4. cinematica traumatismelor
Post on 22-Oct-2015
49 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Orice formă de energie care aplicată asupra unei părţi sau a întregului organism, depăşeşte capacitatea de absorbţie a structurilor de protecţie ale acestuia, produce o leziune a cărei gravitate este direct proporţională cu cantitatea de energie aplicată.
Orice fromă de energie poate determina leziuni dar
principalul agent traumatic
este reprezentat de
energia cinetică
Matricea lui Haddon (1972)
Pre-eveniment Eveniment Post-eveniment
Victima
educaţia şoferului
consumul de alcool
oboseala
deficienţe de auz sau văz
vârsta
osteoporoza
condiţii cronice
prim ajutor şi educaţie
sanitară
Vehicul
sistem ABS
inspecţia periodică
gradul de dotare cu mijloace
de protecţie
geamuri securizate
centura de siguranţă
airbag-uri
materiale ignifuge
rezervor protejat antigăurire
Mediu
treceri pietonale
limita de viteză
starea drumului
starea atmosferică
copaci
bariere de siguranţă
şanţuri
denivelări
număr unic de apelare
urgenţă
sistem coerent de Asistenţă
Medicală de Urgenţă
Prespitalicească
centre regionale de
reabilitare
Factori care afectează modelul traumatic
Vârsta Anatomia
Diferenţe bazate pe sex Rezistenţa la impact a diferitelor părţi ale corpului Modalitatea de fixare a organelor Protecţia anatomică a segmentelor corpului
Alcoolul Mecanismul leziunii
leziuni directe traumatisme închise traumatisme deschise – leziuni penetrante, perforante,
transfixiante
leziuni indirecte accelerare - decelerare
Vârsta
Categoriile cu vărste avansate (peste 70)
rata mortalităţii mai mare prin dificultate de diagnostic
asocieri diagnostice multiple
rezervă organică limitată
afecţiuni cronice
Categoriile tinere (15 – 34)
mortalitate relativ ridicată prin traumatisme expunere ridicată la risc traumatic
Anatomia Diferenţe bazate pe sex
cinematica traumatismului prin impact este dependentă de generarea forţelor de tip G care sunt direct proporţionale cu greutatea
structurile osteomusculare ale bărbaţilor sunt mai rezistente la traume decât ale femeilor
După menopauză riscul la femei este mai mare prin apariţia osteoporozei
Rezistenţa la impact a diverselor segmente ale organismului Coastele 1 şi 2 (afecţiunile asociate - torace, craniu, abdomen- det. mortalitate de 36,3%)
Sternul ( ruptură cardiacă, contuzie cardiacă, leziuni de aortă toracică, fracturi de coloană toracică)
Scapula ( traumatism toracic sever, volet costal, contuzii pulmonare)
Pelvisul (ruptură de aortă toracică, uretră, vezică urinară)
femurul ( leziuni patelare, acetabulare, ligamentare, vasculare)
Modalitatea de fixare a organelor determină leziuni prin diferenţa de masă dintre organe şi
pereţi la leziunile produse prin accelerare – decelerare ruptura aortei sub ligamentum arteriosum la accelerarea –
decelerarea antero – posterioară smulgerea aortei imediat deasupra valvei aortice la cele
verticale, prin cădere de la înălţime. smulgerea mezenterului din inserţia sa pe peretele
posterior abdominal Smulgerea ficatului din pars affixa, cu avulsie vasculară
Protecţia anatomică a segmentelor organismului leziuni detrminate de asocierea dintre organe şi
protecţia lor osoasă cerebrale prin decelerare sau accelerare
cardiace prin relaţia cu sternul
hepatice sau splenice prin relaţia cu peretele toracic
vasculare poplitee prin relaţia cu epifizele distală femurală şi proxmală tibială
Modele traumatice specifice
în leziuni izolate ale capului, gâtului sau trunchiului
Fractura osului parietal Hematom epidural
Fractura masivului facial Fractură coloană cervicală
Fractura C1, C2 sau stern Contuzie sau ruptură cardiacă, ruptură aortă toracică
Fractură de stern prin flexie Fractură de compresie a coloanei toracice
Fractură de scapulă Fractură ipsilaterală de coaste, contuzie pulmonară ipsilaterală
Fractură C6 – C12 dr. Lacerare hepatică
Fractură C6 – C12 stg. Lacerare splenică
Fractură pelvis Ruptură de vezică urinară, secţiune de uretră
Modele traumatice specifice în traumatisme izolate ale membrelor
