se poate scrie în pisanie; să nu se anuleze pisania
veche cu prilejul restaurării unor picturi, ci ia să fie repusă în valoare; se poate
face totuşi şi o altă pisanie; să se menţioneze în descrierea iconografică a
devizelor de restaurare a picturii cine este trecut în tabloul votiv şi să se
reproducă întreg conţinutul pisaniei; Centrele eparhiale vor avea un dosar cu
fotografii ale tablourilor votive şi ale pisaniilor existente în toate bisericile din
eparhie; să se interzică cu desăvârşire pictarea în biserici a chipului preoţilor sau
al membrilor Consiliului parohial, în locul ctitorilor, aceştia putând fi menţionaţi
în pisanie sau în alt loc în pridvor; să se interzică cu desăvârşire a se scrie
numele donatorilor de icoane sau scene în biserică, numele acestora putând fi
trecut în pisanie sau într-un pomelnic permanent al bisericii şi în documentul
întocmit cu prilejul sfinţirii bisericii; Centrele eparhiale vor semnala Comisiei de
pictură bisericească toate cazurile de încălcare a Erminiei bisericeşti cu prilejul
restaurării sau picturii din nou, pentru luarea de măsuri; să nu se execute lucrări
de pictură cu pictori neautorizaţi, cei vinovaţi căzând sub incidenţa prevederilor
regulamentare; devizele de pictură să fie întocmite cu multă exigenţă şi pe bază
de date reale, spre a se evita devizele suplimentare, care vor fi admise decât în
cazuri cu totul excepţionale şi în proporţie de maximum 20% din valoarea
devizului; să se respecte întru totul preţurile stabilite de Comisia de Pictură
Bisericească şi aprobate de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST; Centrele
eparhiale să urmărească dacă devizele şi suplimentările de devize au fost
supuse aprobării organelor parohiale şi dacă procesele verbale sunt întocmite cu
respectarea prevederilor art. 40-41 din Regulamentul organelor deliberative;
pictorii care întocmesc devize cu date greşite să fie sancţionaţi conform
prevederilor din instrucţiuni; la adjudecarea lucrărilor prin licitaţie sau
concursuri, cu sau fără premii la bisericile monumente istorice şi la bisericile
obişnuite să se respecte întru totul procedura prevăzută de cap. III, IV şi V din
Instrucţiuni. Comisia de Pictură Bisericească va aproba o singură lucrare unui
pictor sau cel mult a doua lucrare dacă la biserică lucrează în sezonul cald şi la
alta în sezonul rece, cu acceptarea scrisă a preoţilor parohi de la ambele parohii;
să se întocmească obligatoriu contract între parohia beneficiară şi pictorul
executant, în care pe lângă obligaţiile reciproce şi în special de a respecta
prevederile din deviz să fie menţionate şi persoanele de pe şantier, ucenici sau
stagiari, care trebuie să fie obligatoriu în evidenţa Consiliului de Pictură
Bisericească; un exemplar din acest contract va fi înaintat acestei Comisii;
pictorul contractat al lucrării va fi prezent permanent pe şantier şi va executa
personal lucrarea, ucenicii şi stagiarii ajutând la lucrările auxiliare (fonduri,
chenare, draperii, etc.), potrivit priceperii şi puterii lor de muncă. După pictarea
Sfântului Altar, se va face recepţie parţială de către delegatul Centrului Eparhial
şi un pictor autorizat care dă recomandări cu privire la continuarea lucrării. La
solicitarea Centrului Eparhial sau a pictorilor executanţi, Comisia de Pictură
Bisericească va delega un pictor pentru a analiza situaţia de pe şantierul
respectiv, împreună cu delegatul Eparhiei, dând îndrumările cuvenite pentru
remedierea deficienţelor constatate, îndrumări care sunt obligatorii încheindu-se
un proces verbal care va fi depus la Comisia de Pictură Bisericească cu raport de
cele constatate. Cu acest prilej se va verifica pe şantier modul cum se respectă
devizul şi contractul, componenţa echipei de pe şantier (dacă sunt cei prezenţi
în contract), calitatea tehnică şi artistică a lucrării şi situaţia legalităţii plăţilor
făcute. Recepţiile definitive se vor face de către Centrul Eparhial împreună cu un
delegat al Comisiei de Pictură Bisericească sau cu un pictor autorizat din zonă,
acesta din urmă raportând cele constatate la recepţie cu privire la calitatea
lucrării, depunând stăruinţă în depăşirea tuturor deficienţelor lucrării; în cazul în
care se vor constata incorectitudini, pictorul delegat va fi sancţionat conform
instrucţiunilor putându-i-se ridica şi autorizaţia; un exemplar din procesul verbal
de recepţie definitivă va fi înmânat Comisiei de Pictură Bisericească; fondul
premial prevăzut în deviz care nu este un drept legal de muncă, ci o apreciere
materială pentru o lucrare de foarte bună calitate se va acorda numai de
Comisia de recepţie definitivă şi numai la sfârşitul lucrării, cu multă exigenţă şi
numai pentru lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus; Comisia de Pictură
Bisericească va depune mai multă exigenţă în autorizarea pictorilor şi zugravilor
bisericeşti, ca şi la promovarea lor în categorii superioare.
Hot. Nr. 10830/1989: Aprobă introducerea vitraliilor la bisericile din cuprinsul
Patriarhiei Române sub îndrumarea Comisiei de Pictură Bisericească, care este
încredinţată să elibereze criterii privind selecţionarea şi calificarea specialiştilor
în tehnica mozaicului şi vitraliilor, precum şi o analiză aprofundată asupra
calităţii materialelor şi a preţurilor pentru lucrările respective.
Hot. Nr. 12299/1989: Aprobă încheierea Consiliului Naţional Bisericesc privind
pensionarea pictorilor bisericeşti autorizaţi în condiţiile Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi ajutor a Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr.1554 şi 3554/1991: Se ia act despre proiectul de Regulament pentru
organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească.
Hot. Nr. 2572/1992: Aprobarea preţurilor la lucrările de pictură din nou în
tehnica frescă (cu enumerarea lor) şi continuarea lucrării de îmbunătăţire şi
definitivare a proiectului de Regulament pentru organizarea şi funcţionarea
Comisiei de Pictură Bisericească.
Hot. Nr. 4125/1994: Revizuirea şi definitivarea proiectului de Regulament pentru
organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească. Dizolvarea actualei
comisii şi constituirea unei noi comisii. Preţurile noi de executare a picturii
bisericeşti.
Hot. Nr. 444/1995: Ia act că prin Decizia nr. 62/15 sept. 1994, Prea Fericitul
Părinte Patriarh TEOCTIST a dispus constituirea şi componenţa noii comisii de
pictură bisericească şi începerea activităţii acesteia la 14 noiembrie 1994.
Dezaprobă constituirea aşa-zisei comisii naţionale de artă plastică religioasă din
cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din România, care prin Regulamentul său de
organizare şi funcţionare uzurpă drepturile Sfântului Sinod de supraveghere şi
control asupra lucrărilor de pictură bisericească, prevăzut de art. 10 lit. t din
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Comisia
de Pictură Bisericească din cadrul Administraţiei Patriarhale este singura
abilitată să decidă în problemele legate de calificarea şi promovarea pictorilor
bisericeşti, aprobarea documentaţiilor de pictură şi angajarea acestora numai de
către pictori autorizaţi de Patriarhia Română, precum şi supravegherea şi
controlul lucrărilor de pictură bisericească. Nerespectarea acestor hotărâri se
penalizează potrivit prevederilor legale bisericeşti în vigoare.
Hot. Nr. 782/1996: Se aprobă aplicarea cu data de 4 iulie 1996 a majorării
preţurilor pentru lucrările de pictură din nou la biserică şi restaurarea picturii la
monumentele istorice – cu prescripţiile respective, indexări la scara naţională,
contractul cu parohial cu consecinţele nerespectării lui, masa şi cazarea în
condiţii satisfăcătoare.
CONFERINŢELE PREOŢEŞTI ŞI ADMINISTRATIVE
Hot. nr. 11277/1986; nr. 4335/1987; nr. 348/2000 şi nr. 265/2001: Dispoziţii
privind organizarea, desfăşurarea şi programa tematică a Conferinţelor preoţeşti
şi a celor administrative anuale.
CURSURI DE ÎNDRUMARE PASTORAL – MISIONARĂ
Hot. Nr. 2708; 4184, 11841/1987; nr. 1988/1988 şi nr. 10016 şi 11008/1989; nr.
349/2000: Dispoziţii şi informări privind organizarea, desfăşurarea, programa şi
lista temelor Conferinţelor de îndrumare pastorală-misionară anuală.
Hot. Nr. 5 şi 6/1990: Reorganizarea cursurilor pastoral-misionare ale clerului (de
definitivare şi promovare) – cu programa analitică şi tematică, susţinute de
cadrele didactice teologice universitare.
Hot. Nr. 266/2001: Aprobă organizarea seriei 86 a cursurilor pe anul 2001 în
condiţiile hotărârilor Sfântului Sinod nr. 572/1998 şi 7248/1991.
D
DATA SFINTELOR PAŞTI
Hot. Nr. 6136/1991: Până la găsirea unor soluţii care să poată fi acceptate de
către toate Bisericile creştine, pentru sărbătoarea comună a Sfintelor Paşti, la
aceiaşi dată sau duminică calendaristică, se vor păstra regulile pascale stabilite
de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).
Hot. Nr. 2852/1997: Se desemnează o altă comisie pentru analizarea problemei
sărbătoririi Sfintelor Paşti la o dată comună, materialul elaborat de comisie
urmând să fie supus analizei Sfântului Sinod, iar propunerea acestuia să se
adreseze Patriarhiei Ecumenice. În cazul în care Sinodul panortodox ar fi de
acord cu serbarea comună a sărbătorii Sfintelor Paşti de către toate confesiunile
mari creştine, s-ar putea propune ca în anul jubiliar de aniversare a două milenii
de creştinism, sărbătoarea Sfintelor Paşti să se ţină la o dată comună.
DIASPORA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
I. – Generalităţi
Hot. Nr. 5147, 5149 şi 11988/1987; nr. 6778, 12309/1988; nr. 11838/1989; nr.
5097/1990 şi nr. 9717/1991: Ia act de activitatea pastoral – misionară şi
culturală a parohiilor ortodoxe române de peste hotare. Recomandări, contribuţii
şi ajutoare în raport de necesitate.
Hot. Nr. 8/1990: Examinarea situaţiei comunităţii ortodoxe române de peste
hotare şi a slujitorilor acestora.
Hot. Nr. 196/1991: Se întăreşte dispoziţia privind situaţia în ţară a parohiilor
rezervate preoţilor trimişi în misiune în străinătate.
Hot. Nr. 9715/1991: Se precizează situaţia soţiilor de preoţi aflaţi la parohiile
ortodoxe române din străinătate, care au fost angajate în ţară până la
reactivarea salariilor şi indemnizaţiilor în valută. Însoţirea în străinătate,
constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a
celorlalte drepturi ce se acordă în raport de vechimea în muncă, conform
Decretului Lege nr. 51/1990.
Hot. Nr. 1907 şi 3373/1992: Se dispune reanalizarea salarizării în valută a
personalului bisericesc în străinătate, determinată de criza economică.
Hot. Nr. 3497/1992: Se aprobă “Apelul” consfătuirii preoţilor ortodocşi români
din Europa Occidentală pentru unitatea spirituală şi canonică a Diasporei
române (1 – 2 mai 1992).
Hot. Nr. 4583/1992: Ia act de aspectele curente de viaţă bisericească a
Diasporei Ortodoxe Române din Europa Centrală şi Occidentală.
Hot. Sinodului Permanent Nr. 7211/1992: Ia act de Congresul preoţilor ortodocşi
români din Diaspora Europeană (Kőnigswinter – Germania, 2-4 oct. 1992).
Hot. Nr. 441/1996: Ia act, cu aprobare, despre propunerile de amendare şi
comunicare a proiectului de Regulament pentru funcţionare a Adunărilor
episcopale din Diaspora Ortodoxă, cu trimiterea lui la Secretariatul General al
Comisiei pregătitoare a celei de a IV-a Conferinţe preconciliare a Sfântului şi
Marelui Sinod Panortodox.
Hot. Nr. 2690/1997: Ia act despre problemele actuale ale eparhiilor şi parohiilor
ortodoxe române de peste hotare.
Hot. Nr. 7375/1997: Ia act de scrisoarea corpului didactic al Facultăţii de
Teologie din Sibiu în legătură cu atitudinea unor clerici din Diaspora Ortodoxă
Română Europeană faţă de poziţia Bisericii mame în contemporanitate.
Hot. Nr. 4532/1999: În spiritul deciziei deja luate anterior se va acorda sprijin
material eparhiilor din străinătate aparţinând Patriarhiei Române, care să fie
distribuit conform nevoilor şi priorităţilor acestora, urmând a se continua
intervenţiile la Autorităţile de Stat competente din România pentru acordarea
sumelor pe eparhii în mod global.
Hot. Nr. 6001/1999: Ia act despre prevederile Legii 142/1999 privind salarizarea
personalului clerical din afara graniţelor.
Hot. Nr. 902/2001: Având în vedere că suma de 52.000 U. S. D. alocată pentru
sprijinirea la salarizare a personalului clerical al Bisericii noastre din străinătate
este insuficientă, să se intervină la autorităţile statului român pentru
suplimentarea acestei sume. Întrucât numărul costurilor de îngrijitori şi cântăreţi
este insuficient, se va interveni la Autorităţile competente ale Statului român
pentru suplimentarea celor 20 de posturi existente.
II. – La nivel de Eparhii (în raport de vechime şi importanţă)
A. Arhiepiscopia Ortodoxă Misionară din America şi Canada (în perspectiva
ridicării la rang de Mitropolie)
Hot. Nr. 2410/1999: Recomandarea făcută Consiliului Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române din America şi Canada, spre studiere a propunerii I. P. S. Arhiepiscopul
Victorin de a fi ajutat la conducerea Eparhiei de doi Vicari Episcopi, în
persoanele P. Cuv. Arhim. Mitrofor Vasile Vasilache (cu reşedinţa la NEW YORK
S.U.A.) şi a Cuv. Ierom. Avacum Bucălae (cu reşedinţa la Ottawa – Canada).
Hot. Nr. 5174/2000: Recomandarea pensionării I.P.S. Arhiepiscop Victorin al
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America şi Canada, întoarcerea în ţară cu
aceleaşi condiţii onorifice de cinstire, asigurându-i-se toate posibilităţile de
întreţinere, cazare, masă, etc, la Mânăstirea Putna.
Hot. Nr.605/2001: Recomandă I. P. S. Arhiepiscop Victorin al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Române din America şi Canada, ca până la sfârşitul anului 2000 să
adreseze Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cerere de retragere din
scaun. Asigură I. P. S. Sale păstrarea titlului onorific de Arhiepiscop şi
demnitatea arhiepiscopală de care se va bucura ca arhiereu în rândurile
membrilor Sfântului Sinod aflaţi în retragere. Asigură I. P. S Sale stabilirea la
mânăstirea de metanie, Putna, din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor
sau la orice mânăstire din ţară pe care şi-o va alege, în care va avea de
asemenea toate condiţiile arhiereilor pensionari din ţară, potrivit rangului şi
demnităţii lor (locuinţă, întreţinere, personal de serviciu şi pensie din partea
Bisericii). Având în vedere analiza situaţiei, discuţiile şi propunerile Sinodului
Permanent din şedinţa sa din 19-20 febr. 2001, Sfântul Sinod, plenar îşi menţine
Hot. Nr. 5174 şi aprobă retragerea din scaunul de arhiepiscop a I. P. S.
Arhiepiscop Victorin cu data de 22 febr. 2001, cu această dată fiind declarat
vacant scaunul de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi
Canada. Încredinţează I. P. S. Mitropolit TEOFAN al Oltenei mandatul de
Arhiepiscop locţiitor al scaunului de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române din America şi Canada, începând cu 22 febr. 2001. Potrivit prevederilor
statutare ale Statutului Arhiepiscopiei (Art. 130; 146; 147; 171, etc.), locţiitorul
de Arhiepiscop împreună cu Consiliul Eparhial sunt împuterniciţi a declanşa
procedura statutară pentru alegerea noului arhiepiscop.
B. Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Paris (în perspectiva ridicării la rang de
Mitropolie)
Hot. Nr. 44/1996: Ia act despre activitatea desfăşurată în anul 1995 în cadrul
eparhiei şi ca “locum tenens” a scaunului de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei de la
Paris.
Hot. Nr. 7681/1996: Ia act de documentaţia transmisă de I. P. S. Arhiepiscop
Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală
privind: Statutul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi
Meridionale şi lucrările Colegiului Electoral Bisericesc; Regulamentul interior
pentru aplicarea Statutului acestei Arhiepiscopii; Statutul Vicariatului din Franţa
al Arhiepiscopiei.
Hot. Nr. 449/2001: Ia act de activitatea misionar-pastorală a I. P. S. Iosif al
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională pe
anul 2000. Apreciază progresele înregistrate de Arhiepiscopie, inclusiv prin
dobândirea unei reşedinţe episcopale, lângă Paris şi înfiinţarea de noi parohii.
Hot. Nr.1080/2001: Aprobă ridicarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru
Europa Occidentală şi Meridională la rangul de Mitropolie, cu titulatura
„MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PENTRU EUROPA OCCIDENTALĂ ŞI
MERIDIONALĂ”. Aprobă înălţarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif la rangul de Mitropolit
titular al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională.
Aceste hotărâri se vor reflecta în Statutul respectiv al Mitropoliei.
Confirmă proiectul de Statut canonic al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Europa Occidentală şi Meridională înaintat Patriarhiei Române de Consiliul
Eparhial şi Consiliul Vicarial din Franţa, cu amendamentele care i s-au adus de
către Sfântul Sinod.
C. Mitropolia Ortodoxă Autonomă a Basarabiei
Hot. Nr. 855 şi 2170/1992: De acord cu restaurarea, reactivarea Mitropoliei
Basarabiei cu teritoriul aparţinând jurisdicţional – canonic de Biserica Ortodoxă
Română.
Hot. Nr. 2788 şi 4731/1992: Se ia act despre aspectele noi privind situaţia
Mitropoliei Autonome din Basarabia. Măsuri de sprijinire din partea Patriarhiei
Române.
Hot. Sin. Perm. Nr. 7108/1992: Se ia act despre situaţia de moment a Mitropoliei
din Basarabia.
Hot. Nr. 8090/1992: Se ia act despre Actul Patriarhal şi Sinodal al Bisericii
Ortodoxe Române (19 decembrie 1992), privind reactivarea Mitropoliei
Basarabiei, autonomă şi de stil vechi, cu reşedinţa la Chişinău. Se răspunde
Patriarhiei Moscovei care sunt adevăratele motive istorice şi reală interpretare a
Sfintelor Canoane, în virtutea căreia Biserica mamă Română a binecuvântat
reactivarea Mitropoliei Basarabiei la cererea Episcopului Petru, a clerului şi
credincioşilor.
Hot. Nr. 7266/1995: Se ia act despre adresa Mitropoliei Autonome a Basarabiei
nr. 372/6 oct. 1995. Validează alegerea P. S. Episcop Petru Păduraru, Locţiitor de
Mitropolit în funcţia de Mitropolit titular al Mitropoliei Autonome a Basarabiei.
Aprobă emiterea Gramatei patriarhale pentru înscăunare.
Hot. Nr. 7424/1995: Se ia act despre propunerile membrilor Consiliului Eparhial
al Mitropoliei Autonome a Basarabiei şi a unor instituţii din Republica Moldova
privind completarea titulaturii Mitropoliei Autonome a Basarabiei şi a titulaturii
Chiriarhului.
Hot. Nr. 2691/1997: Se ia act despre poziţia Bisericii Ortodoxe Române în
discuţiile neoficiale privind problema Mitropoliei Autonome a Basarabiei. În
cadrul discuţiilor de la Graz, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române susţine
posibilitatea existenţei pe teritoriul Republicii Moldova a Mitropoliei, ce-a
condusă de I. P. S. Mitropolit Petru al Basarabiei în legătură canonică cu
Patriarhia Română şi cea condusă de I. P. S. Mitropolit Vladimir sub jurisdicţia
Bisericii Ortodoxe Ruse. O decizie definitivă privind prezenţa studenţilor şi
consilierilor recomandaţi de către Mitropolia condusă de I. P. S. Vladimir, să nu
fie luată decât după încheierea discuţiilor cu Patriarhia Moscovei, avându-se în
vedere rezultatele respectivei întâlniri de dialog.
Hot. Nr. 5498/1997: Se ia act despre situaţia de moment a demersurilor pentru
recunoaşterea statutului de persoană juridică a Mitropoliei Basarabiei de către
autorităţile Republicii Moldova exprimându-se speranţa că, în curând, această
problemă să fie soluţionată pozitiv. Să se continue dialogul cu Patriarhia
Moscovei în legătură cu Mitropolia Basarabiei, menţinându-se punctul de vedere
al Patriarhiei Române privitor la existenţa Mitropoliei Basarabiei pe teritoriul
Republicii Moldova, cu numele de “Mitropolia Basarabiei, Exarhat al Patriarhiei
Române”.
Hot. Nr. 1653/1998: Nu se aprobă transferarea de studenţi români de la
Facultatea de Teologie din Chişinău la Facultăţi de Teologie Ortodoxe din
Patriarhia Română, întrucât Facultatea de la Chişinău nu este de acelaşi nivel cu
facultăţile noastre de teologie. Să se comunice această hotărâre şi Ministerului
Educaţiei Naţionale spre a nu se aproba astfel de transferuri.
Hot. Nr. 2210/1998: Primirea candidaţilor propuşi de Mitropolia Autonomă a
Basarabiei în şcolile teologice din România ca bursieri ai Statului Român potrivit
repartiţiei făcute. Să se intervină la Ministerului Educaţiei Naţionale pentru
acordarea burselor. Eparhiile să acorde tot sprijinul studenţilor şi elevilor
recomandaţi de I. P. S. Mitropolit Petru.
Hot. Nr. 1360 şi 2931/1998: Să se ia act de activitatea pastoral-misionară
desfăşurată în anii 1996-1997 în cadrul acestei Mitropolii cu bucurie pentru
jertfelnicie şi rezultatele din eparhie. Să se reafirme solidaritatea şi sprijinul
moral şi material acordat Mitropoliei Autonome Basarabiei în vederea unei şi mai
rodnice activităţi viitoare.
Hot. Nr. 5789/1998: Ia act despre noua întâlnire de dialog (Chişinău, 14-17 ian.
1999) dintre Patriarhia Română şi Patriarhia Rusă privind Mitropolia Autonomă a
Basarabei şi se desemnează, în acest scop, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe
Române.
Hot. Nr. …….. /1999: Ia act despre rezultatul întâlnirii de dialog dintre Patriarhia
Română şi Patriarhia Moscovei (Chişinău 15 ian. 1999), în problema Mitropoliei
Autonome a Basarabiei.
Hot. Nr. 445/2001: Ia act de activitatea misionar-pastorală a I. P. S. Mitropolit
Petru al Basarabiei pe anul 2000.
D. Mitropolia Ortodoxă Română din Germania
Hot. Nr. 436/1993: Se întăreşte Hot. sinodală din 22 Ianuarie 1993 cu privire la
înfiinţarea Mitropoliei pentru Germania şi Europa Centrală, cu sediul la Berlin.
Hot. Nr. 1961/1994: Ia act, cu aprobare, de propunerile privind delimitarea
jurisdicţională a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa
Centrală.
Hot. Nr. 6225/1996: Se aprobă proiectul Statutului Arhiepiscopiei Ortodoxe
Române pentru Europa Occidentală, cu necesitatea alegerii Chiriarhului canonic
al acestei Eparhii.
Hot. Nr. 284/2001: Ia act despre activitatea misionar-pastorală a I. P. S.
Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa
Centrală pe anul 2000.
E. Reactivarea Mitropoliei Bucovinei de Nord
Hot. Nr. 855 şi 2170/1992: Se ia act despre situaţia românilor ortodocşi din
Bucovina de Nord. Este de acord cu restaurarea Mitropoliei Bucovinei cu teritoriu
aparţinând jurisdicţional canonic de Biserica Ortodoxă Română.
Hot. Nr. 4731/1992: Se ia act despre problemele noi privind viaţa bisericească
din Bucovina de Nord.
Hot. Nr. 4570/1994: Nu poate fi vorba de reactivarea Mitropoliei Bucovinei, cu
sediul în altă parte, decât în Cernăuţi. Se sprijină refacerea unităţii românilor din
întreaga Bucovină.
III. La nivel de Vicariate – Episcopii
a. Vicariatul Ortodox Român din Vârşeţ (Iugoslavia)
Hot. Nr. 11299 şi 11601/1986: Ia act despre modul de desfăşurare a activităţii în
cadrul acestui vicariat. Pentru uşurarea contactelor cu forurile bisericeşti din
ţară se încredinţează I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului menţinerea
legăturilor cu conducerea vicariatului. I. P. S. Sa să fie pomenit la sfintele slujbe
alături de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST. De asemenea, I. P. S. Sa va
trimite pastorale de Crăciun şi de Sfintele Paşti. Elevii recomandaţi de vicariat
vor studia la Seminarul Teologic din Caransebeş.
Hot. Nr. 9735/1986: Ia act despre vizita P. S. Episcop TIMOTEI al Aradului, în
cadrul Vicariatului Ortodox Român din Vârşeţ (3 – 5 oct. 1986). Sectorul de
resort să analizeze problemele menţionate şi să se facă propunerile cuvenite.
Hot. Nr. 11968/1988: Ia act despre desfăşurarea activităţii în cadrul parohiilor
din Vicariatul Ortodox Român din Vârşeţ (Iugoslavia) pe anul 1988.
Hot. Nr. 10241/1991: Ia act despre activitatea desfăşurată în anul 1991 în cadrul
Vicariatului Ortodox Român din Vâşeţ (Iugoslavia).
Hot. Nr. 693/1995: Ia act de activitatea bisericească din anul 1994 a Vicariatului
Ortodox Român din Banatul Iugoslav. Să se intensifice acţiunile concrete pentru
organizarea unei eparhii.
Hot. Nr. 177/1996: Ia act despre activitatea desfăşurată în cadrul Vicariatului
Ortodox Român de la Vârşeţ (Serbia) în 1995. Se recomandă continuarea
eforturilor făcute pentru înfiinţarea unei Episcopii la Vârşeţ.
Hot. Nr. 6594/1996: Ia act despre propunerea de a se examina posibilitatea
revizuirii Statutului Vicariatului Ortodox Român din Vârşeţ (Serbia). Se cere
lucrarea unei comisii speciale, care să studieze Statutul Vicariatului în vederea
îmbunătăţirii prevederilor referitoare la misiunea ortodoxă printre românii din
Serbia. Aceste prevederi să cuprindă elementele necesare de funcţionare şi
organizare a structurii bisericeşti româneşti din Iugoslavia, la nivel de eparhie,
care în prima etapă să fie condusă de către un „locum-tenens” dintre membrii
Sfântului Sinod prin analogie cu evidenţa Vicariatului Sârb din Timişoara, care
este considerat de către Patriarhia Serbiei, ca eparhie şi condusă, ca atare, de
către un episcop.
Hot. Nr. 7789/1996: Ia act despre activitatea desfăşurată în cadrul Vicariatului
Ortodox Român de la Vârşeţ, din cursul anului 1996. Să se acorde, în continuare,
sprijin parohiilor ortodoxe române din Serbia sub oblăduirea P. S. Episcop
Laurenţiu, ca „locum – tenens” al Eparhiei de Vârşeţ.
Hot. Nr. 562/1997: Aprobă reglementarea situaţiei canonice a parohiilor
ortodoxe române din Iugoslavia asigurându-le conducere ierarhică,
învăţătorească, harismatică şi administrativă; reactualizarea şi punerea în
aplicare a hotărârilor Sfântului Sinod, referitoare la “Convenţia între România şi
Iugoslavia privitoare la regimul bisericilor Ortodoxe Române din Banatul
Iugoslav şi a celor Sârbe din Banatul Român” încheiată în mai 1933 între
reprezentanţii Patriarhiei Române şi Patriarhiei Sârbe, aprobată de Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române la 23 oct. 1933 şi semnată la Belgrad la 2 iulie
1934, în legătură cu organizarea unei Episcopii Ortodoxe Române cu sediul la
Vârşeţ (Serbia) şi a unei Episcopii Ortodoxe Sârbe cu sediul la Timişoara,
conduse fiecare de către un episcop cu atribuţii eparhiale. P. S. Episcop
Laurenţiu al Caransebeşului având responsabilitatea de episcop locţiitor al
Eparhiei Ortodoxe Române a Vârşeţului în îndeplinirea atribuţiilor episcopale,
până la alegerea unui episcop titular. Unităţile sale bisericeşti componente fiind
grupate în cele trei protopopiate: Vârşeţ, Panciova şi Torocul vor funcţiona
conform Statutului.
Hot. Nr. 5795/1997: Se ia act despre activitatea desfăşurată în cuprinsul
Episcopiei Ortodoxe Române de la Vârşeţ în anul 1997. Se dispune urgentarea
alegerii de ierarh titular al Episcopiei de Vârşeţ (Serbia), conform hotărârii
Sfântului Sinod din 13-14 februarie 1997.
Hot. Nr. 2741/1998: Ia act despre situaţia Episcopiei Ortodoxe Române din
Vârşeţ. Să se găsească formula adecvată ca împreună cu S. S. C., Ambasada
Jugoslaviei de la Bucureşti, autorităţile civile şi bisericeşti din Serbia, să se
ajungă la o înţelegere privind Statutul noii Eparhii – Episcopia Ortodoxă Română
de Vârşeţ şi al Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Timişoara – care să stipuleze
dreptul şi îndatoriri similare pentru acestea. Să se iniţieze local demersurile ce
se impun pentru redactarea Statutului Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ ce
va fi prezentat spre confirmare Sfântului Sinod.
Hot. Nr. 3498/1998: Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Pavle Patriarhul
Serbiei, în legătură cu Episcopia Ortodoxă Română din Vârşeţ şi aprobă să fie
pusă la dispoziţia membrilor Sfântului Sinod pentru analiză şi formularea de
propuneri în vederea restudierii problemei.
b. Vicariatul Ortodox Român din Gyula ridicat la rangul de Episcopia Ortodoxă
Română din Ungaria
Hot. Nr. 12415/1987: Ia act despre vizita P. S. Episcop al Oradiei în cadrul
Vicariatului Ortodox Român din Gyula (Ungaria) – aspecte din activitatea
acestuia pe anul 1987.
Hot. Nr. 11968/1988: Să se analizeze posibilitatea unor contacte periodice ale
conducerii Vicariatului Ortodox Român din Gyula (Ungaria) cu Centrul Eparhial
din Oradea. Se apreciază pozitiv activitatea pastoral – misionară, culturală şi
gospodărească desfăşurată în cadrul parohiilor din vicariatul Ortodox Român din
Gyula (Ungaria).
Hot. Nr. 3770/1991: Se ia act despre desfăşurarea activităţii din cadrul Vicariatul
Ortodox Român din Ungaria.
Hot. Nr. 10241/1991: Ia act despre activitatea desfăşurată în anul 1991 din
cadrul Vicariatului Ortodox Român din Gyula (Ungaria).
Hot. Nr. 693/1995: Ia act de activitatea bisericească din anul 1994 a Vicariatului
Ortodox Român din Ungaria. Să se intensifice acţiunile concrete pentru
organizarea unei eparhii.
Hot. Nr. 6594/1996: Se cere înfiinţarea unei comisii speciale, care să studieze
Statutul Vicariatului Gyula în vederea îmbunătăţirii prevederilor privitoare la
misiunea ortodoxă pentru românii din Ungaria. Îmbunătăţirile să prevadă
elementele necesare de funcţionare şi organizare a structurii bisericeşti
româneşti din Ungaria, la nivel de eparhie care în prima etapă să fie condusă de
către un locum-tenens dintre membrii Sfântului Sinod, prin analogie cu evidenţa
Vicariatului Sârb din Timişoara, care este considerat de către Patriarhia Sârbă ca
Eparhie şi condusă, ca atare, de către un Episcop.
Hot. Nr. 7654/1996: Se ia act despre activitatea desfăşurată în cadrul
Vicariatului Ortodox Român de la Gyula (Ungaria) în anul 1996. Să se acorde, în
continuare, sprijin parohiilor ortodoxe române din acest vicariat sub oblăduirea
P. S. Episcop TIMOTEI al Aradului ca “locum -tenens”.
Hot. Nr. 562/1997: Aprobă reglementarea situaţiei canonice a parohiilor
ortodoxe române din Ungaria, asigurându-le conducere ierarhică directă,
învăţătorească, harismatică şi administrativă, ca eparhie; reactualizarea şi
punerea în aplicare a hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
din 12 iulie şi 4 oct. 1950, privind organizarea şi funcţionarea Episcopiei
Ortodoxe Române, cu sediul la Gyula (Ungaria), ca răspuns la hotărârea
Congresului Naţional de la Gyula (27 martie 1946) – până la alegerea
Chiriarhului titular va împlini P. S. Episcop TIMOTEI al Aradului, cu toate
prerogativele chiriarhale pentru Episcopia Ortodoxă Română din Gyula
(Ungaria). Această Episcopie şi unităţile sale bisericeşti componente se vor
conduce în conformitate cu Statutul Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. ……/1997 : Să se organizeze alegerea de ierarh titular al Episcopiei de
Gyula (Ungaria) conform Hot. Sfântului Sinod din 13-14 februarie 1997.
Hot. Nr. 3889/1998: Se ia act despre proiectul Statutului pentru organizarea şi
funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria) şi aprobă
amendamentele aduse la articolele 1,3,44,56,58 şi 59 (reproduse textual). Este
de acord ca aceste amendamente să fie aduse la cunoştinţa Adunării Eparhiale
a Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria) şi P. S. Episcop – locţiitor,
TIMOTEI al Aradului, împreună cu un exemplar complet al Statutului, purtând
sigiliul Sfântului Sinod, care-şi va continua activitatea de locţiitor (conf. Hot. Nr.
562/1997), până la alegerea titularului.
Hot. Nr. 6255/1998: Se ia act despre adresa P. S. Episcop Timotei al Aradului
(Nr. 235/1998) în legătură cu itinerarul pastoral făcut în Episcopia Ortodoxă
Română de la Gyula(Ungaria) şi cu lucrările Adunării Eparhiale desfăşurate la
Gyula (11 dec. 1998). Să convoace în cel mai scurt timp Adunări Eparhiale, care
să se transforme în Colegii Electorale în vederea alegerii viitorului episcop de la
Gyula.
Hot. Nr. 603/1999: Se precizează că prin hotărârea nr. 562/1997, a aprobat
organizarea şi funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria cu
reşedinţa la Gyula; prin reactualizarea şi punerea în aplicare a hotărârii sale din
12 iulie şi 4 oct. 1950, ca răspuns la Hotărârea Congresului Naţional de la Gyula
din 27 martie 1946, prin Hotărârea sa nr. 3889/1998 s-a aprobat Statutul de
organizare şi funcţionare a Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria),
propunând unele amendamente la articolele 1,3,44,56,59 şi 63. Adunarea
Eparhială şi-a însuşit aceste amendamente. Ia act de lucrările Colegiului
Electoral din 30 ian. 1999, pentru alegerea de episcop al Episcopiei Ortodoxe
Române din Ungaria şi de rezultatul votării, în urma căruia P. Cuv. Ierom.
Sofronie Drincec, Secretar Patriarhal, a întrunit majoritatea absolută de voturi.
Hot. Nr. 2944/1999: Aprobă integrarea statutară a Episcopiei Ortodoxe Române
din Ungaria cu reşedinţa la Gyula sub raportul orânduirii canonice şi
administrative, în Mitropolia Banatului, urmând ca P. S. Episcop Sofronie Drincec
să facă parte, ca membru din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului.
Modificarea art. 5, paragraf V, 24 din Statut va fi supusă aprobării Adunării
Naţionale Bisericeşti.
Hot. Nr. 2944/1999: (Adunarea Naţională Bisericească): Se aprobă Hotărârea
Sfântului Sinod din 16 iunie 1999, privind afilierea Episcopiei Ortodoxe Române
din Ungaria sub raportul orânduirii canonice administrative, la Mitropolia
Banatului.
Hot. Nr. 1014/2000: Alegerea prin vor secret ca ierarh al Episcopiei Ortodoxe
Române din Ungaria a P. Cuv. Sofronie Drincec (la şedinţa de lucru a Adunării
Eparhiale din 30 ianuarie 1999) ca şi hirotonirea şi instalarea în scaunul
episcopal a P. S. Sofronie – primul episcop al românilor ortodocşi din Ungaria. Se
reaminteşte că la 30 iunie 1999 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în
şedinţa sa de lucru, a aprobat integrarea statutară a Episcopiei Ortodoxe
Române din Ungaria, cu reşedinţa la Gyula, sub raportul orânduirii canonice şi
administrative, în Mitropolia Banatului, urmând ca P. S. Episcop Sofronie să facă
parte, ca membru, din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului.
Hot. Nr. 291/2001: Ia act de activitatea misionar-pastorală a P. S. Episcop
Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria pe anul 2000. Apreciază
progresele pastorale şi administrativ-bisericeşti realizate de P. S. Episcop
Sofronie, în cursul anului 2000.
c. Vicariatul Ortodox Român de la Cernăuţi – Ucraina
Hot. Nr. 1432/1990: Ia act despre dorinţa reînfiinţării Vicariatului Ortodox
Ucrainian cu sediul în Sighetul Marmaţiei, jurisdicţional aparţinând direct de
Patriarhia Română.
Hot. Nr. 3236/1990: Ia act de propunerile făcute (adresele nr. 30 şi 31/1990)
pentru organizarea şi activitatea Vicariatului Ortodox Român din Ucraina.
Hot. Nr. 9908/1991: Ia act şi se binecuvintează apelul preoţilor ortodocşi români
din Eparhia Cernăuţilor (Ucraina) către Patriarhia Moscovei pentru constituirea
unui vicariat român pe baza principiului canonic al reciprocităţii.
IV. La nivel de parohii
Hot. Nr. 12193/1988: Ia act de modul academic în care s-au desfăşurat
simpozioanele organizate de parohiile ortodoxe române din Geneva – Elveţia şi
Viena – Austria cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la tipărirea “Bibliei de la
Bucureşti – 1688”. Mărturii ale prestigiului de care se bucură Biserica Ortodoxă
Română, cultura şi teologia românească. Se va studia posibilitatea organizării de
astfel de simpozioane şi la alte parohii ortodoxe române de peste hotare şi la
unele centre universitare din străinătate cu care Patriarhia Română are schimb
de profesori şi de studenţi în teologie.
Hot. Nr. 4866/1989: Ia act despre vizita I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului la
parohiile ortodoxe române din Suedia (22 aprilie – 3 mai 1989).
Hot. Sinodului Permanent nr. 5838/1989: Ia act despre situaţia Capelei Ortodoxe
Române din Baden-Baden (R. F. Germania).
Hot. Nr.9403 şi 9404/1989; nr. 351/1992: Măsuri în legătură cu problema
finanţării parohiilor ortodoxe române din Viena şi Baden-Baden şi a Centrului
Eparhial al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală şi
Occidentală din Paris.
Hot. Nr. 1117/1992: Necesitatea înfiinţării unei parohii ortodoxe române la Roma
– informare rămasă în studiu şi evidenţă.
Hot. Nr. 8684/1993: Ia act despre prăznuirea a 70 de ani de la Sfinţirea bisericii
ortodoxe române din Sofia (Bulgaria).
Hot. Nr. 2410/1999: Ia act despre aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea
parohiei ortodoxe române “Sfântul Ioan Botezătorul” din Montreal – Canada (16
mai 1999).
Hot. Nr. 4533/1999: Ia act despre vizita şi sfinţirea noii biserici a parohiei
ortodoxe române “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Caracas – Venezuela,
de către Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST.
Hot. Nr. 3232/2000: Ia act despre solicitarea Asociaţiei donatorilor pentru
construcţia bisericii ortodoxe române din Geneva privind reglementarea situaţiei
acestui lăcaş de cult.
E
EVANGHELIZARE CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA
Hot. Nr. 7392/1997 şi Nr.2266/1998: Comunicarea despre lucrările Seminarului
“Regenerarea misiunii în noul context urban din România”, organizat la Palatul
Patriarhal (6 mai 1998) în colaborare cu Consiliul Mondial al Bisericilor, tema
având trei aspecte: Misiunea în contextul actual urban parohial, Misiunea în
contextul urban extraparohial; Dimensiunea filantropică şi socială a misiunii
Bisericii în oraşele ţării. Constatările şi propunerile Documentului final urmând a
fi transmise fiecărei eparhii pentru concretizarea pe plan real a sugestiilor
considerate optime zonei respective şi aducându-se la cunoştinţă parohiilor
urbane, concluziile Seminarului, care să fie publicate într-un număr din Revista
„Biserica Ortodoxă Română” şi în extras (broşură).
F
FENOMENUL „NOUL IERUSALIM” DE LA PUCIOASA
Hot. Nr. 2594/1993: Ia act despre Documentul de lucru al Comisiei speciale (27
aprilie 1993) stabilite de Sfântul Sinod pentru cercetarea cazului Glodeni –
Pucioasa.
Hot. Nr.110 şi 294/1993: Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de
fenomenul religios de la Glodeni – Pucioasa, Jud. Dâmboviţa, în care a fost
implicat şi P. S. Episcop Irineu Bistriţeanul, Vicarul Arhiepiscopiei Clujului. Ia act
despre declaraţia verbală şi scrisă a P. S. Sale prin care se desolidarizează de
acest fenomen.
Hot. Nr. 3326/1997: Ia act despre relatările în legătură cu activităţile prozelitiste
desfăşurate de „Caravana Evangheliştilor” din S. U. A. şi de adepţii grupării
„Noul Testament”. Se iau măsurile canonice concrete împotriva activităţii
grupării sectare „Noul Ierusalim”. Se va interveni la Ministerul Culturii în
legătură cu retrocedarea bisericii din incinta Complexului muzeal şi cu
organizarea activităţii culturale cu caracter religios de către mişcarea sectară
„Noul Ierusalim”, precum şi la Ministerul de Interne sesizând portul ilegal de
uniformă monahală a vieţuitorilor de la „Noul Ierusalim”, urmând ca Patriarhia
Română să sprijine aceste intervenţii.
Hot. Nr. 5334/1997: S-a anulat actul fundaţional al Aşezământului „Noul
Ierusalim”, prin demersul şi deplasarea directă la Glodeni – Pucioasa de către
Chiriarhul locului, I. P. S. Arhiepiscop Vasile al Târgoviştei însoţit de P. S. Episcop
Vicar Irineu Bistriţeanul. Să se intensifice acţiunea misionar- pastorală pentru
înlăturarea influenţei negative pe care o exercită gruparea „Noul Ierusalim”. Să
se ia măsuri canonice împotriva preoţilor şi monahilor, care simpatizează şi au
legături cu gruparea „Noul Ierusalim”. Să informeze pe Chiriarhii eparhiilor,
despre preoţii acestora care au legătură cu gruparea aceasta. Să se comunice
anularea actului fundaţional de către P. S. Episcop Vicar Irineu Bistriţeanul, prin
mijloace mass-media. Studierea posibilităţii desemnării unei comisii la nivelul
Sinodului Mitropolitan care să studieze fenomenul din punct de vedere canonic.
FILANTROPIA
Hot. Nr. 3997/1999: Se aprobă propunerea şi măsurile privind îmbunătăţirea
modului de colectare şi gestionare a Fondului Filantropia.
Hot. Nr. 244/2001: Ia act despre recomandările Sectorului „Biserica şi
Societatea”. Fiecare parohie din cuprinsul Patriarhiei Române să vireze în contul
Sectorului de asistenţă socială de la Centrul Eparhial contribuţii cu titlul “ Fondul
Filantropia” astfel: pentru categoria I – 1.000.000 lei; pentru categoria II –
600.000 lei; pentru categoria a III-a 400.000 lei. Toate eparhiile să respecte şi să
aplice hotărârile Sfântului Sinod.
FONDUL FUNCIAR
Hot. Nr. 1695/1991: Centrele eparhiale vor fi înştiinţate în scris despre
promulgarea Legii Fondului Funciar, pentru a dispune măsurile cuvenite către
conducătorii de parohii, mânăstiri, schituri şi de alte unităţi bisericeşti, spre a
putea beneficia în termen de prevederile legale.
Hot. Nr. ……/1992: Ia act de amendamentele la Legea Fondului Funciar (Nr.
18/1991), propuse de Biserica Ortodoxă Română la iniţiativa Prea Fericitului
Părinte Patriarh TEOCTIST îşi exprimă acordul cu propunerile şi îi exprimă
respectuoase mulţumiri pentru purtarea de grijă. În baza datelor ce se vor primi
de la eparhii să intervină şi pentru retrocedarea patrimoniului imobil şi mobil
care a aparţinut Bisericii Ortodoxe Române.
FUNDAŢII
Hot. Nr. 4562/2000: Se acordă binecuvântare de funcţionare a Fundaţiei de
Misiune Creştină „Sfântul Grigore Palama” din cadrul Episcopiei Argeşului şi
Muşcelului cu sediul la Piteşti.
H
HIROTONIREA CANDIDAŢILOR LA PREOŢIE
Hot. Nr. 17920/1973; Nr. 12011/1988 şi nr. 4721/1989: Hirotonirea întru diacon
sau preot, cu titlul onorific, se acceptă numai în cazuri de excepţie şi cu acordul
Chiriarhului.
Hot. Nr. 7735; 7736/1990; Nr. 5901/1992; Nr. 7945/1993: Se reamintesc
prevederile statutare şi regulamentare şi se întăresc privitor cărora candidaţii la
preoţie primesc taina sfintei hirotoniri numai după absolvirea Seminarului
teologic sau obţinerea titlului de licenţiat în teologie. Nu se admite solicitarea
pentru reglementarea hirotoniei studenţilor în timpul studiilor universitare.
Hot. Nr. 6055/1999: Problema hirotoniei sau nehirotoniei absolvenţilor de
seminar teologic să fie discutată în sinoadele mitropolitane, ţinându-se seama
de situaţiile specifice fiecărei eparhii precum şi de faptul că Biserica nu-şi asumă
responsabilitatea încadrării la parohii a absolvenţilor de seminar şi că orice post
se ocupă prin concurs conform regulamentului în vigoare.
Î
ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEOLOGIC ŞI RELIGIOS
ÎN ROMÂNIA
I. Generalităţi, privind reforma învăţământului teologic
Hot. Nr. 4044/1987: Se ia act de modul în care se asigură contribuţia de la
Bugetul de Stat pentru retribuirea personalului instituţiilor de învăţământ
teologic din Patriarhia Română, începând cu 1 aprilie 1987. Diferenţele rezultate
se vor suporta din fondurile proprii de către Centrele eparhiale care îşi trimit
candidaţi la şcolarizarea în instituţiile respective de învăţământ teologic.
Hot. Nr. 5219/1987: Ia act, cu aprobare, despre noile instrucţiuni în legătură cu
organizarea şi desfăşurarea examenelor de admitere în instituţiile de
învăţământ din Patriarhia Română, cu amendamentele aduse de Sfântul Sinod.
Acestea sunt similare cu cele pe care Sinodul Permanent le-a aprobat în şedinţa
din 29 august 1986 pentru seminariile teologice şi în legătură cu Regulamentul
pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de admitere la instituţiile
teologice universitare.
Hot. Sfântului Sinod din 3 ianuarie 1990: Se recomandă o reformă a
învăţământului teologic (preuniversitar şi universitar) cu amendamente la
Regulamentul existent, privind: examenul de admitere; numărul locurilor şi
candidaţilor pe eparhii; generalizarea participării sexului feminin şi a liceiştilor la
învăţământul universitar; procedura examenelor anuale ca la învăţământul de
stat; cursuri cu frecvenţă redusă pentru clericii absolvenţi de seminar; revizuirea
programelor analitice, a manualelor şi a cursurilor existente pentru aceste
unităţi de învăţământ teologic, de către comisii didactice speciale; reînfiinţarea
de şcoli monahale de trei ani în mânăstiri mai mari; absolvenţii distinşi cu drept
de urmare a cursurilor seminariale şi universitare; pregătirea şi recrutarea
cadrelor didactice se va face după un Regulament special întocmit ulterior.
Hot. Nr. 1391 şi 1403/1990: Instituirea unei comisii speciale pentru a studia
problemele care privesc înnoirea învăţământului teologic.
Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 2640/1990: Ia act despre grija deosebită şi
măsurile speciale luate de Sfântul Sinod pentru înnoirea învăţământului teologic.
Hot. Nr. 7766/1990: Ia act cu aprobare despre reglementarea condiţiilor de
primire la şcolile noastre teologice a candidaţilor din Eparhia Chişinăului şi
Moldovei.
Hot. Nr. 3383/1991: Ia act despre unele probleme organizatorice privind
învăţământul superior teologic şi învăţământul seminarial pentru anii
universitari şi preuniversitari 1990 – 1991 şi 1991-1992.
Hot. Nr. 4952/1994: Se dispune înfiinţarea unei comisii speciale care va susţine
la Senat amendamentele propuse de Patriarhia Română şi însuşite de Sfântul
Sinod la proiectul Legii învăţământului.
Hot. Nr. 3727/1997: Recunoaşterea formularelor tip Diplomă de studii (cu
patronajul celor două foruri: Patriarhia Română şi Ministerul Învăţământului),
emise de către Ministerul Educaţiei Naţionale ca documente oficiale de stat.
Hot. Nr. 5567/1997: Se aprobă intervenţia Patriarhiei Române la Parlamentul şi
Guvernul României pentru renunţarea la partea a II-a a art. 9, alin. „a” care
menţionează: „înfiinţarea şi funcţionarea unor structuri de învăţământ laic, în
sistemul naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului
Învăţământului. Susţinerea materială a acestor structuri se asigură de către
cultul respectiv şi parţial de către Stat, potrivit unor norme aprobate de
Guvern”. Se aprobă ca în situaţia respingerii propunerii să se aducă precizarea:
„structurile de învăţământ laic organizate de către cultele religioase
recunoscute de Stat, reflectă proporţionalitatea numerică pe care o deţine
fiecare cult în configuraţia religioasă a ţării”. Noţiunea de “personal de cult” să
fie cuprinsă pe lângă pregătirea pastorală şi alte activităţi legate de viaţa
religioasă. Specializările din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă să nu fie
considerate structuri laice, iar în învăţământul teologic de toate gradele, cu
toate specializările, să aibă caracteristica esenţială de învăţământ teologic-
misionar. Să se includă principiul proporţionalităţii confesionale ca fiind criteriul
de bază în organizarea şi funcţionarea acestor structuri şi în susţinerea lor
materială. Toate aceste precizări să fie avute în vedere la elaborarea normelor
ce urmează a fi aprobate de Guvern. Intervenţia la forurile menţionate pentru
aprobarea acestei propuneri.
Hot. 2410/1998: Ia act despre lucrările Consfătuirii pe probleme de învăţământ
teologic şi religios organizate de Patriarhia Română în colaborare cu Ministerul
Educaţiei Naţionale (Bucureşti 19-20 mai 1998). Se abilitează Comisia de
Curriculum a directorilor de seminarii, ca sub coordonarea Sectorului Învăţământ
al Patriarhiei Române să urmărească îndeaproape, în vederea finalizării toate
problemele dezbătute la această consfătuire.
Hot. Nr. 879/1999: Ia act despre Nota Ministerului Educaţiei Naţionale Nr.
25476/1999, prin care cultele recunoscute de Stat pot organiza învăţământ
specific, potrivit necesităţilor de pregătire a personalului de cult şi pot înfiinţa şi
structuri de învăţământ laic în sistemul naţional de învăţământ sub coordonarea
Ministerului Educaţiei Naţionale. Reînnoieşte poziţia Bisericii Ortodoxe Române
faţă de propunerea de organizare a acestor structuri, exprimată în şedinţa din
21 oct. 1998 a Comisiei de Învăţământ a Camerei Deputaţilor şi concretizează în
ultima formulare din cadrul Comisiei de mediere a celor două camere, ce
urmează a fi votată în plenul Parlamentului, astfel formulată: Art. 9(4) „Cultele
recunoscute de Stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi
instituţii de învăţământ particulare, conform legii”.
Hot. Nr. 2331/1999: Referitor la propunerea Colegiului decanilor ca în funcţiile
de consilieri culturali sau de învăţământ să fie alese cadre didactice cu
experienţă din domeniul învăţământului universitar şi seminarial – se hotărăşte
că aceasta rămâne la latitudinea Chiriarhului, conform prevederilor statutare.
Hot. Nr. 2906/1999: Ia act de formele de studii post-universitare şi de diplomele
acordate; ele putând fi organizate cu acordul Universităţii şi al Ministerului
Educaţiei Naţionale, cu condiţia ca fiecare facultate să dispună.
Hot. Nr. 2908/1999: Aprobă ca Centrele eparhiale să acorde după posibilităţi
ajutorul financiar necesar acoperirii cheltuielilor pentru menţinerea şi buna
funcţionare a şcolilor teologice ortodoxe.
Hot. Nr. 2489/2000: Ia act despre ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale cu
privire la predarea şi dezbaterea în şcolile de toate gradele a problemelor legate
de istoria, construcţia şi extinderea Uniunii Europene dispunând ca
Inspectoratele şcolare, împreună cu şcolile de teologie şi Centrele eparhiale să
studieze posibilităţile de a face propuneri concrete privind informarea asupra
aplicării recomandărilor respective.
Hot. Nr. 880/2001: Îndatorează toate eparhiile şi centrele universitare să
respecte cu stricteţe hotărârile Sfântului Sinod privind învăţământul teologic. Se
interzice înscrierea fără binecuvântarea Ierarhului care, de preferinţă, să se
acorde pentru candidaţii din eparhie şi pentru facultatea de jurisdicţie a
Ierarhului. Hotărârea se va aplica şi pentru seminarii. Aprobă publicarea, cu
prioritate, a hotărârilor Sfântului Sinod, din ultimii 10 ani, pe comisii sinodale
pentru a fi mai accesibile cercetării şi cunoaşterii. Se acordă binecuvântarea
pentru tipărirea diferitelor cărţi teologice, doar pentru acelea editate şi tipărite
în eparhia respectivă. Numărul de locuri la specializarea Teologie Pastorală se
va stabili pe viitor, în cadrul sinoadelor mitropolitane, acestea nedepăşind 50 şi
neaprobându-se decât pentru forma de şcolarizare fără taxă. Pentru anul 2001 –
2002 Sfântul Sinod aprobă maximum 50 de locuri pentru fiecare facultate la
specializarea Teologie Pastorală, fără taxă, conform hotărârii Sfântului Sinod nr.
2333/1999, la forma de şcolarizare cu taxă nemaiaprobându-se nici un loc.
Hot. Nr. 883/2001: Ia act de abrogarea Hotărârii de Guvern nr. 999/2000 privind
Hotărârea de Guvern nr. 174/2001, care menţine duble specializări în forma
actuală.
II. Şcolile de cântăreţi bisericeşti
Hot. Nr. 4339/1997: Se va continua organizarea examenelor de asimilare a
cântăreţilor bisericeşti în cadrul fiecărei eparhii în conformitate cu hot. Nr.
5776/1984. Centrele Eparhiale vor trasa sarcini preoţilor parohi în vederea
recomandării de candidaţi, care să întrunească toate condiţiile stabilite de
Sfântul Sinod în scopul prezentării la examenul de asimilare pentru cântăreţi.
Hot. Nr. 12582/1987: Ia act despre activitatea Centrelor eparhiale pe anul 1987,
pentru recrutarea şi pregătirea de cântăreţi bisericeşti, prin examen de
asimilare.
Hot. Nr. 4557/1988: Ia act despre activitatea Centrelor eparhiale pentru
pregătirea de cântăreţi bisericeşti prin examen de asimilare în sem. I din anul
şcolar 1988-1989.
Hot. Nr. 2762/1990: Reactivarea şcolilor de cântăreţi bisericeşti începând cu
anul şcolar 1990-1991 funcţionând potrivit Regulamentului pentru organizarea şi
funcţionarea instituţiilor de învăţământ teologic.
Hot. Nr. 10008/1991: Se reactivează spre studiere propunerea de prelungire a
duratei de studii la şcolile de cântăreţi bisericeşti.
Hot. Nr. 213/1996: Se ia act despre metodologia examenelor de absolvire a
şcolii de cântăreţi bisericeşti şi programa lui pe discipline.
Hot. Nr. 500/2000: Aprobă ca şcolarizarea cântăreţilor bisericeşti să se facă în
funcţie de cerinţele obiective de la parohii, iar la absolvirea şcolii să se găsească
modalităţi concrete de încadrare a lor. Să se solicite Secretariatului de Stat
pentru Culte alocarea de sume pentru salarizarea cântăreţilor ca membrii din
clerul inferior.
Hot. Nr.3138/2001: Aprobă înfiinţarea la Constanţa, începând cu anul şcolar
2001/2002 a Şcolii de Cântăreţi bisericeşti „Episcop Gherontie Nicolau”.
III. Seminariile Teologice Liceale
Hot. Nr. 4340/1987: Aprobă organizarea în vacanţa de vară a anului 1987, a
cursurilor de perfecţionare cu participarea tuturor cadrelor didactice din
Seminarul teologic ale Patriarhiei Române ( 6-11 iunie 1987).
