1dec lc

1 DECEMBRIEZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Prof. Furdui Eliza-Scoala

Marginenii de Jos

Paşi către făurirea statului naţional unitar român

- 1859 Unirea Moldovei cu Tara Romanească prin dubla alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza

Paşi către

făurirea statului naţional unitar

român

Războiul s-a terminat cu victoria României şi a Rusiei împotriva turcilor, obţinerea Independenţei României şi unirea Dobrogei cu România. Aspectul negativ a fost acela că Rusia a anexat sudul Basarabiei.

1877-1878În 9 mai 1877, România işi declară Independenţa faţă de Imperiul Otoman şi are loc războiul ruso- româno- turc.

Paşi către făurirea statului naţional unitar român

1913

În urma celui de al doilea război balcanic, prin

pacea de la Bucureşti din 1913, România obţine CADRILATERUL (teritoriu ce cuprindea judeţele Durostorum şi

Caliacra)

Primul război mondial

ANTANTA RUSIA

FRANŢA

ANGLIA

PUTERILE

CENTRALE

- GERMANIA

- IMPERIUL

AUSTRO-

UNGAR

Neutralitatea României 1914-1916

Germanofilii Antantofilii Neutraliştii

România făcea parte din Tripla Alianţă (Puterile Centrale).

La sfârşitul războiului România putea uni teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea Austro - Ungariei (Transilvania, Banat, Bucovina)

Romania nu era pregătită de război. In plus tratatul semnat cu Puterile Centrale era unul defensiv (de apărare).

- 1914 – 1916 – neutralitate

- 4 august 1916 – semnarea tratatului cu Antanta

……TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE CARPAŢII….!CARPAŢII….!

Armata română începe pe 15 august 1916 eliberarea Transilvaniei

Înfrângerea de pe frontul sudic a determinat retragerea din Transilvania

Turtucaia

Armata română a încercat să stabilizeze frontul pe Jiu, apoi pe Olt, apoi pe Neajlov Argeş dar nu s-a reuşit decât în sudul

Moldovei

1917 Pe aici nu se trece!Mărăşti Armata a II-a (gen. Al. Averescu)Mărăşeşti Armata a I-a (gen. E. Grigorescu & C. Cristescu)Oituz Armata a II-a (gen. Al. Averescu)

Pacea de la Brest-Litovsk dintre Rusia şi Puterile Centrale a adus România în imposibilitatea de a mai continua operaţiunile militare

Condiţiile păcii de la Buftea-Bucureşti erau deosebit de aspre:

• Demobilizarea armatei române• Austro-Ungaria ocupa crestele Carpaţ

ilor• Romania cedează Dobrogea Bulgariei• Resursele României sunt concesionate

Germaniei

Basarabia – provincie românească ce din 1812 făcea parte din Imperiul Ţarist

Paşi către făurirea statului naţional unitar român

BASARABIA – 27 MARTIE 1918

Clădirea unde au avut loc

şedinţele Sfatului Ţării

• Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 gagauzi, 2 germani, un polonez şi un armean. Total 138

membri. • În urma rezultatului de la vot (86

pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13

absenti) s-a declarat unirea Basarabiei cu Ţara Mamă.

- Decembrie 1917 – autonomie

- Ianuarie 1918 – independenţă

- Martie 1918 – unirea cu România

ION INCULEŢ

Imperiul Austro-Ungar, imperiu multinaţional în care erau încorporate, cu diferite statute, provinciile româneşti Banat, Bucovina, Transilvania

CAROL I DE HABSBURG Împăratul Austro – Ungariei,

Carol I de Habsburg adresează un manifest intitulat “Către

popoarele noastre credincioase” în care se exprima intenţia de

federalizare a imperiului prin crearea de 6 regate care urmau să

rămână sub autoritatea dinastiei Habsburg:

austriac, ungar,

ceh, iugoslav, polonez,

ucrainean. Despre naţiunea română din

Transilvania şi celelalte teritorii româneşti ( Crişana,

Maramureş, Banat ) nu se arăta nimic.

Paşi către făurirea statului naţional unitar român 15 NOIEMBRIE 1918:

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

“Drept aceea

Noi,

Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investiţi singuri ca putere legiuitoare,

În numele suveranităţii naţionale,

Hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.”

Declaraţia de Unire a Bucovinei cu

România

15/28 noiembrie 1918

Palatul Metropolitan din Cernăuţi

Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918

Paşi către făurirea statului naţional unitar român

BUCOVINA – 15 NOIEMBRIE 1918

• Palatul Mitropolitan din Cernăuţi; în sala sinodală a avut

loc Congresul care a declarat unirea Bucovinei cu România

• Din iniţiativa lui Sextil Din iniţiativa lui Sextil Puşcariu şi lancu Flondor, s-Puşcariu şi lancu Flondor, s-

a convocat, o Adunare a a convocat, o Adunare a reprezentanţilor populaţiei reprezentanţilor populaţiei româneşti din provincie. româneşti din provincie. • Pentru ca unirea

proclamată de Adunarea de la 15 / 28 octombrie 1918 să

fie făcută în completă legalitate, s-au strâns legăturile cu guvernul

român aflat la Iaşi şi s-a decis convocarea

Congresului general al Bucovinei.

• Congresul general al Bucovinei s-a desfăşurat la 15 / 28 noiembrie 1918 la

Cernăuţi, în Sala Sinodală a palatului Mitropolitan.

Paşi către făurirea statului naţional unitar român

TRANSILVANIA – 1 DECEMBRIE 1918

VASILE GOLDIŞ AL. VAIDA – VOEVOD

TRANSILVANIA

• Guvernul maghiar, prin delegaţii săi, a comunicat că acceptă ca administraţia în teritoriile româneşti să fie preluată de C. N. R. C., dar

fără a se despărţi de Ungaria.• Propunerea maghiară a fost

respinsă de către delegaţia română.

• După două zile de discuţii, la întrebarea categorică a

şefului delegaţiei ungare care este dorinţa finală a

românilor, răspunsul delegaţiei române a fost:

desfacerea totală de

Ungaria.

• P.N.R. prin Vasile Goldiş a redactat o Declaraţie ( Proclamaţie) în care se

arăta că naţiunea română este decisă să-şi asigure “aşezarea ei printre

naţiunile libere” şi că “nimeni nu mai poate fi îndreptăţit să trateze în treburi referitoare la situaţia politică a naţiunii

române” în afara reprezentanţilor ei.

• Această Declaraţie a fost citită de Al. Vaida – Voevod, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, în cadrul

unei şedinţe a parlamentului maghiar de la Budapesta.

• Pentru coordonarea mişcării naţionale a luat fiinţă la Arad Consiliul Naţional

Român Central format din 12 membri: 6 din PNR şi 6 din PSD.

• Până la data de 1 decembrie 1918, ziarele româneşti din

Transilvania au publicat apeluri de participare la

marele act istoric; au fost organizate adunări populare şi s-au răspândit manifeste în

rândurile populaţiei.

• Cei 1228 de membri ai Adunării Naţionale au fost

aleşi de către circumscripţiile electorale ( câte 5 de fiecare )

sau desemnaţi de către confesiuni, instituţii, asociaţii sau organizaţii din teritoriile

locuite de români.

GHE. POP DE BĂSEŞTI

Delegaţia venită de la Arad

Delegaţia venită de la Braşov

România Mare

SUVERANII ROMÂNIEIFERDINAND Și MARIA

Excursie Alba Iulia