AMICULUI F

AMICULUI F. I.

Visuri trecute, uscate flori

Ce-ai fost viaa vieii mele,

Cnd v urmam eu, cznde stele,

Cum ochiul urm un meteor,

V-ai dus cu anii-mi, ducu-v dorul,

Precum cu toamna frunzele trec;

Buza mi-e rece, sufletul sec,

Viaa mea curge uitnd izvorul.

Candel-a tersei d-argint icoane

A lui Apolon, crezului meu,

M topese tainic, ns mereu

De ale patimelor orcane.

Sau ca un nour gonit de vnt,

Alerg pe calea vieii mele,

O buh care, ipnd a jele,

Bntuie urma unui mormnt.

Viaa-mi se scurge ca i murmura

Ce-o sufl-un criv printre pustii,

M usc ca crucea pus-n cmpii

i de blsteme mi-e neagr gura.

mi trsc soarta ca un vultur

Ce i trte aripa frnt,

Vicolul iernii moarte i cnt,

Moartea, i rde tot de-mpregiur.

Am uitat mam, am uitat tat.

Am uitat lege, am uitat tot;

Mintea mi-e seac, gndul netot,

Pustiul arde-n inimea-mi beat.

Numa, prin chaos tu mi apari,

Cum pintre valuri a navei vel.

Cum pintre nouri galben stel

Prin neagra noapte cum un fanar.

Te vd adesea frunte senin

Ca i gndirea lui Dumnzneu.

Sufletu-i arde-n sufletul meu

C-o flam dulce, tainic, lin.

Gndind la tine nu voi s mor,

mi blastm nsui eu mntuirea,

Orb, nebun, care blastm firea,

Ce-ar vrea din frunte-i s sting-un nor.

Dar dac gndul zilelor mele

Se stinse-n mintea lui Dumnezeu,

i dac pentru sufletul meu

Nu-i loc aicea, ci numa-n stele:

Voiu, cnd mi-or duce ngerii si

Palida-mi umbr n albul munte,

S-mi pui cununa pe a mea frunte

i s-mi pui lira de cpti.