Hot. Nr. 8349/1987: Ia act despre desfăşurarea cursurilor de perfecţionare cu
cadrele didactice de la Seminarul teologic. Se vor studia propunerile şi
dezideratele exprimate de cadrele didactice de la Seminarul Teologic, în
vederea luării de măsuri corespunzătoare privind modalitatea punerii în
practică.
Hot. Nr. 12274/1987: Se aprobă revizuirea programei analitice pentru examenul
de admitere în seminariile teologice (verificarea dicţiei şi aptitudinilor muzicale;
cunoştinţele generale de religie; Limba şi Literatura Română, Istoria României)
pentru anul şcolar 1988-1989;
Hot. Nr. 5412/1988: Se aprobă definitivarea programelor analitice la disciplinele
care se predau în Seminariile Teologice – respectiv îmbunătăţirile în
conformitate cu noul plan de învăţământ, urmând a fi aplicate cu titlul
experimentat în anul şcolar 1988-1989. La finele acestui an, pe baza
constatărilor şi propunerilor ce se vor desprinde din aplicarea experimentată a
programelor analitice să se procedeze la definitivarea acestora pentru o
perioadă mai îndelungată. Programele analitice să devină normative şi
obligatorii la reeditarea manualelor tipărite până în prezent şi la elaborarea
manualelor care n-au fost alcătuite până acum.
Hot. 5411 şi 9933/1988; nr. 7176; 12113 şi 12552/1989: Ia act despre
propunerea pentru instituirea unor colective de cadre didactice care să se ocupe
de îmbunătăţirea manualelor tipărite până în prezent în vederea republicării lor,
ca şi pentru elaborarea manualelor care n-au fost alcătuite până acum. La
îmbunătăţirea şi elaborarea manualelor colectivele de cadre didactice vor ţine
seama de programele analitice în vigoare aprobate de Sfântul Sinod.
Hot. Nr. 3415/1990: Reînfiinţarea Seminarului Teologic „Sfântul Andrei” din
Municipiul Galaţi, începând cu anul şcolar 1990 – 1991.
Hot. Nr. 6537/1990: Ia act despre urmările ce decurg din organizarea
Seminariilor teologice liceale în cadrul Patriarhiei Române, pe baza Hotărârii
Guvernului Român nr. 521/12 mai 1990- privind organizarea şi funcţionarea
învăţământului în România, la cap. A, secţ. III art. 14 şi 15 referindu-se la
seminariile teologice.
Hot. Nr. 518, 700 şi 1417/1994: Ia act, cu aprobare, despre Statutul revizuirii şi
îmbunătăţirii planului de reînfiinţare al seminariilor teologice liceale cu profil
umanist de limbi clasice, avizat de Ministerul Învăţământului cu nr.39629/1994
şi Secretariatul de Stat pentru Culte nr. 484/1994.
Hot. Nr. 1533/1994: Ia act, spre studiu, despre stadiul elaborării proiectului de
„Diplomă de atestare teologică” pentru absolvirea seminariilor teologice liceale.
Hot. Nr. 1886/1994: Se dispune o intervenţie la Ministerul Învăţământului şi
Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a se găsi modalitatea soluţionării
problemei aplicării ştampilelor şi antetelor la aceste şcoli.
Hot. Nr. 5561/1997: Aprobă proiectul Regulamentului cadru al seminariilor
teologice ortodoxe liceale. Pe baza lui să fie alcătuite regulamente de ordine de
fiecare seminar teologic ortodox liceal. Introducerea în Regulament a menţiunii
că Ierarhul sau delegatul său are dreptul de a controla modalitatea desfăşurării
examenului de admitere şi absolvire. Înaintarea Regulamentului la Ministerul
Educaţiei Naţionale pentru aprobările de rigoare. Publicarea Regulamentului în
Revista „Biserica Ortodoxă Română”.
Hot. Nr. 5563/1997: Ia act despre aprobarea tematicii examenului de admitere
în seminariile teologice ortodoxe liceale la proba de “Religie”, în locul
Matematicii.
Hot. Nr. 5566/1997: Aprobă modificările la Precizările privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii din învăţământul preuniversitar de stat nr. 27121/1997,
astfel: aprobă ca punctul 9 alin. 2 să aibă următorul conţinut: „Evaluarea
periodică a nivelului de pregătire profesională şi metodică a cadrelor didactice,
se organizează şi se desfăşoară de Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Inspectoratele şcolare judeţene, în colaborare cu conducerea cultelor, în funcţie
de confesiune, cu participarea inspectorilor metodişti, membrii în Comisia
Consultativă Naţională pentru învăţământ teologic şi predarea “Religiei”. Aprobă
ca punctul 11 alin. 4 să aibă conţinutul: ”Elevilor din învăţământul teologic
preuniversitar li se aplică prevederile Regulamentului elevului elaborat de
Ministerul Educaţiei Naţionale, prevederile Regulamentului elaborat de cult şi
prevederile Regulamentului de ordine interioară al învăţământului teologic
elaborat în spiritul normelor specifice cu respectarea prevederilor legislaţiei
şcolare în vigoare”. Să se facă demersurile la Ministerul Educaţiei Naţionale cu
aceste propuneri.
Hot. Nr. 5898/1997: Ia act despre stabilirea disciplinelor de specialitate la
examenul de bacalaureat şi a probelor practice pentru “Atestatul Teologic” la
seminariile teologice ortodoxe liceale.
Hot. Nr. 2411/1998: Ia act despre aprobarea de către Ministerul Educaţiei
Naţionale a Regulamentului cadru pentru seminariile teologice. Fiecare seminar
îşi va întocmi regulament propriu, pe baza Regulamentului cadru, aprobat de
către autoritatea bisericească locală.
Hot. Nr.695/1999: Se aprobă planul de învăţământ pentru seminariile teologice
alcătuite conform cerinţelor reformei curriculare, precum şi a celui pentru
Seminarul Teologic din Iaşi – profil Patrimoniu, ce urmează să intre în vigoare
începând cu anul de învăţământ 1999-2000.
Hot. Nr. 5850/1999: În seminariile teologice pot funcţiona pe lângă profilul
teologic şi clase cu alte profiluri şi specializări prevăzute în cadrul …………….
vocaţională, teoretică şi tehnologică cu condiţia ca să fie asigurată baza
materială şi încadrarea ca profesor de specialitate, potrivit prevederilor legii nr.
151/1999 şi regulamentelor în vigoare ale Ministerului Educaţiei Naţionale.
Hot. Nr. 584/2000: Aprobă echivalarea gradelor didactice de învăţământ
(definitivat, gr. II şi gr. I), cu examenele de definitivare sau promovare în
preoţie.
Hot. Nr.2308/2000: Ia act de ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr.
3441/2000, care nominalizează seminariile teologice ortodoxe ca unităţi de
învăţământ reprezentative, precum şi liceele şi grupurile şcolare în cadrul cărora
funcţionează seminarii teologice ortodoxe, iar Centrele eparhiale să procedeze
în consecinţă pentru organizarea concursului de titularizare în colaborare cu
inspectoratul şcolar judeţean (Mun. Bucureşti). Seminariile teologice care încă
nu au această calitate să facă demersurile pe lângă Inspectoratele şcolare
judeţene pentru evaluarea în vederea obţinerii statutului de unitate de
învăţământ reprezentativ.
Hot. Nr. 2488/2000: Aprobă planul de învăţământ pentru profilul Teologie-
Patrimoniu - Cultural, de la Seminarul Teologic “Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi,
urmând ca acesta să fie utilizat şi de celelalte seminarii teologice ce vor
organiza aceeaşi specializare. Se va interveni la Ministerul Educaţiei Naţionale
pentru acceptarea acestui plan de învăţământ.
Hot. Nr. 5471/2000: Aprobă programa şcolară (analitică) propusă de Asistent
universitar Maria Luiza Dumitru şi tipărirea în concordanţă cu ea a manualelor
de limbă elină ce urează a se utiliza în seminariile teologice, precum şi în clasele
de liceu ce studiază limba greacă.
Hot. Nr. 6297/2000: Aprobă noul plan cadru de învăţământ pentru seminariile
teologice liceale ortodoxe pentru 4 ani de studiu, care va intra în vigoare
începând cu anul şcolar 2003-2004; în condiţiile generalizării învăţământului de
9 ani. Se va interveni la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru acceptarea
acestui nou plan.
Hot. Nr. 7624/2000: Aprobă noul Regulament pentru seminarile teologice liceale
ortodoxe, propus de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei cu amendamentele
operate în text de Comisia de Învăţământ pentru pregătirea personalului
bisericesc. Textul regulamentului aprobat urmează a fi publicat după aprobarea
lui de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în Revista “Biserica Ortodoxă
Română” şi separat în broşură.
Hot. Nr. 2030/2001: Centrele eparhiale, în funcţie de trebuinţe, vor aprecia
necesitatea constituirii unor clase cu alte profiluri şi specializări decât cel
teologic, având în vedere posibilităţile de colaborare cu licee de specialitate care
au dotările necesare şi vor interveni, prin Inspectoratele şcolare, pentru
obţinerea şi a unor clase de alte profiluri şi specializări, inclusiv prin
subvenţionare proprie. Se va reinterveni şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetării
pentru aprobarea de principiu.
Hot. Nr. 3005/2001: Aprobă noua variantă pentru proba de aptitudini la
examenul de admitere în Seminariile teologice, secţia patrimoniu cultural: probă
scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase, evaluată cu notă; proba practică
pentru testarea aptitudinilor la studiul formelor şi desen, evaluată cu notă;
proba practică pentru testarea aptitudinilor la studiul culorii şi compoziţie
plastică, evaluată cu notă; media finală de admitere se va calcula la fel ca la
Seminariile teologice, conform metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării pentru aceste şcoli. Să se intervină la Ministerul Educaţiei şi Cercetării
pentru aprobarea noii variante.
Hot. Nr. 3138/2001: Aprobă înfiinţarea la Constanţa, începând cu anul şcolar
2001/2002 a unui Seminar teologic liceal ortodox: „Dionisie cel Smerit”.
IV. Facultăţile de Teologie
a. În regim normal de studiu
Hot. Nr. 9648/1986: Se renunţă la acordarea burselor şi semiburselor în mod
anual. Acordarea burselor şi semiburselor în învăţământul teologic superior se
va face semestrial în funcţie : de rezultatele la studii şi conduită obţinute la
sesiunea de examene parţiale din luna februarie şi de rezultatele la studiu şi
conduită obţinute la încheierea anului universitar; condiţii de bursă; condiţii
pentru semibursă. Studenţii care nu întrunesc condiţiile de bursă sau semibursă
sunt consideraţi solvenţi. La sesiunea de examene parţiale din luna februarie
studenţii sunt obligaţi să promoveze cel puţin 8 examene la disciplinele înscrise
în planul de învăţământ. Materia de examen din luna februarie nu va mai fi
reluată, în caz de promovare, la sesiunile următoare. Punerea în aplicare a
prezentelor dispoziţii să se facă începând cu semestrul II universitar 1986-1987.
Hot. Nr. 10177/1986: Aprobă cu titlul provizoriu pentru anul universitar 1986-
1987 toate programele analitice din învăţământului teologic universitar, aşa
cum au fost întocmite de către Consiliile ştiinţifice ale celor două institute
teologice universitare, urmând ca acestea să fie definitivate după un an
universitar, perioadă în care vor fi îmbunătăţite şi completate conform cu
cerinţele şi nevoile disciplinei şi ale învăţământului teologic universitar.
Hot. Nr. 4342/1987: Instituţiile teologice universitare din Bucureşti şi Sibiu să fie
îndatorate să prezinte o programă analitică comună şi unitară până la 15 august
1987, ca până la 1 sept. acelaşi an, când se va deschide noul an universitar
1987-1988, programele analitice să poată fi examinate şi definitivate de către
Sfântul Sinod.
Hot. Nr. 7960/1987: Cuantumul şi componenţa subvenţiilor pe care eparhiile le
acordă Instituţiilor teologice universitare din Bucureşti şi Sibiu pentru fiecare
student şcolarizat, se vor reexamina şi stabili de către sinoadele mitropolitane
din raza de activitate a fiecărui institut teologic universitar.
Hot. Nr.8276/1987: Se aprobă revizuirea programelor analitice la disciplinele de
predare din Institutele teologice universitare – în forma prezentată Sfântului
Sinod. Programa analitică de la Catedra de Ecumenism şi Misiune Creştină,
recent înfiinţată, să fie aplicată experimental şi în anul universitar 1987-1988,
urmând a fi definitivat la încheierea anului respectiv.
Hot. 12274/1987: Se aprobă revizuirea programei analitice pentru examenul de
admitere în Institutele teologice universitare pentru anul universitar 1988-1989 :
Muzica bisericească şi verificarea dicţiei; Învăţământul ortodox; Istoria Bisericii
Române şi Istoria României; Limba şi Literatura Română;
Hot. Sinodului Mitropolitan Nr.377/1988: Se aprobă propunerile de negociere a
subvenţiilor anuale acordate de centrele eparhiale, proporţional cu numărul de
studenţi pentru perioada 1 mai – 15 sept. 1987 pentru anul universitar 1987-
1988.
Hot. Nr. 5411 şi 9933/1988; Nr. 7176; 12113 şi 12552/1989: Ia act de
propunerea şi instituirea unor colective de cadre didactice, care să se ocupe de
îmbunătăţirea cursurilor tipărite până în prezent, în vederea republicărilor, ca şi
pentru elaborarea cursurilor care n-au fost alcătuite până acum. La
îmbunătăţirea şi elaborarea cursurilor, colectivele de cadre didactice vor ţine
seama de programele analitice în vigoare, aprobate de Sfântul Sinod.
Hot. Nr. 11841/1988: Ia act cu aprobare despre criteriile de acordare a burselor
şi semiburselor. Pentru bursă: media 10,00 – 8,00 la studiu, iar la conduită:
excepţional şi foarte bine. Pentru semibursă: media 7,99 – 7,00 la studiu iar
conduită: excepţional şi foarte bine. Pentru obţinerea acestora studenţii au
obligaţia de a promova integral examenul în sesiunea din luna februarie şi
minim 8 examene în sesiunea din luna iunie. Se va aplica începând cu sesiunea
de examen din februarie 1989.
Hot. Nr. 11841/1988: Aprobă ca examenul pentru obţinerea titlului de licenţiat în
teologie şi se desfăşoară în plenul Comisiei prezidate de Chiriarh pentru
studenţii fiecărei eparhii şi să constea din: susţinerea orală a proiectului tezei de
licenţă; examinarea orală din Studiul şi Exegeza Noului Testament (Secţia
exegeză); examinare orală din I.B.R şi I.B.U. (Secţia istorică); examinarea orală
din Teologia Dogmatică şi Îndrumări Misionare (Secţia sistematică); examinarea
orală din Practica Liturgică; Drept Bisericesc şi Administraţie; proba orală de
predică şi proba orală de cateheză (pe baza unui plan scris). Teza de licenţă
întocmită şi susţinută de candidat va fi însoţită de un rezumat 4-5 pagini (coală
dactilografiată) în care se va arăta şi contribuţia personală a candidatului în
legătură cu subiectul tratat (se va aplica această hotărâre, cu sesiunea de
examene de licenţă din iunie 1989, ca o îmbunătăţire a Regulamentului
învăţământului teologic.
Hot. Nr. 766/1990: Reînfiinţarea Institutului Teologic Universitar de la Cluj –
Napoca (desfiinţat în 1952) şi de la Iaşi (desfiinţat în 1948).
Hot. Nr. 5902/1990: Propuneri pentru unele înnoiri şi modificări în învăţământul
teologic universitar – privind durata învăţământului (5 ani), modificarea
titulaturii unor catedre şi conferinţe; înfiinţarea de noi catedre şi conferinţe şi
restructurarea altora.
Hot. Nr.6393/1990: Înnoirea învăţământului teologic, cu propuneri concrete –
implicaţiile trecerii institutelor de învăţământ teologic la Universitate şi
determinarea concretă, în această perspectivă, a statutului şi raporturilor
acestora cu Biserica, Ministerul Învăţământului şi Universitatea; consecinţele
eventualei schimbări a titulaturii instituţiilor de învăţământ superior teologic din
“Institute Teologice Universitare” în “Facultăţi de Teologie”; posibilitatea şi
mijloacele de înfiinţare în cadrul actualelor institute teologice universitare şi a
altor facultăţi sau secţii cu profil corespunzător nevoilor Bisericii în ideea
păstrării titulaturii de Institute teologice universitare cu mai multe facultăţi sau
secţii.
Hot. Nr. 7736/1990: Ia act despre elaborarea planului de învăţământ pe 5 ani de
studii, egal şi unitar în structura lui pentru întreg învăţământul superior teologic
şi aplicarea lui cu amendamentele şi aplicabilitatea lui în anul universitar 1990-
1991.
Hot. Nr. 8871/1990: Ia act, cu aprobare, despre modul de organizare a
Institutelor Teologice Universitare din Cluj - Napoca şi Iaşi – cadre didactice prin
concurs (anul universitar 1990-1991); examenul de admitere; cadrul
jurisdicţional de funcţionare al acestor instituţii şi a celor de la Bucureşti şi Sibiu
(existente).
Hot. Sinodului Permanent din 11 mai 1990: Ia act despre aspectele noi ale
trecerii Institutelor Teologice Universitare în cadrul Universităţilor de stat.
Hot. Nr. 11493/1990: Reînfiinţarea Institutului Teologic Universitar din Oradea.
Hot. Nr. 4610/1991: Ia act, cu aprobare, despre necesitatea stabilirii raporturilor
dintre Biserică şi Facultatea de Teologie integrate în Universitatea de Stat.
Hot. Nr. 4709/1994: Ia act spre studiu şi analiză despre adresa Ministerului
Învăţământului nr. 34228/1994, în legătură cu organizarea concursului de
admitere în învăţământul superior şi în ciclul des studii aprofundate în anul
1994.
Hot. Nr. 4655/1996: Se aprobă, ca începând cu anul 1997, centrele eparhiale să
acorde binecuvântare de înscriere la admitere în facultăţile de teologie ortodoxe
candidaţilor liceişti cu diplomă de bacalaureat, care au cel puţin media 8 (opt) la
absolvirea liceului. Centrele eparhiale să întocmească situaţii cu preoţii
absolvenţi de seminar sau cu studiile superioare teologice întrerupte pe care le
vor trimite Sectorului de Învăţământ a Patriarhiei Române, urmând ca pe baza
acestora să se solicite Ministerului Învăţământului locuri distincte la fără
frecvenţă.
Hot. Nr. 2408/1998: Se menţine hotărârea nr. 6947/1997, prin care sunt
menţionate disciplinele de concurs. Să existe posibilitatea ca la media de
admitere în facultatea de teologie să aibă o anumită pondere şi media obţinută
de candidat la bacalaureat potrivit exigenţelor Universităţii din care face parte
Facultatea, cu avizul autorităţii Bisericii locale.
Hot. Nr. 2804/1998: Se hotărăşte acordarea binecuvântării de către Chiriarhul
locului pentru cei care candidează la un post didactic; retragerea binecuvântării,
în cazul unor abateri; prezenţa Chiriarhului, personal sau prin delegat, la
examenul de admitere şi de licenţă; sau la consiliile profesorale; organizarea cu
caracter instituţionalizat a unei consfătuiri a decanilor Facultăţilor de Teologie,
sub conducerea preşedintelui Comisiei Sinodale de Învăţământ sau a delegatului
acestuia, consfătuire care să se întrunească anual sau de câte ori se impune, cu
rol de coordonare a activităţilor din facultăţi; Să se introducă aceste
amendamente în Regulamentul cadru al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă.
Hot. Nr. 3076/1998: Să se intervină la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru
prelungirea studiilor teologice universitare de la 4 la 5 ani, cu justificarea ca
această măsură se înscrie în spiritul reformei învăţământului universitar şi este
conformă cu articolul 67 paragraful 1 din Legea Învăţământului nr. 84/1995,
care permite învăţământul universitar de lungă durată. Propunerile privind
planurile de învăţământ vor fi discutate la o consfătuire a decanilor Facultăţilor
de Teologie în spiritul Hot. Sfântului Sinod Nr. 6947/1997.
Hot. Nr. 6249/1998: În legătură cu solicitarea modificării metodologiei
examenului de licenţă se menţine hotărârea cu nr. 6947/1997, prin care se
stipulează “posibilitatea ca în afara disciplinelor obligatorii pentru toate secţiile
Teologia Dogmatică, studenţii de la Secţia Teologie Pastorală să opteze pentru
două discipline din: Studiul Vechiului Testament; Studiul Noului Testament;
Istoria Bisericii Ortodoxe Române; Istoria Bisericii Universale; Patrologie,
Liturgică, Drept şi Morală. Cele două discipline pentru care optează candidaţii,
vor fi în mod obligatoriu, din alte catedre (secţii) decât din ce-a în care şi-a
întocmit proiectul Tezei de licenţă.
Hot. Nr. ………../1999: Aprobă principiul prelungirii studiilor teologice
universitare la 5 ani potrivit hotărârilor sinodale anterioare (nr. 3076/1998) după
posibilităţile financiare şi organizatorice ale fiecărei universităţi, cu condiţia să
se respecte un plan de învăţământ comun şi programe analitice comune atât
pentru absolvenţii cu patru ani, cât şi pentru cei cu cinci ani. Ca urmare, fiecare
facultate de teologie îşi adaptează planul de învăţământ şi programele analitice
în raport cu numărul de ani de studiu (patru sau cinci ani) şi cu exigenţele
Ministerului Educaţiei Naţionale, planuri şi programe ce vor fi prezentate
Sfântului Sinod până la 15 martie 1989.
Hot. Nr. 2329/1999: Se aprobă propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de
Teologie Ortodoxă privind disciplinele de concurs pentru admiterea în aceste
facultăţi.
Hot. Nr. 2332/1999: Referitor la propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de
Teologie Ortodoxă – binecuvântarea pentru candidatura la aceste facultăţi va fi
acordată doar candidaţilor cu domiciliul în respectiva eparhie, evitându-se
obţinerea a două binecuvântări de la ierarhi diferiţi.
Hot. Nr. 2333/1999: În legătură cu propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor
de Teologie Ortodoxă se hotărăşte ca în specializarea Teologiei Pastorale,
centrele eparhiale să nu solicite locuri cu taxă. Centrele eparhiale vor
recomanda personalului monahal şi clericilor din parohii să-şi completeze
studiile teologice universitare, la forma “Învăţământul deschis la distanţă”
(I.D.D), urmând a fi susţinut financiar după posibilităţi de către protopopiate,
centre eparhiale sau de Fondul Central Misionar, după caz.
Hot. Nr. 2334/1999: La propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de Teologie
Ortodoxă se hotărăşte ca proba generală de cunoştinţe fundamentale de la
specializarea Teologie Pastorală să se susţină la: Învăţătura Ortodoxă şi
Simbolică sau Învăţătura Ortodoxă şi Misiunea Bisericii. Proba de specialitate
opţională la: Teologia Biblică; Teologia Istorică; Teologie Sistematică (Morala,
Spiritualitate şi Istoria Religiilor), Teologie Practică. La celelalte specializări se
vor face propuneri concrete de adaptare a probei generale la specificul dublei
specializări (ex: la învăţământul artistic sau la litere cu deschidere spre
patrimoniu şi respectiv spre literatură).
Hot. Nr. 2378/1999: La propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de Teologie
Ortodoxă se aprobă funcţionarea pe lângă cele patru centre universitare de
perfecţionare deja existente (Bucureşti, Sibiu, Iaşi şi Cluj) şi a următoarelor
centre universitare: Craiova, Oradea, Arad, Piteşti şi Timişoara, cu îndeplinirea
condiţiilor cerute de legislaţia în vigoare, începând cu anul de învăţământ 1999-
2000. Centrele Universitare în cauză, vor solicita Ministerului Educaţiei Naţionale
aprobarea de rigoare pe care o vor comunica Sectorului învăţământ al
Patriarhiei Române.
Hot. Nr. 2571/1999: Aprobă ca absolvenţii specializării Teologie Asistenţă –
Socială să poată fi utilizaţi şi în învăţământ, dacă au absolvit Departamentul
pentru pregătirea personalului didactic şi dacă nu există candidaţi din rândul
absolvenţilor secţiilor Teologie Pastorală şi Teologie Litere.
Hot. Nr. 4643/1999: Se va interveni la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru ca în
zilele de duminică, de 8 septembrie (Naşterea Maicii Domnului) şi 14 septembrie
(Înălţarea Sfintei Cruci) să nu fie programate examene. Centrele eparhiale şi
şcolile teologice se vor adresa Sectorului Învăţământ al Patriarhiei Române cu
cel puţin o lună înainte de elaborarea graficelor de desfăşurare a examenelor,
cu sugestii pentru posibile intervenţii la Ministerul Educaţiei Naţionale.
Examenele de admitere în facultăţile de teologie se vor susţine de această dată
în toată ţara conform unei metodologii unitare pentru întreaga Patriarhie.
Hot. Nr. 874/2001: Ia act despre adresa Episcopiei Argeşului şi hotărăşte –
eparhiile care nu au trimis candidaţi auzitori pentru secţia “Comunicare şi slujire
prin limbaj mimico-gestional” de la Facultatea de Teologie din Piteşti să
recomande şi să acorde binecuvântare unor astfel de candidaţi în vederea
urmării acestor cursuri.
Hot. Nr. 1000/2001: Aprobă ca Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii
din Bucureşti să poarte denumirea “Patriarhul Justinian Marina”.
Hot. Nr. 2825/2001: Aprobă ca Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul
Universităţii „A.I.Cuza” din Iaşi să poarte numele de „Dumitru Stăniloae”.
Hot. Nr. 3001/2001: Aprobă înfiinţarea secţiilor de Teologie Istorie şi Teologie
Patrimoniu (Restaurare şi Conservare a operelor de artă) în cadrul Facultăţii de
Teologie „Andrei Şaguna” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Hot. Nr. 3138/2001: Aprobă înfiinţarea la Constanţa, începând cu anul şcolar
2001/2002, a Secţiei de Teologie – Muzică Bizantină pe lângă Facultatea de
Litere – Teologie Pastorală.
b. Cursuri preoţeşti cu frecvenţă redusă
Hot. Nr. 1443/1990: Reluarea de către preoţi a cursurilor cu frecvenţă redusă în
anii II,III şi IV licenţă, întrerupte în ultimii 10 ani (1980 – 1989), cu precizarea
instrucţiunilor la problemă.
c. Schimb de bursieri
Hot. Nr. 6052/1992: Ia act despre schimbul de bursieri pe anul academic 1992 –
1993.
Hot. Nr. 3414/1997: Ia act despre modalitatea oficială de acordare de burse de
studii în străinătate. Fiecare Facultate de Teologie să trimită Sectorului de
Învăţământ al Administraţiei Patriarhale la sfârşitul fiecărui an, lista primilor trei
absolvenţi, având recomandarea a trei profesori, aprobarea Consiliului
profesoral şi binecuvântarea chiriarhului locului; să fie recomandaţi pe lângă
absolvenţi şi preparatori, asistenţi, lectori precum şi persoane din Administraţia
Patriarhală şi a centrelor eparhiale, ţinându-se seama în special de cei aflaţi în
faza pregătirii tezei de doctorat. Să se solicite lista cu cadrele didactice de la
Seminariile teologice şi liceale şi Facultăţile de teologie aflate în situaţia de mai
sus.
Hot. Nr. 5569/1997: Desemnarea Comisiei speciale privind acordarea burselor
de studii în străinătate: membrii ai Comisiei Sinodale pentru pregătirea
personalului bisericesc; Episcopul Vicar Patriarhal responsabil cu relaţiile
externe bisericeşti; Consilierul Patriarhal de la Sectorul Învăţământ. Comisia
poate invita şi alte persoane pentru lămuriri suplimentare.
Hot. Nr. 7452/1997: Se hotărăşte privitor la metodologia acordării burselor de
studii în străinătate – în completare la temei nr. 3414/1997, ca fiecare Facultate
de Teologie să trimită sectorului de Învăţământ al Administraţiei Patriarhale la
sfârşitul fiecărui an, lista primilor trei absolvenţi având recomandarea a trei
profesori, aprobarea Consiliului profesoral şi binecuvântarea Chiriarhului locului.
Pe lângă absolvenţi să fie recomandaţi şi preparatori, asistenţi, lectori, precum
şi persoane din Administraţia Patriarhală şi a centrelor eparhiale, ţinându-se
seama în special de cei aflaţi în faza pregătirii tezei de doctorat. De asemenea s-
a hotărât: la recomandările pentru burse în străinătate să ţină seama de
priorităţile didactice, pastoral-misionare şi administrative ale eparhiilor; studenţii
desemnaţi de eparhii să prezinte şi o recomandare oficială emisă de către
Decanatul facultăţii; La desemnarea candidaţilor să se aibă în vedere principiul
echilibrului numeric pe eparhii, realizându-se şi o colaborare între bursele oferite
prin Patriarhie şi cele obţinute separat de eparhii; La desemnarea finală a
candidaţilor în cazul în care nu se poate întruni comisia învăţământului, serviciul
burse al sectorului învăţământ să trimită prin fax membrilor Comisiei
Învăţământ numele candidatului şi motivaţiile, ţinându-se cont de prevederile de
mai sus. Să se prezinte periodic situaţia bursierilor la şedinţele Sfântului Sinod.
V. Manuale de Teologie
Hot. Nr. 229/2001: Aprobă ca Arhiepiscopia Clujului precum şi alte centre
eparhiale care au posibilităţi tehnice, să participe la activitatea de reeditare a
manualelor de teologie, după consultarea în prealabil a Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române care are în derulare această activitate. Se
face precizarea că retipărirea oricărui manual impune încheierea unui contract
între editor şi autor, dacă acesta este încă în viaţă sau între editor şi moştenitorii
legali ai autorului (vezi Legea drepturilor de autor, 1996). În privinţa titlurilor
reţinute de Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în vederea
reeditării, se va preciza că acest aşezământ deţine în mod exclusiv, dreptul de a
reedita opera Pr. Prof. Ioan G. Coman, iar pentru celelalte titluri a încheiat sau
este în curs de negociere a contractelor de editare.
VI. Doctoratul în teologie
Hot. Nr. 326/1987: Să se respecte întru totul prevederile regulamentare potrivit
cărora subiectele, planul şi bibliografia propuse candidaţilor pentru tezele de
doctorat în teologie, să fie avizate, în prealabil, de profesorul îndrumător, de
Consiliul ştiinţific şi Consiliul profesoral, urmând a fi aprobate de Prea Fericitul
Părinte Patriarh TEOCTIST, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod. Candidaţii
vor fi îndatoraţi să propună subiecte de actualitate care să se înscrie în
preocupările Bisericii noastre şi ale clerului, subiecte utile în activitatea
misionară şi pastorală şi care să aducă o contribuţie personală la promovarea
teologiei româneşti. În mod similar se va proceda şi cu subiectele tezelor de
licenţă, urmând a fi avizate de profesorul îndrumător şi aprobată de Consiliul
profesoral. Să se aibă în vedere ca subiectul să nu fi fost tratat de un alt
candidat în ultimii patru ani.
Hot. Nr. 11363/1988: Aprobă, în principiu, tematica propusă pentru pregătirea
candidaţilor la doctorat în anul 1988 –1989, urmând a fi completată şi cu alte
teme potrivit recomandării Sfântului Sinod. Cadrele didactice de la cele două
Institute teologice universitare (Bucureşti şi Sibiu) vor indica doctoranzilor
bibliografia adecvată, în scopul studierii şi aprofundării temelor din programa
respectivă.
Hot. Nr. 10923/1990: Aprobă programa analitică pentru pregătirea unitară a
candidaţilor la doctorat la propunerea Institutelor Teologice Universitare de la
Bucureşti şi Sibiu – în anul universitar 1989-1990.
Hot. Nr. 16141/1994: Ia act spre studiu despre organizarea examenului de
admitere şi a stagiaturii pentru doctoratul în teologie, ca urmare a ordinului
Ministerului Învăţământului nr. 5363/1994 – în legătură cu organizarea
doctoratului în teologie în anul de învăţământ 1993-1994.
Hot. Nr. 6342/1998: Ia act despre Hotărârea Guvernului României (nr. 790/1998)
în legătură cu organizarea şi desfăşurarea doctoratului. Aprobă înscrierea la
doctoratul în teologie, doar pentru cei care au studiat teologia la cursurile de zi
sau fără frecvenţă, cu respectarea prevederilor legale.
Hot. Nr. 6343/1998: Înscrierea la cursurile de doctorat organizate de Facultăţile
de Teologie Ortodoxe din cuprinsul Patriarhiei Române – şi a unor tineri, alţii
decât cei menţionaţi în Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 5568/1997, rămâne la
latitudinea Facultăţilor de Teologie Ortodoxă în consultare cu autoritatea
bisericească locală.
VII. Învăţământ postliceal bisericesc
Hot. Nr. 7283/1991: Se arată criteriile în care s-ar putea aproba organizarea şi
funcţionarea Şcolii de Muzică bisericească, la nivel post-liceal, cu durata studiilor
de trei ani plus un an de specializare, cu o secţie de muzică psaltică şi una de
canto; corpul didactic selecţionat şi salarizat de Liga Tineretului Ortodox Român
şi Biserică, cu posibilitatea de a controla activitatea şcolii.
Hot. Nr. 1441/1994: Ia act, cu aprobare, despre reţeaua, conţinutul
(specializarea) şi planul de învăţământ al şcolilor post-liceale teologice sanitare
din cadrul Învăţământului de Stat.
Hot. Nr. 9091/1994: Ia act spre studiu despre revizuirea şi îmbunătăţirea
Planului de Învăţământ al şcolilor post-liceale de cântăreţi bisericeşti şi
învăţători, ca urmare a recomandărilor Ministerului Învăţământului din adresa
nr. 9091/1994.
Hot. Nr. 3668/1998: În cazul acceptării transformării Şcolilor post-liceale sanitare
în Colegii universitare medicale, să se menţină în cadrul acestor colegii actualele
structuri teologice-sanitare, iar centrele eparhiale care nu au asemenea clase să
facă diligenţele necesare pentru organizarea unor specializări teologico- sanitare
încă de la constituirea acestor colegii. Se va avea în vedere ca structurile
teologico-sanitare să corespundă gradului universitar, iar planul de învăţământ,
programele analitice şi nivelul de pregătire al cadrelor didactice să fie
corespunzător învăţământului superior. Centrele eparhiale, în spiritul ordinului
Ministerului Educaţiei Naţionale, vor lua legătura cu Universitatea de Medicină şi
Farmacie sub a căror competenţă se vor afla Colegiile Universitare Medicale.
Hot. Nr. 2380/1999: Aprobă ca pentru şcolile post-liceale-teologico-sanitare,
care rămân în continuare în această formă, să se folosească această programă
analitică şi planul de învăţământ pentru disciplina Religiei ca şi la Colegiile
Universitare Medicale, aprobată de Sfântul Sinod (temei nr. 5733/1998), cu
redarea textului programei.
Hot. Nr. 585/2000: Aprobă înfiinţarea în cadrul Liceului Grigore Antipa din
Braşov, a unei clase cu profil teologico-sanitar cu una din specializările regăsite
în legislaţia în vigoare potrivit ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr.
3141/07.02.2000.
VIII. Academia de arte religioase
Hot. Nr. 989/1998: Să se intervină la Ministerul Educaţiei Naţionale şi la
Universitatea de Muzică pentru menţinerea şi reorganizarea secţiei de muzică
religioasă sub denumirea de “Secţia de Muzică Psaltică” la Universitatea de
Muzică din Bucureşti începând cu anul de studii 1998-1999 şi acordarea a 25 de
locuri la această secţie pentru anul de învăţământ respectiv.
IX. Învăţământ teologic ortodox pentru cetăţenii români de alte confesiuni
Hot. Nr. 5568/1997: Aprobă ca cetăţenilor români de alte confesiuni, care
aparţin Bisericilor din România (Bisericii Romano-Catolice şi a celor membre ale
Consiliului Mondial al Bisericilor sau Consiliului Bisericilor Europene) să li se dea
dreptul de înscriere în şcolile de teologie ortodoxă preuniversitare, universitare
şi postuniversitare. La absolvire să li se elibereze Diploma de studii fără
depunerea jurământului de credinţă ortodoxă. Demersurile la Ministerul
Educaţiei Naţionale să se facă în vederea obţinerii acestei aprobări.
X. Învăţământul religios în şcolile de stat - Predarea „Religiei”
Hot. 694/1990: Se ia la cunoştinţă despre aspecte noi în predarea Educaţiei
moral-religioase în învăţământul de stat primar şi gimnazial.
Hot. Nr. 2790/1990: Urmare adresei Ministerului Cultelor nr. 1072/1990 se fac
propunerile pentru predarea Educaţiei moral-religioase: o oră pe săptămână în
programul de învăţământ general şi mediu cu posibilitatea extinderii în
învăţământul universitar; o programă analitică corespunzătoare pe cicluri sau pe
vârstă, de către o comisie (pentru anul şcolar 1990 – 1991).
Hot. Nr. 3773/1990: Se ia act despre desfăşurarea în eparhii a activităţii de
predare a Educaţiei moral-religioase în şcoală, consfătuirile organelor bisericeşti
cu inspectoratele şcolare.
Hot. Nr. 5331/1990: Ia act despre organizarea cursurilor de metodologie şi
didactică pentru preoţii care vor preda Religia în şcolile de stat.
Hot. Nr. 5531/1990: Se recomandă instruirea în cadrul eparhiilor pe
protopopiate, a preoţilor pentru predarea Educaţiei moral-religioase în şcoli.
Hot. Nr. 8931/1990: Se ia act despre stadiul elaborării programei analitice
pentru predarea Educaţiei moral- religioase din şcolile de stat.
Hot. Nr. 9678/1990: Ia act despre Protocolul încheiat între Ministerul
Învăţământului şi Secretariatul de Stat pentru Culte privind introducerea
Educaţiei moral-religioase în învăţământul de stat primar şi gimnazial începând
cu anul 1990 – 1991, câte o oră la două săptămâni.
Hot. Nr. 2896/1991: Se propune ca viitorii absolvenţi ai şcolilor normale de
învăţători şi educatoare, să fie pregătiţi pentru a preda Educaţia moral-
religioasă la clasele I-IV din şcolile primare.
Hot. Nr. 3774/1991: Se ia act despre elaborarea programei analitice pentru
predarea Educaţiei moral- religioase în învăţământul primar şi gimnazial.
Hot. Nr. 5531/1991: Se ia act despre Convenţia privind abilitarea viitorilor
învăţători de a preda Educaţia moral-religioasă în şcolile de stat la clasele I-IV
încheiată între Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei şi Secretariatul de Stat
pentru Culte.
Hot. Nr. 6183/1991: Se recomandă ca în şcolile de stat învăţământul religios să
fie garantat prin lege şi să fie disciplină în studiu egal cu celelalte obiecte de
bază. Să se facă intervenţie în acest sens la forurile superioare de stat.
Hot. Nr. 7284/1991: Se ia act despre predarea Educaţiei moral-religioase şi a
Istoriei Religiilor în învăţământul de stat – planurile de învăţământ pentru
unităţile şcolare primare, gimnaziale şi liceale pe anul şcolar 1991 – 1992,
publicate în Tribuna Învăţământului nr. 31-33/1991 (în legătură cu Educaţia
moral-religioasă pentru clasele I-VIII şi Istoria Religiilor pentru clasele IX-XII);
predarea Educaţiei moral-religioase în şcolile normale de învăţători şi
educatoare – două ore la clasele IX-XIII – cursuri intensive).
Hot. Nr. 2871/1992: Centrele eparhiale să ia măsurile necesare pentru ca toţi
preoţii să fie prezenţi în şcoli pentru predarea programei de Educaţie moral-
religioasă care constituie o îndatorire misionară şi pastorală a lor, să lămurească
pe copii şi pe părinţii lor să ceară introducerea icoanelor în sălile de clasă,
procedând cu tact pe lângă conducerile şcolilor în acest scop.
Hot. Nr…………/1994: Ia act despre constituirea Comisiei Naţionale Consultative
de Religie şi lucrările acesteia din 26 ian. 1994.
Hot. Nr. 1533/1994: Ia act spre studiu despre stadiul elaborării proiectului de
„Certificat de atestare teologică” la absolvirea şcolilor normale, în care se predă
şi Religia.
Hot. Nr. 2573/1994: Se dispune o nouă intervenţie documentată către Ministerul
Învăţământului pentru aprobarea înfiinţării posturilor necesare de inspectori de
religie, începând cu anul de învăţământ 1994-1995.
Hot. Nr. 1105/1996: Se aprobă ca problema Statutului orei de Religie în
învăţământul preuniversitar de stat să fie transpusă spre analiză şi studiu
Adunării Naţionale Bisericeşti cu recomandarea de a se declanşa procedura
legală prin strângerea de semnături pentru introducerea unei iniţiative
legislative pentru modificarea art. 19 din Legea Învăţământului, spre a se
elimina din lege calificativele de “opţional” şi “facultativ” şi pentru statut egal al
disciplinei Religie, cu celelalte discipline din învăţământul preuniversitar.
Hot. Nr. 5565/1997: Ia act despre precizările Ministerului Educaţiei Naţionale
privitoare la învăţământul religios în şcolile de stat elaborate potrivit noilor
prevederi ale Legii Învăţământului, stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului României Nr. 36/1997. Se recomandă înlăturarea din această lucrare
a punctelor 2,3,4. Punctele 6,7 şi 15 (nenumerotate), devenind 3,4 şi 12. Se
reproduce textul: punctul 3 “Pentru studierea Religiei în învăţământul primar,
gimnazial, liceal şi profesional să se constituie clase sau grupe de studiu potrivit
apartenenţei confesionale. Mărimea acestei formaţiuni corespunde articolului
158, alin. 1 şi 2 din Legea Învăţământului. Astfel, în învăţământul primar şi
gimnazial, formaţiunea minimă este de 10 elevi, iar în învăţământul liceal şi
profesional este de 15 elevi. Situaţiile speciale privind formaţiunile de elevi sub
efectivul minim se aprobă de Ministerul Învăţământului. În situaţii bine
justificate, studiul Religiei se poate face şi sub forma învăţământului simultan
pentru clasele I-III, II-IV sau I-IV precum şi V-VIII. La început de ciclu de
învăţământ, în prezenţa învăţătorului, dirigintelui şi a profesorului de Religie se
constituie aceste grupe potrivit apartenenţei confesionale. Personalul de cult
absolvent al studiilor superioare teologice sau a seminariilor teologice, cu o
vechime de minimum cinci ani în profesie, care predă disciplina Religie în
învăţământul preuniversitar este salarizat potrivit “Statutului personalului
didactic”(Legea 128/1997). Se comunică aceste propuneri la Ministerul Educaţiei
Naţionale.
Hot. Nr. 5972/1997: Aprobă tematica pentru examenele de titularizare,
definitivare şi gradul II, propuse de Consiliul profesoral al Facultăţii de Teologie
Ortodoxă din Craiova; se comunică acestea la Ministerul Educaţiei Naţionale;
publicarea tematicii în presa bisericească pentru informarea celor interesaţi.
Hot. Nr. 6948/1997: Se aprobă proiectul manualului de Religie pentru clasa a V-a
a Comisiei de învăţământ sinodale ca şi demersurile la Ministerul Educaţiei
Naţionale pentru tipărirea acestuia prin Editura Didactică şi Pedagogică şi pentru
cuprinderea în planul editorial pe 1998 a manualelor pentru clasele VI-VIII aflate
în faza finală de elaborare.
Hot. Nr. 157/1998: Se amână aplicarea Hotărârii Sfântului Sinod nr. 5563/1997,
referitor la includerea Religiei ca probă de cunoştinţe la examenul de admitere
în Seminariile teologice, până la tipărirea manualelor de religie întrucât nu toate
sunt disponibile.
Hot. Nr. 2404/1998: Se recomandă o nouă intervenţie la Ministerul Educaţiei
Naţionale prin care să se solicite ca Statutul Religiei în şcoală să fie cel formulat
în Ordonanţa de urgenţă Nr. 36/1997.
Hot. Nr. 2847/1998: Se recomandă ca prevederile adresei Facultăţii de Teologie
din Bucureşti, privind obţinerea titularizării în învăţământ pentru predarea
Religiei, a absolvenţilor specializării Teologie Asistenţă Socială să se realizeze cu
respectarea prevederilor legale, urmând să fie comunicate şi la Ministerul
Educaţiei Naţionale.
Hot. Nr. 2891/1998: Se hotărăşte că Precizările nr. 32368/12 mai 1998, ale
Ministerului Educaţiei Naţionale, prin care se stabileşte că Religia este disciplină
de studii pentru clasele I-XII(XIII) şi şcolile profesionale, incluse în planul de
învăţământ (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 36/1997)
–să fie transmise centrelor eparhiale care, în colaborare cu Inspectoratele
şcolare judeţene, să procedeze în consecinţă la începutul anului şcolar 1998 –
1999.
Hot. Nr. 5343/1998: Ia act despre ultimele reglementări la Statutul Religiei în
şcoală, emise de Ministerul Educaţiei Naţionale. Se reînnoieşte dispoziţia ca
centrele eparhiale să urmărească corecta aplicare a adresei ministeriale.
Hot. Nr. 5604/1998: Acordarea Atestatului pentru predarea Religiei să se facă
ţinându-se cont de prevederile Legii nr. 128/1997 şi Precizările privind predarea
Religiei Nr. 9715/1996, iar numirea suplinitorilor să se facă cu respectarea
prevederilor şi normelor metodologice ale legislaţiei în vigoare care au în vedere
o testare anuală în cadrul unor examene la nivelul de inspectorat, comisia
pentru acest examen fiind alcătuită din: inspector de specialitate, doi profesori
de Religie din cadrul Inspectoratului şcolar (cu gradele didactice), delegatul
Centrului eparhial. Organizarea unor cursuri săptămânale sau lunare, de
pregătire şi îndrumare, coordonate de inspectorul de Religie în colaborare cu
reprezentantul Centrului eparhial.
Hot. Nr. 5773/1998: Se aprobă (cu redarea textuală) programa analitică
revizuită şi actualizată pentru predarea orelor de Religie în cadrul Colegiilor
Universitare Medicale.
Hot. Nr. 6110/1998: Programul managerial al Inspectoratului de Religie să fie
întocmit în colaborare cu reprezentanţii centrelor eparhiale urmând ca la
sfârşitul anului aceste programe să fie folosite la întocmirea dărilor de seamă
ale centrelor eparhiale şi comunicate Sectorului Învăţământ al Patriarhiei
Române pentru Darea de seamă anuală prezentată organelor superioare
bisericeşti.
Hot. Nr. 6189/1998: Se accentuează textual din respectarea normelor
metodologice ale legislaţiei în vigoare pentru eliberarea „Atestatului de predare
a Religiei” în învăţământul public. Art. 136 alin.1: “Disciplina Religie poate fi
predată numai de personal abilitat în baza protocoalelor încheiate între
Ministerul Învăţământului şi Cultele religioase recunoscute oficial de stat”. Art.
16, alin. 6: „În mod excepţional în lipsa persoanelor didactice calificate după
epuizarea situaţiilor prevăzute la alin. 1-4, pot fi încadraţi, pe o durată de cel
mult un an şcolar, suplinitorii fără studii corespunzătoare, care au absolvit cel
puţin liceul cu diplomă de bacalaureat şi care sunt testaţi prin interviu şi lucrare
scrisă în profilul postului solicitat.
Hot. Nr. 1210/1999: Aprobă programele analitice pentru clasele I-VIII din
învăţământul de stat la disciplina “Religie” (anexate textual) cu intrare în
vigoare în anul şcolar 1999-2000.
Hot. Nr. 2328/1999: Aprobă organizarea unor cursuri metodice de îndrumare
pentru educatoare, profesori de Religie, precum şi pentru preoţii ce vor dori să
activeze în această structură de învăţământ (conf. Ordinului nr. 4446/1998 al
Ministerului Educaţiei Naţionale). Iniţierea va viza pentru început aspecte de
ordin metodologic, pedagogic şi de conţinut corespunzător particularităţilor
învăţământului preşcolar. Cursurile vor fi organizate prin colaborarea dintre
centrele eparhiale cu inspectoratele judeţene, prin Casa Corpului Didactic şi
şcolile normale. Cursul se va desfăşura pe baza unei metodologii proprii ce
urmează a fi elaborată de reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai
Patriarhiei Române şi va cuprinde atât teme ce vor face obiectul programei
şcolare, cât şi activităţi de practică pedagogică. Cursul se va finaliza prin
acordarea unui atestat eliberat în comun, de autoritatea de stat şi Biserică. În
acest curs vor participa educatoare titulare sau suplinitoare, profesori de Religie
şi preoţi precum şi alţi suplinitori.
Hot. Nr. 2572/1999: Aprobă ca absolvenţii şcolilor normale cu “Atestat pentru
predarea Religiei” să poată preda Religia la clasele unde sunt titulari şi în
general la clasele I-IV, atunci când orele nu sunt solicitate de absolvenţi ai
facultăţilor teologice sau seminarii teologice.
Hot. Nr. 2838/1999: Ia act cu aprobare de “Precizările privind organizarea şi
desfăşurarea cursurilor de iniţiere în predarea elementelor de educaţie
religioasă la preşcolari” (Ministerul Educaţiei Naţionale nr. 17642/1999 şi
Patriarhia Română nr. 2838/1999 şi de “Metodologia privind organizarea şi
desfăşurarea cursurilor de iniţiere în predarea elementelor de educaţie
religioasă la preşcolari” (Ministerul Educaţiei Naţionale nr. 37075/1999), cât şi
de utilizarea ca material orientativ a “Îndrumătorului, element de educaţie
religioasă pentru învăţământul preşcolar”.
Hot. Nr. 4871/1999: Ia act de conţinutul art. 9 aşa cum a fost el formulat prin
Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr.
36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii Învăţământului nr. 84/1995 şi
publicată în Monitorul Oficial nr. 370/3 aug. 1999. Centrele eparhiale, în
colaborare cu Inspectoratele şcolare judeţene vor urmări aplicarea prevederilor
legale, astfel încât toţi elevii de la clasele I-XII (XIII) şi de la şcolile profesionale
să beneficieze de predarea Religiei în şcoală.
Hot. Nr. 5858/1999: Pentru situaţii speciale, în general pentru incompatibilitate
morală şi doctrinară cu responsabilităţile unui profesor care predă Religia
(motive morale, de sănătate psihică, de competenţă sau de fidelitate faţă de
Biserica Ortodoxă), centrele eparhiale care au acordat binecuvântarea pentru
încadrare sau titularizare, în acord cu inspectoratele şcolare să retragă această
binecuvântare în baza prevederilor art. 12 din Precizările nr. 9715/1996, care fac
referire la dreptul cultului de a face recomandare candidatului, drept care
implică şi pe acela de a-i cere înlăturarea din învăţământ pentru motivele
arătate. Se va interveni la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru reglementarea
situaţiilor de acest fel în forma prezentei hotărâri.
Hot. Nr. 432/2000: Chiriarhii vor acorda binecuvântare pentru editarea
materialelor video-audio de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru disciplina
Religie la gimnaziu, consultând, în prealabil Comisia de învăţământ a Sfântului
Sinod.
Hot. Nr. 435/2000: Potrivit aprobării Ministerului Educaţiei Naţionale (ord. Nr.
9122/2000) centrele eparhiale pot solicita funcţionarea în cadrul seminariilor
teologice şi a unor clase de alte profiluri şi specializări prevăzute în cadrul
filialelor: vocaţională, teoretică şi tehnologică în funcţie de trebuinţele locale.
Hot. Nr. 587/2000: Aprobă tematicile pentru titularizare, definitivat şi gradul II la
disciplina Religie, în forma revizuită şi comunicată Ministerului Educaţiei
Naţionale.
Hot. Nr. 1067/2000: Ia act despre propunerea constituirii unor comisii de
elaborare a manualelor de Religie pentru clasele I-XII(XIII). Se va institui o
Comisie de definitivare a programei analitice pentru clasele I-XIII. Comisia are
mandatul de a amenda şi de a definitiva programele analitice de Religie pentru
clasele I-XIII, de a elabora principiile de alcătuire a manualelor de Religie şi de a
verifica aplicarea lor în textele finale. Comisia va selecta autorii pe care îi
consideră competenţi în alcătuirea manualelor, potrivit principiilor fixate.
Comisia va lucra sub preşedinţia unui membru al Comisiei de Învăţământ pentru
pregătirea personalului bisericesc(preşedintele sau delegatul acestuia). Să se
constituie fondul necesar acoperirii cheltuielilor legate de lucrările Comisiei şi de
elaborarea manualelor de Religie. Patriarhia Română este solicitată să facă
intervenţiile necesare pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, în vederea
preocupării pentru găsirea fondurilor pentru tipărirea manualelor.
Hot. Nr. 2049/2000: Absolvenţii Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori,
care au parcurs modulul teologic pot preda şi Religie, în baza actului de studii ce
menţionează acest modul prezentând totodată şi recomandarea şi
binecuvântarea din partea Centrului eparhial cu respectarea Protocolului
încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Învăţământului. Să se comunice
prin Ministerul Educaţiei Naţionale , Colegiilor Universitare Pedagogice de
Institutori, introducerea modulului facultativ conţinând discipline teologice în
baza căreia să se poată preda Religia, ca obiect de învăţământ.
Hot. Nr. 2923/2000: Aprobă programa şcolară pentru Religie, clasa a IX-a, care
se coroborează cu Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 1067/2000.
Hot. Nr. 2924/2000: Ia act despre precizările Ordinului Ministerului Educaţiei
Naţionale nr. 3663/2000. Ca urmare, planurile cadru pentru învăţământul liceal
şi profesional vor cuprinde, pentru toate profilurile şi specializările o oră de
Religie în trunchiul comun. Numărul maxim de ore pe săptămână va creşte cu o
oră, iar numărul minim de ore pe săptămână va rămâne neschimbat. Centrele
eparhiale vor lua măsuri împreună cu inspectoratele şcolare pentru creşterea
numărului de ore, cu una pe săptămână, la disciplina Religie, cu respectarea
Protocolului încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Educaţiei Naţionale
privind numirea profesorilor de Religie.
Hot. Nr. 4002/2000: Ia act despre lucrările şi propunerile Comisiei desemnate de
Sfântul Sinod (Iaşi, 21-22……../2000) pentru definitivarea programei şcolare de
Religie pentru clasele I – XII şi elaborarea manualelor necesare acestei discipline
de învăţământ în cadrul şcolilor de stat. Se va interveni la Ministerul Educaţiei
Naţionale pentru aplicarea, în mod experimental, a programei şcolare în noua
formă şi pentru tipărirea manualelor în cursul anului şcolar 2000-2001, pentru
ca la începutul anului şcolar 2001-2002, programa şcolară să fie aplicabilă şi
toate manualele să fie tipărite. Centrelor eparhiale le vor parveni această
programă după aprobarea ei de către Ministerul Educaţiei Naţionale.
Hot. Nr. 6403/2000: Ia act de editarea lucrării „Metodica predării Religiei în
Învăţământul Preuniversitar” apărută la Editura „Gheorghe Alexandru” din
Craiova, având ca autor pe Nicolae Iordăchescu, Gheorghe Alexandru, Alina
Vâlcu, Ovdiu G. Ionescu, Ion Drăguşin, Iuliana Gheorghe, cu menţiunea că ea
încalcă normele deontologice şi ca atare, Sfântul Sinod nu o aprobă. Se va
respecta Hotărârea Sfântului Sinod nr. 433/2000, prin care s-a aprobat lucrarea
“Metodica Predării Religiei” întocmită de Pr. Prof. Sebastian Şebu şi de Prof.
Dorin şi Monica Opriş, ca lucrare de referinţă pentru întocmirea subiectelor şi
fixarea baremului de corectare la examenele de titularizare şi grade didactice.
Se va comunica Ministerului Educaţiei şi Cercetării hotărârea Sfântului Sinod şi,
totodată, propunerea ca nici un manual sau alte documente privitoare la
învăţământul teologic să nu mai fie difuzate în reţeaua şcolară dacă nu sunt
propuse şi aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. 228/2001: Aprobă tematica propusă de Arhiepiscopia Alba-Iuliei la
disciplina „Metodica Predării Religiei” pentru examenele de titularizare,
definitivat şi grade didactice, cu bibliografia aferentă. Recomandă lucrarea
„Metodica Predării Religiei”, autori fiind profesori Dorin şi Monica Opriş, ca
manual de referinţă pentru formularea subiectelor şi întocmirea baremului de
cercetare la examenele de titularizare şi grade didactice.
Hot. Nr. 2163/2001: Ia act de Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.
3638/11.04.2001 şi de motivaţiile acestei măsuri, urmând ca Centrele eparhiale
în colaborare cu Inspectoratele şcolare judeţene, cu Inspectorii de Religie,
directorii de şcoli şi profesorii de Religie să manifeste atenţie deosebită în
atragerea elevilor la frecventarea orelor de Religie. Se va interveni la Ministerul
Educaţiei şi Cercetării pentru a se respecta prevederile Legii Învăţământului
privind statutul orei de Religie. Eventualele disfuncţionalităţi vor fi semnalate
Ministerului Educaţiei şi Cercetării de către Sectorul Învăţământ pe baza
sesizărilor Centrelor eparhiale.
Hot. Nr. 2650/2001: Ia act de faptul că până în prezent nu s-a operat o reducere
a posturilor de Inspectori de Religie şi că nici nu se preconizează vreo reducere.