Luxaţie anterioară de umăr Tracţiune nerv axilar
Fractură diafiză humerală Tracţiune nerv radial
Fractură supracondilară
humerus
Leziune intimală şi tromboză
arteră humerală
Fractura distală de radius Compresie nerv median
Luxaţie de şold posterioară Tracţiune de nerv sciatic
Fractură supracondilară de
femur
Leziune intimală şi tromboză de
arteră poplitee
Luxaţie posterioară de genunchi Leziune intimală şi tromboză de
arteră poplitee
Fractură de col fibular Leziune de nerv peroneu
preofund
Fractură deschisă de tibie Leziune intimală, avulsie sau
tromboză de arteră poplitee
Modele traumatice specifice în traumatisme care afectează întregul organism
Factori care afectează modelul traumatic în
accidentele de circulaţie
1. Dimensiunile autovehiculului
2. Poziţia victimei în autovehicul • şofer
• pasager faţă
• pasager spate
3. Tipul de accident • coliziune frontală
• coliziune laterală
• coliziune posterioară
• răsturnare
4. Statusul somatic al victimei
5. Folosirea şi tipul centurilor de siguranţă
Efectele asupra şoferilor nepurtători ai centurii de siguranţă în impact frontal
1. Leziuni superficiale ale capului şi feţei (volan sau parbriz)
2. Leziuni craniale 16% (volan sau oglindă retrovizoare)
3. Fracturi ale osului facial 37%, buze şi dinţi (volan sau parbriz), fracturi de spină cervicală 10% (deceleraţie)
4. Fracturi de stern sau coastelor; contuzii, dilacerări sau rupturi pulmonare; secţiunea sau smulgerea aortei toracice distal de artera subclaviculară stângă (deceleraţie)
5. Traumatisme ale splinei sau ficatului sau rupturi ale micului epiploon
6. Fracturi ale pelvisului 46%, sau şold 10%, leziuni posterioare ale şoldului 7% (bord)
7. Fracturi ale femurului 65%, ale rotulei 19%, tibie – fibulă 32%, gleznă 39%, sau picior 32% (bord sau pedale)
8. Fracturi ale radiusului-ulnei 46%, cotului 23%, humerusului 15%
Efectele asupra şoferilor nepurtători ai centurii de siguranţă
în impactul lateral
1. Fracturi de coaste, contuzii sau rupturi pulmonare 76%
2. Fractură pelvis 55%
3. Leziuni cerebrale directe, cu înfundare 52%
4. Leziuni ale feţei şi scalpului, 45% ( de la geamul lateral stg.)
5. Ruptură de splină sau lob stg hepatic 17%
6. Leziuni renale stângi 17%
Efectele asupra pasagerului din faţă nepurtător al centurii de siguranţă
1. Escoriaţii ale capului sau feţei 45%
2. Leziuni are creierului 52%
3. Fracturi ale coastelor, contuzii sau dilacerări pulmonare 76%
4. Lezuini ale splinei, rinichiului stâng17% sau lobul stâng hepatic
5. Fracturi ale pelvisului 55%
Efectele asupra pasagerilor din spate nepurtători al centurii de siguranţă
1. Multiple plăgi craniale 16% şi multiple fracturi faciale 37%
2. Contuzii toracice sau leziuni costale 46%
3. Leziuni multiple ale viscerelor abdominale 5% (deceleraţie)
4. Fracturi ale pelvisului 46%
5. Fracturi ale femurului 65%, ale rotulei 19%, tibie – fibulă 32%, ale articulaţiei piciorului 32%
6. Multiple fracturi ale claviculei, ale humerusului 15%
Leziuni secundare utilizării centurilor de siguranţă
1. Centură simplă, pelvină
o Compresie • Ruptură sau dezinserţie de mezenter cu avulsie vasculară
• Rupturi de intestin subţire sau colon
• Tromboză de arteră iliacă sau aortă abdominală
o Hiperflexie • Fractură de vertebre lombare
2. Centură cu diagonală de umăr
o Hiperflexie şi rotaţie • Leziune intimală sau tromboză de carotidă, subclavie sau arteră vertebrală
• Fractură sau luxaţie de coloană cervicală
o Compresie • Leziune intimală sau tromboză de a subclavie stg.
• Fracturi de coaste
• Contuzie pulmonară
• Rupturi de viscere abdominale superioare (ficat, stomac, splină)
Leziuni secundare utilizării airbag-urilor
1. Contact o Abraziuni corneene
o Keratită
o Abraziuni cervicale şi ale feţei
2. Contact + decelerare o Rupturi cardiace (atriul drept)
3. Flexie ( nepurtători ai centurii de siguranţă) o Fractură de coloană cervicală sau toracică
4. Hiperextensie (purtători de centură de siguranţă) o Fractură de coloană cervicală
top related