În situaţia că se preconizează o reducere a acestor posturi se va interveni la
Ministeru Educaţiei şi Cercetării de către Sectorul Învăţământ al Patriarhiei
Române. Chiriarhii vor organiza întâlniri periodice cu profesorii şi inspectorii de
Religie în colaborare cu Inspectoratele Şcolare, pentru ca predarea Religiei şi
activitatea de îndrumare şi control a acesteia să se desfăşoare corespunzător.
Hot. Nr. 3002/2001: Ia act de apariţia Ghidului de evaluare pentru Religie, 2001,
ca document oficial elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ce conţine
metode de evaluare şi examinare elaborate pe baza unor principii didactice
general valabile. Se recomandă ca acest Ghid să fie cunoscut şi utilizat de
autorii manualelor de Religie.
Hot. Nr. 3137/2001: Manualele de Religie pentru clasele IX – X, înaintate de
Arhiepiscopia Alba-Iulia vor fi trimise Sectorului Învăţământ al Patriarhiei
Române spre examinare, împreună cu alte manuale alcătuite în alte Centre
eparhiale.
XI. Definitivatul şi Gradele didactice în Învăţământul teologic şi religios
Hot. Nr. 2721 şi 3133/1995: Ia act de elaborarea programelor de perfecţionare
didactică pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I
la disciplinele teologice în învăţământul preuniversitar. Se aprobă intervenţia
către Ministerul Învăţământului pentru abilitarea Facultăţilor de Teologie din Iaşi
şi Cluj să organizeze acordarea definitivatului gradului II şi I.
Hot. Nr. 8366/1995: Se aprobă regulamentele privind echivalarea cursurilor de
definitivare şi promovare ale clerului cu definitivatul şi gradul II şi pentru preoţii
care nu au normă didactică întreagă şi de bază în învăţământ, incluzând în
această categorie şi pe preoţii seminarişti. Se aprobă şi demersul la Ministerul
Învăţământului pentru aceste recomandări şi la Comisia de Învăţământ a
Camerei Deputaţilor pentru includerea în Senatul cadrelor didactice a acestor
reglementări.
Hot. Nr. 8367/1995: Se aprobă modalitatea de obţinere a gradelor didactice de
către cadrele didactice ce predau Religia în Învăţământul teologic şi religios
preuniversitar. De asemenea, se aprobă demersurile la Ministerul
Învăţământului pentru oficializarea acestor reglementări.
Hot. Nr. 4774/2000: Până la modificarea corespunzătoare a prevederilor
statutare şi regulamentare bisericeşti referitoare la perfecţionarea clerului,
cursurile de definitivare vor avea loc la împlinirea a doi ani de activitate
pastorală de la data hirotoniei, iar cursurile de promovare la 5 ani de la
absolvirea celor de promovare.
J
JUDECATA BISERICEASCĂ
Hot. Nr. 4336/1987: Ia act de modul în care s-au soluţionat, de către eparhii,
cazurile de indisciplină a preoţilor semnalate prin Hot. Sinod. Permanent nr.
1725/20 febr. 1987. centrele eparhiale vor fi îndatorate să manifeste, în
continuare, atenţia cuvenită pentru cazurile de indisciplină a preoţilor.
Hot. Nr. 9/1990: Examinarea posibilităţii anunţării pedepselor cu depunerea din
treapta preoţiei şi a caterisirii, aplicate unor clerici pentru motive şi sub presiuni
politice.
Hot. Nr. 2268 sau 3268/1995: Pentru cazurile de accidentare mortală cu
autovehiculul săvârşite de preoţi din culpă (cu intenţie premeditată sau din
vină ), să se reţină în sarcina lor gravitatea deosebită a faptului, interpretat
biblic, canonic şi regulamentar, vinovaţii fiind pasibili de maximum de pedeapsă,
pierderea demnităţii şi dreptului de slujire preoţească (depunerea din treapta
preoţiei sau caterisire). La accidentele mortale nu din culpă sau involuntar se va
ţine seama la judecata bisericească şi de starea şi împrejurările de
circumstanţă, care le uşurează vina, aplicând, în aceste cazuri principiul canonic
al „iconomiei”. Încadrarea în drept şi sancţionarea acestui delict fără culpă să se
facă de instanţa bisericească, prin coroborarea prevederilor canonice cu cele în
speţă din Regulamentul de procedură bisericească, în contextul realităţilor vieţii,
a recuperărilor cadrelor clericale şi din interes major de serviciu pentru eparhie
sau Biserică. Se menţine şi se întăreşte Hot. Sf. Sinod nr. 10.844/1985 prin care
„clericul judecat sau sancţionat de instanţele bisericeşti pentru săvârşirea
accidentului mortal cu autovehiculul nu din culpă, să fie obligat să dea
declaraţie scrisă că nu va mai conduce vreun autovehicul”.
În virtutea art. 49 lit. „p” din Regulamentul Organelor Centrale din Patriarhia
Română, clericul sancţionat de eparhie cu pedeapsa „depunerii din treapta
preoţiei” pentru săvârşirea unui accident mortal cu autovehicul „nu din culpă”,
va putea cere la Sf. Sinod, cu avizul favorabil al Chiriarhului, iertarea pedepsei,
după o vreme de 3-4 ani de sinceră şi reală pocăinţă pentru fapta săvârşită,
producând dovezi de reluare şi integrare în lucrarea preoţească (cazuri de
jurisprudenţă = Temei nr. 12.905/1982; nr. 1447 şi 5843/1984 etc.). Examinarea
acestor cazuri se va face cu toată atenţia pe plan local, Chiriarhul locului
folosind dreptul său de a lega şi dezlega în virtutea plenitudinii puterii sale
harice ca ierarh şi a prevederilor canonice referitoare la eparhii – reducerea lor
şi iertarea (can.35 ap.; 5,12 I ec.; 2 II ec.; 8 III ec.; 8,9 IV ec.; 102 VI ec.;9 Ant.; 2,
5, 7 Ancira; 84, 85 Sf. Vasile cel Mare).
Hot. Nr. 3268/1995: Reactualizarea instanţelor de judecată pentru monahi în
fiecare eparhie, prevăzute în Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale
şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor (din 1950).
Hot. Nr. 6604/1996: Aprobă suspendarea valabilităţii „Regulamentului pentru
organizarea vieţii monahale” din 1959. Punerea în vigoare a Regulamentului
aprobat de Sfântul Sinod la 25 febr. 1950, cu amendamentele propuse de
Arhiepiscopia Bucureştilor. Instituirea unei comisii care să prelucreze şi să
sintetizeze propunerile Centrelor eparhiale, în vederea elaborării unui material
unitar.
Hot. Nr. 2855/1997: Se aprobă proiectul „Regulamentului pentru organizarea
vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor”, în
varianta aprobată de Sfântul Sinod în anul 1950 şi în varianta Comisiei prezidate
de Prea Sfinţitul Episcop Epifanie al Buzăului, pe două coloane, şi să fie pus la
dispoziţia ierarhilor pentru eventualele amendamente, sugestii şi propuneri ce
vor fi transmise Cancelariei Sfântului Sinod în vederea sintetizării şi supunerii lor
spre examinare şi hotărârea Sfântului Sinod.
Hot. Nr. 3505/1998: Ia act despre modificările propuse prevederilor statutare şi
regulamentare referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare
şi de judecată a Bisericii. Aprobă funcţionarea Sinodului Mitropolitan ca instanţă
de recurs pentru pedeapsa „depunerii din treapta preoţiei”. Sfântul Sinod se
menţine, în continuare, ca instanţă de recurs pentru pedeapsa maximă a
„caterisirii”, aplicată preoţilor şi diaconilor, cu precizarea că , în caz de admitere
a recursului se va continua judecarea în fond a cauzei tot de către Sfântul Sinod,
prin analogie cu procedura folosită la Sinodul Mitropolitan. Activitatea
Consistoriului Central Bisericesc, ca instanţă de recurs, încetează pe data
prezentei hotărâri, iar cauzele aflate pe rol, în curs de judecare se vor continua
şi stinge potrivit vechilor prevederi procedurale, prin activitatea actualului
complet de judecată. Noile cereri şi dosare de recurs, împotriva hotărârilor de
„depunere din treapta preoţiei” sau „caterisire” se vor adresa şi depune la
Sinodul Mitropolitan şi respectiv Sfântul Sinod, în termen de 15 zile de la
primirea sentinţei de către cel în cauză. Aprobă modificările unor articole din
Statut, pe baza cărora vor funcţiona Sinodul Mitropolitan, ca instanţă de recurs
pentru preoţii şi diaconii depuşi din treapta preoţiei (art. 37, lit. „a”; art. 113 al.
3 şi 4 – nou introduse; art.145, 150, 151 şi 187); După aprobarea modificării lor
de către Sfântul Sinod, respectivele articole vor fi supuse şi aprobării Adunării
Naţionale Bisericeşti în şedinţa de lucru din 16 iulie 1998.
Toate modificările aprobate de Sfântul Sinod şi de Adunarea Naţională
Bisericească privind articolele din Statut, precum şi modificările aduse de
Sfântul Sinod, articolele din Regulamentul Organelor Centrale Bisericeşti şi din
Regulamentul de procedură bisericească vor fi comunicate tuturor eparhiilor
pentru punerea în aplicare de către instanţele disciplinare şi de procedură
bisericească, pe data aprobării lor.
L
LEGEA CULTELOR
Hot. Nr. 8050/1994: Se ia act despre amendamentele propuse de Centrele
eparhiale la Legea Cultelor şi transmiterea lor la Senat, Camera Deputaţilor şi
Secretariatul de Stat pentru Culte.
Hot. Sin. Per. Nr. 2198/1995: Aprobă amendamentele propuse de Comisia
sinodală prin Hotărârea nr. 8050/1994 la Proiectul Legii Cultelor (Ed. 28 nov.
1993) – la art. 14, 15, 17, 22 pct. 1, 39, 40, 45, 47, 61, 67, 69, 70 şi 76, cu
excepţia amendamentelor pentru modificarea art. 22 pct. 2 şi art. 77.
Transmiterea lor prin Secretariatul de Stat pentru Culte la formele superioare de
Stat.
Hot. Nr. 1090 şi 3069/1997: Aprobă stadiul curent privind proiectul Legii Cultelor
şi solicită Centrelor eparhiale sugestii şi propuneri faţă de acest proiect, în
completarea celor transmise anterior, ţinând seama de evoluţia atmosferei
politice, sociale şi a relaţiilor, care s-au statornicit între cultele din ţara noastră.
Se precizează, pe calea aceasta : Biserica Ortodoxă Română să fie denumită
Biserică majoritară şi naţională; în acord cu Legea Învăţământului să se specifice
că Biserica Ortodoxă Română nu este de acord cu şcolile confesionale; Biserica
Ortodoxă Română este de acord să se menţină emiterea Decretului prezidenţial
pentru conducătorii cultelor şi funcţionarea lor; în proiectul de lege să se
introducă : un articol care să prevadă că statutele Cultelor religioase au valoare
de lege, cu prerogativele care rezultă din acestea, astfel că, nerespectarea şi
încălcarea lor să poată intra sub incidenţa legilor de stat şi pedepsite ca
infracţiuni, abateri sau delicte după caz; un articol nou care să prevadă că
folosirea, fără drept de slujitor al unui cult, a uniformei respective sau a
veşmintelor de cult, se consideră infracţiune şi se pedepseşte ca atare.
Hot. Nr.2440/1998: Aprobă amendamentele Comisiei sinodale aduse proiectului
Legii Cultelor : art.1, 14, 15, 20 alin.2, 22 pct.1,2, 25, 29, 37, 40, 44, 45, 47, 48,
49, 56, 57, 58 alin.2, 62, 67 alin.3, 68 alin.2, 69 pct. „c” şi 77 – care s-au
transmis spre luare la cunoştinţă Secretariatul de Stat pentru Culte potrivit celor
stabilite în consfătuirea din 27 mai 1998.
Hot. Nr. 3787/1999: Ia act că în noua sa formă proiectul Legii privind regimul
general al cultelor religioase cuprinde amendamentele formulate de Biserica
Ortodoxă Română prin hotărârea sinodală nr. 2440/27.05.1998 şi punctele de
vedere cuprinse în scrisoarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST nr. 2926
din 14.06.1999. Aprobă să se intervină la Parlamentul României cu solicitarea de
a se scoate art. 38 din proiectul Legii Cultelor religioase privitor la obligativitatea
clerului de a păstra secretul spovedaniei, întrucât această problemă este
reglementată prin Sfintele Canoane şi Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române. Este
de acord să se solicite preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului
prezenţa reprezentanţilor Bisericii noastre la dezbaterile din consiliile de
specialitate ale celor două Camere cu privire la proiectul Legii pentru regimul
general al cultelor religioase desemnând o delegaţie. Este de acord ca pentru
documentarea cu privire la Statutul Bisericii Ortodoxe Române ca Biserica
Naţională să se pună la dispoziţia acestora lucrarea D-lui Radu Preda intitulată
„Biserica în Stat”. O invitaţie la dezbatere pe marginea proiectului Legii Cultelor
care se va procura de la Editura „Viaţa creştină”. Este de acord ca în perspectiva
aprobării Legii privind regimul general al cultelor religioase să se reia procesul
de revizuire a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române potrivit procedurii stabilite prin hotărârile Sfântului Sinod nr. 6568/1996
şi nr. 5841/1997.
Hot. Nr. 818/2001: La adresa Ministerului Culturii şi Cultelor – Secretariatul de
Stat pentru Culte nr. 1363/2001, se hotărăşte trimiterea Ministerului Culturii şi
Cultelor observaţiile (propuneri de amendamente) la proiectul de Lege privind
regimul general al cultelor religioase.
LEGISLAŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
a. Amendamente la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române
Hot. Nr. 11937/1982; nr. 1887, 3412/1990: Modificarea art.5 din Statut privind
organizarea Bisericii Ortodoxe Române, ca Patriarhie cu titulatura „Patriarhia
Română” şi componenţa ei cu cele cinci Mitropolii, fiecare cu Arhiepiscopiile şi
Episcopiile sufragane.
Hot. Nr. 10/1990 : Revizuirea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române. Se constituie o comisie specială în acest scop.
Hot. Nr. 3412/1990 : Schimbarea titulaturii Mitropoliei Moldovei şi Sucevei cu
„Mitropolia Moldovei şi Bucovinei”. – vezi şi A.N.B. nr. 3412/1990.
Hot. Nr. 9084/1990 : Eliminarea prevederilor statutare care contravin principiului
autonomiei bisericeşti. Amendamente la Statut: art. 1, 6, 7, 11, 12 13, 14, 23,
28, 29, 49, 69, 70, 103, 104, 131, 132, 134, 158, 166, 167, 191, 192, 205, 206 –
cu reproducerea lor.
Hot. Nr. 6010/1991 : Necesitatea modificării Statutului pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Trimiterea textului acestui Statut la
centrele eparhiale în vederea formulării de propuneri, observaţii şi sugestii.
Hot. Nr. 376/1992 : Se recomandă ca în art. 5 din proiectul de Statut să se
înlocuiască termenul de „dominaţiuni” în formula „culte recunoscute din
România”, pentru a nu se crea confuzii între cultele recunoscute şi secte.
Hot. Nr. 4711/1996 : Reactualizează hotărârile Sfântul Sinod nr. 27 şi 6010/1991
privind modificarea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române. Să continue lucrarea comisiei speciale.
Hot. Nr. 6568/1996 : Fiecare eparhie va proceda la analizarea şi formularea de
amendamente la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române cu propuneri care vor fi înaintate Sinodului Mitropolitan. Procesele
verbale ale acestora vor fi prelucrate, sintetizate şi organizate la Cancelaria
Sfântul Sinod de către Comisia specială aprobată prin hot. Sfântului Sinod nr.
6010/1991. Aprobă, în principiu, organizarea unei şedinţe de lucru a Sfântului
Sinod , special destinată examinării propunerilor de amendare a Statutului.
Hot. Nr. 6719/1996 : Aprobă ca vicarii administrativi, consilierii administrativi
bisericeşti de la centrele eparhiale şi a protopopilor să fie numiţi sau
reconfirmaţi de către Chiriarh pe o perioadă de patru ani într-o şedinţă de lucru
a Consistoriului eparhial, ţinându-se seama de media generală la licenţa în
teologie (8,50); vechimea în preoţie de cel puţin 5 ani; absenţa abaterilor
canonice şi o activitate liturgică, administrativă, pastorală şi misionară
deosebită. În cazul protopopilor, când consideră necesar, Chiriarhul consultă
preoţii şi cântăreţii bisericeşti din protopopiatul respectiv pentru a identifica pe
cei mai meritorii dintre preoţi. Urmează ca Adunarea Naţională Bisericească să
procedeze la modificările art. 72, 104, 105 din Statut şi a articolelor din
Regulamentele organelor deliberative.
Hot. Nr. 733/1997 : Se aprobă hotărârea Adunării Eparhiale pentru schimbarea
titulaturii Episcopiei Argeşului în „Episcopia Argeşului şi Muscelului”, urmând să
fie supusă Adunării Naţionale Bisericeşti spre examinare şi aprobare, potrivit art.
7, alin. 3 din Statut.
Hot. nr. 5481/1997 : Ia act despre informarea privind necesitatea definitivării
Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.
Sinoadele Mitropolitane ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Olteniei şi
Banatului au formulat punctul de vedere referitor la amendarea Statutului şi
recomandarea sinoadelor Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei şi Ardealului în
urgentarea răspunsului către Cancelaria Sfântului Sinod, prevăzut de Hotărârea
Sfântului Sinod nr. 6588/1997. Comisia de specialişti va proceda la revederea
textului pentru prezentarea în cel mai scurt timp posibil, a unui proiect de
Statut, care să fie supus dezbaterii Sfântului Sinod. Se va studia posibilitatea şi
oportunitatea publicării actualului Statut cu toate amendamentele în revista
„B.O.R.”, ca supliment, într-un număr suficient de exemplare spre a fi distribuit
unităţilor bisericeşti şi de învăţământ teologic din cuprinsul Patriarhiei Române.
Se va apela la profesorii de teologie şi specialişti să întocmească unele studii în
scopul realizării principiilor ce trebuie să stea la baza viitorului Statut care să
reflecte preocupările actuale pastorale, misionare şi de asistenţă religioasă ale
Bisericii ce nu au fost suficient subliniate în vechiul Statut.
Hot. nr. 3024/1998 : Ia act şi este de acord cu propunerea de ridicare a Eparhiei
Alba Iulia la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura „Arhiepiscopia Alba-Iuliei” şi
modificarea corespunzătoare a art.5 din Statut cu supunerea spre examinare şi
aprobare Adunării Naţionale Bisericeşti la proxima şedinţă.
Hot. nr. 3504/1998 : Se aprobă ridicarea P.S. Episcop Andrei de Alba Iulia la
rangul de Arhiepiscop şi locul în dipticele Bisericii Ortodoxe Române, urmând
modificările art. 5, paragraf III din Statut.
Hot. A.N.B. nr. 3048/1998 : Ia act despre hotărârile Sfântului Sinod 3024 şi
3504/1998 şi aprobă modificarea art. 5, paragraf III din Statut.
Hot. A.N.B. nr. 2994/1999 : Aprobă Hotărârea Sfântului Sinod din 16.06.1999
privind afilierea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria sub raportul orânduirii
canonice şi administrative la Mitropolia Banatului şi modificarea
corespunzătoare a art. 5, paragraf V din Statut.
Hot. A.N.B. nr. 5805/1999 : Ia act despre Hotărârea Sfântului Sinod din 23
februarie 2000 şi aprobă, cu aplicare imediată, modificarea prevederilor art. 129
şi 130 din Statut (cu text vechi şi modificat). Astfel :
- Art. 129 Patriarhul se alege dintre mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în
funcţie. Mitropoliţii, arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii-vicari şi arhiereii
vicari se aleg dintre doctorii sau licenţiaţii în teologie, episcopi sau episcopi-
vicari, arhierei-vicari, arhimandriţi sau preoţi văduvi prin deces, care sunt
cetăţeni români, îndeplinesc condiţiile canonice şi sunt pregătiţi pentru această
treaptă. Pentru alegerea ierarhilor eparhioţi se propun doi sau trei candidaţi,
astfel: pentru Patriarh propunerile se fac de către Sfântul Sinod; pentru
mitropoliţi de către Patriarh în înţelegere cu Sfântul Sinod; pentru arhiepiscop şi
episcop de către Mitropolitul locului în înţelegere cu Sfântul Sinod. Numele
candidaţilor însoţite de către un curriculum vitae, le sunt comunicate
confidenţial membrilor Colegiului Electoral Bisericesc odată cu convocarea
pentru alegerea respectivă, candidaţii nu pot participa la consultaţiile din
pauzele care preced alegerii.
- Art. 130 : Se anulează alin. 2. Din colegiu fac parte, ca membrii de drept, câte
un decan şi câte un director clerici, de la instituţiile de învăţământ teologic din
fiecare mitropolie, desemnaţi de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani,
dintre care să nu lipsească decanul şi directorul reprezentând eparhia vacantă.
Art. 130 alin. 6 : Fiecare alegător este înscris, o singură dată, în lista membrilor
votanţi, potrivit calităţii pe care o are în Colegiul Electoral Bisericesc şi votează o
singură dată înscriind pe buletinul de vot numele aceluia dintre candidaţi
propuşi, pe care îl socoteşte vrednic de a fi ales.
Art. 130 alin. 13 ( nou ) : La încheierea lucrărilor Colegiilor, buletinele de vot se
distrug prin ardere, în prezenţa membrilor Biroului Colegiului. În acord cu
prevederile art. 129 din Statut, amendat şi modificat în prezenta şedinţă
sinodală, propunerea celor 2 sau 3 candidaţi desemnaţi pentru alegere se va
face într-o şedinţă sinodală prealabilă Colegiului Electoral Bisericesc.
Hot. nr. 601/2000 : Aprobă înfiinţarea Episcopiei Giurgiului, cu reşedinţa în
Municipiul Giurgiu, fiind sufragană Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, prin
desprinderea Judeţului Giurgiu din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, care
rămâne ca întindere teritorială cu Municipiul Bucureşti, Jud. Ilfov şi Jud. Prahova.
Se va modifica corespunzător art. 5 din Statut, prin adăugarea pct.9 la paragraf
I.
Hot. nr. 1047/2000 : Aprobă înfiinţarea celui de-al treilea post de Episcop-vicar
la Administraţia Patriarhală, precum şi modificarea şi completarea art. 31, 32,
101 şi 103 din Statut, referitoare la Episcopi-vicari patriarhali, Episcopi-vicari la
Arhiepiscopie şi Episcopi-vicari la Episcopie.
Hot. nr. 5074/2000 : La propunerea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, se
recomandă ca pe viitor Chiriarhii, care potrivit cerinţelor locale, vor voi a
propune candidaţi pentru ocuparea posturilor de episcopi-vicari şi de arhierei-
vicari, să se îngrijească a pregăti din vreme persoane corespunzătoare care, prin
lucrarea misionară şi pastorală desfăşurată, prin studii teologice, prin activitate
publicistică în domeniul Teologiei, prin ţinută morală ireproşabilă, prin aptitudini
administrative şi gospodăreşti de notorietate, fac dovada că întrunesc condiţiile
canonice şi statutare bisericeşti şi se bucură de preţuirea Chiriarhului, spre a fi
recomandată de a obţine aprobarea Sfântului Sinod , de a fi luaţi în evidenţă
drept candidaţi la arhierie. Este de acord ca, în cazul în care, propunerea
Chiriarhului este acceptată de Sfântul Sinod, prin vot secret, pentru o persoană
de până la doi ani, candidaţii să desfăşoare activităţi în posturi de răspundere în
cuprinsul eparhiei, în ascultarea Chiriarhului, care i-a recomandat. De
asemenea, candidaţii pot fi invitaţi să participe la lucrările Sinodului
Mitropolitan, ale Sfântului Sinod şi ale Comisiilor sale de lucru, elaborând şi
prezentând la solicitarea acestora, referate pe problemele date în studiu. Dacă,
la capătul celor doi ani, Chiriarhul locului îşi menţine opţiunea, iar Sfântul Sinod,
potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti, o validează prin vot
secret, candidaţii pot fi ridicaţi la treapta de arhiereu, devenind membrii ai
Sfântului Sinod. Dacă în decursul celor doi ani, se produce o schimbare în
conducerea eparhiei, noul Chiriarh are dreptul, bine motivat, de a menţine sau
nu opţiunea predecesorului său.
Hot. nr. 879/2001 : În baza referatului Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu
stadiul definitivării textului Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române se hotărăşte : îndatorează Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei
Munteniei şi Dobrogei şi Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a se
întruni, cât mai curând posibil, pentru examinarea, propunerilor şi sugestiilor
eparhiilor sufragane privind revizuirea Statutului şi să înainteze Cancelariei
Sfântului Sinod propunerile finale ale fiecărei Mitropolii, folosind textul Statutului
trimis anterior fiecărei eparhii.
b. Amendamente la Regulamentele Bisericii Ortodoxe Române
Hot. nr. 10/1990: Revizuirea regulamentelor bisericeşti. Se constituie o comisie
specială în acest scop.
Hot. nr. 9084/1990 : Eliminarea prevederilor regulamentare care contravin
principiului autonomiei bisericeşti. Amendamente la art. 1, 3, 4, 8, 9, 10, 11, 35,
54, 59, 65, 72, 120, 135, 156 şi 287 din R.O.C. Şi art 129 al. 2 din R.O.D., cu
reproducerea lor.
Hot. nr. 5064/2000 : Ia act despre solicitarea ca în cazul propunerii de candidaţi
pentru alegerea în scaunele chiriarhale vacante ca şi în cazul alegerilor de
episcopi-vicari şi arhierei-vicari votul şi să exprime în mod secret.
Hot. nr. 6201/2000 : Aprobă ca Hotărârea Sfântului Sinod nr. 5074/2000 să fie
amendată astfel: Pe viitor, Chiriarhul care, potrivit cerinţelor locale, va voi a
propune un candidat pentru ocuparea postului de Episcop-Vicar sau de Arhiereu-
Vicar, să se îngrijească a pregăti din vreme persoana corespunzătoare care
întruneşte condiţiile canonice şi statutare bisericeşti spre a fi recomandat să
obţină aprobarea Sfântului Sinod pentru a fi luat în evidenţă drept candidat la
arhierie. În cazul în care propunerea Chiriarhului respectiv este acceptată, prin
aclamaţie de Sfântul Sinod, candidatul poate desfăşura, pe o perioadă de doi
ani, activităţi în posturi de răspundere, în cuprinsul eparhiei, sub ascultarea
Chiriarhului care l-a recomandat. De asemenea, candidatul poate participa, cu
recomandarea Chiriarhului, lucrările Sinodul Mitropolitan şi ale Sfântului Sinod
atât în plen cât şi în comisii – elaborând şi prezentând, la solicitarea acestora,
referate pe probleme date în studiu. Dacă, la capătul celor doi ani, Chiriarhul
locului îşi menţine opţiunea, iar Sfântul Sinod o validează prin vot secret,
candidatul poate fi ridicat la treapta arhieriei devenind membru al Sfântului
Sinod. Dacă, în decursul celor doi ani, se produce o schimbare în conducerea
eparhiei, noul Chiriarh are dreptul de a menţine sau nu opţiunea predecesorului
său. De la această procedură este exceptat candidatul care, prin slujire
preoţească şi duhovnicească, prin studii şi activitate didactică sau publicistică în
domeniul Teologiei, prin aptitudini administrative şi gospodăreşti evidente, se
bucură de notorietate menită să-i confere de la bun început sufragiile Sfântului
Sinod. Alegerea acestuia se face tot prin vot secret.
Hot. nr. 602/2001 : Aprobă modificarea titulaturii Episcopiei Oradea în Episcopia
Ortodoxă Română a Oradiei, Bihorului şi Sălajului. În acord cu prevederile art. 7,
al. 2 din Statutul de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române,
prezenta hotărâre va fi supusă Adunării Naţionale Bisericeşti pentru aprobare şi
modificarea art. 5, cap. III, pct. 18 din Statut.
M
MIŞCAREA ECUMENICĂ
(contacte şi întâlniri la nivel înalt bisericesc)
1. Pe plan local (în ţară)
Hot. nr. 7774/1991 : Se ia act despre întrunirea ecumenică „A doua Masă
Rotundă” a Bisericilor din România (Iaşi, 21-22 iulie 1991).
Hot. nr.466/1992 : Ia act despre vizita echipei ecumenice de la Consiliul Mondial
al Bisericilor referitoare la problema uniatismului (26 februarie – 4 martie 1992).
Hot. nr. 114/1993 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe
Române (27.01.1993), la întâlnirea ecumenică de la Institutul teologic
protestant unic de grad universitar din Cluj-Napoca pentru definitivarea
organizării primei Conferinţe ecumenice a Bisericilor şi Cultelor din România.
Hot. nr. 2687/1997 : Ia act despre punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe
Române asupra Mişcării ecumenice, în general, şi a Consiliului Mondial al
Bisericilor, în special.
2. Pe plan mondial
Hot. nr. 7064/1992 : Ia act despre întrunirea Comitetului Consultativ pentru
pregătirea Conferinţei Mondiale a Comisiei „Credinţă şi Constituţie” (Boston –
S.U.A., 6-8 ian. 1992).
Hot. nr. 2683/1997 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe
Române la cea de a II-a Adunare ecumenică europeană (Gaz. Austria, 23-29
iunie 1997).
Hot. nr. 3567/1997 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe
Române la cea de a XI-a Adunare Generală a Conferinţei Bisericii Europene (Gaz.
Austria, 30 iun. – 4 iul. 1997).
Hot. nr. 3577/1997 : Ia act de participarea la Adunarea Generală a Comisiei
Ecumenice Europene pentru Biserică şi Societate (Anvers-Belgia, 13-16 sept.
1997).
Hot. nr. 5448/1997 : Ia act despre participarea delegaţiilor Bisericii Ortodoxe
Române la şedinţele Comitetului executiv şi, respectiv, Comitetului Central al
Consiliului Mondial al Bisericilor (Geneva-Elveţia, 7-11, 11-19 sept. 1997).
Hot. nr. 7010/1997 : Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Alexei II, Patriarhul
Moscovei şi a toată Rusia, referitor la necesitatea unei discuţii panortodoxe
asupra participării viitoare a Bisericii Ortodoxe la activitatea Consiliului Mondial
al Bisericilor şi la Mişcarea Ecumenică, în general. Să se comunice Patriarhiei
Ecumenice şi Patriarhiei Moscovei acordul de principiu al Patriarhiei Române faţă
de convocarea, cu respectarea principiilor canonice şi a practicii ortodoxe, a
unei întruniri panortodoxe asupra participării viitoare a Bisericii Ortodoxe la
activitatea Consiliului Mondial al Bisericilor şi Mişcarea Ecumenică, în general. Să
se reitereze poziţia Bisericii noastre, exprimată şi de documentul „Consideraţii,
reflecţii şi recomandări ale Bisericii Ortodoxe Române privind Mişcarea
Ecumenică şi, în special, Consiliul Mondial al Bisericilor.”
MONAHISM
(Viaţa monahală)
Hot. Nr. 7143/1990 : Ia act despre propunerile centrelor eparhiale de înfiinţare
sau reînfiinţare a unor mânăstiri. Abrogarea Decretului de stat nr. 410/1959.
Hot. Nr. 1392(1892)/1991 : Ia act despre stabilirea monahilor români la Muntele
Athos.
Hot. Nr. 4325/1993 : Măsuri împotriva fenomenului de cerşetorie al călugărilor,
în numele construirii de biserici sau aşezăminte bisericeşti : interzicerea
colectării de bani, materiale sau alimente de către călugării vagabonzi sau alte
persoane. Nu se vor putea face colecte fără aprobarea Chiriarhului locului. Cei în
cauză vor fi legitimaţi de către preot, protopop sau alte organe oficiale, cu luare
de măsuri, în consecinţă. Să se introducă legitimaţii pentru preoţi şi călugări.
Pentru personalul monahal vor fi obligatorii biletele de voie uniformizate.
Hot. Nr. 144/1995 : Se reamintesc şi se susţin, în continuare, condiţiile canonice
şi practica tradiţională monahală a Bisericii noastre strămoşeşti la intrarea în
viaţa monahală, în special pentru tineretul adolescent. La alcătuirea noului
regulament pentru viaţa mânăstirească se va preciza că în cazul monahilor e
nevoie de acordul părinţilor.
Hot. Nr. 5173/1997 : Să se analizeze propunerile eparhiale referitoare la
Regulamentul pentru organizare vieţii monahale şi funcţionarea administrativă
şi disciplinară a mânăstirilor în vederea stabilirii unei variante finale de către
Comisia sinodală desemnată. Până atunci se va aplica la hotărârea eparhiilor
varianta Comisiei speciale, în proiect, urmând a se exclude din aceasta
asocierea cazului Mânăstirii Vladimireşti cu cazul grupării de la Pucioasa.
Hot. Nr. 796/1998 : Se va redacta textul definitiv al „Regulamentului pentru
organizarea vieţii monahale…” cu introducerea a 28 amendamente eparhiale şi
se va înainta la Cancelaria Sfântului Sinod pentru aprobarea finală exprimată de
Sfântul Sinod. Este de acord cu alte eventuale sugestii şi propuneri pentru
perfectarea „Regulamentului …” care să fie în atenţie la o viitoare revizuire a lui.
Hot. Nr. 2764/1998 : Aprobă înaintarea textului definitiv al „Regulamentului …”
la toate eparhiile pentru punerea în aplicare. Se va publica în revista „Biserica
Ortodoxă Română” şi în extras pentru uzul mânăstirilor, al studenţilor teologi şi
al elevilor seminarişti.
Hot. Nr. 6242/1998 : Aprobă ca propunerile pentru modificarea prevederilor
statutare şi regulamentare bisericeşti, privitoare la organizarea şi funcţionarea
instanţelor disciplinare pentru monahi, să fie studiate în profunzime de către
Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină, pentru şedinţa proximă a
Sfântului Sinod.
Hot. Nr. 2478/1999 : Ia act de adresa Secretariatului de Stat pentru Culte (nr.
3753/1999) privind satisfacerea serviciului militar de către personalul monahal.
Se recomandă intervenţia la forurile competente pentru abrogarea Decretului
nr. 410/1959 referitor la viaţa monahală, întrucât acesta contravine Cultelor şi
prevederilor constituţionale despre libertatea religioasă. De asemenea, să se
intervină la forurile competente pentru completarea art. 6 din Legea nr. 46 din 5
nov. 1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărarea ţării cu propunerea de a
fi exceptate de la satisfacerea serviciului militar :
a. personalul monahal din mânăstiri şi schituri care a depus voturile monahale şi
este tuns în monahism, fiind asimilat cu clerul de mir şi clerul monahal care este
hirotonit;
b. personalul monahal închinoviat în mânăstiri, schituri, etc (novici şi fraţi), aflaţi
până la vârsta încorporării şi care nu sunt încă tunşi în monahism şi nu au depus
voturile monahale;
c. numele celor care ies din viaţa monahală şi părăsesc mânăstirile şi schiturile
până la împlinirea vârstei de 35 de ani şi care nu au satisfăcut serviciul militar
să fie comunicate Centrului teritorial militar de care aparţine.
Hot. Nr. 5084/2000 : Este de acord să se studieze propunerile pentru
modificarea prevederilor art. 76 din Statut şi a celor corespunzătoare din
Regulamentul Organelor Centrale şi din Regulamentul pentru organizarea vieţii
monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor, astfel ca
pe viitor, înfiinţarea şi desfiinţarea mânăstirilor, schimbarea destinaţiei acestora
şi ridicarea schiturilor la rang de mânăstiri să se aprobe de către sinoadele
mitropolitane, la propunerea motivată a eparhiilor sufragane.
Hot. Nr. 5547/2000 : Ia act de propunerile eparhiale privind problema înfiinţării
şi desfiinţării mânăstirilor, a schimbării destinaţiei acestora şi a ridicării
schiturilor la rang de mânăstiri, rămânând valabilă hotărârea Sfântului Sinod în
cauză (nr. 5084/2000), cu aplicabilitate imediată, urmând ca modificările
corespunzătoare ale prevederilor din Statut şi regulamentele bisericeşti să se
facă la o şedinţă proximă sinodală.
Hot. Nr. 999/2001 : Ia act despre solicitarea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului privind punerea în aplicare a hotărârii sinodale anterioare în legătură cu
obligativitatea introducerii de legitimaţii tip pentru personalul monahal, în
scopul limitării apariţiei călugărilor cerşetori şi falşilor călugări şi se hotărăşte :
Menţine Hotărârea Sfântului Sinod nr.4325/1993 privind obligativitatea
introducerii de legitimaţii tip pentru personalul monahal valabile în cuprinsul
tuturor eparhiilor din Patriarhia Română. Se recomandă întocmirea de către o
comisie sinodală ca în cel mai scurt timp posibil modelul de legitimaţie pe care îl
folosesc în cuprinsul eparhiilor respective, urmând ca pe baza acestora să se
elibereze o legitimaţie tip pentru personalul monahal valabilă în întreaga
Patriarhie Română. Aprobă ca legitimaţia tip ce se va elabora să fie transmisă,
pentru informare şi cele de urmare, organelor de ordine publică ale
administraţiei de stat centrale şi locale cu rugămintea de a sprijini Biserica
pentru limitarea apariţiei călugărilor cerşetori şi falşilor călugări. Aprobă ca
legitimaţiile tip ce se vor introduce pentru personalul monahal să rămână în
păstrarea stareţilor (egumenilor) să fie eliberate vieţuitorilor din mânăstiri şi
schituri, numai în condiţiile prevederilor art. 123 şi 145 di Regulamentul pentru
organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a
mânăstirilor şi să fie restituite stareţului (egumenului) la întoarcerea din învoire.
MONOPOLUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Hot. Nr. 7943/1991: Intervenţia Patriarhiei Române către Guvernul României
pentru adoptarea unei legi de către Adunarea Constituantă privind dreptul de
monopol al Bisericii Ortodoxe Române asupra producerii şi distribuirii obiectelor
şi cărţilor de cult, precum şi a publicaţiilor bisericeşti cu conţinut teologic.
Hot. Nr. 7402/1992: Recomandări pentru luarea de măsuri în aplicarea Legii nr.
103/1992 referitoare la dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea
şi valorificarea obiectelor de cult.
Hot. Nr. 2505/2001: În acord cu hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc
nr.2505/2001, ia act de iniţiativa Ministerul Culturii şi Cultelor (542/2001),
privind necesitatea elaborării unui Regulament de aplicare a Legii nr. 103/1992,
cu consultarea nemijlocită a cultelor religioase şi este de acord cu persoanele
nominalizate de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST ca delegaţi ai
Patriarhiei Române să participe la discuţiile şi lucrările care vor avea loc cu
prilejul acestei consultări, precum şi la discuţiile cu reprezentanţii Patronajului
bijutierilor din România. La această consultare vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai
Ministerului Finanţelor, ai Ministerului de Interne şi ai altor instituţii abilitate.
Să se aibă în vedere la înscrierea în Regulament, ce se va elabora, următoarele:
Lista nominală a obiectelor de cult, a cărţii şi publicaţiilor religioase care intră
sub incidenţa Legii nr.103/1992 şi precizarea cultelor religioase care au dreptul
să le producă, pe categorii; Reglementarea importului şi valorificării obiectelor
care intră sub incidenţa aceleiaşi legi, inclusiv a celor din metale preţioase şi
semipreţioase; Norme precise şi clare, în legătură cu dreptul cultelor de a
elibera eventuale autorizaţii pentru unele categorii de produse necesare cultului
respectiv, care fac elementul Legii nr.103/1992, şi numai de către conducerea
cultului şi nu de unităţi de cult în subordine; Informarea reciprocă între culte şi
autorităţile de stat competente, în cazul eliberării de autorizaţii precizând
obiectul, cantitatea etc., pentru necesitatea exclusivă a cultului respectiv;
Stanţare sau marcarea obiectelor care se produc cu sigla cultului respectiv, care
se va comunica organelor de stat abilitate, pentru a se înlesni controlul; Dreptul
de control din partea cultului producător, al Ministerului Finanţelor (Garda
Financiară, Direcţia Vămilor), Ministerul de Interne (Poliţia Economică); Fiecare
cult va indica unităţile producătoare de obiecte care cad sub incidenţa Legii
103/1992 (ateliere, tipografii, mânăstiri, etc.) şi categoria de obiecte produse.
Din solidaritate intereparhială, începând cu acest an, calendarul bisericesc pe
2002, să fie tipărit numai în tipografii bisericeşti şi numai în ultimul trimestru al
anului 2001. Pe calendar se va imprima sigla cu stema eparhiei cu indicarea
tipografiei şi preţul de vânzare care va fi unitar pe întreaga Patriarhie (15.000 lei
exemplarul). Difuzarea Calendarului va începe cu luna Decembrie şi se va face
numai în biserici şi magazinele bisericeşti.
Nici o eparhie sau unitate bisericească nu va elibera autorizaţii pentru
producerea de obiecte care cad sub incidenţa Legii 103/1992.
Cărţile de cult şi teologice se vor imprima numai de către Editura Institutului
Biblic şi de Editurile Centrelor eparhiale. Pentru eventualele tipărituri bisericeşti
parohiale şi mânăstireşti se va cere aprobarea centrului eparhial de care depind.
MONUMENTELE ISTORICE BISERICEŞTI
Hot. nr. 6501/1997 : Se aprobă ca cele 10 puncte de vedere acceptate de
Sfântul Sinod în şedinţa de lucru din 30 sept. – 10 oct.1997 să fie comunicate
Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Direcţiei Monumentelor Istorice cu
precizarea că acestea constituie punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe
Române, de care trebuie să se ţină seama la „Legea Monumentelor Istorice”. Pe
plan local, fiecare eparhie, cu colaborarea specialiştilor din zonă să studieze
proiectul „Legii Monumentelor Istorice” şi să propună sugestii şi observaţii pe
baza cărora se va proceda la formularea unui punct de vedere unitar al Bisericii
Ortodoxe Române privind amendarea proiectului „Legii Monumentelor Istorice”.
Hot. nr. 934/1998 : Se ia act despre acordarea sumei de 130.049.000 lei de
către Ministerul Culturii în anul 1997 pentru lucrările de reparaţii-restaurări la
monumentele istorice bisericeşti. Să se aducă la cunoştinţă din nou Ministerului
Culturii punctul de vedere al Sfântului Sinod în legătură cu preocuparea Bisericii
Ortodoxe Române privind monumentele istorice bisericeşti de artă şi arhitectură
religioasă, aşa cum au fost ele reiterate în şedinţa de lucru din 10-11 dec. 1997.
Să se solicite Ministerului ca pe viitor, fondurile alocate pentru restaurarea şi
consolidarea monumentelor istorice bisericeşti să se acorde direct Bisericii, prin
unităţile sale sau să fie administrate în comun cu Centrele eparhiale de care
aparţin aceste monumente. Centrele eparhiale să găsească în cooperare cu
autorităţile administrative publice locale, soluţiile pentru administrarea în comun
a sumelor destinate restaurării monumentelor istorice bisericeşti de importanţă
zonală-locală. Să se intervină la Ministerul Culturii pentru a accepta ca echipa de
lucrători şi specialişti de la Centrele eparhiale să fie folosiţi în lucrările pe care le
au în domeniul monumentelor istorice bisericeşti.
Hot. nr. 2356/1999 : Acordul ca întâlnirea solicitată de Ministerul Culturii cu
membrii Sfântului Sinod pe tema monumentelor istorice bisericeşti să fie
amânată pentru proxima şedinţă sinodală şi pregătită corespunzător.
MUZEUL PATRIARHIEI ROMÂNE
Hot. nr. 1976/1990 : Înfiinţarea şi organizarea Muzeului Patriarhiei Române.
N
NAVETISM
Hot. nr. 1725 şi 4336/1987 : Centrele eparhiale să examineze, în concret, fiecare
caz de navetism pentru a fi prezentat Sfântului Sinod sub toate aspectele, cu
toate urmările pe care le creează şi propunerea de soluţionare, ţinând seama că
s-a recomandat construirea de locuinţe parohiale în fiecare parohie.
O
OCROTIREA FAMILIEI
Hot. Nr. 3187/1994 : Măsuri şi recomandări privind acţiunile de sprijinire de
către Biserica Ortodoxă Română „a iniţiativei O.N.U. de apărare, reafirmare şi
promovare mai puternică a valorilor familiei în societatea românească” (cu
prilejul sărbătoririi „Anului Internaţional al Familiei” –1994).
Hot. Nr. 952/1997 : Continuarea lucrării Patriarhiei Române de colaborare la
toate nivelele de reprezentare cu organizaţia naţională U.N.I.C.E.F. pentru
sprijinirea copiilor nevoiaşi şi orfani şi a familiilor aflate în dificultate – pe linia
slujirii aproapelui propovăduirii mesajului autentic creştin.
Hot. Nr. 2271/1998 : Măsuri de intensificare a lucrării de implicare a Bisericii
Ortodoxe Române în programul naţional de protecţie a copilului prin sectorul
administrativ patriarhal „Biserica şi Societatea”; convocarea unei întruniri
speciale a conducătorilor eparhiali de asistenţă socială pentru a analiza şi
modalităţile concrete de implicare a Bisericii în program; dezvoltarea întregii
problematici privind protecţia copilului în cadrul conferinţelor protopopeşti.
ORGANELE CENTRALE DELIBERATIVE ŞI EXECUTIVE
ALE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Hot. Nr. 2565/1998 : Prin Hotărârea sinodală nr.7531/1997 s-a luat act de
stabilirea de către Consiliul Naţional Bisericesc, în 18.12.1997, a calendarului
alegerilor pentru organele deliberative şi executive din protoieriile şi eparhiile
din Patriarhia Română pentru perioada 1998-2002, respectându-se prevederile
statutare şi regulamentare bisericeşti specifice. Lasă la latitudinea Prea
Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST fixarea datei constituirii Adunării Naţionale
Bisericeşti în funcţie de Agenda Patriarhiei Române din iulie-august 1998.
Hot. Nr. 7531/1997 : Ia act privind calendarul alegerilor organelor deliberative şi
executive la parohiile şi eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române în perioada
1998-2002, respectându-se întru totul prevederile statutare şi regulamentare
bisericeşti specifice.
ORGANIZAŢII ALE MEDICILOR CREŞTINI
Hot. Nr. 3223/2001: Ia act, cu aprobare, despre înfiinţare Organizaţiei „Medicii
iubirii creştine” din Caransebeş, la iniţiativa P.S.Episcop Laurenţiu. Recomandă
şi celorlalte Centre eparhiale din ţară înfiinţarea unor astfel de organizaţii ale
medicilor creştini.
P
PATRIMONIUL BISERICESC ROMÂNESC
Hot. Nr. 4062/1993: Ia act despre situaţia patrimoniului bisericesc din cuprinsul
Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (conf. Scrisorii nr. 2934/1993).
Hot. Nr. 4390/1996: Se reaminteşte că în şedinţa Sfântului Sinod din 27 mai
1992 s-a examinat şi aprobat o serie de amendamente la proiectul Legii
Patrimoniului Cultural Naţional, pe care cu adresa nr. 4277/2 iulie 1992 l-a
transmis Direcţiei Monumentelor Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. Aprobă să se
pună la dispoziţia ierarhilor observaţiile făcute proiectului de lege, urmând ca
centrele eprahiale să comunice observaţiile şi propunerile făcute la Cancelaria
Sfântului Sinod.
Hot. Nr. 3839/1997: Se vor menţine punctele de vedere şi opiniile exprimate de
Sfântul Sinod şi I. P. S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, în legătură cu
Proiectul Legii Patrimoniului Cultural Naţional (august 1997), comunicându-se
Ministerului Culturii pentru a fi luate în considerare la elaborarea viitoarei Legi a
Patrimoniului Cultural Naţional. Se exprimă regretul în legătură cu răspunsul
Ministerului Culturii faţă de punctele de vedere exprimate de Patriarhia Română
în scrisoarea nr. 3162/1997, dorinţa ca viitorul proiect al Legii Patrimoniului
Cultural Naţional să fie trimis şi Patriarhiei Române pentru expunerea punctului
său de vedere. Centrele eparhiale se vor îngriji să reactualizeze lista
monumentelor istorice din jurisdicţia lor cu semnalarea lucrărilor de restaurare
de care au nevoie, informând atât Cancelaria Sfântului Sinod, precum şi pe I. P.
S. Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei spre a cunoaşte situaţia, ca membru
al Comisiei Monumentelor Istorice.
Hot. Nr. 6245/1998: Intervenţie la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul
Culturii şi Secretariatul de Stat pentru Culte pentru înfiinţarea unei Comisii
Naţionale de Atestare şi Evaluare a absolvenţilor facultăţilor de teologie –
specialitatea Teologie Patrimoniu şi Teologie Pictură Bisericească, din care să
facă parte reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii,
Patriarhiei Române şi Secretariatului de Stat pentru Culte în vederea eliberării
unui certificat de calificare practică necesar angajării; constituirea unor comisii
separate pentru domeniile : a. conservare şi restaurare carte, document; b.
conservare şi restaurare icoană, lemn, policrom, obiecte din lemn; c. conservare
şi restaurare obiecte din piele şi pergament; d. conservare şi restaurare obiecte
din metal; e. conservare şi restaurare textile.
Hot. Nr. ………../2000: Aprobă Protocolul de colaborare pentru prevenirea şi
combaterea furturilor de bunuri care fac parte ori sunt succesibile a face parte
din Patrimoniul Cultural Naţional, aflate în deţinerea unităţilor bisericeşti din
Patriarhia Română. Să se aprobe punerea în aplicare a Protocolului în cuprinsul
tuturor eparhiilor, conform etapelor stabilite şi a modalităţilor stipulate în textul
propriu-zis şi a anexelor respective. Să se ia măsurile necesare, de către fiecare
Centru eparhial pentru transmiterea către unităţile bisericeşti (parohii,
mânăstiri, schituri, unităţi muzeale, centre de depozitare a cărţii vechi, a
icoanelor şi a obiectelor de cult) a textului Protocolului şi a anexelor sale.
Constatând că este necesar ca, în vederea difuzării Protocolului şi anexelor
respective, să se procedeze la multiplicarea acestor documente, Comisia
propune ca acest aspect al problemei să fie soluţionat prin expedierea de către
Sectorul Patrimoniul Cultural Naţional Bisericesc, a textului şi a anexelor
Protocolului către Centrele eparhiale, urmând ca acestea să asigure fiecare în
raza lor teritorială multiplicarea şi transmiterea documentelor respective la
toate unităţile bisericeşti. Centrele eparhiale, în colaborare cu Inspectoratele
judeţene de Poliţie, vor lua măsuri adecvate de instruire a personalului
bisericesc, în vederea punerii în aplicare, în mod unitar, a prevederilor
protocolului şi a anexelor sale.
PENSIONAREA PERSONALULUI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Hot. Nr. 4233/1993: Ia act despre Adresa Guvernului României (Nr. 5/2309/23
iunie 1993), privind Proiectul de lege referitoare la reorganizarea sistemului de
asigurări sociale şi pensii pentru personalul Bisericii Ortodoxe Române şi se
decide: Patriarhia Română şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor întocmi şi
transmite către Centrele eparhiale şi Protoierii precizări şi instrucţiuni pentru a
se cunoaşte modul de întocmire a dosarelor de depunere a acestora la organele
competente şi plata contribuţiilor de asigurări sociale; Consiliul Naţional
Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească vor fi informate asupra
Patrimoniului Casei de Pensii.
PERSONALUL BISERICESC
(Numirea şi transferarea lui în Biserica Ortodoxă Română)
Hot. Nr. 5456/1989: Studierea şi analizarea amănunţită a Proiectului
“Regulamentului pentru numirea, transferarea şi repartizarea preoţilor,
diaconilor şi cântăreţilor la parohii n Biserica Ortodoxă Română”.
Hot. Sinodului Permanent Nr. 12034/1990: Se ia act despre propunerea
Arhiepiscopiei Sibiului de aplicare a prevederilor art. 17 din Regulamentul pentru
numirea şi transferarea clerului, privind examenul de selecţionare pentru preoţii
candidaţi la transferare în Capitala ţării, - să se aplice şi în cazurile de transfer a
clerului în oraşele de reşedinţă eparhială şi în municipii.
PLATA PENTRU CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ
ŞI DE GAZE NATURALE LA UNITĂŢILE BISERICEŞTI
Hot. Nr.10120/1991: Intervenţie la Guvern, ca bisericile parohiale şi centrele
eparhiale să plătească tarifele pentru consumul de energie electrică şi de gaze
naturale la preţ de populaţie şi nu de instituţii, pentru că nu sunt instituţii
bugetare, nici productive, iar sediile eparhiale sunt locuinţe pentru ierarhi şi
pentru personalul deservent precum şi birouri care nu au caracter productiv.
Hot. Nr. 3269/1997: Se va interveni la Guvernul României pentru plătirea
energiei electrice şi termice la nivelul cuantumului plătit de personalul fizic.
Hot. Nr.3227/1991: Precizări referitoare la Hot. Sinodului Permanent Nr.
12034/1990, privind extinderea prevederilor art. 17 din Regulamentul pentru
numirea şi transferarea clerului şi selecţionarea clericilor în oraşele reşedinţe
eparhiale, în municipii şi oraşe mari.
Hot. 3228/1991: Precizări în legătură cu aplicarea unitară pe întreaga Patriarhie
a prevederilor Hotărârii Sfântului Sinod şi ale Sinodului Permanent nr. 135,
1601/1991, privind stabilirea mediei de concurs pentru ocuparea unei parohii şi
modificarea corespunzătoare a art. 12-16 din Regulamentul pentru numirea şi
transferarea clerului.
Hot. Nr.4274/1993: Prelungirea valabilităţii rezultatelor concursurilor pentru
ocuparea posturilor de preot în Capitală şi în oraşele mari – la un an de zile,
indiferent de parohia din oraşul respectiv, pentru care un preot a candidat. Se
poate aproba şi pentru alte oraşe din alte eparhii dacă Chiriarhul locului o
consideră mai eficientă pe plan local, decât prevederile hotărârilor Sfântului
Sinod anterioare (nr. 3227/1991 şi 511/1992).
Hot. Nr. 7320/1997: Se aprobă propunerea ca pentru candidarea la numirea şi
transferarea clerului în Capitală, în municipii şi oraşele mari, să fie acceptaţi
preoţii şi diaconii care au 10 ani vechime minimă în preoţie, cu obligativitatea
cursurilor de definitivare şi promovare şi cu media minimă de 8,00 la studii. Se
reamintesc hotărârile Sfântului Sinod nr. 3227/1991; nr. 511/1992 şi nr.
4274/1993. Aprobă menţinerea în vigoare a hotărârilor anterioare în ceea ce
priveşte selecţionarea preoţilor pentru posturile de preoţi din Capitală, municipii
şi marile oraşe.
POLITICĂ PARTINICĂ MILITANTĂ LA
CLERUL ORTODOX ROMÂN
Hot. Nr. 1 Diverse (la şedinţa din 3 ianuarie 1990) : Recomandarea Sfântului
Sinod către clerul Bisericii Ortodoxe Române să se abţină de la o politică
militantă în cadrul partidelor.
Hot. Nr. 46/25 febr. 2000 : Clericii pot candida numai ca independenţi şi numai
cu aprobarea Chiriarhului pentru un loc în Consiliile locale, atât în mediul urban
cât şi în mediul rural; Clericii care în pofida acestor recomandări vor candida, şi
vor ocupa chiar ca independent, funcţii în Administraţia de Stat (primar, prefect,
etc) sau mandate în Parlament vor fi suspendaţi din activitatea preoţească pe
durata mandatului.
PRELAŢI DE SEAMĂ AI
BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Hot. Nr. 8654/1986: Ia act despre festivităţile prilejuite de întronizarea Prea
Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST (16 noiembrie 1986). Prezenţa delegaţiilor
străine până la nivel de Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, reprezentanţi ai
Bisericilor creştine, ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ai Conferinţei Bisericilor
Europene, etc, care şi-au mărturisit cuvinte de cunoaştere şi de largă preţuire,
din multiplele contacte intercreştine şi interreligioase, la care a luat parte, în
fruntea multor delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. 10381/1986: Ia act, că alegerea Înalt Prea Sfinţitul TEOCTIST,
Mitropolitul Moldovei şi Sucevei în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a săvârşit
potrivit prevederilor canonice şi statutare (9 noiembrie 1986).
Hot. Nr.3840/1998: Ia act de modul în care au fost subliniate comemorările
patriarhilor Nicodim Munteanu şi Justinian Marina la Patriarhia Română, în cursul
anului 1991. Se ia act că la comemorarea Patriarhului Miron Cristea (19-20 iulie
1998), la Mânăstirea Topliţa, Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST va
participa, împreună cu alţi membrii ai Sfântului Sinod. Comemorarea
mitropolitului Şaguna se va desfăşura în toamna aceluiaşi an la Sibiu, prin grija
Mitropoliei Ardealului şi la Centrele eparhiale din cadrul acestei Mitropolii.
Referatele, studiile şi cuvântările omagiale se vor publica în revistele centrale
bisericeşti şi cele locale.
Hot. Nr. 5376/2000: Aprobă proiectul planului de măsuri la nivel central şi local
bisericesc prezentat de Cancelaria Sfântului Sinod în legătură cu aniversarea în
anul 2001 a centenarului naşterii patriarhului Justinian Marina (22 febr. 1901):
- Organizarea unei şedinţe festive a Sfântului Sinod cu program special, dedicată
patriarhului Justinian Marina;
- Sărbătorirea centenarului naşterii patriarhului Justinian Marina în cadrul
lucrărilor Organelor Centrale Bisericeşti: Sfântul Sinod, Adunarea Naţională
Bisericească, Consiliul Naţional Bisericesc, care vor avea loc în febr. 2001;
- Sărbătorirea centenarului prin programe culturale şi bisericeşti, în cadrul
Facultăţii de Teologie şi a Seminariilor teologice;
- Sărbătorirea centenarului în cadrul parohiilor şi mânăstirilor, cu oficierea Sfintei
Liturghii, a slujbei de pomenire şi rostirea cuvântului adecvat;
PRESA BISERICEASCĂ
Hot. Sf. Sinod ( în şedinţa din 3 ianuarie 1990) : Recomandări urgente pentru
lucrări sau materiale necesare elaborate şi tipărite nu numai la Patriarhie ci şi la
nivel de eparhii.
Hot. Nr. 2087/1990: Înfiinţarea periodicului “Vestitorul Ortodoxiei Româneşti” cu
fixarea comitetului de redacţie.
Hot. Nr. 9749; 9771/1991: Cunoaşterea adresei Redacţiei revistei “Vestitorul
Ortodoxiei Româneşti”, privind începutul activităţii acesteia şi efectuarea de
abonamente.
Hot. Nr. 992/1995: Intervenţie la forurile în drept pentru aplicarea cu fermitate a
prevederilor Legii 103/1992 – în legătură cu activitatea unor edituri particulare,
patronate de preoţi sau membrii familiilor acestora.
Hot. Nr. 5903/1997: Se aprobă editarea şi difuzarea noii versiuni, comentate a
Psalmilor, întocmite de I. P. S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului.
Hot. Nr. 255/2001: Aprobă ca Sfânta Scriptură, în versiunea revizuită, redactată
şi comentată de I. P. S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului să fie tipărită în
Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române,
cu denumirea “Ediţie Jubiliară a Sfântului Sinod”. Tipărirea se va executa la
Tipografia Institutului Biblic, în care scop adresează I. P. S. Arhiepiscop
Bartolomeu rugămintea de a supraveghea tipărirea, urmând ca de toate detaliile
tehnice să se îngrijească Editura Institutului Biblic.
PROBLEME DE BIOETICĂ
ÎN ATENŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Hot. Nr. 3149/2001: Ia act de propunerile I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al
Clujului privind tematica problemelor de Bioetică (Avortul; Anticoncepţionalele
pentru evitarea naşterii de prunci; Eugenia – cine trebuie să se nască şi cine nu;
Eutanasia sau „moartea asistată”; transplantul de organe; „Ingineria –
manipularea – genetică”: implantul de celule embrionare, fecundarea in vitro,
procrearea prin disociere parentală, maternitatea „de împrumut” şi clonarea) –
semnalate pentru a fi luate în studiere de către Comisiile locale, care vor lua
fiinţă la Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, prin grija Chiriarhului locului şi îşi
însuşeşte metodologia propusă pentru desfăşurarea pe etape a lucrărilor
Consiliilor locale.
P.S. Episcop Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria este rugat să
ţină legătura cu Consiliile locale ce se vor institui cu Chiriarhii de la Bucureşti,
Iaşi şi Cluj-Napoca precum şi cu Secretariatul Sfântului Sinod în vederea
finalizării lucrărilor.
Să se trimită de către ierarhii care activează peste hotare la Patriarhia Română
eventuale lucrări apărute în străinătate în legătură cu temele de Bioetică în
discuţie şi eventualele poziţii ale unor Biserici de peste hotare, în aceste
probleme.
Rezultatele cercetărilor şi studiilor făcute de Comisiile locale vor fi examinate în
Comisia Naţională Consultativă şi apoi vor fi înaintate Cancelariei Sfântului Sinod
spre a fi comunicate la Sfântul Sinod.
Vezi şi : Avortul (combaterea lui)
R
RECENSĂMÂNT
Hot. Nr. 9404/1991: Ia act de metodologia completării formularului de
recensământ la rubrica nr. 17 “Religia”: În cadrul recensământului hotărât de
Guvernul României nr. 1070/8 oct. 1991, în perioada 7 – 14 ianuarie 1992,
preoţii să fie în măsură să îndrume pe credincioşii creştini ortodocşi asupra
modului în care trebuie să-şi declare apartenenţa religioasă.
RECONSTRUIRI DE BISERICI DEMOLATE
Hot. Sfântului Sinod în şedinţa din 3 ian. 1990: Îndrumări şi instrucţiuni
referitoare la reconstruirea bisericilor ortodoxe demolate în regimul dictatorial
comunist: în acelaşi loc sau pe amplasamente apropiate; îndeosebi în cartierele
urbane noi; în localităţile şi satele lipsite de biserici; în acord cu prescripţiile
legale ale autorităţilor de stat.
Hot. Nr. 11428, 11429, 11472 /1990: Aprobarea normelor actuale pentru
stabilirea amplasamentului, obţinerea terenului şi întocmirea documentaţiilor
necesare pentru construirea lăcaşurilor de cult redate de către Departamentul
pentru urbanism şi amenajarea teritoriului – Comisia pentru avizarea lăcaşurilor
de cult.
Hot. Nr. 1199/1996: Urmare adresei Episcopiei Buzăului (nr. 2422/1996), se
dispune ca Centrele eparhiale să dea curs temeiului Cancelariei Sfântului Sinod (
Nr. 5398/1996), prin care se cere să se identifice locaşurile de cult care, în
trecut au avut destinaţie de capele militare, să se comunice situaţia lor.
Hot. Nr. 3269/1997: Se va interveni la Guvernul României pentru restituirea TVA
-ului plătit odată cu cumpărarea materialelor de construcţie şi la manoperă
pentru construirea bisericilor şi edificiilor bisericeşti.
REDOBÂNDIREA BUNURILOR MOBILE ŞI IMOBILE
ALE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Hot. Nr. 7906/1990: Eliberarea actelor necesare, care se sprijină Centrele
eparhiale, pe plan local, la redobândirea fostelor imobile, ca să fie destinate
reînfiinţării unor instituţii de învăţământ sau altor activităţi bisericeşti.
Hot. Nr. 1695/1991: Înştiinţarea eparhiilor despre promulgarea Legii Fondului
Funciar ( publicată în Monitorul Oficial din 20 februarie 1990), care prin art. 21 şi
93 prevede dreptul de reconstituire sau de constituire a proprietăţii asupra unor
terenuri pentru parohii, mânăstiri şi schituri, ca persoane juridice, iar pentru
cetăţeni în rândul cărora semnează şi salariaţii bisericii, drepturile în care orice
cetăţean poate redobândi sau dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren,
în calitate de persoană fizică.
Hot. Nr. 7281/1991: Intervenţie la Parlamentul României cu un amendament la
Legea Fondului Funciar, privind dreptul de proprietate pentru terenuri agricole
ale parohiilor din oraşele agro- industriale.
Hot. Nr. 12639/1991: Intervenţie la Preşedinţia României în legătură cu
restituirea sesiilor parohiale, a imobilelor proprietatea învăţământului,
instituţiilor filantropice, a unităţilor bisericeşti la diferite niveluri.
Hot. Nr. …………/1998: Ia act de adresa Secretariatului de Stat pentru Culte ( nr.
C/335/12 mai 1998), care solicită situaţia cu ultimele date exacte privind
bunurile bisericeşti ortodoxe, mobile şi imobile, confiscate de regimul comunist
(22 august 1944 – 22 decembrie 1989) în vederea pregătirii retrocedării
acestora; comunicarea centralizării curente la Cancelaria Sfântului Sinod de
către eparhii spre confruntare şi completare pe plan local. Răspunsul eparhiilor
să se transmită Secretariatului de Stat pentru Culte şi Cancelariei Sfântului
Sinod.
Hot. Nr. 4864/1999: Ia act cu aprobare de poziţia Bisericii Ortodoxe Române în
cadrul Comisiei de Învăţământ al Senatului, cu amendamentul că, în condiţiile
actuale, de ajutor reciproc între Stat şi Biserică, Biserica Ortodoxă Română nu
are pretenţii pentru imobilele cu destinaţii de spaţii de învăţământ.
REÎNFIINŢARE DE EPARHII
ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
I. Arhiepiscopia Tomisului
Hot. Nr. 11937 şi 12053/1992: Reînfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului cu
reşedinţa în Municipiul Constanţa, sufragană Mitropoliei Ungro-Vlahiei.
II. Arhiepiscopia Târgoviştei
Hot. Nr. 1887/1990: Reînfiinţarea Arhiepiscopiei Târgoviştei ca sufragană
Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, cu reşedinţa în Târgovişte.
Hot. Nr. 1958/1994: Ia act, cu aprobare, despre memoriul a 60 de preoţi din
Protoieria Câmpulung Muşcel, Judeţul Argeş cu ieşirea de sub jurisdicţia
canonică a Arhiepiscopiei Târgoviştei şi trecerea în jurisdicţia canonică a
Episcopiei Argeşului.
Hot. Nr. 890/1995: Ia act de recomandarea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei
Târgoviştei privind ridicarea la rangul de Mitropolie pe bază de motivare istorică.
Se amână în vederea unei analize profunde.
III. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor
Hot. Nr. 3412/1990: Se ia act, cu aprobare, despre înfiinţarea Arhiepiscopiei
Sucevei şi Rădăuţilor, ca sufragană Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu sediul la
Suceava.
Hot. Nr. 11824/1990: Ia act despre organizarea Arhiepiscopiei Sucevei şi
Rădăuţilor.
IV. Arhiepiscopia Alba-Iulia
Hot. Nr. 713/1998: Aprobă ca solicitarea făcută de un grup de deputaţi din
Adunarea Eparhiei a Episcopiei Alba-Iulia, pentru ridicarea acestei episcopii la
rangul de Arhiepiscopie să fie supusă dezbaterii Sinodului Mitropolitan al
Mitropoliei Ardealului, în conformitate cu Hotărârea Sfântului Sinod nr.
4854/1994. Numai după aceea va fi supusă Sf. Sinod spre examinare şi
hotărâre.
Hot. Nr. 3024/1998: Ia act şi este de acord cu propunerea pentru ridicarea
Episcopiei Alba-Iulia, la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura “Arhiepiscopia Alba-
Iuliei”.
Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 3048/1998: Ia act despre hotărârea
Sfântului Sinod nr. 3024/1998 şi aprobă ridicarea Episcopiei de Alba Iulia la rang
de Arhiepiscopie şi de Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3504/1998 în acelaşi sens.
Hot. Nr. 3504/1998: Se aprobă ridicarea P. S. Episcop Andrei de Alba-Iulia la
rangul de Arhiepiscop şi locul în dipticele Bisericii Ortodoxe Române.
V. Episcopia Argeşului şi Muscelului
Hot. Nr. 12218/1987: Se aprobă trecerea protopopiatului Câmpulung Muscel din
jurisdicţia Arhiepiscopiei Bucureştilor în jurisdicţia Episcopiei Râmnicului şi
Argeşului. Schitul Dragoslavele ca reşedinţa patriarhală rămânând în situaţia de
până acum şi depinzând, în continuare, de Arhiepiscopia Bucureştilor.
Hot. Nr. 1404/1990: Revenirea protopopiatului Câmpulung Muscel, Judeţul Argeş
sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Bucureştilor de care a aparţinut până în 1987.
Hot. Nr. 11937/1992: Reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, cu reşedinţa în Curtea
de Argeş, sufragană Mitropoliei Ungro-Vlahiei.
Hot. Nr. 733/1997: Este de acord cu hotărârea Adunării Eparhiale (adresa Nr.
188/1997) pentru schimbarea titulaturii Eparhiei în Episcopia Argeşului şi
Muşcelului.
VI. Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
Hot. Nr. 1225/1990: Reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului, cu reşedinţa în Baia
Mare (iniţial Sighetul Marmaţiei), sufragană Mitropliei Ardealului.
Hot. Nr. 6431/1998: Amână examinarea memoriilor preoţilor şi credincioşilor din
Maramureş (nr. 6701/1996 şi 6431/1998) în care se solicită aprobarea
reînfiinţării Episcopiei Ortodoxei Române a Maramureşului istoric, cu reşedinţa la
Sighetul Marmaţiei.
VII. Episcopia Huşilor
Hot. Nr. 2587/1990: Se amână, la propunerile făcute, reînfiinţarea Episcopiei
Huşilor.
VIII. Episcopia Giurgiului
Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 601/1999: Se aprobă Hotărârea Sfântului
Sinod în legătură cu propunerea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor
(20 ian. 2000) privind înfiinţarea şi organizarea Episcopiei Giurgiului.
RELAŢII INTERBISERICEŞTI
I. Relaţii interortodoxe, la nivel înalt, ale Bisericii Ortodoxe Române
Hot. Nr. 232/1987 : Ia act cu aprobare despre vizita Prea Fericitului Părinte
Patriarh TEOCTIST la Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în fruntea unei
delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. 1305/1987 : Cu prilejul vizitei Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST
în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române în Austria – se semnalează
şi faptul grijei acordate faţă de comunităţile ortodoxe române din Viena şi
Salszburg
Hot. Nr. 6750/1987 : Ia act despre vizita Sanctităţii Sale Dimitrios I Patriarhul
Ecumenic, în fruntea unei delegaţii a Patriarhiei Ecumenice, aducându-se
mulţumiri respectuoase Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST pentru grija
deosebită acordată bunei desfăşurări a acestei vizite, care se înscrie , ca şi cele
anterioare, ca un moment istoric în cronica relaţiilor dintre cele două Biserici
Ortodoxe surori şi contribuie, prin rezultatele sale, la promovarea unităţii şi
cooperării ortodoxe.
Hot. Nr. 3898/1988 : Ia act despre prezenţa Prea Fericitului Părinte Patriarh
TEOCTIST la festivităţile de aniversare a Mileniului încreştinării Rusiei (4-16 iunie
1988). Să se continue şi adâncească legăturile dintre Biserica Ortodoxă Română
şi Biserica Ortodoxă Rusă.
Hot. Nr. 8596/1988 : Ia act, cu aprobare, despre participarea Prea Fericitului
Părinte Patriarh TEOCTIST, în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române,
la festivităţile prilejuite de aniversarea a 900 de ani de la întemeierea Mânăstiri
„Sf. Ioan Evanghelistul” din Patmos (Grecia, 22-29 sept 1998).
Hot. Sin. Perm. Nr. 11601/1988 : Ia act despre informarea făcută despre vizita
Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST la Biserica Ortodoxă Siriană din India.
Hot. Sin. Perm. Nr. 717/1989 : Ia act despre informarea făcută cu privire la vizita
la Patriarhia Română a Prea Fericitului Arhiepiscop Serafim al Atenei şi a toată
Grecia.
Hot. Sin. Perm. Nr. 718/1989 : Ia act, cu aprobare, despre vizita Prea Fericitului
Părinte Patriarh TEOCTIST la Patriarhia Bulgară.
Hot. Nr. 1848/1989 : Ia act, cu aprobare, despre vizita Prea Fericitului Părinte
Patriarh TEOCTIST în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, făcută
Bisericii Ortodoxe Siriene din India şi despre contactele avute cu reprezentanţii
Moscovei.
Hot. Nr. 3194/1992 : Ia act despre măsurile iniţiate de Biserica Ortodoxă Greacă
pentru ajutorarea Bisericilor Ortodoxe surori, comunicate Patriarhiei Române.
Hot. Nr. 3431/1992 : Ia act despre Scrisoarea Sanctităţii Sale Patriarhul
Ecumenic Bartolomeu I în legătură cu viitoarea întrunire a Comitetului Pregătitor
Interortodox pentru Sfântul şi Marele Sinod (15-22 nov. 1992) şi desemnarea
delegaţiei române de participare.
Hot. Nr. 3437/1992 : Telegrama Sanctităţii Sale Maxim, Patriarhul Bulgariei, în
legătură cu situaţia creată în Biserica Ortodoxă Bulgară.
Hot. Nr. 3439/1992 : Telegrama Sanctităţii Sale Alexei al II-lea, Patriarhul
Moscovei şi întregii Rusii privind alegerea noului Mitropolit al Kievului şi întregii
Ucraine.
Hot. Sin. Perm. Nr. 7456/1992 : Ia act despre reînfiinţarea Bisericii Ortodoxe
Autocefală din Albania.
Hot. Nr. 9955/1992 : Ia act despre întrunirea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe
la Constantinopol (15 martie 1992), anterior la Bucureşti (26-27 ianuarie 1992)
şi la Ovmylia - Grecia (27-29 februarie 1992).
Hot. Nr. 2345/1995 : Ia act cu tristeţe despre diferendul dintre Patriarhia
Ecumenică şi Patriarhia Moscovei în legătură cu Diaspora Ortodoxă Ucraineană
şi cu Biserica Ortodoxă din Estonia. Se prezintă poziţia Bisericii Ortodoxe
Române, dreptul unei Biserici existente pe teritoriul unui stat independent de a-
şi dobândi autocefalia, potrivit rânduielilor canonice, cu dorinţa de a fi
împărtăşită în cadrul întâlnirilor căpeteniilor Bisericilor Ortodoxe surori, precum
şi în discuţiile din cadrul Conferinţei pregătitoare ale Sfântului şi Marelui Sinod
panortodox, când se vor aborda temele autocefaliei şi a Diasporei ortodoxe.
Hot. nr. 909/1996 : Ia act despre informarea privind depăşirea rupturii din
Biserica Ortodoxă Bulgară prin repunerea în treaptă a unor ierarhi depuşi ca
urmare a pocăinţei arătate de aceştia faţă de Sfântul Sinod.
Hot. nr. 6345/1996 : Ia act despre invitaţia Sanctităţii Sale Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic de participare la cel de al II-lea Simpozion „Religie, ştiinţă şi
mediu înconjurător – Marea Neagră în criză”, urmând ca Biserica Ortodoxă
Română să fie reprezentată la susnumitul simpozion de o delegaţie condusă de
Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST.
Hot. nr. 6348/1996 : Ia act cu aprobare despre vizita în Armenia a unei delegaţii
a Bisericii Ortodoxe Române, conduse de Prea Fericitul Părinte Patriarh
TEOCTIST. Discuţii şi aspecte cu privire la acordul încheiat în cadrul dialogului
teologic din Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale. Biserica Ortodoxă
Română să insiste pentru concretizarea acestui acord doctrinar, ca să ajungă la
realizarea comuniunii depline între cele două familii ale Bisericii Ortodoxe.
Hot. nr. 7219/1996 : Ia act despre informarea privind recente canonizări de sfinţi
în cadrul Patriarhiei Ierusalimului.
Hot. nr. 7557/1996 : Ia act despre propunerile Comisiei de Coordonare a
manifestărilor panortodoxe, de asemenea ierarhilor care să reprezinte Patriarhia
Română, în subcomitetele de lucru pentru pregătirea acestor manifestări (cf.
propunerilor Patriarhiei Ecumenice privind sărbătorirea anului 2000).
Hot. nr. 7563/1996 : Ia act despre vizita oficială în România a Prea Fericitului
Părinte Patriarh Ignatie al IV-lea al Antiohiei şi al întregului Orient. Conform
propunerilor Patriarhului Ignatie al IV-lea să se intensifice comunicarea dintre
Bisericile Ortodoxe surori, în vederea unei mai bune coordonări între aceste
Biserici, prin organizarea de întâlniri periodice, în cursul cărora să se facă o
analiză a acestor probleme pentru găsirea unor soluţii. Să se studieze
posibilitatea creării, împreună cu Bisericile Ortodoxe surori, a unor structuri
panortodoxe şi iniţierii unor acţiuni comune prin intermediul cărora să se
exprime, mai eficient; punctul de vedere ortodox în diferite domenii de
activitate. Pe parcursul vizitelor reciproce să se aloce spaţii pentru discutarea
problemelor dintre Biserici, în vederea formulării de propuneri concrete, practice
de realizare a acestor probleme ortodoxe.
Hot. nr. 1350/1997 : Ia act despre informarea în legătură cu lucrările
„Simpozionului II” „Religie, Ştiinţă, Mediul – Marea Neagră în criză” (20-28
septembrie 1997).
Hot. nr. 1892/1997 : Ia act despre invitaţia Sanctităţii Sale Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului de a vizita Patriarhia Română (oct.
1997).
Hot. nr. 5809/1997 : Ia act despre Scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, prin care anunţă constituirea
„Biroului Bisericilor Ortodoxe pe lângă Comuniunea Europeană”. Să se comunice
Patriarhiei Ecumenice acordul de principiu al Bisericii noastre, despre
funcţionarea acestui Birou. Să se propună ca în activitatea acestui Birou să fie
cooptate toate Bisericile Ortodoxe din Europa, sub forma de exemplu a unei
„Comisii Ortodoxe Europene”, formate din câte un reprezentant al Bisericilor
Ortodoxe din Europa, care s-ar putea întocmi periodic pentru a analiza
problematica legăturii cu structurile europene, urmând ca un Comitet
permanent format prin rotaţie, din reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din
Europa, să aibă responsabilitatea de execuţie a problemelor curente.
Propunerea ca la acest Birou să fie afiliată şi Biserica Ortodoxă Română, ca un
pas concret al apropierii dintre Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Ortodoxe
Orientale.
Hot. nr. 7000/1997 : Ia act despre vizita la Patriarhia Română a Sanctităţii Sale
Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului (11-15 oct. 1997).
Hot. nr. 231/1998 : Ia act despre evenimentele din ultima vreme din cadrul
Bisericii Ortodoxe Bulgare, respectiv deciziile Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Bulgare, exprimându-se nădejdea că ruptura dureroasă ivită în sânul
acesteia va fi depăşită într-un răstimp cât mai scurt.
Hot. nr. 813/1998 : Ia act despre întrunirea subcomitetelor pentru probleme
liturgice şi pastorale din cadrul Comisiei Mixte de dialog teologic din Biserica
Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale (Damasc, Siria, 2-6 februarie 1998).
Este de dorit ca toate Bisericile Ortodoxe locale să recepteze acest lucru, în mod
oficial, pentru găsirea procesului de intrare în comuniune deplină. Comisia
specială a Bisericii Ortodoxe Române să studieze documentele emise pe această
temă de alte Bisericii Ortodoxe locale, în vederea eliminării obstacolelor ce stau
în calea punerii în aplicare a deciziilor luate în cadrul dialogului teologic.
Rezultatele dialogului teologic să fie comunicate facultăţilor şi seminariilor
teologice din Patriarhia Română, preoţilor (în conferinţele preoţeşti) pentru o
cunoaştere mai bună. Teologia Bisericii Ortodoxe Române va publica în revistele
bisericeşti studii şi articole, pentru o atmosferă favorabilă dialogului dintre cele
două familii de Biserici Ortodoxe. În fiecare publicaţie eparhială să fie inserate
elemente din viaţa Bisericilor Ortodoxe Orientale. Să se încredinţeze unor
membri ai Sfântului Sinod (desemnaţi ca persoane şi temele ce vor fi publicate)
în ce priveşte dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe
Orientale. Documentul final redactat la încheierea dialogului teologic dintre cele
două familii de Biserici Ortodoxe să fie comunicat într-o formă similară celei a
Documentului de la Balamand, emis de Comisia Mixtă Internaţională de dialog
teologic ortodox-catolic, în 1993.
Hot. nr. 1957/1998 : Ia act, cu aprobare, despre vizita delegaţiei Bisericii
Ortodoxe Române condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST la
Patriarhia Ecumenică (26-30 septembrie 1998).
Hot. nr. 1958/1998 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe
Române condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST la Sinodul
panortodox de la Sofia, convocat pentru aplanarea schismei din Biserica
Ortodoxă Bulgară (Sofia, 30 septembrie-10 octombrie 1998).
Hot. nr. 2285/1998 : Ia act, cu aprobare, despre informarea în legătură cu
participarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST la funerariile prilejuite de
trecerea la cele veşnice a arhiepiscopului Serafim al Atenei şi a întregii Elade (13
aprilie 1998) şi la ceremonia întronizării noului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe
a Greciei în persoana Prea Fericitului Christodoulos (9 mai 1998).
Hot. nr. 3643/1998 : Ia act şi se desemnează delegaţia de participare la
festivităţile de la Varna (25-29 martie 1998), conform invitaţiei Sanctităţii Sale
Maxim, Patriarhul Bulgariei făcută Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST .
Hot. nr. 4564/1998 : Ia act cu bucurie despre constituirea Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Autocefale a Albaniei. Să se reitereze poziţia Bisericii
Ortodoxe Române privind necesitatea păstrării şi afirmării identităţii comunităţii
de vlahi din cuprinsul Bisericii Ortodoxe a Albaniei în special în plan bisericesc.
Hot. nr. 22/1999 : Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului privind unele aspecte din viaţa
Bisericii Ortodoxe a Bulgariei. Se doreşte continuarea acţiunii de reintegrare a
unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Bulgaria, prin iconomie extremă, în Sinodul
Bisericii Ortodoxe Bulgare. Se exprimă disponibilitatea Bisericii noastre de a se
alătura eforturilor Ortodoxiei întregi, ca prin rugăciune şi acţiuni concrete, să se
consolideze rezultatele Sinodului panortodox de la Sofia.
Hot. nr. 894/1999 : Ia act de vizita I.P.S. Arhiepiscop Ioan al Kareliei şi al întregii
Finlande în Biserica Ortodoxă Română (21 iunie-3 iulie 1999).
Hot. nr. 1497/1999 : Ia act despre neajunsurile create prin eliberarea de
certificate de botez necorespunzătoare pentru românii creştini ortodocşi ce se
stabilesc în Cipru. Centrele eparhiale să comunice tuturor preoţilor că sunt
obligaţi ca certificatele de botez să fie emise pe foile tipizate ale eparhiei, având
semnătura preotului paroh şi certificarea eparhiei prin semnătura Ierarhului
locului.
Hot. nr. 2041/1999 : Necunoscând poziţia oficială a Patriarhiei Moscovei în
legătură cu cele hotărâte la Patriarhia Ecumenică referitoare la Biserica
Ortodoxă din Estonia, o decizie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
asupra alegerii (13 martie 1999) a P.S. Episcop Stefanos de Nazianz ca
Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Estoniei să fi luată ulterior, când vor exista
elemente suficiente pentru formularea unui punct de vedere oficial.
Hot. nr. 4265/1999 : Ia act despre vizita în România a Sanctităţii Sale
Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului (26-28 octombrie 1999).
Hot. nr. 4748/1999 : Ia act despre posibilitatea participării membrilor Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca pelerini, la manifestările jubiliare de la
Ierusalim şi Bethleem, cu prilejul întâlnirii Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe (7
ianuarie 2000).
Hot. nr. 5256/1999 : Ia act cu bucurie de schimbul de vizite prevăzut a avea loc
în anul 2000 între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Poloniei.
Hot. nr. 5262/1999 : Se va da curs invitaţiei adresate de Patriarhia Ierusalimului
Bisericii Ortodoxe Române de a fi reprezentată la manifestările de la Ierusalim şi
Betleem , la începutul lunii ianuarie 2000.
Hot. nr. 148/2000 : Ia act despre participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe
Române, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, la manifestările
jubiliare din Ţara Sfântă, prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de la Naşterea
Domnului (3-12 ianuarie 2000).
Hot. nr. 379/2000 : Ia act de Întâlnirea de la Constantinopol şi Niceea a
Întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe, la praznicul Naşterii
Domnului 2000, cu regretul că – prin neparticiparea Bisericii Ortodoxe Ruse –
Ortodoxia nu s-a manifestat în unitatea ei, dând lumii un semnal nefavorabil; Se
apreciază ideile cuprinse în paragraful 9 al Mesajului în legătură cu problemele
autocefaliei, identităţii naţionale, jurisdicţiei canonice; Să se intensifice eforturile
pentru ca în vederea întăririi unităţii Ortodoxiei şi a rezolvării diferitelor
divergenţe (canonice sau de altă natură); Să se permanentizeze întâlnirile
panortodoxe la nivel de Întâistătători şi delegaţi şi să finalizeze lucrările Comisiei
Pregătitoare a Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox, în spiritul celor stipulate în
paragraful 14 al Mesajului.
Hot. nr. 937/2000 : Aprobă, în principiu, înfiinţarea unei reprezentanţe a Bisericii
Ortodoxe Române pe lângă structurile europene, delegând un reprezentant
direct şi permanent al Bisericii Ortodoxe Române, acreditat pe lângă Uniunea
Europeană şi Consiliul Europei (Strasburg) în vederea informării Bisericii noastre
în legătură cu hotărârile forurilor în cauză şi respectiv a susţinerii punctelor de
vedere ale Bisericii Ortodoxe Române în cadrul acţiunilor acestor foruri… În
colaborare cu reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe prezenţi la Bruxelles, delegatul
Bisericii Ortodoxe Române va propune o modalitate concretă de colaborare
având la bază Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre nr. 5809/1997 şi
anume: „Bisericile Ortodoxe din Europa să colaboreze sub forma, de exemplu, a
unei Comisii ortodoxe europene formată din câte un reprezentant al fiecărei
Biserici. Această Comisie s-ar putea întruni periodic pentru a analiza
problematica legăturii cu structurile europene, urmând ca un comitet
permanent, format din reprezentanţi ortodocşi permanenţi, la Bruxelles să aibă
responsabilitate de execuţii a problemelor curente. La dezbaterea ortodoxă
asupra problemelor europene să fie cooptată şi Biserica Ortodoxă din Armenia”.
Hot. nr. 942/2000 : Ia act despre vizita Prea Fericitului Hristodoulos, Arhiepiscop
al Atenei şi a toată Elada, în România (20-25 mai 2000). Se recomandă, ca în
colaborare cu instituţiile competente ale Statului român să se alcătuiască o
documentaţie amplă asupra comunităţilor aromâne din Balcani şi, în special, a
celor din Grecia, în vederea acordării, la timpul cuvenit, a unui eventual sprijin
pentru păstrarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi bisericeşti. Se vor
face demersuri pentru ca pe bază de reciprocitate, să se obţină lăcaşuri de cult,
spre folosinţa studenţilor şi a oamenilor de afaceri români la Atena şi Tesalonic.
Hot. nr. ……/2000 : Se ia act, cu aprobare, despre vizita Prea Fericitul Părinte
Patriarh TEOCTIST în Bulgaria, cu prilejul resfinţirii bisericii Sf. Treime a parohiei
Ortodoxe Române din Sofia (17-20 iunie 2000). Să se solicite Patriarhiei Bulgare
acordarea importanţei cuvenite comunităţilor româneşti din Bulgaria în direcţia
păstrării identităţii culturale şi lingvistice a acestora.
Hot. nr. ……/2000 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe
Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, la sfinţirea
Catedralei „Hristos Mântuitorul” din Moscova. Să se studieze documentele
Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Misiunea socială a Bisericii Ruse (cu
referire la viziunea asupra politicii Statului asupra societăţii informatizale,
bioticii, etc.). Viziunea Bisericii Ruse asupra unităţii creştine – atunci când vor fi
făcute publice de către Patriarhia Moscovei – şi să fie prezentate Sfântului Sinod
plenar – într-o sesiune ulterioară – alături de aprecierile teologilor şi specialiştilor
asupra lor. Să se reafirme deschiderea Bisericii noastre pentru continuarea
dialogului cu Patriarhia Moscovei, cu speranţa găsirii unei formule reciproce
acceptabile care să conducă la aplanarea diferendului legat de Mitropolia
Basarabiei.
Hot. nr. 1396/2000 : Ia act de vizita Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului în România.
Hot. nr. 1896/2000 : Ia act de vizita făcută în România de către Sanctitatea Sa
Karekin al II-lea, Patriarh Catolicos Suprem al tuturor armenilor, în perioada 18-
20 septembrie 2000, aceasta contribuind la întărirea relaţiilor tradiţionale
existente între Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Ortodoxe Orientale.
Hot. nr. 2184/2000 : Ia act de vizita făcută în România de Prea Fericirea Sa
Sava, Mitropolit al Varşoviei şi a toată Polonia.
Hot. nr. 3739/2000 : Ia act de vizita efectuată în Polonia de o delegaţie a
Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST,
exprimând bucuria că această vizită a contribuit la promovarea bunelor relaţii
interortodoxe şi ecumenice.
Hot. nr. 122/2001 : Ia act, cu durere, de trecerea la cele veşnice a Prea
Fericitului Diodor I Patriarhul Ierusalimului. Mesajul de condoleanţe adresat de
Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST – Sfântului Sinod al Patriarhiei
Ierusalimului.
Hot. nr. 5147/2000 : Ia act de Scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului prin care informează despre o caterisire în
Patriarhia Ecumenică.
Hot. nr. 5148/2000 : Ia act de Scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului, prin care informează despre o nouă canonizare
în cuprinsul Patriarhiei Ecumenice – Episcopul Platon al Tallinului.
II. Relaţii intercreştine, la nivel înalt, ale Bisericii Ortodoxe Române
Hot. Nr. 1305/1987 : Ia act despre vizita oficială în Austria, efectuată de o
delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh
TEOCTIST . Grija deosebită acordată dezvoltării şi adâncirii relaţiilor Bisericii
Ortodoxe Române cu Biserica Romano -Catolică din Austria şi în special cu
fundaţia „Pro Oriente”.
Hot. Nr. 6901/1987 : Ia act despre vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh
TEOCTIST, în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, făcută Bisericii
Luterane din Suedia (26 septembrie - 3 octombrie 1987). Grija deosebită
dezvoltării şi adâncirii relaţiilor Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Luterană
din Suedia. Să se acorde atenţie deosebită şi pe viitor activităţii reprezentanţilor
Bisericii Ortodoxe Române din cadrul diferitelor dialoguri cu Bisericile
Protestante, cu observarea strictă a învăţăturii de credinţă ortodoxă. Deosebita
grijă acordată promovării, în continuare, a relaţiilor Bisericii noastre cu cele trei
organizaţii creştine internaţionale (C.E.B., C.B.E. şi C.C.P.)
Hot. Nr. 1220/1988 : Ia act despre vizita Reverend Dr. Duncan Shaw,
moderatorul Bisericii Reformate din Scoţia, făcută Bisericii Ortodoxe Române la
invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST.
Hot. Nr. 1848/1989 : Ia act despre întâlnirea Prea Fericitului Părinte Patriarh
TEOCTIST cu Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea cu prilejul vizitei Prea Fericirii Sale
făcute Bisericii Ortodoxe Siriene, în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe
Române.
Hot. Nr. 5458/1997 : Ia act de vizita în România a Eminenţei Sale Karl Gustav
Hammar, Arhiepiscopul de Uppsala şi Primat al Bisericii Luterane a Suediei (24 –
28 octombrie 1997).
Hot. Nr. 5811/1997 : Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, prin care se anunţă întrunirea
delegaţilor ortodocşi în Comisia mixtă internaţională de dialog teologic dintre
Bisericile Ortodoxe şi Biserica Romano-Catolică (Istambul, 4 – 8 decembrie
1997). Biserica Ortodoxă Română este de acord cu această convocare, pentru
care va stabili componenţa delegaţiei.
Hot. Nr. 5811/1997 : Ia act despre participarea la întrunirea comisiei
interortodoxe pentru dialog teologic cu Biserica Romano-Catolică (Istambul 5 – 8
decembrie 1997) şi să se continue în această direcţie de participare, conform
programului deja stabilit.
Hot. Nr. 232/1998 : Ia act despre organizarea în România, în cursul acestui an, a
celei de a VIII-a Întruniri de dialog teologic bilateral dintre Biserica Ortodoxă
Română şi Biserica Evanghelică din Germania. Se aprobă propunerile rezultate
în urma discuţiilor purtate între reprezentanţii Bisericii noastre şi cei ai E.K.D.
privind : locul, data, temele referatelor, etapele premergătoare întrunirii de
dialog. Se aprobă componenţa delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române.
Hot. Nr. ……/1999 : Ia act cu vii mulţumiri adresate Prea Fericitului Părinte
Patriarh TEOCTIST, membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi
celorlalţi colaboratori care au contribuit la buna desfăşurare şi reuşita acestei
vizite istorice a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea în România (7 – 9 mai
1999). Să se reitereze necesitatea continuării dialogului Internaţional Ortodox-
Catolic, Biserica Ortodoxă Română reafirmându-şi disponibilitatea de participare
activă la acest dialog.
Să se publice cuvântările rostite de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST şi de
Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea într-o broşură bilingvă, care să fie trimisă
Bisericilor Ortodoxe surori. Invitaţia primită din partea Bisericii Romano-Catolice
în legătură cu participarea Bisericii Ortodoxe Române la Adunarea specială
pentru Europa a episcopilor catolici (Roma, 1-23 octombrie 1999). Să se ia act
de invitaţia Bisericii Romano-Catolice ca Biserica Ortodoxă Română să
desemneze un delegat frăţesc la Adunarea specială pentru Europa a episcopilor
catolici, urmând ca Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST să decidă asupra
ierarhului care va participa la această întrunire a episcopilor catolici europeni.
Să se ia act de invitaţia adresată de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea Prea
Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, urmând ca Prea Fericirea Sa să decidă
asupra momentului pe care îl consideră oportun pentru efectuarea unei vizite la
Vatican.
Hot. Nr. 4266/1999 : Ia act de propunerea Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea
de a fi organizată o întâlnire pan-creştină în Ţara Sfântă, cu prilejul anului
jubiliar 2000. Se va comunica acordul de principiu al Bisericii noastre pentru
organizarea acestei întruniri, urmând ca, în funcţie de hotărârile Sfintelor
Sinoade ale celorlalte Biserici Ortodoxe surori – să se decidă asupra modalităţii
de concretizare a acestei iniţiative. Se va susţine poziţia Bisericii noastre potrivit
căreia această întrunire ar trebui să reunească pe toţi Întâistătătorii Bisericilor
Ortodoxe.
Hot. Nr. 5256/1999: Ia act de propunerea Universităţii Catolice din Liublin de a
conferi Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST titlul de „Doctor Honoris
Causa” în semn de preţuire a activităţii ecumenice a Prea Fericirii Sale.
Hot. Nr. 144/2000 : Ia act despre vizita făcută la Bucureşti (28-30 ianuarie 2000)
a Eminenţei Sale, Josef Homeyer de Hildesheim, Preşedintele Comisiei
Conferinţelor Episcopale Catolice din Uniunea Europeană.
Hot. Nr. 937/2000 : Aprobă, în principiu, înfiinţarea unei reprezentanţe a Bisericii
Ortodoxe Române pe lângă structurile europene, urmând, ca în funcţie de
posibilităţi, să se delege un reprezentant direct şi permanent al Bisericii
Ortodoxe Române acreditat pe lângă Uniunea Europeană şi Consiliul Europei
(Strasburg), în vederea informării Bisericii noastre în legătură cu hotărârile
forurilor în cauză şi respectiv a susţinerii punctelor de vedere ale Bisericii
Ortodoxe Române în cadrul acţiunilor acestor foruri. Acest delegat să colaboreze
foarte strâns cu reprezentanţii celorlalte Biserici Ortodoxe şi cu cei ai altor
Biserici creştine pe lângă instituţiile europene.
Hot. Nr. 1386/2000 : Ia act de vizita oficială în România a Eminenţei Sale
Cardinal Christoph Schönborn, Arhiepiscopul Vienei – la invitaţia Prea Fericitului
Părinte Patriarh TEOCTIST (5-10 mai 2000). Se vor continua demersurile pe
lângă Arhiepiscopia Romano-Catolică din Viena, astfel, încât prezenţa ortodoxă
română la Viena să fie mai vizibilă şi mai activă, inclusiv prin construirea unui
lăcaş de cult propriu.
III. Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Catolică de rit oriental (greco-
catolică) din ţară.
Hot. Nr. 11/1990: Formularea poziţiei Bisericii Ortodoxe Române faţă de cultele
religioase din România în noul climat de libertate şi renaştere spirituală din ţara
noastră – în special cu Biserica Catolică de rit oriental (Greco-Catolică). În
conformitate cu Decretul F.S.N., din 29 decembrie 1989. Hot. Nr. 7795; nr.
8992/1990 şi nr. 3191/1991: Ia act despre relaţiile de moment cu Biserica fostă
Greco-Catolică.
Hot. Nr. 979/1991: În răspuns la scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe nr.
7/471/1991, privind cedarea unor Biserici către Biserica Catolică Orientală de rit
bizantin, se reiterează poziţia Bisericii Ortodoxe Române în sensul că bisericile
(lăcaşurile de cult) sunt bunuri care aparţin parohiilor şi credincioşilor lor şi
numai aceştia dispun de ele în mod liber.
Hot. Nr. 5348/1991: Ia act despre răspunsurile unor Biserici la Scrisoarea Prea
Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, din 28 iunie 1991, referitoare la ocuparea
locaşurilor de cult prin violenţă de către catolicii de rit bizantin şi la problema
continuării dialogului dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano –
Catolică, în contextul situaţiei create de uniatism.
Hot. Nr. 4013/1992: Ia act despre participarea delegaţiei ortodoxe române la cel
de al 65-lea simpozion ecumenic al Fundaţiei “Pro-Oriente”, cu tema: “Viitoarea
colaborare între greco-catolici şi ortodocşi în România” (Viena – Austria, 9-11
iunie 1992).
Hot. Nr. 275/1994: Ia act despre circulara aşa-zisei “Noua Mişcare Memorandistă
(greco-catolică) către prefecturile şi primăriile din Transilvania”. Se apelează la
Documentul de la Balamand, care este baza relaţiilor propuse atât de Vatican
cât şi de Bisericile Ortodoxe pentru normalizarea relaţiilor dintre Biserica
Ortodoxă şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin (foştii greco-catolici), care
recomandă limpede ca litigiile dintre aceste Biserici să fie rezolvate, prin dialog
şi nu prin apelul la autorităţile civile, ceea ce Biserica Catolică Orientală de rit
bizantin, nu respectă, ci mereu apelează la Guvern, la Parlament, la tribunale.
Hot. Nr. 7539, 7673/1994: Ia act despre iniţiativele legislative de la Senat şi
Camera Deputaţilor, privind situaţia locaşurilor de cult revendicate de Biserica
Catolică Orientală de rit bizantin. Se precizează că trebuie să se ţină seama de
poziţia fiecărei eparhii ortodoxe române faţă de legislaţia respectivă. Se
reafirmă poziţia de deschidere faţă de dialog în cazurile în care comisiile de
dialog locale, vor fi solicitate pentru tratativele dintre părţi privind locaşurile de
cult.
Hot. Nr. 173, 629/1995: În răspuns la Apelul Senatului României privind dialogul
dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică – Orientală de rit bizantin
din România, se precizează că Biserica Ortodoxă Română a fost şi rămâne
deschisă pentru dialog. Sfântul Sinod apreciază şi salută faptul că după cinci ani
de la primele contacte dintre aceste Biserici şi de la repetatele apeluri ale
Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Catolică Orientală de rit bizantin s-a hotărât
să accepte dialogul. Pentru pregătirea atmosferei necesare de dialog sunt
necesare schimbările de atitudine, acte prealabile menite să diminueze şi să
stingă stările de tensiune: renunţarea la acţiunile judecătoreşti deschise de
Biserica fostă Greco-Catolică împotriva unor parohii ortodoxe, la ocuparea prin
abuz a bisericilor, la calomniile din presă, etc. Biserica Ortodoxă Română
socoteşte că actuala legislaţie a ţării (Decretul Lege nr. 126/1990 şi Decretul
Lege nr. 177/1948 – actuala Lege a Cultelor), precum şi rezultatele dialogului
teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică oferă cadrul
dialogului nostru bilateral în România, pentru care Biserica Ortodoxă Română,
încă din anul 1990, şi-a manifestat disponibilitatea înfiinţând comisii locale şi o
comisie centrală, pentru acest dialog pornind de la premize realiste; numărul
credincioşilor, voinţa lor, nevoile pastorale reale, dialogul internaţional.
Hot. Nr. 4754 şi 4840/1995: Ia act despre convorbirile bilaterale ale celor două
Biserici de la Senatul României (22 iunie 1992), cu precizarea că Biserica
Ortodoxă Română rămâne deschisă, în continuare, dialogului, cerându-se
Secretariatului de Stat pentru Culte o situaţie cu numărul preoţilor greco-catolici
şi al parohiilor lor, pentru a avea o bază reală de dialog.
Hot. Nr. 7442/1995: Răspunsul Patriarhiei Române la adresa nr. 344/1995 a
Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor privind propunerea
legislativă pentru completarea şi modificarea Decretului – Lege nr. 126/1990,
referitoare la unele măsuri referitoare la Biserica Unitară cu Roma (Greco-
Catolică).
Hot. Nr. 3156/1996: Ia act despre discuţiile care au avut loc la Palatul Patriarhal
(6 iunie 1996) cu delegaţia Bisericii foste Greco – Catolice. Îşi însuseşte
Hotărârea Sinodului Permanent din 2 iul. 1996 în legătură cu punctele de vedere
exprimate de delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la întrunire. Aprobă
adresarea unei scrisori Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea privind problema
aniversării Uniaţiei în România. Ia act şi adoptă “Documentul de intenţii”,
încheiat în cadrul întâlnirii neoficiale de la Viena (29-30 mai 1996), acceptat de
comun acord de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi ai Bisericii Catolice
Orientale de rit bizantin din România.
Hot. Nr. 849/1997: Ia act, cu regret, că deşi Biserica Ortodoxă Română a făcut
stăruitoare apeluri pentru pregătirea atmosferei de dialog, Biserica Catolică
Orientală de rit bizantin presează, pe diferite căi, pentru a intra în biserici,
activează parohiile ortodoxe în justiţie, continuă denigrările în presă la adresa
Bisericii Ortodoxe Române şi a ierarhilor, precum şi iniţiativele legislative pentru
revendicarea locaşurilor de cult folosindu-se şi conjunctura de după alegeri. Este
de acord cu propunerea Sinodului Mitropolitan din Ardeal şi a membrilor
Sfântului Sinod de a se trece la publicarea în presă a adevărului istoric despre
uniaţie, ca răspuns la atacurile greco-catolice; organizarea unor misiuni în
parohiile expuse prozelitismului sectant şi uniat; publicarea documentului de la
Balamand, cu explicaţiile cuvenite, etc.
Hot. Nr. 2852 şi 3281/1997: Ia act despre proiectul de lege privind utilizarea
unor locaşuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică),
care urmăreşte desfiinţarea articolului din Decretul Lege nr. 126/1990, ce
reglementează situaţia juridică a locaşurilor de cult şi a caselor parohiale,
aparţinând Bisericii Unite cu Roma (greco-catolică) înainte de 1948,
reglementare care se face de către comisii mixte locale, pe calea dialogului,
ţinându-se seama de dorinţa credincioşilor din comunităţile respective. Acest
decret lege a fost considerat constituţional prin Decizia nr.127/1994 a Curţii
Constituţionale, nejustificându-se astfel, un nou proiect de lege. Sfântul Sinod
constatând cu regret şi după apelul Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST la
reconciliere şi unitate din 13-14 februarie 1997, Biserica Catolică Orientală de rit
bizantin continuă şi chiar îşi intensifică metodele de acţionare în judecată a
parohiilor ortodoxe, fie pentru restituirea locaşurilor de cult, fie pentru obţinerea
prin sentinţă judecătorească a dreptului de slujbe alternative. Biserica Ortodoxă
Română îşi menţine propunerea ca o comisie mixtă să rezolve problemele de la
caz la caz. Memoriul Arhiepiscopiei Clujului (nr. 1148/1997) şi memoriul
Protoieriei Beiuş (nr. 201/1997) să fie trimise Ministerului Justiţiei pentru
cercetarea cazurilor semnalate în vederea stabilirii şi restabilirii dreptăţii.
Hot. Nr. 5634/1997: Ia act despre demersurile făcute de Prea Fericitul Părinte
Patriarh TEOCTIST la Senatul României în legătură cu iniţiativa legislativă Boilă –
Turianu denumită “Lege privind utilizarea unor locaşuri de cult de către Biserica
Română Unită cu Roma (greco-catolică); Punctele de vedere exprimate de către
Cancelaria Sfântului Sinod în legătură cu iniţiativa legislativă a Senatorului Ioan
Moisiu intitulată: “ Lege pentru modificarea şi completarea Decretului Lege nr.
126/1990, privind unele măsuri referitoare la Biserica Unită cu Roma (greco-
catolică), aflată spre examinare şi adoptare la Senatul României; Necesitatea ca
demersurile respective să fie reînnoite către forurile legislative respective; Se va
exprima o atitudine categorică şi fermă faţă de modul lipsit de realism local, cu
care forurile legislative tratează problema clerului şi credincioşilor ortodocşi
români din Transilvania; Biserica Ortodoxă Română să fie reprezentată la
ceremonia solemnă în ziua de 19 oct. 1997 închinată comemorării episcopului
Inocenţiu Micu-Klein, când se va prezenta Mesajul omagial al Sfântului Sinod (cu
ocazia aducerii rămăşiţelor sale pământeşti), când în toate bisericile ortodoxe
române din ţară şi de peste hotare, va fi pomenit episcopul Inocenţiu Micu –
Klein, în care scop se va da un comunicat prin organele de presă, radio şi
televiziune.
Hot. Nr. 6200/1997: Aprobă textul scrisorii Sfântului Sinod către Senatul
României care exprimă punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române în
legătură cu „Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea
Decretului Lege Nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica
Română Unită cu Roma (greco-catolică)”.
Hot. Nr. 6374; 6375 şi 6974/1997: Adoptă textul scrisorii Sfântului Sinod către
Senatul României, care exprimă punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române
în legătură cu “Propunerea legislativă pentru abrogarea Hotărârii Consiliului de
Miniştrii nr. 1719/1948”.
Hot. Nr. 2980/1998: Ia act de răspunsul Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin
la sesizarea Sfântului Sinod nr. 727/19 febr. 1998, în legătură cu instituirea
Comisiei Centrale de Dialog, condiţionând participarea de promovarea în
Parlament a “ Legii Boilă”. Se ia act despre trimiterea propunerii de dialog a
Bisericii Ortodoxe Române la Vatican, solicitându-se un observator al Bisericii
Romane Catolice. Se ia act despre acceptarea de către Vatican a propunerii
făcute de Biserica Ortodoxă Română, situaţie de care a fost informat şi I. P. S.
Mitropolit Lucian Mureşan al Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin din ţară.
Se ia act, de asemenea, despre scrisoarea Patriarhiei Române nr. 1374/17
martie 1998, prin care îşi exprimă mâhnirea faţă de ocuparea abuzivă de către
credincioşii greco-catolici a bisericii ortodoxe “Schimbarea la faţă” din Cluj-
Napoca, precum şi despre răspunsul I. P. S. Mitropolit Mureşan (nr. 626/29 mai
1998), prin care anunţă că întregul episcopat al Bisericii Greco-Catolice face
parte din Comisia de dialog cu Biserica Ortodoxă Română şi insistă din nou
pentru aprobarea “Legii Boilă”. Aprobă trimiterea răspunsului la această
scrisoare, prin care se comunică data şi locul pentru dialog cu precizarea poziţiei
Bisericii Ortodoxe Române, potrivit căreia “Legea Boilă” nu este şi nu poate fi
calea de soluţionare a litigiilor patrimoniale existente între Bisericile noastre
surori. Se precizează că cele două răspunsuri vor fi transmise forurilor
legislative, Preşedinţiei şi Secretariatul de Stat pentru Culte. În ce priveşte
problema eventualei vizite a Papei în România, va figura şi ea pe ordinea de zi a
Comisiei de dialog dintre cele două Biserici surori.
Hot. Nr. 728/1998: Ia act despre continuarea atacurilor Bisericii Catolice
Orientale de rit bizantin în presă faţă de Biserica Ortodoxă Română şi ierarhii ei,
precum şi de acţionarea parohiilor ortodoxe în justiţie. Se aprobă trimiterea unei
scrisori către Parlamentul României şi conducătorul Bisericii foste Greco-Catolice
în legătură cu o nouă încercare de a intra în dialog cu această Biserică, care să
aibă la bază Documentul de la Balamand (Liban, 1-24 iunie 1993), Documentul
final şi Declaraţia despre angajarea ecumenică a episcopilor şi conducătorilor
religioşi ai Bisericii Catolice Orientale din Europa (Niragyhaza, Ungaria, 30 iunie
– 6 iulie 1997), Cuvântarea Papei Ioan Paul al II-lea (9 ian. 1998) şi cuvântarea
Mitropolitului Mureşan, şeful Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin.
Hot. 3701/1998: Ia act de stadiul actual al relaţiilor Bisericii Ortodoxe Române
cu Biserica Catolică Orientală de rit bizantin şi aprobă precizările: stabilirea datei
întâlnirii de dialog de către preşedinţii comisiilor celor două Biserici surori, ce va
fi comunicată şi Vaticanului, cu invitaţia de a-şi trimite un observator; Prima
rundă a discuţiilor din cadrul întâlnirii de dialog va avea loc la Bucureşti. Aprobă
comunicatul adoptat de Sfântul Sinod care va fi dat publicităţii: “Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa de lucru din 15 iulie 1998, s-a arătat
receptiv la dorinţa Papei Ioan Paul al II-lea, ca o eventuală vizită a Sa în Româna,
să se desfăşoare în spirit ecumenic. Sfântul Sinod consideră că este necesar ca
această vizită să se desfăşoare într-un climat care să permită înscrierea ei în
istorie ca eveniment major cu adevărat frăţesc, ecumenic, de apropiere şi
cooperare între Biserici. Acesta este motivul pentru care problema unei
asemenea vizite nu poate fi separată de calitatea relaţiilor dintre Biserica
Ortodoxă Română şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin, relaţii care
trebuie ameliorate prin dialog pentru o posibilă vizită papală reuşită. În
perspectiva vizitei Papei în România, vor fi iniţiate consultări neoficiale între
reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi ai Vaticanului în toamna acestui an,
Patriarhia Română va propune Vaticanului instituirea unei comisii mixte,
ortodoxe – romano catolice, pentru pregătirea vizitei papale. În urma acestei
consultări şi a propunerii Comisiei mixte pregătitoare se va emite o scrisoare
oficială de invitaţie a Papei Ioan Paul al II-lea de a vizita România.
Hot. Nr. 4400/1998: Se stabileşte Comisia de dialog a Bisericii Ortodoxe
Române, sub preşedinţia I. P. S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei,
agenda cu problemele ce se vor discuta cu Comisia de Dialog a Bisericii Catolice
Orientale de rit bizantin sub Preşedinţia I. P. S. Mitropolit Lucian Mureşan.
Stabilirea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române pentru consultare cu
reprezentanţii Vaticanului, în vederea unei schimbări de idei legate de o
eventuală vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România.
Hot. Nr. 5366/1998: Ia act despre stadiul discuţiilor dintre comisiile de dialog ale
Bisericii Ortodoxe Române şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin; de
asemenea, despre conţinutul Comunicatului dat publicităţii în urma întrunirii
acestora la Bucureşti ( 28 oct. 1998).
Hot. Nr. 568/1999: Ia act despre lucrările celei de a II-a Întâlniri a Comisiilor de
Dialog (Blaj 28 ian. 1999), ce s-au desfăşurat în acelaşi climat de deschidere,
frăţietate şi sinceritate, ca şi prima întâlnire (Bucureşti 28 oct. 1998). Este de
acord cu hotărârile celor două comisii consemnate în comunicatul comun dat
publicităţii şi cu îndemnul adresat clerului şi credincioşilor celor două Biserici la
împăcare şi înţelegere, precum şi cu data următoarei întâlniri (Mânăstirea
Râmeţ – Jud. Alba 10 mai 1999). În legătură cu eventuala vizită a Papei Ioan Paul
al II-lea se consideră că Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST poate adresa
Papei o invitaţie de a vizita România, în baza relaţiilor ecumenice internaţionale
ale Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Romano-Catolică şi în spiritul
ospitalităţii româneşti ţinând seama şi de recenta scrisoare personală adresată
Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, în care Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul
al II-lea îşi exprimă dorinţa de a vizita România.
Hot. Nr. 595/1999: Se recomandă P. S. Episcop Justinian al Maramureşului şi
Sătmarului de a se respecta şi împlini hotărârile sinodale referitoare la
promovarea dilogului între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică
Orientală de rit bizantin, în cadrul întâlnirii la care va lua parte.
Hot. Nr. …../1999: Ia act despre Comunicatul comisiilor de dialog dintre Biserica
Ortodoxă Română şi Biserica Catolică-Orientală de rit bizantin, formulat la
lucrările ce au avut loc la Mânăstirea Râmeţ, Judeţul Alba (10 iunie 1999).
Revendicările prezentate de partea Bisericii fostă Greco-Catolică vor fi analizate
la nivel de eparhie de către Comisiile locale ale fiecărei eparhii.
Hot. Nr. 5375/1999: Ia act de Comunicatul celor două comisii de dialog şi de
dorinţa comună privind continuarea acestuia. Sfântul Sinod ia act, cu regret, că
în unele localităţi se continuă acţiunile denigratoare şi provocatoare la adresa
Bisericii Ortodoxe Române, despre care se consideră necesar să fie informată şi
Ambasada Română la Vatican şi Nunţiatura Papală la Bucureşti.
Hot. Nr. ……../1999: Ia act despre vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan
Paul al II-lea (7 – 9 mai 1999). Să se exprime speranţa ca atmosfera de frăţietate
între credincioşii ortodocşi şi catolici de ambele rituri, trăită cu ocazia vizitei
Papei în România, va fi continuată şi în cadrul Comisiei mixte de dialog ortodox-
greco-catolic din România, precum şi în viaţa de fiecare zi a comunităţilor
ortodoxe şi catolice de rit oriental din România.
Hot. Nr. ……/1999: Ia act de lucrările Comisiilor de dialog dintre Biserica
Ortodoxă Română şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin (Mânăstirea
Râmeţ, Judeţul Alba 10 mai 1999). Revendicările prezentate de partea greco-
catolică vor fi analizate la nivel de eparhie de către comisiile locale ale fiecărei
eparhii.
S
SALARIZAREA PERSONALULUI BISERICESC
Hot. Nr. 1759; 11102/1990: Reanalizarea problemei rectificării la salarizarea
personalului bisericesc şi obiectivele care s-au ivit la momentul respectiv.
Intervenţia Patriarhiei Române la Preşedinţia României.
Hot. Nr. 3344/1990: Majorarea subvenţiei de la Fondul Central Misionar pentru
salarizarea preoţilor din parohiile cu posibilităţi materiale reduse din eparhie.
Hot. Sinodului Permanent nr. 4829/1991: Să se analizeze de către factorii
economici ai Patriarhiei Române, Legea salarizării promulgată la 8 febr. 1991 şi
în vigoare de la 11 martie 1991 (conf. Art. 11).
Hot. Nr. 5835/1991: Ia act, cu aprobare, despre precizările Consfătuirii
delegaţiilor eparhiale de la Patriarhia Română privind salarizarea personalului
bisericesc prin asimilare cu corpul didactic din învăţământul de stat potrivit
studiilor şi gradelor didactice, la toate nivelurile de învăţământ teologic
(seminarial universitar); personalul clerical de conducere din Administraţia
Patriarhală, ca organ central prin asimilare cu corpul didactic din învăţământul
superior de la stat; personalul pentru activitate de specialitate (administrativ,
secretariat, activităţi – economice etc.) din Administraţia Patriarhală; ca organ
de control, corespunzător fundaţiilor similare din institutele de stat; personalul
clerical de conducere de administraţie, de secretariat, economic, întreţinere,
reparaţii etc., precum şi cel de activitate economică de la centrele eparhiale,
similar cu cel din unităţile de stat cu o majoritate de 35%. Plata salariaţilor
personalului bisericesc se va face în funcţie de posibilităţile financiare ale
fiecărei unitate. În lipsă de fonduri, cu caracter temporar, se va achita salariul
minim prevăzut în statutul de funcţii, iar în mod excepţional, salariul minim pe
ţară, aprobat pentru programul normal de lucru, conf. Legii.
Hot. Nr. 8814 şi 9914/1991: Stadiul demersurilor la organele de stat pentru
salarizarea personalului bisericesc.
Hot. Nr. 1699/1992: Se va constitui o comisie specială pentru stabilirea
modalităţii aplicării Hotărârii Guvernului Român nr. 122/2 martie 1992, privind
unele măsuri legate de salarizarea clerului şi altor categorii de personal al
cultelor.
Hot. Nr. 54/1993: Ia act despre stabilirea salarizării membrilor Sfântului Sinod,
începând cu 1 ian. 1993.
Hot. Nr. 4233/1993: Ia act despre proiectul de lege privind salarizarea clerului şi
a altor categorii de personal al cultelor, prin care cu data de 1 iulie 1993, se
acordă tuturor salariaţilor Bisericii o contribuţie la nivelul salariului minim pe
economie (art. 2, paragraf 3), inclusiv cota de asigurări sociale şi fondul de
şomaj. Se cere pentru salariaţii parohiilor din judeţele Covasna şi Harghita,
contribuţie egală cu salariul integral cuvenit. Să se intervină la Guvern şi la
forurile legitime pentru ca salariaţii Bisericii (în acest cadru nou) să aibă statutul
de funcţionari publici, cu îndatorirea ca, în viitor, Statul să acorde salarizarea
integrală la tot personalul bisericesc. Pentru salarizarea personalului bisericesc
(clerical şi TESA) să rămână în vigoare hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc
şi cea a Sfântului Sinod nr. 1759/1990.
Hot. Nr. 3146/1997: Ia act de sporirea contribuţiilor duble de la Bugetul de Stat
cu 4323 posturi şi a contribuţiilor simple cu 1730 posturi pentru salarizarea
personalului bisericesc, începând cu data de 1 mai 1997; repartizarea posturilor
respective pe seama eparhiilor şi Administraţiei Patriarhale, potrivit propunerilor
făcute de Cancelaria Sfântului Sinod, urmând a beneficia de contribuţiile
respective începând cu data de 1 mai 1997; eparhiile sunt libere să folosească
sau nu posturi cu contribuţie dublă pentru încadrarea de asistenţi sociali când
vor proceda la organizarea asistenţei sociale în eparhie.
Hot. Nr. 3269/1997: Se va interveni la Guvernul Român pentru scutirea de plată
către buget a împrumutului pe salariul integral din fondurile proprii, care sunt
constituite în principal din contribuţia benevolă (donaţie) a credincioşilor.
Hot. Nr. 6031/1997: Să se reia demersurile Patriarhiei Române către Autorităţile
de Stat, cu motivările cuvenite, pentru obţinerea salarizării personalului
bisericesc din fondurile de stat. Despre drepturile salariale ale personalului
bisericesc se va comunica tuturor eparhiilor că acestea au fost stabilite de
Sfântul Sinod prin asimilare cu corpul didactic şi comunicat cu adresa Sfântului
Sinod nr. 5385/1991.
Hot. Nr. 533/1998: Ia act despre propunerea Episcopiei Buzăului (Adresa nr.
4367/1997) de a se lua în studiu problema salarizării personalului bisericesc, în
raport cu salarizarea personalului didactic şi a personalului de cult din instituţiile
bugetare prevăzute în Legea 85/1997. Se aprobă, în acest sens, o comisie de
specialişti de la toate eparhiile, care să studieze sistemul curent de salarizare a
personalului bisericesc şi normele care reglementează sistemul de salarizare, în
raport şi cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, după care
materialul elaborat să fie examinat în plenul Sfântului Sinod.
Hot. Nr. 615 şi 6289/1998: Ia act de solicitarea Arhiepiscopiei de Alba-Iulia
privind examinarea problemei salarizării clerului în lumina prevederilor Legii nr.
154/1998. Se vor continua intervenţiile Patriarhiei Române la Parlamentul
României pentru a se aproba proiectul Legii salarizării clerului de la Bugetul de
Stat. Rămâne în vigoare Hotărârea Sfântului Sinod nr. 6289/1988 prin care s-a
stabilit că prevederile Legii nr. 154/1998, referitor la salarizare, nu au
aplicabilitate în Biserica Ortodoxă Română.
Hot. Nr. 3507/1998: Ia act de proiectul legii amendat de Comisia desemnată de
Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, prevede salarizarea bugetară a clerului
din mediul rural, începând cu 1 sept. 1998 şi a întregului personal clerical,
începând cu 1 ian. 1999; că la Anexa a I-a a legii se prevăd funcţiile din
instituţiile publice cu care se asimilează personalul de conducere, la Anexa II
prin asimilarea cu corpul didactic se prevăd funcţiile clericale; iar la Anexa a III-a
asimilarea personalului de conducere şi a clerului aflat în misiune peste hotare,
cu funcţii diplomatice.
Hot. Nr. 2231/1999: Se desemnează o comisie specială pe toată Patriarhia
Română, care să procedeze la elaborarea de urgenţă a condiţiilor de ocupare a
gradelor profesionale prevăzute în art.3 din Legea salarizării clerului, ţinând
seama de prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, cu prevederile Legii
nr. 154/1998 şi de prevederile H.G. nr. 803/1997 privind stabilirea condiţiilor de
ocupare a gradelor profesionale, de către personalul clerical încadrat în unităţile
bugetare şi care să fie supuse apoi aprobării Prea Fericitului Părinte Patriarh
TEOCTIST.
Hot. Nr. 4115/1999: Se aprobă coborârea limitei de vechime a personalului
clerical debutant de la 5 la 2 ani şi modificarea corespunzătoare a condiţiilor de
ocupare profesională şi a criteriilor de stabilire între limite a salariilor
personalului clerical la gradul definitiv, care vor intra în vigoare, cu data de 1
ianuarie 2000. Este de acord cu aplicarea unui adaos de 0,300 la coeficientul de
multiplicare pentru toate gradele profesionale şi pentru toate posturile clericale
prevăzute în anexa a II-a de la Legea nr. 142/1999, mai puţin la mânăstiri şi
schituri, acest adaos urmând a se plăti din fondurile proprii a unităţilor de cult.
Indemnizaţiile pentru personalul administrativ de conducere prevăzut la Anexa
I/B de la Legea nr. 142/1999, se vor acorda în mod unitar pe întreaga Patriarhie
Română, din fondurile proprii, numai acelora care nu primesc indemnizaţie de la
parohie sau renunţă la aceasta. Este de acord cu menţinerea indemnizaţiilor
pentru preoţii care îndeplinesc oficiul de paroh, mai puţin acelora care
îndeplinesc activităţi în administraţia bisericească, acestea urmând a se acorda
din fondurile proprii ale unităţilor de cult, potrivit propunerilor Comisiei speciale,
comunicate Centrelor eparhiale cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr.
4115/25 august 1999. Este de acord cu aplicarea prevederilor Legii nr.
154/1998, privind încadrarea şi reîncadrarea între limite a celorlalte categorii de
personal din unităţile de cult, altele decât personalul clerical, cu data de 1
noiembrie 1999, responsabilitatea aplicării prevederilor Legii nr. 154/1998,
revenind fiecărui centru eparhial care cunoaşte propriile resurse financiare şi
posibilitatea de a încadra respectivul personal între coeficienţii minim şi maxim.
Aprobă menţinerea, în continuare, a contribuţiilor benevole de cult în favoarea
parohiei, prevăzute la art. 23 lit. g din Statut, acestea urmând a fi destinate
sprijinirii operei filantropice, pentru întreţinerea locaşurilor de cult şi a cimitirelor
parohiale şi pentru sprijinirea salarizării cântăreţilor bisericeşti.
Hot. Nr. 6031/1997: Să se reia demersurile Patriarhiei Române către Autorităţile
de Stat ……… cu motivele cuvenite pentru obţinerea salarizării personalului
bisericesc se va comunica tuturor eparhiilor că acestea au fost stabilite de
Sfântul Sinod prin asimilarea cu corpul didactic şi comunicat cu adresa Sfântului
Sinod nr. 5385/1991;
Hot. Nr. 6001/1999: Ia act despre prevederile Legii 142/1999 privind salarizarea
personalului clerical din afara graniţelor ţării. Numărul de locuri alocat prin lege
nefiind suficient pentru acoperirea nevoilor comunităţilor ortodoxe române din
străinătate, se vor face demersuri la Autoritatea de Stat pentru suplimentarea
numărului personalului clerical, care să beneficieze de prevederile Legii
142/1999, sau se va solicita autorităţilor statului român constituirea unui fond
special la nivelul sumelor alocate celor 52 de posturi, fond care să fie distribuit
conform hotărârilor sinodale nr. 2690/1997 şi nr. 4532/1999, de către Centrele
eparhiale din străinătate şi de către Administraţia Patriarhală.
Hot. Nr. 1001/2000: Se aprobă analiza de recalculare a încadrării la salarizare
din fondurile proprii şi problema indemnizaţiilor personalului de conducere în
Biserica Ortodoxă Română (central patriarhal, eparhial, protopopesc şi parohial).
Hot. Nr.3292/2000: O comisie specială a Patriarhiei Române va analiza şi va
decide asupra beneficiarilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 66/2000 (în completarea
Legii nr. 142/1999) şi modul de distribuire a sumelor virate de la Bugetul de Stat
pentru sprijinul la salarizarea clerului din afara graniţelor ţării.
Hot. Nr. 5078/2000: Să se intervină la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru
a se avea în vedere, ca la repartizarea celor 17.000 contribuţii prevăzute de
Ordonanţa Guvernului nr. 72/2000, să se respecte principiul proporţionalităţii,
numărul de credincioşi, conform recensământului din anul 1992. Centrele
Eparhiale să comunice Cancelariei Sfântului Sinod, până la 25 septembrie 2000,
situaţia posturilor neclericale, care beneficiază în prezent de contribuţie şi a
celor care sunt plătite integral din fonduri proprii, la 30 sept. 2000, urmând ca
după analizarea acestei situaţii să se estimeze numărul de contribuţii care vor
reveni unităţilor de cult din Patriarhia Română. În cazul în care vor rămâne
contribuţii nealocate, să se solicite Secretariatului de Stat pentru Culte ca
acestea să fie redistribuite prioritar unităţilor de cult din zonele defavorizate şi
cu probleme misionare, potrivit solicitărilor ce se vor face de către Centrele
Eparhiale. În legătură cu aplicarea prevederilor Legii nr. 142/1999 este necesar
să se solicite Secretariatului de Stat pentru Culte ca în vederea stabiliri
bugetului pe anul 20001, să fie asigurate fonduri pentru posturile existente,
precum şi fonduri pentru posturile de la parohiile nou înfiinţate sau pentru
candidaţii nou numiţi, potrivit estimărilor rezonabile ce se vor face de către
centrele eparhiale. Aceste estimări se vor comunica la Cancelaria Sfântului
Sinod în vederea unor intervenţii unitare la Secretariatul de Stat pentru Culte.
Hot. Nr. 788/2001: Pentru unitate şi uniformitate în privinţa salarizării
personalului neclerical, Sfântul Sinod aprobă aplicarea prevederilor Ordonanţei
de Urgenţă nr. 24/2000 în cadrul tuturor unităţilor bisericeşti din fiecare eparhie,
cu încadrarea personalului neclerical între limite minime şi maxime; Să se
intervină la Guvernul României, cu solicitarea de a se aproba asigurarea
contribuţiei la salarizarea personalului neclerical la nivelul salariului minim pe
economie de 1.400.000 lei lunar, aprobat prin hotărârea Guvernului Român din
7 febr. 2001.
Hot. Nr. 2135/2001: Apreciază ca judicioase propunerile făcute în cadrul celor
trei runde de discuţii avute între Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia
Română referitoare la posibilitatea găsirii de soluţii pentru amendarea
prevederilor Legii nr.142/1999 şi care să fie transpuse într-un act normativ al
Guvernului României, cu aplicare începând cu 1 iunie 2001.
Se va interveni la Secretariatul de Stat pentru Culte cu propunerile rezultate din
analizare făcută în şedinţa Sfântului Sinod din 4-5 iulie 2001.
Să se menţină în vigoare hotărârea Sfântului Sinod nr.1001/2000, prin care
pentru diferenţiere la salarizare, în raport de funcţiile de secretar eparhial,
inspector eparhial, protopop şi exarh, la salariul de bază lunar prevăzut pentru
funcţiile de vicar administrativ eparhial şi consiliu eparhial, se adaugă un
procent de 10% din fonduri proprii.
Pentru eliminarea diferenţierii la salarizare de la o eparhie la alta, toate Centrele
eparhiale să fie îndatorate a transmite la Cancelaria Sfântului Sinod, pentru
verificare, un tabel nominal, cu întregul personal clerical din eparhie, încadrat
conform Legii nr.142/1999, cu respectarea rubricilor stabilite şi indicate în scris.
Hot. Nr. 2546/2001: Ia act de publicarea în Monitorul Oficial (nr.289/01.06.2001),
a Legii nr.244/16.05.2000, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului României
nr. 72/2000, privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de
cult cu venituri mici sau fără venituri, aparţinând cultelor religioase, potrivit
căreia pentru cele 17.000 de posturi neclericale înscrise în schemele de funcţii
ale unităţilor cultelor religioase se alocă o contribuţie de 1.400.000 lei lunar,
echivalentă cu salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă sumele aferente
pentru plata C.A.S., fond şomaj şi sănătate, prevăzute de lege care se suportă
de la bugetul de stat. Conform înştiinţării Secretariatul de Stat pentru Culte
aplicarea acestei legi se va face cu data de 1 iunie 2001.
În acord cu hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc nr. 2546/2001, aprobă ca
încadrarea personalului neclerical din schemele unităţilor bisericeşti, parohiale şi
mânăstireşti (cântăreţi, îngrijitori, clopotari, paznici), care beneficiază de
contribuţii de la bugetul de stat, să se facă cu data de 1 iunie 2001, şi numai la
nivelul salariului minim pe economie, la care se va adăuga sporul de vechime
aferent, începând astfel aplicarea Ordonanţei nr. 24/2000, privind încadrarea
între limite minime şi maxime, pentru categoriile de personal menţionate în
prezenta hotărâre, urmând ca pentru celelalte categorii de personal neclerical,
prevăzute în nomenclatoarele unităţilor de cult, să se menţină în continuare
aplicarea Hotărârii Sfântului Sinod nr.788/februarie 2001.
Eparhiile sunt îndatorate să trimită Cancelariei Sfântului Sinod pentru verificare,
un tabel cuprinzând încadrarea la salarizare a personalului neclerical pentru a se
putea verifica modul de aplicare a acestei hotărâri, aşa cum s-a cerut pentru
personalul clerical.
Vezi şi: Diaspora
SĂPTĂMÂNA DE LUCRU ÎN
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
Hot. Nr. 2490/1990: Instituirea săptămânii de lucru de cinci zile în Patriarhia
Română, de la 1 aprilie 1990, şi fixarea sărbătorilor bisericeşti în care nu se
lucrează în instituţiile bisericeşti.
SĂRBĂTORIREA A DOUĂ MILENII
DE CREŞTINISM
a. În ţară
Hot. Nr. 4273/1996: Recomandări în legătură cu serbarea a două milenii de
creştinism de către Biserica Ortodoxă Română în anul 2000.
Hot. Nr. 4287/1996: Se ia act despre protocolul de propuneri a P. S. Episcop
Casian al Dunării de Jos, în legătură cu serbarea a două milenii de creştinism de
către Biserica Ortodoxă Română. Se va studia şi completa de către Centrele
eparhiale.
Hot. Nr. 2852/1997: Se fixează o comisie de ierarhi care se va ocupa de
elaborarea programului aniversării a două milenii de viaţă creştină; de
elaborarea unui volum special care, pe baza tematicii pe care o va alcătui, va
reflecta viaţa spirituală în Răsărit, la români, comparativ cu ce a fost în Apus în
această perioadă, urmând ca din tematică să nu lipsească: lucrarea misionară şi
de asistenţă religioasă a Bisericii, lucrarea tineretului şi a asociaţiilor, latinitatea
în viaţa Bisericii şi alte teme. Pe planul local (regiune), eparhiile vor putea
închina un număr special de revistă aniversării celor două milenii de creştinism,
reflectând activitatea Bisericii în zona respectivă în această perioadă.
Hot. Nr. 1201/1998: Se cere Centrelor eparhiale, în special celor restante,
răspunsul la adresele Sfântului Sinod nr. 4287 şi 7374/1997, privind aniversarea
a 2000 de ani de creştinism. Comisia specială desemnată de Sfântul Sinod va
recomanda sarcini concrete ce vor trebui duse la îndeplinire; editarea unui
volum jubiliar, organizarea de manifestări şi comemorări pentru selecţionarea
celor mai bune formaţii corale, care să reprezinte Biserica Ortodoxă Română la
diferite manifestări naţionale şi internaţionale; organizarea unor expoziţii de
icoane pentru selecţionarea celor mai reprezentative în vederea celei jubiliare;
să se intervină la Academia Română şi la Forurile Legiuitoare ale ţării, să
organizeze o sesiune solemnă pentru marcarea celor 2000 de ani de viaţă
creştină.
Hot. Nr. 2815/1999: Se ia act de contractul semnat între Administraţia
Patriarhală şi Firma NAMER LTD, referitor la organizarea de pelerinaje la Locurile
Sfinte, cu prilejul sărbătorilor creştine de anul 2000. Să se informeze necesar şi
exact Centrele eparhiale, asupra organizării acestor pelerinaje la nivel de
parohie.
Hot. Nr. 5272/1999: Se ia act despre principalele acţiuni preconizate pentru anul
jubiliar 2000.
Hot. Nr. 6036/1999: Se aprobă iniţiativa privind realizarea unui fim serial
documentar intitulat “Două milenii de creştinism în România”, recomandându-se
sprijinirea de către Centrele eparhiale a filmărilor ce privesc evenimentele
semnificative în cuprinsul eparhiilor spre a ilustra viaţa religioasă din Biserica
Ortodoxă Română în decursul celor două milenii de creştinism. Costurile pentru
realizarea acestui film jubiliar vor fi suportate din sponsorizări.
b. Peste hotare
Hot. 4840/1997: Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române
la întâlnirea Panortodoxă de la Ierusalim, în vederea pregătirii sărbătoririi a două
mii de ani de la Naşterea Domnului, 20 – 21 mai 1997. Se recomandă
continuarea pregătirii manifestărilor jubiliare atât la nivel local, cât şi pe plan
panortodox şi ecumenic.
Hot. 7002/1997: Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la
întrunirea subcomitetului ………. (Ierusalim 3-4 noiembrie 1997) de la cea de a
doua întâlnire a Comitetului de coordonare pentru manifestările sărbătoreşti din
anul 2000 (29 sept. – 2 oct. 1997). Se recomandă continuarea participării
Bisericii ortodoxe Române la pregătirea acestor manifestări organizate la nivel
panortodox.
Hot. Nr. 7374/1997: Se ia act despre propunerile Patriarhiei Ierusalimului privind
manifestările aniversare dedicate împlinirii a 2000 de ani de creştinism şi
sugestiile privind modul lor de aplicare pe plan interbisericesc. Se transmit
Centrelor eparhiale pentru conformare.
Hot. Nr. 3650/1998: Se ia act despre lucrările celei de a III-a Întruniri a
Comitetului de coordonare şi a subcomitetelor de lucru pentru pregătirea
sărbătoririi a două milenii de la Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos (Tesalonic –
Grecia, 17-21 iunie 1998). Se recomandă Comisiei speciale a Bisericii Ortodoxe
Române, desemnată în acest sens, să analizeze în detaliu procesul verbal al
întrunirii, ca şi proiectul de program al manifestărilor, cu propuneri concrete,
ţinându-se seama de hotărârile precedente ale Sfântului Sinod care recomandau
că manifestările aniversare respective să se facă în duhul smereniei creştine,
specific Ortodoxiei şi în limita resurselor materiale şi umane pe care Biserica
Ortodoxă Română le poate pune la dispoziţie.
SECTARISM ÎN ŢARĂ
1. Secta “Turma Sf. Ilie”
Hot. Nr. 6703/1994: Se aprobă decizia Sinodului Mitropolitan Iaşi din 5 sept.
1994, de condamnare a învăţăturilor eretice şi practicilor greşite ale noului
fenomen sectar, cunoscut sub numele de “Turma Sf. Ilie”. Se face apel către
slujitorii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române să-şi sporească vigilenţa şi
eforturile în păstrarea şi apărarea dreptei credinţe, a vieţii liturgice şi a vieţii
morale ortodoxe.
2. Evanghelizare sectară în ţară
Hot. Nr. 3239/1994: Se aprobă textul de protest al Sinodului Permanent către
Ministerul Învăţământului şi Parlament, privind acţiunile de evanghelizare
desfăşurate în diferite oraşe din ţară de către organizaţia “Proiect internaţional
şcolar”.
SFINŢIREA MARELUI MIR
Hot. Nr. 4021/1988; nr. 342, 1692 şi 3172/1993: Se ia act despre sfinţirea
Marelui Mir la Patriarhia Română (7 august 1988; 15 aprilie 1993).
Hot. Nr. 512/1996: Ia act despre informarea privind necesitatea pregătirii şi
sfinţirii Marelui Mir în anul 1996.
SFÂNTUL ŞI MARELE SINOD PAN ORTODOX
Hot. Nr. ………/1988: Ia act despre vizita în România a delegaţiei Patriarhiei
Ecumenice din Constantinopol (30 aprilie – 2 mai 1988) în vederea pregătirii
celei de a IV-a Conferinţe Panortodoxe Presinodale. Ia act de schimbul de păreri
realizat în cadrul întâlnirii în vederea identificării posibilităţilor de studiere mai
aprofundată a temelor de pe ordinea de zi a acestei conferinţe. Delegaţii
Bisericii Ortodoxe Române vor reexamina – în paralel şi comparativ cu poziţiile
celorlalte Biserici Ortodoxe surori – textele referatelor deja întocmite asupra
celor patru teme (Diaspora Ortodoxă; Autocefalia şi modul ei de proclamare;
Autonomia şi modul ei de proclamare; Dipticele ). Să se înainteze în termen,
textele referatelor întocmite de Patriarhia Română către Secretariatul Comisiei
pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod de la Chambesy – Elveţia. Până la
luarea unei hotărâri de către Sfântul şi Marele Sinod referitor la problema
“Diptice”, Biserica Ortodoxă Română va respecta dipticele stabilit de Patriarhia
Română.
Hot. Nr. 6999/1997: Ia act despre conferinţa I. P. S. Mitropolit Damaskinos al
Elveţiei, la Palatul Patriarhal (10 noiembrie 1997), în legătură cu pregătirea
întrunirii Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox. Se exprimă acordul Bisericii
Ortodoxe Române privind propunerile de program făcute de Înaltul prelat privind
convocarea Comisiei Interortodoxe pregătitoare şi a celei de a IV-a Conferinţă
Panortodoxă Preconciliare în anul 1998. Să se includă în tematica mai largă
privind “contribuţia Bisericilor Ortodoxe locale la realizarea păcii, dreptăţii,
frăţietăţii şi iubirii între popoare, precum şi suprimarea discriminărilor rasiale” şi
a altor probleme de actualitate: prozelitismul, secularizarea, bioetica
(transplantul de organe, fecundarea în vitro, etc). Încheierea dialogului teologic
cu Bisericile Ortodoxe Orientale, să se caute găsirea unei soluţii finale privind
punerea sa în practică. Se va lua în consideraţie evoluţiile din ultimii ani privind
ecumenismul. Să se actualizeze temele “Biserica Ortodoxă şi lumea creştină” şi
“Ortodoxia şi Mişcarea Ecumenică”. Comisia pentru relaţii bisericeşti şi Dialog
Teologic Preconciliar cu Bisericile Ortodoxe surori să analizeze evoluţia de până
acum a procesului de pregătire a convocării Sfântului şi Marelui Sinod
Panortodox, în vederea elaborării unui punct de vedere oficial ce va fi supus
atenţiei şi hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii noastre. Să fie analizată
documentaţia legată de Sfântul şi Marele Sinod Panortodox şi să facă propuneri
pentru etapele viitoare ale procesului de pregătire.
Hot. Nr. 901/1999: Ia act despre lucrările Comisiei Interortodoxe pregătitoare a
Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox (Chambesy, 28 febr. – 6 martie 1999).
SOCIETĂŢILE BIBLICE DIN ROMÂNIA
Hot. Nr. 7311/1990 şi nr. 376/1992: Măsuri şi recomandări privind înfiinţarea
(constituirea) Societăţilor Biblice din România, Biserica Ortodoxă Română fiind
membră fondatoare.
Hot.Nr. 4458/1990: Se ia act despre contacte ale unor delegaţi ai Societăţilor
Biblice Unite cu conducerea Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române (12 –
16 noiembrie 1990).
Hot. Nr. 197/1995: Înfiinţarea Societăţii Biblice Interconfesionale din România,
urmând a fi afiliată la Alianţa Mondială a Societăţilor Biblice Unite (Hot. Nr.
7311/1990) şi constituirea comisiei. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea
acestei Societăţi se trimite tuturor membrilor Sfântului Sinod pentru cunoaştere
şi exprimarea opiniei fiecăruia.
T
TINERETUL ROMÂN
Hot. Nr. 7554/1994: Studierea Protocolului de încheiat între Ministerul
Tineretului şi Sporturilor, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia Română
(Adresa nr. 1798 din 1994), privind colaborarea la o programă de educaţie cu
caracter moral-religios a tineretului.
Hot. 952/1997: Continuarea colaborării Patriarhiei Române, şi în anul 1977, cu
Comitetul Naţional Român U.N.I.C.E.F., în sprijinirea acţiunilor concrete de
ajutorare şi a tineretului, pe linia slujirii aproapelui şi a propovăduirii mesajului
autentic creştin.
Pr. Alexandru Armand Munteanu
Vicarul Administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor
Cuprins
Academia Română
Accesul cultelor la dosarele de securitate
Amendamente (Tipiconal Liturgice)
Asistenţa religioasă în cadrul Bisericii Ortodoxe Române
Asistenţa social caritativă
Asociaţii
Avortul
Biblioteca Sfântului Sinod
Biserica Ortodoxă Stilistă din România
Canonizarea de Sfinţi
Catedrala Eroilor Neamului
Catehizare în Biserică
Cimitirele Bisericii
Cinstirea Sfinţilor
Codul Penal
Colegiile Universitare Pedagogice
Comisia de Pictură Bisericească
Conferinţe preoţeşti şi administrative
Cursuri de îndrumare pastoral-misionară
Data Sfintelor Paşti
Diaspora Bisericii Ortodoxe Române
Evanghelizare contemporană în România
Fenomenul "Noul Ierusalim" de la Pucioasa
Filantropia
Fondul Funciar
Fundaţii
Hirotonirea candidaţilor la Preoţie
Învăţământul teologic şi religios în România
Judecata
Legea Cultelor
Legislaţia Bisericii Ortodoxe Române
Mişcarea Ecumenică
Monahism
Monopolul Bisericii Ortodoxe Române
Monumentele Istorice Bisericeşti
Muzeul Patriarhiei Române
Navetism
Ocrotirea Familiei
Organele centrale deliberative şi executive ale B. O. R.
Organizaţii ale medicilor creştini
Patrimoniu bisericesc românesc
Pensionarea Personalului Bisericii Ortodoxe Române
Personalul bisericesc
Plata pentru consumul energiei electrice şi gazelor naturale
Politică partinică militantă la clerul ortodox român
Prelaţi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române
Presa bisericească
Probleme de bioetică în atenţia Bisericii Ortodoxe Române
Recensământ
Reconstruiri de biserici demolate
Redobândirea bunurilor mobile şi imobile ale B. O. R.
Reînfiinţarea de Eparhii în Biserica Ortodoxă Română
Relaţii interbisericeşti
Salarizarea personalului bisericesc
Săptămâna de lucru în Biserica Ortodoxă Română
Sărbătorirea a două milenii de creştinism
Sectarism în ţară
Sfinţirea Marelui Mir
Sfântul şi Marele Sinod Panortodox
Societăţile Biblice din România
Tineretul Român
~
~
Hotararile Sfantului Sinod
Nr. 410/12 februarie 2004
Hotararea Sfantului Sinod – sedinta de lucru din 10-12 februarie 2004
Cu privire la implicarea clerului in politica, Sfantul Sinod isi innoieste punctele de
vedere si recomandarile din 13-14 februarie 1996 si 23-25 februarie 2000 si, in
lumina acestora, hotaraste:
1. In calitatea sa de cetatean al Patriei si de parinte duhovnicesc al tuturor
enoriasilor sai, indiferent de orientarea lor politica, preotul are libertatea,
binecuvantarea si inda-torirea ca, de pe pozitia si prin mijloacele care-i sunt
specifice, sa participe la viata cetatii, sprijinind activitatile menite sa promoveze
binele obstesc si impotrivindu-se oricaror masuri sau activitati care se dovedesc
a fi in contradictie cu invatatura si mo-rala crestina ortodoxa. Optiunea sa
politica se exprima prin vot.
2. In conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7
Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care
stipuleaza ca printre indeletnicirile incompatibile cu slujirea si demnitatea
clericului se numara si aceea de “a primi asupra sa dregatorii sau indeletniciri
lumesti”, arhiereului, preo-tului, diaconului si monahului ii este interzis sa faca
politica partinica, sa fie membru al unui partid politic, sa participe la campanii
electorale, sa candideze si sa devina membru al parlamentului sau consiliilor
locale, primar, viceprimar sau sa ocupe func-tii in administratia publica centrala
si locala. Cel care va incalca aceste reguli, precum si legamantul depus la
hirotonie, se incadreaza in prevederile art.3, lit. “d” si “e” din Regulamentul de
procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe
Romane, avand de ales intre cariera politica si misiunea preoteasca, pentru
totdeauna, fara drept de revenire in cler. Abaterile de acest fel vor fi judecate in
Consistoriile eparhiale.
3. In acelasi timp, Sfantul Sinod face un calduros apel catre liderii partidelor
politice din Romania sa nu permita recrutarea de membri din randurile clerului si
nici folosirea in scopuri politice a persoanelor, spatiilor, slujbelor si insemnelor
bisericesti. Sfantul Sinod ii asigura ca Biserica – pastrandu-si echidistanta fata
de partide – va continua sa se implice in politica generala a tarii, contribuind –
prin mijloace specifice – la apararea democratiei, a libertatii, a credintei in
Dumnezeu, a independentei si integri-tatii Patriei, respingand orice forma de
totalitarism comunist ateu, precum si orice forma de extremism.
Secretariatul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
COMUNICAT DE PRESA (Nr. 589/ 12 februarie 2004)
In zilele de 10 si 12 februarie 2004, la Resedinta patriarhala, sub presedintia
Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Romane.
Dintre problemele abordate si hotararile luate mentionam:
Sfantul Sinod interzice membrilor clerului ortodox sa faca politica partinica, sa
fie membri ai vreunui partid politic, sa participe la campanii electorale, sa
candideze si sa devina membri ai Parlamentului sau consiliilor locale, primari,
viceprimari sau sa ocupe functii in administratia publica centrala si locala (textul
integral al hotararii Sfantului Sinod il anexam la comunicatul de presa).
Sfantul Sinod nu incurajeaza principiul si practica adoptiilor internationale,
socotind ca Romania nu este atat de saraca incat sa nu-si poata hrani si creste
copiii. Continuandu-si experienta de pana acum, aceea de adoptie a copiilor in
familii de credinciosi si preoti din Romania, Biserica Ortodoxa Romana
binecuvanteaza si sprijina orice initiativa si fapta de acest fel.
Sfantul Sinod a adresat o scrisoare pastorala catre clerul si credinciosii ortodocsi
in legatura cu colecta organizata in toate bisericile si manastirile in Duminica
Ortodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pasti, 29 februarie 2004) pentru Fondul
Central Misionar, destinat lucrarii misionare, sociale si caritative a Bisericii
Ortodoxe Romane.
S-a stabilit desfasurarea in zilele de 15-16 iunie 2004 a sedintei solemne
comune a Sfantului Sinod si Adunarii Nationale Bisericesti, pentru comemorarea
a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a Binecredinciosului Voievod Stefan
cel Mare si Sfant.
Pe agenda de lucru a Sfantului Sinod s-au mai aflat teme referitoare la slujirea
pastoral-misionara, viata monahala si misiunea sociala a Bisericii, invatamantul
teologic si religios in scolile publice, viata comunitatilor ortodoxe romanesti din
jurul granitelor tarii si Diaspora, relatiile externe bisericesti, participari ale unor
membri ai Sfantului Sinod si ale altor teologi ortodocsi romani la intruniri
internationale ortodoxe si ecumenice, alte probleme curente ale vietii
bisericesti.
BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII
AL PATRIARHIEI ROMANE
COMUNICAT DE PRESA (Nr. 4457/12 noiembrie 2003)
In zilele de 11-12 noiembrie 2003, la Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea
Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Romane.
In deschiderea lucrarilor, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a elogiat
personalitatea Parintelui Dumitru Staniloae, caruia ii sunt dedicate, in aceste
zile, mai multe manifestari omagiale, cu prilejul centenarului nasterii. Astazi, 12
noiembrie, membrii Sfantului Sinod au participat la un moment solemn in cadrul
Congresului International de Teologie consacrat celui mai mare teolog ortodox al
secolului XX.
Un alt eveniment solemn in timpul sesiunii l-a constituit prezenta Prea Fericitului
Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei si intregii Albanii, aflat intr-o vizita frateasca in
Romania, in mijlocul membrilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. In
cuvantul de salut, in numele clerului si credinciosilor ortodocsi romani, Prea
Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a exprimat bucuria de a-l intampina pe
intaistatatorul Bisericii Ortodoxe din Albania, teolog de prestigiu al intregii
Ortodoxii, misionar jertfelnic, dedicat reinvierii unei Biserici desfiintata de jure si
de facto de dictatura comunista.
Multumind lui Dumnezeu pentru ajutorul primit in lucrarea de reinviere a
Bisericii Ortodoxe din Albania, Prea Fericitul Anastasios a subliniat rolul aparte al
Bisericii Ortodoxe Romane pentru unitatea lumii crestine, considerand zilele
prezentei sale in Romania drept „o transfuzie reala de spiritualitate”.
Pe agenda de lucru a Sfantului Sinod s-au aflat teme referitoare la slujirea
pastoral-misionara, viata monahala si misiunea sociala a Bisericii, invatamantul
teologic si religios in scolile publice, diferite aspecte privind comunitatile
ortodoxe romanesti din jurul granitelor tarii si Diaspora, relatiile externe
bisericesti, participari ale unor membri ai Sfantului Sinod si ale altor teologi
ortodocsi romani la intruniri internationale ortodoxe si ecumenice, alte probleme
curente ale vietii bisericesti.
Dintre hotararile luate mentionam:
- adoptarea pentru anul viitor a unui program de manifestari dedicate
comemorarii pe plan bisericesc, in tara si strainatate, a 500 de ani de la trecerea
la cele vesnice a domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare si Sfant (1504-2004);
- adoptarea textului Bibliei, editia jubiliara a Sfantului Sinod, ca text oficial al
Bisericii Ortodoxe Romane, pentru a fi folosit in cartile de cult, manuale si alte
scrieri bisericesti, cu precizarea ca diortositorul isi exprima disponibilitatea de a
primi in continuare sugestii si propuneri menite sa imbunatateasca textul;
- extinderea asistentei religioase pentru persoanele cu deficiente de auz la
nivelul fiecarei eparhii a Patriarhiei Romane.
La solicitarea unui mare numar de parinti si profesori, in urma analizei
programei de educatie pentru sanatate in invatamantul public, Sfantul Sinod a
apreciat aspectele pozitive ale acesteia, dar atrage atentia asupra unor
elemente profund daunatoare educatiei tinerilor, in vadita contradictie cu
morala crestina, si cheama factorii responsabili la reconsiderarea acestora, in
consultare cu reprezentantii Bisericii.
In acelasi timp, Sfantul Sinod isi manifesta ingrijorarea fata de pericolul
legalizarii prostitutiei si reitereaza apelul adresat in acest sens Parlamentului
Romaniei de catre Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist in martie 2002٭, cu
scopul constientizarii gravelor consecinte morale, sociale si medicale ale unui
demers legislativ de acest gen.
Avand in vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit caruia pamantul este
creatia lui Dumnezeu, iar pe de alta parte ca proiectul minier al corporatiei
canadiene Rosia Montana Gold Corporation urmeaza sa desfigureze atat
ecologic, cat si uman zona Rosia Montana si, prin extensie, intreaga regiune a
Muntilor Apuseni, luand in considerare faptul ca proiectul minier Rosia Montana
vizeaza stramutarea bisericilor si a cimitirelor din zona, ceea ce este inadmisibil
din punct de vedere al cultului si traditiilor ortodoxe, Sfantul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romane se pronunta impotriva realizarii proiectului Rosia Montana
Gold Corporation si spera ca aceasta zona sa ramana intacta in sfintenia,
puritatea si frumusetea ei.
BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII
AL PATRIARHIEI ROMANE
COMUNICAT DE PRESA (Nr. 2484/2003) In zilele de 18-19 iunie a.c., la Resedinta
patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, s-au
desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
Pe ordinea de zi s-au aflat teme referitoare la slujirea pastoral-misionara, viata
monahala si misiunea sociala a Bisericii, invatamantul teologic si religios in
scolile publice, diferite aspecte privind comunitatile ortodoxe romanesti din jurul
granitelor tarii si Diaspora, relatiile externe bisericesti, participari ale unor
membri ai Sfantului Sinod si ale altor teologi ortodocsi romani la intruniri
internationale ortodoxe si ecumenice, alte probleme curente ale vietii
bisericesti.
Dintre hotararile luate mentionam:
- organizarea unui congres national in luna septembrie cu tema „Mostenirea
teologica a parintelui Dumitru Staniloae si valorificarea ei astazi” in cadrul
manifestarilor dedicate aniversarii a 100 de ani de la nasterea celui mai mare
teolog roman;
- armonizarea planului de invatamant pentru seminariile teologice liceale cu
structura invatamantului obligatoriu de 10 ani;
- includerea scolilor de cantareti bisericesti cu o durata a studiilor de trei ani in
cadrul unitatilor de invatamant de Arte si de Meserii care vor functiona si in
domeniul invatamantului teologic;
- adoptarea unor masuri pentru imbunatatirea calitatii procesului de invatamant
si intarirea disciplinei in scolile teologice;
- extinderea programului umanitar de ajutorare a rromilor, victime ale
holocaustului, desfasurat de un an de zile de catre Biserica Ortodoxa Romana si
Organizatia Internationala pentru Migratiune (OIM) ca urmare a rezultatelor
promitatoare;
- aprobarea unor masuri concrete pentru preintampinarea cazurilor de
indisciplina si a abaterilor de la regulile vietii monahale cu impact negativ
asupra starii generale a monahismului romanesc.
Evaluand stadiul actual al dialogului teologic international ortodoxo - romano-
catolic, Sfantul Sinod reafirma disponibilitatea Bisericii Ortodoxe Romane de a
participa la continuarea acestuia, dar considera necesara realizarea unui
consens intre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica in privinta
implicatiilor ecleziologice ale uniatismului prin care sa se creeze premisele
discutarii, intr-un climat irenic, a temei primatului papal. De asemenea, isi
exprima disponibilitatea de a oferi, atunci cand va fi nevoie, ospitalitate celor
implicati in acest dialog.
COMUNICAT DE PRESA (Nr.1073 / 5 martie 2003) In zilele de 4-5 martie 2003, la
Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist,
s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.
Dintre problemele abordate si hotararile luate mentionam:
- la propunerea Comisiei sinodale pentru canonizarea sfintilor romani, Sfantul
Sinod a aprobat trecerea in randul sfintilor a mitropolitului martir Teodosie al II-
lea de la manastirea Brazi (jud. Vrancea), cu ziua de praznuire la 23 septembrie,
si a cuviosului Vasile de la manastirea Poiana Marului (jud. Buzau), cu ziua de
praznuire la 15 aprilie;
- a primit spre studiu si hotarare referatul Comitetului National de Bioetica al
Bisericii Ortodoxe Romane despre transplantul de organe;
- a propus un amendament la Constitutia Romaniei referitor la promovarea si
garantarea de catre statul roman a valorilor comune europene inspirate
indeosebi din mostenirea spirituala crestina;
- a aprobat infiintarea sectiilor Teologie – Comunicare Sociala si Relatii Publice in
Facultatile de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, Iasi, Craiova si Cluj, precum si
infiintarea sectiilor Teologie didactica-istorie in cadrul Facultatii de Teologie
Ortodoxa din Alba Iulia si Teologie muzica clasica la Facultatea de Teologie
Ortodoxa din Sibiu;
- a aprobat propunerea Facultatii de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul” din
Bucuresti privind organizarea unor manifestari prilejuite de aniversarea anul
acesta a 100 de ani de la nasterea parintelui Dumitru Staniloae, cu
recomandarea catre toate scolile teologice de a organiza conferinte,
simpozioane, colocvii si seminarii dedicate celui mai mare teolog roman;
- a aprobat un plan de actiuni concrete privind prevenirea si combaterea
traficului de persoane la nivel eparhial, realizat cu sprijinul Organizatiei
Internationale pentru Migratie;
- Sfantul Sinod a adresat o scrisoare pastorala catre clerul si credinciosii
ortodocsi in legatura cu colecta organizata in toate bisericile si manastirile in
Duminica Ortodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pasti, 16 martie 2003) pentru
Fondul Central Misionar, destinat lucrarii misionare, sociale si caritative a
Bisericii Ortodoxe Romane.
Au mai fost discutate diferite aspecte privind comunitatile ortodoxe romanesti
din jurul granitelor tarii si Diaspora, participari ale unor membri ai Sfantului
Sinod si ale altor teologi ortodocsi romani la intruniri internationale ortodoxe si
ecumenice si alte probleme curente ale vietii bisericesti interne si externe.
COMUNICAT DE PRESA (Nr. 5421/27 noiembrie 2002) In zilele de 26-27
noiembrie 2002, la Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte
Patriarh Teoctist, s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane.
- Sfantul Sinod a hotarat inceperea la nivelul fiecarei eparhii a unei lucrari de
identificare a persoanelor care au suferit in temnitele comuniste marturisind
credinta ortodoxa, in vederea elaborarii unei carti a marturisitorilor credintei din
secolul XX.
- Urmare analizei rezultatelor celei de-a saptea intalniri a Comisiei Mixte de
Dialog dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Catolica Orientala de Rit
Bizantin (Greco-Catolica) de la Arad, din 1 octombrie a.c., Sfantul Sinod
considera ca dialogul trebuie sa cuprinda si o conlucrare in opera sociala a celor
doua Biserici;
- Vizita delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane conduse de Prea Fericitul Parinte
Patriarh Teoctist la Vatican si in Italia (7-14 octombrie 2002) a fost evaluata ca
un eveniment istoric in contextul relatiilor si dialogului teologic intre Biserica
Ortodoxa Romana si Biserica Romano-Catolica.
- Au mai fost discutate diferite aspecte privind lucrarea pastoral-misionara,
invatamantul teologic superior si predarea religiei in scolile publice, asistenta
sociala, comunitatile ortodoxe romanesti din jurul granitelor tarii si Diaspora,
participari ale unor ierarhi si profesori de teologie la intruniri internationale pan-
ortodoxe si ecumenice.
COMUNICAT DE PRESA (Nr. 1293/14 martie 2002) In zilele 12-13 martie 2002, la
Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist,
s-au desfasurat lucrarile Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Dintre
problemele abordate si hotararile Sfantului Sinod mentionam:
- la propunerea Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, Sfantul Sinod a evaluat
lucrarea pastoral-misionara a clerului Bisericii Ortodoxe Romane, cu scopul
intensificarii acesteia. Apreciind activitatea pastorala si social-caritativa
desfasurata de majoritatea slujitorilor Sfintelor Altare, Sfantul Sinod a discutat si
aprobat totodata si un set de masuri concrete care vizeaza pe cei care
manifesta superficialitate in implinirea misiunii preotesti;
- Sfantul Sinod a adresat o scrisoare pastorala catre clerul si credinciosii
ortodocsi in legatura cu colecta organizata in toate bisericile si manastirile in
Duminica Ortodoxiei 2002 (24 martie) pentru Fondul Central Misionar destinat
lucrarii misionare, sociale si caritative a Bisericii Ortodoxe Romane;
- Sfantul Sinod a aprobat propunerea Arhiepiscopiei Iasilor privind inscrierea in
calendarul Bisericii Ortodoxe Romane (la 22 decembrie) a Sfantului Ierarh de
origine romana Petru Movila, Mitropolitul Kievului, canonizat de Biserica
Ortodoxa Ucrainiana in anul 1996;
- Sfantul Sinod se pronunta ferm impotriva initiativei legislative privind
legalizarea prostitutiei; in acest sens, a fost adresata Parlamentului Romaniei o
scrisoare deschisa;
- au fost analizate cateva masuri privind intensificarea lucrarii caritative a
Bisericii Ortodoxe Romane in societate;
- au fost aprobate mai multe propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii
invatamatului teologic si predarii religiei in scolile publice;
- Sfantul Sinod a validat alegerea de catre Congresul electoral al Arhiepiscopiei
Ortodoxe Romane din America si Canada a Parintelui Arhimandrit Dr. Nicolae
Condrea in scaunul vacant de arhiepiscop al eparhiei mai sus mentionate;
Au mai fost discutate probleme legate de comunitatile ortodoxe romanesti din
jurul granitelor tarii si diaspora, participari ale unor membri ai Sfantului Sinod si
alti ortodocsi romani la intalniri internationale panortodoxe, ecumenice si
interreligioase, alte probleme curente ale vietii bisericesti interne si externe.
BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII AL
PATRIARHIEI ROMANE
Publicat de Lect. Univ. Dr. Iulian Mihai L. CONSTANTINESCU la 12:58
Etichete: LEGISLAŢIE BISERICEASCĂ
Noul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea
Bisericii Ortodoxe Române
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al art. 49 alin. (2) şi
(3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al
cultelor
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
Art. 1 - Se recunoaşte Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii
Ortodoxe Române, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2 - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Decretul nr.
233 din 23 februarie 1949 pentru aprobarea Statutului pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, nepublicat, cu modificările ulterioare.
PRIM MINISTRU
Călin Popescu-Tăriceanu
Contrasemnează
Ministrul Culturii şi Cultelor
Adrian Iorgulescu
ANEXĂ
Statutul
pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
Dispoziţii generale
Art.1 - Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici,
monahi şi mireni, constituiţi canonic în parohii şi mânăstiri din eparhiile
Patriarhiei Române aflate în interiorul şi în afara graniţelor României, care
mărturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, pe temeiul
Sfintei Scripturi şi al Sfintei Tradiţii şi participă la viaţa Bisericii prin aceleaşi
Sfinte Taine, slujbe liturgice şi rânduieli canonice.
Art.2 - (1) Biserica Ortodoxă Română, de origine apostolică, este şi rămâne în
comuniune şi unitate dogmatică, liturgică şi canonică cu Biserica Ortodoxă
universală.
(2) Biserica Ortodoxă Română este autocefală şi unitară în organizarea şi în
lucrarea sa pastorală, misionară şi administrativă.
Art.3 - (1) Biserica Ortodoxă Română are conducere sinodală ierarhică, potrivit
învăţăturii şi canoanelor Bisericii Ortodoxe şi tradiţiei sale istorice.
(2) Biserica Ortodoxă Română se administrează în mod autonom prin organisme
proprii reprezentative, constituite din clerici şi mireni, potrivit Sfintelor Canoane,
dispoziţiilor prezentului Statut şi altor dispoziţii ale autorităţii bisericeşti
competente.
Art.4 - (1) Biserica Ortodoxă Română este autonomă faţă de Stat şi faţă de alte
instituţii.
(2) Biserica Ortodoxă Română stabileşte relaţii de dialog şi cooperare cu Statul
şi cu diferite instituţii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-
culturale, educaţionale şi social-filantropice.
Art.5 - (1) Biserica Ortodoxă Română cuprinde pe creştinii ortodocşi din ţară şi
pe creştinii ortodocşi români din afara graniţelor ţării, precum şi pe cei primiţi
canonic în comunităţile ei.
(2) Biserica Ortodoxă Română este naţională şi majoritară potrivit vechimii
apostolice, tradiţiei, numărului de credincioşi şi contribuţiei sale deosebite la
viaţa şi cultura poporului român. Biserica Ortodoxă Română este Biserica
neamului românesc.
Partea I
Organizarea
Art.6 - (1) Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura
“Patriarhia Română”.
(2) Patriarhia Română cuprinde eparhii (Arhiepiscopii şi Episcopii) grupate în
Mitropolii, precum şi alte unităţi în interiorul sau în afara graniţelor României,
după cum urmează:
A. În interiorul graniţelor României:
I. - Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, cuprinzând:
1. Arhiepiscopia Bucureştilor, cu sediul în municipiul Bucureşti.
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanţa.
3. Arhiepiscopia Târgoviştei, cu sediul în municipiul Târgovişte.
4. Episcopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeş.
5. Episcopia Buzăului şi Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău.
6. Episcopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galaţi.
7. Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul în municipiul Slobozia.
8. Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.
9. Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.
10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.
II. - Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cuprinzând:
11. Arhiepiscopia Iaşilor, cu sediul în municipiul Iaşi.
12. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu sediul în municipiul Suceava.
13. Episcopia Romanului, cu sediul în municipiul Roman.
14. Episcopia Huşilor, cu sediul în municipiul Huşi.
III. - Mitropolia Ardealului, cuprinzând:
15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.
16. Episcopia Covasnei şi Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.
IV. - Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cuprinzând:
17. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-
Napoca.
18. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.
19. Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea.
20. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, cu sediul în
municipiul Baia Mare.
21. Episcopia Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău.
V. - Mitropolia Olteniei, cuprinzând:
22. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.
23. Episcopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.
24. Episcopia Severinului şi Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu
Severin.
25. Episcopia Slatinei, cu sediul în municipiul Slatina.
VI. - Mitropolia Banatului, cuprinzând:
26. Arhiepiscopia Timişoarei, cu sediul în municipiul Timişoara.
27. Episcopia Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi Hunedoarei, cu sediul în
municipiul Arad.
28. Episcopia Caransebeşului, cu sediul în municipiul Caransebeş.
29. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârşeţ.
30. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, cu sediul în Gyula.
VII. Unităţi dependente direct de Patriarhia Română: Vicariatul Ortodox
Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetul Marmaţiei.
B. În afara graniţelor României:
I. Mitropolia Basarabiei, autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor,
cuprinzând:
31. Arhiepiscopia Chişinăului, cu sediul în municipiul Chişinău.
32. Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi.
33. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în
oraşul Cantemir.
34. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea
Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.
II. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale,
cuprinzând:
35. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.
36. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma.
37. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, cu sediul la Madrid.
III. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord,
cuprinzând:
38. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, cu sediul la Nürnberg.
39. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.
IV. (40) Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu sediul la
Chicago.
V. (41) Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, cu sediul la
Melbourne.
VI. Reprezentanţe ale Patriarhiei Române: Aşezămintele Româneşti de la
Locurile Sfinte (Ierusalim, Iordan şi Ierihon), Parohia Ortodoxă Română de la
Sofia (Bulgaria), Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile
europene (Bruxelles).
VII. Unităţile ortodoxe române care păstrează legături spirituale şi culturale cu
Patriarhia Română: Aşezămintele Româneşti din Sfântul Munte Athos (Prodromu,
Lacu şi altele).
Art.7 - (1) Înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea
titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor se fac prin hotărâri ale
Sfântului Sinod ţinând seama de cerinţele pastoral-misionare şi luând în
considerare organizarea administrativ-teritorială a statului.
(2) Titulatura Mitropoliţilor, Arhiepiscopilor şi Episcopilor este cea a Mitropoliei
sau a eparhiei în care păstoresc. Titulatura Episcopilor-vicari patriarhali, a
Episcopilor-vicari şi a Arhiereilor-vicari se stabileşte de Sfântul Sinod, la
propunerea Patriarhului pentru Episcopii-vicari patriarhali şi a Chiriarhului locului
pentru Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari.
(3) Ierarhii eparhioţi din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut şi
cu importanţă pastoral-misionară, administrativă şi cultural-naţională, care s-au
distins printr-o slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii, la
propunerea Patriarhului făcută în consultare cu Sinodul Permanent, pot primi cu
aprobarea Sfântului Sinod ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei
dintre arhiepiscopi şi de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia
păstrându-şi în continuare locul stabilit în dipticele canonic şi administrativ al
Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, Episcopiile vechi pot deveni Arhiepiscopii, pe baza unei motivaţii
temeinice.
(4) Membrii Sfântului Sinod cărora li se acordă ranguri onorifice cu titlu personal
vor fi înscrişi în lista membrilor Sfântului Sinod şi pomeniţi la slujbele religioase
după Mitropoliţii, respectiv, după Arhiepiscopii din ordinea administrativă a
Bisericii Ortodoxe Române.
(5) Succesorii în scaunul arhiepiscopilor şi episcopilor care au primit ranguri
onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.
(6) Hotărârile luate în temeiul prevederilor alin. 1, 2 şi 3 din prezentul articol se
comunică ministerului de resort.
Art.8 - (1) Organizarea canonică şi pastorală a credincioşilor ortodocşi români
din afara graniţelor României se asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române.
(2) Episcopiile, Arhiepiscopiile, Mitropoliile şi alte unităţi bisericeşti din afara
graniţelor ţării sunt organizate şi funcţionează în conformitate cu statutele
proprii, aprobate de Sfântul Sinod, concordante cu Statutul pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.
Capitolul I
Organizarea centrală
Art.9 - În Biserica Ortodoxă Română, la nivel central funcţionează:
I. Organisme centrale deliberative:
A. Sfântul Sinod,
B. Sinodul Permanent,
C. Adunarea Naţională Bisericească.
II. Organisme centrale executive:
A. Patriarhul,
B. Consiliul Naţional Bisericesc,
C. Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.
III. Organisme centrale administrative:
A. Cancelaria Sfântului Sinod,
B. Administraţia Patriarhală.
Dispoziţii comune
Art.10 - (1) Organismele centrale deliberative şi executive bisericeşti sunt
valabil constituite cu prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor lor
şi iau hotărâri, de regulă, cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor
prezenţi.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici şi mireni aleşi se face
de către Adunarea Naţională Bisericească.
(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se
face de către Preşedinte, cu cel puţin 14 zile înainte de data fixată pentru
şedinţă, iar în cazuri excepţionale în cel mai scurt timp posibil.
(4) Deschiderea şi închiderea şedinţelor de lucru ale organismelor centrale
deliberative şi executive se face de către Preşedinte.
(5) Procesul-verbal al fiecărei şedinţe de lucru a organismelor centrale
deliberative şi executive se semnează de Preşedinte şi de Secretarii desemnaţi.
(6) Hotărârile organismelor centrale deliberative şi executive sunt obligatorii
pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.
Secţiunea I
Organisme centrale deliberative
A. Sfântul Sinod
Art.11 - Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe
Române, în toate domeniile ei de activitate.
Art.12 - (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarh şi toţi Mitropoliţii,
Arhiepiscopii, Episcopii eparhioţi, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari şi
Arhiereii-vicari în funcţiune. Ierarhii în funcţie au îndatorirea de a-şi desfăşura
activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod şi
prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retraşi din funcţie au
îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.
(2) Preşedintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, preşedinte
al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Mitropolitul
Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Mitropolitul
Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalţi Mitropoliţi, Arhiepiscopi sau Episcopi în
conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (diptice).
(3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali
desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.
Art.13 - Sfântul Sinod se întruneşte anual în cel puţin două şedinţe de lucru în
perioadele de primăvară şi toamnă, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori
este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni şi în şedinţe solemne.
Art.14 - Atribuţiile Sfântului Sinod sunt:
a. Păstrează unitatea dogmatică, liturgică şi canonică în Biserica Ortodoxă
Română, precum şi comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;
b. Examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic şi pastoral-
misionar, pe care o soluţionează în conformitate cu învăţătura Bisericii Ortodoxe
şi hotărăşte, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericeşti de orice
natură;
c. Hotărăşte cu privire la sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir, potrivit cerinţelor
pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;
d. Hotărăşte în privinţa canonizării sfinţilor şi emite Tomosul de proclamare a
canonizării;
e. Exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de
acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învăţământul
teologic şi religios, la asistenţa socială şi religioasă, la patrimoniul cultural-
naţional, în special cel bisericesc, precum şi în alte domenii de interes bisericesc
şi social;
f. Aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi,
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi
hotărăşte asupra modificării acestuia;
g. Aprobă regulamentele bisericeşti întocmite în conformitate cu prezentul
Statut;
h. Iniţiază şi aprobă acorduri şi parteneriate cu Statul şi cu alte instituţii în
domenii de interes general bisericesc;
i. Exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes
general ale societăţii;
j. Aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi,
înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii
eparhiilor şi Mitropoliilor aparţinătoare Patriarhiei Române;
k. Aprobă statutele eparhiilor, Mitropoliilor şi ale altor unităţi bisericeşti din afara
graniţelor României;
l. Alege, cu voturile a două treimi din totalul membrilor prezenţi, pe Patriarh, şi
cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, pe Mitropoliţii,
Arhiepiscopii şi pe Episcopii eparhioţi pentru eparhiile aparţinătoare Patriarhiei
Române;
m. Alege, cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, pe
Episcopii-vicari patriarhali, pe Episcopii-vicari şi pe Arhiereii-vicari;
n. Emite Gramata pentru întronizarea Patriarhului;
o. Hotărăşte cu privire la retragerea ierarhilor şi stabileşte drepturile acestora;
p. Hotărăşte, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, cu privire
la trimiterea în judecată canonică a acelora dintre membrii săi care sunt învinuiţi
de abateri de la învăţătura şi disciplina Bisericii;
q. Aprobă sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire
şi se pronunţă asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al
Chiriarhului locului;
r. Îndrumă şi supraveghează ca activitatea organismelor deliberative şi
executive de la Episcopii, Arhiepiscopii, Mitropolii şi Patriarhie să se desfăşoare
potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti;
s. Iniţiază şi cultivă relaţii frăţeşti inter-ortodoxe, relaţii de dialog şi cooperare
inter-creştină şi inter-religioasă pe plan naţional şi internaţional;
t. Aprobă normele privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ
teologic preuniversitar şi universitar, precum şi cele privind predarea religiei în
şcolile de stat, particulare şi confesionale. Stabileşte normele privind
învăţământul confesional de toate nivelurile, precum şi programele pentru
catehizarea tinerilor şi adulţilor;
u. Aprobă normele activităţii misionar-pastorale şi pe cele pentru promovarea
vieţii religioase şi morale a clerului;
v. Stabileşte normele activităţii de asistenţă social-filantropică pentru întreaga
Biserică Ortodoxă Română şi aprobă măsurile pentru organizarea asistenţei
religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii şi pentru bătrâni,
aşezăminte sociale destinate persoanelor defavorizate etc.;
w. Hotărăşte înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor
bisericeşti cu caracter naţional care sunt constituite şi conduse de către Biserica
Ortodoxă Română; acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru
înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor ortodoxe din
Patriarhia Româna care au conducere proprie şi activează în eparhiile acesteia.
x. Iniţiază, autorizează şi supraveghează traducerea, diortosirea, editarea şi
difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea şi răspândirea cărţilor de cult, a calendarului
bisericesc, a manualelor de teologie şi a manualelor de religie; supraveghează
din punct de vedere dogmatic, liturgic şi canonic, lucrările de arhitectură,
pictură, sculptură şi alte forme de artă bisericească ortodoxă şi ia măsurile
cuvenite în caz de abateri;
y. Aprobă anual modul de constituire şi de repartizare a Fondului Central
Misionar; instituie fonduri speciale şi stabileşte modul de constituire şi destinaţia
acestora;
z. Interpretează, în formă definitivă şi obligatorie, pentru toate organismele
bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare.
Art.15 - (1) Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce
urmează a se supune deliberării, Sfântul Sinod alege, dintre membrii săi, patru
Comisii sinodale.
(2) Fiecare Comisie este prezidată de un Mitropolit şi are un raportor. Ceilalţi
mitropoliţi sunt co-preşedinţi ai Comisiilor în care sunt repartizaţi de Sfântul
Sinod.
(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:
a. Comisia Pastorală, Monahală şi Socială,
b. Comisia Teologică, Liturgică şi Didactică,
c. Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină,
d. Comisia pentru Comunităţi Externe, Relaţii inter-ortodoxe, inter-creştine şi
inter-religioase.
(4) Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două
sau mai multe Comisii.
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul
Sinod decide instituirea unor sub-comisii speciale afiliate uneia din cele patru
Comisii. Din sub-comisii pot face parte şi ierarhi din alte comisii şi pot fi cooptaţi
profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialişti în domeniul abordat,
după modelul Sub-comisiei pentru canonizarea sfinţilor români.
Art.16 - Sfântul Sinod poate invita în Comisiile sale, pentru consultare, profesori
de teologie, clerici, monahi, mireni, specialişti în domenii abordate.
B. Sinodul Permanent
Art.17 - (1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care
funcţionează în timpul dintre şedinţele Sfântului Sinod, când importanţa unor
probleme impune examinarea lor fără întârziere.
(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarh şi toţi Mitropoliţii în funcţie de la
eparhiile din ţară şi din afara graniţelor României. Din Sinodul Permanent fac
parte şi alţi trei ierarhi eparhioţi (1 Arhiepiscop şi 2 Episcopi) desemnaţi anual
de Sfântul Sinod.
(3) Preşedintele Sinodului Permanent este Patriarhul. În lipsa Patriarhului,
şedinţele Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevăzută la art.12,
alin. 2 din prezentul Statut.
(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de către
Preşedintele său, ori de câte ori este nevoie.
(5) Secretarul Sfântului Sinod este şi Secretarul Sinodului Permanent.
(6) Sinodul Permanent ia hotărâri valabile prin consens sau cu votul a jumătate
plus unu dintre membrii prezenţi.
(7) Dispoziţiile art.16 din prezentul Statut se aplică şi cu privire la şedinţele
Sinodului Permanent.
Art.18 - (1) Sinodul Permanent exercită, în timpul dintre şedinţele Sfântului
Sinod, atribuţiile acestuia prevăzute la art.14, lit. e, i, r, t şi x.
(2) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului sau a membrilor săi,
examinează şi formulează propuneri privind probleme ce urmează a fi aduse în
dezbaterea Sfântului Sinod.
(3) Sinodul Permanent exercită orice alte atribuţii ce i se dau de către Sfântul
Sinod sau prin Statut şi regulamente.
(4) Sinodul Permanent aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod, pentru ratificare,
hotărârile luate în timpul dintre şedinţele acestuia.
C. Adunarea Naţională Bisericească
Art.19 - Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al
Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele administrative, sociale, culturale,
economice şi patrimoniale.
Art.20 - (1) Adunarea Naţională Bisericească este alcătuită din câte trei
reprezentanţi ai fiecărei eparhii, un cleric şi doi mireni, delegaţi de Adunările
Eparhiale, pe termen de patru ani. Ei pot fi delegaţi pentru cel mult două
mandate.
(2) Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti.
(3) Preşedintele Adunării Naţionale Bisericeşti este Patriarhul. În lipsa
Patriarhului, şedinţele sunt prezidate în ordinea prevăzută în art.12, alin. 2 din
prezentul Statut.
(4) Hotărârile Adunării Naţionale Bisericeşti devin executorii după ratificarea lor
de către Sfântul Sinod.
Art.21 - Adunarea Naţională Bisericească se întruneşte o dată pe an în şedinţă
de lucru, iar, în caz de necesitate, ori de câte ori este nevoie. Adunarea
Naţională Bisericească se întruneşte şi în şedinţe solemne.
Art.22 - Atribuţiile Adunării Naţionale Bisericeşti sunt:
a. Susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;
b. Avizează regulamente de aplicare ale prezentului Statut cu privire la domenii
de activitate date în competenţa sa de către Sfântul Sinod;
c. La propunerea Patriarhului, alege pe membrii Consiliului Naţional Bisericesc;
d. Adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-
filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;
e. Stabileşte mijloacele de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale
bisericeşti;
f. Examinează şi aprobă Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc,
privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română şi hotărăşte cu privire la
măsurile ce trebuie luate pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti;
g. Aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al
Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române şi al instituţiilor centrale bisericeşti;
h. Aprobă bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi al instituţiilor centrale bisericeşti;
i. Aprobă măsuri unitare privind administrarea bunurilor mobile şi imobile, aflate
în proprietatea sau folosinţa unităţilor de cult din întreaga Biserică Ortodoxă
Română, precum şi a celor fundaţionale;
j. Aprobă proiecte sociale, culturale, educaţionale şi comunicaţionale;
k. Stabileşte mijloacele de ajutorare a românilor din afara graniţelor României;
l. Exercită orice alte atribuţii care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele
bisericeşti sau de către Sfântul Sinod.
Art.23 - (1) Pentru studierea problemelor şi formularea propunerilor ce urmează
a fi supuse deliberării, Adunarea alege, la începutul fiecărui mandat de patru
ani, dintre membrii ei clerici şi mireni, cinci Comisii de lucru permanente, care
au câte un preşedinte, vice-preşedinte şi raportor desemnaţi de plen, la
propunerea Preşedintelui. Comisiile Adunării Naţionale Bisericeşti sunt:
a. Comisia administrativ-juridică şi de validare,
b. Comisia socială şi pentru comunicaţii media,
c. Comisia culturală şi educaţională,
d. Comisia economică, bugetară şi de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericeşti),
e. Comisia pentru românii ortodocşi de peste hotare.
(2) La lucrările Comisiei pentru românii ortodocşi de peste hotare pot fi invitaţi şi
reprezentanţi clerici şi mireni ai eparhiilor ortodoxe române de peste hotare,
când ordinea de zi impune acest lucru.
(3) La convocarea Preşedintelui, Comisiile Adunării Naţionale Bisericeşti se pot
întruni şi între şedinţele acesteia, potrivit cerinţelor.
Secţiunea a II-a
Organisme centrale executive
A. Patriarhul
Art.24 - Patriarhul este Întâistătătorul între Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi
Preşedintele organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti.
Art.25 - (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucureştilor
şi Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei.
(2) Titulatura sa este: “Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte (N), Arhiepiscopul
Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei
Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României”.
(3) In conformitate cu Sfintele Canoane, cu tradiţia panortodoxă şi cu practica
Bisericii Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul este pomenit de
către Mitropoliţi, Mitropoliţii sunt pomeniţi de către ierarhii sufragani, iar
Arhiepiscopii şi Episcopii sunt pomeniţi de către preoţii slujitori.
(4) Patriarhul poartă ca însemne distinctive: o cruce şi două engolpioane, haine
de culoare albă: reverendă şi rasă, culion şi camilafcă având cruce.
(5) Patriarhul exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele
Canoane, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.
Art.26 - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuţii:
a. Convoacă şi prezidează organismele centrale deliberative şi executive
bisericeşti şi veghează pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;
b. Dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru
pregătirea şi sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir la Patriarhia Română;
c. Reprezintă Patriarhia Română în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi
locale, în justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi împuterniciţi;
d. Reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relaţiile cu celelalte Biserici Ortodoxe
surori, personal sau prin delegaţi;
e. Reprezintă, personal sau prin delegaţi, Biserica Ortodoxă Română în relaţiile
cu celelalte Biserici creştine, organizaţii inter-creştine, organizaţii religioase şi
inter-religioase, din ţară şi de peste hotare;
f. Adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu
încuviinţarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;
g. Vizitează frăţeşte pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, în eparhiile lor;
h. Se îngrijeşte de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea
eparhiilor vacante;
i. Prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea Mitropoliţilor ortodocşi români din
ţară şi din afara graniţelor;
j. Hirotoneşte împreună cu alţi ierarhi şi întronizează pe mitropoliţi;
k. Emite Gramata pentru întronizarea Mitropoliţilor din ţară şi din afara
graniţelor;
l. Numeşte locţiitori de Mitropoliţi în cazul vacanţei scaunelor mitropolitane;
m. Sfătuieşte frăţeşte pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din ţară şi din afara
graniţelor şi conciliază eventuale neînţelegeri dintre aceştia;
n. Examinează, în Sinodul Permanent, plângerile împotriva ierarhilor, iar
rezultatul îl aduce la cunoştinţa Sfântului Sinod;
o. În consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidaţi de
Episcop-vicar patriarhal şi prezidează alegerea acestora;
p. Numeşte, menţine şi revocă într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Naţional
Bisericesc personalul de conducere, precum şi celelalte categorii de personal
clerical şi neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administraţia
Patriarhală, de la Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi
de la celelalte instituţii centrale bisericeşti;
q. Confirmă şi dizolvă, prin Decizie Patriarhală, Adunările Eparhiale;
r. Exercită dreptul de devoluţiune în mitropolii pentru restabilirea ordinii
canonice şi administrative;
s. Conform tradiţiei ortodoxe are dreptul de a înfiinţa stavropighii patriarhale şi a
le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie
Patriarhală, aducând la cunoştinţa Chiriarhului locului acestea;
t. Exercită orice alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul
Statut, de regulamentele bisericeşti sau încredinţate de Sfântul Sinod.
Art.27 - Pentru desfăşurarea activităţii curente, la dispoziţia Patriarhului se află
Cabinetul Patriarhului, coordonat de un consilier patriarhal, cu personalul
corespunzător şi serviciile aferente: Secretariat, Registratură, Arhivă, Bibliotecă
etc.
B. Consiliul Naţional Bisericesc
Art.28 - Consiliul Naţional Bisericesc este organism central executiv al Sfântului
Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti.
Art.29 - (1) Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte la convocarea
Preşedintelui, cel puţin de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul Naţional Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naţionale
Bisericeşti, câte un cleric şi câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din
ţară, desemnaţi pe o perioada de patru ani si pentru cel mult două mandate.
(3) Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsă
locţiitorul său, conform prevederilor art.12, alin. 2 din prezentul Statut. Membrii
Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului.
(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului Naţional
Bisericesc, cu vot deliberativ.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorul general
bisericesc sunt membri permanenţi ai Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot
consultativ.
(6) Consiliul Naţional Bisericesc ia hotărâri valabile prin consens sau cu votul a
jumătate plus unu dintre membrii prezenţi.
(7) Secretar al şedinţelor este consilierul coordonator de la Cabinetul Patriarhal,
iar în lipsa acestuia unul din consilierii patriarhali desemnat de Patriarh.
Art.30 - Consiliul Naţional Bisericesc exercită în timpul dintre şedinţele Adunării
Naţionale Bisericeşti atribuţiile acesteia prevăzute în art.22, lit. a, d şi e, precum
şi următoarele atribuţii:
a. Întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe
Române;
b. Întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al
Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti;
c. Întocmeşte bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte instituţii centrale
bisericeşti;
d. Aprobă planul de activitate al Editurii, Tipografiei şi Atelierelor Institutului
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;
e. Hotărăşte asupra modului de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale
Administraţiei Patriarhale, ale Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, ale celorlalte instituţii centrale bisericeşti şi ale fundaţiilor
bisericeşti centrale;
f. Hotărăşte asupra transmiterii cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra
bunurilor imobile ale Patriarhiei (vânzare sau schimb), precum şi asupra grevării
cu sarcini sau afectării de servituţi a bunurilor Patriarhiei, cu excepţia bunurilor
sacre care sunt inalienabile, cu respectarea prevederilor statutare,
regulamentare bisericeşti şi legale;
g. Exercită orice atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin
hotărâri ale Sfântului Sinod, Sinodului Permanent şi Adunării Naţionale
Bisericeşti.
C. Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc
Art.31 - (1) Între şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc funcţionează
Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, ca organism central executiv.
(2) Ea se compune din Patriarh, ca preşedinte, Episcopii-vicari patriarhali,
Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorul general
bisericesc, ca membri şi ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenţi.
(3) Din încredinţarea Patriarhului, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc
poate fi prezidată de unul din Episcopii-vicari patriarhali. În această situaţie,
procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Patriarhului. Hotărârile devin
executorii numai după confirmarea lor în scris, de către Patriarh.
Art.32 - Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, prezidată de Patriarh,
exercită atribuţiile Consiliului Naţional Bisericesc, cu excepţia celor prevăzute la
art.30, lit.f, în perioada dintre şedinţele sale, precum şi următoarele
competenţe:
a. Examinează orice problemă bisericească, misionar-pastorală, culturală,
socială, administrativ-gospodărească, economic-financiară etc. din cadrul
instituţiilor centrale bisericeşti ce urmează a face obiectul dezbaterilor
organismelor centrale deliberative şi executive şi face propuneri statutare;
b. Examinează şi definitivează dările de seamă anuale asupra activităţii
instituţiilor centrale bisericeşti;
c. Prezintă spre definitivare contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-
contabil al instituţiilor centrale bisericeşti;
d. Prezintă spre definitivare proiectul bugetului general anual al instituţiilor
centrale bisericeşti;
e. Întocmeşte planurile anuale ale activităţii instituţiilor centrale bisericeşti;
f. Analizează şi face propuneri Consiliului Naţional Bisericesc privind modul de
administrare a bunurilor mobile şi imobile ale instituţiilor centrale bisericeşti şi
ale fundaţiilor bisericeşti centrale;
g. Administrează Fondul Central Misionar în limita bugetului aprobat de Sfântul
Sinod şi prezintă anual, acestuia, contul de execuţie bugetară;
h. Administrează fondurile special instituite la nivelul Administraţiei Patriarhale
potrivit destinaţiei lor şi în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul
Sinod despre situaţia acestora;
i. Aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului Administraţiei Patriarhale, al
Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte
instituţii centrale bisericeşti;
j. Face demersuri pe lângă autorităţile publice centrale şi locale şi pe lângă alte
instituţii, pentru obţinerea de sprijin destinat activităţilor interne şi
internaţionale organizate de Patriarhia Română prin instituţiile centrale
bisericeşti, precum şi pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de
stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unităţilor de cult
din interiorul sau din afara graniţelor României;
k. Hotărăşte asupra acceptării donaţiilor, legatelor, sponsorizărilor şi cumpărării
de bunuri în favoarea Patriarhiei Române pentru instituţiile sale centrale.
Art.33 - (1) Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc se întruneşte la
convocarea Preşedintelui, ori de câte ori este nevoie.
(2) Consilierul coordonator al Cabinetului Patriarhal sau, în absenţa acestuia,
unul dintre ceilalţi consilieri patriarhali, desemnat de Preşedinte, întocmeşte
procesul-verbal al şedinţelor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.
Art.34 - Hotărârile Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sunt aduse la
îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod şi de sectoarele celorlalte instituţii
centrale bisericeşti.
Secţiunea a III-a
Organisme centrale administrative
Art.35 - (1) În exercitarea atribuţiilor sale executive de Preşedinte al
organismelor centrale bisericeşti deliberative şi executive şi Întâistătător al
Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul este ajutat de:
A. Cancelaria Sfântului Sinod,
B. Administraţia Patriarhală.
(2) Din încredinţarea Patriarhului, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele
Administraţiei Patriarhale şi celelalte instituţii centrale bisericeşti sunt
coordonate de Episcopii-vicari patriarhali sau de către un delegat al Patriarhului.
(3) Episcopii-vicari patriarhali se aleg de către Sfântul Sinod în conformitate cu
prevederile art.131 din prezentul Statut şi sunt asimilaţi în drepturile de
pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioţi.
(4) Episcopii-vicari patriarhali îndeplinesc atribuţiunile delegate lor, prin Decizie,
de către Patriarh.
A. Cancelaria Sfântului Sinod
Art.36 - (1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al
Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunării Naţionale Bisericeşti, al
Patriarhului, al Consiliului Naţional Bisericesc şi al Permanenţei acestuia.
(2) Secretarul Sfântului Sinod, prin Decizie Patriarhală, coordonează Cancelaria
Sfântului Sinod având colaboratori pe Vicarul administrativ patriarhal şi
consilierul patriarhal de resort.
(3) Vicarul administrativ patriarhal împreună cu consilierul patriarhal din
Cancelaria Sfântului Sinod, sub conducerea Episcopului-Vicar Patriarhal,
pregătesc lucrările pentru convocarea organismelor centrale deliberative şi
executive bisericeşti şi cele care se supun examinării acestora.
(4) Cancelaria Sfântului Sinod elaborează, păstrează şi pregăteşte pentru
publicarea în Revista “Biserica Ortodoxă Română”, procesele-verbale ale
şedinţelor de lucru ale organismelor centrale bisericeşti, comunică centrelor
eparhiale hotărârile acestora şi ţine evidenţa modului de aducere a lor la
îndeplinire, cu excepţia celor care sunt date în competenţa Sectoarelor
Administraţiei Patriarhale prevăzute la art.37 din prezentul Statut sau altor
instituţii centrale bisericeşti.
(5) Elaborează corespondenţa organismelor centrale bisericeşti şi a
Preşedintelui acestora cu autorităţile publice centrale în probleme care privesc
viaţa religioasă din Biserica Ortodoxă Română.
(6) Întocmeşte şi supune aprobării Deciziile Patriarhale de atribuţii ale
personalului de conducere din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod şi de la
celelalte instituţii centrale bisericeşti.
(7) Centralizează datele referitoare la domeniile vieţii religioase din Patriarhia
Română pentru evidenţă şi publicare în presa bisericească.
(8) Cancelaria Sfântului Sinod este păstrătoarea sigiliului Sfântului Sinod.
(9) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, ca organism central administrativ,
Cancelaria Sfântului Sinod are următoarele servicii: Oficiul canonico-juridic,
Secretariat, registratură şi arhivă, Personal-resurse umane, Biblioteca Sfântului
Sinod şi altele, a căror activitate este organizată de Vicarul administrativ
patriarhal.
B. Administraţia Patriarhală
Art.37 - (1) Administraţia Patriarhală, ca organism central administrativ, are în
atribuţiile sale studierea şi întocmirea referatelor privitoare la problemele
bisericeşti de competenţa organismelor centrale deliberative şi executive, prin
următoarele sectoare administrative de specialitate:
a. Sectorul teologic-educaţional,
b. Sectorul social-filantropic,
c. Sectorul economic-financiar (cu următoarele servicii: Contabilitate, Tehnic,
Comisia de Pictură Bisericească),
d. Sectorul patrimoniu cultural,
e. Sectorul patrimoniu imobiliar,
f. Sectorul relaţii bisericeşti şi inter-religioase,
g. Sectorul comunităţi externe,
h. Sectorul comunicaţii şi relaţii publice,
i. Corpul de inspecţie şi control (audit).
(2) Prin hotărâri ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc pot lua fiinţă şi
alte sectoare şi servicii în cadrul Administraţiei Patriarhale.
(3) Prin Decizie Patriarhală, Episcopii-vicari patriarhali coordonează sectoarele
Administraţiei Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort
sau pe inspectorii de specialitate.
(4) Prin sectoarele administrative de specialitate şi prin serviciile aferente,
Administraţia Patriarhală studiază problemele bisericeşti specifice acestora care
intră în competenţa organismelor centrale deliberative şi executive, comunică
centrelor eparhiale hotărârile acestora şi ţine evidenţa modului de aducere a lor
la îndeplinire.
Art.38 - (1) Corpul de inspecţie şi control are în componenţa sa:
a. Un inspector general bisericesc, cu atribuţii generale de control şi referent la
Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină a Sfântului Sinod pentru cererile
de iertare în cazurile de caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile
eparhiale;
b. Inspectori pentru instituţiile de învăţământ universitar şi preuniversitar
teologic (Facultăţi de teologie, Seminarii teologice liceale şi Şcoli de cântăreţi
bisericeşti);
c. Inspectori pentru controlul financiar şi gestionar (audit), dintre care unul cu
pregătire juridică.
(2) Membrii Corpului de inspecţie şi control (audit) îşi desfăşoară activitatea din
dispoziţia Patriarhului, potrivit atribuţiilor prevăzute de Statut, de regulamentele
bisericeşti şi de legislaţia în vigoare.
Art.39 - (1) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorii
patriarhali se numesc şi se revocă, în condiţiile art.26, lit. p din prezentul Statut,
dintre preoţii doctori, absolvenţi de masterat, licenţiaţi în teologie sau în alte
specializări, cu activităţi şi aptitudini deosebite, fără impedimente juridic-
canonice. Clericii din instituţiile centrale bisericeşti pot fi numiţi slujitori la
parohii direct (fără concurs) de către Patriarh.
(2) Vicarului administrativ patriarhal, consilierilor patriarhali şi inspectorilor
patriarhali li se fixează, prin Decizie a Patriarhului, sfera de activitate şi
atribuţiile în cadrul Sectoarelor pe care le coordonează, ca membri ai
Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sau ca invitaţi.
(3) Vicarul administrativ patriarhal şi consilierii patriarhali participă la şedinţele
organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti, cu vot consultativ, iar
la şedinţele Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot deliberativ.
Capitolul al II-lea
Organizarea locală
Art.40 - (1) Unităţile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizată ca
Patriarhie, sunt:
a. Parohia,
b. Mânăstirea,
c. Protopopiatul (Protoieria),
d. Vicariatul,
e. Eparhia (Arhiepiscopia şi Episcopia),
f. Mitropolia.
(2) Fiecare din unităţile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiile
prezentului Statut, are dreptul de a se conduce şi de a se administra autonom
faţă de altă parte componentă de acelaşi rang şi de a participa, prin
reprezentanţii săi aleşi, clerici şi mireni - în cazul parohiilor şi eparhiilor, la
lucrările unităţilor componente superioare.
(3) Modul de constituire şi funcţionare a unităţilor componente şi a organismelor
locale de acelaşi grad este identic pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.
Despre personalitatea juridică
Art.41 - (1) Patriarhia, Mitropolia, Arhiepiscopia, Episcopia, Vicariatul,
Protopopiatul (Protoieria), Mânăstirea şi Parohia sunt persoane juridice de drept
privat si utilitate publică, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul
Statut.
(2) Aceste persoane juridice au dreptul la două coduri unice de înregistrare
fiscală, atât pentru activitatea non profit cât şi pentru cea economică.
Art.42 - Înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor componente ale Bisericii Ortodoxe
Române se comunică pentru evidenţă ministerului de resort.
Secţiunea I
A. Parohia
Art.43 - Parohia este comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici şi mireni, situată
pe un anume teritoriu şi subordonată Centrului eparhial din punct de vedere
canonic, juridic, administrativ şi patrimonial, condusă de un preot paroh numit
de Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective.
Art.44 - Înfiinţarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale şi desfiinţarea de
parohii se aprobă de către Consiliul Eparhial, ţinând seamă de cerinţele
misionare şi pastorale din teritoriu.
Art.45 - Credincioşii parohiei au drepturi ca: de a beneficia de asistenţă
religioasă, de a alege şi a fi aleşi în organismele parohiale, de a beneficia de
ajutor filantropic, după posibilităţi; şi îndatoriri ca: de a susţine, întări şi mărturisi
credinţa Bisericii Ortodoxe; de a vieţui potrivit învăţăturii de credinţă ortodoxă;
de a participa la sfintele slujbe; de a se împărtăşi cu Sfintele Taine; de a împlini
faptele milei creştine; de a întreţine şi a ajuta biserica şi pe slujitorii ei.
Art.46 - (1) Comunitatea credincioşilor care nu poate susţine cu mijloace proprii
o parohie, prin hotărârea Permanenţei Consiliului Eparhial, se poate alătura la o
comunitate vecină, împreună cu care formează parohia. În acest caz,
comunitatea care se alătură poartă denumirea de filie, iar membrii săi au
aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de parohie, ca şi cei din comunitatea la care se
alătură.
(2) Prin hotărâre a Permanenţei Consiliului Eparhial, parohiile cu posibilităţi
economice ajută parohiile sărace şi cu număr mic de credincioşi.
Art.47 - (1) În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, ţinând cont de condiţiile
misionar-pastorale şi de numărul de credincioşi, de posibilităţile materiale, ca şi
de situarea lor în mediul urban şi rural, parohiile sunt de trei categorii, pe baza
unor criterii stabilite de consiliile eparhiale.
(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aprobă de Permanenţa Consiliul
Eparhial, în baza raportului cuprinzând datele statistice oficiale (număr de
credincioşi, condiţii materiale, zonă geografică, medie de vârstă etc.).
Art.48 - (1) Pe durata activităţii lor în parohie, preoţii şi diaconii sunt datori a
locui în parohie, în case parohiale, acolo unde acestea există, sau în case
închiriate, şi au dreptul de folosinţă gratuită a unei anumite suprafeţe de teren,
proprietatea parohiei, aprobată de Centrul eparhial.
(2) Pentru asigurarea unei prezenţe stabile a preotului (preoţilor) în parohie,
acolo unde nu se află casă parohială, aceasta va fi construită, iar dacă nu sunt
condiţii pentru construire, Consiliul Parohial va lua măsuri pentru achiziţionarea
unei case existente sau pentru plata chiriei locuinţei preotului, până când se va
construi casă parohială nouă.
(3) La parohiile şi bisericile noi, Consiliile Parohiale, sub îndrumarea Centrului
eparhial, vor prevedea în buget, vor iniţia şi susţine construirea de case
parohiale destinate ca locuinţă slujitorilor Sfântului Altar.
B. Parohul
Art.49 - (1) Preotul paroh, ca delegat al Chiriarhului, este păstorul sufletesc al
credincioşilor dintr-o parohie, iar în activitatea administrativă este conducătorul
administraţiei parohiale şi preşedinte al Adunării Parohiale, al Consiliului Parohial
şi al Comitetului Parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de Chiriarh într-o şedinţă
a Permanenţei Consiliului Eparhial, având în vedere calitatea activităţii
desfăşurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se
poate încredinţa de către Chiriarh şi celorlalţi preoţi slujitori, într-o şedinţă a
Permanenţei Consiliului Eparhial.
Art.50 - În cadrul întreitei slujiri preoţeşti: învăţătorească, sfinţitoare şi pastoral-
misionară, parohul exercită următoarele atribuţii:
a. Săvârşeşte Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti în duminici, sărbători şi în
alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învăţătură; săvârşeşte Sfinte
Taine şi ierurgii; catehizează copii, tineri şi adulţi conform îndrumărilor Centrului
eparhial şi asigură accesul zilnic în locaşul de cult, conform programului afişat la
intrarea în biserică;
b. Aduce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului Statut, ale regulamentelor
bisericeşti şi ale organismelor bisericeşti centrale, în ceea ce priveşte parohia;
c. Aduce la îndeplinire hotărârile organismelor eparhiale şi dispoziţiile autorităţii
superioare bisericeşti (Protopop, Episcop sau Arhiepiscop) referitoare la viaţa
parohială;
d. Întocmeşte şi aduce la îndeplinire prevederile programului anual al
activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice şi administrativ-gospodăreşti
ale parohiei, încunoştiinţând Centrul eparhial şi pe credincioşi de rezultatele
acţiunilor întreprinse în acest sens.
e. Cu aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, reprezintă parohia în justiţie, în
faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi. În aceeaşi
măsură, clericii din parohii, în virtutea jurământului de ascultare (subordonare)
faţă de Chiriarh depus la hirotonie şi, respectiv, monahii, în virtutea votului
monahal al ascultării, pot să compară în faţa instanţelor judecătoreşti numai cu
aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal;
f. Convoacă şi prezidează Adunarea Parohială, Consiliul Parohial şi Comitetul
Parohial;
g. Aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Parohiale şi ale Consiliului Parohial;
h. Ţine registrul cu evidenţa tuturor parohienilor;
i. Ţine la zi evidenţa botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor din parohie în
registrele speciale (mitricale) şi emite certificate de botez şi de cununie;
j. Administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Adunării
Parohiale şi ale Consiliului Parohial şi controlează modul de administrare a
bunurilor instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale bisericeşti din
parohie;
k. Întocmeşte şi ţine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natură,
biblioteca, precum şi arhiva parohiei. Deţine sigiliul parohiei pe durata oficiului
de paroh.
Art.51 - (1) Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulţi preoţi
şi diaconi slujitori numiţi de Chiriarh într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului
Eparhial. Numărul slujitorilor la parohie se stabileşte în funcţie de cerinţele
misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei.
(2) Parohul, preoţii şi diaconii slujitori, precum şi personalul bisericesc neclerical,
sunt datori să locuiască în parohie.
Art.52 - (1) La parohiile cu mai mulţi preoţi slujitori, aceştia sunt egali în
drepturile şi îndatoririle sacramentale, învăţătoreşti şi pastoral-misionare. Dintre
aceştia, celor mai harnici şi conştiincioşi li se poate încredinţa, de către Chiriarh,
oficiul de paroh, pentru intensificarea activităţii parohiale.
(2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat şi
aprobat de Chiriarh, pe baza raportului întocmit de către delegaţii Centrului
eparhial.
(3) Preoţii şi diaconii, personalul didactic din învăţământul teologic şi cel care
predă religia, studenţii în teologie, precum şi dascălii (cateheţii) care au absolvit
Şcoala de cântăreţi bisericeşti au îndatorirea pastorală şi misionară de a face
catehizare în parohiile la care slujesc sau în care locuiesc, în acord cu preotul
paroh, conform normelor stabilite de către Sfântul Sinod şi Centrele eparhiale.
(4) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti au drepturile şi îndatoririle prevăzute
de Sfintele Canoane, prezentul Statut, regulamentele bisericeşti şi hotărârile
Centrului eparhial.
Art.53 - (1) Mai multe parohii (10 - 15) din cadrul unui Protopopiat se constituie
într-un Cerc Misionar pentru desfăşurarea de activităţi bisericeşti, misionar-
pastorale, culturale şi sociale.
(2) Chiriarhul deleagă pe unul din preoţi drept coordonator al Cercului Misionar.
C. Adunarea Parohială
Art.54 - (1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea Parohială.
(2) Adunarea Parohială este compusă din credincioşii majori ai parohiei, bărbaţi
şi femei, care mărturisesc prin credinţa, faptele şi ţinuta lor morală, ataşamentul
faţă de Biserica Ortodoxă, de învăţătura ei de credinţă şi de instituţiile ei.
(3) Preşedintele Adunării Parohiale este preotul paroh, iar în lipsa acestuia,
preotul delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o altă parohie
învecinată. În cazul în care la Adunare ia parte şi protopopul sau un preot
delegat de către Centrul eparhial, acesta prezidează şedinţa.
(4) Preoţii şi diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum şi preoţii pensionari
care au domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai
Adunării Parohiale.
Art.55 - (1) Adunarea Parohială exercită următoarele atribuţii:
a. Alege membrii Consiliului Parohial şi pe cei ai Comitetului Parohial;
b. Aprobă raportul de activitate al Consiliului Parohial;
c. Aprobă raportul de activitate al Comitetului Parohial;
d. Aprobă bugetul anual al parohiei;
e. Ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi întreţinerea bisericii,
a casei parohiale şi a altor clădiri ale parohiei;
f. Hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-
filantropic şi stabileşte normele pentru completarea resurselor financiare
necesare parohiei;
g. La propunerea Consiliului Parohial fixează cuantumul contribuţiilor benevole
de cult, potrivit nevoilor parohiei;
h. Examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor activităţilor
parohiei;
i. Aprobă anual contul de execuţie şi bilanţul financiar-contabil al parohiei;
j. Face propuneri spre aprobare Consiliului Eparhial, cu privire la transmiterea cu
orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra bunurilor imobile parohiale
(vânzare, cumpărare, închiriere, schimb etc.), precum şi asupra grevării cu
sarcini sau afectării de servituţi a bunurilor parohiale, cu excepţia bunurilor
sacre, care nu pot fi înstrăinate;
k. Aprobă măsuri pentru administrarea proprietăţilor mobile şi imobile ale
parohiei, supraveghind buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale, social-
filantropice şi fundaţionale;
(2) Hotărârile Adunării Parohiale cu privire la atribuţiile arătate sub lit. d, e, i şi j
devin valabile numai după verificarea şi aprobarea lor de către Consiliul
Eparhial.
Art.56 - (1) Adunarea Parohială se întruneşte în şedinţă ordinară o dată pe an şi
anume în primul trimestru al anului, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori
este nevoie.
(2) Adunarea Parohială este convocată de preşedinte, cu cel puţin o săptămână
înainte de data fixată pentru întrunire, înştiinţând despre aceasta pe Protopop.
În caz de neputinţă sau rea voinţă a parohului, Adunarea Parohială este
convocată şi prezidată de Protopop, din încredinţarea Chiriarhului.
(3) Convocarea va cuprinde locul, data şi ora Adunării, precum şi problemele ce
se vor discuta, va fi citită de preotul paroh în biserică, îndată după terminarea
Sfintei Liturghii şi va fi afişată la uşa bisericii.
Art.57 - (1) Adunarea Parohială este valabil constituită în prezenţa preotului
paroh sau a preotului delegat de către Centrul eparhial şi a cel puţin o zecime
din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor Adunării.
(2) Dacă la data fixată pentru Adunare nu se întruneşte numărul necesar de
membri, Adunarea are loc, fără vreo altă convocare, în duminica următoare, în
acelaşi loc şi la aceeaşi oră, când Adunarea este valabil constituită cu numărul
de membri prezenţi, dintre care nu pot lipsi două treimi dintre membrii
Consiliului Parohial.
Art.58 - (1) Adunarea Parohială ia hotărâri valabile cu votul a jumătate plus unu
dintre membrii prezenţi.
(2) Lucrările şi hotărârile Adunării Parohiale se consemnează într-un registru de
procese-verbale ale şedinţelor Adunării.
(3) Împotriva hotărârilor Adunării Parohiale se pot face contestaţii la Permanenţa
Consiliului Eparhial numai de către membrii Adunării Parohiale înscrişi în listă şi
prezenţi la şedinţa Adunării Parohiale care a adoptat hotărârea contestată.
(4) Contestaţiile se depun în termen de 14 zile lucrătoare de la data şedinţei, la
Protopopiat, care le va înregistra şi înainta, odată cu avizul acestuia,
Permanenţei Consiliului Eparhial.
D. Consiliul Parohial
Art.59 - (1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunării Parohiale.
Adunarea Parohială este cea care alege din sânul ei pe membrii Consiliului
Parohial - în număr de 7, 9 sau 12 membri - în funcţie de categoria parohiei,
precum şi 2-4 membri supleanţi.
(2) Membrii Consiliului Parohial şi supleanţii, persoane majore, se aleg pe
termen de patru ani, activează benevol şi pot fi realeşi.
(3) Membrii aceleiaşi familii, precum şi rudeniile spirituale (naşii şi finii) nu pot fi
în acelaşi timp membri ai Consiliului Parohial.
(4) Sunt membri de drept în Consiliul Parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh
ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi slujitori activi ai parohiei, precum şi
primul cântăreţ (cantor, dascăl) al bisericii parohiale.
Art.60 - Pentru activitate potrivnică Bisericii, membrii Consiliului Parohial pot fi
revocaţi de Permanenţa Consiliului Eparhial, la cererea motivată a parohului,
avizată de Protopop, sau în urma constatării de către autoritatea superioară
bisericească. Membrii revocaţi nu pot fi realeşi timp de cinci ani în Consiliul
parohial.
Art.61 - (1) În afara atribuţiilor prevăzute la art.55, lit. a, b, c, d, e, i şi j, Consiliul
Parohial exercită toate atribuţiile Adunării Parohiale, când aceasta nu este
întrunită, precum şi următoarele atribuţii:
a. Desemnează dintre membri Adunării Parohiale un delegat pentru alegerea
membrilor mireni ai Adunării Eparhiale, din circumscripţia respectivă;
b. Întocmeşte bugetul parohial şi urmăreşte modul de chivernisire al acestuia;
c. Întocmeşte raportul privind contul de execuţie şi bilanţul financiar-contabil al
parohiei;
d. Elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului Parohial, pe care îl
prezintă spre aprobare Adunării Parohiale;
e. Desemnează doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului Parohial;
f. Primeşte şi verifică justificarea financiară anuală a gestiunii Comitetului
Parohial;
g. Aprobă propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu veşminte,
icoane, obiecte şi cărţi de cult, cele necesare pentru serviciul religios şi a
instituţiilor parohiale (culturale, sociale, fundaţionale), precum şi alocarea
fondurilor corespunzătoare;
h. Veghează ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumânări, calendare,
obiecte şi cărţi de cult, precum şi tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă
numai de la Centrul eparhial, pentru susţinerea activităţilor misionare ale
eparhiei respective;
i. Unde sunt mai mulţi slujitori ai altarului, încredinţează, cu proces-verbal,
pangarul unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii răspunderi
materiale şi gestionare de către acesta.
(2) Hotărârile în legătură cu prevederile de la alin.1, lit. a, e şi i ale prezentului
articol se comunică Protopopului, pentru aprobare.
Art.62 - (1) Consiliul Parohial se întruneşte lunar sau cel puţin o dată pe
trimestru.
(2) Convocarea o face preotul paroh cu minimum o săptămână înainte de data
întrunirii, cu prezentarea problemelor ce se află pe ordinea de zi.
(3) Consiliul Parohial este legal constituit cu prezenţa a trei pătrimi dintre
membrii săi şi ia hotărâri valabile cu votul a două treimi dintre membrii prezenţi.
(4) Lucrările şi hotărârile Consiliului Parohial se consemnează într-un registru de
procese-verbale ale şedinţelor Consiliului.
(5) Hotărârile Consiliului Parohial sunt valabile pentru toţi credincioşii parohiei.
(6) Eventualele contestaţii împotriva hotărârilor Consiliului se pot face în cel
mult 14 zile la Protopop, care este dator să le înainteze, cu avizul său,
Permanenţei Consiliului Eparhial, în termen de cel mult 5 zile.
Art.63 - Consiliul Parohial deleagă unul sau doi membri care, în calitate de
epitropi, sprijină parohul în administrarea corectă şi eficientă a bunurilor
parohiale. Numele epitropilor se comunică Protopopiatului pentru aprobare într-
o şedinţă de lucru a acestuia.
E. Administrarea bunurilor parohiale
Art.64 - (1) Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile
împreună cu Consiliul Parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi răspunde
canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc în faţa acestuia, iar pentru
administrarea şi gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti, răspunde în faţa
instanţelor civile, în baza legislaţiei civile şi penale.
(2) Când unele atribuţii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon
slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art.61, lit. i din prezentul Statut,
acesta răspunde canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc, civil şi penal
pentru gestionarea bunurilor încredinţate.
(3) Aprobarea anuală a gestiunii nu-l exonerează de răspundere pe paroh, pe
preotul sau diaconul gestionar, pentru neregulile descoperite ulterior.
Art.65 - Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are următoarele
îndatoriri:
a. Să administreze corect bunurile mobile şi imobile ale parohiei, instituţiilor
culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi fondurile parohiale pe baza
registrelor de evidenţă financiar-contabilă, de gestiune şi inventar;
b. Să ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor şi a documentelor de
valoare ale parohiei;
c. Să ţină registrul de venituri şi cheltuieli;
d. Să prezinte Consiliului Parohial, la sfârşitul anului, un raport asupra veniturilor
şi cheltuielilor bisericeşti, culturale, sociale şi fundaţionale;
e. Să se îngrijească, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropii, de luarea
măsurilor pentru întreţinerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti
parohiale, ale instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale, a casei
parohiale, a curţii şi cimitirului parohial, precum şi a altor bunuri bisericeşti
parohiale; să construiască sau să cumpere o casă parohială acolo unde nu
există;
f. Să se îngrijească, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropii, de
înscrierea în evidenţele parohiale şi ale autorităţilor centrale şi locale
competente a bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, de buna administrare a
acestora, precum şi de întocmirea şi buna păstrare a actelor de proprietate
potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, a hotărârilor organelor
bisericeşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate
a bunurilor parohiei se păstrează la Protopopiat şi la Centrul eparhial;
g. Să încaseze sumele cuvenite parohiei potrivit hotărârilor Adunării Parohiale şi
să facă, la timp, plăţile curente.
F. Comitetul Parohial
Art.66 - (1) Comitetul Parohial este organismul bisericesc parohial care
funcţionează sub preşedinţia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului
Parohial sunt aleşi de Adunarea Parohială. Comitetul Parohial are un număr
dublu de membri faţă de cel al Consiliului Parohial.
(2) Comitetul Parohial este alcătuit din persoane majore ale comunităţii
parohiale, pe principiul voluntariatului.
(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh ajutat de un Birou de Conducere
compus din: coordonator de programe, secretar şi casier.
(4) Comitetul Parohial are prevederi şi evidenţă gestionară proprie în cadrul
bugetului parohial pentru activităţile desfăşurate utilizând, sub controlul
preotului paroh, acelaşi cont bancar şi face justificarea financiară anuală faţă de
Consiliul Parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului Parohial sunt
desemnaţi doi cenzori de către Consiliul Parohial.
(5) Revocarea membrilor Comitetului Parohial se face potrivit procedurii
prevăzute pentru membrii Consiliului Parohial, la art.60 din prezentul Statut.
Art.67 - (1) Comitetul Parohial are cinci servicii, fiecare fiind condus de un
coordonator numit de către Biroul de Conducere.
(2) Serviciile Comitetului Parohial au următoarele atribuţii:
a. Serviciul social:
1. Cooperează permanent cu asistenţii sociali ai parohiei, Protopopiatului şi
Centrului eparhial;
2. Cooptează în Comitetul Parohial, pentru colaborare, pe asistentul social sau
lucrătorul social de la primăria locală, sau, după caz, îl invită la şedinţele
Comitetului;
3. Colaborează cu unităţile medicale şi sprijină diferite programe de sănătate;
4. Se ocupă cu ajutorarea săracilor, orfanilor, văduvelor şi a vârstnicilor;
5. Sprijină integrarea socială a deţinuţilor eliberaţi din penitenciare;
6. Sprijină reinserţia socială a tinerilor instituţionalizaţi care, după împlinirea
vârstei de 18 ani, au părăsit centrele de plasament;
7. Cooperează cu organizaţii neguvernamentale în condiţiile legislaţiei
bisericeşti în vigoare;
8. Sprijină programul de asistenţă maternală şi adopţiile naţionale;
9. Promovează şi susţine programe social-filantropice ale parohiei; sprijină şi
întreţine cantina socială a parohiei;
10. Cooperează în permanenţă cu preoţii misionari din sistemul de sănătate,
penitenciare şi armată, azile, orfelinate etc.;
11. Cu acordul autorităţii bisericeşti superioare, colectează ajutoare în situaţii de
urgenţă şi sprijină constituirea unui fond financiar pentru astfel de situaţii;
12. Sprijină programele de prevenire şi eradicare a violenţei în familie, de
combatere a traficului de fiinţe umane, a drogurilor şi altele, precum şi
acordarea asistenţei spirituale şi materiale familiilor din care părinţii au plecat la
muncă sau studii în străinătate ori au emigrat definitiv.
b. Serviciul misionar:
1. Cooperează cu alte parohii, cu mânăstiri şi cu duhovnici din zonă;
2. Promovează difuzarea şi citirea Sfintei Scripturi şi a cărţilor duhovniceşti, cu
recomandarea preotului paroh;
3. Îl sprijină pe preotul paroh în organizarea unor activităţi misionare, pentru o
mai bună cunoaştere, păstrare şi consolidare a credinţei ortodoxe;
4. Ajută la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovniceşti şi a altor
manifestări religioase şi sprijină achiziţionarea de material audio-vizual cu
caracter religios;
5. Organizează vizite misionare în spitale, în penitenciare, în centre pentru
ocrotirea copiilor şi a vârstnicilor şi în familii aflate în dificultate;
6. Menţine, în permanenţă, legătura cu asociaţiile bisericeşti ortodoxe de pe
teritoriul parohiei şi al eparhiei;
7. Identifică şi sprijină persoanele indecise şi oscilante din punct de vedere
religios, pentru întărirea lor în credinţă şi participarea la viaţa Bisericii;
8. Ajută Consiliul Parohial la colectarea Fondului Central Misionar, Fondului
Filantropia şi a unor fonduri speciale în situaţii de urgenţă.
c. Serviciul cultural:
1. Iniţiază şi sprijină achiziţionarea şi distribuirea cărţilor de cult, icoane,
cruciuliţe şi cărţi de zidire sufletească pentru credincioşi şi pentru biblioteca
parohială;
2. Încurajează în comunitate citirea cărţilor şi a revistelor din biblioteca
parohială, audierea programelor radiofonice ortodoxe şi vizionarea programelor
ortodoxe de televiziune;
3. Împreună cu profesorii de religie, încurajează participarea elevilor la Sfinta
Liturghie şi la alte slujbe bisericeşti, precum şi la activităţi cultural-educative
care promovează credinţa creştină ortodoxă;
4. Sprijină înfiinţarea de capele sau paraclise în şcolile din cuprinsul parohiei;
5. Organizează festivităţi legate de marile sărbători bisericeşti şi naţionale
menţionate în calendarul bisericesc anual;
6. Susţine cântarea omofonă şi a corului bisericii;
7. Organizează acţiuni privind păstrarea şi promovarea tradiţiilor, a folclorului şi
a specificului cultural local şi naţional;
8. Înfiinţează şi acordă burse de studiu şi ajutoare pentru elevii merituoşi şi
pentru cei din familii cu posibilităţi materiale modeste;
9. Organizează, cu sprijinul profesorilor şi donatorilor, meditaţii gratuite pentru
elevii săraci din parohie;
10. Antrenează intelectualii din parohie în activităţi de promovare a credinţei
ortodoxe şi a culturii româneşti.
d. Serviciul pentru tineret:
1. Promovează cartea religioasă în rândul tinerilor şi încurajează publicarea unei
foi parohiale;
2. Invită personalităţi culturale pentru conferinţe adresate tinerilor;
3. Organizează întâlniri cu tineri, la care sunt invitaţi ierarhi, preoţi, profesori de
Teologie;
4. Acordă premii în cărţi elevilor merituoşi din comunitate, proveniţi din instituţii
de ocrotire socială sau din familii şi medii sociale defavorizate;
5. Sprijină pe preotul paroh în aducerea la îndeplinire a deciziilor Sfântului Sinod
sau ale Chiriarhului locului în probleme de educaţie a tineretului şcolar de toate
vârstele;
6. Organizează pelerinaje, excursii şi tabere de tineret cu caracter creştin.
e. Serviciul administrativ-gospodăresc:
1. Se îngrijeşte de înzestrarea şi înfrumuseţarea bisericii, precum şi de cimitirul
parohial;
2. Se îngrijeşte de întreţinerea monumentelor Eroilor şi a troiţelor de pe teritoriul
parohiei;
3. Are grijă de întreţinerea curţii bisericii, a spaţiilor verzi şi a incintei (casă
parohială, casa de prăznuire, clopotniţă, capelă, muzeu etc.).
Art.68 - Parohiile pot colabora cu filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti
constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea Chiriarhului.
Secţiunea a II-a
A. Protopopiatul (Protoieria)
Art.69 - (1) Protopopiatul (Protoieria) este o unitate bisericească administrativă
care cuprinde mai multe parohii arondate de pe teritoriul aceleiaşi eparhii.
(2) Înfiinţarea, desfiinţarea, delimitarea şi schimbarea întinderii teritoriale a
protopopiatelor se aprobă de Adunarea Eparhială, la propunerea Consiliului
Eparhial, ţinând seama de cerinţele misionar-pastorale locale, precum şi de
situarea parohiilor şi filiilor dintr-o zonă geografică.
(3) Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativă proprie în cadrul căreia
funcţionează personal clerical şi neclerical aferent competenţelor date prin
Statut şi regulamentele bisericeşti.
(4) Personalul administrativ clerical şi neclerical din cancelaria protopopiatului
se numeşte de Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial, pe
baza unei liste de mai mulţi candidaţi intervievaţi în prealabil la Centrul eparhial.
B. Protopopul (Protoiereul)
Art.70 - (1) Protopopul (Protoiereul) este preotul conducător al protopopiatului şi
al cancelariei administrative a protopopiatului, în numele Chiriarhului.
(2) Protopopul se numeşte sau se reconfirmă de Chiriarh pe o perioadă de patru
ani, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei Consiliului Eparhial, ţinându-se seama
de următoarele criterii: media generală de licenţă în teologie minimum 8,50; cel
puţin cinci ani vechime în preoţie; fără impedimente juridic-canonice şi având o
activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară, culturală şi
socială.
(3) Protopopul poate fi revocat de Chiriarh într-o şedinţă de lucru a Permanenţei
Consiliului Eparhial pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare.
Art.71 - Protopopul are următoarele atribuţii exercitate prin mandat, în numele
Chiriarhului:
a. Îndrumă, coordonează şi supraveghează activitatea bisericească a parohiilor
şi filiilor din protopopiat;
b. Inspectează, cel puţin o dată pe an, parohiile, filiile şi aşezămintele sociale din
protopopiat, constatând calitatea vieţii religioase, morale şi sociale a
parohienilor; verifică registrele contabile, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a
clădirilor bisericeşti, a cimitirelor, precum şi a altor bunuri bisericeşti;
c. Înscrie în registrul de inspecţie al parohiei procesul-verbal amănunţit privind
constatările făcute. O copie a acestuia se înaintează Centrului eparhial, cu
raport şi propuneri, iar al treilea exemplar rămâne la protopopiat;
d. Supraveghează şi îndrumă activitatea catehetică, misionar-pastorală,
culturală şi social-filantropică a preoţimii, astfel ca aceasta să se desfăşoare în
conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, cu hotărârile
Sfântului Sinod şi ale organismelor eparhiale;
e. Întocmeşte şi prezintă anual Permanenţei Consiliului Eparhial situaţia privind
bunurile mobile şi imobile proprietăţi ale parohiilor şi filiilor din cuprinsul
Protopopiatului;
f. Urmăreşte ca ordinele şi dispoziţiile autorităţilor superioare bisericeşti să fie
transmise la timp unităţilor şi personalului bisericesc din Protopopiat şi să fie
aduse la îndeplinire;
g. Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de
preoţi, diaconi şi cântăreţi bisericeşti;
h. Aprobă preoţilor şi diaconilor din protopopiat până la 8 zile pe an din
concediul legal de odihnă, asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot şi
informând despre aceasta Centrul eparhial;
i. Aprobă concediul de odihnă personalului neclerical de la parohii şi protopopiat,
iar pentru personalul clerical înaintează Centrului eparhial spre aprobare
planificarea concediului anual de odihnă;
j. Întocmeşte un raport anual general despre întreaga viaţă bisericească din
protopopiat, pe care îl înaintează Chiriarhului şi îl face cunoscut preoţilor din
protopopiat la prima conferinţă administrativă din fiecare an;
k. Avizează asupra tuturor lucrărilor organismelor parohiale, care urmează a fi
supuse aprobării organismelor eparhiale;
l. Susţine acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistorului Disciplinar
Protopopesc;
m. Coordonează, supraveghează şi răspunde de activitatea Cancelariei
administrative a protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare şi
regulamentare, cu dispoziţiile date de conducerea eparhială şi cu normele
legislaţiei civile în vigoare.
n. Întocmeşte trimestrial un raport pastoral-misionar şi financiar privind
activitatea protopopiatului, pe care îl înaintează pentru aprobare către
Permanenţa Consiliului Eparhial;
o. Întocmeşte bugetul anual al protopopiatului şi îl prezintă spre aprobare
Permanenţei Consiliului Eparhial;
p. Propune Chiriarhului acordarea de ranguri şi distincţii de vrednicie clericilor şi
credincioşilor merituoşi.
q. Îndeplineşte orice alte atribuţii date de organismele eparhiale sau de Chiriarh
pentru bunul mers al vieţii bisericeşti.
Art.72 - Protopopul este, pe teritoriul protopopiatului său, reprezentantul oficial
al Centrului eparhial faţă de autorităţile publice locale şi faţă de terţi şi
îndeplineşte sarcinile ce-i sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamentele
bisericeşti şi alte dispoziţii în vigoare. În această calitate lucrează cu
încuviinţarea Chiriarhului pe care îl informează, în prealabil, asupra problemelor
respective.
Secţiunea a III-a
Vicariatul (Ortodox Ucrainean)
Art.73 - (1) Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim special
misionar-pastoral subordonată direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai
multe protopopiate, parohii şi mânăstiri.
(2) Organizarea şi funcţionarea Vicariatului se face pe baza unui regulament
propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului şi se comunică
ministerului de resort.
(3) Conducătorul Vicariatului şi protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiţi de
Patriarh dintre preoţii din Vicariat în aceleaşi condiţii prevăzute pentru
personalul clerical de conducere de la eparhii.
(4) Numirea, transferarea şi sancţionarea personalului clerical şi neclerical de la
unităţile bisericeşti din cuprinsul Vicariatului se face de către Patriarh, la
propunerea conducătorului Vicariatului, după consultarea acestuia cu Chiriarhul
locului.
(5) Pentru buna desfăşurare a activităţii sacramentale, învăţătoreşti, de
conducere, pastoral-misionare şi social-filantropice în cuprinsul Vicariatului,
Patriarhul poate apela frăţeşte la Chiriarhii eparhiilor pe raza cărora
funcţionează unităţile bisericeşti din Vicariat.
(6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical şi neclerical din cadrul
Vicariatului se bucură de aceleaşi drepturi şi are aceleaşi îndatoriri ca şi
categoriile de personal similar de la eparhii, în condiţiile prezentului Statut.
(7) Unităţile bisericeşti din cuprinsul Vicariatului primesc Antimisul, Sfântul şi
Marele Mir şi pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Română.
Secţiunea a IV-a
A. Mânăstirea
Art.74 - (1) Mânăstirea este o comunitate de călugări sau călugăriţe care s-au
hotărât în mod liber să-şi ducă viaţa în înfrânare, sărăcie de bună voie şi
ascultare.
(2) Schitul şi metocul funcţionează în subordinea mânăstirii rânduită de Chiriarh
sau, direct, a Centrului eparhial.
(3) Catedrala eparhială are statut canonic de mânăstire.
(4) Mânăstirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducătorul ei
canonic, în condiţiile art.79, alin. 1 din prezentul Statut.
Art.75 - (1) Înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mânăstirilor de călugări în
mânăstiri de călugăriţe sau a mânăstirilor de călugăriţe în mânăstiri de călugări,
precum şi ridicarea schiturilor la rang de mânăstiri se aprobă de către Sinodul
Mitropolitan la propunerea motivată a Chiriarhilor eparhiilor sufragane, după o
atentă şi riguroasă evaluare a motivelor, a existenţei bazei materiale şi a
personalului monahal necesar, precum şi a condiţiilor misionare locale.
(2) Înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea schiturilor şi a metocurilor de
călugări în schituri şi metocuri de călugăriţe sau a schiturilor şi a metocurilor de
călugăriţe în schituri şi metocuri de călugări se aprobă de către Chiriarh,
aducându-se la cunoştinţa Consiliului Eparhial.
(3) În mânăstirea, schitul sau metocul date în folosinţă prin sfinţire, nici unul
dintre ctitori, donatori şi binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosinţă
sau amestec în conducerea, administrarea şi viaţa spirituală a acestora.
Art.76 - Potrivit menirii sale, fiecare mânăstire sau schit, prin organismele sale
de conducere, are datoria:
a. Să-şi rânduiască programul în aşa fel încât să devină un loc de aleasă viaţă
duhovnicească, de practicare a virtuţilor creştineşti, de evlavioasă participare la
slujbele religioase, de zidire sufletească, atât pentru vieţuitori, cât şi pentru
închinători;
b. Să practice îndeletniciri potrivite cu sfinţenia locului, atât pentru folosul
vieţuitorilor, cât şi al credincioşilor, dovedind prin fapte bune dragoste faţă de
comunitatea monahală, de Biserică şi de popor;
c. Să vegheze ca toţi călugării şi călugăriţele cu aptitudini pentru studiu să fie
îndatoraţi, cu binecuvântarea Chiriarhului, să urmeze studii la instituţiile de
învăţământ teologic din eparhie sau din eparhiile învecinate;
d. Potrivit mijloacelor materiale pe care le are, mânăstirea sau schitul să vină în
ajutor eparhiei şi tuturor instituţiilor acesteia, după solicitările Centrului eparhial,
precum şi să susţină aşezăminte social-filantropice;
e. Să se aprovizioneze cu lumânări şi colportaj de la Centrul eparhial;
f. Să asigure călugărilor sau călugăriţelor condiţii adecvate vieţii chinoviale (de
obşte).
Art.77 - Cu aprobarea Chiriarhului, în mânăstiri se pot organiza:
a. Şcoli teologice preuniversitare: Seminarii teologice liceale pentru pregătirea
teologică a personalului monahal în domeniul asistenţei sociale, a educaţiei
religioase şi a restaurării patrimoniului bisericesc, precum şi Şcoli de cântăreţi
bisericeşti;
b. Cursuri religioase aprobate de Chiriarh, pentru îndrumarea monahală
duhovnicească a personalului monahal;
c. Cursuri de arte şi meserii, precum şi ateliere în domeniile picturii şi
iconografiei, vitraliilor şi mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice,
ţesătoriei de stofe bisericeşti şi îmbrăcăminte, argintăriei bisericeşti, metalelor şi
emailării, croitoriei, ţesătoriei de covoare şi alte activităţi compatibile cu viaţa
monahală aprobate de Chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe lângă
ascultările din obşte, să lucreze în cadrul acestora, acolo unde sunt organizate;
Art.78 - (1) Primirea în mânăstire a celor ce doresc să intre în monahism se face
la cererea scrisă a candidatului, cu recomandare de la duhovnic şi stareţ (ă) şi
cu aprobarea Chiriarhului.
(2) Vârsta minimă pentru primirea în mânăstire, ca novice, este de 18 ani. Sub
această vârstă, dar nu mai puţin de 16 ani, este necesar acordul scris al
părinţilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisă închinovierea şi
promovarea în cinul monahal a celor cu obligaţii şi responsabilităţi familiale sau
urmăriţi penal.
(3) Tunderea în monahism se face, cu aprobarea Chiriarhului, după cel puţin trei
ani de cercetare canonică şi vieţuire în mânăstire. Derogarea de la această
regulă o poate decide numai Chiriarhul din motive misionare urgente.
(4) Hirotonirea monahilor în treapta de ierodiacon şi ieromonah se face cu
aprobarea Chiriarhului, numai după ce aceştia au absolvit o şcoală teologică
(Seminar sau Facultate) şi au promovat examenul de capacitate;
(5) Toţi monahii (monahiile) dintr-o mânăstire (schit), inclusiv pensionarii,
indiferent de rangurile şi funcţiile deţinute anterior, se vor supune rânduielilor
mânăstireşti, comune pentru întreaga obşte.
B. Conducerea mânăstirii
Art.79 - (1) Chiriarhul este conducătorul canonic al mânăstirilor, schiturilor şi
metocurilor din eparhia sa. Prin delegaţie din partea Chiriarhului, conducerea
mânăstirii este asigurată de stareţ (ă), a schitului de egumen (ă), iar a metocului
de călugărul (călugăriţa) anume desemnat (ă) ca administrator.
(2) Stareţul (a) şi egumenul (a) se numesc direct de Chiriarh dintre călugării cei
mai vrednici, cu o frumoasă vieţuire în mânăstire, cu intensă activitate
duhovnicească, cu studii teologice sau, în mânăstirile cu obşte mai mare, dintre
primii trei candidaţi desemnaţi de sobor, în baza calităţilor enumerate mai
înainte, în cazul când Chiriarhul a dispus să se facă alegere;
(3) Stareţul este ajutat în îndeplinirea atribuţiilor sale de conducere de: Soborul
mânăstiresc, Consiliul duhovnicesc şi de învăţătură, Consiliul economic şi
Consiliul de disciplină (judecată).
(4) Cu aprobarea scrisă a Chiriarhului, stareţul (a) reprezintă mânăstirea în
justiţie, în faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi
împuterniciţi, în condiţiile art. 50, lit. e din prezentul Statut.
Art.80 - Dacă în vreo mânăstire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi
desemnat stareţ, cu aprobarea Chiriarhului. În cazul când nu este desemnat
stareţ, obştea mânăstirii este datoare să-i creeze înlesnirile necesare traiului şi
să-i dea cinstea cuvenită demnităţii arhiereşti.
Art.81 - (1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul şi monahul, în
cazul bărbaţilor, şi respectiv sora, rasofora şi monahia, în cazul femeilor.
(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel şi arhimandrit, în
cazul călugărilor şi stareţă cu cruce (stavroforă) în cazul călugăriţelor.
(3) Rangul de arhimandrit se conferă de Chiriarh, cu aprobarea Sfântului Sinod.
Art.82 - (1) Chiriarhii vor lua măsurile necesare pentru organizarea, cel puţin o
dată pe an, a sinaxelor (consfătuirilor) stareţilor (elor) şi egumenilor (elor) din
eparhiile pe care le păstoresc, pentru analizarea problemelor specifice,
promovarea schimbului de experienţă duhovnicească şi administrativă şi
adoptarea de măsuri adecvate în scopul îmbunătăţirii vieţii şi disciplinei
monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemaţi şi duhovnicii de
mânăstiri, când se consideră necesar.
(2) Cel puţin o dată la 3 ani, se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu
stareţii (ele) şi egumenii (ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor
participa şi ierarhii Sinodului Mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte
specifice vieţii monahale din zonele respective, la care pot fi chemaţi şi
duhovnicii de mânăstiri, când problematica impune acest lucru.
Art.83 - Dispoziţiile cuprinse în prezentul Statut sunt comune şi obligatorii
pentru mânăstirile, schiturile şi metocurile de călugări şi călugăriţe din cuprinsul
eparhiilor aparţinătoare Patriarhiei Române.
Secţiunea a V-a
A. Eparhia (Arhiepiscopia şi Episcopia)
Art.84 - (1) Eparhiile sunt unităţi bisericeşti constituite dintr-un număr de
parohii, grupate în protopopiate, precum şi din mânăstirile aflate pe un anumit
teritoriu. În cuprinsul eparhiilor pot funcţiona instituţii de învăţământ teologic şi
confesional, social-filantropice etc.
(2) Eparhiile sunt Arhiepiscopii sau Episcopii, conduse de către Arhiepiscop sau
Episcop.
(3) Nici o eparhie nu poate avea, înfiinţa sau administra unităţi de cult pe
teritoriul altei eparhii.
Art.85 - Organismele de conducere ale eparhiei sunt: Chiriarhul (Arhiepiscopul
sau Episcopul eparhiot), Adunarea Eparhială ca organism deliberativ, Consiliul
Eparhial şi Permanenţa Consiliului Eparhial ca organisme executive.
B. Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot)
Art.86 - (1) În eparhia sa, Chiriarhul îşi exercită întreaga slujire în comuniune cu
Sfântul Sinod.
(2) Chiriarhul îşi exercită dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizării
şi al primirii Gramatei din partea Mitropolitului său canonic, respectiv din partea
Patriarhului pentru Mitropolit.
Art.87 - (1) Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Arhiepiscop sau de Episcop
îndeplineşte toate prerogativele titularului de scaun, cu excepţia modificării
structurilor eparhiale şi înstrăinării sau schimbării destinaţiei bunurilor
bisericeşti.
(2) Arhiepiscopul, Episcopul, Episcopul-vicar şi Arhiereul-vicar poartă uniforma
monahală (reverenda, rasa şi camilafca) de culoare neagră, cruce, engolpion şi
toiag pastoral.
Art.88 - Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul) exercită următoarele atribuţii:
a. Exercită slujirea de învăţător, slujitor al Sfintelor Taine şi păstor al eparhiei
sale;
b. Conduce eparhia în conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale
Statutului şi regulamentelor bisericeşti, precum şi cu hotărârile Sfântului Sinod;
c. Se îngrijeşte de aducerea la îndeplinire în cuprinsul eparhiei a hotărârilor
organismelor deliberative şi executive centrale şi eparhiale;
d. Veghează la bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie, al organismelor şi
instituţiilor ei;
e. Convoacă şi prezidează organismele deliberative şi executive ale eparhiei,
precum şi conferinţe şi întruniri ale preoţilor şi sinaxe ale personalului monahal;
f. Reprezintă eparhia în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, în
justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi;
g. Reprezintă eparhia în relaţiile cu celelalte culte religioase recunoscute de pe
teritoriul eparhiei, în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod;
h. Efectuează cât mai des vizite canonice şi pastorale în eparhie;
i. Prezintă Sfântului Sinod darea de seamă anuală cu privire la activitatea
pastoral-misionară şi social-filantropică din eparhie;
j. Dăruieşte tuturor locaşurilor de cult din eparhie Sfântul Antimis, precum şi
Sfântul şi Marele Mir primit de la Patriarhia Română;
k. În consultare cu Sinodul Mitropolitan, propune Sfântului Sinod candidaţi de
Episcop-vicar la Arhiepiscopii şi de Arhiereu-vicar la Episcopii ;
l. Adresează scrisori pastorale clerului şi credincioşilor din eparhie;
m. Hirotoneşte clerici şi se îngrijeşte de ocuparea la timp a parohiilor vacante,
cu respectarea prevederilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;
n. Numeşte, transferă şi revocă personalul bisericesc clerical şi neclerical în
şedinţe ale Permanenţei Consiliului Eparhial, cu respectarea normelor bisericeşti
în vigoare;
o. Conferă distincţii şi ranguri bisericeşti preoţilor şi diaconilor din eparhie,
precum şi personalului monahal, cu respectarea prevederilor statutare şi
regulamentare bisericeşti;
p. Acordă sau retrage binecuvântarea pentru numirea personalului didactic de
predare a Religiei din unităţile de învăţământ public şi particular, pentru
încadrarea personalului didactic şi a personalului de conducere din şcolile
confesionale şi de la instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar
teologic din eparhia sa;
q. Eliberează Cartea Canonică la solicitarea scrisă a ierarhului ortodox român
care acceptă primirea unui preot în eparhia sa, iar în cazul trecerii în jurisdicţia
canonică a unei alte Biserici Ortodoxe, trebuie să obţină aprobarea Patriarhului;
r. Acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi recăsătorire pentru credincioşii
mireni, în limita prevederilor canonice;
s. Acordă concediul de odihnă personalului clerical şi neclerical din administraţia
eparhială, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum şi
personalului monahal, pentru îngrijirea sănătăţii;
t. Numeşte preşedintele Consistoriului Eparhial din rândul celor trei membri aleşi
de Adunarea Eparhială şi aprobă apărătorii la Consistoriul Eparhial;
u. Aprobă sau respinge motivat sentinţele pronunţate de Consistoriul Eparhial;
v. Asigură disciplina clerului şi a celorlalte categorii de personal în eparhia sa,
direct sau prin organismele eparhiale competente;
w. Primeşte plângerile aduse împotriva personalului clerical şi neclerical din
administraţia eparhială, de la protopopiate şi parohii, precum şi împotriva
personalului monahal şi dispune măsuri corespunzătoare potrivit prevederilor
canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;
x. În cazuri de vinovăţie gravă poate opri de la săvârşirea celor sfinte personalul
clerical din eparhia sa şi dispune, fără întârziere, cercetarea cazului;
y. Poate aplica preotului pedeapsa transferului disciplinar, prin Decizie
Chiriarhală, când se constată că acesta influenţează în rău viaţa parohială;
z. Îndeplineşte orice alte atribuţii date lui prin Sfintele Canoane, Statut şi
regulamentele bisericeşti sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod.
Art.89 - Chiriarhul exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de
Sfintele Canoane, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.
C. Adunarea Eparhială
Art.90 - Adunarea Eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele
administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale
eparhiei.
Art.91 - (1) Adunarea Eparhială se compune din reprezentanţii aleşi ai clerului şi
ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni, cu o viaţă
morală şi religioasă demnă de un creştin, care au candidat cu binecuvântarea
ierarhului locului. Pentru activitate potrivnică Bisericii, mandatele acestora se
revocă de Adunarea Eparhială, la propunerea Chiriarhului.
(2) Membrii mireni în Adunarea Eparhială se aleg de către delegaţii Consiliilor
Parohiale, constituiţi în colegii electorale mireneşti, pe circumscripţii.
(3) Membrii clerici în Adunarea Eparhială se aleg de către toţi preoţii şi diaconii
în funcţie, constituiţi în colegii electorale preoţeşti, pe circumscripţii.
(4) Membrii Adunării Eparhiale, clerici şi mireni, se aleg pe termen de patru ani.
Ei pot fi aleşi pentru cel mult două mandate.
(5) Numărul membrilor aleşi ai Adunării Eparhiale este de 30.
(6) Preşedintele Adunării Eparhiale este Arhiepiscopul sau Episcopul, iar în caz
de vacanţă, locţiitorul desemnat canonic şi statutar.
(7) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Adunării
Eparhiale, cu vot deliberativ.
Art.92 - Atribuţiile Adunării Eparhiale sunt:
a. Susţine interesele şi drepturile Bisericii şi ale eparhiei, conform cu prevederile
canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;
b. Veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar
prevăzute de Statut, regulamentele bisericeşti şi de hotărârile organismelor
bisericeşti centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale
unităţilor de cult din întreaga eparhie, precum şi a altor bunuri patrimoniale,
culturale şi epitropeşti ale acestora;
c. Susţine instituţiile şi aşezămintele culturale, social-filantropice şi economice
ale eparhiei;
d. Aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a protopopiatelor, la
propunerea Consiliului Eparhial.
e. Deleagă un cleric şi doi mireni, dintre membrii Adunării, ca reprezentanţi
eparhiali, în Adunarea Naţională Bisericească;
f. Alege membrii Consiliului Eparhial, la propunerea Chiriarhului;
g. Alege pe cei trei membri ai Consistoriului Eparhial şi pe cei doi supleanţi, la
propunerea Chiriarhului;
h. Desemnează, la propunerea Chiriarhului, unul, doi sau trei clerici, ca membri
în Consistoriul Mitropolitan;
i. Aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial şi hotărăşte
măsuri pentru o bună desfăşurare a activităţilor eparhiei;
j. Aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al
instituţiilor şi fundaţiilor sale, precum şi măsuri pentru asigurarea bunurilor
bisericeşti;
k. Aprobă bugetul general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;
l. Hotărăşte cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum şi
ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare;
m. Exercită orice alte atribuţii date prin prezentul Statut şi regulamentele
bisericeşti.
Art.93 - (1) Adunarea Eparhială se întruneşte în şedinţă anuală de lucru, în
primul trimestru al anului, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este
nevoie.
(2) Convocarea Adunării Eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de către
preşedinte, cu cel puţin 14 zile înainte de data fixată pentru şedinţă, iar în cazuri
excepţionale în cel mai scurt timp posibil.
(3) Adunarea Eparhială este statutar constituită cu prezenţa a două treimi din
membrii săi şi hotărăşte valabil cu votul a jumătate plus unu dintre membri
prezenţi.
(4) Procesul-verbal al lucrărilor Adunării Eparhiale este semnat de Preşedinte şi
de Secretarii Adunării şi se păstrează la Secretariatul eparhiei.
Art.94 -Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce
urmează a fi supuse deliberării, Adunarea alege, la începutul fiecărui mandat de
patru ani, dintre membrii clerici şi mireni, cinci Comisii de lucru permanente,
care vor avea câte un preşedinte şi un raportor din sânul lor, desemnaţi de plen,
la propunerea Preşedintelui. Comisiile Adunării Eparhiale sunt:
a. Comisia administrativ-bisericească,
b. Comisia culturală şi educaţională,
c. Comisia economică, bugetară şi patrimonială,
d. Comisia social-filantropică,
e. Comisia organizatorică, juridică şi de validare.
D. Consiliul Eparhial
Art.95 - Consiliul Eparhial este organism executiv al Adunării Eparhiale şi are în
competenţă problemele bisericeşti administrative, culturale, social-filantropice,
economice, patrimoniale şi fundaţionale pentru întreaga eparhie.
Art.96 - (1) Consiliul Eparhial se compune din 9 membri, 3 clerici şi 6 mireni,
aleşi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhială dintre membrii ei. Ei pot fi
aleşi pentru cel mult două mandate. Pentru activitate potrivnică Bisericii,
mandatele acestora se revocă de Adunarea Eparhială, la propunerea
Chiriarhului.
(2) Preşedintele Consiliului Eparhial este Chiriarhul, iar în caz de vacanţă
locţiitorul desemnat canonic şi statutar.
(3) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Consiliului
Eparhial, cu vot deliberativ.
(4) Din încredinţarea Chiriarhului, şedinţele Consiliului Eparhial pot fi prezidate şi
de către Episcopul-vicar, respectiv Arhiereul-vicar. În această situaţie, procesul-
verbal al lucrărilor este supus aprobării Chiriarhului.
(5) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial,
secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic şi contabilul sef, sunt membri
permanenţi ai Consiliului Eparhial, cu vot consultativ. Conducătorii instituţiilor de
învăţământ teologic din eparhie participă la lucrări în calitate de invitaţi.
(6) Secretarul eparhial este şi secretar al Consiliului Eparhial şi întocmeşte
procesul-verbal al lucrărilor.
Art.97 - (1) Consiliul Eparhial se întruneşte la convocarea Preşedintelui de două
ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul Eparhial este legal constituit cu prezenţa a cel puţin două treimi din
numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu dintre membrii
prezenţi.
Art.98 - Consiliul Eparhial exercită în timpul dintre şedinţele Adunării Eparhiale
atribuţiile acesteia prevăzute în art.92, lit. a, b, c şi l, precum şi următoarele
atribuţii:
a. Întocmeşte darea de seamă anuală asupra activităţii sectoarelor
Administraţiei Eparhiale, a instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;
b. Întocmeşte şi prezintă Adunării Eparhiale contul de execuţie bugetară şi
bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale şi propune
măsuri de asigurare a bunurilor bisericeşti;
c. Întocmeşte bugetul general anual al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;
d. Propune Adunării Eparhiale înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a
protopopiatelor;
e. Aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a parohiilor, precum
şi transformarea filiilor în parohii;
f. Sprijină catehizarea copiilor, tinerilor şi adulţilor şi ia măsuri pentru procurarea
mijloacelor materiale necesare susţinerii programelor culturale şi educativ-
religioase în eparhie;
g. Îngrijeşte de bunul mers al instituţiilor de învăţământ teologic şi al şcolilor
confesionale din eparhie, în conformitate cu prevederile statutare şi
regulamentare bisericeşti;
h. Înfiinţează, organizează şi supraveghează activitatea editurii şi tipografiei
eparhiale, a atelierelor de lumânări şi pentru producerea veşmintelor şi a
obiectelor de cult, precum şi a magazinelor pentru desfacerea acestora şi a
produselor achiziţionate de la Tipografia şi Atelierele Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;
i. Aprobă înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea de asociaţii şi fundaţii bisericeşti
locale care activează în cuprinsul eparhiei, precum şi funcţionarea pe teritoriul
eparhiei a filialelor asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti înfiinţate cu
binecuvântarea Sfântul Sinod;
j. Hotărăşte înfiinţarea de fonduri eparhiale destinate ajutorării parohiilor sărace,
acordării de burse tinerilor care se pregătesc în instituţiile de învăţământ,
precum şi sprijinirii programelor locale de asistenţă social-filantropică şi cultural-
misionară;
k. Hotărăşte cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii
asupra bunurilor imobile ale unităţilor bisericeşti din eparhie (vânzare,
cumpărare, închiriere, schimb etc.), precum şi asupra grevării cu sarcini sau
afectării de servituţi a bunurilor acestor unităţi, cu excepţia bunurilor sacre care
sunt inalienabile;
l. În cazul înstrăinării (vânzare, donaţie etc.) bunurilor imobile ale Centrului
eparhial (clădiri sau terenuri), Consiliul Eparhial propune, spre aprobare,
Adunării Eparhiale, soluţii statutare. Hotărârile privind înstrăinarea devin valide
numai după aprobarea lor de către Sinodul Mitropolitan;
m. Administrează bunurile mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor şi
fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu hotărârile Adunării Eparhiale;
n. Verifică şi aprobă raportul anual privind situaţia bunurilor mobile şi imobile
aflate în proprietatea sau folosinţa unităţilor de cult din eparhie (inventar, stare
fizică etc.);
o. Verifică respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti cu
privire la alegerile de membri mireni şi clerici în organismele bisericeşti
deliberative şi executive;
p. Confirmă, suspendă sau dizolvă Consiliile Parohiale, la sesizarea preotului şi la
propunerea motivată a protopopului, dispunând instituirea de comisii interimare
până la alegerea unor noi organisme parohiale;
q. Verifică, aprobă, respinge sau modifică hotărârile organismelor parohiale, în
conformitate cu prevederile art.55, alin.2 din prezentul Statut;
r. Exercită orice atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin
hotărâri ale organismelor centrale bisericeşti şi ale Adunării Eparhiale.
Art.99 - Hotărârile Adunării Eparhiale, ale Consiliului Eparhial şi ale Permanenţei
Consiliului Eparhial devin executorii după confirmarea lor, în scris, de către
Chiriarhul locului. În caz de neconfirmare, Chiriarhul dispune rediscutarea
problemei.
E. Permanenţa Consiliului Eparhial
Art.100 - Între şedinţele Consiliului Eparhial funcţionează Permanenţa Consiliului
Eparhial.
Art.101 - (1) Permanenţa Consiliului Eparhial se compune din Chiriarh, ca
preşedinte, Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial,
consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul
juridic şi contabilul şef, ca membri. În caz de vacanţă, prezidează locţiitorul
desemnat canonic şi statutar.
(2) Permanenţa Consiliului Eparhial se întruneşte la convocarea Chiriarhului ori
de câte ori este nevoie.
(3) Din încredinţarea Chiriarhului, Permanenţa Consiliului Eparhial poate fi
prezidată de Episcopul-vicar, Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial sau
de unul dintre consilierii eparhiali. În acest caz, procesul-verbal al lucrărilor este
supus aprobării Chiriarhului.
(4) Secretarul eparhial este şi secretar al şedinţelor Permanenţei şi întocmeşte
procesul-verbal al lucrărilor.
(5) Hotărârile Permanenţei Consiliului Eparhial se iau cu votul majorităţii
membrilor prezenţi şi sunt aduse la îndeplinire de sectoarele Administraţiei
Eparhiale potrivit competenţelor date prin Statut şi regulamentele bisericeşti.
Art.102 - Permanenţa Consiliului Eparhial exercită atribuţiile Consiliului Eparhial
în perioada dintre şedinţele acestuia, cu excepţia celor prevăzute la art.98, lit. a,
b, c, k, n şi q, precum şi următoarele atribuţii:
a. Examinează şi definitivează dările de seamă anuale privind activităţile
sectoarelor Administraţiei Eparhiale, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;
b. Analizează şi definitivează contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-
contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;
c. Prezintă Consiliului Eparhial, spre verificare şi avizare, proiectul bugetului
general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;
d. Face propuneri privind planurile de activitate ale editurii şi tipografiei
eparhiale, precum şi ale atelierelor eparhiale şi mânăstireşti;
e. Aprobă clasificarea pe categorii a parohiilor, în conformitate cu prevederile
art.47 alin.1 şi 2 din prezentul Statut;
f. Face propuneri Consiliului Eparhial privind modul de administrare a bunurilor
mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;
g. Aprobă înfiinţarea şi organizarea de instituţii cu caracter economic, cu sau
fără personalitate juridică, distinctă de eparhie sau de unităţile din jurisdicţia ei,
pentru susţinerea activităţilor misionar-pastorale şi social-filantropice, în
condiţiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericeşti şi legislaţiei în
vigoare;
h. Administrează fondurile eparhiale, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale
destinate ajutorării parohiilor sărace, acordării de burse tinerilor care se
pregătesc în instituţiile de învăţământ, precum şi sprijinirii programelor locale de
asistenţă social-filantropică şi cultural-misionară;
i. Aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului anual al eparhiei;
j. Face demersuri către autorităţile publice centrale şi locale pentru obţinerea de
sprijin destinat susţinerii activităţilor pastoral-misionare, culturale şi social-
filantropice ale eparhiei şi unităţilor sale, restaurării monumentelor bisericeşti,
precum şi construirii de noi biserici în cuprinsul eparhiei;
k. Aprobă proiectele de buget şi conturile de execuţie bugetară ale
protopopiatelor, ale parohiilor şi ale mânăstirilor.
l. Întocmeşte raportul către Consiliul Eparhial privind inventarul protopopiatelor,
parohiilor şi mânăstirilor;
m. Examinează şi aprobă donaţiile, sponsorizările şi legatele ce se fac în folosul
eparhiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
n. Decide cu privire la contestaţiile făcute împotriva hotărârilor organismelor
parohiale;
o. Exercită orice atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin
hotărâri ale Adunării Eparhiale şi Consiliului Eparhial.
F. Administraţia Eparhială şi Cancelaria Eparhială
Art.103 - În exercitarea atribuţiilor sale, Chiriarhul este ajutat de Episcopul-vicar
sau Arhiereul-vicar, Administraţia Eparhială şi Cancelaria Eparhială.
Art.104 - Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor
deliberative şi executive eparhiale, iar în cadrul Administraţiei Eparhiale au
atribuţiile ce le sunt delegate, prin decizie, de Chiriarhi, cu aprobarea Sfântului
Sinod. Ei poartă, cu aprobarea Sfântului Sinod, titluri legate de eparhiile
respective ori, după caz, titluri speciale, hotărâte de Sfântul Sinod.
Art.105 - (1) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul
eparhial şi secretarul eparhial se numesc pe o perioadă de patru ani, se
reconfirmă şi se revocă de Chiriarh într-o şedinţă de lucru a Permanenţei
Consiliului Eparhial, ţinându-se seama de următoarele criterii: media generală
de licenţă în teologie minimum 8,50; cel puţin gradul II; fără impedimente
canonice sau juridice şi având o activitate deosebită liturgică, administrativ-
pastorală, misionară şi culturală.
(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial şi
secretarul eparhial au atribuţii stabilite, prin decizie, de Chiriarh. Ei participă fără
drept de vot la şedinţele Adunării Eparhiale, iar la şedinţele Permanenţei
Consiliului Eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din Administraţia Eparhială pot fi
numiţi slujitori la parohii direct (fără concurs) de către Chiriarh.
Art.106 - (1) Administraţia Eparhială aduce la îndeplinire hotărârile organismelor
deliberative şi executive centrale şi eparhiale, prin următoarele sectoare de
activitate:
a. Sectorul administrativ-bisericesc,
b. Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul,
c. Sectorul cultural şi comunicaţii media,
d. Sectorul social-filantropic şi misionar,
e. Sectorul economic-financiar,
f. Sectorul patrimoniu şi construcţii bisericeşti,
g. Sectorul Exarhatul mânăstirilor.
(2) În funcţie de cerinţele pastorale şi administrative locale, Permanenţa
Consiliului Eparhial poate înfiinţa şi alte sectoare de activitate.
(3) În cadrul sectoarelor Administraţiei Eparhiale pot funcţiona următoarele
servicii şi compartimente: Bibliotecă; Muzeu; Personal-resurse umane;
Contabilitate; Tehnic; Editură; Tipografie; Ateliere, precum şi altele, potrivit
cerinţelor locale specifice.
(4) Administraţia Eparhială este condusă de Chiriarh, ajutat de Episcopul-vicar
sau Arhiereul-vicar, împreună cu vicarul administrativ eparhial şi consilierii
eparhiali.
Art.107 - (1) Cancelaria Eparhială pregăteşte împreună cu sectoarele
Administraţiei Eparhiale lucrările organismelor deliberative şi executive
eparhiale şi aduce la îndeplinire hotărârile acestora.
(2) Cancelaria Eparhială are următoarele servicii şi compartimente: Cabinetul
Chiriarhului; Secretariat; Registratură; Arhivă; Oficiul canonic-juridic; Corpul de
inspecţie şi control; Biroul Comunicaţii şi relaţii cu publicul.
Art.108 - (1) În Administraţia şi Cancelaria Eparhială este încadrat, pe funcţii de
execuţie, personal de specialitate, clerical şi neclerical. Acesta este numit,
transferat şi revocat de Chiriarh în şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial.
(2) Consilierii eparhiali împreună cu personalul de specialitate, studiază şi
întocmesc referate asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de
organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh.
Art.109 - (1) Corpul de inspecţie şi control al Chiriarhului este încadrat cu
următorul personal, numit de Chiriarh, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei
Consiliului Epahial:
a. Un inspector eparhial bisericesc, numit în condiţiile art.105, alin. 1 din
prezentul Statut, cu atribuţii generale de control şi de acuzator la Consistoriul
Eparhial;
b. Exarhul mânăstirilor numit dintre arhimandriţi sau protosingheli, cu atribuţii
generale de îndrumare, de inspecţie, de control la mânăstiri şi de referent
pentru problemele mânăstireşti. Acesta poate conduce şi Sectorul Exarhatul
mânăstirilor;
c. Inspectori pentru controlul financiar şi gestionar (audit), dintre care unul cu
pregătire juridică.
(2) Membrii Corpului de inspecţie şi control îşi desfăşoară activitatea din
dispoziţia Chirarhului, potrivit atribuţiilor stabilite în Statut, în regulamentele
bisericeşti şi în legislaţia în vigoare.
Secţiunea a VI-a
A. Mitropolia
Art.110 - (1) Sub raport canonic si administrativ, Episcopiile şi Arhiepiscopiile
sunt grupate în Mitropolii.
(2) Mitropoliile din interiorul şi din afara graniţelor ţării sunt conduse de către un
Mitropolit.
B. Sinodul Mitropolitan
Organizare şi atribuţii
Art.111 - (1) Mitropolitul, împreună cu Arhiepiscopii, Episcopii, precum şi
Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcătuiesc Sinodul
Mitropolitan.
(2) Sinodul Mitropolitan coordonează activităţile comune ale eparhiilor din
Mitropolie, în limitele înscrise în Sfintele Canoane, precum şi în normele
statutare şi regulamentare în vigoare.
(3) Sinodul Mitropolitan veghează ca pe cuprinsul Mitropoliei să fie apărate şi
promovate credinţa ortodoxă, unitatea liturgică şi disciplina canonică a clerului
şi monahilor, precum şi într-ajutorarea frăţească între eparhii.
(4) Sinoadele Mitropolitane se pot întruni în şedinţe comune pentru a elabora şi
a aplica planuri de cooperare permanentă la nivel pastoral-misionar, social-
filantropic şi cultural de interes regional, despre care vor informa Sfântul Sinod,
în scris.
Art.112 - (1) Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoacă ori
de câte ori este nevoie. În caz de vacanţă, prezidează Patriarhul sau ierarhul
desemnat canonic şi statutar.
(2) Sinodul Mitropolitan ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul
membrilor prezenţi.
(3) Lucrările Sinodului Mitropolitan se pregătesc de către personalul clerical de
conducere, respectiv consilier eparhial şi secretar eparhial desemnaţi de
Mitropolit, iar hotărârile acestuia se păstrează distinct în arhiva eparhiei de
scaun a Mitropolitului, împreună cu procesele-verbale ale şedinţelor.
Art.113 - Pe lângă atribuţiile enumerate mai sus, Sinodul Mitropolitan are şi
următoarele atribuţii:
a. Propune Sfântului Sinod înfiinţarea de noi eparhii sau modificarea teritorială a
celor existente;
b. Analizează şi avizează solicitările venite de la eparhiile sufragane privind
canonizarea de sfinţi, proiectele de texte liturgice şi icoane pentru cinstirea
acestora şi înaintează Sfântului Sinod propunerile sale;
c. Aprobă tematicile cursurilor pentru obţinerea de către personalul clerical a
gradelor profesionale Definitiv şi Gradul II, organizate de instituţiile de
învăţământ superior din Mitropolie, aprobate de Sfântul Sinod;
d. Avizează propunerile Chiriarhilor eparhiilor sufragane pentru alegerea
Episcopilor-vicari şi Arhiereilor-vicari de către Sfântul Sinod;
e. Aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mânăstirilor de călugări în
mânăstiri de călugăriţe sau a mânăstirilor de călugăriţe în mânăstiri de călugări,
precum şi ridicarea schiturilor la rang de mânăstiri, în condiţiile art.75, alin.1 din
prezentul Statut;
f. Primeşte şi examinează recursurile clericilor depuşi din treapta preoţiei de
către un Consistoriu eparhial din cuprinsul Mitropoliei;
g. Admite sau respinge, în principiu, cererile de recurs pe baza referatului şi
propunerilor motivate canonic şi juridic ale consilierului administrativ-bisericesc
de la centrul mitropolitan;
h. În caz de admitere, în principiu, a recursului, trimite cauza pentru judecare în
fond Consistoriului Mitropolitan;
i. Validează sau invalidează hotărâri ale Adunărilor Eparhiale din cuprinsul
Mitropoliei privind înstrăinarea bunurilor imobile (clădiri sau terenuri) eparhiale.
j. Exercită orice alte atribuţii date lui prin Sfintele Canoane, prin prezentul Statut
şi regulamentele bisericeşti sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod.
C. Mitropolitul
Art.114 - (1) Mitropolitul este conducătorul canonic al unei mitropolii, exercită
drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de tradiţia
bisericească şi de prezentul Statut.
(2) Titulatura Mitropolitului este cea a Arhiepiscopiei pe care o păstoreşte şi a
Mitropoliei pe care o conduce.
(3) El poartă ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafcă neagră.
(4) Mitropolitul are următoarele atribuţii:
a. Convoacă şi prezidează Sinodul Mitropolitan;
b. Prezidează şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Arhiepiscopi şi Episcopi
sufragani;
c. Hirotoneşte, împreună cu alţi ierarhi, pe Arhiepiscopii şi Episcopii sufragani,
precum şi pe Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhiile din Mitropolie,
împreună cu Chiriarhii acestora;
d. Emite Gramata pentru întronizarea Arhiepiscopilor şi Episcopilor sufragani şi îi
întronizează;
e. Numeşte locţiitori de Arhiepiscopi şi Episcopi, în caz de vacanţă, la eparhiile
sufragane;
f. Vizitează frăţeşte pe Arhiepiscopii şi Episcopii din Mitropolie;
g. Convoacă Sinaxele (consfătuirile) stareţilor şi duhovnicilor de la mânăstirile
din eparhiile sufragane, cel puţin o dată la trei ani;
h. Prezidează Comisiile Zonale de Pictură Bisericească;
i. Primeşte sesizările privind pe Arhiepiscopii, Episcopii, Episcopii-vicari şi
Arhiereii-vicari de la eparhiile din Mitropolie, dispune, în consultare cu Patriarhul,
cercetarea lor în Sinodul Permanent şi aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod
rezultatul cercetării;
j. Emite Decizia Mitropolitană de constituire a Consistoriului Mitropolitan,
compus din membrii (3-5 titulari şi 2 supleanţi) delegaţi de Adunările Eparhiale
sufragane în condiţiile art.92, lit.h şi numeşte un preşedinte din rândul acestora;
k. Exercită orice alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut
şi regulamentele bisericeşti sau de hotărâri ale Sfântului Sinod.
Partea a II-a
Despre cler
Capitolul I
Învăţământul teologic pentru pregătirea clerului. Predarea religiei. Şcolile
confesionale
Art.115 - (1) Pregătirea personalului bisericesc din toate categoriile se face în
următoarele unităţi de învăţământ teologic integrate în învăţământul de stat
preuniversitar şi universitar:
a. Şcoli de cântăreţi bisericeşti (Şcoli de arte şi meserii),
b. Seminarii teologice liceale,
c. Facultăţi de Teologie.
(2) În funcţie de cerinţele specifice, Biserica Ortodoxă Română poate organiza şi
unităţi proprii de învăţământ teologic, de cercetare ştiinţifică-teologică şi pentru
formare profesională, în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Instituţiile de învăţământ teologic sunt destinate pregătirii personalului de
cult, a profesorilor de religie, a altor specialişti necesari activităţii religioase şi
sociale a Bisericii, precum şi a acelora care doresc formare teologică, în
condiţiile prevăzute de lege, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.
Art.116 - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar teologic integrate în
învăţământul de stat, respectiv Şcolile de cântăreţi bisericeşti şi Seminariile
teologice liceale, se înfiinţează de către eparhiile pe teritoriul cărora vor
funcţiona, cu avizul Sinoadelor Mitropolitane şi aprobarea Sfântului Sinod, în
condiţiile prevăzute de lege.
(2) Planurile şi programele pentru învăţământul preuniversitar teologic se
stabilesc de Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.
Art.117 - (1) Unităţile de învăţământ universitar teologic, respectiv Facultăţile de
Teologie, se înfiinţează de către eparhiile pe teritoriul cărora vor funcţiona, cu
aprobarea Sfântului Sinod, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Planurile şi programele pentru învăţământul universitar teologic se
elaborează de instituţiile de învăţământ, se avizează de Sinoadele Mitropolitane
şi se aprobă de către Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.
Art.118 - (1) Modul de organizare şi funcţionare, profilurile şi specializările,
echivalarea şi recunoaşterea diplomelor de studii obţinute în străinătate,
admiterea şi durata cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar şi
universitar teologic se stabilesc prin regulamente cadru şi hotărâri ale Sfântului
Sinod, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Personalul didactic şi de conducere din unităţile de învăţământ teologic
integrate în învăţământul de stat se recunoaşte de către ministerul de resort, în
condiţiile prevăzute de lege şi de protocoalele încheiate între Biserica Ortodoxă
Română şi ministerul de resort, cu acordul prealabil al Chiriarhului eparhiei pe
raza cărora acestea funcţionează. Personalul didactic clerical poate funcţiona şi
la parohie, cu aprobarea Chiriarhului.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar teologic se află în
jurisdicţia canonică a Sfântului Sinod şi a Chiriarhului locului şi în subordinea
administrativă a autorităţilor şi instituţiilor competente prevăzute de lege.
(4) Inspecţia unităţilor de învăţământ teologic şi controlul gestiunii bunurilor
unităţilor de învăţământ teologic care aparţin Bisericii se exercită prin
organismele abilitate ale eparhiilor pe raza cărora acestea funcţionează, cu
respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti.
(5) Admiterea candidaţilor în învăţământul teologic de toate gradele se face
numai cu binecuvântarea Chiriarhului locului.
Art.119 - (1) Eparhiile au responsabilitatea predării religiei în învăţământul de
stat, particular şi confesional, în centrele de plasament proprii, precum şi în cele
organizate de instituţii publice sau particulare.
(2) Planurile şi programele pentru predarea religiei se aprobă de către Sfântul
Sinod.
(3) Personalul didactic care predă religia în unităţile de învăţământ de stat şi
particular se numeşte cu acordul Chiriarhului fiecărei eparhii.
(4) Preotul paroh împreună cu profesorul de religie au responsabilitatea
asigurării asistenţei religioase în instituţiile de învăţământ din cuprinsul parohiei.
(5) În cazul în care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau
disciplina Religie, săvârşeşte abateri de la doctrina şi morala Bisericii, în urma
cercetării, Chiriarhul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt care duce la
desfacerea contractului individual de muncă. Această dispoziţie este comună şi
pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, universitar
teologic şi confesional.
Art.120 - Cu binecuvântarea (acordul) Chiriarhului locului, eparhiile şi unităţile
de cult dependente de acestea, au dreptul de a înfiinţa şi administra forme de
învăţământ confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în
conformitate cu prevederile prezentului Statut, cu regulamentele bisericeşti şi în
condiţiile legii.
Art.121 - (1) Sfântul Sinod aprobă solicitările Facultăţilor de Teologie, însoţite de
acordul senatelor universitare, pentru organizarea doctoratului în teologie, în
condiţiile prevăzute de lege.
(2) Sfântul Sinod aprobă şi comunică ministerului de resort, pentru acord, care
sunt Facultăţile de Teologie atestate pentru organizarea cursurilor şi examenelor
în vederea perfecţionării şi obţinerii gradelor profesionale şi didactice Definitiv, II
şi I de către personalul clerical şi de către cadrele didactice care predau Religia
sau discipline teologice în învăţământul preuniversitar teologic.
Capitolul al II-lea
Recrutarea personalului bisericesc
Secţiunea I
Numirea personalului bisericesc din parohii
Art.122 - Cântăreţii bisericeşti (cantorii) şi dascălii (cateheţii) se recrutează, de
regulă, dintre absolvenţii Şcolilor de cântăreţi bisericeşti. Ei se numesc, la
propunerea preotului paroh şi a Consiliului Parohial, de către Chiriarh, într-o
şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial. Pentru motive de indisciplină, aceştia
pot fi sancţionaţi sau revocaţi.
Art.123 - (1) Preoţii şi diaconii slujitori se recrutează dintre doctorii, absolvenţii
de masterat şi licenţiaţii Facultăţilor de Teologie, specializarea Teologie
Pastorală, care au susţinut examenul de capacitate preoţească.
(2) Preoţii şi diaconii sunt numiţi la parohie de Chiriarh, într-o şedinţă a
Permanenţei Consiliului Eparhial, cu respectarea prevederilor statutare şi
regulamentare bisericeşti.
(3) Numirea şi transferarea preoţilor şi a diaconilor la parohii se face prin
concurs, cu excepţiile prevăzute la art.39, alin.1, art.105, alin.2, art.124, alin.4 şi
art.125, alin.3.
(4) Pentru a putea fi numiţi, candidaţii la posturile de preot şi diacon trebuie să
corespundă condiţiilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti.
(5) Hirotesia întru citeţ şi ipodiacon şi hirotonia întru diacon şi preot se fac
numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.
(6) Într-o parohie, prezenţa frecventă a unor clerici de mir sau de mânăstire din
afara parohiei, pentru activităţi pastorale şi misionare, este îngăduită numai cu
aprobarea Chiriarhului locului.
(7) Raportul între personalul clerical şi Centrul eparhial este unul de slujire şi
misiune liber asumată, conform Mărturisirii (Declaraţiei) solemne publice rostite
şi semnate de către fiecare candidat înaintea hirotoniei întru preot. La începerea
activităţii pastorale în unitatea pentru care a fost numit, personalul bisericesc
primeşte din partea Chiriarhului o Decizie prin care se reglementează drepturile
şi îndatoririle ce-i vor reveni.
(8) Fără binecuvântarea Chiriarhului locului, preoţilor, diaconilor şi călugărilor nu
le este îngăduit să înfiinţeze, să fie membri sau să participe în asociaţii, fundaţii
şi organizaţii de orice tip.
(9) În Biserica Ortodoxă Română, statutul de preot, diacon şi călugăr este
incompatibil cu exercitarea oricăror activităţi personale (private) cu caracter
economic, financiar şi comercial care contravin moralei creştine şi intereselor
Bisericii.
Art.124 - (1) La parohiile din mediul urban (municipii şi oraşe), preoţii se numesc
prin concurs, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie.
Aceştia sunt datori să aibă minimum cinci ani vechime în cler şi să promoveze
examenul de selecţionare pentru parohiile din mediul urban.
(2) La parohiile din mediul rural (comune şi sate), preoţii şi diaconii se numesc
prin concurs dintre absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie, care au
promovat examenul de capacitate preoţească. În cazul preoţilor care solicită
transferul, aceştia sunt datori să aibă cel puţin cinci ani de la ultimul transfer.
(3) În cazul în care la unele parohii din mediul rural nu se prezintă candidaţi care
întrunesc condiţiile prevăzute la aliniatul precedent, pot fi numiţi şi absolvenţi
de seminar, care au susţinut examenul de capacitate.
(4) În situaţii misionare urgente din mediul urban sau rural, Chiriarhul poate
numi sau transfera, fără concurs, un preot într-un post vacant.
Art.125 - (1) Promovarea examenelor pentru obţinerea gradelor profesionale
Definitiv, II şi I dă dreptul preoţilor şi diaconilor de a concura sau a solicita
transferul pentru ocuparea de posturi în parohii de categorii superioare.
(2) Doctorii în teologie, absolvenţii de masterat, licentiatii în teologie, absolvenţii
de Seminar teologic liceal, citeţii şi ipodiaconii teologi nu pot fi hirotesiţi sau
hirotoniţi într-o altă eparhie fără documentele de ieşire canonică din eparhia de
care aparţin.
(3) Personalul clerical şi neclerical din mânăstiri, de la catedralele episcopale,
arhiepiscopale, mitropolitane şi patriarhale se numeşte direct (fără concurs) de
către Chiriarhi.
Secţiunea a II-a
Alegerea ierarhilor în Biserica Ortodoxă Română
Art.126 - (1) Alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop şi Episcop eparhiot se
face, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, după consultarea clerului şi
mirenilor din organismele bisericeşti, în termen de cel mult 60 de zile de la
vacantarea scaunului respectiv.
(2) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu
prezenţa a trei pătrimi dintre membrii săi şi alege cu votul a două treimi din
totalul membrilor prezenţi.
(3) Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop şi
Episcop eparhiot are loc după ce s-a îndeplinit procedura de consultare
prevăzută, după caz, de art.127, alin.2, 3 şi 4, art.129, alin.2, 3, 4 şi 5 şi art.130,
alin.2, 3, 4 şi 5 din prezentul Statut.
A. Alegerea Patriarhului
Art.127 - (1) Pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh este eligibil
oricare dintre Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi în funcţiune,
cetăţeni români, care sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi s-au impus în
conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate
eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc.
(2) Pentru alegerea de Patriarh, Sfântul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea
mai mare vechime în slujirea arhierească, stabileşte, prin consultare deschisă
urmată de vot secret consultativ, o listă de trei candidaţi dintre Chiriarhii
eligibili, cu motivarea fiecărei propuneri.
(3) În numele Sfântului Sinod, Sinodul Permanent se consultă, într-o şedinţă
specială, cu membrii clerici şi mireni din Adunarea Naţională Bisericească, la
care se adaugă membrii Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor. La
şedinţă participă, de asemenea, câte un decan al unei facultăţi de teologie şi
câte un director de seminar teologic din fiecare Mitropolie, desemnaţi de
Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani, dintre care să nu lipsească decanul
şi directorul reprezentând Arhiepiscopia Bucureştilor. Consultarea are loc la
sediul Patriarhiei Române, la data stabilită de Locţiitorul de Patriarh împreună cu
Sinodul Permanent.
(4) În cadrul consultării, lista de candidaţi pentru alegerea de Patriarh,
prezentată de Sinodul Permanent, poate fi completată, prin consultare deschisă
urmată de vot secret consultativ, cu două nume dintre ceilalţi Chiriarhi eligibili.
După votul consultativ, lista prezentată de Sinodul Permanent, întregită cu
primii doi Chiriarhi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi, va fi înaintată
Sfântului Sinod.
Art.128 - (1) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh sunt deschise
şi închise de către Locţiitorul de Patriarh şi sunt prezidate de către ierarhul
eparhiot cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei, în ordinea dipticelor,
dintre mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi, aşa cum rezultă din
Condica Sfântă a hirotoniei arhiereilor.
(2) Pentru desfăşurarea votării, pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este
asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari
cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este
Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru
alcătuiesc Biroul.
(3) Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne
sunt goale. Buletinele de vot poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod.
Pe fiecare buletin de vot sunt înscrise, în ordine, numele candidaţilor
nominalizaţi în urma consultărilor din Sfântul Sinod şi din Adunarea Naţională
Bisericească completată conform prevederilor art.127, alin.3.
(4) La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot,
sărută Sfânta Evanghelie şi, mergând în cabina de votare, bifează pe buletin, în
frică de Dumnezeu, numele celui pe care îl consideră vrednic să fie ales. Înainte
de a părăsi cabina, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa
fel încât ştampila să fie afară.
(5) Apoi, fiecare votant depune buletinul în prima urnă.
(6) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate incorect sau cu adăugiri
sunt considerate voturi nule.
(7) Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în
cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor
prezenţi.
(8) Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi
asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest
timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de
Preşedinte.
(9) Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul
buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce
tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.
(10) Patriarh al României devine candidatul care a obţinut voturile a două treimi
din totalul membrilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit
numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii
doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care
a obţinut voturile a două treimi din totalul membrilor prezenţi. Votarea se repetă
până la obţinerea de către unul dintre candidaţi a majorităţii de două treimi din
totalul membrilor prezenţi.
(11) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se
anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele
celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată Locţiitorului de
Patriarh, spre a o închide.
B. Alegerea Mitropolitului
Art.129 - (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Mitropolit este
oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacantă, care
este doctor sau licenţiat în Teologie şi s-a distins prin viaţă curată, cultură
teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc. Lista ierarhilor
eligibili se întocmeşte în ordinea dipticelor, descrescător, începând de la eparhia
vacantă.
(2) Pentru alegerea de Mitropolit, Sinodul Mitropolitan, prezidat de Patriarhul
României sau de locţiitorul desemnat canonic şi statutar, stabileşte, prin
consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, o listă de doi candidaţi
dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecărei propuneri.
(3) După consultarea prevăzută la alineatul precedent, Sinodul Mitropolitan se
consultă, într-o şedinţă specială, cu membrii Adunării Eparhiale ai eparhiei
vacante la care se adaugă membrii clerici şi mireni din celelalte eparhii ale
Mitropoliei respective, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească. La şedinţă
participă, de asemenea, un decan al unei facultăţi de teologie şi un director de
seminar teologic din Mitropolie, desemnaţi de Patriarhul României sau Locţiitorul
de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani. Consultarea are loc la sediul
Mitropoliei vacante, la data stabilită de Patriarhul României, în acord cu membrii
Sinodului Mitropolitan.
(4) Lista de candidaţi pentru alegerea de Mitropolit, întocmită de Sinodul
Mitropolitan, poate fi completată, prin consultare deschisă urmată de vot secret
consultativ, cu două nume dintre ierarhii eligibili care au obţinut cele mai multe
voturi. Lista întocmită de Sinodul Mitropolitan, completată în urma consultării cu
membrii clerici şi mireni menţionaţi la aliniatul precedent, va fi înaintată
Sfântului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfântul Sinod primind lista poate dispune completarea acesteia cu doi
candidaţi, ierarhi eligibili, desemnaţi prin vot secret consultativ de către plenul
său, care au obţinut cele mai multe voturi.
(6) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea de Mitropolit sunt prezidate de
către Patriarhul României.
(7) În vederea alegerii de Mitropolit, pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordine,
numele ierarhilor eligibili propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul
Mitropolitan, de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de Sfântul
Sinod.
(8) Alegerea Mitropolitului de către Sfântul Sinod se desfăşoară în conformitate
cu modalitatea de votare prevăzută la art.128, alin.2-9, cu adaptările adecvate.
(9) Mitropolit devine candidatul care a obţinut voturile a jumătate plus unu din
totalul membrilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit numărul
necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi
candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a
întrunit voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. În caz de
paritate, decid sorţii.
(10) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se
anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele
celui ales, după care închide şedinţa de lucru.
C. Alegerea Arhiepiscopului şi Episcopului eparhiot
Art.130 - (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Arhiepiscop şi
Episcop eparhiot este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la
eparhia vacantă, precum şi oricare Arhimandrit ori preot văduv prin deces, care
îndeplineşte condiţiile canonice, este doctor sau licenţiat în Teologie şi s-a
distins prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi
simţ gospodăresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte în ordinea dipticelor,
descrescător, începând de la eparhia vacantă.
(2) Pentru alegerea de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot, Sinodul Mitropolitan,
prezidat de Mitropolitul locului, stabileşte, prin consultare deschisă urmată de
vot secret consultativ, o listă de doi candidaţi, ierarhi eligibili sau alte persoane
care întrunesc condiţiile prevăzute la aliniatul precedent, cu motivarea fiecărei
propuneri.
(3) Sinodul Mitropolitan se consultă, într-o şedinţă specială, cu membrii clerici şi
mireni ai Adunării Eparhiale a eparhiei vacante, la care participă un decan şi un
director de la instituţiile de învăţământ teologic din cuprinsul eparhiei,
desemnaţi de Mitropolit. Consultarea are loc la sediul Mitropoliei, la data
stabilită de Mitropolit în acord cu ierarhii din Mitropolia respectivă, informând
despre aceasta pe Patriarhul României.
(4) Lista de candidaţi pentru alegerea de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot,
întocmită de Sinodul Mitropolitan, poate fi completată, prin consultare deschisă
urmată de vot secret consultativ, cu două nume dintre ierarhii eligibili sau alte
persoane care întrunesc condiţiile prevăzute la alin.1 şi au obţinut cele mai
multe voturi. Lista întocmită de Sinodul Mitropolitan, completată în urma
consultării cu clerul şi mirenii menţionaţi la aliniatul precedent, va fi înaintată
Sfântului Sinod cu proces-verbal.
(5) Sfântul Sinod, primind lista candidaţilor pentru alegerea de Arhiepiscop şi
Episcop eparhiot, poate dispune completarea acesteia cu alţi doi candidaţi,
ierarhi eligibili sau clerici care nu sunt arhierei, desemnaţi de către plenul său,
prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, dintre cei ce au
obţinut cele mai multe voturi.
(6) În cazul candidaţilor înscrişi pe listă, care nu sunt arhierei, Sfântul Sinod
dispune cercetarea loc canonică.
(7) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot
sunt deschise şi închise de către Patriarhul României şi sunt prezidate de către
Mitropolitul locului.
(8) În vederea alegerii de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot de către Sfântul Sinod,
pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordinea dipticelor şi a rangurilor bisericeşti,
numele candidaţilor propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul Mitropolitan,
de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de către Sfântul Sinod.
(9) Alegerea Arhiepiscopului şi a Episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod se
desfăşoară în conformitate cu modalitatea de votare prevăzută la art.128,
alin.2-9, cu adaptările adecvate.
(10) Arhiepiscop şi Episcop eparhiot devine candidatul care a obţinut voturile a
jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi
nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care
participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi.
Devine ales cel care a întrunit voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor
prezenţi. În caz de paritate, decid sorţii.
(11) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se
anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele
celui ales, după care predă conducerea şedinţei Patriarhului României.
D. Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari şi Arhiereilor-vicari
Art.131 - (1) Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari şi
Arhiereilor-vicari se face de către Sfântul Sinod, cu voturile a jumătate plus unu
din totalul membrilor prezenţi. În acest scop, Patriarhul, Mitropoliţii, Arhiepiscopii
şi Episcopii pot propune unul sau mai mulţi candidaţi.
(2) Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la
propunerea Patriarhului făcută în consultare cu Sinodul Permanent.
(3) Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, prin vot secret, de
către Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului făcută în consultare cu Sinodul
Mitropolitan.
(4) Candidaţii pentru funcţiile de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-vicar şi
Arhiereu-vicar trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.130, alin.1 din
prezentul Statut, iar cei care nu sunt arhierei sunt supuşi examinării canonice
prevăzută la art.130, alin. 6.
(5) Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-
vicar şi Arhiereu-vicar este prezidată de Patriarh. Alegerea se desfăşoară în
condiţiile art.128 alin.2-9, cu adaptările adecvate.
(6) Dacă respectivul candidat propus nu obţine voturile a jumătate plus unu din
totalul membrilor prezenţi, ierarhul eparhiot poate propune un nou candidat,
într-o altă şedinţă, la alegerea căruia se va aplica aceeaşi procedură prevăzută
în prezentul articol.
E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române de peste hotare
Art.132 - (1) Alegerea Mitropoliţilor, Arhiepiscopilor şi Episcopilor de la eparhiile
ortodoxe române de peste hotare se face de către Sfântul Sinod din cei unu sau
doi candidaţi propuşi de Adunarea Eparhială a eparhiei vacante, conform
statutelor de organizare şi funcţionare ale acestora aprobate de Sfântul Sinod. În
cazul în care Adunarea Eparhială propune un singur candidat, iar acesta nu este
ales de Sfântul Sinod, Adunarea Eparhială va propune Sfântului Sinod un al
doilea candidat.
(2) În cazul înfiinţării de noi eparhii, Mitropolitul locului sau delegatul Sfântului
Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou înfiinţate, inclusiv întocmirea
statutelor eparhiilor respective, informând periodic Patriarhia Română despre
stadiul misiunii sale.
(3) Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhiile Ortodoxe Române de peste
hotare se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea
Chiriarhului, făcută în consultare cu organismele eparhiale prevăzute în propriile
statute de organizare şi funcţionare aprobate de Sfântul Sinod şi în acord cu
prevederile prezentului Statut.
F. Hirotonia şi întronizarea
Art.133 - (1) Întronizarea se face potrivit rânduielilor canonice şi după datinile
Bisericii Ortodoxe Române. Numele celor aleşi se comunică Preşedintelui
României, Prim-Ministrului şi ministerului de resort. Întronizarea ierarhilor
eparhioţi din afara graniţelor României va fi adusă la cunoştinţa principalelor
autorităţi civile şi bisericeşti din ţările respective.
(2) Gramata de întronizare este emisă de către Sfântul Sinod pentru Patriarhul
României, de către Patriarhul României pentru Mitropoliţi şi de către Mitropolit
pentru Arhiepiscopii şi Episcopii sufragani. Pentru Episcopii-vicari patriarhali,
Episcopii-vicari şi Arhiereii-Vicari se va emite un Act de confirmare semnat de
Preşedintele Sfântului Sinod.
(3) În cazul când cel ales nu este arhiereu, el va fi hirotonit de către Mitropolitul
locului împreună cu cel puţin alţi doi Arhierei, şi numai după aceea poate primi
Gramata de întronizare sau Actul de confirmare, după caz.
Secţiunea a III-a
Despre vacanţe
Art.134 - (1) În caz de vacanţă a scaunului de Patriarh al României, locotenenţa
patriarhală îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevăzută în art.12,
alin. 2 din prezentul Statut; în caz de indisponibilitate sau refuz, următorului, şi
aşa mai departe.
(2) În caz de vacanţe ale scaunelor de Mitropolit, Arhiepiscop şi Episcop
eparhiot, Patriarhul României pentru Mitropoliţi şi Mitropoliţii pentru eparhiile
sufragane, vor numi locţiitori până la întronizarea noilor titulari.
(3) Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Patriarh, de Mitropolit, de Arhiepiscop şi de
Episcop eparhiot rezolvă doar problemele curente ale eparhiei vacante,
respectiv ale Administraţiei Patriarhale, în cazul Locţiitorului de Patriarh, fără
dreptul de a face modificări în legiuirile şi structurile bisericeşti sau de a
schimba destinaţia bunurilor bisericeşti.
(4) În caz de vacanţe la protopopiate, parohii şi mânăstiri, Chiriarhii vor lua
măsuri pentru asigurarea suplinirii până la numirea noilor titulari.
Capitolul al III-lea
Secţiunea I
Asistenţa religioasă în Biserica Ortodoxă Română
Art.135 - (1) Biserica Ortodoxă Română, prin eparhiile sale, are responsabilitatea
asigurării asistenţei religioase şi a personalului bisericesc aferent desfăşurării
acesteia în parohii, în armată, în sistemul penitenciar, în unităţi medicale, în
aşezăminte de asistenţă socială şi în unităţi de învăţământ, în condiţiile
prevăzute de lege, de protocoalele sau acordurile încheiate cu autorităţile
publice sau cu alte persoane juridice.
(2) Normele generale de asistenţă religioasă în aceste unităţi, cu caracter unitar
în întreaga Biserică Ortodoxă Română, se aprobă de către Sfântul Sinod, cu
respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(3) Personalul clerical din aceste domenii se recrutează, cu acordul Chiriarhului
locului, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie, cu
respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti, în condiţiile
legii.
(4) Îndrumarea pastoral-misionară şi jurisdicţia canonic-disciplinară a
personalului clerical din aceste unităţi, aparţine în exclusivitate eparhiilor pe
raza cărora activează preoţii respectivi.
Art.136 - (1) Numirea, transferarea şi revocarea personalului clerical care
asigură asistenţa religioasă în unităţile prevăzute la art.135, alin. 1 se fac cu
acordul comun al eparhiei şi al unităţii angajatoare, cu respectarea prevederilor
statutare şi regulamentare bisericeşti, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti de la parohii au îndatorirea de a
acorda asistenţă religioasă tuturor categoriilor de credincioşi din unităţile
militare, penitenciare, medicale, asistenţă socială şi din unităţile de învăţământ
de pe raza parohiilor lor, ori de câte ori vor fi solicitaţi.
Secţiunea a II-a
Asistenţa socială în Biserica Ortodoxă Română
Art.137 - (1) Sistemul de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române este
integrat şi funcţionează în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice
sau în organizaţii social-filantropice patronate de ea.
(2) Biserica Ortodoxă Română, prin unităţile sale componente locale şi centrale
(Parohia, Mânăstirea, Protopopiatul, Vicariatul, Eparhia, Mitropolia şi Patriarhia),
precum şi prin organizaţiile neguvernamentale care funcţionează cu aprobarea
autorităţilor bisericeşti competente, asigură servicii sociale, acreditate conform
legislaţiei în vigoare.
(3) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele de asistenţă
socială ale Bisericii se recrutează, în primul rând, dintre absolvenţii Facultăţilor
de Teologie, specializarea Teologie Socială.
(4) Beneficiarii serviciilor sociale oferite în cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt
persoane, grupuri şi comunităţi aflate în situaţii de dificultate, fără discriminare.
(5) Furnizorii de servicii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, prevăzuţi
la alin.2, îşi desfăşoară activitatea socială, în nume propriu sau prin parteneriate
cu instituţiile specializate ale statului, ale administraţiei locale sau ale
organizaţiilor neguvernamentale.
Art.138 - (1) Strategia şi planurile de acţiune în domeniul asistenţei sociale
bisericeşti se aprobă de către Sfântul Sinod, iar, la nivelul eparhiilor, de către
Consiliile Eparhiale.
(2) Elaborarea strategiei şi a planurilor de acţiune în domeniul asistenţei sociale
bisericeşti se realizează de către Sectorul Social-Filantropic care funcţionează
atât la nivelul Administraţiei Patriarhale, cât şi la cel al eparhiilor.
Art.139 - (1) Locaşurile de cult din instituţiile amintite la art.135, alin.1 din
prezentul Statut funcţionează, de regulă, ca sub-unităţi de cult (paraclise), cu
sau fără personalitate juridică, arondate Protopopiatelor pe teritoriul cărora se
află.
(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor sub-unităţi
de cult prin acorduri încheiate cu instituţile în cadrul cărora funcţionează şi care
le administrează, cu respectarea prevederilor art.183, alin. 2 din prezentul
Statut.
(3) Finanţarea activităţii în domeniul social se asigură din resursele proprii ale
furnizorilor de servicii sociale, din subvenţii de la bugetul de stat şi de la
bugetele locale, din donaţii şi sponsorizări obţinute în condiţiile prevăzute de
lege, din subscripţii publice, din fonduri nerambursabile şi din venituri provenite
din orice alte surse care nu contravin legislaţiei în vigoare sau prevederilor
prezentului Statut.
Secţiunea a III-a
Despre conferinţele clerului
Art.140 - (1) Preoţii şi diaconii, inclusiv cei din mânăstiri, sunt obligaţi să
participe la Conferinţele pastoral-misionare semestriale, de primăvară şi de
toamnă, precum şi la Conferinţele administrative lunare, ca formă continuă de
perfecţionare a pregătirii profesionale, după absolvirea unei şcoli teologice.
(2) Conferinţele pastoral-misionare semestriale şi Conferinţele administrative
lunare au caracter teoretic şi practic pentru realizarea următoarelor scopuri:
a. Apărarea învăţăturii de credinţă şi a moralei ortodoxe,
b. Perfecţionarea continuă în domeniul liturgic şi administrativ-bisericesc,
c. Aprofundarea şi împrospătarea cunoştinţelor teologice de bază,
d. Perfecţionarea ca predicatori şi duhovnici,
e. Întărirea cooperării şi solidarităţii dintre parohii,
f. Însuşirea de noi metode în activitatea misionar-pastorală,
g. Cunoaşterea problemelor actuale ale vieţii creştine şi căutarea de soluţii
adecvate.
(3) Pentru una dintre Conferinţele pastoral-misionare semestriale, care are
caracter unitar în întreaga Biserică Ortodoxă Română, tema dezbaterii se
stabileşte anual de Sfântul Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileşte de
fiecare eparhie potrivit cerinţelor misionar-pastorale locale.
(4) Referatele susţinute în cadrul Conferinţelor pastoral-misionare semestriale,
apreciate în mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica în revistele
eparhiale.
Art.141- (1) Perioadele de desfăşurare şi modalităţile de organizare ale
Conferinţelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare Centru
Eparhial.
(2) Conferinţele administrative se organizează lunar, pe protopopiate, de către
fiecare eparhie şi au ca tematică subiecte de interes local misionar-pastoral,
liturgic-duhovnicesc şi administrativ, economic-financiar şi altele.
Art.142 - În scopul perfecţionării profesionale şi a cunoaşterii problemelor
actuale ale vieţii şi activităţii bisericeşti generale şi locale, Centrele eparhiale
organizează anual, pe protopopiate, conferinţe ale cântăreţilor (cantorilor) şi
dascălilor (cateheţilor) bisericeşti.
Art.143 - Conferinţele pastoral-misionare semestriale, Conferinţele
administrative lunare şi Conferinţele cântăreţilor (cantorilor) şi dascălilor
(cateheţilor) bisericeşti vor fi prezidate de Chiriarh sau de delegatul acestuia.
Secţiunea a IV-a
Distincţiile bisericeşti
Art.144 - Pentru activitate deosebită în domeniul lucrării bisericeşti, sub raport
liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodăresc-
edilitar sau administrativ-economic, preoţii de mir pot primi următoarele ranguri
onorifice bisericeşti:
a. Sachelar,
b. Iconom,
c. Iconom stavrofor.
Art.145 - (1) Rangul de sachelar se acordă de către Chiriarh preoţilor care au o
activitate bisericească bogată. Sachelarul poartă ca semn distinctiv brâu
albastru.
(2) Rangul de iconom se acordă de Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei
Consiliului Eparhial, preoţilor sachelari, care au o activitate bisericească
remarcabilă. Iconomul poartă ca semn distinctiv brâu roşu, iar la serviciile
religioase, bederniţă.
(3) Rangul de iconom stavrofor se acordă de Chiriarh, într-o şedinţă a
Permanenţei Consiliului Eparhial, preoţilor iconomi, care au o activitate
bisericească excepţională. Iconomul stavrofor poartă ca semn distinctiv cruce
pectorală, brâu roşu, iar la serviciile religioase, bederniţă.
(4) Pentru activitate îndelungată şi deosebită, diaconilor din rândul clerului de
mir li se poate acorda de către Chiriarh rangul de arhidiacon, cu dreptul de a
purta cruce pectorală.
(5) În caz de abateri grave, aceste distincţii pot fi retrase de către Chiriarh,
direct, sau în baza unei hotărâri consistoriale.
Art.146 - (1) Protopopii, în timpul funcţionării lor în această calitate, poartă ca
semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion roşu, iar la serviciile religioase,
bederniţă.
(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali şi inspectorii eparhiali cu
funcţii de conducere de la eparhii, precum şi inspectorii cu funcţii de conducere
de la Patriarhia Română, pe durata funcţionării lor în aceste calităţi, poartă ca
semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion ciclamen.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorul general
bisericesc de la Patriarhia Română, pe durata funcţionării lor în aceste calităţi,
poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion violet.
(4) Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar teologic pot fi
recompensate pentru activitatea lor cu ranguri acordate de Chiriarh.
Art.147 - (1) Pentru activitate meritorie îndelungată pe tărâm pastoral-misionar,
administrativ-bisericesc, didactic-educativ şi social-filantropic, la propunerea
Chiriarhilor, Patriarhul acordă distincţia “Crucea Patriarhală” pentru clerici şi
mireni, cu Gramată.
(2) În acelaşi scop, la nivelul eparhiilor, se pot institui, prin hotărâre a
Permanenţei Consiliului Eparhial, distincţii arhiepiscopale şi episcopale, după
rangul eparhiei care le instituie, iar la Mitropolii, distincţii mitropolitane.
Capitolul al IV-lea
Disciplina clerului
Art.148 - (1) Instanţele disciplinare şi de judecată bisericească pentru clericii de
mir, preoţi şi diaconi în funcţiune şi pensionari, precum şi pentru cântăreţi, în
probleme doctrinare, morale, canonice şi disciplinare sunt:
A. De judecare în fond:
a. Consistoriul Disciplinar Protopopesc,
b. Consistoriul Eparhial.
B. De judecare în recurs:
Consistoriul Mitropolitan, pentru cererile de recurs admise, în principiu, de
Sinodul Mitropolitan şi de Sfântul Sinod.
(2) Organismele care se pronunţă asupra admisibilităţii cererilor de recurs sunt:
a. Sinodul Mitropolitan, care poate admite sau respinge, în principiu, recursurile
pentru cazurile de depunerea din treaptă, pronunţate de un Consistoriu
Eparhial;
b. Sfântul Sinod, care admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru
cazurile de caterisire, pronunţate de un Consistoriu Eparhial.
Art.149 - (1) Pe lângă fiecare protopopiat funcţionează Consistoriul Disciplinar
Protopopesc.
(2) Consistoriul Disciplinar Protopopesc are un preşedinte cleric şi trei membri,
dintre care doi membri clerici, numiţi pe termen de patru ani, de către Chiriarh,
dintre preoţii din protopopiat, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în
teologie, care au cel puţin Gradul II şi cunoştinţe canonice, precum şi un
membru din rândurile cântăreţilor bisericeşti.
(3) Când se judecă numai cazuri ale preoţilor, reprezentantul cântăreţ nu
participă.
Art.150 - (1) Consistoriul Disciplinar Protopopesc funcţionează ca instanţă
disciplinară şi de judecată pentru cântăreţii bisericeşti şi ca organism de
împăcare pentru neînţelegerile ivite în rândul personalului bisericesc, precum şi
între parohieni şi preot.
(2) Dacă părţile nu s-au declarat împăcate prin hotărârea dată de Consistoriul
Disciplinar Protopopesc, cazul se transferă, în ultimă instanţă, la Consistoriul
Eparhial.
(3) Hotărârile Consistoriului Disciplinar Protopopesc, privind cântăreţii
bisericeşti, sunt definitive, după aprobarea lor de către Chiriarh şi nu pot fi
atacate în recurs la Consistoriul Eparhial, cu excepţia celor care prevăd
pedeapsa destituirii acestora.
Art.151 - (1) Consistoriul Eparhial funcţionează la fiecare Episcopie şi
Arhiepiscopie şi este format din trei membri titulari şi doi membri supleanţi.
Membrii Consistoriului sunt preoţi, cu cel puţin Gradul II, doctori, absolvenţi de
masterat sau licenţiaţi în teologie, cu cunoştinţe canonice şi juridice.
(2) Membrii Consistoriului Eparhial se aleg la propunerea Chiriarhului de către
Adunarea Eparhială, pe termen de patru ani.
(3) Preşedintele Consistoriului Eparhial se numeşte de către Chiriarh dintre
membrii titulari ai acestuia.
(4) Consistoriul are un grefier numit de Chiriarh, la propunerea preşedintelui.
(5) La fiecare eparhie funcţionează Consistoriul Monahal Eparhial, compus din 3-
5 membri numiţi de Chiriarh, pentru judecarea cauzelor personalului monahal
primite de la Chiriarh sau de la Consiliile de Judecată ale mânăstirilor, cu
aprobarea Chiriarhului.
Art.152 - Hotărârile Consistoriului Eparhial aprobate de către Chiriarh devin
definitive şi executorii.
Art.153 - (1) Pe lângă fiecare Mitropolie funcţionează Consistoriul Mitropolitan ca
instanţă de judecare a recursurilor admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan
sau de Sfântul Sinod.
(2) Consistoriul Mitropolitan se compune din 3-5 membri titulari şi 2 supleanţi,
preoţi numiţi de Mitropolit dintre preoţii desemnaţi de Adunările Eparhiale ale
eparhiilor sufragane, alţii decât cei desemnaţi în Consistoriile Eparhiale, cu
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.151, alin. 1 din prezentul Statut.
(3) Preşedintele Consistoriului Mitropolitan este numit de Mitropolit dintre
membrii acestuia, grefierul fiind desemnat tot de Mitropolit dintre clericii din
administratia eparhiei de scaun a acestuia.
(4) Consistoriul Mitropolitan dă hotărâri definitive şi executorii, prin aprobarea
lor de către Mitropolitul locului.
Art.154 - (1) Sinodul Mitropolitan, ca organism care se pronunţă asupra
admisibilităţii cererilor de recurs, deliberează sub preşedinţia Mitropolitului
locului.
(2) Sinodul Mitropolitan primeşte şi examinează recursurile clericilor depuşi din
treapta preoţiei de către un Consistoriu Eparhial din cadrul Mitropoliei.
Recursurile admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan sunt trimise
Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinţa se aprobă
de către Mitropolit.
Art.155 - Sfântul Sinod, ca organism care se pronunţă asupra admisibilităţii
cererilor de recurs, primeşte şi examinează recursurile clericilor caterisiţi de
către un Consistoriu Eparhial. Recursurile admise, în principiu, de Sfântul Sinod
sunt trimise Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar
sentinţa se aprobă de către Patriarh.
Art.156 - (1) Hotărârile instanţelor disciplinare şi de judecată eparhiale devin
executorii numai după investirea lor cu formula executorie de către Chiriarh.
(2) Hotărârile instanţelor de recurs devin executorii după aprobarea lor de către
Mitropolit sau Patriarh, după caz.
(3) Sfântul Sinod, cu avizul Chiriarhului locului, aprobă sau respinge cererile de
iertare ale preoţilor sancţionaţi cu pedeapsa caterisirii care, după recurs, a
rămas definitivă.
(4) Sinodul Mitropolitan, cu avizul Chiriarhului locului, aprobă sau respinge
cererile de iertare ale preoţilor sancţionaţi cu pedeapsa depunerii din treapta
preoţiei care, după recurs, a rămas definitivă.
(5) Hotărârile instanţelor disciplinare şi de judecată se pun în aplicare de către
autorităţile bisericeşti investite în acest scop.
(6) În virtutea autonomiei cultelor prevăzută de lege şi a competenţelor
specifice lor, instanţele de judecată bisericească soluţionează probleme de
disciplină internă, iar hotărârile instanţelor bisericeşti la toate nivelurile nu sunt
atacabile în faţa instanţelor civile.
Art.157 - Sfântul Sinod este unica instanţă de judecată canonică a membrilor săi
pentru orice fel de abateri de la învăţătura şi disciplina Bisericii.
Art.158 - În caz de urgenţă pastorală, potrivit prevederilor Sfintelor Canoane,
Chiriarhul poate hotărî singur sancţiuni disciplinare pentru personalul bisericesc
din eparhie.
Art.159 - Personalul bisericesc trimis în faţa instanţelor disciplinare şi de
judecată bisericească în calitate de acuzat, poate fi asistat în faţa tuturor
instanţelor bisericeşti de un apărător bisericesc acreditat, ales de acuzat.
Art.160 - Cererile de revizuire a sentinţelor de caterisire, bine motivate, însoţite
de actele necesare, vor fi adresate Patriarhului, ca Preşedinte al Sfântului Sinod,
care le va trimite spre rejudecare Consistoriului Mitropolitan competent.
Partea a III-a
Instituţii bisericeşti cu scop misionar
Art.161 - În Biserica Ortodoxă Română funcţionează, ca instituţii cu scop
misionar:
A. Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române cu patrimoniu
distinct, având sectoarele: Editură, Tipografie şi Ateliere, la nivelul central al
Patriarhiei;
B. Instituţii media: posturi de radio şi televiziune, centre şi birouri de presă,
agenţii de ştiri, cotidiane şi periodice etc., la nivelul Patriarhiei Române şi al
eparhiilor;
C. Casa de ajutor reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti, la fiecare eparhie.
A. Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Art.162 - (1) Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este
condus de Patriarh, iar activitatea sa este coordonată de unul din Episcopii-vicari
patriarhali, fiind administrat de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.
(2) Produsele Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române se
distribuie eparhiilor, parohiilor, mânăstirilor şi credincioşilor prin magazinele
bisericeşti eparhiale.
(3) Editura şi Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române au exclusivitate în privinţa editării, tipăririi şi difuzării Sfintei Scripturi, a
cărţilor de cult şi a manualelor de teologie, care se vor tipări numai cu
aprobarea Sfântului Sinod.
Art.163 - Eparhiile pot organiza singure edituri şi tipografii, precum şi ateliere de
pictură şi de confecţionat icoane, de ţesătorie şi croitorie de veşminte preoţeşti,
de broderie, de ţesut covoare, de lumânări etc., pentru a împlini în exclusivitate
cerinţele unităţilor de cult din eparhie.
Art.164 - Sfântul Sinod aprobă anual Calendarul Bisericesc pe baza textului
elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod, care se tipăreşte la Tipografia Institutului
Biblic şi tipografiile eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar
difuzarea se face în condiţiile stabilite anual de Sfântul Sinod, numai în cuprinsul
fiecărei eparhii.
Art.165 - Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi
eparhiile care au tipografii şi ateliere proprii, sunt obligate a lua măsurile
necesare pentru respectarea prevederilor legale în vigoare privind dreptul
exclusiv al Bisericii de a produce şi valorifica obiectele şi bunurile necesare
activităţii de cult.
Art.166 - Pentru susţinerea activităţilor pastoral-misionare, cultural-educative şi
social-filantropice, Biserica Ortodoxă Română, prin unităţile sale de cult, poate
desfăşura activităţi economico-gospodăreşti.
B. Instituţii media
Art.167 - La nivelul Patriarhiei Române şi al eparhiilor pot funcţiona, sub directa
îndrumare a Chiriarhului, instituţii media (posturi de radio şi de televiziune,
centre şi birouri de presă, agenţii de ştiri, cotidiane şi periodice etc.), a căror
activitate se aprobă de organismele bisericeşti abilitate, în condiţiile legii.
C. Casa de ajutor reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti
Art.168 - Casele de ajutor reciproc ale clerului şi salariaţilor bisericeşti din
eparhii au ca scop acordarea de împrumuturi şi ajutoare membrilor lor, la
cererea acestora, iar activitatea acestora se va desfăşura potrivit propriului
regulament.
Partea a IV-a
Dispoziţii diverse
A. Dispoziţii privind patrimoniul bisericesc
Art.169 - Totalitatea bunurilor aparţinând parohiilor, schiturilor, mânăstirilor,
protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi
Patriarhiei, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, fondurile destinate
unui scop bisericesc, precum şi averile bisericilor fundaţionale, alcătuiesc
patrimoniul bisericesc care aparţine Bisericii Ortodoxe Române, iar regimul lui
este reglementat de prezentul Statut. Bunurile aflate în folosinţă fac de
asemenea parte din patrimoniul bisericesc şi se administrează conform actelor
de dobândire şi dispoziţiilor prezentului Statut.
Art.170 - (1) Din punct de vedere al destinaţiei lui, patrimoniul bisericesc
cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.
(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt
destinate exclusiv şi direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile şi
imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericească,
iar cedarea folosinţei poate fi acordată pe un termen de până la 3 ani, cu
posibilitatea de reînnoire.
(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate
cultului divin, precum: lăcaşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele
etc.), odoarele şi veşmintele bisericeşti, cărţile de ritual, cimitirele etc.
(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre şi beneficiază de acelaşi regim juridic şi:
casa parohială, vatra parohială şi mânăstirească, incinta Centrului eparhial, a
Centrului Patriarhal, reşedinţele chiriarhale, chiliile mânăstirilor şi schiturilor,
bunurile preţioase, cu valoare artistică, istorică sau datorită materialului din care
sunt confecţionate, precum: picturile, sculpturile, ţesăturile artistice, miniaturile,
cărţile rare, documentele, lucrările din materiale scumpe etc.
(5) Bunurile comune sunt cele destinate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei,
operelor culturale, de caritate şi asistenţă socială, ca şi pentru îndeplinirea
celorlalte scopuri ale Bisericii.
(6) Bunurile comune afectate întreţinerii bisericilor şi slujitorilor bisericeşti,
operelor culturale, de asistenţă socială şi filantropică, precum şi pentru
îndeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii sunt: edificiile şcolilor bisericeşti,
edificiile administraţiilor bisericeşti, muzeele religioase, aşezămintele şi
instituţiile culturale, filantropice şi economice, terenurile agricole, pădurile,
păşunile, viile, livezile, grădinile, drepturile patrimoniale, creanţele, părţile
sociale, acţiunile, fondurile, hârtiile de valoare, averea în numerar etc.
(7) Terenurile agricole (arabil, păşune, islaz, livadă etc.) şi pădurile unităţilor de
cult ale Bisericii Ortodoxe Române vor fi folosite conform dispoziţiilor stabilite de
organismele bisericeşti competente.
(8) Normele generale şi obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unităţilor
bisericeşti din cuprinsul Patriarhiei Române se aprobă de Sfântul Sinod.
(9) Apartenenţa unui bun la categoria bunurilor sacre, în caz de îndoială, se
stabileşte de către Sinodul Mitropolitan.
(10) Transmiterea cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra bunurilor
imobile care aparţin parohiilor, mânăstirilor, protopopiatelor şi altor instituţii
bisericeşti cu personalitate juridică din cuprinsul eparhiei (vânzare, cumpărare,
închiriere, schimbare etc.), precum şi grevarea cu sarcini sau afectarea de
servituţi a acestor bunuri prevăzute la alin.6 şi 7, se aprobă de Consiliul
Eparhial, iar înstrăinarea bunurilor imobile (clădiri şi terenuri) ale Centrului
eparhial, de către Sinodul Mitropolitan.
(11) Pentru îndeplinirea unor obiective misionar-pastorale şi social-filantropice la
nivel de eparhii, prin aprobarea Adunărilor Eparhiale, unele proprietăţi ale
parohiilor şi mânăstirilor pot fi administrate în mod unitar şi solidar de
organismul eparhial abilitat în acest scop.
Art.171 - (1) Fondurile arhivistice şi bibliotecile mânăstirilor, parohiilor,
protopopiatelor, Episcopiilor, Arhiepiscopiilor, Mitropoliilor şi ale Patriarhiei sunt
proprietatea exclusivă a acestora, nu pot fi înstrăinate, grevate sau urmărite şi
au regimul juridic al arhivelor şi bibliotecilor private.
(2) Organizarea şi funcţionarea fondurilor arhivistice şi a bibliotecilor unităţilor
administrative bisericeşti se face potrivit prevederilor statutare şi regulamentare
bisericeşti şi a normelor legale în vigoare.
Art.172 - În cazul desfiinţării unei unităţi de cult sau a unei biserici fundaţionale,
proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unităţii de cult
superioare ierarhic ce va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului
patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fără stăpân revine eparhiei în
jurisdicţia teritorială a căreia se află.
Art.173 - Patrimoniul fundaţiilor şi asociaţiilor bisericeşti cu personalitate juridică
constituite de Biserică este proprietatea acestora şi se administrează de Biserică
în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor prezentului
Statut.
Art.174 - Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii,
succesiuni, legate - precum şi orice alte bunuri intrate în patrimoniul unităţilor
componente ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din afara graniţelor ţării,
nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.
Art.175 - (1) Biserica Ortodoxă Română şi părţile ei componente pot deţine în
proprietate bunuri în străinătate a căror situaţie se reglementează potrivit
prevederilor statutare şi regulamentare proprii şi legislaţiei statelor pe teritoriul
cărora se află respectivele proprietăţi.
(2) Situaţia bunurilor bisericeşti sau similare din străinătate, proprietate a
statului român date în administrare eparhiilor ortodoxe române din afara
graniţelor ţării şi unităţilor lor, se va reglementa, la cerere, prin acorduri
bilaterale între Patriarhia Română, unitatea interesată şi statul român.
Art.176 - (1) Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea patrimoniului
bisericesc, controlul şi verificarea gestionară se desfăşoară în conformitate cu
prevederile statutare şi regulamentare în vigoare. Forma definitivă a acestor
acte este cea aprobată de Consiliul Eparhial, respectiv de Sinodul Mitropolitan.
(2) În cazul aprobării înstrăinării unor bunuri bisericeşti, unităţile bisericeşti
ortodoxe au drept de preemţiune.
(3) Actele juridice având ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, încheiate
cu încălcarea prevederilor prezentului Statut, sunt lovite de nulitate absolută.
B. Dispoziţii cu privire la edificiile bisericeşti şi cimitirele parohiale
I. Edificiile bisericeşti
Art.177 - Bisericile sunt:
a. Parohiale şi filii;
b. De cimitir;
c. Fundaţionale;
d. Izolate;
e. Paraclise;
f. Catedrale;
g. De mânăstiri;
h. Din străinătate;
i. Din armată, sistemul penitenciar, unităţi medicale, aşezăminte de asistenţă
socială, unităţi de învăţământ etc.
Art.178 - (1) Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate
patrimoniului eparhiei şi stau sub jurisdicţia şi controlul autorităţii Arhiepiscopiei
sau Episcopiei. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, Chiriarhul
desemnează pe cea de căpetenie ca biserică parohială.
(2) În municipiile reşedinţă eparhială ca şi în municipiile reşedinţă de judeţ,
Chiriarhul va desemna catedrala. Acolo unde există Episcop-vicar sau Arhiereu-
vicar, Chiriarhul îi va desemna acestuia o biserică de slujire.
(3) Se consideră anexe ale lăcaşului de cult şi urmează regimului juridic al
acestuia următoarele construcţii: clopotniţa, cancelaria parohială,
agheasmatarul, capela mortuară, casa parohială cu dependinţele sale, muzeul
eparhial, mănăstiresc sau parohial, incinta pentru aprins lumânări, pangarul,
troiţa, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezământul cu
caracter social-filantropic, arhondaricul, chilia, trapeza, orice incintă pentru
desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa
Chiriarhului precum şi altele asemenea. Prin aşezământ cu caracter social-
filantropic se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau
orice altă incintă destinată unei activităţi asemănătoare.
Art.179 - Bisericile din cimitire se află în administrarea parohiilor, a mânăstirilor,
a protopopiatelor sau în directă dependenţă de Centrul eparhial.
Art.180 - (1) Bisericile fundaţionale, întemeiate pe baza actelor de fundaţii se
conduc potrivit acelor acte de către Chiriarh sau delegatul său. Ele stau sub
jurisdicţia şi controlul autorităţii Arhiepiscopiei şi Episcopiei din punct de vedere
religios, administrativ-patrimonial şi gestionar ca şi bisericile parohiale,
supunându-se aceloraşi drepturi şi obligaţii faţă de eparhie.
(2) Actele de fundaţie ale acestor biserici vor fi puse întotdeauna în acord cu
dispoziţiile prezentului Statut de către autorităţile bisericeşti. În caz contrar,
biserica, cu toate bunurile ei mobile şi imobile, trece în administrarea eparhiei.
(3) Dacă o asociaţie sau fundaţie social-filantropică ori cultural-bisericească s-ar
desfiinţa, întregul ei patrimoniu trece în proprietatea eparhiei pe teritoriul căreia
se află.
Art.181 - O biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi folosinţa
unităţilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă
sub dispoziţiile acestui Statut, ţinându-se seama şi de actele de fundaţie.
Eventualele condiţii testamentare contrare acestui Statut se vor considera nule.
Art.182 - (1) Bisericile izolate care nu se află pe un teritoriu locuit de vreo
aşezare omenească aparţin eparhiei pe teritoriul căreia se află şi sunt în grija şi
administrarea acelei eparhii.
(2) Bisericile şi edificiile monumente istorice cu caracter religios aparţin, de
asemenea, eparhiei pe teritoriul căreia se află şi se administrează de către
aceasta.
Art.183 - (1) Paraclisele de la reşedinţele eparhiale stau sub autoritatea directă
a Chiriarhului, iar cele de la mânăstiri sub autoritatea mânăstirii de care aparţin.
(2) Paraclisele, capelele şi bisericile din cadrul unităţilor militare, din sistemul
penitenciar, din unităţile medicale, din aşezămintele de asistenţă socială, din
unităţile de învăţământ şi din alte instituţii, depind direct de Chiriarh, sunt
arondate protopopiatelor pe raza cărora funcţionează şi nu li se poate schimba
destinaţia de locaş de cult al Bisericii Ortodoxe Române.
Art.184 - Bisericile de orice categorie se pot edifica pe teren proprietate a
Bisericii sau concesionat acestui scop, pe bază de cereri şi documente depuse la
Centrul eparhial, numai cu aprobarea şi binecuvântarea Chiriarhului, fie că sunt
noi, se reclădesc sau se transformă dintr-un alt edificiu.
Art.185 - (1) Unităţile de cult pot solicita şi primi de la autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale fonduri în vederea construirii, reparării, conservării şi
întreţinerii locaşurilor de cult şi edificiilor bisericeşti, în condiţiile prevăzute de
lege.
(2) În privinţa locaşurilor de cult şi a edificiilor bisericeşti care fac parte din
patrimoniul cultural-naţional, autorităţile de stat pot efectua lucrări de
restaurare şi întreţinere a acestora, cu consultarea prealabilă a eparhiilor pe
raza cărora acestea funcţionează.
II. Cimitirele parohiale şi mânăstireşti
Art.186 - (1) Fiecare parohie şi mânăstire are dreptul să deţină sau să înfiinţeze
cel puţin un cimitir pentru îngroparea credincioşilor decedaţi, care este
proprietatea parohiei sau a mânăstirii.
(2) Cimitirele parohiale şi mânăstireşti, ca bunuri sacre destinate exclusiv şi
direct cultului, sunt insesizabile şi imprescriptibile şi nu pot fi înstrăinate,
schimbate, grevate sau sechestrate.
Art.187 - (1) Cimitirul se administrează de către Consiliul Parohial, Consiliul
Mânăstiresc sau Protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.
(2) La parohie, cimitirul stă sub supravegherea preotului paroh, a epitropului şi a
Consiliul Parohial, iar la mânăstire, a stareţului (stareţei), care sunt datori a se
îngriji de împrejmuirea şi întreţinerea lui.
(3) Locul de veci concesionat rămâne proprietatea parohiei sau a mânăstirii, iar
dreptul de concesiune nu poate fi vândut de titular, transmiterea acestuia
putând fi făcută doar prin succesiune către soţ sau rude până la gradul IV.
(4) Locuri de înmormântare mai pot fi atribuite şi în folosinţă temporară sau
gratuită tot prin hotărârea organismelor parohiale şi mânăstireşti.
(5) Tarifele şi taxele pentru concesionarea şi întreţinerea locurilor de
înmormântare din cimitirele parohiale şi cele mânăstireşti, precum şi pentru
prestarea serviciilor specifice din cimitir se vor stabili de Consiliul Parohial sau
de Consiliul Economic al mânăstirii şi nu vor putea depăşi tarifele ce se percep
la cimitirele administraţiei publice locale de aceeaşi categorie.
(6) Este interzisă condiţionarea oficierii slujbei înmormântării de plata oricărei
taxe fixate de preot sau de Consiliul Parohial.
Art.188 - Cimitire parohiale şi mânăstireşti noi se înfiinţează cu aprobarea
Consiliului Eparhial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
C. Dispoziţii privind cheltuielile bisericeşti şi ajutorul Statului
Art.189 - Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult,
precum şi pentru reparaţii şi construcţii noi vor fi acoperite din contribuţiile
benevole ale credincioşilor, din veniturile unităţilor de cult obţinute din activităţi
proprii şi din contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul autorităţilor publice
locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.
Art.190 - Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum şi a
personalului clerical şi neclerical se face conform normelor generale în vigoare
în Biserica Ortodoxă Română, prin contribuţii de la bugetul propriu al unităţilor
de cult, prin contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul administraţiilor
publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.
Art.191 - (1) Unităţile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din ţară şi din afara
graniţelor ţării pot solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Română, precum
şi subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru sprijinirea unor
activităţi pastorale, spiritual-culturale, sociale şi edilitare.
(2) Activitatea unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române în calitate de
furnizor de servicii sociale este recunoscută şi sprijinită de stat, în care scop pot
fi încheiate parteneriate şi acorduri aprobate prin lege.
D. Dispoziţii privind dreptul de succesiune al ierarhilor şi al monahilor
Art.192 - Eparhiile au vocaţie asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor
lor.
Art.193 - Bunurile călugărilor şi călugăriţelor aduse cu dânşii sau donate
mânăstirii la intrarea în monahism, ca şi cele dobândite în orice mod în timpul
vieţuirii în mânăstire, rămân în totalitate mânăstirii de care aparţin şi nu pot
face obiectul revendicărilor ulterioare.
Art.194 - Pentru ierarhii pensionaţi sau retraşi, Sfântul Sinod va reglementa
drepturile acestora în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare
bisericeşti.
E. Dispoziţii privind stemele şi sigiliile eparhiale
Art.195 - Patriarhia Română are propriul drapel în următoarea descriere: formă
dreptunghiulară, lăţimea fiind egală cu 2/3 din lungimea sa; culoarea de fond
este alb; în centru se află imprimată stema Patriarhiei în descrierea aprobată.
Art.196 - (1) Stema Patriarhiei, precum şi stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor
şi Episcopiilor din ţară şi din afara graniţelor ţării se aprobă de Sfântul Sinod.
(2) Stema Mitropoliei este comună cu stema Arhiepiscopiei în care îşi are
reşedinţa.
Art.197 - (1) Fiecare eparhie are propriul sigiliu pe care este reprezentată stema
înconjurată de denumirea acesteia înscrisă la art.6 din prezentul Statut.
(2) Sigiliul Mitropoliei este comun cu sigiliul Arhiepiscopiei în care îşi are
reşedinţa.
(3) Sfântul Sinod are un sigiliu aflat în păstrarea Cancelariei Sfântului Sinod care
se aplică pe documentele semnate de Patriarh în calitate de Preşedinte al
organismelor centrale deliberative, executive şi administrative, pe Tomosurile
Sinodale, pe Gramatele şi Actele Sinodale şi Patriarhale.
(4) Organismele centrale administrative şi Institutul Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române cu sectoarele lor, Administraţia Eparhială şi
Cancelaria Eparhială cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile şi
mânăstirile au propriile sigilii, cu aprobarea autorităţii superioare bisericeşti.
F. Dispoziţii privind Buletinul Oficial şi revistele centrale bisericeşti
Art.198 - (1) Patriarhia Română publică următoarele reviste şi periodice centrale
bisericeşti: Revista “Biserica Ortodoxă Română”, Buletinul Oficial al Patriarhiei
Române; Revista “Ortodoxia” pentru problemele teologice de ordin interortodox,
inter-confesional si inter-religios; Revista “Studii Teologice” a Facultăţilor de
Teologie Ortodoxă; Revista “Vestitorul Ortodoxiei”; Revista “Chemarea
Credinţei” şi Cotidianul “Ziarul Lumina”.
(2) Abonarea la revistele centrale bisericeşti, prevăzute la alineatul precedent,
este obligatorie pentru toate unităţile de cult ale Patriarhiei Române.
G. Dispoziţii privind incompatibilităţi în organismele de conducere
Art.199 - În întreaga Biserică Ortodoxă Română nimeni nu poate fi în acelaşi
timp:
a. Membru al Consiliului Eparhial şi al Consistoriului Eparhial;
b. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar
eparhial, protopop şi membru ales al Adunării Eparhiale;
c. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar
eparhial, protopop şi membru al Consistoriilor bisericeşti;
d. Nu pot fi aleşi membri ai Consistoriului Disciplinar Protopopesc, ai
Consistoriului Eparhial şi ai Consistoriului Mitropolitan cei ce sunt înrudiţi între ei
sau cu Chiriarhul respectiv, până la al patrulea grad de sânge şi al doilea de
cuscrie;
e. Salariat în administraţia şi controlul bisericesc eparhial şi membru în
organismele bisericeşti de disciplină.
Art.200 - Nici un preot, diacon sau mirean, membru al vreunui organism
bisericesc deliberativ, executiv, administrativ, de control şi de disciplină
bisericească nu poate lua parte la soluţionarea următoarelor cauze:
a. A cauzei proprii sau a celor ce le pot aduce pagube ori câştig personal;
b. A cauzelor rudeniilor, până la al patrulea grad de sânge sau al doilea de
cuscrie;
c. A cauzelor părinţilor sau copiilor adoptivi, precum şi a cauzelor celor ce stau
sub tutoratul sau curatela lor;
d. A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experţi sau pe care le-au
anchetat;
e. A cauzelor la a căror decidere au luat odată parte într-o instanţă inferioară.
Dispoziţii finale
Art.201 - (1) Acest Statut, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
pe temeiul principiilor şi dispoziţiilor generale, cuprinse în Sfintele Canoane ale
Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalităţile după care Patriarhia Română
îşi reglementează, conduce şi administrează lucrarea sa religioasă, misionar-
pastorală, cultural-educativă, social-filantropică, fundaţională şi patrimonială,
este şi rămâne obligatoriu pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română din ţară şi
din afara graniţelor ţării.
(2) Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române se
aplică prin regulamente specifice de activitate care au aceeaşi autoritate
canonică şi juridică cu cea a prezentului Statut. Regulamentele specifice
diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfântul Sinod.
Art.202 - Sfântul Sinod aprobă şi modifică prezentul Statut cu două treimi din
numărul membrilor prezenţi.
Art.203 - Prezentul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe
Române a fost aprobat de Sfântul Sinod la data de 28 noiembrie 2007 şi intră în
vigoare după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern pentru
recunoaşterea acestuia.
Art.204 - La data intrării în vigoare a prezentului Statut pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, se abrogă Statutul votat de Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19-20 octombrie 1948 şi recunoscut prin
Decretul nr.233 din 23 februarie 1949 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu
toate modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii
contrare.
Art.205 - Până la elaborarea şi aprobarea noilor regulamente, rămân în vigoare
prevederile actualelor regulamente, în măsura în care acestea nu contravin
prezentului Statut.
Publicat de Lect. Univ. Dr. Iulian Mihai L. CONSTANTINESCU la 12:46
Etichete: LEGISLAŢIE BISERICEASCĂ
Postări mai noi Postări mai vechi Pagina de pornire
Abonaţi-vă la: Postări (Atom)
Prima pagina
Bine ati venit pe blogul Cursului de Drept canonic la Facultatea de Teologie a
Universitatii din Craiova
CUGETARE
IUBIM CU ADEVĂRAT ATUNCI CÂND IUBIM FĂRĂ MOTIV (ANATOLE FRANCE)
Despre mine
Iulian Mihai Constantinescu
Craiova, Dolj, Romania
Date personale: Data şi locul naşterii: 10.01.1978, RO - Turnu Măgurele,
Teleorman Părinţii: Laurenţiu (profesor, † 29 oct. 2001) şi Niculina
(educatoare) Naţionalitatea: română Starea civilă: căsătorit Tel.: 004
0351 429 155 Mobil: 004 0722 573 282 E-mail: [email protected]
Web: http://cis01.central.ucv.ro/teologie/catedre.html
http://dreptcanonicortodox.over-blog.com/
Vizualizaţi profilul meu complet
Simpozion Naţional Studenţesc, Tismana 16-17 mai 2008
La studii la Fribourg/Elvetia
Considerati important un blog pentru cursurile universitare?
Publicatii
Administrarea Sfintelor Taine (2)
ADMITERE (1)
ANIVERSĂRI (7)
ANUNŢURI STUDENŢI (10)
APARIŢII EDITORIALE RECOMANDATE (6)
ARTICOLE (9)
ATITUDINE (6)
BISERICĂ ŞI STAT (1)
BURSE (2)
CONTACT (1)
CURRICULUM VITAE (1)
Dialog interortodox (4)
DIASPORA ORTODOXĂ (1)
DREPT CANONIC (3)
EVENIMENTE (1)
Examene (2)
GALERIE FOTO (1)
IMPRESII DE CĂLĂTORIE (1)
IN MEMORIAM (2)
Informaţii (33)
INTERVIURI (2)
IZVOARE-DOCUMENTE (1)
LEGISLAŢIE BISERICEASCĂ (3)
LEGISLAŢIE DE STAT (5)
LICENTA (2)
MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE (11)
ORGANIZAREA ACTUALĂ A BOR (2)
PIDALIONUL (1)
PROFESORI DE TEOLOGIE ŞI CANONIŞTI (1)
Recenzii (1)
RECOMANDĂRI ARTICOLE PE INTERNET (1)
REPORTAJE (1)
Rezultate (7)
Sarbatori (1)
SFINTI PARINTI SI SCRIITORI BISERICESTI (1)
STIRI (20)
STUDII (1)
ÎNDRUMĂTOR CANONIC (4)
ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEOLOGIC UNIVERSITAR (1)
ŞTIRI (48)
Lista mea de bloguri
Représentation de l'Eglise Orthodoxe Roumaine auprès des Institutions Européennes :
Cu 6 luni în urmă
Expunere de diapozitive
Fotografii
Recomandari Site-uri
http://www.flickr.com/photos/orthodoxe
www.basilica.ro
www.central.ucv.ro
www.credo.ro
www.crestinortodox.ro
www.droitcanon.com
www.mihaivladimirescu.ro
www.nistea.com
www.orthodoxie.com
www.patriarhia.ro
ŞTIRI
Drept canonic ortodox Biserica Ortodoxă Patriarhia Română Mitropolia Olteniei
Facultatea de Teologie din Craiova
Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în ...
Monitorul de Suceava
- Aug 14, 2009
- Aug 14, 2009
Marţi, 18 august 2009, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române va fi prezent
la festivitatea întâlnirii de 35 de ani a absolvenţilor Institutului Teologic ...
clipped from Google - 9/2009
Morala si viata. Documentele Bisericii Ortodoxe Romane referitoare ...
Revista Romana de Bioetica
- Aug 10, 2009
- Aug 10, 2009
Argumente scripturistice, patristice, canonice si istorice indica modalitatea in
care Biserica in intregul ei a vazut atitudinea fata de viata omului ...
clipped from Google - 9/2009
Sorry seems to be the hardest word - Film şi metanoie
Liternet
- Aug 22, 2009
- Aug 22, 2009
Ce-i drept, forma lor hieratică le face adesea mai greu accesibile. Să ne
amintim de revolta şi apoi de căinţa lui Kiril, de "supărarea pe lume" şi apoi de
...
clipped from Google - 9/2009
Patriarhul Daniel, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus
Tribuna
- Aug 18, 2009
- Aug 18, 2009
Timp de o săptămână, PS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
efectuează o vizită canonică în Mitropolia Ardealului, la invitaţia ÎPS Laurenţiu,
...
clipped from Google - 9/2009
powered by
Arhivă blog
► 2009 (59)
o ► septembrie (2)
Pe drumul traditiei si canoanelor ortodoxe
Astazi este sarbatorit in Biserica noastra, Sfantu...
o ► august (5)
Biserica Ortodoxă a Albaniei publică o declarație ...
Preasfinţitul Ioan Selejan a fost ridicat în rang ...
Scrisoarea adresată Preşedintelui României de cătr...
Parintele Cleopa, un iubitor al Sfintelor Canoane....
Reflecteaza asupra textului Pidalionului!
o ► iulie (23)
31 Iulie 2009: 23 de ani de la trecerea la Domnul ...
INALTPREASFINTITUL DR. IRINEU, MITROPOLITUL OLTENI...
Chemati la o singura nadejde in Hristos - A XIII-a...
Importanta acordata persoanei arhiereului in cultu...
UN AN DE LA INTRONIZAREA INALTPREASFINTITULUI DR. ...
CODUL DE DREPT CANONIC, UN INSTRUMENT NECESAR
PENT...
Alocutiunea Eminentei Sale, Mitropolitul Ioan de P...
Raportul Eminentei Sale, Ieremia al Elvetiei, Cham...
Conference des Eglises Europeennes, Lyon 15-21 jui...
Formarea clerului in Biserica Ortodoxa
Despre preotie
Despre pacatele preotilor
In Rusia se va preda istoria religiilor in scolile...
Demisia clericilor
Hirotonia diaconului si a preotului
DIACONUL (PRAVILA)
Parohiile mamut
Intru multi si fericiti ani, Preafericirea Voastra...
11 iulie 1910 s-a nascut Parintele Profesor Liviu ...
PF Daniel, Patriarhul BOR, Doctor Honoris Causa la...
DREPTUL CANONIC, O DISCIPLINA EXILATA?
Dreptul bisericesc - Drept taumaturgic
Admitere la Facultatea de Teologie din Craiova, iu...
o ► iunie (3)
HOTARARILE SFANTULUI SINOD AL BOR DIN 18-19 IUNIE ...
A IV-a Consfătuire panortodoxă presinodală Chambes...
Comunicat al Patriarhiei Moscovei asupra lucrărilo...
o ► mai (13)
ÎNTÂLNIRE PENTRU LUCRĂRILE DE LICENŢĂ
Statutul preoţilor divorţaţi şi recăsătoriţi în Bi...
Reuniune la Tesalonic privind dialogul teologic in...
Simpozion naţional studenţesc cu tema Exegeza și e...
BURSE AUF
Problema actuală a unirilor incestuoase ca impedim...
COMUNICAT DE PRESĂ: Întâlnirea liderilor religiilo...
Al doilea Simpozion stiinţific studenţesc şi maste...
COMUNICAT DE PRESĂ: Hotărâri ale Permanenţei Consi...
REZULTATE METODICA PREDĂRII RELIGIEI RESTANȚE 13.0...
REZULTATE, ADMINISTRATIE PAROHIALA, IV, P, SEM. II...
Vlassios I. Phidas, Drept canonic – O perspectivă ...
REZULTATE, EXAMEN - DREPT CANONIC, IV, P, SEM. II
o ► aprilie (4)
INTALNIRE CU STUDENTII CARE PREGATESC LUCRAREA DE ...
PROGRAMAREA EXAMENELOR, SESIUNEA DE VARA 2009,
ANU...
PS DAMASCHIN CORAVU, EPISCOPUL SLOBOZIEI SI CALARA...
Al 13-lea Congres ortodox in Europa occidentala la...
o ► februarie (6)
o ► ianuarie (3)
▼ 2008 (151)
o ► noiembrie (3)
o ► octombrie (1)
o ► septembrie (16)
o ► august (14)
o ► iulie (27)
o ▼ iunie (90)
DIASPORA - O PROBLEMĂ CU IMPLICAŢII CANONICE ÎN RA...
FOTOGRAFII DE LA DEPUNEREA JURAMANTULUI DE CREDINT...
UN MARE PROFESOR SIRIAN PREZINTA O CONFERINTA LA F...
JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL ABSOLVENŢILOR FACULTĂŢII...
CADRE DIDACTICE ALE FACULTATII DE TEOLOGIE DIN CRA...
IMAGINI DE LA ŞEDINŢA SINODULUI MITROPOLITAN AL MI...
JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL ABSOLVENŢILOR FACULTĂŢII...
UNELE DATE DIN BIOGRAFIA CANDIDAŢILOR LA SCAUNUL D...
CANDIDAŢI LA TRONUL MITROPOLITAN AL OLTENILOR
BOR LA ÎNTÂLNIREA INTERORTODOXĂ DIN INSULA RHODOS
Întrunirea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei M...
Ignoranţă cronică şi speculaţii forţate
PROFESORII DE TEOLOGIE LITURGICĂ SE ÎNTÂLNESC LA M...
STAGII STUDENŢEŞTI LA MARE SAU LA MUNTE
18.06.2008: Şedinţă de lucru a Comisiei mixte Guve...
UN NOU MITROPOLIT PENTRU GRECII ORTODOCŞI AI PATRI...
CANOANELE APOSTOLICE
CONDIŢII ŞI IMPEDIMENTE LA HIROTONIE
CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ LA VARŞOVIA
IMPLICAREA GERMANIEI IN REDESCHIDEREA UNEI BISERIC...
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ARE PROPRIA AGENŢIE DE
ŞT...
MGR ILARION ALFEYEV DESPRE COMUNIUNEA EUHARISTICĂ ...
SUSTINEREA IPS NICOLAE AL BANATULUI
Apariţie editorială, Jean-Francois Mayer: «Interne...
LEGALITATEA PREZENŢEI SIMBOLURILOR RELIGIOASE ÎN Ş...
ORGANIZAREA MITROPOLIEI OLTENIEI
Lămuriri privind informaţia din presă despre un ep...
ORGANIZAREA ACTUALĂ A BOR
ÎNTRONIZAREA IPS TEOFAN PE TRONUL ISTORIC AL MITRO...
SITUAŢIA IPS NICOLAE AL BANATULUI, ÎNTRE CATERISIR...
INTERVIU CU PS IRINEU IOAN POPA, DECANUL FACULTĂŢI...
Invăţământ academic teologic în Oltenia
PF PĂRINTE PATRIARH DANIEL, LOCŢIITOR DE ARHIEPISC...
Situaţia Ortodoxiei din Ucraina în dezbatere inter...
PF PĂRINTE PATRIARH DANIEL, LOCŢIITOR DE ARHIEPISC...
COMUNICAT DE PRESĂ
ADMITERE, IULIE 2008
LICENŢA, IUNIE 2008
REZULTATELE RESTANŢELOR, 10 iunie 2008
In aşteptarea alegerilor pentru noul arhiepiscop a...
Ips Dr. Teofan Savu - mitropolit al Moldovei şi Bu...
Astăzi, întronizarea Ips Teofan ca Mitropolit al M...
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A
SISTEMUL...
Hotărârile Sinodului Permanent al Bisericii Ortodo...
Recomandări de site-uri în limba franceză
Problema împărtăşirii Mitropolitului Nicolae al Ba...
Ceremonia de întronizare a Ips Dr. Teofan Savu, no...
Decret al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei p...
Precizarea cardinalului Tarcisio Bertone în legătu...
"Adunare sfântă. Forme, prezenţă, prezidare" - A V...
Apariţie editorială: "Mic dicţionar de terminologi...
Biserică şi Stat
Trecerea la Domnul a mitropolitului Paul Bandali (...
Un tânăr teolog, o certă valoare în domeniul teolo...
Cel de-al doilea Colocviu Naţional de Teologie Dog...
Întronizarea I.P.S. Dr. Teofan Savu mitropolit al ...
Problema sindicatelor preoţeşti - între legalitate...
Nouă cuvioşi din ţinutul Neamţului au fost canoniz...
Precizări ale Patriarhiei Române privind informaţi...
246 morminte profanate în Franţa
Vizita cardinalul W. Kasper în Rusia
Întrebarea unui deputat
Burse AUF
Noţiuni cu care operează Dreptul canonic
În atenţia studenţilor teologi
Hotărâri ale Sfântului Sinod al BOR
Statutul învăţământului teologic şi religios în Ro...
Noul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bis...
Codul muncii din 24 ianuarie 2003, actualizat în 1...
Codul de etică universitară al Universităţii din C...
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SECŢIA PRACTIC...
Ordin nr. 3315 din 28 februarie 2008 privind crite...
Bibliografie recomandată studenţilor teologi
O privire asupra Legii 489/2006 privind libertatea...
Modificările Legii învăţământului nr. 84/1995 prin...
Un omagiu Profesorului meu
Lucrări de licenţă
Simpozioane internaţionale, Constanţa 3-4 iulie 20...
Simpozion internaţional al profesorilor de drept c...
În Israel, împreună cu Hristos... de la Ierusalim ...
Tematică examen
Întrunirea cadrelor didactice titulare ale discipl...
Publicaţii
Restanţe
CONTACT
CURRICULUM VITAE
Simpozion Naţional Studenţesc, Tismana 16-17 mai 2...
Programarea examenului, anul III, Pastorala
Rezultate, anul 4, Pastorala, mai 2008
Instituţia căsătoriei şi implicaţiile ei canonice ...
Căutări pe acest blog
powered by
Search